Prezentarea Strategiei Privind Turismul din Cadrul Pdr Nord Vest

Programul de dezvoltare regională Nord- Vest este structurat pe trei părți. Astfel, prima parte a documentului oferă o analiză cantitativă și calitativă a condițiilor existente. Se au în vedere toate domeniile de dezvoltare: resursele naturale, sistemul de așezări, structura socio – demografică a populației, infrastructura, mediul, economia, turismul, agricultura și dezvoltarea rurală , administrația și buna guvernanță. Astfel, pe baza acestor informații, a viziunii de dezvoltare și a obiectivelor din cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 au fost formulate obiectivele, prioritățile și măsurile de dezvoltare ale regiunii Nord-Vest. Practic, aceasta este partea în care este formată strategia pentru perioada 2014-2020. În cea de-a treia parte se regăsesc informații cu privire la cadrul în care trebuie să se realizeze procesul de monitorizare și evaluare pe parcursul acestei perioade, permițând astfel luare unor măsuri rapide în cazul în care ar apărea probleme în derularea activităților în conformitate cu Planul de acțiune.

În prima parte a documentului, turismul este abordat prin primsa unei analize socio-economică. Astfel, sunt prezentate cele mai importante atracții turistice ale regiunii, de ordin natural și antropic, stațiunile turistice din regiune, tipurile și formele de turism practicate, infrastrctura și circulația turistică. Astfel, de aici putem afla date cantitative cu privire la volumul de investiții, capacitatea de cazare, numărul monumentelor istorice, numărul stațiunilor turistice atestate, numărul centrelor de informare turistică, precum și alte lucruri importante pentru turism. Sunt efectuate și comparații între anumite statistici. De exemplu, putem afla că Regiunea Nord-Vest se află pe locul 3 în clasamentul național al numărului de unități cu funcțiune de cazare turistică, sau că în perioada 2005-2011, în Transilvania de Nord s-au cazat mai puține persoane decât în Centru, Sud-Est și București-Ilfov. Pe baza acestei analize amănunțite și a tendințelor observate în domeniul turismului în anii anteriori este formată o strategie pe termen scurt, mediu și lung.

În începutul parții a doua sunt formulate obiectivele strategice de dezvoltare pe termen mediu și lung( 2034). Astfel, printre cele șase obiective putem observa că se dorește racordarea regiunii la fluxurile internaționale de mărfuri, turiști, investiții, informații și valori culturale și asigurarea rolului de deservire ca ”regiune logistică”, transformarea centrelor urbane în spații de influență și de atracție regională -și trans-regională. După aceea sunt formulate obiectivele strategice pe termen scurt ( 2020) .

Obiectivul general este creșterea economiei regionale prin dezvoltare multidimensională și integrată pentru diminuarea disparităților intra- și inter-regionale și creșterea standardului de viață regional. În continuare, sunt prezentate în detaliu obiectivele specifice. În cadrul acestora regăsim elemente care conturează o strategie pentru o dezvoltare a industrie turismului în zonă.

Astfel, primul obiectiv cu importanță majoră pentru creșterea fluxului de turiști se referă la creșterea accesibilității regiunii și a mobilității locuitorilor, mărfurilor și informațiilor. Astfel, deoarece regiunea nu dispune de o rețea de drumuri rapide și autostrăzi, se dorește o îmbunătățire semnificativa a infrastructurii de transport prin finanțarea proiectelor TEN-T. Îndeplinirea acestui obiectiv ar duce la crearea unor condiții mult mai bune de transport pentru persoanele care vor să viziteze regiunea. Proiectele care se încadrează la această prioritate vor fi finanțate în cadrul PO Infrastructura Mare, PO Regional, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală și PCT RO-HU prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

În cadrul obiectivului de creșterea calității vieții locuitorilor din regiune, una dintre priorități este dezvoltarea durabilă a turismului. Aici găsim măsuri și obiective legate de industria turismului, formându-se astfel o strategie pentru 2014-2020. Această prioritate va asigura creșterea nivelului de promovare și a potențialului turistic local ( balneo-termal, cultural, religios, montan, sportiv, de afaceri și evenimente, rural) și îmbunătățirea infrastructurii de turism. Proiectele care se încadrează la această prioritate vor fi finanțate în cadrul PO Regional, PO Competitivitate și Programul Național de Dezvoltare Rurală prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

