Prezentarea Cafenelei „library Caffe”

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. PLANUL DE AFACERI INSTRUMENT AL MANAGEMENTULUI MODERN

1.1. Definitia planului de afaceri

1.2. Necesitatea planului de afaceri

1.1.1. Funcțiile planului de afaceri

1.2.2. Avantajele și oportunitățile planului de afaceri

1.2.3. Riscurile neplanificării afacerii

1.3. Etapele și conținutul planului de afaceri

1.3.1. Procesul planificării afacerii

1.3.2. Structura planului de afaceri

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA STAȚIUNII TURISTICE BRAȘOV

2.1. Scurt istoric al stațiunii Brașov

2.1.1. Așezare

2.1.2.Căi de acces

2.2. Relief

2.2.1. Clima

2.2.2. Resursele naturale

2.3. Obiective turistice

2.4. Circulația turistică în Stațiunea Brașov

CAPITOLUL 3. PREZENTAREA CAFENELEI „LIBRARY CAFFE”

3.1 Descrierea afacerii – Date de identificare

3.1.1. Numele societății si obiectul de activitate conform codului CAEN

3.1.2. Forma juridicǎ și structura capitalului social

3.1.3. Administratorul societǎții comerciale

3.1.4. Informații referitoare la locul desfășurării activității

3.2. Descrierea activității

3.2.1. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al firmei

3.2.2. Investiția propriu-zisă și organizarea interioară a cafenelei

3.2.3. Politica de aprovizionare. Furnizorii de materii prime

3.2.4.Furnizorii cafenelei „Library Caffe”și canalele de distribuție

3.3. Descrierea proiectului de construire a cafenelei “Library Caffe”

3.3.1. Obiectivele proiectului si descrierea tehnică

3.3.2. Managementul proiectului și instruirea personalului

3.3.3. Strategia de marketing și graficul estimat al proiectului

3.3.4. Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei și al mediului de afaceri

CAPITOLUL 4. PROIECTII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

4.1. Ipoteza de lucru

4.3. Fluxul de numerar

4.4. Indicatori financiari

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Într-o economie de piață ce funcționează corespunzător, majoritatea firmelor încearcă să-și sporească profitul prin cucerirea de noi segmente de piață, prin introducerea în fabricație de noi produse, prin oferirea de noi servicii care să le creeze un avantaj competitiv față de concurență; altele optează pentru o modificare a strategiei pentru eliminarea rezultatelor negative cauzate, fie de unele deficiente manageriale, fie de regresul sectorului în care activeaza.

Povestea cafenelei „Library Caffe” începe în primăvara primului an de facultate. Îmi amintesc de zilele din perioada sesiunii, în care timpul trecea atât de repede. Stresul din acea perioadă, dar și nevoia de relaxare alături de prieteni, se îmbinau perfect savurând o cafea buna, dar și citind cursurile pentru examenul ce avea să vină. Cu fiecare zi ce trecea, mersul la cafea aproape că devenise un cult. Apreciam o cafea bună, savurată într-un mediu linistit, cu o muzică deosebită în background unde întotdeauna puteam reține mai ușor cursurile pentru examenele ce urmau. Mirosul de cafea fierbinte dimineața și poveștile amuzante împărtășite cu fetele îmi faceau ziua mai frumoasă întotdeauna. Cafeneaua nu a fost niciodată un simplu loc unde doar îți bei cafeaua și pleci. Cafeneaua reprezintă un loc de relaxare, un moment liniștit pe care ți-l acorzi după o zi de muncă grea, sau unul în care te întalnești cu prietenii pentru dezbaterile privind examenele din perioada sesiunii și implicit pentru socializare. Realizez că amintirea acelor zile ma bucura și astă„zi.

Mi-am ales această temă în primul rând datoriă faptului că îmi aduc cu drag aminte de diminețile din timpul facultății în care mersul la cafea devenise un cult, dar și pentru faptul că îmi doresc ca în viitorul apropiat să pot pune în practică acest proiect prin deschiderea unei cafenele.

Aparitia de noi firme ce încearcă să se poziționeze cât mai favorabil într-o economie de piață este intr-o continuă schimbare. Toate aceste schimbari intr-o economie de piata au un element comun, planificarea. In afaceri actiunile de planificare se realizează apelând și la metoda planului de afaceri.

Planul de afaceri este un raport scris în care antreprenorul prezintă toate datele relevante referitoare la crearea sau funcționarea întreprinderii sale. În cazul în care antreprenorul înființează o întreprindere nouă, planul de afaceri include «cum» și «de ce» va fi înființată, precum și «unde» intentionează să ajungă aceasta afacere.

O abordare mai realistă a planului de afaceri a fost realizată de specialistul David Gumpert de la Universitatea Harvard in lucrarea”How to create a succesful business plan”. Potrivit acestuia, planul de afaceri este “un document ce demonstrează de o manieră convingatoare că afacerea preconizată poate să vândă suficiente produse și servicii pentru a produce un profit satisfacator și a o face atractivă potențialilor sprijinitori”

Planul de afaceri este un instrument de planificare ce are rolul de a oferi o mai mare vizibilitate asupra țelurilor si evoluției unei anumite afaceri careia îi este dedicat. Primele planuri de afaceri au apărut cu mult înainte de apariția computerului și a tehnologiei informatice, dar rolul și importanța unui plan bine facut, a rămas aceeași până in zilele noastre. De fapt principiile de baza ale banilor și ale afacerilor de succes, rămân mereu neschimbate.

Valoarea reală a creării unui plan de afaceri nu este de fiecare dată palpabilitatea produsului. Adevărata valoare este că necesită un proces de cercetare si gândire despre tipul de afacere pe care vrei să-l faci, totul decurgând într-un mod sistematic. În timp ce scrii un plan de afaceri, vei studia, vei cerceta, te vei gandi de mai multe ori înainte sa-ți răspunzi la întrebari, vei analiza orice idee și cât de bună este ea pentru tine. Necesită timp acum, dar efectele viitoare sunt cât se poate de profitabile. Lipsa unui plan de afaceri poate costa grav în viitor si duce chiar la falimentul afacerii.

Lucrarea va fi structurată în patru capitole. Primul capitol intitulat Planul de afaceri instrument al managementului modern reprezintă cadrul teoretic privind conceptul de plan de afaceri în care sunt prezentate definiția planului de afaceri,necesitatea planului de afaceri într-o organizație,funcțiile planului de afaceri,avantajele și oportunitățile deținute de fundamentarea planului de afaceri ,riscurile neplanificării afacerii,etapele și conținutul planului de afaceri,procesul planificării afacerii,dar și structura planului de afaceri.

Al doilea capitol al lucrării abordează Prezentarea stațiunii turistice Brașov oferind aspecte despre istoria orașului Brașov, așezarea, căile de acces, clima, relieful, resursele naturale din zonă, obiectivele turistice, dar și circulația turistică din Brașov.

Capitolul al treilea conține datele de identificare și descrierea propriu zisă a afacerii ce urmează a fi constituită – cafeneaua „Library Caffe”.

În acest capitol vor fi prezentate mijloacele fixe ce compun patrimoniul firmei, politica de aprovizionare și patrimoniul firmei, furnizorii firmei, politica de desfacere și canalele de distribuție, dar și descrierea proiectului de constituire ce implică obiectivele, descrierea tehnică, managementul proiectului, personalul organizației și instruirea, strategia de marketing, graficul proiectului, impactul proiectului asupra dezvoltării zonei și a mediului de afaceri.

Capitolul patru intitulat Proiecții financiare și indicatori financiari va prezenta aspecte precum ipoteza de lucru, contul de profit și pierdere ce conține estimările făcute la nivelul societății comerciale „Library Caffe” pentru perioada de implementare a proiectului și pentru următorii 2 ani de la finalizarea cafenelei, fluxul de numerar ce va fi estimat la nivelul firmei pentru perioada de implementare a proiectului și pentru următorii 2 ani de la finalizarea acestuia., dar și indicatorii financiari ai soocietății comerciale a caror utilitate consta atat in evidentierea unui trend, cat mai ales in posibilitatea ca societatea analizata sa poata fi comparata cu alte companii active in acelasi sector.

Totodata, exista indicatori financiari care ajuta la predictia unui eventual faliment in viitor. Indicatorii economico-financiari faciliteaza lucrul cu un volum de date ridicat intr-o maniera organizata.

CAPITOLUL 1.

PLANUL DE AFACERI INSTRUMENT AL MANAGEMENTULUI MODERN

1.1. Definitia planului de afaceri

Un plan de afaceri este un document care descrie modul de funcționare al unei afaceri, cu accent pe punctele cheie ale acesteia, privite în deplină corespondență cu riscurile ce pot interveni și oportunitățile ce pot apărea. Planul de afaceri nu se referă doar la pornirea unei afaceri, ci este vital și pentru continuarea și dezvoltarea unei afaceri deja existente prin optimizarea creșterii și dezvoltarea priorităților.

Termenul de plan de afaceri (business plan) este un element ce deține un loc însemnat în limbajul finanțatorilor și investitorilor. Cea mai mare parte a discuțiilor între întreprinzători și finanțatori se poartă asupra elementelor unui plan de afaceri.

Pentru orice antreprenor, planul de afaceri reprezintă harta și compsul oricărui business, arătând obiectivele, prioritățile și resursele financiare necesare. Fie că există deja afacerea, fie că este un start-up, nevoia unui plan de afaceri derivă din interacțiunile cu majoritatea băncilor, cu potențiali parteneri de afaceri, precum și cu echipa organizațională. Planificarea afacerii presupune colectarea, selecția și structurarea unor informații referitoare la modul în care se va derula în viitor afacerea dorită.

Pentru a înțelege necesitatea planului de afaceri, trebuie să definim conceptul de afacere. Astfel, “afacerea” reprezintă “intenția unei persoane fizice sau juridice de a desfășura diverse activități, pe risc propriu, în scopul obținerii de profit” .

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil întreprinzătorilor ce construiesc o afacere sau caută parteneri,managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituții de finanțare, instituțiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiții, gestionarilor de proiecte în cadrul asa numitelor “incubatoare de afaceri”. Rolul său este nu este doar de a demonstra că afacerea merită finanțată, ci și de a ghida întreprinzătorul începând cu primul an de operare al afacerii. Implementarea lui înseamnă control și adaptare în funcție de evoluția reală..

În doctrină planul de afaceri a fost definit ca fiind un”instrument al prezentului, elaborat prin aproximații successive, utilizând experiența și realizările din trecut ale firmei pentru a proiecta în mod realist calea către viitor.” El are drept scop cel mai avantajos și realizabil compromis între ceea ce își dorește și ceea ce poate să facă firma respectivă.”

1.2. Necesitatea planului de afaceri

Un plan de afaceri este un instrument indispensabil și esențial pentru succesului unei afaceri. De aceea este extrem de importantă investiția de timp în realizarea lui, stabilirea obiectivelor, dar și gestionarea resurselor pentru atingerea obiectivelor .

Utilitatea planului de afaceri este atât internă ca instrument de lucru al managerilor cât și externă pentru obținerea unei finanțări sau pentru realizarea unui parteneriat strategic cu o altă firmă.

Întocmirea unui plan de afaceri este cea mai bună metodă de a testa dacă afacerea gândită este viabilă. Este o metodă mult mai sigură decât să pornesti în mod direct o afacere, astfel, planul de afaceri reprezentă o masură de siguranță. Întocmirea unui plan de afaceri te poate împiedica să irosești bani și timp sau poate să-ți arate dacă afacerea este susținută prin argumente solide. De multe ori, o idee de afaceri este respinsă în urma analizei de marketing sau în etapa de analiză competitivă, lasându-ți posibilitatea de a avansa o altă idee, mai nouă sau mai bună.

Planul de afaceri pune pe primul plan atât aspectele operaționale cât și obiectivele financiare ale afacerii.

Caracteristicile menite să demonstreze necesitatea și opore nu este doar de a demonstra că afacerea merită finanțată, ci și de a ghida întreprinzătorul începând cu primul an de operare al afacerii. Implementarea lui înseamnă control și adaptare în funcție de evoluția reală..

În doctrină planul de afaceri a fost definit ca fiind un”instrument al prezentului, elaborat prin aproximații successive, utilizând experiența și realizările din trecut ale firmei pentru a proiecta în mod realist calea către viitor.” El are drept scop cel mai avantajos și realizabil compromis între ceea ce își dorește și ceea ce poate să facă firma respectivă.”

1.2. Necesitatea planului de afaceri

Un plan de afaceri este un instrument indispensabil și esențial pentru succesului unei afaceri. De aceea este extrem de importantă investiția de timp în realizarea lui, stabilirea obiectivelor, dar și gestionarea resurselor pentru atingerea obiectivelor .

Utilitatea planului de afaceri este atât internă ca instrument de lucru al managerilor cât și externă pentru obținerea unei finanțări sau pentru realizarea unui parteneriat strategic cu o altă firmă.

Întocmirea unui plan de afaceri este cea mai bună metodă de a testa dacă afacerea gândită este viabilă. Este o metodă mult mai sigură decât să pornesti în mod direct o afacere, astfel, planul de afaceri reprezentă o masură de siguranță. Întocmirea unui plan de afaceri te poate împiedica să irosești bani și timp sau poate să-ți arate dacă afacerea este susținută prin argumente solide. De multe ori, o idee de afaceri este respinsă în urma analizei de marketing sau în etapa de analiză competitivă, lasându-ți posibilitatea de a avansa o altă idee, mai nouă sau mai bună.

Planul de afaceri pune pe primul plan atât aspectele operaționale cât și obiectivele financiare ale afacerii.

