Prespectivele Turismului de Lux In Romania

Introducere

Turismul este un sector al economiei caracterizat în ultimele decenii prin transformare dinamică și creștere importantă la nivel global. Diferitele segmente ale turismului se dezvoltă pentru a anticipa dorințele tot mai variate ale turiștilor de pe piețe noi, turiști cu venituri disponibile în creștere ce dispun de mijloace tot mai variate de informare. În ultimele decenii turismul a devenit o adevărată industrie, un factor notabil pentru progresul țărilor în curs de dezvoltare, dar și al consolidării economiei și imaginii țărilor dezvoltate. Acesta îmbracă forme variate, iar anumite segmente înregistrează performanțe economice importante, cu perspective de dezvoltare în viitor. De aceea studiere lui este din ce în ce mai vizibilă atât în mediul academic cât și la nivelul individual, al persoanelor pasionate de călătorii, interesate de noi experiențe.

O ramură care se individualizează prin evoluție și performanță este cea a turismului de lux care este în transformare continuă. Deși piața pentru acest segment al turismului mondial nu este de dimensiuni mari, acesta are capaciatea de a genera venituri importante la nivel mondial.

Luxul este un concept vechi care a prezentat întotdeauna interes pentru anumite categorii sociale. Definirea luxului este dificilă, implică un grad ridicat de subiectivitate, iar elaborarea unei definiții universale a conceptului este greu de îndeplinit. Din punct de vedere economic segmentul de lux al diferitelor industrii este atent studiat și pot fi elaborate studii comparative pentru a determina gradul de interacțiune între diferite industrii.

Turismul de lux este legat istoric de piața produselor de lux prin dorința de consolidare a poziției sociale a membrilor categoriilor sociale cu venituri ridicate și tradiție pentru achiziționarea produselor excepționale. Este esențială cunoașterea evoluției celor două sectoare și a importanței crescute a dimensiunii globale a pieței pentru a putea evalua performanțele înregistrate de piața produselor de lux și a turismlui de lux. În general turismul de lux are o evoluție asemănătoare cu piața produselor de lux și se pot identifica tendințe și perspective de dezvoltare similiare, ceea ce conduce la necesitatea cunoașterii ambelor industrii pentru a putea exploata eficient piața existentă și piețele potențiale de dezvoltare a produselor și serviciilor de lux.

În România turismul este un sector căruia nu i-a fost acordată importanță necesară în mod constant și consecvent. Sectorul a devenit de interes în ultimele decenii, iar dezvoltarea sa a început să cunoască performanțe pozitive prin îmbunătățirea strategiilor de țară pentru turism și prin înmulțirea strategiilor regionale și locale de exploatare a potențialului turistic. În prezent potențialul natural și antropic de turism al țării este insuficient exploatat, dar există posibilități mari de valorificare care pot dinamiza turismul românesc.

Turismul de lux în România este o piață limitată care nu dispune de ofertă variată. Există totuși zone de interes, potențiale destinații de lux, care pot fi exploatate prin turism de nisă pentru a întâmpina cererea la nivel mondial pentru anumite categorii de turiști de lux. Evaluând potențialul balneoclimateric imens al României și dorința de dezvoltarea a serviciilor de calitate, turismul balnear de lux ar putea deveni o sursă de progres pentru stațiunile balneare cu tradiție din România. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategiile propuse trebuie să aibă în vedere exploatare resurselor naturale unice pe care le deține România, descoperirea de noi resurse și destinații, realizare unor dotări turistice dezvoltate, dar și promovarea corespunzătoare prin includerea lor în programe turistice bine întocmite și atrăgătoare.

Pentru dezvoltarea turismul de lux în stațiuni balneoclimaterice în România, o posibilă linie de acțiune este aceea a parteneriatului între întreprinzători care își doresc să dezvolte hoteluri de lux care să integreze activități de spa și wellness și agenți economici de renume de pe piața românească. Renumele produselor cosmetice românești, spre exemplu, cunoscute pentru performanțele medicale și proprietățile de conservare a stării de sănătate ar putea conduce la consolidarea imaginii hotelurilor și la crearea unui concept de vacanță de lux care să ofere experiențe autentice, relaxare și grijă pentru sănătate. În încercarea de a ilustra potențialul de dezvoltare și al strategiei adecvate pentru diferitele stațiuni balneare un exemplu de potențială dezvoltare a fost ales exemplul stațiunilor Băile Herculane și Borseec și al companiei românești de cosmetice Farmec. O importanță crescută trebuie acordată și implicării resurselor umane cu calificări în domeniul medical, cel hotelier și de restaurație. Pregătirea continuă a acestora pentru a îndeplini cerințele și standardele turiștilor de lux este esențială pentru astfel de proiecte.

Capitolul 1 Luxul și perspectivele turismului de lux

Luxul și piața produselor de lux

Conceptul de lux datează încă din Antichitate, nu este un termen nou care a luat naștere odată cu societatea modernă. Importanța sa în viața socială și-a conservat locul cu trecerea timpului, dar semnificația sa s-a modificat considerabil. În trecut definirea luxului era facilă și se concretiza prin asocierea cu elita; produsele și serviciile care puteau fi consumate exclusiv de reprezentanții acestei clase sociale.

În societatea modernă, extrem de diversă și de complexă din punct de vedere al stratificării sociale, termenul de lux este din ce în ce mai dificil de definit. Astăzi, conceptul de lux este perceput diferit de indivizi ce provin din medii culturale diferite. Definirea termenului este influențată în principal de numeroși factori externi și de propriile experiențe, de cultură și de educație. Luxul poate fi studiat din perspectiva economică al contribuției în decizia de distribuție a averii și din perspectiva sociologică a impactului asociat stratificării sociale. Prin prisma acestor modificări, în literatura de specialitate definiția conceptului de lux este enunțată din perspectivă globală, fiind luați în considerare factori culturali, religioși și economici.

Cuvântul ”lux” își are originea în termenii latini ”luxuria” care înseamnă “viata ușoară sau extravaganță, somptuozitate, opulență” și „luxus” al cărui sens este de prisos sau prea mare îmbelșugare. Definiția tradusă a termenului lux din dicționarul Cambridge este aceea a unui „bun care crează plăcere, dar care nu este necesar”, a „unui mare confort indus în special de lucruri scumpe și frumoase”. Definiția tradusă din dicționarul Larousse este : „bun ce este scump, rafinat și somptuos. O plăcere scumpă pe care un individ o poate cumpăra fără a avea o necesitate adevărată.”

În literatura de specialitate există mai multe abordări în definirea noțiunii de lux, cele mai răspândite și cunoscute fiind tentativa de definire folosind caracteristicile de unicitate și exclusivitate a industriei produselor de lux, abordarea prin folosirea dimensiunii preț-calitate și abordarea experimentală. Una dintre cele mai cunoscute definiții ale conceptului este a ccea a Prof. Jean-Noel Kapferer care prin abordarea din punct de vedere al experienței oferite susține că pot fi considerate produse de lux doar acelea care mulțumesc toate simțurile și care oferă plăcere suplimentară. Alți specialiști folosesc abordări diferite, sunt analizate percepția consumatorilor în ceea ce privește termenul de lux pentru formularea unei definiții sau este folosită dimensiunea de exclusivitate pentru a evoca capacitatea produselor de lux de a crea sentimentul de aparteneță la un anumit grup considerat a fi de elită.

Piața produselor de lux este o piață cu dinamică rapidă, care a înregistrat transformări majore, mai ales în ultimele trei decenii. Cele mai importante modificări apar în anii 1980 atunci când se prefigurează pentru prima dată ca o industrie distinctă și ca sector economic independent. Pentru o bună analiză a pieței produselor de lux și pentru a putea înțelege mecanismul de funcționare a acestei industrii este esențială cunoaștere transformărilor care au condus la dezvoltarea rapidă a sectorului și la crearea industriei din prezent, o industrie complexă cu strategii și principii specifice.

Cunoașterea trecutului poate contribui la identificarea oportunităților, a amenințărilor și a condițiilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de consolidare a sectorului și de asigurare a creșterii continue a acestuia. Una din modificările importante care au permis creșterea pieței produselor de lux este deschiderea acesteia prin atragerea unui număr mai mare de clienți. Schimbarea a fost posibilă prin modificarea modului de organizarea producătorilor. În anii 1990 s-a renunțat la conceptul de afacere de familie, la producția exclusivistă pentru un număr redus de clinți fideli și s-a adoptat organizarea sub formă de companie cu strategii proprii, construite pentru a satisface nevoile segmentului de clienți vizați. Democratizarea și internaționalizarea, cheia succesului în sectorul luxului, au condus la accesul liber al cumpăratorilor la produsele de lux și la creșterea numărului de potențiali clienți prin deschiderea piețelor din țările emergente, țările BRIC (Brazilia, Rusia, India și China).

Stadiul de exploatare și de monitorizare a pieței produselor de lux este complexă și a evoluat până la nivelul la care este studiată ca sector separat. Spre exemplu, pentru o mai bună înțelegerea funcționării pieței produselor de lux Institutul Luxului din Statele Unite a creat doi indici de măsurare pentru acestă piață. Primul indice este numit Indice al experienței oferite consumatorului de lux, iar cel de-al doilea se numește Indice al statutului brandului de lux. Indicele experienței măsoară gradul de satisfacție oferit consumatorului și ia în considerare aspecte extrem de diverse care determină calitatea produsului sau a serviciului, de la ușurința de accesare, siguranță și până la modalitate de servire a acestuia. Al doilea indice, cel al statutului brandului este formulat pentru a studia caracteristicile intangibile ale produsului sau serviciului, ceea ce face o marcă exclusivă, spre exemplu prestigiul asociat brandului cumpărat.

