Prezentarea de Ansamblu a Societatii Sc Sevda Impex Srl

INTRODUCERE

Prin această lucrare am încercat să scot în relief principalele impozite directe din sistemul fiscal românesc, am pus accentul pe clasificarea impozitelor directe și asupra elementelor caracteristice acestora.

Putem defini impozitele ca fiind, din punct de vedere al legii și al destinației lor clasice, o sarcină contributivă normală pe care toți cetățenii o suportă față de stat, în vederea realizării și satisfacerii nevoilor reclamate de existența statului și a condițiilor de dezvoltare ale societății.

Impozitul reprezintă contribuția bănească obligatorie cu titlu nerambursabil datorată, potrivit Legii bugetului de stat, de către persoanele fizice sau juridice pentru veniturile obținute sau bunurile pe care le posedă.

Un rol important îl au impozitele pe plan financiar, economic și social, acest rol fiind diferit în orice etapă de dezvoltare a economiei.

Putem spune că cel mai important rol al impozitelor se remarcă pe plan financiar, adică impozitele reprezintă mijlocul principal de procurare a veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor din domeniul public.

Un rol deosebit îl au impozitele pe plan economic și anume prin intermediul măsurilor pe care statul le ia pentru a interveni în activitatea economică cu ajutorul acestora. Prin urmare, impozitele pot fi utilizate ca instrument de stimulare sau de frânare a unei activități, de creștere sau de micșorare a producției sau a consumului unui anumit produs sau serviciu.

Pe plan social, rolul impozitelor este de a redistribui o parte din produsul intern brut între mediile sociale, între persoanele fizice și juridice.

În perioada de după revoluția din 1989, sistemul fiscal a cunoscut o serie de schimbări majore, provocate de trecere la economia de piață și de nevoia de armonizare a sistemului fiscal românesc cu abordarea și experiența fiscală a țărilor dezvoltate, cu tradiție în economia de piață.

Astfel, în ceeea ce privesc impozitele directe în domeniul impozitului pe profit s-au aplicat cote diferite.

Așadar, impozitele directe constituie instrumente adevărate cu ajutorul cărora sistemele de decizie influențează dezvoltarea economico-socială a țării.

Lucrarea intitulată “Studiu privind impozitele directe la S.C. SEVDA IMPEX S.R.L” este structurată în trei capitole:

Primul capitol se referă la noțiuni generale cu privire la impozitele directe. În acest capitol sunt prezentate elementele tehnice ale impozitelor, modalitatea de impunere a acestora, caracteristicile impozitelor și clasificarea lor.

Al doilea capitol conține prezentarea generală a societății S.C. SEVDA IMPEX S.R.L și anume prezentarea punctelor de desfacere, a clienților, a furnizorilor, a analizei SWOT și a organigramei firmei.

Al treilea capitol cuprinde studiul de caz axat pe calcularea diferitelor impozite la societatea menționată în capitolul anterior. Dintre impozitele directe menționate în primul capitol, s-au calculat pentru ultimii trei ani impozitul pe profit, impozitul pe dividende, impozitul pe terenuri și impozitul pe clădiri.

CAPITOLUL I. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND IMPOZITELE

Impozite: conținut și rol

Impozitul reprezintă o formă de prelevare silită la dispoziția statului, fără contraprestație directă și cu titlul nerestituibil, a unei părți din veniturile sau averea persoanelor fizice/juridice, în vederea acoperirii unor necesități publice.

Această prelevare are caracter obligatoriu, este cu titlu nerambursabil și fără contraprestație din partea statului.

Stabilirea impozitelor se face numai prin lege, rolul lor este foarte important din punct de vedere financiar, economic și social:

în domeniul financiar rolul lor este de a procura resurse necesare efectuării cheltuielilor publice;

în domeniul economic impozitul este un instrument de intervenție al statului pentru a încuraja sau a descuraja anumite părți sau activități economice;

pe plan social, impozitele au rolul de a redistribui o parte din produsul intern brut între diferitele categorii sociale precum și între persoanele fizice și juridice;

Elementele tehnice ale impozitelor

Operația de concretizare și individualizare a impozitelor este deosebit de importantă atât pentru sistemul fiscal cât și pentru contribuabilii în sarcina cărora se instituie.

Pentru aceasta, elementele tehnice folosite sunt următoarele:

Subiectul impozitului sau contribuabilul reprezintă persoana fizică/juridică obligată prin lege la: plata impozitului, declararea obiectelor impozabile și a dimensiunii acestora; realizarea anumitor evidențe specifice scrise, precum depunerea la fisc a unor deconturi periodice.

Suportatorul impozitului reprezintă persoana fizică/juridică din ale cărei venituri se plătește în mod efectiv impozitul. Importanța acestui element tehnic se remarcă în legătură cu deosebirea principală dintre impozitele directe și cele indirecte. În cazul impozitelor, suportatorul impozitului coincide cu subiectul impozitului, pe când în cazul impozitelor indirecte, subiectul impozitului are o îndatorire formală de a plăti impozitul, deoarece suportarea efectivă este atribuită persoanei care cumpără produsele sau serviciile a căror vânzare este supusă impozitelor.

Obiectul impozitului reprezintă bunul, venitul sau activitatea pentru care se datorează impozitele directe, precum și vânzarea, valorificarea sau punerea în circulație a unor produse, bunuri și servicii în cazul impozitelor indirecte.

Sursa impozitului indică venitul sau averea din care se plătește impozitul. Ca sursă a impozitului, veniturile sunt salarii, profitul dividendelor sau a rentelor, în timp ce averea este forma de capital.

Unitatea de impunere este unitatea în care se exprimă mărimea produsului impozabil. Aceasta are, fie o expresie monetară – în cazul impozitelor pe venit, fie diverse expresii fizice, cum ar fi metru, pătrat, hectar, kg. etc. – în cazul impozitelor pe avere.

Cota impozitului este mărimea impozitului stabilită pentru fiecare unitate de impunere. Aceasta poate fi o sumă fixă sau o cotă procentuală.

Asieta fiscală exprimă modul de așezare al impozitelor și este formată din totalitatea operațiunilor realizate de organele fiscale pentru indentificarea subiecților impozabili, stabilirea mărimii materiei impozabile și a cuantumului impozitelor datorate statului.

Termenul de plată stabilește data până la care impozitul trebuie plătit. În cazul nerespectării sale sunt percepute penalități de întârziere sau se aplică unele sancțiuni, punerea sechestrului pe unele bunuri și altele.

Principiile impunerii

Impunerea este definită ca ansamblul de măsuri și operații efectuate în baza legii, care au scop stabilirea impozitului ce revine în sarcina unei persoane fizice/juridice.