Caracteristicile menite să demonstreze necesitatea și oportunitatea întocmirii acestuia sunt următoarele:

oferă o imagine de ansamblu asupra afacerii, ferindu-l pe manager de a se pierde în amănunte;

daca este bine întocmit, planul de afaceri este în același timp și un studiu de fezabilitate, o garanție a reușitei ideilor de afaceri, a finalizării cu succes a unei afaceri în curs de derulare, un studiu de vitalitate sau de supraviețuire;

constituie un instrument de îmbunatățire a managementului întreprinderii. Din practica afacerilor s-a desprins concluzia că este preferabil ca managerii să aibă un plan de afaceri, chiar imperfect, decât să acționeze haotic,instinctiv;

creeaza managerului posibilitatea de a-și comunica ideile și proiectele băncilor, investitorilor sau partenerilor potențiali, ajutandu-l să identifice și să obțină surse de

finanțare.

Figura nr.1.1. Fluxul realizarii planului de afaceri

Sursa:http://file.ucdc.ro/cursuri/T_3_n315_Proiecte_economice_instrument_managerial.pdf.pdf

1.1.1 Funcțiile planului de afaceri

Întocmirea planului de afaceri are rolul de a prezenta afacerea, de a ghida, dar și de a demonstra că afacerea merită finanțată. Planul de afaceri poate fi comparat cu o hartă rutieră – arată unde se află firma în momentul întocmirii acestuia și unde vrea să ajungă. Planul de afaceri apropie ideea de afaceri de realitate – fapt ce reprezintă un avantaj psihologic foarte mare.

În evoluția unei firme este foarte importantă planificarea corectă, bazată pe informații corecte. Planificarea corectă aduce succes firmei. O planificare bună se inspiră după o regulă simplă: permite luarea celor mai bune decizii la momentul oportun.

Procesul de planificare constituie punctul central al soluționării problemelor cu care se confruntă o firmă:

Identifică zonele de activitate care nu sunt în întregime sub control (managerii nu le–au acordat o suficientă importanță) și asupra cărora trebuie acționat cu măsuri speciale;

Asigură un cadru operativ și direcții noi de acțiune pentru angajați și pentru terți;

Echipa managerială conștientizează și analizează în detaliu strategia firmei

Identifică principalele domenii de dezvoltare în care firma nu are suficiente cunoștințe de specialitate;

Asigură baza necesară pentru analiza șanselor de succes ale unui nou produs.

Figura nr.1.2. Functiile planului de afaceri

Sursa:http://file.ucdc.ro/cursuri/T_3_n315_Proiecte_economice_instrument_managerial.pdf.pdf

Planul de afaceri are patru funcții:

de cristalizare și dezvoltare a ideilor privitoare la cum ar trebui condusă afacerea;

de realizare a unei evaluări retrospective a performanțelor reale ale unei afaceri de-a lungul timpului;

de evaluare a unei noi idei de afacere;

de a obține finanțare.

Funcția de cristalizare și dezvoltare a ideilor privitoare la cum ar trebui condusă afacerea presupune ca planul de afaceri să definească clar scopurile și obiectivele afaceri, să stabilească metode de atingere (îndeplinire) a acestora, să identifice riscurile implicite. Astfel, alocarea resurselor se va face după criterii de maximizare a eficienței, strategiile sunt cizelate, afacerea fiind comisă mai degrabă pe hârtie decât în realitate. Planul va arăta „cât și când veți avea nevoie” (evită subcapitalizarea și deficitul de numerar), permițând compararea unor alternative strategice și alegerea celei mai eficiente.

Funcția de realizare a unei evaluări retrospective a performanțelor reale ale unei afaceri de-a lungul timpului presupune identificarea cauzelor, direcției și amplitudinii abaterilor de plan, precum și modalităților de acțiune a companiei în viitor. Managerii și întreprinzătorii își vor îmbunătății experiența profesională și cunoștințele, vor fi mai puțin expuși unor pericole neprevăzute, vor supraveghea și controla performanțele companiei și vor fi în măsură să ia măsuri corective în timp util atunci când realizarea obiectivelor este amenințată.

Funcția de evaluare a unei idei de afaceri derivă din capacitatea planului de afaceri de a analiza , evolua, compara și clasifica proiectele de investiții. Totodată, acest instrument de lucru conferă încredere în forțele proprii, poate compensa lipsa capitalului și experienței în cazul în care există alte avantaje (ideea afacerii, oportunități de piață considerabile, etc).

Funcția de generator de finanțare – cei mai mulți creditori și investitori vor finanța firma numai după ce-i vor studia planul de afaceri, vor vedea abilitatea planului de a genera încasări necesare operațiunilor zilnice, plății datoriilor și generării profitului. Sursele de capital vor dori să știe de câți bani are nevoie firma , când are nevoie de ei, cum ar fi alocați, dacă și când va fi capabilă să recompenseze alocarea de fonduri. Finanțatorii vor putea aprecia capacitatea de a diagnostica situația prezentă, de a-și alege strategia optimă pentru atingerea acestora.

Figura nr. 1.1. Planul de afaceri al intreprinderii

Sursa:http://file.ucdc.ro/cursuri/T_3_n315_Proiecte_economice_instrument_managerial.pdf.pdf

1.2.2 Avantajele și oportunitățile planului de afaceri

Sintetizarea și elaborarea planului de afaceri conferă avantaje ți oportunități în mai multe domenii precum:

Marketingul – unde vor fi identificați potențialii clienți,nevoile și așteptările lor ,politica de prețuri,dar și tehnicile utilizate pentru cucerirea degmentului de piață dorit

Personal – vor fi definite drepturile și atribuțiile managementului și angajaților, politica de angajare și de concediere, procesul operațional zilnic

Financiar – reprezintă pilonul de susținere a întregii afaceri ce presupune învățarea pregătirii și folosirii cash-flow-ului, bilanțului, analizelor de punct critic.

Oportunități determinate de întocmirea planului de afaceri:

prilejul de a identifica unele aspecte ale afacerii care nu sunt sub control ți posibilitatea de a acționa asupra lor cu anumite măsuri speciale

posibilitatea oferirii atât angajaților firmei cât și terților un cadru operatv și direcții noi de acțiune

identificarea domeniilor în care compania nu are suficiente cunoștințe de specialitate

crearea unor noi condiții și facilitarea procesului de planificare

În concluzie, conceperea unui plan de afaceri este un mod excelent de a obține credibilitate dar și de a reduce falimentele firmelor din lipsă de lichidități, fapt datorat angajaților incapabili să planifice eficient.

Figura nr. 1.4. Avantajele planificării

Sursa:http://file.ucdc.ro/cursuri/T_3_n315_Proiecte_economice_instrument_managerial.pdf.pdf

1.2.3 Riscurile neplanificării afacerii

Decizia de inițiere a unei afaceri trebuie luată numai după atenta analiză a riscurilor implicate. În acest scop, cunoașterea condițiilor în care au avut succes sau au eșuat diferite afaceri este un pas foarte important.

La nivel macroeconomic se disting o serie de condiții generale a căror evoluție întrepinzatoul trebuie sa o urmarească,dar pe care nu o poate influența în mod direct:

situația generală a economiei

nivelul și evoluția ratei dobânzii

existența unor politici de stimulare a accesului la capital

cadrul legislative privind antreprenoriatul

La nivel microeconomic (întreprinzătorul și afacerea sa) libertatea de acțiune a întreprinzătorului este maximă în ceea ce privește:

Nivelul de competență și pregătire. Abilitățile înnăscute și dezvoltate, cunoștințele dobândite în domeniul producției, financiar, al vânzărilor, al managementului resurselor umane, precum și o atitudine corespunzătoare reprezintă, împreună, singura bază pe care se poate construi o afacere. Atunci când implicarea în afaceri nu este rezultatul unei autoevaluări aprofundate a întreprinzătorului și a unei concentrări a tuturor resurselor disponibile, rezultatul este, cel mai adesea, falimentul.

Planificarea atentă a afacerii, care permite valorificarea oportunităților oferite de piață și evitarea unor probleme frecvente (dificultăți rezultate din lipsa de informații, probleme cauzate de o creștere prea rapidă).

Controlul financiar permanent, prin organizarea unui sistem eficient de evidență financiar-contabilă și controlul permanent a situațiilor financiare. În acest fel se evită subcapitalizarea, investirea nejustificată în fonduri fixe și problemele legate de politica de credit.

Salariații, una din cele mai importante resurse într-o afacere. Întreprinzătorul trebuie să aibă grijă ca angajații să-i fie loiali și să lucreze eficient. Pentru acesta, el trebuie să aibă în vedere permanent nu numai situația financiară sau problemele de producție și de vânzare (așa cum se întâmplă de foarte multe ori), ci trebuie să investească și în procesul de angajare, instruire și coordonare a personalului.

Activitățile de marketing. Indiferent de calitățile produsului, de regulă este nevoie de un efort de marketing susținut pentru a asigura vânzarea, o strategie de marketing bine realizată și pusă în aplicare fiind singura soluție de termen lung.

Fraudele: furturi ale salariaților (cazurile cele mai frecvente), spargerile, furturile din partea clienților sau a concurenților. În acest domeniu, asigurările pot fi de un real ajutor.

În deschiderea unei noi afaceri sunt întampinate mai multe tipuri de risc. Problematica riscurilor poate fi analizată din mai multe puncte de vedere.

Evenimentele care au un impact negativ asupra afacerii, dar a cărui moment al producerii nu poate fi precizat dinainte sunt caracterizate de risc pur. Exemple tipice sunt incendiul, inundațiile sau alte tipuri de evenimente catastrofice naturale, furtul, decesul unor membri foarte importanți din cadrul personalului, falimentul unor clienți etc. În măsura în care aceste riscuri pot fi analizate statistic, el pot fi asigurate.

Atunci când apariția riscului a fost influențată direct de întreprinzător, este vorba despre riscuri speculative. Exemple tipice sunt situațiile în care se întreprinzătorul mizează pe evoluția favorabilă a pieței (valutare, imobiliare etc.). Astfel de riscuri nu sunt asigurate.

Modificările permanente ale pieței creează premisele pentru apariția unor riscuri privind piața. Exemple tipice sunt întreruperea fluxului de aprovizionare (ceea ce afectează direct capacitatea de producție și duce, în timp, la înrăutățirea poziționării pe piață a afacerii), reducerea cererii (ca rezultat al modificării așteptărilor clienților, al poziționării față de concurenți etc.) precum și deteriorarea mediului economic (evoluția inflației, modificarea nivelului general al ratei dobânzii etc.). Astfel de riscuri se manifestă și se dezvoltă lent, ducând frecvent la falimentul afacerilor insuficient de bine planificate și controlate. În plus, astfel de riscuri se pot asigura cu greutate și în condiții mai speciale.

Riscurile privind proprietatea

Dezastrele naturale (cutremurele, inundațiile, alunecările de teren, furtunile puternice etc.) afectează, de regulă, mai mulți întreprinzători și au efecte negative majore. Soluția cea mai eficientă de protecție împotriva acestor riscuri este asigurarea.

Incendiile reprezintă situații de risc care se produc frecvent. Protecția presupune atât măsuri complexe de prevenire cât și asigurarea riscurilor.

Furturile, spargerile și tâlhăriile, pentru prevenirea și limitarea cărora se pot folosi sisteme de alarmă, agenți de pază, sisteme de supraveghere și, bineînțeles, asigurarea.

Riscurile privind clienții se referă la vânzarea pe credit, când clientul rău-platnic refuză să plătească produsul achiziționat, și la posibilitatea apariției unor nemulțumiri privind produsul oferit sau serviciile conexe prestate.

Riscurile privind personalul se referă la furturi sau la falsuri realizate de către propriii angajați ai întreprinzătorului. Cauzele țin atât de neselectarea corespunzătoare a persoanelor angajate, cât și de mediul intern al organizației (relațiile dintre angajați și angajator, politica salarială și așteptările angajaților, sistemul de control intern al afacerii și procedurile în cazul unor situații negative). De cele mai multe ori, aceste riscuri pot fi asigurate.

În ceea ce privește gestionarea riscului, există 4 posibilități de acțiune:

Evitarea situațiilor de risc (de exemplu, depunerea zilnică a banilor în cont pentru a evita riscurile legate de utilizarea numerarului).

Prevenirea riscurilor. Atunci când riscurile nu pot fi eliminate, întreprinzătorul trebuie să încerce să reducă probabilitatea de apariție a unor astfel de situații.

Transferul riscurilor asupra altei organizații – asigurarea.

Asumarea riscurilor, atunci când celelalte metode nu pot fi aplicate. Întreprinzătorul își constituie un fond de risc pentru acoperirea pierderilor potențiale, bineînțeles, pentru cazul unor pierderi de dimensiuni destul de reduse.

1.3. Etapele și conținutul planului de afaceri

Întocmirea planului de afaceri presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

Colectarea informației

Colectarea informațiilor în vederea întocmirii planului de afaceri reprezintă o etapa foarte importantă în redactarea unui plan de afaceri, valoarea acestuia fiind determinată, în mare masura, de calitatea și exactitatea informației inclusă în el și de fundamentarea propunerilor pe care se bazează. Informația care ar trebui colectată se referă la: piata de desfacere, clienți, concurenți, procesul de producție, capacitatea de producție, echipa managerială și bineînteles resursele financiare.

Stabilirea structurii planului

Valoarea unui plan de afaceri este dată pe de o parte de modul de prezentare a informațiilor colectate cât și de profunzimea și seriozitatea cu care a fost gândit și fundamentat. Nu exista o structură fixă a planului de afaceri, aceasta putând varia în funcție de amploarea proiectului de afaceri cât și de destinatarul final al planului, în speță, investitorii sau programele de finanțare.