În continuare o să analizez măsurile propuse pentru dezvoltarea durabilă a turismului, partea cea mai importantă a strategiei. O primă măsură este promovarea și valorificarea economică a potențialului turistic cu specific local. Se dorește sprijinirea dezvoltării de branduri regionale, promovarea produselor turistice cu specific local și a activităților de marketing specifice. În opinia mea, unul dintre brandurile locale cu un potențial mult mai mare de promovare îl reprezintă ”Castelul lui Dracula” situat în județul Bistrița-Năsăud. Amenajarea obiectivelor turistice naturale, construirea infrastructurii necesare turismului montan, sportiv, balnear, rural, de afaceri și evenimente, crearea/reabilitarea și extinderea infrastructurii de agrement și introducerea acestora în circuitul turistic reprezintă alte măsuri prioritare pentru dezvoltare turismului.

O altă măsură dezvoltată în cadrul Planului este reabilitarea și conservarea patrimoniului construit și valorificarea prin turism a acestuia. Se dorește restaurarea, protecția și conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural, istoric, religios și introducerea lor în circuitul turistic.

Printre celalălalte obiective mai găsim măsuri cum ar fi protejarea și conservarea mediului natural, creșterea eficienței și a calității serviciilor oferite, sau sprijinirea dezvoltării rurale durabile integrate. Măsuri care deși nu vizează în mod direct industria turismului cu siguranță ar ajuta la dezvoltarea acesteia.

În cea de-a treia parte a documentului găsim măsurile de evaluare. Indicatorii de realizare a obiectivelor strategice reprezintă principalul mod de evaluare a eficienței măsurilor propuse. Astfel, pentru prioritatea de dezvoltare durabilă a turismului indicatorii sunt : Obiective turistice nou introduse în circuite turistice, obiective turistice reabilitate/modernizate, infrastructuri sportive nou introduse în circuite turistice, stațiuni turistice modernizate, trasee de biciclete realizate, trasee turistice modernizate/reabilitate, produse de promovare dezvoltate, evenimente turistice realizate, programe de marketing teritorial dezvoltate, vizite la sit-urile/ariile protejate care beneficiază de sprijin și numărul turiștilor sosiți în regiune. Astfel, putem observa că în anul 2020 vor putea fi evaluate clar progresele pe baza acestor indicatori bine determinați și relevanți pentru industria turismului.

În opinia mea, strategia privind turismul în cadrul Planului de Dezvoltare Regională N-V este bine structurată pe anumite direcții clare. Este prezentat un raport pe perioada 2007-2013 din care putem culege date cantitative cu privire la indicatorii de realizare a obiectivelor strategice. Pe baza acestora, pentru perioada 2014-2020 s-au formulat obiective concrete, concise și s-au stabilit măsuri și metode de evaluare. Totuși, lipsesc abordările specifice, totul este la modul general, nu sunt prezentate proiecte concrete cu ajutorul cărora se vor îndeplini obiectivele. Așadar, consider că, formulări de genul ”se urmărește promovarea și valorificarea potențialului turistic”, fără a prezenta o strategie concretă de realizare a acestui lucru, nu sunt de ajuns pentru a determina o schimbare în bine a modului în care este exploatat turismul în regiune.

5.1.2. Prezentarea strategiei privind turismul din cadrul PDR Centru

Programul de Dezvoltare a Regiunii Centru este fundamentat pe o diagnoză detaliată, concretizată prin Analiza socioeconomică regională și prin Analiza SWOT a regiunii. Astfel, în capitolul al doilea al programului și anume analiza socio-economică, există un subcapitol dedicat turismului.

Este prezentat potențialul turistic al regiunii ca fiind ridicat și diversificat. La o primă lecturare am aflat că diversitatea peisagistică, ariile naturale protejate cu numeroase specii endemice de faună și floră, traseele rutiere spectaculoase și stațiunile montane fac din Regiunea Centru prima regiune a țării din punctul de vedere al potențialului turistic montan. În continuare, este prezentată situația privind turismul cultural, balnear, rural și de afaceri.