Principiile fundamentale ale impunerii sunt:

Principiile de echitate fiscală care presupun necesitatea impunerii diferențiate a veniturilor sau a averilor, dar care satisfac următoarele condiții:

stabilirea unui minim neimpozabil, adică aplicarea unei legi pentru scutirea de impozit a unui venit minim și a unei averi care permit satisfacerea unor nevoi stricte de a supraviețui.

sarcina fiscală absolută și relativă a fiecărui contribuabil să fie stabilită în funcție de puterea sa contributivă; care este dependența dintre mărimea veniturilor averilor impozabile, precum și situația personală a subiectului impozitului (dacă este singur, căsătorit, are mai mulți copii sau alte persoane în întreținere, este apt/inapt de muncă etc.);

la o anumită putere contributivă, sarcina fiscală a unei categorii sociale să fie stabilită comparativ cu sarcina fiscală a altei categorii sociale, iar cea a unei persoane în comparație cu sarcina altei persoane din aceeași categorie socială;

impunerea să fie generală; adică să cuprindă toți subiecții care realizează venituri dintr-o anumită sursă sau care dețin un anumit gen de avere, cu excepția acelora care se situează sub nivelul minim considerat în perioada respectivă.

Modul de respectare a acestor principii se stabilește prin felul în care se realizează impunerea, care se poate efectua, fie prin sume fixe, fie prin cote procentuale.

Impunerea în sume fixe se aplică de cele mai multe ori în cazul bunurilor aflate în proprietatea persoanelor, fără a se ține seama, cu unele excepții, de situația personală a contribuabililor. Capitația este un exemplu de astfel de impunere. Acest impozit este dedicat bărbaților apți de muncă, fără a se lua în considerare mărimea veniturilor și a averii sau situația personală a plătitorului.

Impunerea în cote procentuale se realizează prin aplicarea asupra materiei impozabile a cotelor proporționale, progresive sau regresive.

Principiile de politică financiară cuprind cerințele ce trebuie îndeplinite de către orice impozit nou introdus în practică, cu referire la un randament fiscal ridicat, la o stabilitate și elasticitate acceptabile.

Aceste condiții ce trebuie îndeplinite de un impozit pentru a avea un randament fiscal ridicat sunt următoarele:

impozitul să aibă un caracter universal, adică să fie plătit de toate persoanele fizice și juridice care obțin venituri din aceeași sursă sau dețin același gen de avere, întreaga materie impozabilă fiind supusă impunerii;

să nu existe posibilități legale sau nelegale de a se sustrage de la impunerea unei părți din obiectul impozabil;

cheltuielile aferente asietei impozitului să fie cât mai mici.

Principiile de politică economică se referă la utilzarea de către stat a impozitelor pe lângă formarea bugetului public și ca pârghie de influență asupra dezvoltării sau restrângerii activității din unele domenii, ramuri sau regiuni economice, pentru a stimula creșterea producției și/sau consumului unor anumite produse, în vederea creșterii sau limitării relațiilor comerciale externe pentru anumite bunuri și servicii.

Principiile social-politice ale impunerii se referă la faptul că, prin politica lor fiscală, statele contemporane urmăresc și atingerea unor obiective de ordin social-politic. Prin aceste obiective, guvernele încearcă să-și mențină încrederea populației în politica pe care o susțin și o promovează, precum și susținerea pe care o au din partea anumitor categorii sociale.

Clasificarea și caracterizarea generală a impozitelor

Impozitele există sub mai multe forme, de aceea, pentru a putea constata mai ușor efectele diferitelor categorii de impozite pe plan economic, social și politic, se impune următoarea clasificare a acestora, în funcție de criteriile puse la dispoziție de știința finanțelor publice.

Criteriile sunt următoarele:

trăsăturile de fond și de formă a impozitelor;

obiectul asupra cărora se așează;

scopul urmărit de stat prin instituirea lor;

frecvența perceperii lor la bugetul public;

instituția care le administrează.

În funcție de trăsăturile de fond și de formă impozitele se clasifică în:

-impozite directe care sunt acele impozite ce se stabilesc individual în sarcina unor persoane fizice sau/și juridice, ce depind de veniturile sau averea acestora. La impozitele de acest tip, subiectul și suportatorul impozitului ar trebui să fie, potrivit legii, una și aceeași persoană.

Potrivit criteriului ce stă la baza așezării lor, impozitele directe se clasifică la rândul lor în:

-impozite reale (obiective, de produs), în această categorie se includ:

– impozitul funciar;

impozitul pe clădiri;

impozitul pe veniturile din activități industriale, comerciale și provenite din profesii libere;

impozit pe capital mobiliar sau bănesc;

-impozite personale (subiective), în această categorie se includ:

– impozit pe venituri:

impozit pe veniturile persoanelor fizice;

impozite pe veniturile societăților de capital.

impozit pe avere:

impozite pe averea propriu-zisă;

impozite pe circulația averii;

impozite pe sporul de avere.

-impozite indirecte care se percep cu ocazia vânzării unor bunuri și în urma prestării unor servicii, fiind vărsate la bugetul public de către producători, comercianți sau prestatori de servicii și suportate de către consumatorii de bunuri și servicii.

Impozitele indirecte se grupează în:

taxe de consumație;

venituri care provin de la monopolurile fiscale;

taxe vamale;

taxe de timbru și înregistrare.

Avându-se în vedere obiectul asupra cărora se așează impozitele se clasifică în:

impozitele pe venit;

impozitele pe avere;

impozitele pe consum sau pe cheltuieli

În funcție de scopul urmărit de stat prin instituirea lor avem:

impozite financiare – sunt cele instituite de stat în scopul realizării de venituri necesare acoperirii cheltuielilor publice (cum ar fi de exemplu, impozitele pe venit sau taxele de consumație).

impozitele de ordine – sunt instituite în scopul limitării consumului unor bunuri sau a restrângerii unor acțiuni, precum și pentru realizarea unor deziderate ce nu au caracter fiscal. Astfel, pentru limitarea alcoolismului și a consumului de tutun, statul instituie accize ridicate asupra alcoolului și tutunului.

Corespunzător frecvenței perceperii lor la buget impozitele se diferențiază între ele ca:

impozite permanente sau ordinare – se percep cu regularitate (de regulă, anual) astfel că ele se înscriu în cadrul fiecărui buget public.

impozite incidentale sau extraordinare – se instituie și se percep în situații excepționale (cum ar fi, de exemplu, în situații de criză și război) și se percep o singură dată, motiv pentru care impozitele de acest tip nu sunt înscrise în bugetele fiecărui exercițiu financiar.