Exista elemente de bază care se regasesc în majoritatea planurilor de afaceri:

Scurta prezentare a firmei;

Descrierea activității firmei;

Descrierea investițiilor care se doresc a fi realizate;

Descrierea produsului/serviciului și a pieței căreia i se adresează;

Descrierea strategiei de vanzari;

Strategia de marketing;

Descrierea concurenței;

Managementul riscului;

Analiza financiară;

Concluzii;

Monitorizare și evaluare;

Redactarea planului de afaceri

Scopul planului de afaceri este de a pune în valoare cele mai importante idei și de a crea un plan ușor de urmărit, ce va putea fi înaintat, în funcție de fiecare caz în parte, potențialilor investitori, bancheri sau parteneri de afaceri. Este important ca documentul ce reprezintă planul de afaceri sa nu aibă mai mult de 25 de pagini, fară a include aici și anexele. Astfel urmărind structura de mai sus, vom urmări parcurgerea cât mai exactă și eficientă a fiecărei etape, în vederea elaborării unui plan de afaceri cât mai exact și mai concret.

Scurta prezentare a firmei

Descrierea juridică a firmei – datele furnizate aici trebuie să fie suficiente și exacte;

Forma de proprietate a societății – pe acțiuni, cu răspundere limitată, în nume colectiv, etc;

Tipul de activitate – de producție, de comerț sau de prestări servicii;

Descrierea activității firmei – se va preciza tipul de activitate, elemente privind trecutul firmei (daca aceasta nu este un start-up), produsele și realizările ei majore;

Descrierea investițiilor care se doresc a fi realizate – în cadrul acestei etape este necesar să descrieți cât mai succint, clar și precis ideea afacerii dumneavoastră, într-o maniera obiectivă, indicând sursele de documentare utilizate.

Descrierea produsului/serviciului și a pieței căreia i se adresează – din punct de vedere economic, produsul este definit ca fiind o sumă de atribute economice și caracteristici tangibile, fizice și chimice, reunite într-o formă identificabilă. Atunci când se prezintă un produs sau serviciu, trebuie făcută atât o descriere fizică cât și o identificare a utilității sau interesului pentru acesta. Utilitatea și interesul cuprind prezentarea diferitelor utilizări și interesul manifestat față de produs/serviciu. Interesul manifestat față de produs este în strânsă legătură cu ciclul de viață al acestuia. Identificarea gradului în care rentabilitatea unui anumit proces de producție este compatibil cu capacitatea de absorbție a rezultatelor finale ale acestuia de către piață.

Descrierea strategiei de vânzări – în cadrul acestei etape trebuie avut în vedere strategia de vânzări pe care firma o va aborda după etapa de producție, segmentul de piața căruia se adresează acest produs/ serviciu. Toate acestea se vor calcula și din perspectiva existenței concurenței pe piață cu privire la produsul oferit.

Strategia de marketing – când discutăm despre o strategie de marketing vom ține cont de cele 4 elemente ale marketingului:

Produsul/ serviciul;

Prețul;

Distribuția;

Promovarea;

Descrierea concurenței – în cadrul acestei etape, în urma colectării informațiilor în cadrul etapelor anterioare, se vor identifica și prezenta principalii concurenți, produsele/ serviciile ce concurea, antiteza realiza între produsul/ serviciul firmei proprii și serviciile/ produsele oferite de companiile cocurente.

Managemetul riscului și analiza financiară – Aceste etape trebuie tratate cu deosebită responsabilitate și seriozitate deoarece în funcție de analiza SWOT care va fi parte integrantă din planul de afaceri, se vor identifica riscurile și slăbiciunile produsului sau ale firmei. Astfel, prin managementul riscului, se vor identifica și combate, pe cât posibil, cât mai multe posibilitati de evitare a esecului afacerii. Cu privire la analiza financiară, aceasta trebuie sa constituie viitorul economic și financiar al afacerii. Astfel, se vor identifica fluxurile de numerar ce constituie de fapt „inima” planului de afaceri , previziuni cu privire la încasări și plăți, calcularea punctului de rentabilitate (prezice cantitatea de produse/ servicii vândute, la un anumit preț, pentru a acoperi/ recupera totalul costurilor investiției. Totodată aici se vor realiza calcule cu privire la prognoza vânzărilor, a costurilor atât celor fixe cât și a celor variabile precum și capitalul de care aveți nevoie pentru demararea afacerii/ investiției.

Concluzii – în cadrul acestui capitol, se vor concluziona atât aspecte de natura pozitivă cât și cele negative, într-un mod cât mai obiectiv astfel încat în urma concluziilor deduse să reiasă în mod realist oportunitatea investiției făcute.

Monitorizare și evaluare – în cadrul acestei etape se vor monitoriza aspectele relevante prin prisma celor 4 elemente caracteristice (resurse, activități, rezultate și impact). De asemenea se va stabili și implementa o schemă de monitorizare și evaluare a progresului organizației în direcția dorită, integrată și planificată.

1.3.1. Procesul planificării afacerii

Planificarea de afaceri este procesul repetitiv de identificare, culegere, naliză și interpretare a informațiilor legate de activitatea unei organizații în scopul definirii misiunii, obiectivelor, strategiilor si planurilor de actiune ale acesteia pentru o perioada determinata. Mai pe larg, orice proces de planificare de afaceri presupune:

a) strângerea de informații despre firmă, clienții, concurența, industrie, procesul de producție și operațiuni, personal, precum și informații financiar-contabile,

b) analizarea informațiilor din toate punctele de vedere pentru a vedea cauza situației actuale, oportunitățile și amenințările din interior și din jurul firmei,

c) folosirea acestora în activitatea viitoare pentru a obține un profit confortabil, de durată.

1.3.2. Structura planului de afaceri

Planul de afaceri reprezintă harta întreprinzatorului menită să îl ajute să își atingă obiectivele, și să îi ofere repere constante pentru a vedea dacă se îndreaptă în direcția corectă.

Un plan de afaceri cuprinde între 5 si 10 capitole distincte, fiecare reprezentând în detaliu diferite aspecte ale afacerii ce urmea a fi dezvoltată. În funcție de specificul afacerii, unele capitole pot fi comasate sau eliminate.

Tabel nr. 1.2.

Structura planului de afaceri

Sursa: Realizare proprie

CAPITOLUL 2.

PREZENTAREA STAȚIUNII TURISTICE BRAȘOV

2.1. Scurt istoric al stațiunii Brașov

Format în primele decenii ale secolului al XIII-lea, pe baza evoluției unor vechi așezări românești existente pe teritoriul vetrei urbane actuale, Brașovul a devenit oraș înaintea marii năvăliri tătare din 1241 (C Daicoviciu și colab., 1963, p. 116). El este menționat documentar pentru prima oară în 1235 în Catalogus Ninivensis, unde este înscris sub numele de „Corona” (Fr. Killyen, 1965, p. 10), iar pentru a doua oară sub denumirea de „Barasu” , cuprinzând și regiunea din jurul său „Saxones Barasu” (Documente privind istoria României, C. I., 1951, nr. 5, 6).

Alte denumiri ale orașului Brașov menționate în documente mai sunt Brasu (1271), Braso (1288), Brașov (1294), Brassov (1295), Brasso (1309), Brassou (1331), Corona (1341) etc. (C. Suciu, 1967, p. 101-102). Brașovul devine încă din secolul al XIV-lea cea mai importantă așezare din depresiune și una dintre cele mai mari localități urbane din Transilvania. Treptat, el se definește ca un puternic centru de concentrare funcțională sub raportul producției meșteșugărești, fiind totodată un mare centru comercial – cu un larg hinterland în care erau cuprinse întinse părți din Țara Românească și Moldova – și cultural. Favorizat și de poziția în cadrul Depresiunii Bârsei, Orașul Brașov a evoluat încă de la primele începuturi ca „loc central” al întregului complex de așezări din această zonă geografică. Dezvoltarea funcțiilor a dus și la creșterea continuă a populației, în prima jumătate a secolului al XV-lea având 6.000 de locuitori, iar în cea de a doua jumătate 8.000-9.000 de locuitori, fiind cel mai mare oraș din Transilvania. În perioada feudală, nucleul orașului – Cetatea – concentra activitatea meșteșugărească și cultural-administrativă, iar actuala piață „Piața Sfatului” era centrul comercial; atelierele meșteșugărești, dispersate pe toate străzile 5 nucleului, se grupau în mare parte pe ramuri.

Brașovul mai avea trei suburbii: Orașul de Sus sau Schei, Brașovul Vechi și Blumăna, în Schei desfășurânduse o activitate economică și culturală mai importantă. Intensificarea funcțiilor economice, îndeosebi dezvoltare producției manufactiere, fac ca acest oraș să fie cea mai însemnată localitate urbană din Transilvania și din secolul al XVIII-lea, când numărul său de locuitori era de 17. 700 (C. Daicoviciu și colab., 1963, p. 132). Din mijlocul secolului al XVI-lea au început să se organizeze aici, alături de atelierele meșteșugărești, și ateliere mai complexe, ca „moara de hârtie” (1546), prima unitate de acest gen din sud-estul Europei, a cărei producție asigura, înainte de toate, nevoile Țării Românești și a Moldovei (Șt. Pascu, 1954, p. 226).

În prima jumătate a secolului al XVIII-lea o conscripție oficială enumeră următoarele manufacturi existente în orașul Brașov: trei spălătorii de lână, două fabrici de prelucrare a lânii și a bumbacului, o unitate de prelucrare a mătăsii, două unități de prelucrare a pieilor, trei fabrici de faianță, o cărămidărie, patru fabrici de prelucrare a cerii etc. Manufacturile apar în suburbii, lângă sursele de materii prime (materiale de construcție), sau axate pe importante artere de circulație. Activitățile comercială și culturală sunt concentrate, ca și în perioada anterioară, tot în sectorul central al orașului. Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, paralel cu dezvoltarea funcției industriale, Brașovul devine și un însemnat nod feroviar, centru de convergență a unor importante căi ferate din direcțiile Arad – Timișoara, Oradea, Ciceu, Predeal, Zărnești.

2.1.1. Așezare

Municipiul Brașov, se găsește în zona central-estică a României, la 45°38’ latitudine nordică și 25°35’ longitudine estică, la poalele vârfului Tâmpa (967m).Municipiul Brașov, reședința județului, situat la o altitudine medie de 625 m, este așezat în Depresiunea Bârsei, în curbura Carpaților, având în spate masivele Piatra Mare și Postăvaru, străjuit din trei părți de dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) și Dealul Cetății. Teritoriul administrativ al orașului Brașov se încadrează în partea sudică a depresiunii Brașovului, la contact cu rama muntoasă, respectiv cu fluxul intern al Carpaților Orientali.

La doar 12 km de Brașov, stațiunea Poiana Brașov, parte componentă a municipiului Brasov din punct de vedere administrativ, este amplasată pe versantul nordic al Masivului Postăvaru (vârful Cristianul Mare -1799m), din cadrul Carpaților de Curbură, fiind la ora actuală cea cea mai complexă stațiune a sporturilor de iarnă din țară. Poiana Brașov este încadrată de stațiuni și cabane turistice situate de-a lungul văii Prahovei și a Timișului și în Munții Bucegi, de asemenea de-a lungul văii Gârbovei, Piatra Mare și Piatra Craiului.

2.1.2.Căi de acces

Terestre

Municipiul Brașov este amplasat pe coridorul paneuropean IV, la intersecția a 7 drumuri europene, naționale și județene și asigură posibilitatea de legătură cu orice destinație din țară: E60-DN1-E68, E60-DN13, 574-DN73, E574-DN11, DJ103A, DJ103, DJ103C și DJ101H.

Actualmente accesul rutier din / spre municipiul Brașov, se realizează astfel:

pe E 60 spre București (168 km);

pe DN 73/E 574 spre Pitești (136 km);

pe E 68 spre Sibiu (143 km); pe E 60 spre Tg. Mureș (171 km);

pe E 574 spre Bacău (179 km);

pe DN 10 spre Buzău (157 km).

Feroviare

În 30 martie 1873 s-a deschis Gara Brașov, iar în același an se deschid liniile de cale ferată Brașov – Budapesta – Viena, Brașov – Sighișoara, iar peste 6 luni linia Brașov – București.

În perioada interbelică s-a dat în funcțiune tunelul de la Teliu și linia ferată Brașov – Întorsura Buzăului. Noua gară de călători, dată în funcțiune în 19 august 1962 a fost la inaugurare una dintre cele mai moderne din țară, având o arhitectură deosebită. Accesul la gări si triaje este asigurat prin drumuri de legătură pe trasee cu o lungime maximă de 14 Km. Acestea sunt:

Gara Centrala Brașov – situată in Centrul Civic;

Gara Bartolomeu – situată in zona de vest a orașului;

Gara Dârste – situată in zona de Sud-Est a orașului;

Triajul Brașov cu depoul de locomotive – situat în zona de Est a orașului. Legăturile pe calea ferată se realizează cu municipiul Brașov prin 4 magistrale și o linie CF, astfel:

Magistrala 1: Brașov – Predeal – București, în partea de sud, linie dublă electrificată;

Magistrala 2: Brașov – Sibiu, în partea de vest, linie simplă;

Magistrala 3: Brașov – Sighișoara, în partea de nord, linie dublă electrificată;

Magistrala 4: Brașov – Miercurea–Ciuc, în partea de nord-est, linie simplă electrificată

Aeriene

În imediata vecinătate a municipiului Brașov nu există aeroporturi accesibile publicului. Apropierea pe calea aerului de Brașov, se realizează în prezent prin Aeroportul Internațional Henri Coandă, iar pentru curse de pasageri cu avioane de mică capacitate poate fi folosit aeroportul din Sibiu. În planurile de dezvoltare ale zonei Brașov există și un proiect de construire a unui aeroport la Brașov.

2.2. Relief

Sub aspect fizico-geografic, județul Brașov se află la joncțiunea a trei mari unități naturale: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Podișul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunțată complexitate și diversitate în trăsăturile geologice și geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetație și faună.Granițele dinspre sud ale județului urmează curba celor mai înalți munți din Carpați: Bucegi, Ciucaș și Făgăraș, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea și Podragul. Relieful coboară gradual spre nord  printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafața județului, iar cel depresionar și deluros circa 60%.

