Practici Specifice Privind Intocmirea Si Prezentarea Situatiilor Financiare la Intreprinderile Mici Si Mijlocii

LUCRARE DE LICENȚĂ

Practici specifice privind întocmirea și prezentarea situațiilor financiare la întreprinderile mici și mijlocii

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITULUL 1. FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE

1.1. Definiții și concepte cheie

1.2.Caracteristici calitative ale situațiilor financiare

1.3.Principii contabile

1.3.1.Principiul costului istoric

1.3.2.Principiul contiunuitatii activitatii

1.3.3.Principiul permanenței metodelor

1.3.4.Principiul prudenței

1.3.5.Principiul independenței exercitiului

1.3.6.Principiul necompensării

1.3.7.Principiul evaluarii separate a elementelor de active si datorii

1.3.8.Principiul intangibilitatii bilanțului

1.3.9.Principiul prevalenței economicului asupra juridicului

1.3.10.Principiul pragului de semnificație

1.4.SITUAȚIILE FINANCIARE ÎNTOCMITE DE SOCIETĂȚILE COMERCIALE DIN ROMÂNIA

1.4.1.Bilanțul

1.4.2.Contul de profit si pierdere

1.4.3.Situația variației capitalurilor proprii

1.4.4.Situația fluxurilor de trezorerie

1.4.5.Politici contabile si note explicative

1.5.AUDITUL SITUAȚIILOR FINANCIARE

1.6. SITUAȚIILE FINANCIARE ÎN MAREA BRITANIE ȘI SUA

1.6.1.Situațiile financiare in Marea Britanie

1.6.2.Situațiile financiare in SUA

CAPITOLUL 2.STUDIU DE CAZ AL COMPANIEI S.C. MARTCONF S.R.L.

2.1.Scurt istoric

2.2.Modul de constituire al capitalului

2.3.Situația generala a activelor fixe

2.4.Situația cladirilor și terenurilor

2.5.Analiza pieței intreprinderii

2.6.Analiza partenerilor de afaceri

2.7.Analiza bilanțului

2.7.1.Corelația fond de rulment, nevoia de fond de rulment și trezoreria neta

2.7.2.Analiza corelației creanțe-obligații

2.7.3.Indicatori ai lichiditatii si solvabilitații firmei

2.7.4.Rate de echilibru financiar

2.8.Analiza factorială a rezultatului exploatarii

2.8.1.Analiza riscului intreprinderii

2.8.2.Analiza cheltuielilor intreprinderii

2.8.3.Rata de eficiență a cheltuielilor totale

2.8.4.Rata de eficiență a cheltuielilor din exploatare

2.9. Evoluția vânzărilor S.C. MARTCONF S.R.L. pe următorii trei ani

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Această lucrare este structurată în cinci capitole, și își propune să trateze într-o manieră explicită și detaliată întocmirea situațiilor financiare, de la prezentarea teoretică a diverselor concepte până la elemente de detaliu cum ar fi ratele de eficientă a cheltuielilor totale și analiza factorială a rezultatului exploatării în cadrul companiei S.C. MARTCONF S.R.L.

În capitolul 1, sunt prezentate conceptele cheie ale situațiilor financiare, dar și caracteristicile calitative ale acestora. Tot în cadrul acestui capitol sunt prezentate și principiile contabile: principiul costului istoric, principiul continuității activului, principiul permanentei metodelor, principiul prudenței, principiul independenței exercițiului, principiul necompensarii, principiul evaluării separate a elementelor de active și datorii, principiul intangibilității bilanțului, cât și principiul prevalentei economicului asupra juridicului și nu în ultimul rând principiul pragului de semnificație.

Apoi se pune accentul pe tot ceea ce reprezintă situațiile financiare întocmite de societățile comerciale din România, de la bilanț la politicile contabile și notele explicative.

În continuare este prezentat auditul situațiilor financiare, de la obiectivele auditorului, până la conținutul raportului de audit.

Urmatorul subcapitol prezintă situațiile financiare din Marea Britanie și din SUA.În cadrul acestui capitol este detaliată fiecare situație financiară în parte, în funcție de caracteristici.

Partea cea mai importantă a lucrării, este reprezentată în cadrul capitolului 2, ce se referă la un studio de caz în cadrul societății comerciale S.C. MARTCONF S.R.L, de la istoria apariției acesteia până la evoluția vânzărilor.În cadrul acestui capitol sunt prezentate și situația generală a activelor fixe, analiza pieței întreprinderii, analiza bilanțului, indicatorii lichidității și solvabilității firmei, ratele de echilibru financiar, analiza riscului întreprinderii, ratele de eficientă a cheltuielilor totale, dar și situațiile financiare previzionate pe următorii cinci ani.

În ceea ce privește motivația alegerii temei cu titlul “Practici specifice privind întocmirea și prezentarea situațiilor financiare la întreprinderile mici și mijlocii”, un rol hotărâtor l-a avut în primul rând faptul că lucrez în acest domeniu, iar în al doilea rând dorința de a aduce îmbunătățiri în cadrul companiei în care îmi desfășor activitatea.

Consider că ideile aduse de mine în această lucrare sunt benefice companiei pe viitor, privind îmbunătățirea relației acesteia cu clienții, dar și pentru creșterea portofoliului de clienți.

Capitolul 1 . Fundamente teoretice privind întocmirea și prezentarea situațiilor financiare

1.1.Definiții și concepte cheie

Situațiile financiare sunt documente contabile oficiale de sinteză cu ajutorul cărora se comunica informațiile cu privire la poziția financiară și performanță unei întreprinderi.

Pe baza documetelor se asigura o imagine fidelă, clară și complete a rezultatului dorit, a situațiilor financiare și a patrimoniului.

Începând cu aceste situații financiare se determină poziția financiară, performanța și trezoreria întreprinderii.

Evaluarea poziției financiare se face prin relația :

CAPITAL PROPRIU=ACTIV-DATORII

Performanța unei întreprinderi se determina pe baza relației :

REZULTATUL CONTABIL= VENITURI- CHELTUIELI

Relația de bază prin care se calculează trezoreria întreprinderii este de forma :

TREZORERIA NETĂ=FLUXURILE DE INCASARI-FLUXURILE DE PLĂȚI

Performanța pe baza variariei capitalurilor se calculează astfel :

REZULTATUL CONTABIL=CAPITALUL PROPRIU LA ÎNCHIDEREA EXERCIȚIULUI FINANCIAR APORTUL PROPRIETARULUI ÎN CURSUL EXERCIȚIULUI

Un exercițiu financiar debutează la 01 ianuarie și se termină la 31 decembrie, iar documentele oficiale folosite pentru finalizarea încheierii exercițiului financiar sunt situațiile financiare.

Conform Cadrului General IASC/IASB toți utilizatorii consuma informații pentru a lua decizii economice, pentru a evalua răspunderea sau gestiunea managerială, pentru a hotărî cum să achiziționeze, să mențină sau să vândă o investiție de capital, pentru a determina politicile de impozitare, pentru a determina profitul și dividendele ce pot fi distribuite, pentru a reglementa activitatea întreprinderilor, pentru a evalua abilitatea întreprinderilor de a achita și de a oferi alte beneficii angajatiilor săi, pentru a evalua garanțiile pentru creditele acordate întreprinderii, pentru a elabora și folosi date statistice despre venitul național.

Documentele contabile de sinteză “sunt rezultatul unei munci care se descompune în trei mari faze : colectarea datelor, înregistrarea datelor în conturi și formalzarea în conturi de sinteză” . Colectarea datelor consta în centralizarea “tuturor pieselor justificative”1 ale tranzacțiilor întreprinderii.