Mi se pare foarte interesant de menționat faptul că în această regiune se găsește cea mai mare densitate de stațiuni balneoclimaterice din România. Din punct de vedere al patrimoniului cultural și istoric, aici se regăsesc orașe ca Brașov, Sibiu, Târgu-Mureș, Alba Iulia, Sighișoara, Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc, toate acestea având un patrimoniu cultural complex. Mănăstirile, castelele și palatele din zonă reprezintă alte atracții turistice de o mare importanță și cu un mare potențial de promovare. Sunt prezentate și structurile de primire turistică, astfel aflăm că Regiunea Centru deține 37,9% din pensiunile agroturistice ale României , 34,4% din pensiunile turistice și 33,6% din numărul cabanelor. Deși numeric stă destul de bine, baza turistică din zonă este parțial invechită , calitatea serviciilor oferite turiștiilor fiind afectată. Un ultim aspect care mi se pare important de menționat este faptul că numărul de turiști cazați în anul 2012 reprezintă 21,4% din totalul turiștilor cazați în România, Regiunea Centru fiind pe primul loc la nivel național.

Am ales să fac un scurt rezumat al analizezi socio- economice privind turismul pentru a evidenția mai bine potențialul turistic al regiunii și importanța formulării unei strategii pe termen scurt, mediu și lung. Totodată, mi se pare important de menționat atenția care este acordată acestei analize în cadrul Planului de Dezvoltare Regională Centru, fiind extrem de bine detailiată și susținută cu cifre și statistici.

În capitolul patru, este prezentată Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020, principalul document de planificare și programare la nivel regional. Obiectivul global este: ” dezvoltarea echilibrată a Regiunii Centru prin stimularea creșterii economice bazate pe cunoaștere, protecția mediului înconjurător și valorificarea durabilă a resurselor naturale precum și întărirea coeziunii sociale”. Strategia cuprinde șase domenii strategice de dezvoltare, fiecare dintre ele gupând un număr de priorități și măsuri specifice. Relevante pentru cercetarea noastră sunt domeniile:dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale; creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea activităților culturale și recreative.

Primul domeniu pe care o să îl am în atenție este dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale. Una dintre prioritățile referitoare la acesta este dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații și tehnico-edilitară la nivelul Regiunii Centru. Astfel, pentru perioada de programare 2014-2020 se propune : sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții în rețeaua transeuropeană de transport( TEN-T), dezvoltarea unor sisteme de transport care respectă mediul și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și promovarea unei mobilități urbane durabile. Se dorește ca până în anul 2020 să se creeze o infrastructură modernă, capabilă să preia un trafic în creștere rapidă. O altă prioritate benefică pentru turism este construirea aeroportului internațional din județul Brașov( Ghimbav), proiectul fiind deja început. Dacă s-ar reuși refacerea drumurilor și construirea unui nou aeroport în zonă, cu siguranță fluxul turișitilor ar crește considerabil iar beneficiile economice aduse de aceștia ar fi mult mai mari.

În cadrul domeniului care vizează creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea activităților culturale și recreative găsim strategia care se referă în mod direct la industria turistică. Avem din nou o descriere amănunțită a potențialului turistic din zonă și a infrastructurii. Obiectivul strategic este dezvoltarea sectorului turistic și a sectoarelor economice conexe prin valorificarea potențialului natural și antropic al Regiunii Centru și susținerea activităților culturale și recreative.

Direcțile de acțiune și măsurile propuse sunt structurate pe baza unor priorități specifice. Prima prioritate este punerea în valoare a patrimoniului natural și antropic. Astfel, pentru dezvoltarea turismului montan se vizează amenajarea unor trasee, căi de acces și locuri de vizitare( inclusiv peșteri). În felul acesta s-ar facilita accesul unor largi categorii de turiști în zonele cu potențial turistic natural ridicat.

Pentru dezvoltarea turismului balnear se impun intervenții pentru modernizarea și reabilitarea infrastructurii din stațiunile balneare și în direcția diversificării ofertetei prin dezvoltarea componentei de agrement și a celei de wellness și spa.

Datorită faptului că cuprinde o zonă montană atât de extinsă, Regiunea Centru atrage numeroși iubitori ai sporturilor de iarnă. Investițiile recente în dezvoltarea infrastructurii sportive și de agrement au avut rezultate îmbucurătoare. În perioada următoare se dorește susținerea în continuare a investițiilor ce vizează extinderea și modernizarea facilităților pentru practicarea diverselor sporturi de iarnă.

După cum precizam și mai sus, Regiunea Centru dispune de un patrimoniu cultural și istoric de importanță națională sau europeană. În prezent, starea fizică a multora dintre obiectele turistice este necorespunzătoare, semnalizarea obiectivelor turistice deficitară, iar centrele și punctele de informare turistică sunt insuficiente. Pentru a impulsiona turismul cultural din regiune vor fi întreprinse acțiuni concentrate de conservare, restaurare și punere în valoare a clădirilor cu arhitectonice și istorice. O altă măsură este susținerea activităților de promovare a obiectivelor culturale de o certă valoare.