Juxtapunerea masivelor muntoase și șesurile depresionare ale Făgărașului și Brașovului creează contraste altimetrice și clinometrice, scoțând și mai mult în relief aceste masive, afirmându-se spectaculos în liniile peisajului geografic. Diferența maximă de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-vestică a județului (2544m în vărful Moldoveanu și 400m în talvegul Oltului, la ieșirea din județ).

2.2.1.. Clima

Clima județului Brașov se încadrează în climatul de tip continental-moderat. Sub influența reliefului muntos, se realizează o compartimentare a climatului general și o etajare evidentă a fenomenelor climatice.

Temperatura medie anualaă a aerului este de 7,6° C, temperatura maximă absolută fiind de 37° C, în luna august: numarul mediu al zilelor de vara este egal cu nr mediu al zilelor de iarna – de aproximativ 50 zile/an.

Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitațiile atmosferice au valori de 600 – 700 mm/an. Cantitatea de precipitații este relativ mai ridicată ca urmare a contrastelor diurne mici.Vântul la sol are direcții predominante dinspre vest și nord-vest și viteze medii cuprinse între 1,5 si 3,2 m/s.

2.2.2. Resursele naturale

Județul Brașov deține 32 de arii protejate dintre care 2 sunt parcuri naționale (Piatra Craiului și Bucegi). Suprafețele protejate au 27 313,7 ha, reprezentând circa 7 la sută din suprafața județului. Apele de munte și de șes sunt populate cu specii diferite de pești (păstrăv, lipan, mreană), iar pădurile abundă în specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun și încălțat, barza albă și neagră, potârnichea, cocoșul de munte, acvila) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul).

În cadrul județului, pădurile dețin o pondere ridicată, ele reprezentând peste 35,3 la sută din întreaga suprafață. Principalele resurse naturale ale județului sunt: zăcămintele de cărbune (lignit) de la Vulcan, marmura de la Șinca Veche, calcarul de la Brașov, Codlea, Zărnești și Racoș, bazaltul și andezitele de la Racoș și Pădurea Bogății, gresia de la Teliu, argilele refractare de la Brașov și Cristian, apele termale de la Codlea și cele iodo-sodice de la Perșani, Rotbav și Homorod, apele minerale de la Zizin, toate acestea întregind cadrul natural și peisagistic deosebit al acestor meleaguri.

2.3. Obiective turistice

Brașovul (324.000 locuitori),considerat inima României, este un important centru economic, turistic,cultural și sportiv al tării. Municipiu și reședință a județului cu același nume se află la o distantă de 171 km de București.Căile de acces cele mai comode sunt: șoseaua ce străbate Valea Prahovei și apoi Valea Timișului cât și calea ferată care merge paralel cu șoseaua.Situat la o altitudine de 592 m,în partea interioară a curburii lanțului carpatic,la poalele muntelui Tâmpa (960 m),Brașovul se desfașoară în plină depresiune.

Principalele obiective turistice din Brașov sunt:

Biserica Neagră

Biserica Neagră este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România. Inițial s-a numit Biserica Sfânta Maria, până în anul 1689 când a avut loc un incendiu care a distrus parțial clădirea, înnegrindu-i zidurile. Atunci a primit numele actual – Biserica Neagră. În clopotnița bisericii se află cel mai mare clopot din România, un clopot din bronz care cântărește 6 tone. Biserica adăpostește o importantă și valoroasă colecție de covoare orientale (peste 100). Stranele din interior constituie un alt element de patrimoniu al Bisericii Negre, la care se adaugă și renumita orgă, cu 4.000 de tuburi, instalată în 1839.

Turnul Negru

Turnul Negru a fost ridicat în secolul al XIV-lea, el trebuind să împiedice apropierea dușmanilor de zidurile orșului. În trecut, turnul poseda un sistem de legătura cu Cetatea printr-un pod mobil ce se lăsa până la Bastionul Fierarilor. Acoperișul inițial nu se mai păstrează, fiind distrus de traznet, la 23 iulie 1559 și de incendiul din 1689 – care a înnegrit zidurile turnului și i-a dat denumirea de azi. În 1991, zidul sudic al turnului s-a prăbușit după o ploaie torențială, restaurarea fiind facută abia în 1996.

Turnul Alb

Turnul Alb se află la 59m depaărtare de zidul cetății și comunică cu aceasta printr-un pod mobil ce face legătura între turn si Bastionul Graft. Era cel mai ridicat punct de fortificație din Brașov și era deservit de breasla cositorarilor. În ultimii ani a fost restaurant și deține un punct muzeal.

Bastionul Țesătorilor

Construit de către breasla țesătorilor, pe patru nivele, cu goluri de tragere, guri de păcura și cu doua turnuri de strajă, Bastionul are o arhitectură unică în sud-estul Europei, fiind și cea mai bine păstrată fortificație a orașului. A fost atestat documentar din anul 1522. Astăzi, în interiorul său a fost amenajat un muzeu al Brașovului medieval, unde se poate vedea o valoroasă colecție de arme medievale, precum și o machetă a cetății de la sfârșitul secolului al XV-lea.

Poarta Schei

Poarta Schei a fost construită între anii 1827 – 1828, cu contribuția financiară a negustorilor scheieni pentru a ușura accesul spre oraș din cartierul românesc și se află la aproximativ 50 de metri de Poarta Ecaterina. Poarta Schei are trei arcuri: două mici pentru pietoni și unul mare, central pentru accesul vehiculelor.

Strada Sforii

Coborând din Poarta Schei aproximativ 100m, pe partea dreaptă, se ajunge la cea mai îngustă stradă din estul Europei, Strada Sforii. Datează de la începutul secolului XIII-lea, fiind singura stradă din oraș ai cărei pereți pot fi atinși cu ambele brațe în același timp. Ea are 1,32 m lațime si 83m lungime. Recent a fost restaurată și redată circuitului turistic.

Casa Sfatului ( in germana Rathaus)

În anul 1420 a fost ridicată în piața centrală a vechii cetăți, primaria orașului, numită Casa Sfatului. La începutul secolului XX, Casa Sfatului urma să fie demolată și înlocuită cu o clădire administrativă moderna. Acest lucru a fost evitat doar datorită unei puternice campanii de presa pentru menținerea vechiului monument istoric. Din 1950 clădirea găzduiește Muzeul de Istorie al Județului Brașov. Expoziția permanentă a Muzeului Județean de Istorie Brașov „Brașov – istorie, cultură, civilizatie” este organizată în 17 săli cu 3334 piese expuse în 123 vitrine și cu o suprafață grafică totală desfășurată pe 210mp. Expoziția este structurată pe trei sectoare: sectorul arheologic la subsol, sectorul de istorie medie la parter și sectorul de istorie moderna la etaj.

Biserica Sfântul Bartolomeu

Biserica a fost construită în jurul anului 1260, în stil gotic timpuriu. A fost refacută în secolul XV. A fost cunoscută și sub denumirea de Biserica celor trei orfane datorită legendei care spune că acestea și-au lăsat tot ce aveau bisericii și au fost înmormantate sub altar. 
În ultima duminică dinainte de 24 august (Sf Bartolomeu) are loc pelerinajul la Hramul Sfântului Bartolomeu. Comunitățile săsești din zonă se întâlnesc cu această ocazie ca să participe la slujba festivă, urmată de cântece, fanfară și dansuri populare germane. În prezent, în incinta bisericii există și un muzeu etnografic cu peste 1500 de obiecte, donate de emigranți, care prezintă o gospodărie tipic săsească.

Biserica Sfânta Treime

Înainte de 1771, în Cetatea Brașovului există doar o capelă ortodoxă modestă ridicată prin anul 1730 într-o casă închiriată pe actuala stradă Postavarului. După ce a fost emis „Edictul de toleranța” de către împaratul Iosif al II-lea, care dădea dreptul romanilor de a pătrunde în cetățile fortificate din Transilvania, patru creștini ortodoxi cumpărau două case în scopul transformării lor în biserică ortodoxă. În anul 1786, magistratul aprobă tranzacția, cu condiția ca aceasta să fie facută în fundul grădinii, să nu se schimbe acoperișul casei și sa nu aibă clopot sau toacă. Atfel, arhitectonic biserica este frustrată estetic de poziția ei incomodă, de clădirile care o acoperau sufocant. Construcția ei este în formă de navă, cu bolta în arc frânt, cu pereții din piatră și carămidă, dotați cu ferestre alungite, terminate în partea de sus în semicerc. Biserica castigă estetic prin interiorul atat de atrăgător, realizat în stil baroc și cu ornamente bogate în stuc, reprezentând basoreliefuri de plante și flori. Fațada încadrează cele trei icoane în ulei: Sf. Petru, Sf. Treime si Sf. Apostol Pavel.

Muzeul de Artă

Muzeul de Artă Brașov cuprinde o galerie națională de artă plastică la etajul clădirii, o secție de artă decorativă românească și străină la subsol, iar la parter sunt organizate lunar expoziții temporare cu caracter național. Bilunar, în sala mare de la parter se organizează concerte, recitaluri, lansări de carte, etc. La sala de artă, situată pe strada Mureșenilor nr 12 sunt organizate expoziții cu caracter local, la interval de 2-3 săptămâni.

Biserica Sfântul Nicolae

Biserica, situată în Scheii Brașovului, a fost ridicată în piatră începând din anul 1495 de către localnici cu ajutorul domnitorului „Tarii Romanești”, Neagoe Basarab. Diaconul Coresi a început să tipărească aici cărți bisericești în limba română, biserica devenind astfel, împreuna cu sșoala româneascț construită în apropierea ei, un important centru spiritual și cultural pentru toți românii. Biserica a fost ridicată inițial în stil gotic, apoi a suferit diverse transformări în stil baroc. În cimitirul bisericii sunt îngropate personalități importante din istoria națională și locală ca Nicolae Titulescu, dr. Aurel Popovici, preotul Vasile Săftu, dr. Ioan Meșotă.

Casa Negustorilor

Clădirea a fost construită între anii 1541-1547 de către Appolonia Hirscher, văduva cunoscutului jude al Brașovului și reprezintă un valoros monument de arhitectură al orașului.

Așa cum pare să o confirme și fresca de pe frontul clădirii Hirscher, construcția a fost ridicată în urma unei întâmplări, conform căreia fiica soților Hirscher, intrată în moarte clinică și apoi înmormantată în cripta familiei, și-ar fi revenit și ar fi fost salvată de un gropar care încerca să-i fure bijuteriile. Renumele de care s-a bucurat Casa Negustorilor de-a lungul vremii reflectă puternicul rol comercial al Brașovului.

Sinagoga

A fost construită în anul 1899 după planurile unui arhitect binecunoscut al timpului, Leopold Baumhorn, format la scoala Vieneză. Sinagoga a fost inaugurată la 20 august 1901. Construcția cu elemente de Art-Nouveau, care se remarcă pe fațadă, datează din 1915. În anul 2001, la 100 de ani de la ianugurare, sinagoga a fost renovata complet.

Pentru sporturile de iarna stațiunea Brașov deține 7 pârtii de schi, cu o lungime cumulată de 24 de km întinse pe o suprafața de aproximativ 80 de hectare. În Poiana Brașov se poate schia pe pârtii cu toate gradele de dificultate: de la foarte ușor – pentru inițierea copiilor – până la pârtii cu grad ridicat de dificultate.

Pârtia Lupului

Este o pârtie dificilă, având lungimea de 2860 de metri și o diferență maximă de nivel de 765 de metri.

Pârtia Sulinar

Este o pârtie pentru schiorii de nivel mediu având o lungime de 2500 de metri si o diferență maximă de nivel de 650 de metri.

Pârtia Drumul Roșu

Este cea mai lungă pârtie de schi din România măsurând aproximativ 5600 de metri și având o diferență de nivel maximă de 650 de metri. Pârtia are un grad ușor de dificultate și are legături cu aproape toate celelalte pârtii din Poiana Brașov.

Pârtia Ruia (Sub Teleferic)

Pârtia Ruia este o pârtie cu grad ridicat de dificultate, destinată schiorilor cu experiență. Accesul pe pârtie se face direct de la stația de telegondolă sau cu acces din pârtia Kanzel, dacă se folosește „Telecabina Mare” sau „Telecabina Mică”.Ruia are o lungime totală de 1035 de metri si o diferență maximă de nivel de 650 de metri.

Pârtia Kanzel

Are o lungime de 450 de metri și are ca punct de plecare stația de la „Telecabina Mare”, fiind practic pârtia de legătură între stația de telecabină și celelalte pârtii.

Pârtia Bradul

Este cea mai populară pârtie de schi în rândul începătorilor, fiind și singura pârtie dotată cu instalație de nocturnă. Pârtia este deservită de o instalație de teleschi și este de cele mai multe ori foarte aglomerată

Pârtia Stadion

Este cea mai ușoară pârtie din Poiana Brașov, destinată copiilor și celor care se urcă pentru prima oară pe schiuri sau pe placa de snowboard. Este locul ideal pentru a deprinde mișcările de bază și pentru a exersa urcatul cu teleschiul. Are o lungime de doar 325 de metri și o diferență de nivel de 30 de metri.

2.4. Circulația turistică în Stațiunea Brașov

Județul Brașov ocupă locul 1 în cadrul Regiunii Centru la capitolul sosiri și înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, în perioada ianuarie – iulie 2013, se arată într-un comunicat al Direcției Județene de Statistică Brașov.

Potrivit statisticilor, sosirile și înnoptările înregistrate în unitățile de cazare din județul Brașov au crescut în perioada ianuarie – iulie 2013, cu 14,8%, respectiv 19,9%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Sosirile au însumat în primele 5 luni ale acestui an 449.987, iar înnoptările 957.617.

În urma raportărilor unui număr de 730 unități cu activitate turistică, reiese că numărul turiștilor sosiți în structurile de primire turistică, în luna decembrie 2013, a fost de 73.473 persoane, din care 69.099 turiști români (94,1%) și 4.374 turiști străini (5,9%). Comparativ cu luna decembrie 2012 numărul total de turiști a crescut cu 12,4%. Sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Brașov în luna decembrie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent, au înregistrat o creștere cu 12,5% și sosirile turiștilor străini au înregistrat o creștere cu 10,2%. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Brașov au fost în anul 2013, comparativ cu anul 2012, în creștere cu 13,7%.