Faza de înregistrare a datelor în conturi este realizată cu ajutorul documentelor : registrul jurnal (pentru înregistrarea cronologică a informațiilor), registrul mare (pentru deschiderea și urmărirea conturilor în concordanță cu totalul însemnărilor din registrul jurnal), registrul inventor (care reflectă la sfârșitul exerctiului financiar toate elementele de active și de capital propriu și datorii). Apoi, formalizarea în conturi de sinteză, care presupune o regrupare a datelor de aceeași natură, o clasare după o nomenclatură metodică “.

În acord cu IASC/IASB, situațiile financiare sunt întocmite și prezentate de către întreprinderile comerciale și industriale din sectorul public și privat.Întreprinderea raportatoare reprezeinta entitatea contabilă pentru care există utilizatori de informații, iar situațiile financiare constituie principala sursă de informații financiare.

Setul de situații financiare care trebuie întocmit și prezentat conform Ordinului Ministerului de Finanțe 1752/2005 cuprinde bilanțul, contul de profit și pierdere, situația modificărilor capitalurilor proprii, tabloul fluxurilor de trezorerie și notele explicative.Nu se includ rapoartele directorilor, declarațiile președintelui, discuțiile și analizele conducerii și elemente similare care pot fi incluse într-un raport financiar anual .

1.2. Caracteristici calitative ale situațiilor financiare

Așa cum se precizează și în cadrul contabil general IASC/IASB situațiile financiare sunt utile dacă indeplicnesc o serie de patru caracteristici : inteligibilitatea, credibilitatea, relevanta și comparabilitatea.

Inteligibilitatea. Utilizatorii trebuie să posede o bună cunoaștere a activităților economice și a contabilității.

Credibilitatea, o informattieeste fiabilia atunci când nu conține erori sau interpretări eronate și utilizatorii pot avea încredere în ea :

a)imaginea fidelă, o informație trebuie să prezinte în mod fidel tranzacțiile și alte evenimente

b)neutralitatea, care este condiție a fiabilității.Pentru a fi neutral, informați trebuie să fie lipsită de subiectivitate

c)prudența, presupune luarea în calcul a unui grad de precauție astfel încât activele și veniturile să nu fie evaluate în plus față de costurile istorice, iar capitalurile proprii și cheltuielile – în minus față de aceste valori

d)prevalenta economicului asupra juridicului;informațiile sunt credibile dacă operațiile și evenimentele sunt contabilizate și prezentate în concordanță cu fondul și realitatea economică și nu doar forma lor juridică.

e)integralitatea;informația din situațiile financiare trebuie să fie complete și limitele rezonabile ale pragului de semnificație și costului obținerii lor

Cadrul contabil IASC definește și limitele informației relevante și credibile, respectiv, oportunitatea, echilibrul beneficiu- cost și echilibrulu între caracteristicile calitative.Oportunitatea vizează raportarea la timp a informațiilor pentru a-și realiza utilizarea sa în deciziile economice.Echilibrul beneficiu-cost, beneficiile de pe urma informației trebuie să depășească costul furnizării acesteia.Echilibrul între caracteristicile calitative este o problemă de raționament professional care aparține celor care produc sau utilizează informațiile din situațiile financiare.

Utilizatorii trebuie să poată compara situațiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendințele în poziția financiară și performanțele sale.Utilizatorii trebuie, totodată să poată compara situațiile financiare alea fiverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziția financiară, performata acestora și modificările poziției financiare.

Astfel, măsurarea și prezentarea efectului financiar al acelorași tranzacții și evenimente trebuie effectuate într-o oarecare maniera consecvență în cadrul unei întreprinderi și de-a lungul timpului pentru acea întreprindere și într-o manieră consecventa pentru diferite întreprinderi.

O implicație importantă a calității informației de a fi comparabile este că utilizatorii să fie informați despre politicile contabile utilizate în elaborarea sitatiilor financiare și despre orice schimbare a acestor politici, precum și efectele unei astfel de schimbări.Utilizatorii trebuie să fe în măsură să identifice diferențele între politicile contabile pentru tranzacții și alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeași întreprindere de la o perioadă la alta, cât și de diferite întreprinderi.

Nu este indicat pentru o întreprindere să continue să evidențieze în contabilitatea, în aceeași manieră, o tranzacție sau alt eveniment dacă metoda adoptată nu menține caracteristicile calitative de relevanță și credibilitate.Nu este indicat nici să lase politicile sale contabile neschimbate, atunci când există variante mai relevante și credibile.

Condițiile pentru că informația contabilă să fie relevanta și credibilă sunt oportunitatea, raportul cost-beneficiu și echilibrul între caracteristicile catunitatea vizează raportarea la timp a informațiilor pentru a-și realiza utilizarea sa în deciziile economice.Echilibrul beneficiu-cost, beneficiile de pe urma informației trebuie să depășească costul furnizării acesteia.Echilibrul între caracteristicile calitative este o problemă de raționament professional care aparține celor care produc sau utilizează informațiile din situațiile financiare.

Utilizatorii trebuie să poată compara situațiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendințele în poziția financiară și performanțele sale.Utilizatorii trebuie, totodată să poată compara situațiile financiare alea fiverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziția financiară, performata acestora și modificările poziției financiare.

Astfel, măsurarea și prezentarea efectului financiar al acelorași tranzacții și evenimente trebuie effectuate într-o oarecare maniera consecvență în cadrul unei întreprinderi și de-a lungul timpului pentru acea întreprindere și într-o manieră consecventa pentru diferite întreprinderi.

O implicație importantă a calității informației de a fi comparabile este că utilizatorii să fie informați despre politicile contabile utilizate în elaborarea sitatiilor financiare și despre orice schimbare a acestor politici, precum și efectele unei astfel de schimbări.Utilizatorii trebuie să fe în măsură să identifice diferențele între politicile contabile pentru tranzacții și alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeași întreprindere de la o perioadă la alta, cât și de diferite întreprinderi.

Nu este indicat pentru o întreprindere să continue să evidențieze în contabilitatea, în aceeași manieră, o tranzacție sau alt eveniment dacă metoda adoptată nu menține caracteristicile calitative de relevanță și credibilitate.Nu este indicat nici să lase politicile sale contabile neschimbate, atunci când există variante mai relevante și credibile.

Condițiile pentru că informația contabilă să fie relevanta și credibilă sunt oportunitatea, raportul cost-beneficiu și echilibrul între caracteristicile calitative.

1.3.Principii contabile

M. Gordon, susține că cei mai mulți contabili sunt interesați, mai degrabă de stabilirea principiilor contabile, decât de analiza modului în care aceste principia funcționează iar managementul selectează metodele contabile urmărind maximizarea rezultatelor prin manipularea informațiilor financiare în favoarea sa.Astfel, informațiile prezentate în situațiile financiare sunt dependente de interesele manifestate de manager.

1.3.1.Principiul costului istoric

Presupune că bunurile și valorile să fie evaluate la intrarea în patrimoniu la valoarea de intrare, numită și valoarea contabilă sau cost istoric șiș a rămână reflectate la acest nivel până la ieșirea lor din patrimoniu sau la darea în consum ori până la reevaluare.

Spre exemplu, dacă o marfă a fost cumpărată la un preț de achiziție de 500 RON, intrarea ei în gestiune se va înregistra la această valoare.La vânzare, indifferent de prețul obtunut pentru marfa în cauză, ieșirea din structura contabile “Mărfuri” se va face la valoarea de intrare 500 RON, eventualele diferențe înregistrându-se că profit sau pierdere.Înregistrările contabile ocazionate de achiziția sau vânzarea ulterioară a acelei mărfi este:înregistrarea achiziției de marfă la preț de eachizitie 500 RON(în acest preț de achiziție este inclus costul de achiziție 300 RON, costul transportului 100 RON și taxele vamale 100 RON).Ulterior se inregistraza vânzarea de mărfuri în valoare de 1000 RON+ TVA 24%.