Cea de-a doua prioritate este dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de primire și agrement în scopul îmbunătățirii și diversificării serviciilor turistice oferite. Se dorește continuarea susținerii investițiilor pentru modernizarea structurilor învechite de primire turistică pentru a putea asigura un confort sporit vizitatorilor. În zonele turistice care au în prezent o capacitate de cazare redusă se dorește construirea unor noi unități. Aceste măsuri sunt necesare datorită faptului că Regiunea Centru se situează pe primul loc la nivel național la numărul de turiști cazați într-un an, astfel asigurarea unor condiții mai bine și creșterea numărului locurilor de cazare ar duce la un flux de vizitatori și mai mare.

O altă prioritate este promovarea destinațiilor turistice din Regiunea Centru. Datorită rolului tot mai important pe care îl joacă în zilele noastre informarea și comunicarea în orice domeniu, se dorește intensificarea sprijinului pentru promovarea turistică a regiunii. Acest sprijin poate fi conturat printr-o serie de măsuri : tipărirea de materiale publicitare ( ghiduri, pliante, broșuri), promovarea prin mass media electronică ( producții TV, site-uri ) , și amenajarea de centre sau puncte de informare turistică. Vor fi susținute și participările actorilor regionali și locali la târgurile interne și internaționale de turism.

Ultima prioritate vizează dezvoltarea infrastructurii culturale, recreative și sprijinirea activităților culturale. S-a constatat faptul că finanțarea culturii, din fonduri publice sau private a fost până în prezent la un nivel insuficient și nu s-a făcut întotdeauna pe baza unor programe cooerente și pe perioade mai lungi. Regiunea Centru prezintă un potențial ridicat în ce privește succesul manifestărilor culturale. Marile centre urbane ale regiunii găzduind o serie de evenimente ce atrat tot mai mulți participanți. Un exemplu important este desemnarea Sibiului drept Capitală Europeană a Culturii în 2007, fapt care a oferit un imbold semnificativ dezvoltării tuturor activităților culturale din oraș. Fluxul turistic spre Sibiu a crescut în 2007, nefiind afectat de criza economică ce a debutat în 2008. Pornind de la aceste aspecte, se va sprijini în perioada următoare dezvoltarea infrastructurii culturale. Orașele mari cu un potențial cultural important vor fi principalele beneficiare ale măsurilor de sprijin pentru cultură, nefiind excluse nici localitățile mai mici cu vocație culturală.

În partea de final a Planului de Dezvoltare Regională centru regăsim indicatorii de monitorizare. Pentru strategia privind turismul, indicatorii de măsurare a eficienței măsurilor luate sunt: Ponderea turismului în Valoarea Adăugată Brută la nivel regional, Numărul de sosiri ale turiștilor în unitățile de primire turistică, număr căi de acces și locuri de vizitare amenajate, număr obiective din stațiuni balneare și montane amenajate, număr obiective de patrimoniu reabilitate, număr locuri de cazare modernizate, număr locuri de cazare înființate, număr centre/puncte de informare turistică create, număr materiale de promovare a obiectivelor și traseelor turistice, număr evenimente de promovare susținute, număr unități de cultură modernizate, număr centre cultural înființate, număr proiecte/evenimente culturale susținute.

5.2. Comparație Strategii

În subcapitolul anterior am stabilit că în fiecare dintre cele două Planuri de Dezvoltare Regională este conturată o strategie privind turismul. În cadrul acestui subcapitol doresc să fac o comparație între ele, punând accent pe modul în care sunt construite și pe factorii care influențează crearea unei strategii de succes.

O prima asemănare importantă este reflectată în modul în care sunt structurate Planurile. Astfel amândouă încep cu o analiză socio-economică în cadrul căreia este prezentată situația privind turismul din fiecare regiune. În cea de-a doua parte ambele au formulată strategia propriu zisă, conturată pe obiective generale, obiective specifice, priorități și măsuri propuse. În încheiere, sunt prezentate metodele de evaluare, indicatorii de măsurare a eficienței fiind prezenți în fiecare dintre strategii. Date fiind aceste asemănări, am stabilit o primă concluzie : din punct de vedere al modului în care sunt structurate abordările privind turismul cele două planuri urmează aceași pași.