La nivel național în luna decembrie 2013 s-au înregistrat 498.125 de turiști sosiți în structurile de primire turistică, cu 8,5% mai mare decât în aceeași lună din anul 2012 și cu 14,0% mai mic decât în luna precedentă. Sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din România în luna decembrie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent, au înregistrat o creștere cu 9,1%, sosirile turiștilor străini au înregistrat o creștere cu 5,7%. În anul 2013, comparativ cu anul 2012, la nivel național sosirile în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, au înregistrat o creștere cu 3,5 %.

În județul Brașov numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică a fost de 169.665 în luna decembrie 2013, în creștere cu 13,7% față de aceeași lună a anului 2012. Înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Brașov în luna decembrie 2013 comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent, au înregistrat o creștere cu 14,4%, iar înnoptările turiștilor străini au înregistrat o crestere cu 3,7%. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Brașov au fost în anul 2013, comparativ cu anul 2012, în creștere cu 18,5%. Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune, în județul Brașov, în luna decembrie 2013, a fost de 21,9% (33,3% la hoteluri, 20,0% la vile, 16,7% la pensiuni turistice, 14,4% la pensiuni agroturistice, 12,1% la bungalouri, 11,4% la moteluri, 9,8% la hosteluri, 9,7% tabere de elevi și preșcolari , 8,6% la cabane turistice,3,3% la sate de vacanță), mai mic cu 3,6 puncte procentuale față de cel înregistrat în aceeași lună a anului 2012 și mai mare cu 5,2 puncte procentuale față de noiembrie 2013.

Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune, în județul Brașov, în anul 2013 a fost de 19,6%, față de anul 2012 a scăzut cu 0,5 puncte procentuale. Durata medie a sejurului a fost în luna decembrie 2013 de 2,3 zile (2,3 zile la turiștii români și la fel la cei străini), la fel ca cea înregistrată în luna decembrie 2012 . Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune, la nivel național, în luna decembrie 2013, a fost de 18,8%, în creștere cu 0,4 puncte procentuale față de cel înregistrat în decembrie 2012. În anul 2013, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare, la nivel național, a fost de 29,6 % pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,4 puncte procentuale față de anul 2012.

CAPITOLUL 3.

PREZENTAREA CAFENELEI „LIBRARY CAFFE”

3.1 Descrierea afacerii – Date de identificare

3.1.1. Numele societății si obiectul de activitate conform codului CAEN

Societatea comercială se va numi ”Library Caffe”

Obiectul de activitate conform codului CAEN este reprezentat deș

Secțiunea I – Hoteluri și restaurante

Diviziunea 56 – Restaurante și alte activități de servicii de alimentație

Grupa 5630 – Baruri și alte activități de servire a bauturilor

Grupa 5610 Restaurante în cazul în care se servesc prajituri și produse de patiserie

3.1.2. Forma juridicǎ și structura capitalului social

Forma juridică de societatea comercială aleasă a fost SRL, deoarece a fost considerată cea mai potrivită din urmatoarele motive:

raspundere limitată a asociaților;

capitalul social al firmei este distinct de cel al asociaților;

formulare simple la constituire;

capital social redus.

Sediu social: Strada Republicii,nr 28 Brasov, Județul Brasov,Romania

CUI : 2558721 J33/1452/2015

Cont bancar : IBAN:RO93BTRL0410120579132493

Persoana cu drept de semnătura: Spînu Cătălina

Bazele cafenelei ”Library Caffe” au fost puse de către Spînu Cătălina, Mihail Cătălin și Lavinia Oprea prin aport de investiții la capitalul social al cafenelei. Acționarul majoritar este reprezentat de Spînu Cătălina, aceasta deținând acțiuni în proporție de 65 %, urmată fiind de Lavinia Oprea, ce deține 24 % din acțiunile societății, iar restul de acțiuni, însumând o cotă de 11 % sunt deținute de Mihail Cătălin.

Toate acțiunile societății comerciale conferă drept de vot în AGA (Adunarea Generală a Acționarilor), capitalul social al cafenelei fiind privat.

Tabel nr 3.1

Structura acționariatului la S.C. Library Caffe S.R.L.

Sursa: Realizare proprie

3.1.3. Administratorul societǎții comerciale

Administratorul societății comerciale “Library Caffe” este reprezentat de Spînu Cătălina, domiciliată în orașul Brașov, strada Dumbrava Roșie nr 28, fiind și acționarul majoritar al societății. Legea societăților comerciale stabilește ca regulă că administratorii pot face toate operațiunile cerute pentru a îndeplini obiectul de activitate al societății, afară de restricțiile arătate în actul constitutiv. Astfel, prima obligație a administratorului în contextul funcționării societății comerciale este însăși obligația de a asigura gestiunea activității curente a societății, adică obligația de a administra.

3.1.4. Informații referitoare la locul desfășurării activității

Cafeneaua “Library Caffe” este situată pe strada Republicii nr 28, oraș Brașov, în apropiere de Piața Sfatului. Amplasarea acesteia în centrul orașului Brașov, accesibilitatea, dar și faptul că Brașovul este un oraș istoric, vizitat de turiști pe tot parcursul anului, plin de obiective turistice cu o mare însemnatate reprezintă un punct cheie în atragerea turiștilor care demonstrează întotdeauna interesul de a încerca lucruri noi.

În concordanță cu cercetarea de piață facută, numărul cafenelelor este așteptat să crească, susținut de faptul că românii sunt un popor latin, care ies în oraș și care consumă. Piața este printre cele mai fragmentate din România, cu o cifră de afaceri medie de doar 130.000 de lei. În ultimii anii veniturile din activitatea cafenelelor au crescut, ajungând să reprezinte o pondere de aproximativ 3 % din veniturile sectorului terțiar.

Piața cafenelelor din România înregistrează o creștere atăt cantitativ cât și valoric în ultimul timp, fiind considerată una dintre cele mai profitabile afaceri pe termen lung pentru că acoperă o nevoie constantă: aceea de a savura o cafea bună într-un local plăcut ce deține un cadru relaxant. În ciuda numărului mare de cafenele, în continuare piața este nesaturată, dacă este să ținem cont de calculele făcute la nivel european unde, în marele orașe există o cafenea la 300 de locuitori, în timp ce în România raportul este de o cafenea la 2000 de locuitori.

3.2. Descrierea activității

3.2.1. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al firmei

Pentru a desfășura o activitate economică, orice firmă are nevoie de capital, care reprezintă unul din principalii factori ai activității economice. Acest element asigură baza tehnico-materială a capacității de producție sub forma mijloacelor de muncă; el este depozitarul de valoare sub forma capacității de a presta servicii din cele mai diverse, consumabile în procesele de producție: prelucrare de materii prime (clădiri); transport de energie, materiale și personal, măsurare, suport.

În vederea desfășurarii activității comerciale sunt necesare carțile de identitate ale acționarilor împreună cu o copie a acestora la care se adaugă o copie după actul de proprietate și o copie după actul de identitate a persoanei ce pune la dispoziție imobilul în vederea stabilirii sediului social al societății, alegandu-se forma juridică de societate – SRL.

Pentru înfiițtarea societății comerciale sunt necesare parcurgerea urmatoarelor etape:

alegerea denumirii societății: se aleg cel puțin 3 denumiri, în ordinea preferințelor ;

alegerea obiectului de activitate al firmei, potrivit clasificării Codului CAEN; stabilirea obiectului principal de activitate și a obiectelor secundare de activitate

alegerea sediului social ;

capitalului social al firmei – ce sumă și alegerea băncii la care se dorește deschiderea contului. Capitalul social minim este de 200 lei pentru SRL;

stabilirea administratorului societății;

tipul de societate pentru a fixa baza de impozitare : intreprindere mica – microintreprindere (2,5% impozit) sau intreprindere mare – macrointreprindere (16% impozit);

se alege ca firma sa fie plătitoare de TVA.

După stabilirea acestor aspecte se va trece la pașii urmatori:

rezervarea denumirii societății ;

întocmirea actului constitutiv ;

declarații ale asociaților privind faptul că nu au antecedente penale și care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi asociați și administratori ;

încheierea contractului de comodat sau de închiriere, indiferent daca spațiul unde se desfășoară activitatea este proprietate sau nu ;

cazierele fiscale ale viitorilor asociați se eliberează de Registrul Comerțului;

deschiderea contului la bancă si depunerea capitalului social (de către un administrator, asociați sau un împuternicit al acestora );

depunere specimen semnătura la Registrul Comerțului sau la notarul public.

După finalizarea acestor acte, se completează documentele necesare pentru depunerea dosarului la Registrul Comerțului :

cerere înregistrare societate ;

declarație pe propria răspundere pentru desfășurarea unei activități sau fără activitate : model 1 sau 2.

Dupa finalizarea întregii documentații se depune dosarul la Biroul Unic din cadrul Oficiului Registrului Comerțului. În termen de aproximativ 4 zile vor ieși actele de înființare ale societății, adică: încheierea judecătorească de autorizare a funcționării societății, certificatul de înregistrare, certificatul sau certificatele constatatoare care țin loc de autorizații (în cazul în care nu se desfășoară o activitate care sa aibă un impact semnificativ asupra mediului).

Începând din acest moment firma poate funcționa legal.

Costurile aproximative pentru constituirea unei firme sunt urmatoarele:

taxa cazier fiscal 30 lei;

rezervare nume firma 50 lei ;

taxa la Registrul Comerțului, taxa de publicare în monitorul oficial, taxa de timbru judiciar, timbrul judiciar în valoare de 0,30 lei (de fapt două timbre judiciare în valoare de 0,15 lei) reprezintă toate taxele care se plătesc la Registrul Comerțului și însumează aproximativ 330 lei ;

taxa notarială pentru autentificare act constitutiv, specimen de semnătură, declarații pe propria răspundere ale viitorilor asociați privind faptul că nu au antecedente penale și că îndeplinesc condițiile legale prevăzute de lege pentru a deține calitatea de asociați și administratori, se cifrează la aproximativ 400 lei (în funcție de notar) ;

capitalul social (în funcție de opțiunea asociaților) 200 lei

După intocmirea tuturor actelor necesare si platirea taxelor au loc urmatoarele demersuri:

1. Infiintarea firmei la Registrul Comertului.

2. Inregistrarea punctului de lucru – eliberarea Certificatul constatator cu activitatile ce se vor desfasura in spatiul repectiv

3. Servicii pe linie sanitara si sanitar-veterinara – demersuri obtinere autorizatii avand in vedere:

Evaluarea spațiului de către un specialist – în vederea obtțnerii autorizațiilor sanitare și sanitar-veterinare;

Asistența și îndrumare privind amenajarea spațiului;

Întocmirea documentației tehnice și depunerea dosarului la instituțiile abilitate legal să elibereze autorizațiile de funcționare;

Reprezentarea clientului în relația cu funcționarii institutillor respective.

4. Servicii pe linia protecției muncii și PSI – în vederea obținerii autorizației ce are în vedere:

Evaluarea spațiului, a activităților și a personalului de către un specialist – în vederea îndeplinirii condițiilor legale de functțonare pe linia protecției muncii și PSI;

Întocmirea documentației tehnice șl depunerea dosarului la instituțiile abilitate legal să elibereze autorizațiile de funcționare;

Reprezentarea clientului în relația cu funcționarii instituțiilor respective.

5. Asistență privind obținerea autorizației de funcționare eliberate de primărie
6. Asistență privind obținerea licenței de difuzare a muzicii ambientale (la solicitarea clientului)
7. Asistență pentru îndeplinirea formalităților legale privind montarea unei reclame/ firme/ panou (la solicitarea clientului)

Precizări privind amenajarea spațiului:

Amenajarea spațiului – trebuie facută conform normelor Uniunii Europene (proiect privind amenajarea spațiului, memoriu ethnic, etc);

Pentru utilajele amplasate în flux se recomandă o uzură mai mică de 20 %;

Incă dinainte de a începe activitatea, trebuie să aveți în vedere încheierea unui contract de salubrizare (după situație REBU, ROSAL, etc); evaluate după cantitatea de gunoi menajer estimat, etc);

Instrucțiuni tehnologice – schema de igienizare (wc-clienți, wc-personal, vestiar, etc.)

Dovada efectuare – dezinfecția, dezinsecția, deratizarea.

Fișe personal și evaluări de risc pe posturi de lucru,

Pentru obținerea autorizației de funcționare a societăților comerciale ce dețin spații comerciale închiriate sau concesionate este necesar parcurgerea următoarelor etape:

obținerea acordului de principiu presupune depunerea la primărie a urmaăoarelor acte:

cerere tip;

certificatul de înmatriculare al societății comerciale (copie);

statutul societății comerciale (copie) ;

actul de deținere al spațiului (copie) ;

schița de amplasament în zona (copie) ;

acordul locatarilor legalizat la notariat pentru situațiile în care spațiul comercial se afl situat într-un imobil cu destinația locuință ( IMPORTANT: este necesar acordul favorabil al tuturor locatarilor blocului sau scării dupăcaz)

timbru fiscal;

Valabilitatea acordului : 30 de zile de la data emiterii.

obținerea autorizației de funcționare presupune depunerea la primărie a următoarelor acte :

cerere tip; acordul de principiu obținut anterior ( în original ) ;

avizele solicitate de Consiliul local înscrise în acordul de principiu ;

contractul de servicii comunale pentru colectarea gunoiului (copie) ;

certificatul de urbanism sau autorizația de construcție duăț caz ( copie ) ;

alte documente specificate în acordul de principiu ;

dovada plății taxei de autorizare stabilită prin hotarârea Consiliului local

Cheltuielile necesare pentru înființarea societății comerciale:

Capitalul social vărsat minim pentru înființarea societătii 200 Lei

Cheltuieli privind autorizațiile de funcționare 740 Lei

Cheltuielile totale privind mijloacele fixe din patrimoniul societății comerciale sunt realizate astfel:

38,4% este reprezentat de valoarea clădirii pentru desfășurarea activității

18,2 % reprezintă cheltuielile pentru amenajarea spațiului și terenului imobilului

7% cheltuieli privind mijloacele de transport

10,5% reprezintă cheltuielile făcute pentru instalațiile și aparatele necesare

16,5 % cheltuieli pentru mobilier și decorare clădire

6,2 % cheltuieli privind promovarea societății

3,2% cheltuieli realizate pentru instruirea forței de munca

Baza tehnico-materială a sectorului de alimentație publică cuprinde totalitatea mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar necesare desfășurării activității de producție și de servire. Desigur, elementul principal al bazei tehnico-materiale a acestui sector îl constituie unitățile de servire sau de producție.