Achiziția de mărfuri : % = 401 740

371 500

4426 240

Plata furnizorului : 401 = 5121 740

Vânzarea de mărfuri: 411 = % 1240

707 1000

4427 240

Descărcarea din gestiune: 607 = 371 500

Încasarea creanței: 5121 = 411 1240

1.3.2.Principiul continuității activității

Acest principiu presupune că entitatea își continuă în mod normal funcționarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activității.Dacă administratorii unei entități au luat cunoastinta de unele elemente de nesiguranță legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-și continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative.În cazul în care situațiile financiare nu sunt ontocmite pe baza principiuli continuității, aceasta informative trebuie prezentată, împreună cu explicația privind modul de întocmire a acestora și motivele care au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu își mai poate continua activitatea.

Ipoteza continuității activității justifica o serie de procedure și component contabile, precum:repartizarea pe mai multe perioade a unor cheltuieli, evaluarea la valoarea de inventar, menționarea în active a unor elemente etc.

Un exemplu îl reprezintă achiziția unei imobilizări corporale în valoare de 500 RON și cu o durată normală de viață de 8 ani se decide amortizarea lui pe o perioadă de 5 ani prin metoda amortizării degresive, au loc înregistrările :

Achiziție de imobilizare corporală: % = 404 595

213 500

4426 95

Amortizarea imobilizării corporale: 681 = 2813 200 pt anul N

120 pt anul N+1

60 pt restul anilor

1.3.3.Principiul permanentei metodelor

Metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul.Principiul permanenței metodelor impune păstrarea acelorași metode de evaluare, de prelucrare, de prezentare a informației contabile etc., în cadul unui exercițiu, ca și de la un exercițiu financiar la altul. Această permanență este necesară pentru a asigura comparabilitatea în timp a informațiilor furnizate de contabilitate.În cazuri justificate însă, unele metode pot fi modificate, cu condiția obținerii aprobărilor necesare și mai ales cu obligația de a prezenta influenta schimbării respective asupra situației patrimoniului și a rezultatelor.Cel mai important eveniment de pe urma căruia pot avea loc schimbări de metode îl reprezintă introducerea unor noi regule contabile.

Exemplu : La data de 31.12.2011 S.C. ABC prezintă un teren cumpărat la valoarea de 1500 RON.Valoarea actuală a terenului este de 2300 RON.Înregistrarea contabilă privind reevaluarea terenului este de formă:

211 = 105 800

1.3.4.Principiul prudenței

Prudența, denumită și conservatorism sau “postulatul neanticiparii profitului și al recunoașterii pierderilor probabile” necesită ca evaluarea în contabilitate să se facă pe o bază prudenta, adică poate fi raportat doar profitul realizat efectiv la data bilanțului.Este necesar să se țină cont de toate datoriile certe apărute în cursul exercițiului financiar actual sau al unui exercițiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între dată bilanțului și data întocmirii acestuia.Trebuie să se țină cont de toate deprecierile, chiar dacă rezultatul exercițiului financiar este pierdere sau profit.

Ca urmare a aplicării acestui principiu, unele câștiguri, dacă sunt doar probabile, nu pot fi înscrise în contabilitate, în timp ce cheltuielile, chiar dacă sunt probabile, trebuie contabilizate întotdeauna.Astfel, contabilul trebuie să fie mai degrabă pesimist.

Spre exemplu: La data de 31.12.2011 în bilanțul societății Beta există mărfuri în valoare de 300 RON și obiecte de inventar în valoare de 600 RON.Valorile lor de piață sunt diferite, respectiv 250 mărfurile și 670 obiectele de inventar.Înregistrările contabile sunt de forma :

6814 = 397 50

-aprecierea obiectelor de inventar conform acestui principiu nu se contabilizează.

1.3.5.Principiul independenței exercițiului

Principiul independenței exercițiilor ne obligă să delimităm corect în timp veniturile și cheltuielile, astfel încât în calculul rezultatului unei perioade de gestiune să se ia doar veniturile și cheltuielile care aparțin și nimic altceva decât acestea.Mai concret, eforturile sau cheltuielile trebuie pune mereu fata în față cu efectele sau veniturile pe care le-au generat, așa încât rezultatul unei perioade să fie cât mai semnificativ.Astfel, la vânzarea de bunuri, venitul din vânzare se înregistrează în luna în care are loc transferul de proprietate, justificat de factură, indiferent de data încasării de la client.Aici plățile nu reprezintă mereu cheltuieli, iar încasările nu sunt întotdeauna venituri..Acest tip de contabilizare, în care se manifestă principiul independenței exercițiilor, este caracteristic contabilității de angajamente, iar contabilitatea de casă este opusul ei, în care rezultatul este determinat doar din prisma încasărilor și plăților.Ca o însușire a contabilității de angajamente, în contabilitate există elemente de cheltuieli intregistrate în avans sau venituri în avans.În timp ce cheltuielile în avans reprezintă cheltuieli efectuate acum, dar ale căror efecte se vor manifesta într-o perioadă viitoare, veniturile înregistrate în avans sunt venituri realizate în prezent, dar în contul unor eforturi viitoare.Veniturile și cheltuielile care sunt conforme efectelor și eforturilor unei perioade se numesc venituri și cheltuieli ale perioadei curente.

1.3.6.Principiul necompensarii

Compensarea între elementele de venituri și cheltuieli, și elementele de active și de datorii nu este acceptată.În schimb, compensările care pot și efectuate sunt între creanțe și datorii, respectând prevederile legale.

Exemplu: Societatea Alfa vinde mărfuri societății Beta în valoare de 1000 RON+TVA 24%.Peste 3 luni societatea Alfa cumpăra de la S.C. Beta mărfuri în valoare de 800 RON+TVA24%.Între cele două societăți s-a încheiat un ordin de compensare a datoriilor cu creanțele existente.Înregistrările în contabilitatea societății Alfa sunt:

Vânzarea de mărfuri: 411 = % 1240

707 1000

4427 240

Descărcarea din gestiune: 607 = 371 1000

Cumpărarea de mărfuri: % = 401 992

371 800

4426 192

Compensarea creanței cu datoria: 401 = 411 992

1.3.7.Principiul evaluării separate a elementelo de active și de datorii

Conform acestui principiu, componentele elementelor de active sau de capitaluri proprii și datorii trebuie evaluate separat.

1.3.8.Principiul intangibilității bilanțului

Situația poziției financiare de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să corespundă cu situația poziției financiare de închidere al exercițiului financiar precedent.

Principiul intangibilității bilanțului impune ca bilanțul de deschidere a unui exercițiu să fie identic cu bilanțul de închidere a exercițiului precedent,Aceasta reprezintă un principiu ce caracterizează mai degrabă contabilitatea europeaza continental.Simplificând lucrurile, putem spune că, în conformitate cu regulă de intangibilitate, nu mai putem adduce modificări capitalurilor proprii, odată ce s-a întocmit bilanțul pe un exercițiu.Un exemplu îl constituie atunci când într-un exercițiu se afla o eroare dintr-un exercițiu precedent sau este modificată metoda contabilă, rezultatul corecției de metoșe se regăsește în rezultatul financiar, fără a marca rezultatul exercițiilor precedente în care a fost modificarea.

1.3.9.Principiul prevalentei economicului asupra juridicului

Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanț și contul de profit și pierdere se face ținând seama de findul economic al tranzacției sau al operațiunii raportate, și nu numai de forma juridică a acestora.

Informațiile prezentate în documentele contabile de sinteză trebuie să reflecte realitatea economică a tranzacțiilor, nu numai forma lor juridică.Un exemplu de aplicare a acestui principiu îl reprezintă operațiunile de leasing.Conform aparentei juridice, bunurile care fac obiectul contractelor de închiriere, inclusiv leasing, sunt reflectate în contabilitatea proprietarului, unde se calculează și amortizare.Însă, dacă cercetăm natură economică a tranzacției, se poate constata că, în unele cazuri, proprietarul de drept transfera către locatar majoritatea riscurilor și a beneficiilor aferente deținerii bunurilor care reprezintă obiectul unui astfel de contract.Atunci când se poate demonstra că acest transfer a avut loc, bunul care face obiectul contractului de leasing va fi înregistrat în contabilitatea utilizatorului, chiar dacă acesta nu are toate atributele dreptului de proprietate asupra bunului în cauză.