După instituția care le administrează, impozitele se grupează în funcție de tipul statelor în care se instituie și percep, astfel:

în statele de tip federal, distingem:

impozite federale;

impozite locale, ale departamentelor, provinciilor sau județelor, ale municipiilor, orașelor și comunelor.

în statele de tip unitar distingem:

impozite ale administrației central de stat;

impozite locale, ale organelor administrativ-teritoriale.

Caracterizarea generală a impozitelor directe

De a lungul timpului, impozitele directe au cunoscut o evoluție odată cu dezvoltarea economiei, acestea realizându-se pe diferite produse materiale, tipuri de activități, pe venituri sau averi.

Fiind nominale, putem defini impozitele directe ca fiind cea mai veche formă de impunere. Deși s-au practicat și în perioada dinaintea capitalismului, ele au s-au diversificat și extins mai bine abia în perioada capitalistă.

Începând cu secolul al XX-lea impozitele de tip real au fost înlocuite treptat cu impozitele de tip personal, adică cele stabilite pe diferite venituri sau averi.

La sârșitul secolului al XIX-lea, datorită creșterii continue a cheltuielilor publice, veniturile realizate de către stat prin colectarea impozitelor personale nu au fost suficiente pentru acoperirea acestor cheltuieli, astfel încât s-a folosit și impunerea indirectă.

Deoarece impozitele directe sunt individuale și au un cuantum și termene de plată precis stabilite, acestea fiind aduse la cunoștința plătitorilor în timp util, sunt mai echitabile și deci mai de preferat decât impozitele indirecte, deoarece la acestea din urmă consumatorii diferitelor mărfuri și servicii, de regulă, nu știu cu anticipație când și mai ales cât vor plăti statului, sub forma taxelor de consumație și a altor impozite indirecte.

Enumerăm câteva caracteristici ale impozitelor directe:

a) sunt nominale (stabilite pe numele persoanei fizice și juridice);

b) se stabilesc pe veniturile sau averile persoanelor fizice și juridice;

c) se stabilesc pe bază de documente: ștate de plată, roluri fiscale;

d) determină suma plătibilă de fiecare contribuabil;

e) se stabilesc înainte de termenul de plată;

Impozitele directe pot fi reale și personale.

Impozite reale

Impozitele reale se stabilesc în legătură cu anumite obiecte materiale (pământul, clădirile, fabricile, magazinele etc.), făcându-se abstracție de situația personală a subiectului impozitului. Sunt cunoscute și sub denumirea de impozite obiective sau pe produs, deoarece se așează asupra produsului brut al obiectului impozabil, fără a face nici o legătură cu situația subiectului impozitului.

Impozitele directe reale se caracterizează prin aceea că aici obiectul impunerii se definește în mod cantitativ. Din aceste impozite fac parte impozitele pe clădiri, pe pământ etc. Astfel de impozite se stabilesc pe baza unor indici exteriori și de aceea, de multe ori, sarcina suportată de plătitor nu este echitabilă, neținându-se seama de capacitatea plătitorului de a realiza venit și de a plăti impozite. Din aceste motive s-a trecut treptat tot mai mult la impozitele personale.

Impozitele personale se așează asupra veniturilor sau averii, în strânsă legătură cu evidența personală a subiectului impozitului, drept urmare sunt cunoscute și sub denumirea de impozite subiective. Cel mai bun exemplu de impozit personal este impozitul pe venitul global.

Impozitele personale îmbracă în principal două forme:

• impozitul pe venit – ca formă de bază a impozitelor personale, impozitul pe venit a fost introdus atunci când s-a înregistrat o suficientă diferențiere a veniturilor realizate de diferite categorii sociale.

În calitate de subiecte ale impozitului pe venit, apar, așadar, persoanele fizice și cele juridice, adică societăți de capital care realizează venituri din diverse surse.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice este unul din cele mai importante impozite directe, din punct de vedere al veniturilor fiscale realizate. În practică fiscala întâlnim două sisteme de așezare a impozitelor pe venitul persoanelor fizice:

-sistemul impunerii separate – ce poate fi întâlnit fie sub forma unui impozit unic pe venit, ce permite o impunere diferențiată pentru fiecare categorie de venit prin așezarea mai multor impozite, care vizează fiecare în parte, venitul obținut dintr-o anume sursă;

-sistemul impunerii globale – ce presupune însumarea tuturor veniturilor realizate de o persoană fizică, indiferent de sursă, și supunerea venitului realizat unui singur impozit (această metodă este cea mai des întâlnită, ea fiind utilizată în SUA și majoritatea țărilor din UE);

Se supun impozitului pe venit următoarele venituri :

venituri din activități independente;

venituri din salarii;

venituri din cedarea folosinței bunurilor;

venituri din investiții;

venituri din pensii;

venituri din activități agricole;

venituri din premii și jocuri de noroc;

venituri din transferul proprietăților imobiliare;

venituri din alte surse;

Impozitul pe profitul persoanelor juridice: Pentru a stabili impozitul pe profit al persoanelor juridice din unele țări se folosește același sistem de impunere al impozitului ca și în cazul persoanelor fizice, iar în alte țări se practică un alt sistem diferit. În general, modul de realizare a impunerii profitului persoanelor juridice este în funcție de modul de organizare al acestora, ca societați de persoane sau ca societați de capital. În cazul societăților de persoane, impunerea veniturilor acestora se face frecvent în baza sistemului aplicat pentru veniturile persoanelor fizice, deoarece este greu să se facă distincție între averea fiecăreia din persoanele asociate și patrimoniul societății respective.

La societățile de capital, poate fi făcută o demarcație netă între averea personală a acțonarilor și patrimoniul societății; acționarii răspund pentru actele și faptele societății numai în limitele părții de capital pe care o țin. Profitul obținut de o societate de capital se repartizează atât acționarilor sub formă de dividende, cât și societății pentru constituirea unor fonduri. Prin urmare, în cazul societăților de capital putem vorbi de profitul societății înainte de repartizare, de profitul repartizat acționarilor sub formă de dividende și de profitul rămas la dispoziția societății.

• impozitul pe avere – se instituie în strânsă legătură cu faptul că diferite persoane fizice și juridice au dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile.

În practica fiscală din diferite țări, impozitele pe avere se găsesc sub diverse forme:

impozitele asupra averii propriu-zise,

impozitele pe circulația averii,

impozitele pe sporul de avere sau pe creșterea valorii averii.

Impozitele asupra averii propriu-zise pot fi întâlnite atât ca impozite stabilite asupra averii, dar plătite din venitul obținut de pe urma averii respective, cât și ca impozite instituite pe substanța averii.