Organizarea spatiului de servire a clienților are în vedere în primul rând organizarea interioară a cafenelei având un cadru cât mai adecvat, dar și prin dotarea cu mobilier și obiecte de inventar adecvate, pregătirea și servirea unor preparate și produse culinare, precum și a băuturilor la nivelul așteptărilor consumatorilor,încercând întotdeauna depășirea așteptărilor acestora, asigurarea și respectarea tuturor condițiilor igienico-sanitare, alegerea celor mai adecvate forme de servire și manifestarea din partea tuturor angajaților a unui comportament impecabil caracterizat prin solicitudine, cinste și respect pentru clienți.

Principalele mijloace fixe ce compun patrimoniul societății comerciale sunt reprezentate de:

Clădire 64.000 Lei

Amenajare clădire 12.500 Lei

Amenajare teren imobil 7800 Lei

Mijloacele de transport 7500 Lei

Instalații și aparate necesare 35.500 Lei

Mobilier 56.500 Lei

Total =183.800 Lei

3.2.2. Investiția propriu-zisă și organizarea interioară a cafenelei

Criteriile avute în vedere pentru alegerea spațiului pentru cafenea sunt reprezentate de urmatoarele: zona adiacenta spațiului sa fie una cu trafic ridicat de pietoni și mașini, să existe locuri de parcare, existența unui spațiu în exterior care să permită crearea unei terase,suprafața optimă sa fie în jur de 80 mp – 120 de mp,costurile privind cumpărarea imobilului sa fie optime având în vedere zona dar și repartizarea saloanelor încăperii. În același timp, calitatea produselor, servirea și ambientul sunt elementele care asigură succesul cafenelei pe termen lung. 

Amenajarea spațiului cafenelei constă în primul rând în designul interior ce trebuie să țină cont de o multime de factori ce au în vedere succesul cafenelei. Zona în care este amplasată cafeneaua atrage un anumit tip de clienți ce au în vedere anumite așteptări din partea cafenelei, iar la toate acestea se adaugă elementul estetic, designul interior al cafenelei. Realizarea unui spațiu pe stilul british, având un aspect sobru dar plin de eleganța și rafinament dă o notă personală cafenelei. Localul atrage consumatorii în primul rând prin cromatica luxuriantă și elementele de decor atent selecționate pentru a reliefa conceptul british al cafenelei

Interiorul cafenelei dispune de două saloane:un salon pentru nefumători și salonul central alături de spațiul dedicat barului,ambele special amenajate pentru fumatori. Amenajarea acestor saloane, intimitatea și stilul ales în decorarea acestora acestora creeaza ambientul perfect pentru petrecerea unor seri romantice, conversatii între prieteni și discuții de afaceri, seri culturale. Cafeneaua cuprinde interiorul de 90m dar și o terasă pentru zilele de vara de aproximativ 40m2.

Mobilierul este alcătuit din: rafturi pentru cărti, 10 mese respectiv 20 fotolii, 4 canapele împreuna cu 2 mese, barul ce deține și 8 scaune înalte, 8 scaune și 4 mese pentru zona de terasă, mobila de bucătărie, birou, vestiarele pentru angajați, grupuri sanitare atât pentru angajați cât și pentru clienți.

Amenajările necesare functionarii cafenelei vor fi realizate de S.C. OSMYUM S.R.L.

instalație electrică: pentru iluminare și funcționarea utilajelor 1500 Lei;

instalații sanitare: necesară alimentarii cu apă caldă și rece 2000 Lei;

instalații frigorifice: pentru răcirea băuturilor dar și necesare pentru pregătirea cuburilor de gheață 5000 Lei;

instalații de ventilare și condiționare:pentru menținerea calității aerului în interiorul încaperilor 1100 Lei

instalația de încălzire și răcire: care asigură temperatura optimă în funcție de anotimp în interiorul cafenelei 1230 Lei

instalația pentru curenții slabi : telefon, calculator, camere supraveghere, alarmă, casă de marcat, sonorizare 1240 Lei

Amenajarea interioară va avea în vedere următoarele:

Vopsea Lavabilă 800 Lei

Gresie – 60m 650 Lei

Gresie pentru exterior 20m 420 Lei

Tapet 830 Lei

Faianța 460 Lei

Total = 3160 Lei

Inventarul, utilajele și instalațiile ce fac parte din sectorul de alimentație publică trebuie să aibă în vedere servirea corespunzătoare a clienților cafenelei și crearea unor condiții optime pentru obținerea unor cantități de preparate o înalta calitate într-un timp scurt și cu eforturi cât mai mici din partea angajaților. În același timp, cafeneaua deține o preocupare permanentă pentru modernizarea întregii tehnologii si dotarea corespunzatoare cu mobilier si utilaj comercial.

Organizarea interioară a cafenelei cuprinde:

masină cuburi de gheața 2300 Lei

calculator + software pentru contabilizarea comenzilor 4500 Lei;

casă de marcat bon fiscal 620 Lei ;

vitrină frigorifică pentru expus produse asigurata de The Coca-Cola Company

Spații pentru producție și anexe:

barul 18m2 ce cuprinde:

mașina de spălat vase 1200 Lei;

storcător de fructe 120 Lei;

1 blender 162 Lei;

macarons, prajituri 4200 Lei;

3 frigidere – 2 asigurate de The Coca-Cola Company +1 frigider propriu în valoare de 1500 Lei;

mobilier tehnologic : mese de lucru, dulapuri, etajere. 3200 Lei

vestiarul și grupul sanitar pentru personal 28m2 reprezentați de 2 vestiare

Cafeneaua cuprinde interiorul de 90m, dar și o terasă pentru zilele de vară de aproximativ 46m2. Mobilierul este alcătuit din 10 mese, respectiv 20 fotolii, 4 canapele împreună cu 2 mese, barul ce deține și 8 scaune înalte, 10 scaune și 5 mese pentru zona de terasă, bucătărie, birou, vestiare pentru angajați, grupuri sanitare atât pentru angajați cât și pentru clienți.

Spațiul de primire și servire este compus dintr-o suprafată de 90 m2 în interior și o terasă de 36 m2 ce conține :

rafturi 7 x 50 = 350 Lei

mese interior 10 x 70 = 700 Lei ;

fotolii 20 x 60 = 1200 Lei ;

canapele 4 x 110 = 440 Lei

mese pentru canapele 2 x 180 = 360 Lei

scaune pentru bar 8 x 140 = 1120 Lei

mese pentru terasă 5 x 80 = 400 Lei

scaune terasă 10 x 65 = 650 Lei

decorațiuni interioare : vaze flori, plante de interior, tablouri 1400 Lei;

sisteme de pază și supraveghere 3600 Lei ;

sistem de sonorizare interior și exterior 4000 Lei ;

Inventarul pentru servire (vesela) este alcatuit din :

farfurii prajituri 65 x 7 = 455 Lei ;

cești cu farfurioară pentru cafea 70 x 4 = 280 Lei ;

cani cafea porțelan 20 x 20 = 400 Lei

pahare frappe 50 x 7 = 350 Lei

pahare cristal pentru cokteil-uri/răcoritoare/apă 50 x 20 RON= 1000 Lei;

tacâmuri 10 seturi x 50 = 500 Lei

articole de menaj, accesorii de serviciu 600 Lei ;

suport meniuri 25 x 30 = 700 Lei;

note de plată 400 Lei.

Birou 22 m2

1 Laptop Asus X555LA-XX172D cu procesor Intel® Core™ i3-4030U 1.90GHz, Haswell™, 4GB, 500GB, Intel® HD Graphics, Free DOS, Black, preț 1600 lei

1 imprimantă/fax/scanner Multifunctional HP Officejet Pro 7500A e-All-in-One preț 900 Lei

telefon: Telefon Panasonic Dect Premium KX-PRX110FXW, Caller ID, Android 4.0.4, LCD, Black, preț 680 Lei

diverse- birotică ( dosare, hârtie,pixuri) 240 Lei;

1 birou 560 Lei;

1 scaun de birou 150 Lei.

Ceas de perete 35 Lei

Total cheltuieli = 50.932 Lei

3.2.3. Politica de aprovizionare. Furnizorii de materii prime

Politica de aprovizionare a cafenelei se bazează în primul rând pe aprovizionarea făcută cu mijloace de transport proprii, având în vedere economisirea timpului dar și a resurselor financiare.

Se va asigura pe cât posibil, o aprovizionare optimă cu materii prime și diminuarea stocurilor la un nivel ce implică cheltuieli minime de întreținere și inventariere fară a afecta negativ desfășurarea normală a activității. Pentru aceasta se va folosi procedeul :” Just in time” ce reprezintă o strategie de producție ce se bazează pe ideea că activitatea de producție trebuie calculată și ajustată astfel încat stocurile să fie reduse la o valoare minimă, sosirea stocurilor făcându-se doar la momentul potrivit și în cantitățile strict necesare.

Introducerea acestui sistem se va implica de la începutul activității pentru a nu fi necesare schimbări majore în optica personalului,dar mai ales a furnizorilor.

Aplicarea metodei ”Just in time” se datorează și faptului că stocurile sunt formate în mare parte din produse perisabile care au un termen de garanție limitat – maxim 24 ore pentru legume și fructe. Pentru anumite produse (fructe exotice, condimente) stocurile pot fi mai mari, iar în cazul băuturilor alcoolice scumpe se pot face stocuri mai mari, evitând astfel creșterea prețurilor acestor produse în preajma sărbătorilor legale și religioase.

3.2.4.Furnizorii cafenelei „Library Caffe”și canalele de distribuție

Selectarea furnizoriilor cafenelei pentru aprovizionarea cu produse sau servicii se face într-un mod strict, ținând cont de toate cerințele clienților, încercând întotdeauna depășirea așteptărilor acestora prin calitatea oferită. Au fost selectați doar furnizorii ce investesc pentru conservarea resurselor naturale, ce adoptă tehnologii pe bază de apă curată, îmbunătățesc condițiile sociale și reduc folosirea chimicalelor agricole, urmărind depăsirea așteptărilor clienților privind o calitate ireprosbilă a produselor și serviciilor, dar și a ambientului creat. Meniul cafenelei oferă sortimente variate de cafea, prajituri și diverse băuturi.

Societatea face aprovizionarea cu produse și servicii de la furnizorii incluși în lista furnizorilor acceptați, dar și de la anumite centre comerciale cum ar fi: Metro, Carrefour, Cora.

Activitatea de bază a cafenelei se încadrează în categoria alimentației publice. Combinarea atmosferei de cafenea cu cea dintr-o bibliotecă reprezintă punctul forte al cafenelei pentru a dezvolta relații multiple cu clienții, aceștia venind pentru o cafea, dar se pot destinde și citind o carte tocmai pentru că locația este diferită de celelalte cafenele, clienții găsind o atmosferă cu care se identifică, iar cafeneaua obținând clienți fideli.

Segmentul de piață căruia se adresează cafeneaua este reprezentat în pincipal de consumatorii de cafea, dar și celor care doresc să incerce o gamă variată de cafele. Serviciile firmei sunt accesibile pentru toate clasele sociale, atât pentru persoane fizice cât și juridice.

Cafeneaua prestează anumite servicii și pentru urmatoarele categorii de evenimente ce au loc în sediul acesteia prin anumite mijloace precum:

petreceri de sfarșit de an;

lansări de carte

conferințe de presă;

zile de nastere/onomastice/ cokteil-uri

Promovarea cafenelei Library Caffe se face prin următoarele mijloace:

Reviste

Presa locala

Posturi de radio

Expozitii

Targuri de carte

Tabel nr 3.2.

Structura metodelor de promovare a cafenelei „Library Caffe”

Sursa: Realizare proprie

3.3. Descrierea proiectului de construire a cafenelei “Library Caffe”

3.3.1. Obiectivele proiectului si descrierea tehnică

Principalele obiective ale cafenelei Library Caffe sunt:

deschiderea unei cafenele având ca segment tinerii din clasa de mijloc

adaptarea permanentă la mediul de afaceri prin oferirea de noi produse, dar și noi modalități de petrecere a timpul liber

creșterea oportunităților de angajare pentru tineri și îmbunătățirea calificării cetățenilor din Judetul Brașov pentru a lărgi posibilitatea de insercție pe piața muncii din zona respectivă

utilizarea eficientă și eficace a resursei umane;

creșterea nivelelor de informare și de cunoștințe ale oamenilor asupra beneficiilor de a consuma cafea naturală;

îmbunătățirea și sustinerea activității specifice serviciilor cafenelelor;

Cafeneaua “Library Caffe” este situată pe strada Republicii nr 28, în centrul istoric al orașului Brașov, aflată în judetul cu acelasi nume, județul Brașov. Brașovul, considerat inima României, este un important centru economic, turistic, cultural și sportiv al tării. Municipiul Brașov este amplasat pe coridorul paneuropean IV, la intersecția a 7 drumuri europene, naționale și județene și asigură posibilitatea de legătură cu orice destinație din țară.