1.3.10.Principiul pragului de semnificație

Dacă elementele de bilanț și de cont de profit și pierdere reprezintă o sumă nesemnificativă, atunci pot fi combinate.În momentul în care are loc combinarea, este oferit un nivel mai mare de claritate, iar elementele trebuiesc explicate în note.

1.4. Situații financiare întocmite de societăți comerciale din România

Raportatile contabile se găsesc printre primele lucrări scrise care încă mai există.Exemplele cele mai vechi, găsite în tratatul lui Luca Paciolo, sunt “listele de proprietăți, cunoscute și sub denumirea de active”.

În Franța, situațiile financiare, se regăsesc sub denumirea de “documente contabile de sinteză” și reprezintă situații periodice în care este prezentată situația și rezultatele întreprinderii.

Situațiile financiare, sunt întocmite și prezentate de următoarele categorii de societăți :

a)societăți comerciale : societăți în nume colectiv, societăți în comandita simplă, societăți pe acțiuni, societăți în comandaita pe acțiuni, societăți cu răspundere limitată

b)societăți naționale

c)regii autonome

d)instituții naționale de cercetare-dezvoltare

e)societăți cooperative, și alte persoane juridice care în baza legilor special de organizare, funcționează pe principiile societăților comerciale și de către subunitățile fără personalitate juridical, cu sediul în străinătate, care aparțin persoanelor juridice care se încadrează în situațiile de mai sus, cu sediul sau domiciliul în România.Categoriile de personae juridice care la data bilanțului depășesc limitele a două dintre criteriile: total active 3.650.000 euro, cifra de afaceri 7.300.000 euro și un număr mediu de 50 de salariați, întocmesc și prezintă situațiile financiare anuale, mai exact bilanțul, contul de profit și pierdere, situația modificărilor capitalurilor proprii, situația fluxurilor de trezorerie și notele explicative ale situațiilor financiare anuale.Pe de altă parte, categoriile care nu îndeplinesc aceste criteria, întocmesc situații financiare simplificate, cum ar fi : bilanțul, contul de profit și pierdere și notele explicative la situațiile financiare anuale.

1.4.1. Bilanțul

Autorul teoriei realității bilanțului, D.Rusu, vede bilanțul ca fiind “un calcul de sinteză care indică starea de fapt a activității întreprinderii și care permite sesizarea dintr-o singură privire a situației economico-juridice și financiare a întreprinderii, arătând amănunțit caracterul mijloacelor ei de acțiune, resursele proprii și străine, inclusive rezultatul final”.

În conformitate cu Ordinul Ministerului de Finanțe 17520/2005, bilanțul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, de datorii și capital propriu ale entității la sfârșitul exercițiului finanaciar, precum și în celelalte situații prevăzute de lege.În bilanț, elementele de activ și datorii sunt grupate în funcție de natură și lichditate, respective natura și exigibilitate.

Activul este compus din active imobilizare : imobilizări necorporale, imobilizări corporale, imobilizări financiare, din active circulante : stocuri, creanțe, investiții pe termen scurt, casă și conturi la bănci, și din cheltuieli în avans.

Structurile de capital propriu și datorii sunt organizate în capitaluri și rezerve : capital subscris, prime de capital, reserve reevaluate, reserve, profit și pierdere raportată, profitul si pierderea exercițiului financiar curent, și în datorii pe termen lung, datorii pe termen scurt, provizione și venituri în avans.

Un provizion este recunoscut în momentul în care întreprinderea are o obligație curentă generată de un eveniment anterior sau poate și realizată o bună estimare a valorii obligației sau este probabil că o ieșire de resurse care afectează beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligația respective.Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli nu pot avea drept scop corectarea valorilor elementelor de active, iar suma lor trebuie să fie corelată cu riscurile și cheltuielile previzibile.Provizioanele care figurează în bilanț la rubric “Alte provizioane” trebuie prezentate în notele explicative în măsura în care acestea sunt semnificative.

Conform IAS 1 “Prezentarea situațiilor financiare”, un activ este considerat curent în momentul în care se așteaptă să fie realizat sau este deținut pentru vânzare sau consum în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii sau este deținut, în scopul comercializării sau pe termen scurt și se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului sau reprezintă lichidități sau echivalente de lichidități a căror utilizare nu este restricționată.Celelalte active sunt necurente.

Delimitarea curent/necurent se realizează în funcție de durată de realizare a activelor raportată la durata exercițiului financiar sau la durata ciclului de exploatare.Ciclul de exploatare al unei întreprinderi este timpul scurs între achiziția materiilor prime și materialelor care intră într-un process de exploatare și realizarea lor sub formă de lichidități bănești sau echivalente de lichidități.

O datorie este considerată curentă atunci când îndeplinește una din condițiile : se așteaptă să fie decontata în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii sau este deținută, în vederea comercializării, este exigibila în termen de 12 luni de la data bilanțului, sau întreprinderea nu are un drept necondiționat de a amâna scadenta datoriei pentru cel puțin 12 luni după data bilanțului. Celelalte datorii sunt clasificate că datorii necurente.

Principalii indicatori calculați pe baza bilanțului contabil sunt : indicatorul lichidității curente, indicatorul lichidității immediate, gradul de îndatorare, achitarea dobânzilor, viteza de rotație a stocurilor, număr de zile de rotație a stocurilor, viteza de recuperare a creanțelor, viteza de plată a furnizorilor, viteza de rotație a activelor imobilizate, viteza de rotație a activelor totale, rentabilitatea capitalurilor angajate, marja brută din vânzare.

1.4.2. Contul de profit și pierdere

Contul de profit și pierdere sau contul de rezultat este documentul contabil de sinteză care măsoară performațele unei întreprinderi în cursul unei perioade de date.

Ordinul Ministerului de Finanțe nr. 1752/2005, își îndreaptă atenția către elementele Contului de profit și pierdere.Așadar, cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse și furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entității, după deducerea reducerilor comerciale, și a taxei pe valoare adăugată, precum și a altor taxe legate direct de cifră de afaceri.

Veniturile și cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităților curente ale entității trebuie prezentate la “Venituri extraordinare” și “Cheltuieli extraordinare”. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacții ce sunt clar diferite de activitățile curente și care nu se așteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.Un exemmplu, îl constituie pierderile rezultate în urma unui cutremur sau a unui dezactru natural.

În timp ce Ordinul Ministerului de Finanțe este restrictive, impunând și un format standard de prezentare a Contului de profit și pierdere, IAS 1 “Prezentarea situațiilor financiare” lasa la alegerea managementului întreprinderii forma acestuia de prezentare, sugerând doar un format de Cont de profit și pierdere după natura și după funcții.

Performata întreprinderii poate fi determinate pe baza relației:

REZULTAT = VENITURI – CHELTUIELI

În cadrul venturilor de exploatare, locul primordial îl ocupa cifra de afaceri. Aceasta este constituită din vânzări de bunuri, lucrări și de servicii legate de activitatea de bază a întreprinderii.Conform referențialului internațional, reducerile financiare se deduc din valoarea cifrei de afaceri.

Veniturile financiare sunt constituite de dividende și dobânzi de încasat, venituri din operații speculative cu titlurile de plasament, diferențe favorabile de curs valutar.

Cheltuielile financiare sunt reprezentate de cheltuieli cu dobânzile, generate de operații speculative cu titluri de plasament, diferențe nefavorabile de curs valutar.

Norma internațională IAS 1 revizuita interzice prezentarea separate a elementelor extraordinare, aceasta fiind o particularitate a Contului de profit și pierdere întocmit conform IAS 1 “Prezentarea situațiilor financiare”.