Studiul pieței produselor de lux prezintă interes pentru specilaliști și nu numai datorită performanțelor sale inclusiv pe perioada crizei economice. Înainte de criză, în perioada 2005-2007, sectorul era în plină creștere, înregistra performanțe bune pe toate piețele, atât pe cele tradiționale cât și în tările emergente. Între anii 2008-2010 apar modificări ale fluxului de vâzări al produselor de lux astfel făcându-se simțită influența încetinirii economiei la nivel mondial. Cel mai dificil an pentru industrie a fost anul 2008 atunci când stagnarea și scăderea apare pe toate piețele, cele dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. Singurul exemplu care nu confirmă regula este cel al Chinei, țară cu creștere continuă care devine principala piață vizată de producători. Aceștia își dezvoltă startegii speciale de cucerire a pieței chineze. Pentru produsele de lux, impactul crizei economice s-a manifestat în principal prin modificarea preferințelor și al comportamentului consumatorilor, determinând apariția unei noi etape în evoluția sectorului. Schimbările au condus la apariția de noi strategii care să se poată adapta unui nou mediu în care nivelul concurenței este mai ridicat , iar succesul nu este garantat de renumele brandului.

Categoriile de consumatori de produse de lux sunt extrem de diverse, iar numărul acestora se modifică constant, el s-a triplat în ultimele două decenii, iar la finalul anului 2013 la nivel global pe piața produselor de lux erau 330 de milioane de cumpărători.

Printre tendințele pieței de lux actuale se remarcă o creștere a importanței clasei de mijloc și a turismului internațional și astfel apar noi modificări în strategiile celor mai importanți actori ai pieței ci este mai ridicat , iar succesul nu este garantat de renumele brandului.

Categoriile de consumatori de produse de lux sunt extrem de diverse, iar numărul acestora se modifică constant, el s-a triplat în ultimele două decenii, iar la finalul anului 2013 la nivel global pe piața produselor de lux erau 330 de milioane de cumpărători.

Printre tendințele pieței de lux actuale se remarcă o creștere a importanței clasei de mijloc și a turismului internațional și astfel apar noi modificări în strategiile celor mai importanți actori ai pieței care acum trebuie să acorde o mai mare importanță nationalității consumatorilor săi și nu neaparat locației geografice al punctului lor de desfacere.

Conform Bain & Company evoluția sectorului de lux nu va mai înregistra creșteri spectaculoase de la an la an, însă va avea un ritm sustenabil de creștere. Principalele tendințe ilustrate în studiul elaborat pentru anul 2014, cu impact important asupra pieței mondiale a luxului sunt: creșterea contribuției cheltuielilor efectuate de turiști, creștere consumului cumpărătorilor chinezi cu 10% pentru anul 2014, creștere consumului de produse de lux în Orientul Mijlociu cu 11%, influența în creștere a prezenței turiștilor în sectorul de lux pe piețele americane și scădere pieței în Rusia cu 3%. O altă tendință identificată, care va reprezinta un factor determinant pentru structurarea strategiilor companiilor din sectorul de lux este dimensiunea globală a pieței. De câștigat vor avea acei actori ai industriei care vor lua în considerare preferințele tuturor consumatorilor indiferent de punctul de desfacere. Acele comapanii care vor avea game de produse variate care să corespundă nevoilor consumatorilor, indiferent de locația geografică, vor avea un punct de plecare favorabil în dezvoltarea afacerii lor în viitor și vor beneficia de avantaj competitiv.

Turismul de lux

Turismul este un sector al economiei, care indiferent de situația economică globală și de amenințările constituite de factori externi, a folosit modalități de a își relansa activitatea pentru a fi o industrie performantă, generatoare de venituri importante, de locuri de muncă atât pentru populațiile locale cât și la nivel modial și care a atras întotdeuna investiții la nivel global. Mai mult decât atât acțiunile sale își exercită impactul asupra resurselor naturale și a celor materiale și contribuie în mod evident la îmbunătățirea condițiilor de trai și a progresului economic și social.

Conform secretarului general al Organizației Mondiale a Turismului,Taleb Rifai, ”Turismul internațional este o componentă tot mai importantă a comerțului internațional în ceea ce privește veniturile câștigate prin turimul internațional și serviciile de transport pentru pasageri care au ajuns la suma de 1,5 trilioane de dolari americani în anul 2014”. Turismul internațional reprezintă, din punct de vedere al exporturilor al patrulea sector ca mărime, ceea ce reprzintă 6% din exporturi la nivel mondial. Anul 2014 a fost unul de creștere pentru turism, iar câștigurile din turism au atins valoarea de 1,245 miliarde de dolari americani.

Cele mai multe venituri din turism sunt obținute de țări precum Statele Unite, Spania, Framța, China sau Regatul Unit. Dintre cele mai notabile schimbări în anul 2014 se pot observa modificările în clasificarea țărilor cu cele mai mari venituri obținute din turism. La vârful clasamentului primele două poziții nu s-au modificat, ele fiind ocupate în continuare de Statele Unite și Spania. China a înregistrat o urcare în topul celor mari câștiguri din turism. În prezent țara asiatică se clasează pe locul al treilea, cu o urcare de două poziții, iar veniturile din turism au ajuns la cifra de 57 de miliarde de dolari, o creștere de 10% față de anul precedent. Celelalte ocupante care fac parte din clasament sunt: Germania, Italia, Anglia, Franța, Tailanda, Hong Kong și Macao. Din punct de vedere al națiunilor mari emițătoare de turiști, China este în continuare țara care are cel mai înalt nivel de venit alocat turismului, iar în anul 2014 creșterea a fost de 28 de procente.

În turism, acest sector al economiei extrem de interesant, ca evoluție și ca perspective de dezvoltare, turismul de lux joacă și el o contribuție importantă prin caracteristicile sale speciale și prin contribuția sa ridicată la totalul veniturilor din turism. Turismul de lux poate fi definit ca ramură a industriei turismului în care principala preocupare este de a oferi turistului posibilitatea de a descoperi destinații exclusiviste, considerate accesibile exclusiv unor categorii sociale, în care principala preocupare este de a oferi o experiență unică prin produse și servicii dezvoltate pentru anticiparea și îndeplinirea dorințelor cumpărătorilor de pachete de turism de lux.

Definiția turismului de lux, ca și a luxului și a produselor de lux se poate modifica odată cu schimbarea preferințelor turiștilor, fiind influențați de un puternic grad de subiectivism. Acest lucru este evidențiat de însăși conținutul diferitelor definiții ale turismului de lux, date de către mari lideri ai acestei ramuri de pe piața internațională. O definiție enunțată de Gareth Harding, director de vânzări la The Criuse Line Ltd. Ilustrează turismul de lux astfel : “Pentru mine definiția turismului de lux este de a trăi o nouă experință și de a te cufunda într-o nouă destinație fiind răsfățat cu cele mai bune servicii, personalizate și atente, cu spații de cazare generoase și somptuoase, cu gastronomie rafinată și de neegalat și cu ghiduri informative și educative. Este turism lipsit de stress, fără presiunea timpului sau a rutinei de zi cu zi, acolo unde fiecare nevoie îți este satisfăcută, iar fiecare așteptare îți este îndeplinită și depășită.”

Studiul Bain and Company al sectorului de lux pentru anul 2014 ilustrează o tendință interesantă la nivelul pieței de lux, iar turismul internațional este principalul factor care determină o creștere a cererii pentru experiențe de lux complete care include servicii și produse dintre cele mai diverse: vinuri și băuturi fine, hoteluri de lux, transport de lux, mașini și iahturi de lux. Fiecare dintre aceste ramuri ale industriei de lux a înregistrat în anul 2014 performanțe notabile. Pentru industria turismului relevante sunt creștere continuă a cererii pentru hoteluri și pentru croaziere. Cererea la nivel global pentru hoteluri a crescut cu 9%, iar piața croazierelor a crescut cu 5% în anul 2014. Principalul factor determinant pentru performanțele pozitive a fost modificarea structurii grupului de consumatori de lux prin adăugarea unui nou segment, de tineri cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani care sunt interesați de un stil de viață sănătos care să le ofere experiențe exclusiviste.

Pentru a putea analiza turismul de lux și diferitele sale compartimente, în literatura de specialitate componentele sale sunt studiate separat. Una dintre clasificările care facilitează analiza și evaluarea componentele turismului de lux este elaborată de Horwath HTL. Conform raportului „The Future of Luxury”, cele patru grupuri de servicii care sunt relevante pentru turismul de lux sunt: unitățile de cazare, transportul, experiența și tur operatorii și agențiile de turism. Fiecare din cele patru grupuri de servicii joacă un rol în crearea pachetului de servicii de lux care să îndeplinească cerințele tot mai diverse ale turiștilor de lux.

Alegerea tipului de unitate de cazare pentru petrecerea vacanței este influențată de mulți factori, atât interni cît și externi, iar formele de cazare sunt tot mai multe și diverse. La nivelul turismului de lux distingem trei mari categorii: hoteluri din marile orașe, hoteluri în stațiuni și spa, dar și vile individuale. În segmentul de lux numărul de locuri de cazare este de aproximativ 200000 de camere răspândite pe glob în peste 200 de destinații.

A doua componentă în turismul de lux este mijlocul de transport ales de turiști. Aceasta poate fi un factor determinant pentru tipul de vacanță aleasă. În cadrul turismului de lux pot fi încadrate patru sub-sectoare ale transpoturilor. Transportul aerian reprezintă cea mai mare piață pentru transportul de lux, iar în ultimii ani se observă o creștere a numărului de locuri oferite de companiile aeriene la business class și first class. Mai mult, companii aeriene de lux precum Etihad au inclus în ofertele lor posibilitatea de a călători în condiții de cinci stele prin inaugurarea la bordul avioanelor Etihad, Airbus A380 a unui apartament de cu trei camere denumit „The Residence” care recrează atmosfera unui apartament dintr-un hotel de lux. Alături de călătoriile cu avionul se disting și croazierele de lux pe mare și croaziele pe răuri și fluvii care devin din ce în ce mai cunoscute și căutatea. Acestora li se adaugă călătoriile pe cale ferată cu trenuri de lux.

Experiența oferită turiștilor este a treia componentă a turismului de lux. Pentru crearea unei călătorii de neuitat pot fi folosite mai multe instrumente de ocupare timpului. Cele mai întâlnite instrumente folosite pentru da naștere experiențelor inedite sunt excursiile tematice, activitățile în aer liber, experiențele gastronomice și vinurile.