Căile de acces cele mai comode sunt șoseaua ce străbate Valea Prahovei și apoi Valea Timișului cât și calea ferată care merge paralel cu șoseaua. Situat la o altitudine de 592 m, în partea interioară a curburii lanțului carpatic, la poalele muntelui Tâmpa (960 m) Brașovul se desfășoară în plină depresiune.

Cafeneaua Library Caffe este clasificată la 4 stele și dispune de:

spațiu de primire și servire al clienților

terasă special amenajată atât pe timp rece cât și cald

bucătărie utilată

bar amenajat cu toate utilitățile necesare

grup sanitar și vestiare pentru personal;

grup sanitar pentru clienți

birou.

3.3.2. Managementul proiectului și instruirea personalului

Administratorul cafenelei “Library Caffe” este reprezentat de Spînu Cătălina.

Studii și experiență:

Cafeneaua Library Cafe dispune de 10 angajați ce sunt repartizati astfel:

2 barmani,

4 ospătari,

1 contabilă,

1 sef de sala

2 persoane ce se ocupa de curațenia localului.

Potrivit art. 18 literele f, g, h, i, al Legii 90 / 1996, republicată, angajatorul este obligat să asigure și să controleze prin personalul propriu, cunoașterea și aplicarea, de către toți angajații și participanții la procesul de muncă, a măsurilor tehnice, sanitare și organizatorice stabilite, precum și prevederile legale în domeniul protecției muncii, să asigure materialele necesare educării și informării angajaților, să asigure informarea fiecărui persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta va fi supusă.

De asemenea, legea impune angajatorului să asigure pe cheltuiala unității, instruirea, testarea și perfecționarea profesională a persoanelor cu atribuții în domeniul protecției muncii. În normele generale de protecție a muncii (N.G.P.M.) sunt stabilite principiile generale care stau la baza organizării și desfășurarii activității de instruire și pregătire a angajaților în domeniul protecției muncii.

Normele stipulează că pregatirea și instruirea în domeniul protecției muncii sunt părți componente ale pregătirii profesionale și au ca scop însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor de securitate și sănătate în muncă.

Pregătirea generală în domeniul protecției muncii se realizează în învățământul tehnic (preuniversitar și universitar), iar la nivelul unității, prin instructajul de protecție a muncii.

Principiile după care se organizează instructajul de protecția muncii în România sunt aceleași cu cele europene, exprimate în Directiva 89 / 391 / CEE, privind încurajarea măsurilor de îmbunătățire a condițiilor de muncă, transpusă în N.G.P.M.

Dezvoltarea profesională a angajatilor este un proces continuu care combină atât experiența practică cât și cea teoretică tocmai din acest motiv oferă personalului său condițiile și intruirea optimă pentru dezvoltarea aptitudinilor fiecăruia.

Alegerea personalului se face în primul rând după experiența acumulată în serviciile publice. Aspectul îngrijit al personalului este de asemeni un criteriu important pentru selectarea

personalului, firma nepermițându-și să angajeze oameni care lasă de dorit din punct de vedere al aspectului.

Instruirea personalului se face timp de 3 saptămâni, ei trecând prin mai multe teste, privind cunoștințele în domeniu public și în protecția muncii. Cei care nu iau minim 7 la testul final nu vor fi selectionati. Regulamentul de ordine interioară va fi prezentat numai celor care trec testul final.

3.3.3. Strategia de marketing și graficul estimat al proiectului

Cafeneaua își propune să își amortizeze investiția facută în aproximativ 5 ani, investiție complexă, în care sala de mese este doar o parte, cea vizibilă publicului larg. Bucataria și spațiile anexe (depozitele de materii prime, spațiile de depozitare la rece, spatiul pentru spalat vesela), resursele umane, selectarea furnizorilor sunt doar cateva dintre elementele care dau consistența conceptului, care îl pun în valoare.

Meniul va fi adaptat întotdeauna la cerințele variate ce vin din partea consumatorilor. Pentru alcătuirea meniului cafeneaua a ales în primă fază prajituri și băuturi specifice bucătăriilor franțuzești și italienești. Combinarea atmosferei de cafenea cu cea dintr-o bibliotecă reprezintă punctul forte al cafenelei pentru a dezvolta relații multiple cu clienții, aceștia venind pentru o cafea, dar se pot destinde și citind o carte, găsind astfel o atmosfera cu care se identifică,iar cafeneaua obținând clienți fideli.

Pentru promovarea societății, antreprenorii au apelat la anumite reviste de publicitate, broșuri, posturi de radio,dar și prin intermediul târgurilor de carte. Dacă acest proiect va avea succesul scontat, se va lua în calcul extinderea domeniului de activitate și de asemenea deschiderea unei noi cafenele în Poiana Brașov.

Graficul de estimare nu produce rezultate cu valoare de certitudine. Când se face o estimare nu contează numai valoarea rezultată, ci și gradul de încredere pe care-l putem acorda, adică cât de precisă este estimarea respectivă. Orice proces de estimare se bazează pe informații incomplete sau parțiale, dar acestea nu sunt lipsite de valoare doar datorită faptului ca au puțină incertitudine și se creează pe informații parțiale

Acuratețea estimărilor depinde în primul rând de piață, de inflație, de salariile medii pe economie, de indicele prețurilor de consum, factorii de risc.

Graficul estimat al proiectului se realizează prin urmatoarele etape:

1. Defalcarea activităților:

este o cale tipică de abordare a problemei de timp și cost;

reprezintă o modalitate de reducere a riscului de a omite ceva;

în faza de fundamentare a proiectului nu pot fi prevazute decât: activități generale : proiectare, realizare modele, procurare de echipamente și materiale, utilizarea unor subansamble, testări, asamblare finală,montaj și verificări.

lista cu activitățiile preliminare

Activitățile generale trebuie să ilustreze părțile identificabile și concrete ale proiectului, putând astfel ușura munca de estimare și formând o bază solidă pentru planificarea proiectului.

Lista preliminară de activități include:

Estimarea timpilor de lucru:

stă la baza determinării timpului de execuție;

permite determinarea costurilor prin cunoașterea cheltuielilor salariale;

se face pentru fiecare activitate din „lista preliminară de activități”; se efectuează

în om x ore, om x săptămână sau om x lună

Estimarea costurilor

valorile costurilor pe articole sunt determinate pe baza costurilor la momentul efectuării calculelor;

cheltuielile de personal sunt afectate de coeficienți care conțin creșteri salariale preconizate;

cheltuielile cu procurarea echipamentelor, a materiilor prime și materialelor sunt afectate cu coeficientul de creștere al prețurilor;

costul materialelor trebuie să reprezinte costul la poarta întreprinderii, incluzand cheltuielile de transport, manipulare și asigurare;

Studiul de piață

oferă informații ce precizează dacă rezultatul proiectului este cerut;

dacă studiul de piață va dovedi necesitatea unei cafenele în orasul Brasov, atunci

se va fixa și numărul de clienți care va trece pragul cafenelei.

Studiul de oportunitate

oferă, pe baza elementelor cunoscute, o analiză a „ideii” proiectului din punct de vedere: tehnic, economic, comercial și organizatoric.

rolul lui este de a clarifica un număr de aspecte cheie precum:

asigură selecția preliminară și oferă argumente pro sau contra realizării proiectului;

verifică și validează principalele ipoteze;

explorează abordările posibile;

sugerează strategia adecvată;

apreciază riscurile;

Tabel nr 3.3.

Graficul de executie al cafenelei „Library Caffe”

Sursa: Realizare proprie

Din graficul de execuție prezentat mai sus se estimează că implementarea proiectului va avea o durată de execuție de aproximativ 2 luni până la punerea în funcțiune a cafenelei „Library Caffe”

3.3.4. Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei și al mediului de afaceri

Proiectul are un impact benefic asupra dezvoltării zonei datorită beneficiilor aduse de cafenea în zonă, în primul rând datorită faptului că Brașovul este un oraș turistic, vizitat pe toată perioada anului, turiștii fiind întotdeauna în căutare de ceva nou, fapt pentru care ideea de la care a plecat acest proiect reprezintă ceva nou pentru zonă, cafeneaua aducând astfel noi surse de venit și ajutând la dezvoltarea zonei.

Impactul proiectului asupra mediului de afaceri este benefic. Cafeneaua „Library Caffe” cotizează la mediul de afaceri din Brasov aducând noi surse de venituri atat pentru magazinele cu alt profil cât și pentru primărie .

CAPITOLUL 4.

PROIECTII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

4.1. Ipoteza de lucru

Ipoteza de lucru pe care se bazează proiectul este reprezentată în primul rând de analiza economico-financiară, respectiv proiecțiile financiare care s-au facut având în vedere activitatea cafenelei pentru urmatorii doi ani. Calculul privind cheltuielile pentru începerea activității cafenelei s-au efectuat în moneda euro, valoare medie a acesteia fiind de 4,39 Lei.

4.2. Contul de profit si pierdere

Contul de profit și pierdere reprezintă estimările făcute la nivelul societății comerciale „Library Caffe” pentru perioada de implementare a proiectului și pentru următorii 2 ani de la finalizarea acestuia.

Tabel nr. 4.1.

Cont de profit si pierdere

Din contul de profit și pierdere estimat mai sus se evidențiază faptul că în anul 2015 totalul cheltuielilor vor fi de 143.508 lei, veniturile 289.877 lei, rezultând astfel un profit brut de 155.369 lei, urmând ca după scăderea impozitului pe profit, să ramână suma de 130.509 lei, reprezentând profitul net pentru anul 2015. Previziunea pentru anul 2016 înglobează venituri de 302.377 lei, cheltuieli de 116.190 lei, iar după calcularea impozitului pe profit, totalul profitului net ajunge la suma de 156.407 lei. Pentru anul 2017 s-a previzionat o sumă a veniturilor de 373.900 lei, cheltuieli de 102.140 lei. După calculul impozitului pe profit pentru anul 2017, profitul net a ajuns la suma de 228.279 lei.

4.3. Fluxul de numerar

Fluxul de trezorerie (numerar) se va estima la nivelul firmei pentru perioada de implementare a proiectului și pentru următorii 2 ani de la finalizarea acestuia.

Structura exemplificativă a situației fluxurilor de trezorerie este următoarea:

Tabel nr. 4.2.

Structura fluxului de trezorerie

* 2015 este anul finalizării implementării proiectului – dacă proiectul se termină în luna i din anul 2015, se vor adauga datele estimate aferente perioadei ramase pana la sfarsitul anului 2015

Trezorerie și echivalente de trezorerie

la începutul perioadei va include soldul tuturor conturilor bancare deținute de client, la fel ca și numerarul deținut la sediul firmei;

la începutul perioadei dintr-o luna/an soldul va fi intotdeauna egal cu trezoreriea și echivalente de trezorerie la sfârșitul perioadei din luna/anul anterioara/anterior.

Pentru proiecția fluxurilor de trezorerie (numerar) luând în calcul și proiectul de investiții, se vor lua în considerare:

Fluxuri de trezorerie din activități de investiție: Plăți pentru achiziționarea de imobilizări corporale/necorporale vor fi defalcate pe plăți existente și generate de proiect

Fluxuri de trezorerie din activități de exploatareVeniturile și costurile de exploatare vor fi defalcate pe venituri/cheltuieli de exploatare existente și generate de proiect

Fluxuri de trezorerie din activități de finanțare:Rambursarea imprumuturilor va fi defalcată pe împrumuturi existente și imprumuturi pentru proiect

4.4. Indicatori financiari

Indicatorii finaciari se exprimă sub forma unor rapoarte semnificative între două mărimi, sau grupe de mărimi din bilanț sau contul de profit și prierdere a firmei. Aceste rapoarte permit efectuarea de aprecieri asupra situației financiare și luarea deciziilor pentru activitatea viitoare. Indicatorii financiari sunt reglementați și clasificați în diferite grupe. Pe langă aceștia, fiecare manager, poate să își calculeze indicatori pe care îi consideră relevanți activității care o desfășoară.

Principalii indicatori financiari ai cafenelei „Library Caffe” sunt”:

Valoare investiției (Vi) = valoarea totală a proiectului fara TVA

Venituri din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curentă conform obiectului de activitate. Se calculează pornind de la fizic (cantități de produse,servicii) ținând cont de prețuri/tarife pe unitatea de măsură diferențiat pe fiecare obiect de activitate

Cheltuieli de exploatare (CE) = cheltuieli generate de derularea activității curente, sunt chletuieli aferente veniturilor de exploatare

Rezultatul din exploatare (Re) = rezultatul din activitatea curentă. Se calculează ca diferență între Ve și Ce – trebuie sa fie minim 10% din Ve.

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercițiului financiar (anual) din care s-a scăzut impozitul pe profit

Durata de recuperare a investiției (Dr) = indicator ce exprimă durata de recuperare a investiției (exprimat în ani). Se calculează Dr = Vi/Pn mediu,Pn mediu este profitul net mediu pe orizontul de prognoză. Dr trebuie sa fie de minimum 7 ani.

Rentabilitatea capitalului investit (Re) = Pn /Vi * 100 (%),trebuie să fie minimum 5 %

Cheltuieli financiare (Cf) = cheltuieli cu dobânzile la creditele contractate pentru orizontul de timp prognozat.

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = modul în care cheltuielile financiare (dobânzi bancare la creditele solicitate ) pot fi acoperite din rezultatul activității curente.Ga = Re / Cf – trebuie sa fie supraunitar.

Rata indicatorii (Ri) = Total datorii / Total active – trebuie sa fie maximum 60%.

Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) = Total intrări numerar / (dobânzi + plăți leasing + rambursarea datoriilor) RAFN > 120% (pentru fiecare an de prognoză).

Valoarea netă actuala (VNA).

Tabel nr 4.3.

Indicatorii financiari ai societatii comerciale S.C. Library Caffe S.R.L

Sursa: Realizare proprie

CONCLUZII

În lucrarea Fundamentarea planului de afaceri privind constructia unei unitati de alimentatie publica am realizat planul de afaceri pentru constituirea unei cafenele, respectiv „Library Caffe” ce va avea sediul în orașul Brașov, un oraș important pentru dezvoltarea turismului din România.