Principalii indicatori care se pot calcula pe baza contului de profit și pierdere sunt : indicatorul privind acoperirea dobânzilor, viteza de rotație a stocurilor, numărul de zile de stocare, viteza de recuperare a creanțelor și de plată a furnizorilor, viteza de rotație a activelor imobilizate, viteza de rotație a activelor totale, rentabilitatea capitalurilor și marja brută.

1.4.3.Situația variației capitalurilor proprii

Pentru elaborarea situațiilor financiare majoritatea întreprinderilor adopta conceptul financiar al capitalului.Un exemplu în reprezintă, banii investiți sau puterea de cumpărare investita, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii.Capitalul reprezintă capacitatea de producție a întreprinderii exprimată.

Nivelul capitalului și determinarea profitului este menținută în conceptele:

a)menținerea capitalului financiar, profitul se obține doar dacă valoarea financiară a activelor nete la sfârșitul perioadei este mai mare decât valoarea finanaciara a activelor nete la începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către proprietari.

b)menținerea capitalului fizic, profitul se obține doar atunci când capacitatea fizică productivă a întreprinderii la sfârșitul perioadei depășește capacitatea fizică productivă de la începutul perioadei, după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari.

Pe de-o parte, Ordinul Ministerului de Finanțe nr. 1752/2005 nu prevede reglementări special privind situația variației capitalurilor proprii ale unei întreprinderi însă impune întocmirea acesteia în situația în care societatea respectivă respecta două din cele trei condiții de mărime, iar pe de altă parte IAS 1 “Prezentarea situațiilor financiare” menționează aspect privind situația variației capitalurilor proprii.

Capitalurile proprii ( Activ net ) = Active – Datorii

Variația Capitalurilor Proprii = Variația Activelor – Variația Datoriilor

Conform IAS 1, întreprinderea poate opta pentru una din următoarele forme de prezentare a Situației variațiilor capitalurilor proprii : o situație prin care se realizează reconcilierea șoldurilor inițiale și a șoldurilor finale ale fiecărei component de capitaluri proprii sau o situație a câștigurilor și pierderilor pentru exercițiu încheiat.Rezultatul obtinul însumează valorile celor trei component și este numit rezultat global sau rezultat economic.

1.4.4.Situația fluxurilor de trezorerie

Fluxurile de trezorerie sunt definite de Standardaul Internațional de Contabilitate IAS 7 drept intrări sau ieșiri de numerar și echivalente de numerar.Principala sursă, întocmită în conformitate cu prevederile IAS 7 este “Situația fluxurilor de trezorerie”, iar scopul acestora reprezintă furnizarea de informații cu privere la poziția financiară, și modificările poziției financiare a întreprinderii, acestea fiind utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice .

Din prisma abordărilor funcționale a activitatiilor întreprinderii, fluxurile de trezorerie sunt grupate în trei categorii :

-fluxuri provenite din activități de exploatare

-fluxuri provenite din activități de investiții

-fluxuri provenite din activități de finanțare

Situația fluxurilor de trezorerie este considerată o componentă a situațiilor financiare anualu conform Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr 1752 / 2005. Această situație este întocmită cu ajutorul a două metode : metoda directă și metoda indirectă.

a) Metoda directă

Potrivit acestei metode se operează cu încasări și plăti brute în numerar.Din fluxurile de numerat venite din activitatea de investiții fac parte : avansuri în numerar și împrumuturi efectuate către alte părți, încasări în numerar din vânzarea de terenuri și clădiri plățile în numerar pentru achiziționarea de terenuri și mijloace fixe, active necorporale și alte active pe termen lung, ,echipamente și instalații.Fluxurile de numerar provenite din activitatea de finanțare venituri din numerar din emisiunea de acțiuni și alte instrumente de capital propriu, se determina pe baza creșterii capitalulu social, și se ajustează cu variația creanțelor privind capitalul subscris și nevărsat.

Din categoria fluxurilor de numerar provenite din activitatea de exploatare fac parte încasările în numerar venite dn vânzarea de bunuri și prestări servicii, încasările în numerar provenite din redevențe, norarii,comisioane și alte venituri și plăți în numerar către furnizorii de bunuri și servicii.

b) Metoda indirectă

O particularitate a acestei metode constă în faptul că profitul net este ajustat cu efectele tranzacțiilor ce nu au natura monetară, amânările sau angajamentele de plăți.Situația fluxurilor de numerar se prezintă astfel :

-fluxuri de numerar din activitățile de exploatare : rezultatul net

-fluxuri de numerar din activități de investiții : plățile în numerar pentru achiziționarea de terenuri și mijloace fixe, încasările în numerar din vânzarea de terenuri și clădiri, instalații și echipamente, avansuri în numerar și împrumuturi effectuate către alte părți

-fluxuri de numerar provenite din activități de finanțare : venituri în numerar din emisiunea de obligațiuni, plăți în numerar ale locatarului pentru reducerea obligațiilor legate de o operațiune de leasing financiar,venituri în numerar din emisiunea de acțiuni și alte instrumente de capital propriu, plăți în numerar către acționari pentru achiziționarea acțiunilor întreprinderii.

În final, se ajunge la rezultatul obținut cu ajutorul metodei indirecte care trebuie să fie același cu cel obținut prin metode directă, diferind doar structura fluxurilor de numerar referitaore la activitățile de exploatare.

IAS 7 prefera ca metodă de calcul a fluxurilor de trezorerie, metoda directă, deoarece furnizează informații utile pentru estimarea fuxurilor viitoare de trezorerie.În practică, întreprinderile însă optează pentru metoda indirectă pentru că are o logică de calcul mult mai apropiată de formatul raportărilor contabile.

În principiu, fluxurile de trezorerie se prezintă la nivelul mărimii lor brute, deci nu trebuie să aibă loc compensarea încasărilor și plăților din categorii similare sau din categorii diferite.

Fluxurile în monede străine sunt schimbate la cursul zilei platii sau încasării.Lichiditățile în monede străine sunt transformate la cursul de închidere, iar câștigurile și pierderile rezultate din variația cursului între dată fluxurilor și data încheierii exercițiilor, nu sunt considerate fluxuri monetare.

1.4.5. Politici contabile și note explicative

Politicile contabile și notele explicative fac parte din Ordinul Ministerului de Finanțe nr 1752/2005, fiint mai detaliate decât cele din IAS 1 “Prezentarea situațiilor financiare”.

Politicile contabile sunt exprimate de principiile, bazele, convențiile, regulile și practicile aplicate de o întreprindere la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale.Din categoria politicilor contabile fac parte : amortizarea imobilizărilor, reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric, capitalizarea dobânzii sau recunoașterea acesteia ca o cheltuială.În plus, pentru elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile prevăzute.Pentru a putea modifica politicile contabile , trebuia ca aceasta să fie permisă de lege, sau că rezultatul să fie mai relevant și mai credibil.

Notele explicative reprezintă informații referitoare la metodele de evaluare a activelor, dar și alte informații suplimentare relevante pentru necesitățile utilizatorilor.Fiecare element al bilanțului, contului de profit și pierdere, situației fluxurilor de trezorerie, situației variației capitalului propriu trebuie să aibă atașat o notă explicativa.Notele explicative sunt clasificate în 10 formulare :

-active imobilizate

-prvizioane pentru riscuri și cheltuiele

-repartizarea profitului

-analiza rezultatului din exploatare

-situatia creanțelor și datoriilor

-principii, politici și metode contabile

-actiuni și obligațiuni

-informatii privind salariații, administratorii și directori

-calculul și analiza principalilor indicatori economico-financiari

-alte informații

1.5. Auditul situațiilor financiare

Conform Standardului nr 120 Cadrul general al Standardelor de Audit, situațiile financiare reprezintă principal sursa informațională, de aceea situațiile financiare sunt realizate în concordanță cu Standardele Internaționale de Contabilitate, Standardele Naționale de Contabilitate și/sau cu un Cadru General de Raportare Financiară.Acest standard, oferă condițiile ce trebuiesc îndeplinite pentru exprimarea opiniei auditului : “oferă o imagine fidelă” sau “prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative”.