Impozitele pe circulația averii se instituie în legătură cu modificarea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile de la o persoană la alta. În categoria impozitelor pe circulația averii, întâlnim: impozitul pe succesiuni, impozitul pe donații, impozitul determinat de actele de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile, impozitul pe hârtiile de valoare (acțiuni, obligațiuni etc), impozitul pe circulația capitalurilor și a efectelor comerciale etc.

Impozitele pe sporul de avere au ca obiect sporul de valoare pe care l-au înregistrat unele bunuri în cursul unei perioade de timp. Ca impozite de acest gen putem menționa:

impozit pe surplusul de valoare imobiliară;

impozit pe sporul de avere realizat în timp de război.

Impozitul pe surplusul de valoare imobiliară se introduce pentru a impune sporul de valoare înregistrat de anumite bunuri imobiliare în perioada de timp de la cumpărare și până la vânzare, fără ca proprietarul să fi efectuat o cheltuială în acest scop.

Impozitul pe sporul de avere realizat în timp de război are ca obiect averea dobândită în timpul sau ca urmare a războiului. Cu toate că impozitul se calcula în cote progresive, el n-a avut un randament prea ridicat, datorită existenței numeroaselor căi de sustragere de la impunere și acesta se plătea în moneda depreciată în urma inflației. În România, acest tip de impozite nu este introdus.

Impozitele pe proprietățile imobiliare se întalnesc cel mai adesea sub forma impozitelor asupra terenurilor și cladirilor. Aceste impozite au ca bază de impunere fie valoarea de înlocuire sau valoarea declarată de proprietar, fie veniturile capitalizate pivind bunurile respective. Cotele de impunere sunt în general scăzute. Apelarea la impozitele pe terenuri și clădiri se face atât din considerențe de ordin financiar ( procurarea de venituri pentru bugetul statului), cât și din alte motive. Impozitul pe propritatea funciară este conceput și ca un instrument de influențare a modului de folosire a fondului funciar. În acest sens, cotele de impozit sunt diferențiate atât în funcție de categoria de folosire a terenului, cât și de amplasamentul acestuia.

Impozitul asupra activului net are ca obiect întreaga avere mobilă și imobilă pe care o deține un contribuabil. Deși, în principiu, sub incidența acestui impozit ar trebui să cadă toate activele care pot fi evaluate, în realitate se impun doar patrimoniul agricol și cel forestier, fondul funciar, bunurile mobile si immobile utilizate pentru desfășurarea de activitați comerciale, profesii libere etc, din care s-au dedus datoriile care le gravează.Pentru calcularea impozitului pe activul net se folosesc fie cote proporționale, fie cote progresive.

Alte impozite directe:

impozitele pe veniturile realizate de persoanele juridice nerezidente;

impozitele pe profitul obținut din activități comerciale ilicite sau din nerespectarea legii privind protecția consumatorului;

impozitele pe dividendele societăților comerciale;

cote din taxe de școlarizare.

Impozitele directe constituie forma de impunere nu doar cea mai veche și mai simplă, ci și forma de impunere care poate asigura echitatea fiscală.

Indiferent că este pe venit sau pe avere, acest tip de impozite are o incidență directă, adică plătitorul este aceeași persoană cu suportatorul.

Impozitele directe au evoluat în raport cu dezvoltarea economiei, datorită faptului că acestea sunt stabilite fie pe obiecte materiale sau tipuri de activități, fie pe venituri sau pe averi.

Impozitele directe, fiind nominale, reprezintă forma cea mai veche de impunere. Ele s-au practicat și în orânduirile precapitaliste, însă, o extindere și o diversificare mai mare au cunoscut în capitalism.

CAPITOLUL II. PREZENTAREA DE ANSAMBLU A SOCIETĂȚII S.C. SEVDA IMPEX S.R.L

2.1. Prezentarea firmei SEVDA IMPEX S.R.L

Nume firmă: S.C. SEVDA IMPEX S.R.L

Cod unic de înregistrare: RO 4273178

Nr. Înmatriculare: J13/3412/1993

Data înfiițării: 22.06.1993

Domeniul principal de activitate: cod CAEN 4777 (Comerț cu amănuntul al ceasurilor și bijuteriilor, în magazine specializate)

Sediul social: Str. Viceamiral I. Murgescu, Nr. 18, Constanța, cod poștal 900540

Telefon: 0341.445.245

E-mail: [anonimizat]

Pagină web: [anonimizat]

Obiect de activitate: Importator direct și comercializarea produselor cu ridicata și amănuntul în special al bijuteriilor din aur, argint, gablonzuri, tablouri, sticlărie artizanală și decorativă, ceasuri de mână și perete, produse argintate și altele.

Capital social: 8.800.000 lei

Angajați: Societatea beneficiază de un potențial uman de aproximativ 207 de angajați predominant femei datorită specificului activității.

Informații statistice: Nr. Administrator: 1, Asociat unic – ANEFI EROL

Societatea s-a înființat în anul 1993, începându-și activitatea prin import direct din Turcia al bijuteriilor din argint și al produselor pentru copii: îmbrăcăminte, încălțăminte, jucării.

Au urmat apoi o serie de etape importante în evoluția societății care au atras încrederea clienților în produsele comercializate de firmă, fapt ce justifică și poziția consolidată a firmei pe piața de desfacere.

An după an societatea și-a sporit și diversificat gama de produse importate, și-a deschis propriile puncte de desfacere, moment în care activitatea principală a societății s-a axat pe comerțul cu amănuntul.

Cu timpul, S.C. SEVDA IMPEX S.R.L. a devenit o societate cu reprezentare în întreaga țară, activitatea sa caracterizându-se întotdeauna prin seriozitate și, tot mai mult, prin flexibilitate.

În prezent societatea desfășoară activități de comerț en-gros și en-detail (în proporție de 80%) cu articole de sticlărie, obiecte argintate, bijuterii, ceasuri, obiecte decorative.

Societatea are autonomie financiară, activele sale fiind libere de sarcini, nu are datorii la bugetul de stat.

SEVDA IMPEX S.R.L deține o poziție fermă pe piață, obiectul său de activitate fiind în concordanță cu cerințele pieței. În acest moment este cotată ca una din cele mai mari societăți comerciale importatoare de bijuterii din argint și aur pe piața românească, cu propriile magazine de desfacere în toata țara și personal calificat în servirea clienților.