A parta componentă, ultima a clasificării Horwath HTL, este cea a agențiilor de turism și a tur operatorilor. Categoria este afectată puternic de rolul tot mai important al Internetului și al rețelelor sociale. De aceea agenții de turism sunt obligați să aibă o pregatire profesională continuă, iar rolul lor în relația cu clienții să fie una de încredere. Modul în care agențiile de turism își pot păstra clienții interesți de turismul de lux este de a cre ei înșiși servicii perosnalizate prin care să surprindă și să anticipeze nevoile clienților lor.

Cererea și oferta pentru turismul de lux

Turismul de lux este o ramură specială a turismului care în ultimii ani a devenit tot mai divers ca și piața produselor de lux s-a transformat și turismul de lux se îndepărtează de cracteristicile sale clasice.

Cererea pentru turismul de lux a suferit schimbări. Principalii factori care au determinat modificări la nivelul cererii sunt de natură economică, culturală și demografică. În general cererea pentru turismul de lux este de volum redus, însă acestă ramură a turismului, cu evoluție rapidă și manifestări de instabilitate, poate aduce participanților din această industrie profituri considerabile. Cererea pentru turismul de lux se poate manifestă în mai multe forme, variate, iar în contextul globalizării și al creșterii numărul turiștilor cu venituri mai mari alocate pentru vacanțe, cererea are o evoluție favorabilă. Astfel se poate enunță faptul că turismul de lux are potețial de dezvoltare și reprezintă o nișă care poate fi exploatată profitabil de agenții economici.

Cele două mari categorii de turiști care influențează activitățile de organizare a turismului de lux sunt cea a clasei de mijloc care începe să dispună de venituri pe care le poate investi în turismul de lux pentru vacanțele sale și categoria de turiști care doresc experiențe de lux care să le consolideze imaginea și poziția în societate. Ambele categorii și-au sporit gradul de cunoaștere al oportunităților pe care le oferă turismul la nivel global. Turiștii sunt din ce în ce mai bine informați, iar cerințele lor sunt extrem de variate, au așteptări foarte mari și nu acceptă servicii care să nu le corespundă nevoilor și dorințelor de evadare din rutină. Acestă dezvoltarea gradului de cunoaștere și a nivelului așteptarilor se datorează influenței Internetului și al rețelelor sociale. Internetul nu este doar o sursă de informare pentru aceștia, reprezintă și una din metodele preferate de achiziționare a vacanțelor.

Prima categorie de turiști este procupată de respectul pentru mediul înconjurător și dorește să călătorească în destinații unde poate avea parte de experiențe autentice, unde să descopere locul vizitat nu numai prin prisma serviciilor pe care îi pot oferi, dar și prin prisma culturii locale, a gastronomiei și a obiceiurilor.

A doua categorie, în schimb, este procupată de statutul social și caută destinații care pot oferi lux în cel mai pur sens al său. Așteptările acestor turiști sunt de a primi servicii personalizate, să fie înconjurați de frumos, iar fiecare detaliu al vacanței lor să fie gîndit pentru a le depăși așteptările.

Segmentarea turiștilor de lux poate fi studiată și din perspectiva psihografocă astfel fiind reliefate categoria iubitorilor de lux de elită, iubitorii de lux aspiranți, cumpărătirii de lux pricepuți, exploratorii de lux și admiratorii satisfăcuți ai luxului. Prima categorie este procupată în principal de exclusivități, este un segment obișnuit cu luxul. Acești turiști sunt satisfăcuți atunci când sunt percepuți ca o categorie care poate accesa servicii exclusive care pot fi accesate de un număr limitat de oameni la nivel mondial. La polul opus se situează admiratorii satisfăcuți ai luxului care nu acordă importanță crescută poziției lor socila și imaginii lor, dar care dispun de resurse suficiente, sunt de obicei mai în vărstă și nu au călătorit în mod frecvent de-a lungul vieții lor.

Din punct de vedere al veniturilor, turiștii de lux pot fi împărțiți în trei categorii, magnații, care își permit orice tip de vacanță, cei foarte bogați care dispun de venituri suficient de mari pentru călătorii de lux și care acordă mare importanță calității serviciilor personalizate și bogații a căror principal scop este îndeplinirea satisfăcătoare a raportului calitate-preț și care sunt preocupați ca toate serviciile pe care le accesează să fie de calitate.

Oferta pentru turismul de lux este, în prezent în plin proces de modificare. Practicile și serviciile din turismul de lux se reconfigurează pentru a putea face față așteptărilor noilor categorii de turiști interesați de turismul de lux. Printre segmentele de consumatori de turism de lux vizate de reprezentanții sectorului sunt: tineri, cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani cu venituri în creștere, familii care doresc să își reunească membrii ai tuturor generațiilor pentru a petrece timp împreună, croazierele și călătoriile de afaceri.

Destinațiile preferate de turiștii de lux sunt extrem de diverse și se disting difertite clasamente ale acestora în funcție de scopul călătoriei. Din punct de vedere al celor mai căutate destinații printre acestea se numără țări cu tradiție din Europa precum Italia, Franța sau Marea Britanie și destinații exotice precum insulele Maldive, Costa Rica și insulele Galapagos. O cerștere importantă al ofertelor turistice de lux se individualizează și în rândul destinațiilor de aventură, în frunte situânduse ca destinații Croația, Africa de Sud sau Noua Zeelandă.

Perspectivele turismului de lux

Turismul de lux este un sector puternic care și-a demonstrat capacitatea de a se adapta rapid la modificările care sunt din ce în ce mai rapide la nivel global. Pentru a susține ritmul de creștere și pentru a obține performanțe fianciare notabile actorii de pe piața turismului de lux vor căuta metode de identificare a schimbărilor în comportamentul turiștilor și vor continua să își diversifice gama de produse și servicii oferite pentru a putea anticipa tendințele pieței.

Importanța turismului de lux se observă la nivel global și prin tendința unui număr tot mai mare de agenți ecnomici care își concentrează activitate spre destinații de lux. Potențialul de dezvoltare a fost identificat și au fost elaborate strategii de dezvoltare și de exploatare a cererii.

Tendința care se individualizeză pe piață este cea de creare a parteneriatelor între agenții de turism, astfel oferindu-se servicii integrate pentru turiști. La nivel modial se crează rețele ale specialiștilor îdin industrie care sub titlul de consilieri pentru turism de lux sau de designeri de vacanțe iși concentrează activitatea pentru a oferi servicii personalizate clienților lor și de a oferi agențiilor de turism membre posibilitatea de a colabora cu cele mai bune companii.

Exemple de astfel de inițiative de succes sunt Virtuoso în Statele Unite ale Americii sau Traveller Made în Europa. Virtuoso este o rețea de consilieri experimentați în domeniul turismului de lux care a dezvoltat relații de parteneriat cu agenții de turism, hoteluri de renume și alianțe strategice cu alți agenți economici din industrie. Traveller Made este fondată pe aceleși principii și are ca scop și motivație dorința de a atrage atenția asupa noilor modalități de creare a vacanțelor și de a putea pune la dispoziția agențiilor membre cele mai bune practici din industrie și acces la cele mai potrivite resurse necesare pentru a îndeplini dorințele în continuă schimbare ale clienților. Succesul Traveller Made poate fi evaluat prin prisma unei cifre de afaceri care cumulată ajunge la 7 miliarde de euro.

Printre principalele tendințe care vor fi urmărite pe viitor în turismul de lux se numără: dezvoltarea destinațiilor emergente, personalizarea vacanțelor, serviciile impecabile și rețelele sociale. Totodată în următorii ani, pe piața turismului de lux cele mai mari creșteri ale performanței se vor înregistra la nivelul călătoriilor care oferă experiențe autentice, experiențe unice și personalizate, călătoriile intergenerații, sejururi petrecute în rezidențe private, croazierele, destinațiile emergente și cele de eveniemente. Din punct de vedere al naționalității turiștilor de lux, turiștii chinezi vor ocupa un loc central în dezvoltarea produselor și serviciilor turistice de lux, ei reprezentând o categorie de turiști dinamică, cu venituri în creștere și un interes constant pentru destinațiile de lux.

Pentru identificarea celor mai dorite destinații în viitor se alcătuiesc numeroase rapoarte și studii cu privire la preferințele consumatorilor de turism de lux pe termen scurt și pe termen lung. O inițiativă cunoscută la nivelul pieței turismului de lux este ghidul elaborat anual de Virtuoso pentru evidențiere tendințelor și perspectivelor călătoriilor de lux. Pentru anul 2015 ghidul Virtuoso Luxe Report sintetizează preferințele de călătorie din sectorul de lux prin analizarea rezervărilor deja efectuate și a previziunilor pentru rezervări potențiale. Astfel ghidul alcătuiește clasificarea tendințelor în funcție de importanța lor, estimează evoluția destinațiilor, stabilește care sunt factorii determinanți pentru alegerea unei vacanțe de lux și de unde provin informațiile călătorilor, felul în care doresc aceștia să călătorească și care este durată medie a sejurururilor alese.

Pentru anul 2015 cele 10 tendințe principale identificate sunt croazierele pe râuri, vacanțele intergenerații, călătorii de aventură, călătorii pentru sărbătorirea evenimentelor, vacanțele de familie, croazierele de lux, vacanțele pentru luna de miere, cirucuitele private, călătoriile culinare și închirierea vilelor private. Din punct de vedere al motivației pentru călătorie tendințele se îndreaptă spre explorarea de noi destinații, relaxare și odihna și noi experințe autentice în destinații neexplorate până în prezent. Informațiile turiștilor pentru alegerea destinațiilor vor proveni în cele mai frecvente cazuri de la familie și cercul apropiat de prieteni și de la consilieri de specialitate. Pentru 2015 sunt considerate ca cele mai importante destinații emergente țări precum Croația, Cuba, Bhutan, Islanda, Peru sau insulele Galapagos, iar ca destinații internaționale între primele 10 destinații preferate vor fi Italia, Franța, Mexic, Africa de Sud, Australia sau Peru. Pentru craziere vor fi preferate croazierele în Marea Mediterană, croazierele pe râuri europene, cele în Alaska, în Caraibe și în insulele din Grecia. Durata preferată a sejururilor internaționale va fi de peste 8 zile , iar modalitatea de transport aleasă va fi în principal transportul aerian la business class.