Din punct de vedere al conținutului strategiilor, între cele două Planuri de Dezvoltare Regională există foarte multe diferențe. Acestea sunt influențate și de modul în care a fost valorificată industria turistică până în prezent. Astfel, dacă Regiunea Centru a fost prima la nivel național la foarte multe capitole, Regiunea Nord-Vest s-a situat de cele mai multe ori pe poziția a treia. Putem observa că datorită potențialului turistic montan și a patrimoniului cultural și turistic în cadrul Regiunii Centru industria turistică este mai dezvoltată.

În cadrul analizei socio-economică, în PDR Centru se acordă o mai mare atenție turismului, fiind oferite mult mai multe date cantitative decât în PDR Nord-Vest. Sunt descrise mai în detaliu zonele cu potențial turistic și orașele cu un patrimoniu cultural și istoric impotant. O altă diferență intervine la formularea obiectivelor. În cadrul PDR Nord-Vest sunt formulate și obiective pe termen lung ( 2034), iar în PDR Centru găsim doar obiective pe termen scurt ( 2020) . Consider că acest fapt se datorează faptului că în regiunea Centru există o bază mai solidă pe care să se dezvolte această ramură , în timp ce în regiunea Nord-Vest este nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru atingerea anumitor obiective. Între obiectivele pe termen scurt, priorități și măsurile propuse există atât asemănări cât și deosebiri importante. O primă asemănare este reprezentată de atenția care se acordă infrastructurii de transporturi. Ambele Planuri propun sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții în rețeaua transeuropeană de transport( TEN-T). Acest fapt nu este o surpriză deoarece în ambele regiuni există probleme cu rețeaua de drumuri rapide și autostrăzi. O diferență pe care am sesizat-o în cadrul obiectivelor privind infrastructura este faptul că în regiunea Nord- Vest se acordă o mai mare atenție reabilitării transportului feroviar, în timp ce în regiunea Centru există un proiect de dezvoltare a transportului aerian.

O diferență importantă este reprezentată de domeniul la care este încadrat turismul. Astfel, în cadrul strategiei Nord-Vest , obiectivul de dezvoltare durabilă a turismului îl regăsim la creșterea calității vieții locuitorilor din regiune. În cadrul strategiei Centru a fost creat un domeniu separat pentru industria turistică și anume creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea activităților culturale și recreative. Putem observa din nou că în PDR Centru turismul are un rol mai important, fiind una dintre cele mai importante ramuri economice din zonă.

Datorită aspectelor subliniate în paragraful anterior, la nivel de măsuri și priorități existe diferențe majore între cele două strategii. În cadrul regiunii Nord-Vest sunt prezentate destul de succint obiectivele și măsurile propuse. Se dorește sprijinirea dezvoltării de branduri regionale, promovarea produselor turistice cu specific local și a activităților de marketing specifice. Acestea priorități sunt doar precizate, nefiind propuse măsuri prin care să se îndeplinească. În schimb, în cadrul PDR Centru prioritățile sunt mult mai bine prezentate, fiind oferite măsuri concrete care vor fi luate la nivelul regiunii în perioada 2014-2020 pentru îmbunătățirea turismului. O altă diferență ține de numărul priorităților și de felul în care acestea sunt racordate la realitatea din teritoriu. În cadrul PDR Centru măsurile și prioritățiile sunt diversificate și structurate pe mai multe moduri de acțiune, în timp ce în PDR Nord-Vest, strategia este conturată pe două obiective majore: o mai bună promovare a turismului și o refacere a patrimoniului cultural.

O asemănare dintre modul de abordare a celor două planuri sunt indicatorii de monitorizare a obiectivelor. Astfel, se evidențiază faptul că metodele de evaluare a eficienței sunt aceleași în fiecare dintre regiuni. Diferențele intervin la nivelul indicatorilor. Din nou, datorită diferențelor din abordarea obiectivelor și măsurilor, intervin deosebiri între Planuri. În cadrul PDR Centru, numărul indicatorilor este mai ridicat și sunt structurați pe mai multe direcții față de PDR Nord-Vest.

Modul în care este abordat turismul diferă între cele două planuri de dezvoltare regională. Dacă la nivel de structură asemănările sunt destul de multe, la nivel de conținut intervin multe diferențe. Datorită lucrurilor evidențiate mai sus, concluzia noastră este că în cadrul PDR Centru strategia privind turismul este conturată mai bine, direcțiile de acțiune sunt mai multe, iar măsurile vor fi mai eficiente.