Auditorii au ca obiectiv verificarea corectitudinii întocmirii bilanțului, contului de profit și pierdere, situației fluxurilor de trezorerie și notele contabile.Acestea trebuie să fie coerente, iar auditoria verifica dacă reglementările în vogoare au fost corect aplicate, respectate.Pot verifica imaginea fidelă și complete a patrimoniului cu ajutorul evidentei cronoligice și sistematice a tuturor operațiunilor economico-financiare, inventarierii patrimoniului.

Raportul de audit are următoarele elemente de bază:

-titlul raportului

-paragraful introductiv : identificarea situațiilor financiare, identificarea relației pe baza căreia s-a făcut auditarea, descrierea lucrărilor efectuate de către auditor pe etape ale angajamentului

-paragraful pentru opinii : trebuie să conțină clar opinia auditorului asupra reflectații

-adresa auditorului, dată întocmirii raportului, semnătura și parafa auditorului.

1.6. Situațiile financiare din Marea Britanie și SUA

1.6.1.Situațiile financiare din Marea Britanie

Situațiile financiare care sunt realizate de întreprinderile din Marea Britanie sunt : Bilanțul (Balance Sheet), Contu de profit și pierdere (Profit and Loss Account), situația câștigurilor și pierderilor totale recunoscute (Statement of total recognized Gaines and Loss), situația variațiilor capitalurilor proprii (Reconciliation of movements în Shareholders Funds), situația fluxurilor de numerar (Statement of Cash Flow), notele la situațiile financiare (Notes).

Bilanțul este realizat sub formă de listă a activelor, apoi de capitaluri proprii și datorii, sau că listă care prezintă activele nete, listă care este preferată de majoritatea societăților britanice.Contul de profit și pierdere, este efectuat sub formă de listă.Elementul principal de venituri este reprezentat de cifră de afaceri.Cheltuielile de exploatare sunt împărțite după funcțiile întreprinderii.În contul de profit și pierdere 5 este necesar că piețele financiare să stabilească previziuni asupra performanței viitoare a întreprinderii.Deci, evenimentele care afacteaza profitul sau pierderea exercițiului și care trebuie să nu se mai repete, trebuie să fie prezentate utilizatorilor.Un element specific contabilității britanice este reprezentat de situația câștigurilor și pierderilor totale recunoscute, și a apărut în FRS 3 Reporting Financial Performace.Elementele care afectează creșterea sau diminuarea capitalurilor proprii sunt cuprinse în această situație, dar și distribuitorii de dividend sau micșorărilor de capital prin distribuirea către asociați.Toate variațiile capitalului propriu, inclusiv tranzacțiile cu proprietarii, sunt cuprinse în situația variației capitalurilor proprii.Această situație are următoarea structura : rezultatul exercițiului, arătându-se felul în care este distribuit, și anume în dividende iar diferența se reportează, apoi totalul plusurilor și minusurilor de valoare.În continuare sunt prezentate variațiile capitalului propriu, iar însumarea algebrică a lor duce la optinerea capitalului propriu.Structura fluxurilor de numerar este diferită de cea din România, și are următoarea structura:

-activitatile de exploatare

-veniturile din interese de participare și serviciul finanțării

-impozitul pe profit

-activitatile de investiții

-incasari sau plăti generate de vânzarea sau achiziția de activități

-dividende plătite referitoare la capitalul societății

-gestiunea lichidităților

-activitatile de finanțare

În notele explicative, sunt descrise principalele metode contabilizate utilizate, sunt analizate activele imobilizate, precizarea sumelor dobânzilor, onorariile de audit, remunerarea managerilor.În plus, trebuie să conțină informații sectoriale, și anume cifra de afaceri pe fiecare sector geograpfc, rezultatul din exploatare și activul net.În Marea Britanie, nu se pune accent pe prezentarea bilanțului sau a contului de profit și pierdere, ci pe analiza detaliată din note.

1.6.2. Situațiile financiare în SUA

Companiile americane întocmesc situații financiare cum ar fi : bilanțul (balance sheet), contul de profit și pierdere (income statement), situația fluxurilor de numerar (statement of cash flow), situația variației capitalurilor proprii (statement of stockholder-s equity) și notele la situațiile financiare (notes to financial statements), adăugându-se o situație nouă, în comparative cu România, a rezultatului global (economic), care poate fi raporat fie că situație de sine stătătoare, fie că situație a modificării capitalurilor proprii 5 .

Conform SFAS 130, rezultatul economic este compus din 2 elemente : rezultatul net și alte elemente de rezultat economic.Aceste elemente ar putea fi : ajustări din conversia din moneda străină, câștiguri și pierdere nerealizate din anumite investiții în acțiuni și obligațiuni,ajustări prinvind valoarea minimă a datoriei privind pensiile.Nu este impusă o anumită structură a rezultatului global, oferind întreprinderii posibilitatea de a-l prezenta.

Capitolul 2. Studiul de caz al companiei S.C. MARTCONF S.R.L.

Numele firmei: S.C. MARTCONF S.R.L

Sediul firmei (adresa, telefon, fax): Călărași,str. Locomotivei, nr.3

Cod fiscal : RO1920350

Numărul și data înregistrări la Oficiul Registrului Comerțului : J51/482/1991

Forma juridică de constituire : Societate cu răspundere limitată

Tipul activități potrivit obiectului de activitate :Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte

Activitate principală : Cod CAEN 1413 : Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte ( exclusiv lenjerie de corp)

2.1.Scurt istoric

S.C. MARTCONF S.R.L., cu sediul în Călărași, str.Locomotivei, nr.3, este o societate comercială cu capital privat integral românesc având ca obiect principal de activitate producția de confecții textile în sistem lohn începând cu anul 1993.Societatea a fost înmatriculata la Registrul Comerțului sub nr. J51/482/1991, cod fiscal RO1920350 și este reprezentată de doamna Chiran Maria-administrator.Capitalul social în totalitate subscris și vărsat este de 93.080 lei.Valoarea cifrei de afaceri în anul 2012 a fost de 2,116,173 lei.

Producția executată este destinată în totalitate exportului fiind foarte diversificata, acoperind o gamă variată de articole de îmbrăcăminte pentru toate sezoanele, pentru femei, bărbați și copii cu preponderenta confecții sport, tehnice și de timp liber.Gama de produse este creată și executată astfel încât să răspundă celor mai exigente cerințe ale pieței internaționale, variind de la articole de primavara-vara, reprezentate prin jachete de vânt impermeabile ( din țesături laminate cu cusături termolipite) până la cele mai complexe jachete pentru sezonul rece cu diverse destinații (multifuncționale și totodată în concordanță cu cerințele modei actuale).

Spațiul productiv este organizat într-o clădire P+1 și anexe, cu suprafața totală de 650 mp.La parter se afla sala de croit, de brodat și magazia de produse finite, într-o altă secțiune se găsesc două birouri.La etaj sunt două sectoare de lucru dotate cu 120 de mașini și instalații de lucru, utilajele existente sunt compuse din mașini de cusut lineare automate marca Necchi ( pentru cusături medii și groase) cu un ac, cu două ace, mașini speciale de încheiat și surfilat cu trei, patru și cinci fire marca Rimoldi, mașini speciale cu dublu și triplu transport pentru executat cusături foarte groase, mașini speciale pentru cusături zig-zag, o mașină de brodat computerizată în 10 capete și 7 culori marca ZSK, mașini de cusut nasturi, de executat butoniere, pentru fixat butoni la presiune, mașini de termosaldat ( pentru țesături laminate:Sympatex, Goretex), mașini moderne pentru secționat și croit, pentru călcat și finisat.Personalul productiv în număr mediu de 80 de salariata este organizat în două formații de lucru care își desfășoară activitatea într-un singur schimb.