Primul capitol al lucrarii intitulat Planul de afaceri instrument al managementului modern reprezintă conceptul de plan de afaceri în care sunt prezentate definiția planului de afaceri, necesitatea planului de afaceri într-o organizație, intocmirea planului de afaceri are rolul de a prezenta afacerea, de a ghida, dar și de a demonstra că afacerea merită finanțată. Planul de afaceri poate fi comparat cu o hartă rutieră – arată unde se află firma în momentul întocmirii acestuia și unde vrea să ajungă. Funcțiile planului de afaceri, avantajele și oportunitățile deținute de fundamentarea planului de afaceri, riscurile neplanificării afacerii, etapele și conținutul planului de afaceri, procesul planificării afacerii, dar și structura planului de afaceri sunt prezentate în primul capitol arătând importanța planului de afaceri într-o economie modernă, dar și faptul că lipsa acestuia poate duce societatea la faliment.

În al doilea capitol al lucrării am prezentat stațiunea turistică de interes național Brașov oferind aspecte despre istoria orașului Brașov, situarea acestei stațiuni în cadrul țării, căile de acces feroviare, terestre si aeriene, clima ce are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție dintre clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase., relieful, resursele naturale din zonă, obiectivele turistice ce atrag din ce în ce mai mulți turiști, dar și circulația turistică din Brașov.

În capitolul al treilea am relatat descrierea propriu-zisă a afacerii ce urmează a fi constituită – cafeneaua „Library Caffe”. În acest capitol am prezentat mijloacele fixe ce compun patrimoniul firmei, politica de aprovizionare a cafenelei ce determină o aprovizionare optimă cu materii prime și diminuarea stocurilor la un nivel ce implică cheltuieli minime de întreținere și inventariere fară a afecta negativ desfășurarea normală a activității, folosindu-se procedeul :” Just in time” ce reprezintă o strategie de producție ce determina faptul că activitatea de producție trebuie calculată și refacută astfel încat stocurile să fie reduse la o valoare minimă, sosirea stocurilor făcându-se doar la momentul potrivit și în cantitățile strict necesare.

Patrimoniul firmei, furnizorii firmei, politica de desfacere și canalele de distribuție, dar și descrierea proiectului de constituire ce implică obiectivele, descrierea tehnică, managementul proiectului, personalul organizației și dezvoltarea profesională a angajaților care este un proces continu care îmbină atât experiența practică cât și cea teoretică tocmai din acest motiv și oferă personalului său condițiile și intruirea optimă pentru dezvoltarea aptitudinilor fiecăruia, strategia de marketing, graficul proiectului, impactul proiectului asupra dezvoltării zonei și a mediului de afaceri au fost realatate în capitolul trei al proiectului.

Capitolul patru intitulat Proiecții financiare și indicatori financiari am vorbit despre aspecte precum ipoteza de lucru,contul de profit și pierdere, fluxul de numerar, indicatorii financiari ai soocietății comerciale.

După cercetarea de piață facută, a rezultat că piața cafenelelor se încadrează printre cele mai fragmentate piete din România, cu o cifră de afaceri medie de 130.000 de lei. În ultimii anii veniturile din activitatea cafenelelor au crescut, ajungand să reprezinte o pondere de aproximativ 3 % din veniturile sectorului terțiar.

Piața cafenelelor din România înregistrează o creștere atât cantitativ cât și valoric în ultimul timp, fiind considerată una dintre cele mai profitabile afaceri pe termen lung pentru că acoperă o nevoie constantă: aceea de a savura o cafea bună într-un local placut ce detine un cadru relaxant. În ciuda numărului mare de cafenele, în continuare piața este nesaturată, dacă este să ținem cont de calculele făcute la nivel european unde, în marele orașe există o cafenea la 300 de locuitori, în timp ce în România raportul este de o cafenea la 2000 de locuitori.

Cafeneaua “Library Caffe” este situată pe strada Republicii nr 28, în centrul istoric al orașului Brașov, aflată în judetul cu acelasi nume, județul Brașov. Brașovul, considerat inima României, este un important centru economic, turistic, cultural și sportiv al tării. Municipiul Brașov este amplasat pe coridorul paneuropean IV, la intersecția a 7 drumuri europene, naționale și județene și asigură posibilitatea de legătură cu orice destinație din țară.

Activitatea de bază a cafenelei se încadrează în categoria alimentației publice. Combinarea atmosferei de cafenea cu cea dintr-o bibliotecă reprezintă punctul forte al cafenelei pentru a dezvolta relații multiple cu clienții, aceștia venind pentru o cafea, dar se pot destinde și citind o carte tocmai pentru că locația este diferită de celelalte cafenele, clienții găsind o atmosferă cu care se identifică, iar cafeneaua obținând clienți fideli.

Segmentul de piață căruia se adresează cafeneaua este reprezentat în pincipal de consumatorii de cafea, dar și celor care doresc să încerce o gamă variată de cafele. Serviciile firmei sunt accesibile pentru toate clasele sociale, atât pentru persoane fizice cât și juridice.

În ceea ce privește piața cafenelelor oferta înregistrează o mare diversificare, în primul rând datorită modificarilor apărute în comportamentul consumatorilor, care au devenit mai atenți și mai sofisticati în ceea ce priveste cafeaua, astfel încat consumatorii nu cauta doar o locație pentru a bea o cafea, aceștia caută un loc pentru a trăi o experiența diferită, lucru determinat de faptul că există atât o artă a făcutului cafelei cât și a savuratului acestei bauturi.

În concluzie, consider că tema aleasă de mine, „Fundamentarea planului de afaceri privind construcția unei unități de alimentație publică” – realizarea unei cafenele, pune pe primul loc importanța planului de afaceri în economie, în special pentru tinerii antreprenori, dar reflectă și importanța unei idei noi, aceea de a realiza o cafenea într-o biblioteca, o idee nouă ce are are un impact benefic asupra mediului de afaceri din zona Brașovului. Cafeneaua „Library Caffe” cotizează la mediul de afaceri din Brasov aducând noi surse de venituri atât pentru magazinele cu alt profil cât și pentru primărie, fapt demonstrat înca de pe vremea Constantinopolului, unde a apărut prima cafenea din lume, în anul 962. Cafeaua are ceva special, care atrage, iar pentru asta, clienții vor frecventa încontinu cafeneaua. Motivele pentru care cafeaua este consumată atât de des sunt: aroma, gustul, cafeaua este atemporală, oferă o senzație nemaipomenită și este și sănatoasă. În plus, ea reprezintă un "instrument" de care oamenii profită pentru a socializa.

BIBLIOGRAFIE

Carti de specialitate:

1. A. Băltărețu, N. Neacșu, M. Neacșu, M. Draghilă, Resurse și destinații turistice, Ed. Universitară, 2011, p.442

2. Bessis, D.Galai, L.Hiler, P.Kienast, Planul de afaceri- cum să concepi și să redactezi un plan de afaceri, Ed. Știința și Tehnica, București, 1997, p.5

3. I. Sandulescu Planul de afaceri. Ghid practic, editia a III-a, Ed. All Beck, Bucuresti 2006 ,p.1 13

4. L. Joseph, R.Richard, A.Schmoke, Vital Business Secrets for News and Growing Companies, Dow Jones Irwin, Illinois, 1989, p. 23

5. Alan West, Planul de afaceri, Ed. Teora, Bucuresti 2000, p.17

Siteografie:

6.. http://ghidultanaruluiantreprenor.ro/ghidul-tanarului-antreprenor/conceperea-unui-plan-de-afaceri /accesat 20.02.2015

7. http://repatriot.ro/ghid-practic-model-plan-de-afaceri /accesat 20.02.2015

8. http://www.ecomunitate.ro/Cum+sa+faci+un+Plan+de+Afaceri+viabil%2815393%29.html /accesat 9.02.2015

9. http://www.scrigroup.com/afaceri/PLANUL-DE-AFACERI-Definitie-Ca34475.php /accesat 10.02.2015

10. www.comunicareonline.ro/?sn=userArea&zid=2&fid=3693 /accesat 10.02.2015

11. http://www.plandeafacere.ro/cum-sa/cum-sa-scrii-un-plan-de-afacere / accesat 11.02.2015

12. http://intreprinzatori.ro/idei-de-afaceri/riscul-noilor-afaceri/ /accesat 15.02.2015

13. http://ghidultanaruluiantreprenor.ro/ghidul-tanarului-antreprenor/conceperea-unui-plan-de-afaceri /accesat 18.02.2015

14. http://www.rubinian.com/planificarea-de-afaceri-definire-structura-etape_16.php /accesat 19.02.2015

15. http://www.brasovcity.ro/documente/public/Statutul-mun-Brasov.pdf /accesat 7.03.2015

16. http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/BRASOV_1.htm /accsat 5.03.2015

17. http://www.brasovcity.ro/documente/public/Statutul-mun-Brasov.pdf /accesat 8.03.2015

18. http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=405 /accesat 7.03.2015

9. http://www.haisitu.ro/asezarea-si-climatul-orasului-brasov accesat 9.03.2015

20. http://www.infotravelromania.ro/brasov.html /accesat 9.03.2015

21. http://poiana-brasov.info/partii-de-schi/#harta-partiilor /accesat 13.03.2015

22. http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/ce-branduri-de-cafenele-ataca-piata-din-romania-dupa-ce-criza-a-sters-cu-buretele-peste-1-000-de-companii-14104395 accesat 7.04.2015

23. http://www.infiintarisocietati.ro/acteinf.html /accesat 7.04.2015

24. http://www.gogescu.com/wp-content/uploads/2012/07/FORMALITATILE-NECESARE-SI-CIRCUITUL-DOCUMENTELOR-PENTRU-INFIINTAREA-SOCIETATILOR-COMERCIALE.pdf /accesat 8.04.2015

25. http://www.plandeafacere.ro/modele-planuri/model-plan-de-afaceri-pentru-infiintarea-unui-restaurant/ accesat 11.04 2015

26. http://www.activeland.ro/blog/91-management/113-metoda-just-in-time.html accesat 11.04.2015

Alte documente consultate:

1. Agentia Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, broșura Ghidul tânărului întreprinzator, București, 2005, p.20

BIBLIOGRAFIE

Carti de specialitate:

1. A. Băltărețu, N. Neacșu, M. Neacșu, M. Draghilă, Resurse și destinații turistice, Ed. Universitară, 2011, p.442

2. Bessis, D.Galai, L.Hiler, P.Kienast, Planul de afaceri- cum să concepi și să redactezi un plan de afaceri, Ed. Știința și Tehnica, București, 1997, p.5

3. I. Sandulescu Planul de afaceri. Ghid practic, editia a III-a, Ed. All Beck, Bucuresti 2006 ,p.1 13

4. L. Joseph, R.Richard, A.Schmoke, Vital Business Secrets for News and Growing Companies, Dow Jones Irwin, Illinois, 1989, p. 23

5. Alan West, Planul de afaceri, Ed. Teora, Bucuresti 2000, p.17

Siteografie:

6.. http://ghidultanaruluiantreprenor.ro/ghidul-tanarului-antreprenor/conceperea-unui-plan-de-afaceri /accesat 20.02.2015

7. http://repatriot.ro/ghid-practic-model-plan-de-afaceri /accesat 20.02.2015

8. http://www.ecomunitate.ro/Cum+sa+faci+un+Plan+de+Afaceri+viabil%2815393%29.html /accesat 9.02.2015

9. http://www.scrigroup.com/afaceri/PLANUL-DE-AFACERI-Definitie-Ca34475.php /accesat 10.02.2015

10. www.comunicareonline.ro/?sn=userArea&zid=2&fid=3693 /accesat 10.02.2015

11. http://www.plandeafacere.ro/cum-sa/cum-sa-scrii-un-plan-de-afacere / accesat 11.02.2015

12. http://intreprinzatori.ro/idei-de-afaceri/riscul-noilor-afaceri/ /accesat 15.02.2015

13. http://ghidultanaruluiantreprenor.ro/ghidul-tanarului-antreprenor/conceperea-unui-plan-de-afaceri /accesat 18.02.2015

14. http://www.rubinian.com/planificarea-de-afaceri-definire-structura-etape_16.php /accesat 19.02.2015

15. http://www.brasovcity.ro/documente/public/Statutul-mun-Brasov.pdf /accesat 7.03.2015

16. http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/BRASOV_1.htm /accsat 5.03.2015

17. http://www.brasovcity.ro/documente/public/Statutul-mun-Brasov.pdf /accesat 8.03.2015

18. http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=405 /accesat 7.03.2015

9. http://www.haisitu.ro/asezarea-si-climatul-orasului-brasov accesat 9.03.2015

20. http://www.infotravelromania.ro/brasov.html /accesat 9.03.2015

21. http://poiana-brasov.info/partii-de-schi/#harta-partiilor /accesat 13.03.2015

22. http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/ce-branduri-de-cafenele-ataca-piata-din-romania-dupa-ce-criza-a-sters-cu-buretele-peste-1-000-de-companii-14104395 accesat 7.04.2015

23. http://www.infiintarisocietati.ro/acteinf.html /accesat 7.04.2015

24. http://www.gogescu.com/wp-content/uploads/2012/07/FORMALITATILE-NECESARE-SI-CIRCUITUL-DOCUMENTELOR-PENTRU-INFIINTAREA-SOCIETATILOR-COMERCIALE.pdf /accesat 8.04.2015

25. http://www.plandeafacere.ro/modele-planuri/model-plan-de-afaceri-pentru-infiintarea-unui-restaurant/ accesat 11.04 2015

26. http://www.activeland.ro/blog/91-management/113-metoda-just-in-time.html accesat 11.04.2015

Alte documente consultate:

1. Agentia Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, broșura Ghidul tânărului întreprinzator, București, 2005, p.20