Din pasiune pentru rafinamentul bijuteriilor și din dorința de a oferi consumatorilor un loc special pentru alegerea cadourilor, compania a reușit să își câștige un rol important în sectorul bijuteriilor și a obiectelor cadou încă de la începuturile sale. Cucerirea pieței a înregistrat creșteri constante de-a lungul anilor. Încă de la începuturile sale, compania s-a făcut remarcată printr-o interpretare unică și rafinată a bijuteriilor alaturată unui spațiu elegant și în care clientul se poate bucura de strălucirea argintului, a aurului și a diamantelor. 

Devotamentul, puterea experienței și a tradiției în lumea bijuteriilor și a obiectelor cadou, continua cercetare a calității produselor și atenția acordată dorințelor consumatorilor reprezintă instrumentele prețioase cu care SEVDA și-a construit succesul.

2.2. Piața de desfacere

Crearea propriului lanț de magazine prin care se comercializează o gama variată de produse importate direct, vine in sprijinul clienților, practicând un preț competitiv, prezentarea produselor și servirea clienților fiind efectuate la un standard occidental.

În prezent numărul de magazine proprii de desfacere, aproximativ 42, sunt în concordanță cu cerințele pieței, bine aprovizionate. SEVDA este prezentă în incinta marilor Complexe Comerciale din fiecare oraș cu propriile magazine de desfacere. (ANEXA 2)

În orașele din țară unde nu este reprezentată printr-un magazin propriu, are clienți care prin sistemul en-gros achiziționează și comercializează produse importate de societate.

De asemenea , orașul Constanța cunoscut ca fiind unul dintre atracțiile turistice în timpul verii, oferă firmei posibilitatea de a-și extinde rețeaua de magazine în aproape toate stațiunile aflate pe litoralul Mării Negre

Tabel 2.2. Magazine litoral

Spațiul comercial EFORIE 01 este proprietatea societății S.C. SEVDA IMPEX S.R.L. Clădirea cu o suprafața de 510 mp, este proiectată ca spațiu comercial P+1, vara având destinație de magazin, iar în extrasezon, depozit.

2.3. Structura organizatorică de ansamblu a firmei. Organigrama

În ceea ce privește organizarea procesuală, în cadrul S.C. SEVDA IMPEX S.R.L. există cele 4 departamente de bază ale întreprinderii : comercial, economic, IT, serviciul intern de prevenire și protecție la care se adăugă majoritatea activităților ce le compun.

La nivel de compartimente sunt delimitate atribuțiile, responsabilitățile și compețentele, iar posturile sunt descrise în fișele postului care conțin sarcinile, responsabilitățile și competențele acordate.

Directorul general, funcție asigurată de către domnul Anefi Erol are în subordinea sa următoarele posturi de conducere:

Directorul comercial are rolul de a lua măsurile necesare desfășurării unei activități eficiente și profitabile.

Directorul economic are rolul de se ocupa de partea economico-financiară

Departament IT se ocupă de planificarea resurselor gestionate,supervizarea proiectării/reproiectării de soluții complexe IT

Departamentul serviciul intern de prevenire și protecție răspunde de supravegherea magazinului în vederea prevenirii eventualelor acțiuni.

Figura 2.1. Organigrama societății S.C. Sevda Impex S.R.L.

2.4. Analiza SWOT a firmei SEVDA IMPEX S.R.L

Analiza S.W.O.T. este un instrument managerial folosit, pe scară largă, pentru evaluarea și prezentarea sintetică a celor mai importante aspecte care vor afecta, într-un fel sau altul, evoluția viitoare a companiei.

Aceste probleme cheie sunt identificate pe baza concluziilor auditării premergătoare și sunt prezentate, în cadrul unei matrici, sub forma punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și amenințărilor.

Tabel 2.3. Analiza SWOT

2.5. Analiza furnizorilor

S.C. SEVDA IMPEX S.R.L. se aprovizionează cu mărfuri din străinătate, solicitate pe piața internă astfel încât desfacerea produselor este sigură și fără factori de risc. În acest fel, ca importator direct este eliminată dependența față de anumiți clienți sau furnizori în vederea aprovizionării lanțului de magazine proprii, societatea având o poziție puternică pe piață.

În ultimii ani societatea și-a diversificat gama de articole importate, cât și furnizorii de marfă, ajungând în prezent să aibă relații cu furnizorii din mai multe țări:

Tabel 2.4. Țările din care provin furnizorii

2.6. Analiza clienților

Societatea deține o poziție fermă pe piață, obiectul său de activitate fiind în concordanță cu cerințele pieței. În acest moment este cotată ca una din cele mai mari societăți comerciale importatoare de bijuterii din argint și aur pe piața românească, cu propriile magazine de desfacere în toata țara și personal calificat în servirea clienților.

Crearea propriului lanț de magazine prin care se comercializează gama variată de produse importate direct, vine în sprijinul clienților, practicând un preț competitiv, prezentarea produselor și servirea clienților fiind efectuate la un standard occidental.

În prezent numărul de magazine proprii de desfacere, aproximativ 42, sunt în concordanță cu cerințele pieței, bine aprovizionate, acestea sunt prezente în incinta marilor Complexe Comerciale din fiecare oraș cu propriile magazine de desfacere.

În afara propriilor magazine, S.C. SEVDA IMPEX S.R.L. prin intermediul contractelor de colaborare deținute cu diverse societăți comerciale din toată țara, furnizează acestora spre comercializare tot sortimentul de marfă importat astfel încât, în unitățile respective sunt oferite spre vânzare doar mărfurile achiziționate de la societate.

În prezent acest gen de colaborare se desfășoară între S.C. SEVDA IMPEX S.R.L. și următoarele societăți comerciale:

Figura 2.2. Clienții S.C. SEVDA IMPEX S.R.L.

2.7. Aspecte legate de angajații/ personalul societății

Conform contractului colectiv de munca în vigoare, la nivelul S.C SEVDA IMPEX S.R.L valoarea salariului minim nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe țară. Contractul colectiv de muncă stipulează că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizații, sporuri precum și comision din vânzări. Societatea a plătit următoarele categorii de sporuri: spor pentru orele suplimentare, sporuri pentru lucrul în zilele de sâmbătă și duminică.

Societatea realizează cheltuieli cu decontarea parțială a biletelor de odihnă și tratament. Aceste beneficii sunt acordate salariaților societății conform prevederilor contractului colectiv de muncă în vigoare la acest moment.

Structura personalului a fost următoarea:

Tabel 2.5. Personal

Sursa: www.risco.ro

Angajații bine pregătiți, ambițioși, motivați și cu o mentalitate de învingători sunt cea mai importantă resursă pentru companie. SEVDA IMPEX S.R.L știe să valorizeze angajații care depun toate eforturile pentru a fi din ce în ce mai buni în ceea ce fac.