Pentru fiecare etapă a procesului de producție exista personal calificat, cu experiență în domeniu, care asigură o înaltă calitate produselor.Cele două formații de lucru produc în medie 3.000 de jachete pe lună.Toți partenerii de afaceri sunt reprezentați direct în firma, urmăresc îndeaproape toate fazele de producție și participa efectiv la eficientizarea activității societății, condiție necesară pentru a exista și rezistă pe piața externă concurențiala.

Planificarea proceselor de fabricație se face pe parcursul etapelor de contractare pentru confecționarea articolelor de îmbrăcăminte materializându-se prin întocmirea programului de fabricație în funcție de termenele contractuale.Fabricația se execută în conformitate cu prevederile din documentația de execuție și a modelului de referință.

Pe parcursul a celor aproape 21 ani de existența au produs o gamă foarte diversificata de confecții textile pentru diverși clienți externi și pentru mărci consacrate din Italia, Franța, Anglia, Spania, Germania.În ultimii 5 ani s-a confecționat o gamă variată de produse aparținând mărcilor:Prada, Moncler, Brema, Paciotii, Calvin Klein, Trussardi, Hugo Boss, Armâni, Zara, Marks&Spencer, Ellesse, Tecnostar, Ladakh, Berghaus, Massimo Dutti, Zenga, Cipriani, Ciesse, JP Gaultier McRoss, Missoni, Fay, Marella, Max Mara din gama jachete de timp liber, sport și sport casual, piumine.

De asemenea, în lunile premergătoare sezonului invernal s-au produs costume de schi multifuncționale din țesături laminate, tehnice care deservesc clienții pasionați de acest sport.Toată producția se derulează în baza contractelor de lohn încheiate cu aceste firme, termenul de încasare specificat în contractele încheiate cu partenerii externi fiind de 30 de zile de la data exportului.

2.2.Modul de constituire al capitalului

Capitalul social este privat, în valoare de 93.080 de lei; acționariatul fiind compus din – persoana fizică, conform actului constitutiv al societății.

Tabel 1. Ponderea detinuta din capitalul social

2.3. Situația generală a activelor fixe

Activele fixe ale firmel se pot împărți în mai multe categorii.Astfel, o primă categorie poate fi reprezentată de activele de exploatare și generatoare de venituri. Societatea deține în proprietate 120 de mașini și instalații de lucru, utilajele existente sunt compuse din mașini de cusut lineare automate marca Necchi ( pentru cusături medii și groase) cu un ac, cu două ace, mașini speciale de încheiat și surfilat cu trei, patru și cinci fire marca Rimoldi, mașini speciale cu dublu și triplu transport pentru executat cusături foarte groase, mașini speciale pentru cusături zig-zag, o mașină de brodat computerizată în 10 capete și 7 culori marca ZSK, mașini de cusut nasturi, de executat butoniere, pentru fixat butoni la presiune, mașini de termosaldat ( pentru țesături laminate:Sympatex, Goretex), mașini moderne pentru secționat și croit, pentru călcat și finisat.

Tabel 2. Structura echipamentelor tehnice

Sursa : Calcule realizate de autor cu ajutorul datelor informative ale firmei

O altă categorie a activelor fixe o constituie activele în afară exploatării, care nu generează venituri. În această categorie intră mobilierul și aparatură de birotica ce se afla în proprietatea întreprinderii.

2.4.Situația clădiriilor și a terenurilor

Societatea S.C. MARTCONF S.R.L. are în proprietate o clădire P+1 și anexe, cu suprafața totală de 650 mp, situată în str. Locomotivei, nr.3, județul Călărași, unde își desfășoară activitatea de producție. La parter se afla sala de croit, de brodat și magazia de produse finite, într-o altă secțiune se găsesc două birouri.La etaj sunt două sectoare de lucru dotate cu 120 de mașini și instalații de lucru.

Tabel 3. Structura cladirilor si terenurilor

Sursa : Date preluate din cartea funciara a companiei.

S.C. MARTCONF S.R.L. activează de aproape 22 ani, iar producția executată este destinată în totalitate exportului fiind foarte diversificata, acoperind o gamă variată de articole de îmbrăcăminte pentru toate sezoanele, pentru femei, bărbați și copii cu preponderenta confecții sport, tehnice și de timp liber.Trebuie menționat faptul că toate serviciile oferite se realizează pe bază de comenzi primite de la cliente. Clientul se prezintă la sediul firmei și discuta cu persoană responsabilă să preia comenzile.Clientul împreună cu reprezentantul fac o comandă scrisă, schițând ceea ce vrea să fie executat, apoi această este semnată de ambele părți.

2.5. Analiza pietei intreprinderii

Tabel 4. Evoluția vanzarilor

Sursa : Calcule realizate de autor cu ajutorul preluarii din situatiile financiare

În anul 2011 producția vândută a scăzut cu 207.039 lei, determinând astfel și scăderea cifrei de afaceri cu 206.101 lei, scădere ce poate fi explicată prin impactul crizei economice și financiare la nivel național . Se poate observa că producția vândută are o pondere semnificativă în cifra de afaceri. Acesta situație se datorează faptului că societatea își exercita activitatea în regim de lohn. Afacerile în regim de lohn sunt axate pe producerea unor articole folosind mâna de lucru necalificată sau puțin calificată locală, considerată ieftină pe plan internațional. În cazul în care se folosește o materie primă, aceasta este importată, prelucrată, apoi exportată din nou.

În anul 2012, cifra de afaceri a cunoscut o creștere cu 218.767 de lei, acestă creștere fiind datorată exclusiv producției vândute, care a crescut cu 220.713 lei, ceea ce arată că societatea s-a concentrat asupra principalului domeniu de activitate.

Cifra de afaceri prin inflație este de 1.960.589,62 lei , știind că indicele prețurilor in anul 2012 este de 103,33%.

CArecalculata = CA N-1 * IP N/N-1

Cota de piața este nesemnificativă în raport cu marile companii concurente, urmare nu se prevăd nici oportunități nici amenințări în perioada următoare.

Ritmul mediu de modificare al cifrei de afaceri se calculează după formula :

RCA = (√Ca2012 / Ca2010 – 1) * 100 = 0.03%

Creșterea medie anuală a cifrei de afaceri este o creștere aparenta, deoarece trebuie corectata cu rata inflației.

2.6.Analiza partenerilor de afaceri (clienți, furnizori)

Clienții S.C. MARTCONF S.R.L. sunt reprezentați doar prin persoane juridice. Situația principaliilor clienți și ponderea vânzărilor a acestor

a este prezentată mai jos :

Tabel 5. Clienții societatii S.C. MARTCONF S.R.L.

Sursa : Date preluate din contractile clientilor S.C. MARTCONF S.R.L.

Analizând situația clienților se observă că societatea nu este dependentă de nici unul dintre clienții săi. Situația riscurilor legate de clienți este favorabilă societății deoarece nici unul dintre clienții firmei nu se confruntă cu situații speciale.

Tabel 6. Calculul creantelor

Sursa : Calcule realizate de autor cu ajutorul situatiilor financiare

Rotația creanțelor = Șold Creanțe / Cifra de afaceri * 360 zile

În anul 2011 societatea prezintă o creștere a puterii de negociere a clienților față de anul anterior, numărul de zile scăzând semnificativ (cu 30,8 de zile). Însă anul 2012 arata o mică scădere a puterii de negociere, rotația creanțelor crescând cu 9,35 de zile.

În anul 2010 societatea a înregistrat 463.724 lei creanțe comerciale, precum și o cifră de afaceri de 2.103.507 lei, în anul 2011 atât cifra de afaceri cât și creanțele cunoscând o scădere considerabilă. Acest trend se poate observa și din perspectiva producției vândute, care, în 2011 a avut o evoluție negativă.