Capitolul 2 România posibilă destinație pentru turismul de lux

România ca destinație turistică

România este o țară cu potențial turistic extrem de bogat care a înregistrat de-a lungul timpului diferite perioade de evoluție ca destinație turistică. Ea beneficiază de tradiție, cultură și experiență în turism și a beneficiat de apreciere la nivel mondial în perioade ale evoluției sale fiind considerată o destinație recunoscută. Totuși lipsa preocupării la nivel național pentru dezvoltarea turismului nu a permis dezvoltarea sa pe termen lung, nu au fost elaborate strategii de dezvoltare durabilă, iar în prezent România se confruntă cu dificultăți în crearea unui brand de țară care să îi permită o bună expunere pe piața mondială a turismului.

În prezent, principalele dificultăți cu care se confruntă turismul românesc țin de natura percepției asupra imaginii țării. Turiștii străini sunt descurajați având în vedere că România este prezentată frecvent ca o țară care întâmpină dificultăți economice, cu instabilitate politică și cu o infrastructură insuficient dezvoltată. Printre punctele negative ale turismului se numără și lipsa personalului cu pregătire de specialitate, lipsa standardizării și serviciile care nu îndeplinesc un raport calitate-preț satisfăcător. Mai mult decât atât, infrastructura de transport deficitară îngreunează dezvoltarea sectorului turismului și este un obstacol în plus în creștere numărului de sosiri de turiști străini pe teritoriul României.

Din punct de vedere istoric, sectorul turismului a fost intens studiat încă din anii 1960, iar inițiative notabile de spre construirea unei strategii naționale pentru dezvoltarea turismului internațional și intern se observă intens începând cu anii 1970. Printre acțiunile desfășurate la nivel național pentru dezvoltarea turismului sunt evidențiate dorința de dezvoltarea bazei tehnico-materiale existente pentru a corespunde tendințelor mondiale și creare de noi stațiuni, în special stațiuni montane și de tratement.

Pentru atragerea turiștilor străini și sporirea circulației turistice internaționale, înainte de anul 1989, au fost desfășurate acțiuni de promovare agențiilor de turism, de infprmare la scară largă a publicului, de consolidare a relațiilor cu asociașiile turistice, de colaborare și consolidare a relațiilor cu principalii parteneri cu care se satbiliseră deja relații turistice și de promovare a turismului românesc în străinatate. Una dintre cele mai cunoscute acțiuni de promovare a României ca destinație turistică în anii 1970 a fost aceea a creării de birouri turistice în afara granițelor țării. S-au deschis 17 astfel de birouri care au activat în 15 țări printre care se numără Republica Federală Germania, Republica Democrată Germania, Spania, Statele Unite ale Americii, Anglia, Franța, Elveția sau Israel.

Alături de preocuparea pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale și a promovării în străinătate a Românei, la nivel național a fost identificată necesitatea dezvoltării personalului din turism pentru a putea face față complexității activității in mod performant. Primul pas pentru perfecționarea și formarea personalului din turism a fost elaboararea unui studiu cu privire la locurile de muncă existente și a structurii acestora. În urmă rezultatelor studiului s-a decis dezvolatrea activităților de selecționare și calificare a personalului. Un program important a fost cel de înființare hotelului Parc în anul 1970, cu finanțare parțială prin Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltarea. Acest hotel cu 800 de locuri de cazare a funcționat ca centru de formare și perfecționare a angajaților din sectorul turismului și al industriei hoteliere.

Din punct de vedere al competitivitășii și al evoluției sectorului turismlui, programele și inițiativele desfășurate la nivel național au transformat România într-o țară cu un sector al turismului în plină dezvoltare și cu performațe notabile în cursul anilor 1970.

În anii 1980, creșterea sectorului a încetinit odată cu abandonarea preocupării active pentru turism, iar numărul de turiști străini a început să scadă. Turismul național a continuat însă să fie principala piața pentru industria turismului românesc. Chiar si în anii 1990, când mediul politic a început să se stabilizeze, sectorul turismului și-a continuat declinul datorită lipsei de procuparea pentru creșterea performanțelor și a lipsei investițiilor pentru alinierea la evoluțiile mondiale ale cererii pentru turism. Absența de un deceniu a țării de pe piața internaționala a turismului a condus la degradarea imaginii tării ca destinație pentru turism și a impus reorganizarea industriei și reconfiguararea strategiilor spre o posibilă transformare a turismului într-o industrie cu potențial crescut de relansare a economiei naționale.

În anii 1990 a început o continuă luptă pentru dezvoltarea turismului. Procesul de transformare a industrie a fost unul anevoios, cu multe obstacole de depășit pentru a readuce România pe harta turismului la nivel mondial. O problemă importnată, și unul din factorii principali care au încetinit progresul turismului dupa 1989 a fost lipsa privatizării rapide, care a îngreunat accesul agenților economici din mediul privat la baza tehnico materiala existentă cu potențial de modernizare și transformare pentru alinierea la standardele internaționale.

Un an important pentru istoria recentă a turismului românesc este anul 2007, anul lansării Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului Național. Planul a fost realizat de doua echipe de experți, ai Organizației Mondiale a Turismului și reprezentanți din turismul românesc. Documentul este realizat pentru perioada 2007-2026 și este structurat în conformitate cu principiile de dezvoltare durabilă. Principalele obiective ale master planului pentru turism sunt de evaluare a deficiențelor pentru a putea elabora strategii de restructurare și alocare eficientă a resurselor a industriei pentru a o transforma într-un sector cu capacitate de a se dezvolta și promova eficient. Viziunea planului este de trasformare a României într-o destinație turistică de calitate care să atingă un ritm de dezvoltare mai mare decât al altor destinații europene.

O realizare recentă importantă pentru turismul din România este reprezentată de reintroducerea anumitor destinații turistice românești în cataloagele marilor touroperatori de pe piața mondială. Printre acești turoperatori se numără TUI, DerTour, ITS, Frosch Touristik International și Thomas Cook.

Pentru evaluarea situției prezente a turismului din Românie este importantă prezentarea acțiunilor guvernului în domeniul turismului, numărul turiștilor români și străini și evoluția acestuia în timp, structura pieței unităților de cazare clasificate și evoluția lor ca număr și cuamtumul bugetului alocat turismului. În paragrafele ce urmează sunt sintetizate cifrele satistice pentru acești indicatori în perioada 2010-2014.

Numărul de sosiri ale turiștilor în structori de cazare pe teritoiul României, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, se observă o continuă creștere, conform datelor

furnizate în tabelul….. În anul 2014 numărul sosirilor de turiști în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică a ajuns la 1914570 de persoane.

Tabel nr. 1 Sosiri ale turiștilor străini în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Sursa: Institutul Național de Statistică, TEMPO Online

Din punct de vedere al numărului de vizitatori străini, se identifică o evoluție pozitivă a numărului de sosiri internaționale și o creștere a diversității turiștilor din punct de vedere al țării de origine. Cel mai mare număr de turiști străni provin din Europa, țările din Uniunea Europeană având o pondere de peste 60%. Cele mai imprtante creșteri ca număr de turiști străini în funcție de țara de origine se observă în rândul turiștilor din Statele Unite și din Asia. În perioada 2010-2014 numărul de turiști din Statele Unite a crescut cu peste 100000 de vizitatori, iar cel al turiștilor asiatici a crescut cu 90000 de vizitatori, asa cum reiese din tabelul….. prezentate mai jos.

Tabel nr. 2 Sosiri ale vizitatorilor străini în România pe continente și țări de origine

Sursa: Institutul Național de Statistică, TEMPO online

La nivel național evoluția numărului de sosiri în structuri de primire turistică cu funțiuni de cazare pentru turiștii români este și ea una pozitivă. Se observă creșteri de la an la an conform tabelului….. Procentual în anul 2014 numărul de turiști români a crescut cu aproximativ 30%.

Tabel nr. 3 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri, tipuri de turiști, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare

Sursa: Institutul Național de Statistică, TEMPO online

Contribuția turismului la dezvoltarea economiei

Turismul reprezintă un sector cu importanță crescută și de perspectivă pentru țările în curs de dezvoltare și țările cu potențial turistic ridicat, dar insuficient exploatat. În literatura de specialitate principalii indicatori evaluați pentru estimarea contribuției turismului la dezvoltarea economiei sunt contribuția la produsul intern brut (PIB), numărul de sosiri și veniturile realizate din turism. Pe lângă contribuția directă pe care o are turismul în PIB, sectorul este și un factor care contribuie la reducerea ratei șomajului prin crearea de locuri de muncă, iar prin dezvoltarea sustenabilă poate relansa creșterea economica a destinațiilor și dezvolatarea acestora pe termen mediu și lung. În evaluarea contribuției totale a turismului la economia națională sunt măsurate contribuția directă, contribuția indirectă și contribuția indusă la întreaga economie națională.

La nivel mondial indicatorii economici pentru sectorul turismului înregistrează creșteri de peste câteva decenii, iar previziunile pentru viitor indică cifere pozitive. Perspectiva industriei turismului este cu atât mai interesanta de urmărit cu cât studiile și previziunile formulate de Organizația Mondială a Turismului estimează ca până în anul 2030 peste 50% din sosirile internaționale de turiști vor fi înregistrate în destinații din țări cu economii emergente din America Latină, Asia, Africa, Orientul Mijlociu și Europa Centrală și de Est, fiind estimate la aproximativ 1,8 miliarde de turiști.