Viziunea societății este să devină un jucător de top la nivel național și regional. Acest obiectiv fiind realizabil doar având o echipă profesionistă și dedicată.

Compania oferă condiții de lucru moderne, programe de instruire profesională și încurajează promovarea angajaților. Are o echipă în care își pot găsi locul atât un proaspăt absolvent, cât și un profesionist cu experiență.

În paralel cu salarizarea obișnuită, firma acordă și premii care reprezintă o componentă a sistemului de salarizare menită să stimuleze creșterea preocupării personalului pentru anumite aspecte calitative ale activității.prin contractul colectiv se stabilesc: obiectivul premierii, sursa fondurilor, limitele premiilor individuale.

După cum se poate observa din graficul de mai jos angajații companiei au înregistrat o scădere în perioada 2012- 2014 , de la 255 de salariați ajungând în anul 2014 la un număr de 254.

Figura 2.3. Angajații S.C. Sevda Impex S.R.L.

Numărul mediu de angajați a fost următorul:

Tabel 2.6. Angajații S.C. Sevda Impex S.R.L.

Sursa: www.risco.ro

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: IMPOZITELE DIRECTE LA S.C. SEVDA IMPEX. S.R.L

3.1. Calculul profitului impozabil al societății

În vederea impozitării profitului trebuie făcută o distincție între profitul contabil și profitul impozabil.

Conform reglementărilor în vigoare, profitul contabil este diferența între totalul veniturilor realizate și totalul cheltuielilor efectuate.

Veniturile sunt sume încasate sau de încasat și includ venituri:

din exploatare – venituri din vânzări de produse,mărfuri,servicii prestate,lucări executate din producția stocată,producția de imobilizări,din subvenții de exploatare precum și alte venituri sau câștiguri din exploatare;

venituri financiare – venituri din prestații,din creanțe imobilizate,din titluri de plasament,diferențe de curs valutar, dobânzi,creanțe imobilizate și alte venituri financiare;

venituri excepționale – cuprind veniturile încasate din operațiuni de gestiune, din operațiuni de capital și alte venituri excepționale.

Cheltuielile sunt valori plătite ori de plătit, aferente realizării veniturilor și includ cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare și cheltuieli excepționale.

Schematic profitul contabil poate fi redat astfel:

Pc = (Ve + Vf + Vex) – ( Ce + Cf + Cex)

Unde:

Pc = Profitul Contabil;

Ve = Venituri din exploatare;

Vf = Venituri financiare;

Vex = Venituri excepționale;

Ce = Cheltuieli din exploatare;

Cf = Cheltuieli financiare;

Cex = Cheltuieli excepționale;

Tabel 3.1. Calculul profitului contabil

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în Contul de profit si pierdere SEVDA pe anii 2012,2013,2014

Figura 3.1. Evoluție profit contabil

Se observă o scădere a profitului contabil în ultimii trei ani, aceasta se datorează și crizei economice prin care trece țara, dar și a investițiilor realizate cu deschiderea de noi puncte de lucru.

Veniturile și cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil (fiscal) sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglemetărilor contabile date în baza Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile.

La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislația în vigoare se aplică trimestrial sau lunar, după caz, astfel încât la finele anului acestea să se încadreze în prevederile legii.

Profitul impozabil sau profitul fiscal se determină în funcție de profitul contabil, veniturile neimpozabile și cheltuielile nedeductibile, astfel:

Pi= Vt – Ct – Vn + Cn

Unde :

Pi = Profit impozabil

Vt = Venituri totale

Ct = Cheltuieli totale

Vn = Venituri neimpozabile

Cn = Cheltuieli nedeductibile

Calculul profitului impozabil pentru fiecare an în parte:

Profit impozabil 2012 = 18.994.732 – 18.449.980 – 60.021 (dividende) = 484.731

Profit impozabil 2013 = 20.574.479 – 20.148.573 – 41.190 (dividende) + 833= 385.549

Profit impozabil 2014 = 16.180.540 – 15.823.428 – 20.098 (dividende) + 4.501 = 341.515

Tabel 3.2. Calculul profitului impozabil

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în situațiile financiare SEVDA

Figura 3.2. Evoluția profitului impozabil

Din figura 3.2 reiese faptul că și profitul impozabil cunoaște o scădere în ultimii 3 ani, la fel ca profitul contabil.

3.2. Calculul impozitului pe profit al societății

Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică beneficiului obținut din desfășurarea unei activități economice. El reprezintă una din principalele surse de venituri ale bugetului de stat.

Baza de calcul a impozitului pe profit o reprezinta însa profitul fiscal, determinat ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile

Profitul impozabil și impozitul pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial, cumulat de la începutul anului.

Anul fiscal este considerat, conform legislației în vigoare, anul calendaristic. Când un contribuabil se înființează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Impozitul pe profit se determină prin aplicarea cotei de impunere la baza de calcul.

Impozitul pe profit = Profitul impozabil x 16%

Calculul impozitului pe profit pentru fiecare an în parte:

Impozit pe profit 2012 = 484.731 x 16% = 77.557

Impozit pe profit 2013 = 385.549 x 16% = 61.688

Impozit pe profit 2014 = 341.515 x 16% = 54.642

Tabelul 3.3. Calculul impozitului pe profit

Sursa: Prelucrare proprie pe baza situațiilor financiare a societății SEVDA

Figura 3.3. Impozitul pe profit

Pentru organizarea unei evidențe cât mai riguroase a impozitului pe profit datorat, pachetul conturilor cuprinde, printre altele :

441 “Impozitul pe profit”

691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”

În creditul contului 441 “Impozitul pe profit” se înregistrează:

sumele datorate de unitate către bugetul statului/bugetele locale, reprezentând impozitul pe profit/impozitul pe venit (691,698);

impozitul pe profit/venit aferent exercițiului financiar anterior în cazul corectării erorilor contabile (658);

În debitul contului 441 ”Impozitul pe profit” se înregistrează:

sumele virate bugetului de stat/bugetelor locale reprezentând impozitul pe profit/venit (512);

datorii anulate (758)

Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de unitate, iar soldul debitor, sumele vărsate în plus.

691 = 441

3.3. Impozitul pe dividende

Dividendul este distribuirea în bani sau în natura, în favoarea asociaților sau acționarilor din profitul stabilit pe baza bilanțului contabil anual și a contului de profit si pierdere, proporțional cu cota de participare la capitalul social precum și sumele primite ca urmare a deținerii de titluri și participare la fondurile închise de investiții.

Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică română.

Subiectul impunerii în cazul impozitului pe dividende este beneficiarul dividendelor, dar plătitorul nu este subiectul impunerii, ci o altă persoană.

Astfel, dividendele fiind supuse impozitării prin procedeul stopajului la sursă, obligația calculării, reținerii și vărsării impozitului pe dividende revine societății comerciale distribuitoare a dividendelor.

Calculul impozitului pe dividende pentru fiecare an în parte:

Impozit pe dividende 2012 = 16% x 60.021 = 9.603

Impozit pe dividende 2013 = 16% x 41.190 = 6.590

Impozit pe dividende 2014 = 16% x 20.098 = 3.215

Tabelul 3.4. Dividende și impozitul pe dividende

Sursa: Prelucrare proprie pe baza situațiilor financiare ale societății SEVDA

Datorită evoluției descrescătoare a profitului companiei, se observă că dividendele încasate de acționarii firmei se situează pe o linie descendentă a celor trei ani datorită cheltuielilor din zona imobilizărilor corporale și necorporale.

Imobilizările necorporale achiziționate separat sunt raportate la cost minus amortizarea acumulată. Amortizarea este calculată prin metoda liniară de-a lungul duratei de viață utilă. Durata de viață utilă estimată și metoda de amortizare sunt revizuite la sfârșitul fiecărei perioade de raportare, având ca efect modificări în estimările contabile viitoare.

Figura 3.4. Dividende încasate

Figura 3.5. Impozitul pe dividende

3.4. Impozitul pe terenuri

Impozitul pe teren este un impozit anual,datorat de contribuabilii care dețin în proprietate terenuri situate în municipii,orașe și comune,în intavilanul sau extravilanul acestora. În cazul unui teren,aflat în administrarea sau folosința altei persoane și pentru care se datorează chirie/arendă în baza unui contract de închiriere/arendare,impozitul pe teren se datorează de către proprietar.

Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale,concesionate,închiriate,date în administrare ori în folosință,după caz,impozitul pe teren reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință,după caz. Impozitul și taxa pe teren se datorează către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului în care este amplasat terenul.

Impozitul pe teren se stabilește luând în calcul numărul de metri pătrați de teren, rangul localității în care este amplasat terenul și zona și/sau categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

Termenele de plată al impozitului pe clădiri sunt:

Semestrul I (31 martie)

Semestrul II (30 septembrie).

S.C. SEVDA IMPEX S.R.L. cu sediu central situat pe Str. Viceamiral I. Murgescu.

Nr. 18 județul Constanța, unde este organizată și desfășurată întreaga activitate, aceasta deține în proprietate terenuri și clădiri pentru care plătește impozit anual.

Tabel 3.5. Impozit pe teren intravilan în Constanța

 – lei/ha/an-

Sursa: primaria-constanta.ro

Tabel 3.6. Impozit pe teren intravilan în Eforie Nord

-lei/ha/an-

Sursa: primariaeforie.ro

Impozitul pe terenul situat în intravilanul localității se stabilește luând în calcul numărul de metri pătrați de teren, rangul localității în care este amplasat terenul și zona și/sau categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

Sediul societății situat pe Str. Viceamiral.I.Murgescu, Nr. 18, Constanța, terenul aferent sediului social are o suprafață de 650 mp în zona A.

Impozitul pe teren datorat = 650 mp x 0,8889 lei/mp = 577,785 lei

Având în vedere faptul că taxa impozitului pe teren în funcție de zona în cadrul localității are aceleași valori pentru cei 3 ani, impozitul pe teren datorat va fi de 577,785 lei pentru anul 2012, 2013, 2014.

Un magazin P+4 situat pe Str. Panselelor, Nr. 2, Eforie Nord, terenul aferent magazinului are o suprafață de 875 mp în zona A.

Impozitul pe teren datorat = 875 x 0,7590 lei/mp = 664,125 lei

Societatea deține un bloc cu 14 apartamente situat pe Str. Ion Gheorghe Duca, terenul aferent blocului are o suprafață de 560 mp în zona A.

Impozitul pe teren datorat = 560 mp x 0,8889 lei/mp = 497,784 lei

Societatea deține un hotel în construcție situat pe un teren cu suprafața de 975 mp în Eforie Nord.

Impozitul pe teren datorat = 975 mp x 0,8889 lei/mp = 866,6775 lei

Tabel 3.7. Impozit pe teren

Figura 3.6 Impozitul pe teren

3.5. Impozitul pe clădiri

Impozitul pe clădirieste instituit asupra clădirilor aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice precum și asupra clădirilor proprietate publică și privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale,aflate în administrarea sau folosința contribuabililor.

Prin clădire,în accepțiunea legii,se înțelege orice construcție care servește la adăpostirea de oameni,de animale,de obiecte,de produse,de materiale,de instalații și alte asemenea.

Impozitul vizează deci clădirile de orice fel, situate în municipii, orașe, comune, sate, indiferent de modul cum sunt folosite și de destinația acestora.

În calitate de subiecți sau plătitori ai impozitului pe clădiri apar de regulă persoane fizice sau juridice care au în proprietate clădirile respective. Pentru clădirile proprietate publică sau private a statului ori a unităților administrativ-teritoriale,concesionate, închiriate, date în administrare sau în folosință, după caz, impozitul pe clădiri reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință, după caz.

Baza de calcul a impozitului o reprezintă valoarea impozabilă a clădirii care diferă în funcție de proprietarul clădirii care poate fi o persoană fizică sau juridică.

În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. Cota de impozitare aplicată este de: 1,5% asupra valorii de intrare în patrimoniu în cazul clădirilor dobândite, (re)evaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință;

În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, cota de impozitare este de 1,5%, iar valoarea impozabilă se reduce cu 15%;

În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință 2015, cota impozitului și a taxei pe clădiri este de 20%;

În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referință, cota impozitului și a taxei pe clădiri este de 40%;

În cazul clădirilor cu destinație turistică ce nu funcționează în cursul unui an calendaristic, cota de impozit este de 20% aplicabilă la valoarea de inventar a acesteia. Sunt exceptate structurile care au autorizație de construire în perioada de valabilitate, dacă au început lucrările în termen de cel mult 3 luni de la data emiterii autorizației de construire, în cazul cărora cota de impozitare este de 1, 5%;   

În cazul unei clădiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplică următoarele reguli:

a) impozitul pe clădire se datorează de proprietar;

b) valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea clădirii înregistrată în contractul de leasing financiar.

Cotele de impozit sunt și ele diferențiate în raport de statutul contribuabilului (persoană fizică sau juridică) și de mediul în care sunt amplasate clădirile (urban sau rural).