România nu ocupă un loc fruntaș la nivel European sau mondial din punct de vedere al contribuției industriei turismului la economia națională, iar în ultimii ani nu se înregistrează schimbări majore care să genereze o evoluție pozitivă. În studiile elaborate de World Travel& Tourism Council cu privire la impactul economic al turismului la nivel global este analizată activitatea economică a turismului din 184 de țări. În anul 2013 România s-a situat pe locul 154 relativ la felul in care turismul contribuie la produsul intern brut (PIB), iar în 2014 evoluția nu a fost una pozitivă, clasându-se pe locul 157.

Contribuția sectorului turismului la PIB în România nu înregistrează creșteri majore în ultimii ani. Din punct de vedere al contribuției directe la PIB activitatea economică a principaliilor actori din sectorul turismului, hoteluri, agenții de turism, companii aeriene și alte servicii de transport a fost de 10.5 miliarde RON în 2013, iar la sfarșitul anului 2014 a ajuns la 10,7 miliarde de RON, astfel procentual, contribuția directă la PIB rămâne nemodificată la nivel de 1,6%. Previziunile pentru următorii 10 ani situează ritmul de creștere la un procent de 3,8% anual, putând ajunge în 2025 la 15,9 miliarde de RON. Efectul total asupra economiei naționale care include și ponderea investițiilor, efectul indus și cel al agenților econimici implicați în industrii anexe s-a situat la un nivel de aproximativ de 33 miliarde de RON atât în 2013 cât și în 2014. Prognozele pentru anul 2015 nu sunt favorabile, șansele de creștere pe termen scurt sunt minime, însă pentru următorii 10 ani se estimează o creștere anuală medie de 3,8 % care ar putea să contribuie la creșterea pondererii totale a contribuției turismului la un procent de 5,1% din PIB.

Turismul este o industrie cu potențial mare de creare de locuri de muncă și astfel ocupă un loc important în economie. Prin crearea de noi locuri de muncă, sectorul turismului poate avea un rol hotărâtor în scăderea ratei șomajului. Locurile de muncă create în turism au capacitatea de creare a unui efect indirect și indus. Un loc de muncă din sectorul turismului poate genera până la 3 locuri în industriile conexe.

În România numărul de locuri de muncă din industria de turism și călătorii, a reprezentat în anul 2014 2,4% din totalul locurilor de muncă, totalizând 205000 de angajați. Comparativ cu anul 2013 se observă o scădere a numărului de locuri de muncă generate direct de industria de turism și călătorii care totalizau 212500 de locuri de muncă. În previziunile pentru viitor se estimează câ până în anul 2025 turismul va genera 207000 de locuri de muncă, o creștere nesemnificativă, care reliefează în continuare o lipsă a aplicării unor strategii de devzoltare adaptate pieței turismului românesc. Cifrele pentru numărul total de locuri de muncă inclusiv cele generate indirect de turism, în industriile anexe urmează aceeași tendință de scădere a ponderii în raport cu numărul total de locuri de muncă din România. În anul 2013 cele 500500 de locuri de muncă aveau o pondere de 5,7% din totalul locurilor de munca, iar în 2014 numarul a scăzut la 467000, o pondere de 5,5% .

Un alt punct important al evaluării performanței sectorului turismului și al efectului său asupra economiei naționale este măsurarea veniturilor generate de turiștii străini ce vizitează țara. În anul 2013 aceste venituri au fost de 8 miliarde de RON, iar la finalul anului 2014 au fost de 7,3 miliarde de RON. Cuantumul veniturilor generate de turiștii străini va creste atât pe termen scurt cât și pe termen lung, iar numărul total de turiști atrași va avea o evoluție pozitivă seminificativă. Pentru anul 2015 de estimează că exporturile din turism vor crește cu peste 7%, iar până în 2025 sosirile internaționale de turiști vor crește cu peste 5 milioane de turiști contribuind la o creștere a veniturilor cu aproximativ 6% anual putând ajunge la peste 14 milioane de RON.

Cuantumul investițiilor în sectorul turismului este un alt factor de analiză pentru acest sector. În anul 2014 în România totalul investitiilor din turism a fost de 10,8 miliarde de lei, iar previziunea pentru anul 2015 estimează o creștere de aproximativ 8%. Făță de anul 2013, atunci când investițiile au fost de 11,8 miliarde RON se observă o ușoară scădere. Pentru următorii 10

ani WTTC susține că este posibil ca investițiile în turism să crească cu 4,6% anual atingând o valoare de peste 18 miliarde de RON în anul 2025.

În urma analizei datelor furnizate de WTTC în rapoartele de țară pentru România se constată, creșteri lente ale contribuției turismului la economia națională datorate ritmului lent al transformărilor sectorului și al insuficientelor investiții pentru dezvoltarea durabilă a destinațiilor cu potențial mare de dezvoltare și atragere a turiștilor străini cu venituri disponibile ridicate pentru turism și călătorii.

Destinații și produse pentru turismul de lux în România

România este o țară care se poate mândri cu diversitatea resurselor sale și beneficiază de toate premisele pentru dezvoltarea tursimului de lux în destinații selecționate la nivel național. Principala problemă a Românie ca destinație este capacitatea redusă de a își promova bogațiile și de a își îmbunătății imaginea țării pentru a crește numărul de vizitatori și a veniturile generate de turism. Dezvoltarea turismului de lux prezintă avantajul unui potențial de succes ridicat chiar și în condițiile unei infrastructuri locale și regionale de nivel mai scăzut.

Din punct de vedere al potențialelor destinații și produse pentru turismul de lux în România, atenția investitorilor ar trebui să se îndrepte spre trei categorii distincte de produse și servicii. Cele trei categorii includ destinațiile de turism de lux dezvoltate în conformitate cu tendințele pieței mondiale, produsele de îngrijire de lux și produsele alimentare și băuturile fine de lux. Pentru exploatarea cu succes a acestor categorii de produse și servicii agenții economici interesați de piața produselor și turismului de lux trebuie să acorde atenție sporită tendințelor de pe piața mondială a luxului și să introducă produse inovative în turismul național și internațional.

Destinațiile care prezintă caracteristicile necesare pentru dezvoltarea turismului de lux în România sunt numeroase datorită diveristății reliefului țării, a bogăției resurselor și a oportunităților de exploatare a cererii la nivel național și internațional. În România potențial de dezvoltare a turismului de lux prezintă zonele balneare, anumite segmente ale turismului de litoral și a celui montan, turismul gastronomic de lux cu integrarea vinurilor românești premiate și croazierele de lux pe râuri și fluviul Dunăre. Continuarea inițiativelor deja existente în turismul de lux este și ea esențială pentru progresul segmentului de turism de lux în România.

Pe lângă hotelurile de lux din România, la nivel național se identifică o tot mai mare preocupare pentru o nouă formă de ospitalitate de lux, aceea a conacelor și caselor boierești restaurate. Aceste unități de cazare sunt destinate celor pasionați de istorie și de locuri vechi cu tradiție pentru produse de lux care își doresc escapade pentru a se elibera de stresul cotidian. Astfel de clădiri istorice se găsesc pe tot teritoriul României, iar transformare lor a fost realizată fie prin restaurarea și redarea înfățișării din trecut, fie prin modernizare și redecorarea lor.

Printre cele mai frumoase astfel de locații se remarcă Valea Verde Resort în satul Cund, Conacul Maldăr în județul Vâlcea, Conacul Polizu, în Maxut, județul Iași, Villa Poem Boem și Villa Oblique, în Sinaia sau Domeniile Zabola în județul Covasna.

Spre exemplu Valea Verde este un resort care oferă cadrul ideal pentru relaxare în mijlocul naturii cu posibilitatea de a explora cultura și obiceiurile zonei. Este situat în apropierea orașului medieval Sighișoara, iar principalul scop al proprietarilor este de a crea o atmosferă relaxantă și de a pune în valoare pasiunea lor pentru mâncarea bună. Oaspeții de la Valea Verde pot fi cazați fie în apartamente situate în clădirea principală fie în case țărănești renovate. Vizitatorii se pot bucura de asemenea de restaurantul condus de echipa lui Jonas Schäfer, care a fost recunoscut și la nivel național de Chaine de Rotisseurs în anul 2011. Preparatele pregătite în restaurant sunt realizate din produse organice din grădina proprie sau procurate de la producători locali, inclusiv trufe din pădurile din zonă. Valea Verde este un exemplu de afacere de familie cu preocupare pentru oferirea de servicii peronalizate de înaltă calitate.

În cazul turismului balnear, dezvoltarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare trebuie urmărite tendințele mondiale de dezvoltarea ale hotelurilor de spa și wellness și integrarea produselor tradiționale românești din acest sector. Succesul unor astfel de unități ar putea fi obținut prin crearea de parteneriate între actorii din industria ospitalității și cei de pe piața produselor de lux românești. Parteneriatele pentru dezvoltarea de produse specifice necesare centrelor de spa și wellness, integrând tehnici și ingrediente care și-au dovedit anterior calitatea și rezultatele. Astfel se pot genera venituri importante pentru ambele industrii și se poate atinge creșterea numărului de turiști în astfel de destinații cu posibilitatea viitoare a atragerii de vizitatori din zone geografice noi pentru care România reprezintă o destinație nedescoperită. Din punct de vedere al stațiunilor balneare în care se poate dezvolta turismul de lux în România putem menționa Băile Herculane, Baile Felix, Borsec, Băile Tușnad sau Govora. Printre mărcile românești de produse de îngrijire care ar putea dezvolta game de produse create special pentru tratamente de spa și wellness putem menționa firmele Farmec și Pellamar.

În cazul turismului de litoral, acesta poate fi dezvoltat ca destinație de lux în special pentru turismul național. Deși turiștii români își permit vacanțe de lux în străinătate, ei obișnuiesc să petreacă măcăr un sfârșit de săptămână și pe litoralul românesc. Un bun exemplu de turism de lux de litoral îl reprezintă stațiunea Mamaia, care prin promovarea petrecerilor de noapte și al cluburilor, dar și a serviciilor turistice de lux a reușit să atragă un număr din ce în ce mai mare de tușiti români și străini deopotrivă. Pe lângă turismul național, deja dezvoltat în zonă, stațiunea Mamaia prezintă toate șansele să devină o destinație preferată, în special de tinerii străini; în ultimii ani înregistrându-se o creștere a numărului acestora.