Cuantumul impozitului se determină înmulțind valoarea impozabilă a clădirii cu cota corespunzătoare de impozit.

Termenele de plata pentru impozitul pe cladiri sunt:

Semestrul I (31 martie)

Semestrul II (30 septembrie).

S.C. SEVDA IMPEX S.R.L. cu sediu central situat pe Str. Viceamiral I. Murgescu. Nr. 18. județul Constanța, unde este organizată și desfășurată întreaga activitate,aceasta deține în proprietate terenuri și clădiri pentru care plătește un impozit anual.

Sediul societății S+P+2E situat în Constața, cu valoare de inventar de 313.000 euro, a fost reevaluat la data de 31.12.2012.

313.000 euro = 1.408.500 lei

Impozit pe clădire datorat = 1.408.500 x 1,5% = 21.127,5 lei

Având în vedere faptul că valoarea clădirii a fost recuperată integral prin amortizare impozitul datorat pe clădire se diminuează cu 15%.

Impozit pe clădire datorat = 21.127,5 – 15% x 21.127,5 = 21.127,5 – 3.169,125 = 17.958,375 lei

Un magazin P+4 situat în Eforie Nord, cu o suprafață de 510 mp are o valoare de patrimoniu de 178.500 euro.

178.500 euro = 803.250 lei

Impozitul pe clădire datorat = 803.250 x 1% = 8032,5 lei

Un bloc cu 14 apartamente situat în Constanța are o valoare de inventar de 700.000 euro.

700.000 euro = 3.150.000 lei

Impozitul pe clădire datorat = 3.150.000 x 1,5% = 47.250 lei

Mențiune : Câteva din apartamentele acestui bloc au fost vândute către persoane fizice, urmând ca noii proprietari să plătească impozitul aferent proprietății lor.

În cazul hotelului aflat în construcție din Eforie Nord, datorită faptului că autorizația de construcție e valabilă, nu se plătește impozit pe clădire autorităților locale.

Tabel 3.8. Impozit pe clădire

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor situate în rapoartele financiare SEVDA

Figura 3.7. Impozitul pe clădire

CONCLUZII

Impozitarea directă rămâne un instrument important la dispoziția statului ce poate stimula mediul economic prin intermediul cotelor de impozitare al facilităților acordate în scopul realizării de investiții în domenii importante ori al stimulării producției.

Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe pentru eficientizarea întregului sistem fiscal din România. Este nevoie de o legislație modernă, coerentă, stabilă și unitară privind fiscalitatea, la nivelul standardelor europene.

O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții în mod nediscriminatoriu, tuturor contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument, cu ajutorul căruia pot fi promovate și susținute investițiile în economia românească.

În elaborarea lucrării “Studiu privind impozitele directe la S.C. SEVDA IMPEX S.R.L”, am avut în vedere reglementările legale și fundamentale din domeniul fiscal, respectiv Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală și alte reglementări principale cu caracter fiscal.

În urma studiului efectuat asupra impozitelor directe din cadrul S.C. SEVDA IMPEX S.R.L. am desprins următoarele concluzii:

În ultimii ani societatea a avut un număr mediu de 207 angajați;

În prezent societatea desfășoară activități de comerț en-gros și en-detail (în proporție de 80%) cu articole de sticlărie, obiecte argintate, bijuterii, ceasuri, obiecte decorative;

Societatea are autonomie financiară, activele sale fiind libere de sarcini, nu are datorii la bugetul de stat;

Societatea are în proprietate sediul comercial, un magazin, depozit, un bloc de locuințe și un hotel în construcție;

Toate filialele societății în număr de 42 sunt închiriate;

Societatea deține mijloace de transport, respectiv autoturisme, cu care transportă mărfuri către toate punctele de desfacere ale societății;

Impozitele pe terenuri și clădiri au aceeași valoare în cei trei ani studiați.

Societatea analizată se află într-o situație financiară bună, neafectată de blocaj financiar, cu capacitate de plată integrală și deci cu lichidități bănești în conturile de decontare, astfel putem aprecia că gradul de fiscalitate este normal.

SEVDA IMPEX S.R.L deține o poziție fermă pe piață, obiectul său de activitate fiind în concordanță cu cerințele pieței. În acest moment este cotată ca una din cele mai mari societăți comerciale importatoare de bijuterii din argint și aur pe piața românească, cu propriile magazine de desfacere în toata țara și personal calificat în servirea clienților.

Societatea are posibilitatea de a-și extinde rețeaua de magazine în aproape toate stațiunile aflate pe litoralul Mării Negre.

Astfel, lucrarea scoate în evidență ce impozite directe sunt plătite de către o persoană juridică în sistemul fiscal al României.

BIBLIOGRAFIE

Banc Pamfil – ,, Finanțe generale”, Seria Didactica, Alba-Iulia, 2006.

Gheorghe Matei, Drăcea Marcel, Drăcea Raluca – ,,Finanțe publice ”, Editura Sitech, Craiova, 2005.

Gheorghe Sandu – “Finanțe Publice”, Editura Universității Suceava, 1999

Negrea Alexandru – “ Fiscalitate. Metode și tehnici fiscale” Editura Ex Ponto, Constanta, 2014

Popeangă Vasile, Popeangă Vasile Nicolae – ,,Elemente de finanțe publice”, Editura Academica Brâncuși, Târgu-Jiu, 2010.

Popeangă Vasile, Monea Alin, Popescu Mirela – ,,Fiscalitate”, Editura Focus, Petroșani, 2004.

Spătariu Elena Cerasela – ”Elemente teoretice de analiză economico-financiară”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2005

Tatu Lucian, Șerbănescu Cosmin – ,,Fiscalitate de la lege la practică”, Editura C.H. Beck, București, 2010.

Tudorache Dumitru, Secăreanu Constantin – ,,Finanțe publice. Finanțele firmei”, Editura Universitară , București, 2006.

*** – Legii contabilității nr. 82/1991

***-http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/finante/impozitele-directe-in-romania-266353.html?s=impoz%20directe

***-http://biblioteca.regielive.ro/referate/finante/impozite-directe-335064.html?s=impoz%20directe

***-http://legestart.ro/impozitul-si-taxa-pe-teren/

***-http://www.casefaraintermediari.ro/impozitul-pe-cladiri-persoane-juridice-2747.html

***-http://www.spit-ct.ro/impozitul-taxa-pe-cladiri-persoane-juridice

***-http://www.spit-ct.ro/resources/content/files/Info_legislative%5Chclm%202013%5CAnexa%20nr.%202%20-%20impozit%20teren.htm