Un alt tip de turism de lux care ar putea fi dezvoltat în România este turismul gastronomic, prin integrarea produselor alimentare bio și prin promovarea vinurilor românești. Poporul român are cultură de tradiție pentru gastronomie, iar turismul gastronomic este una din tendințele mondiale de inovare pe piața turismului. Prin turism gastronomic de lux se pot pune în valoare variatele produse bio care se pot cultiva pe teritoriul țării, produsele tradiționale de calitate superioară și vinurilor românești premiate la nivel internațional. Printre vinurile românești de calitate, laureate la nivel internațional, care pot contribui la dezvoltarea destinațiilor gastronomice de lux pot fi menționate Domeniul Coroanei Segarcea, Vincon Vrancea România, Domeniile Săhăteni și Budureasca Dealu Mare. Printre cele mai recente premii internaționale acordate vinurilor românești se numără acelea obținute de Domeniile Coroanei Segarcea în aprilie 2015. Au fost obținute medalia de aur pentru Tămîioasa roză 2013 la concursul Mondial du Rosé și două medalii de aur pentru Cabernet Sauvignon Prestige din anii 2011 și 2013 la Concours International des Cabernets.

Vacanțele de craozieră sunt unul din produsele turismului de lux care beneficiază de popularitate crescută în ultimii ani, iar segmentul a crescut în ultimii cinci ani cu aproximativ 10% anual. Croazierele pe râuri și fluvii, spre deosebire de croazierele pe oceane, sunt exclusiviste și în general po găzdui 200 de pasageri. Având în vedere ca România este treanzitată de Dunăre, introducerea unei flote de cinci stele pe fluviu ar putea și ea contribui la creșterea segmentului de turism de lux.

Capitolul 3 Oportunități de dezvoltare ale turismului balnear de lux în România

3.1 Turismul balnear românesc în context global

Turismul balnear în România este un domeniu studiat și exploatat sub forme diverse în decursul ultimelor decenii. Principalele produse balneoclimaterice oferite sunt cele de întreținere, cele de convalescență și cele de tratament medical prin folosirea resurselor naturale cu proprietăți terapeutice . Această ramură a turismului a devenit parte a strategiei de dezvoltare a turismului românesc și parte a Master Planului Dezvoltării Turismului Național 2007-2026 care a fost realizat în parteneriat cu Organizația Mondială a turismului (UNWTO). Ulterior, a fost elaborat un Master Plan pentru turismul balnear. Acesta a fost realizat prin derularea a doua faze. Acesta cuprinde o analiza a stadiului de dezvoltare al principalelor destinații de turism balnear de pe teritoriul României, dar și o prezentare a posibilelor strategiilor de implementat și a potențialului de dezvoltarea pentru diferitele zone de interes.

Concluziile primei faze ale master planului pentru turismul balnear au relevat insuficiente investiții, fapt ce a condus în unele cazuri la deteriorarea bazei materiale a structurilor balneare, o structură a ofertei care nu este consistentă și a cărei calități este extrem de variată, existența unei culturi pentru tratamente specializate și produse tradiționale în domeniul tratamentului anti-îmbătrânire recunosctute la nivel mondial pentru caliatatea lor superioară, dar și cultura la nivel național pentru curele balneare. În urma acestei etape au fost stabilite principalele obiective și au fost trasate acțiunile necesare pentru îndeplinirea acestora. Cele trei obiective enunțate sunt alegere poziționărilor de marketing funcție de piața țintă, definirea strategiilor.

Dezvoltarea turismului de spa și wellness de lux în România prezintă un potețial de dezvoltare mare, care ar putea contribui esențial la îmbunătățirea imaginii turismului balnear din România și care ar putea fi un punct de plecare important pentru inițiative viitoare de dezvoltare al destinațiilor turistice în care sunt implementate.

Perspectivele turismului balnear din România conform studiilor elaborate de Euromonitor International sunt de creștere cu condiția implicării active a guvernului și a agenților economici din mediul privat. La finalul anului 2013 piața turismului balnear în România a generat venituri de 468 de milioane de RON și în viitor prin continuare inițiativelor de dezvoltare și prin îndeplinirea termenelor de punere în practică a strategiilor de dezvoltare și a obiectivelor specifice pieței ar putea genera în anul 2018 venituri de peste 550 de milioane de RON.

Din punct de vedere al turismului balnear și de sănătate, anul 2013 a reprezentat un an important care a reliefat progresul înregistrat și în decursul căruia s-a înregistrat o creștere aveniturilor generate cu 5%. Progresul pieței s-a datorat în special modificării cererii pentru turismul balnear pe piața turismului international și național. Categoriile de turiși care sunt interesați de turismul balnear din România s-a diversificat, iar inițiativele de finanțare a proiectelor regionale cu fonduri europene au condus la creșterea numărului de turisți în rândul tinerilor români și al familiilor care doresc să își petreacă vacanțele în sturcturi de primire turistică care oferă servicii de spa și wellness.

Din punct de vedere al numărului de turiști străini care vizitează stațiunile balneare din România, în ultimii 5 ani se observă un trend ascendent conform tabelului…. În anul 2014 numărul turiștilor străini care și-au petrecut sejurul în stațiuni balneare din românia a fost de 33599., o creștere de peste 10000 de turiști față de anul 2010.

Tabel nr. 4 Sosiri ale turiștilor străini în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în stațiuni balneare

Sursa: Institutul Național de Statistică, Tempo Online

Dezvoltarea la nivel mondial a turismului de sănătate și wellness a condus la dezvoltarea pe piața turistică internațională a unor tendințe noi care crează oportunități de evoluție a turismului balnear și perspective de extindere și inovație. Interesul crescut pentru sejururile de spa și wellness la nivel mondial se datorează preocupării crescute pentru starea de sănătate fizică și psihică ca urmare a efectelor negative pe care le are stresul cotidian.

Pentru o bună a analiză a potențialului de dezvoltare a turismului balnear de lux în România este necesară analiza potențialului natural și antropic al stațiunilor selecționate, analiza circulației turistice și a echipamentelor existente și trasarea direcțiilor de valorificare a potențialului turistic balnear. Un loc important în trasare direcțiilor de dezvoltare a turismului balnear de lux este ocupat de identificarea oportunităților de parteneriate strategice cu reprezentanți ai industriilor conexe pentru relansarea produselor românești cu calități dovedite în susținerea stațiunilor balneo-climaterice.

În încercarea de evidențiere a oportunităților prezentate de turismul balnear de lux în România, se va încerca stabilirea comparativă o potențialului de dezvoltarea a segmentului de lux pentru structuri de wellness în stațiunile Băile Herculane și Borsec.

3.2 Oportunități de dezvoltare a turismului balnear de lux în stațiunea Băile Herculane

Stațiunea Băile Herculane este situată în județul Caraș-Severin, pe valea Cernei la o altitudine de 168 de metri. Este considerată una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din lume și cea mai veche din România. Renumele eficienței terapeutice a izvoarelor sale termominerale este recunoscută încă din vremea romanilor. De-a lungul timpului stațiunea a fost recunoscută la nivel mondial și a fost vizitată de importante personalități precum Împăratul Marcus Aurelius, împăratul Franz Iosif și împărăteasa Elisabeta. Localizarea stațiunii în Parcul Național Valea Cernei-Domogled oferă premisa unui climat cu valoare terapeutică și a unui cadru natural neexploatat și nepoluat care este indicat tuturor segemntelor de vizitatori.

Factorii naturali de cură în stațiunea Băile Herculane sunt extrem de diverși. Se pot enumera apele termosulfuroase, apele termosaline, sulful termal, aeroionizarea negativă și climatul blând din zonă. Izvoarele din stațiune sunt indicate atît pentru cure interne (izvorul Diana III și Neptun III) cât și pentru cure externe (Foraj 511 H, Foraj Traian, Foraj Neptun I și IV și sursa Apollo II). Principalele afecțiuni în care sunt folosite apele din Băile Herculane sunt reumatismul degenerativ, afecțiuni în care sunt necesare cure de diureză, afecțiuni oftalmologice, afecșiuni scheleto-musculare post-traumatice și afecțiuni neurologice.

Pentru stațiunea Băile Herculane s-a elaborat un plan de dezvoltare urbană pentru evoluția sustenabilă a orașului. Principalele inițiative și programe pentru turismul din Băile Herculane incluse în acest plan sunt: de marketing și informare pentru turism, stimularea tursmului balnear, perfecționarea personalului existent, dezvoltare de produse turistice inovative și stimularea economiei locale prin promovarea produselor producătorilor locali și de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii. În cadrul planului, alături de inițiativele propuse pentru sectorul turismului este acordată importanță creșterii ușurinței accesibilității în zonă, dezvoltatarea infrastructurii pentru informație, amenajarea și reabilitarea spațiilor publice și reabilitarea patrimoniului cultural din zonă.

Analiza SWOT

Puncte tari

Cadru natural bogat, nepoluat și neexploatat

Poziționare accesibilă prin toate căile de transport

Resurse naturale bogate

Localizare în apropierea zonelor protejate și a Parcului Național Domogled – Valea Cernei

Proiecte de modernizare a infrastructurii și de reabilitare a atracțiilor turistice în curs de desfășurare

Capacități de cazare pentru turism balnear, de spa și wellness

Bogat patrimoniu cultural

Resurse valoroase de ape termale

Implicarea active a autorităților locale în dezvoltarea turismului regional

Puncte Slabe

Slabă valorificare a resurselor existente

Insuficientă implicare pentru modernizare și semnalizare căilor de acces

Lipsa personalului calificat pentru activități de turism

Lipsa implicării populației în dezvoltarea stațiunii

Lipsa evenimentelor culturale

Insuficiente activități de agrement destinate turiștilor

Plan de marketing pentru turismul din zonă insuficient dezvoltat

Echipamente învechite pentru bazele de agreement și tratament

Insuficiente unități de cazare

Grad scăzut de atragere a noilor investitori în zonă

Lipsa unui birou de informare turistică

Oportunități

Restaurarea clădirilor istorice și promovarea obiectivelor culturale

Diversificare activităților turistice

Dezvoltarea tursimului de spa și wellness

Atragerea de noi investitori în zonă

Creșterea numărului de turiști români și străini

Valorificarea oportunităților de acordare a fondurilor europene pentru dezvoltare

Utilizare eficientă a bugetului local

Dezvoltare de capacități de cazare moderne

Promovare la nivel european și mondial

Amenințări

Degradarea bazei tehnico-materiale

Degradarea patrimoniului cultural și construit

Apariția altor destinații turistice competitive în regiune

Lipsa procupării pentru dezvoltarea unui plan de marketing pentru zonă

Plecarea din regiune a resurselor umane cu pregătire specifică stațiunilor de turism balnear

Management deficitar la nivel local

Instabilitate economică

În prezent în județul Caraș-Severin, jumătate din structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare se găsesc în staținuea Băile Herculane. Evoluția numprului de structuri de primire în ultimii cinci ani este oscilantă. S-a observat o creștere esențială în anul 2012, iar de atunci se obsevă o tendință de stagnare așa cum relevă și tabelul nr. 5.

Tabel nr. 5 Număr de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județul Caraș-Severin, oraș Băile Herculane

Sursa: Institutul Național de Statistică, Tempo Online

Din punct de vedere al numărului de înnoptări în orașul Băile Herculane evoluția este de asemenea oscilantă, conform tabelului nr. 6. Se observă că turiștii care sosesc în zonă preferă să se cazeze în hoteluri și pensiuni turistice. Stagnarea numărului de înnoptări este o dovadă în plus că potențialul turistic al zonei nu este exploatat la adevărata sa valoare.

Tabel nr. 6 Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, județul Caraș-Severin, orașul Băile Herculane

Sursa: Institutul Național de Statistică, Tempo Online

În ceea ce privește numărul de sosiri al turiștilor în stațiunea Băile Herculane, numărul acestora este în continuă creștere. Conform tabelului nr. 7, în ultimii 5 ani, în stațiunea Boile Herculane numărul total dee sosiri al turițtilor a crescut de la 48288 în anul 2010, la 76188 în anul 2014.

Tabel nr. 7 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, județul Caraș-Severin, Băile Herculane

Sursa: Institutul Național de Statistică, Tempo Online

Dezvoltarea turismului de lux în stațiunea Băile Herculane

Stațiunea Băile Herculane beneficiază de renume la nivel mondial ca stațiune balneară și deține un patrimoniu cultural care datează încă din timpul romanilor. Astfel, aceasta deține un real avantaj competitiv, comparativ cu alte stațiuni balneare din România.

Pentru dezvoltarea turismului de lux în zonă, trebuie considerate calitățile terapeutice ale izvoarelor din regiune și posibilitatea integrării lor în activitățile turismului de lux. Transformarea stațiunii în destinație de turism de spa și wellness de lux trebuie abordată în mod integrat și în procesul de transformare trebuie implicate toate structurile organizatorice de la nivel local, regional și național.

Obiectivul de atragere în zonă a segmentului de nișă, al turiștilor de lux, poate fi atins prin planificarea atentă a activității de spa și wellness în hoteluri boutique, prin preocuparea pentru calificarea resurselor umane de pe plan local în tratamente de înfrumusețare, prin dezvoltarea unor programe de profilaxie și îmbunătățire a stării de sănătate, prin atragerea de parteneri de pe piața românească a produselor îngrijire corporală și prin promovarea și distribuția, produselor turistice oferite, la nivel național și internațional.

Dezvoltarea turismului de lux în Băile Herculane se poate realiza prin implementarea unor planuri strategice pentru: dezvoltarea infrastructurii specifice turismului, dezvoltarea infrastructurii locale, introducerea de servicii de spa și wellness inovative care să corespundă dorințelor turiștilor, selecționare de personal calificat care să beneficieze de educație continuă în domeniul de spa și wellness, parteneriate cu producători de renume din industria cosmeticelor și promovarea cu ajutorul agențiilor de turism cu tradiție pentru serviciile turistice de lux.

Infrastructura de turism este esențială pentru dezvoltare pe termen lung a stațiunii, iar principalele acțiuni care trebuie îndeplinite sunt:

Construirea de hoteluri și pensiuni de lux cu structuri de spa și wellness care să corespundă cerințelor turiștilor cu venituri mari

Respectarea principiilor de dezvoltare durabilă

Reabilitarea clădirilor istorice din stațiune

Reamenajarea spațiilor verzi, a parcurilor și a grădinilor

Modernizarea bazelor de tratament și reabilitarea structurilor adiacente izvoarelor termale din zonă

Înființarea unei asociații a structurilor de cazare și a unităților de alimentație de lux

Selecționarea și pregătirea personalului pentru a putea face față cerințelor extrem de diverse ale oaspeților care își doresc servicii de cea mai bună calitate poate fi atinsă prin:

Angajarea personalului calificat, din zonă și oferirea condițiilor de pregătire continuă pentru a face față dinamicii turismului de lux

Dezvoltarea unei echipe cu obiective clare, care se poate identifica cu filizofia, misiune și viziunea companiei pentru care lucrează

Sesiuni de training periodice pentru îmbunătățirea serviciilor, identificare neajunsurilor și rezolvare problemelor de echipă

Oferirea posibilității de a învăța limbi străine noi pentru oferirea de servicii personalizate și pentru anticiparea dorințelor clienților

Pentru stabilirea parteneriatelor cu producători locali și companii recunoscute din România linii de acțiune este indicată integrarea în activitatea unităților de cazare a folosirii produselor bio obținute de la nivel local pentru a contribui esențial la dezvoltarea economică a regiunii. În ceea ce privește parteneriatul cu firme din industria produselor de îngrijire corporală, un exemplu de considerat pentru Băile Herculane ar fi asocierea cu firma Farmec. Firma Farmec beneficiază de recunoaștere istorică a calității produselor sale cosmetice și de îngrijire corporală atât pe plan național cât si pe plan mondial. În ultimii ani, compania este preocupată de lărgirea gamelor sale de produse, iar vizibilitatea prezenței sale pe piața internaționala este din ce în ce mai mare. În prezent portofoliul companiei cuprinde câteva sute de produse, iar cele mai cunoscute sunt: GEROVITAL H3 prof. dr. Ana Aslan, GEROVITAL H3 EVOLUTION, GEROVITAL PLANT, ASLAVITAL, FARMEC, ASLAMED, DOINA și ATHOS. Astfel de parteneriate pot fi de succes pentru ambele părți implcate, fiind promovată procuparea continuă pentru a veni în întâmpinarea dorințelor în continuă schimbare a clienților. Pe viitor o astfel de asociere poate contribui la dezvoltarea de produse special create pentru industria de spa și wellness din Băile Herculane.

3.3 Oportunități de dezvoltare a turismului balnear de lux în stațiunea Borsec

Orașul Borsec este o stațiune balneo-climaterică, supranumită și „Perla Carpaților”. Ea este situată în județul Harghita, la o altitudine de 850-900 de metri, în proximitatea Munților Căliman și a masivului Ceahlău. Principala resursă a stațiunii Borsec o reprezintă apele minerale, iar evoluția orașului stațiune este strâns legată de existența acestora.

Din punct de vedere al turismului, pentru stațiunea Borsec, acesta reprezintă ramura cu cel mai mare potential de creștere, ramură care ar putea relansa economia locală. Apele minerale din zonă pot fi folosite atât pentru curele interne cât și pentru curele externe. Se pot trata afecțiuni dintre cele mai diverse: bolile cardio-vasculare, bolile reumatice, durerile musculare, bolile dermatologice, bolile endocrine sau tulburările renale. Mai mult, pentru curele externe stațiunea poate folosi și mofetele de origine vulcanică din zonă.

Printre atracțiile turistice din zonă sunt de menționat Grota Urșilor, Peștera cu gheață, Izvorul Străvechi sau Cetatea Bufnițelor, sau pârtia de schi. Un alt punct de interes și de renume pentru stațiunea Borsec este sursa de îmbuteliere a apei minerale Borsec. Apa minerală Borsec este unul din brandurile Romaqua Group. Izvoarele de apă minerală din zonă au fost descoperită încă din vremea romanilor, dar istoria de îmbuteliere la scară industrială dateză de peste 200 de ani, din anul 1806, atunci când a fost înființată fabrica Borsec. De-a lungul timpului, apa minerală Borsec a câștigat peste 25 de medalii și premii cum ar fi Marca de Platină pentru excelență în calitate, câștigată în anul 2003.

Administrația publică locală, reprezentată de primăria orașului Borsec este implicată în implementarea unor proiecte de investiții în infrastructură, dar ele nu sunt organizate eficient și nu există un organism de control și manageriere al fondurilor ce provin din surse externe.

Analiza SWOT

Puncte tari

Bogăția cadrului natural, nepoluat

Atracțiile turitice din zonă

Apa minerală

Brandul Borsec

Preocupare activă pentru implementarea proiectelor de dezvoltare a zonei

Patrimonial cultural

Pârtiile de schi

Puncte slabe

Sezonalitatea

Lipsa implicării populației în dezvoltarea stațiunii

Lipsa evenimentelor culturale

Accesul dificil

Lipsa implementării unui plan de marketing

Lipsa evenimentelor culturale

Număr redus de unități de cazare

Lipsa programelor de formare pentru personalul din turism

Degradarea clădirilor istorice

Oportunități

Accesare fondurilor europene pentru dezvoltare regională

Atragerea investitorilor în zonă

Reabilitarea căilor de acces

Dezvoltarea turismului de spa și wellness

Dezvoltarea de noi produse turistice

Asocierea cu imaginea apelor minerale Borsec cunoscute la nivel internațional

Creșterea numărului de turiști români și străini

Dezvoltarea programelor de pregatire a resurselor umane pentru turism

Amenințări

Număr limitat de unități de cazare

Instabilitatea economică

Scădere numărului de persoane cu pregatire specifică turismului

Incapacitatea îndeplinirii obiectivelor regionale de dezvoltare

Alte destinații mai puternic dezvoltate

În evoluția numărului de structuri de primire turistică în stațiunea Borsec nu se poate identifică o tendință clară de creștere sau scădere, ceea ce pune în evidență lipsa unei strategii pentru dezvoltarea turismului. Din punct de vedere tipului de structure de cazare este evidentă ponderea majoritară a pensiunilor turistice, în număr de 87 de structure în anul 2014, conform tabelului nr. 8. Se observă și numărul total redus de structuri de primire turistică și lipsa hotelurilor din stațiune.

Tabel. Nr. 8 Numărul de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri,județul Harghita, orașul Borsec

Sursa: Institutul Național de Statistică, Tempo Online

Tabel nr. 9 Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, județul Harghita, orașul Borsec

Sursa: Institutul Național de Statistică, Tempo Online

Din punct de vedere al numărului de înnoptări în structuri de cazare în orașul Borsec, se observă o creștere constantă în ultimii cinci ani. În anul 2012, în stațiune, s-a înregistar un număr dublu de înnoptări față de anul precedent și începând de atunci de la an la an se observă un trend ascendent al numărului de înnoptări conform tabelului nr. 9. În anul 2014 numărul total de înnoptări în stațiunea Borsec a fost de 7243, cei mai mulți turiști alegând să își petreacă sejururile în pesiuni turistice.

Stațiunea Borsec, este slab promovată la nivel național, fapt ce este evident atunci când sunt studiate statisticile cu privire la numărul de sosiri al turiștilor în zonă. Deși în ultimii cinci ani de o evoluție ascendentă a sosirilor de turiști, așa cum relevă datele din tabelul numărul 10, numărul acestora este în continuare foarte mic, comparativ cu alte stațiuni balneare românești, confor. În anul 2014 stațiunea Borsec au fost înregistrate 2325 de sosiri ale turiștilor în vile turistice și 1475 de sosiri în pensiuni turistice.

Tabel nr. 10 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri în stațiunea Borsec

Sursa: Institutul Național de Statistică, Tempo Online

Dezvoltarea turismului de lux în stațiunea Borsec

Stațiunea Borsec, este situată într-o zonă montană, foarte puțin exploatată și care prezintă resurse naturale care pot fi utilizate pentru dezvoltarea turismului de lux în zonă. Deși infrastructură de turism este limitată, acesta poate constitui un avantaj în decizia de dezvoltare a stațiunii Borsec având ca scop principal conservarea mediului și a biodiversității. La Borsec cadrul natural este perfect pentru dezvoltarea unei stațiuni care să ofere servicii de calitate ireproșabilă tot timpul anului oferind vizitatorilor experiențe unice deaprte de aglomerație și stresul cotidian.

Similar cazului de dezvoltare al stațiunii Băile Herculane ca stațiune pentru turismul de lux și în cazul stațiunii Borsec este necesară stabilirea clară a obiectivelor și trasarea unei strategii de implementare a acestora. Este necesară implicarea autorităților de la nivel local, regional și național și în același timp membrii comunității locale trebuie motivați și angajași în transfomrarea orașului lor.

Pentru a crea un spațiu propice dezvoltării turismului de lux în stațiunea Borsec cele mai importante schimbări și proiecte de dezvoltarea trebuie să aibă în vedere dezvoltarea infrastructurii locale și a infrastructurii de turism. Modenizarea infrastructurii locale și a infrastructurii de transport va ușura accesul în zonă și va trezi mai mult interes din partea investitorilor.

Spre deosebire de stațiunea Băile Herculane, care se bucură de renumele istoric, de cea mai veche stațiune balneară a României, și de faptul că a fost vizitată de importante personalități istorice, stațiunea Borsec este sursa de extracție a uneia dintre cele mai recunoscute ape minerale la nivel european și mondial. Similar exemplelor europene al stațiunilor cu resurse de ape minerale și orașul Borsec ar putea să își creeze imaginea în jurul apelor minerale, iar calitatea excepținală a acestora șă fie un factor motivator pentru atingerea acelorași performanțe și în segmentul turismului de lux.

Pentru transformarea orașului Borsec în stațiune de spa și wellness de lux este necesară alegerea unei strategii care să diferențieze produsele turistice oferite de cele din alte stațiuni românești. Datorită cadrului natural neexploatat, al locației într-o depresiune montană și al posibilității de a oferii servicii tot timpul anului, stațiunea Borsec se poate orienta către oferirea de programe de wellness complete. Pe lângă servicii de spa tradiționale cu produse de calitate, stațiunea s-ar putea orienta către programe complete care să integreze gija pentru sănătate cu programe de modelare corporală și programe peronalzate de nutriție.

Infrstructura locala din stașiune poate fi modernizată prin acțiuni derulate de conducerea locală precum:

Reabilitarea drumurilor de acces

Semnalizare mai bună a stațiunii

Modernizare drumurilor județene existente

Dezvoltarea rețelei de tehnologie a informației

Evaluarea potențialului de folosire a resurselor regenrabile de energie

Pentru infrastructura de turism poate fi aleasă dezvoltarea sustenabilă, prin protejarea mediului și a biodiversității, incercând ca impactul negativ asupra mediului să fie limitat. Principalele acțiuni de întreprins pentru infrastructura de turism sunt:

Reabilitarea clădirilor de patrimoniu cultural

Amenajarea de parcuri și grădini în stațiune

Promovarea vizitării clădirilor de patrimoniu cultural prin creare de trasee turistice în zonă

Construirea de hoteluri și pensiuni de lux care să integreze sustenabilitatea și protecția mediului în obiectivele activității lor

Deschidere de noi unități de alimentație

Promovare și modernizare muzeului apelor minerale

Realizarea de centre de tratament

Succesul unei destinații este posibil cu implicare tuturor factorilor implicați în turism. De aceea este important ca stațiune Borsec să fie motorul de creștere pentru economia locală, și astfel producătorii locali să fie principalii furnizori pentru unitățile de cazare nou create. În stațiune ar trebui promovat stilul de viață sănătos prin promovarea produselor naturale și al produselor tradiționale de calitate superioară din zonă.

Mai mult, precum în cazul stațiunii Băile Herculane, pentru tratamentele de Spa și Wellness ar putea fi dezvoltat un parteneriat cu o marcă româneacă de renume cum este Pell Amar Cosmetics. Acestă companie de cosmetice cu capital românesc a fost creată în jurul produselor și brandului creat de Dr. Ștefan Ionescu Călinești în anii 1970 pentru valorificare proprietăților nămolurilor terapeutice. În prezent Pell Amar oferă o gamă variată de produse și servicii pentru ameliorarea și amânarea apariției efectelor procesului de îmbătrânire – liniile Aminopower și Advanced Concept, produse pentru acnee, linia Bioactive S ACNE și produse îngrijire corporală, liniile Organic Spa și Therapy. O astfel de asociere între două mărci de renume cum este numele Borsec și cel al Pell Amar poate fi punctul de pronire pentru un partenerait de succes de promovarea al dezvoltării de destinații care protejează mediul și de produse care exploatează proprietățile curative ale resurselor naturale românești unice prin limitarea folosirii substanțelor chimice.

Bibliografie

Ioan Nădejde, Amalia Nădejde-Gesticone, Dicționar Latin-Român, ediția XIX, Editura Contemporană, București

Cambridge, Cambridge advanced Learner’s Dictionary, Third Edition, Cambridge University Press 2008

UNWTO, Toursim Trends and Marketing Strategies, World Tourism Barometer, accesat la 24 aprilie 2015

<http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/unwto_barom15_02_april_excerpt__0.pdf>

A luxury travel blog, 10 definitions of ‘luxury travel’ from within the industry, accesat la 28 aprilie 2015

<http://www.aluxurytravelblog.com/2013/03/26/so-what-is-luxury-travel/>

Bain & Company, 14 Octombrie 2014

Bain & Company’s 2014 annual global luxury study proclaims the rise of the consumer as luxury markets settle in for lower, but more sustainable long-term growth, accesat la 29 aprilie 2015

http://www.bain.com/about/press/press-releases/bain-and-companys-2014-annual-global-luxury-study.aspx

Financial Times, 28 noiembrie 2014, Why luxury air travel is taking off again, accesat la 3 mai 2015

http://www.ft.com/intl/cms/s/2/b710db84-74a0-11e4-b30b-00144feabdc0.html

http://www.travellermade.com/about_traveller_made/, accesat la 10 mai 2015

http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/unwto_annual_report_2013_0.pdf

Bibliografie

Ioan Nădejde, Amalia Nădejde-Gesticone, Dicționar Latin-Român, ediția XIX, Editura Contemporană, București

Cambridge, Cambridge advanced Learner’s Dictionary, Third Edition, Cambridge University Press 2008

UNWTO, Toursim Trends and Marketing Strategies, World Tourism Barometer, accesat la 24 aprilie 2015

<http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/unwto_barom15_02_april_excerpt__0.pdf>

A luxury travel blog, 10 definitions of ‘luxury travel’ from within the industry, accesat la 28 aprilie 2015

<http://www.aluxurytravelblog.com/2013/03/26/so-what-is-luxury-travel/>

Bain & Company, 14 Octombrie 2014

Bain & Company’s 2014 annual global luxury study proclaims the rise of the consumer as luxury markets settle in for lower, but more sustainable long-term growth, accesat la 29 aprilie 2015

http://www.bain.com/about/press/press-releases/bain-and-companys-2014-annual-global-luxury-study.aspx

Financial Times, 28 noiembrie 2014, Why luxury air travel is taking off again, accesat la 3 mai 2015

http://www.ft.com/intl/cms/s/2/b710db84-74a0-11e4-b30b-00144feabdc0.html

http://www.travellermade.com/about_traveller_made/, accesat la 10 mai 2015

http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/unwto_annual_report_2013_0.pdf