De obicei furnizorii sunt dintre cei tradiționali, care, ca și S.C. Martconf S.R.L. au decis să implementeze sistemul de asigurarea calității conform ISO și care respectă piață ca element cu funcțiune de reglare a prețurilor, de principal regizor-analist al topurilor pentru firmele ce furnizează aceleași servicii.

Analiza comparativă a cifrei de afceri și a obligațiilor față de furnizori este prezentată după cum urmează:

Tabel 7. Calculul obligatiilor financiare

Sursa : Calcule realizate de autor cu ajutorul informatiilor din situatiile financiare

Rotație furnizori = Șold Furnizori / Cifra de afaceri * 360 zile

Prin calculul rotației obligațiilor comerciale în număr de zile, se indica ritmul achitării datoriilor față de terți. O valoare mică arătă ca societatea își achita obligațiile mai repede. Ca și durata de recuperare a creanțelor, acest indicator exprima în mod concret numărul de zile în care compania își rambursează datoriile față de furnizori.Dacă durata de plată a furnizorilor acoperă staționarea sub formă de stocuri și de încasare a creanțelor înseamnă ca respectiva companie beneficiază de un credit comercial și își poate plăti furnizorii la timp, după încasarea creanțelor și ieșirea stocurilor prin vânzare.

Analizând relația cu furnizorii, se constată că societatea nu a a avut conflicte cu nici unul dintre furnizori. Și-a ales bine furnizorii, majoritatea acestora asigurând transportul gratuit al mărfurilor în condiții optime și în termenele prevăzute pe documente. De asemenea se observă că durata creditului furnizor este mai mare decât durata creditului clienți, ceea ce înseamnă o durată de plată mai mare a furnizorilor și o durată de încasare mai mică a clienților.Ca și durata de recuperare a creanțelor, acest indicator exprima în mod concret numărul de zile în care compania își rambursează datoriile față de furnizori.

Dacă durata de plată a furnizorilor acoperă staționarea sub formă de stocuri și de încasare a creanțelor înseamnă ca respectiva companie beneficiază de un credit comercial și își poate plăti furnizorii la timp, după încasarea creanțelor și ieșirea stocurilor prin vânzare.Analizând relația cu furnizorii, se constată că societatea nu a a avut conflicte cu nici unul dintre furnizori. Și-a ales bine furnizorii, majoritatea acestora asigurând transportul gratuit al mărfurilor în condiții optime și în termenele prevăzute pe documente. De asemenea se observă că durata creditului furnizor este mai mare decât durata creditului clienți, ceea ce înseamnă o durată de plată mai mare a furnizorilor și o durată de încasare mai mică a clienților.

2.7.Analiza bilanțului

Patrimoniul net al întreprinderii în perioada analizată a avut următoarea evoluție: 2.272.729 lei în 2010; 2.151.330 lei în 2011 și 2.150.800 în 2012.Din analiză în evoluție a structurii activelor reies caracteristicile unei societăți specializate în activitatea de producție.

Ponderea imobilizărilor totale la sfârșitul anului 2012 este de 57,92 %, din total active, din care:

• 57,91 % imobilizări corporale

• 0,01 % imobilizări financiare ( creanțe imobilizate)

Întrucât achiziționarea acestor titluri s-a făcut în scopul deținerii pentru o perioadă mai mare de un an, valoarea lor a fost trecută la categoria imobilizări financiare.

Stocurile dețin o pondere foarte mică în totalul activelor, datorită faptului că societatea produce în sistem lohn.Remarcăm faptul că în anii 2011 și 2012, valoarea acestora a fost nulă.

În ceea ce privește creanțele, acestea au avut o evlotutie fluctuanta de la un an la altul, astfel ponderea acestora în totalul activelor a fost de 21,26%în 2010, de 13,21% în 2011, de 16,98% în 2012.Analizând situația creanțelor, remarcăm faptul că valoarea dominantă a fost deținută de clienții interni.O ponderea în totalul activelor superioară revine casei și conturilor la bănci, astfel că de la 19,78% în 2010, aceastea au ajuns în 2011 la 27,32%, iar apoi s-au redus până la 25,09% în 2012.

Tabel 8. Calculul indicatorilor

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate din situatiile financiare ale companiei

2.7.1.Corelația fond de rulment, necesar de fond de rulment, trezoreria netă : Fondul de rulment ( FR) poate fi definit ca fiind diferența dintre capitalul permanent și activele imobilizate. În situația în care această diferență este negativă, rezultă faptul că întreprinderea se confruntă cu un deficit (insuficientă) de fond de rulment.

Fondul de rulment reprezintă o marjă de siguranță a întreprinderii, impusă de diferențele existente între sumele de încasat și cele de plătit, precum și decalajul ce poate să apară între termenul de transformare a activelor în bani și durata medie în care datoriile devin exigibile.

FR = Capitaluri permanente – Active imobilizate =

= ( Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung) – Active imobilizate

Tabel 9. Calculul fondului de rulment

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate din situatiile financiare

La societatea analizată, pe întreaga perioadă de analiza s-au înregistrat valori pozitive și un trend permanent crescător al fondului de rulment, ceea ce înseamnă că sursele permanente reușesc să finaneze integral alocările permanente, rămânând și un surplus pentru finanarea nevoilor ciclice. Cauzele se observa prin corelarea ritmurilor de evoluție a capitalurilor permanente și ale activelor imobilizate, respectiv I Capital permanent > IActive imobilizate. Această situație se apreciază ca fiind favorabilă, reflectând un echilibru pe termen lung existent la nivelul agentului economic analizat.

Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezintă diferența dintre activele circulante (exclusiv disponibilitățile) și obligațiile pe termen scurt ( nu se includ creditele pe termen scurt). În cazul în care diferența este pozitivă, aceasta reprezintă activele circulante de natura stocurilor și creanțelor ce urmează a fi finanțate din fondul de rulment. Atunci când diferența este negativă, se înregistrează nu o nevoie de fond de rulment, ci o degajare de surse atrase.

NFR = ( Active circulante – Disponibilități – Investiții financiare) – Obligații pe termen scurt

Tabel 10. Calculul nevoii de fond de rulment

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate din situatiile financiare

La societatea analizată, necesarul de fond de rulment a înregistrat valori pozitive și o

tendința crescătoare în perioada 2011-2012, ceea ce înseamnă că societatea a înregistrat în permanență un excedent de nevoi temporare (active circulante) față de resursele temporare (datorii mai mici de un an). Printre cauzele acestei evoluii se înscriu creterea vânzărilor și politica de investiii care atrage nevoia de finanare a ciclului de exploatare (pentru ultimii doi ani), aspecte pozitive.În estimarea unor elemente necesare în cazul aplicării metodei de evaluare bazate pe fluxul de lichidități este necesar și indicatorul viteza de rotație a NFR.

Relația de calcul este:

Viteza de rotație a NFR = NFR / CA * T

Tabelul 11. Calculul vitezei de roatatie a nevoii de fond de rulment

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate din situatiile financiare

Trezoreria neta se poate stabili ca diferență între fondul de rulment și necesarul de fond de rulment, sau ca diferență între trezoreria de activ și trezoreria de pasiv. TN = FR – NFR

Tabel 12. Calculul trezoreriei nete

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate din situatiile financiare

2.7.2.Analiza corelației creante-obligatii

Tabel 13. Corelația creanțe – obligații

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate din situatiile financiare

În anul 2011 creanțele și obligațiile urmat un ritm mult inferior celui aferent cifrei de afaceri, ceea ce influențează favorabil fluxul de disponibilități. Această influentă este este reflectată în raportul dintre creanțe și obligații, care deși a scăzut în anul 2011, înregistrează valori supraunitare. În anul următor se înregistrează o îmbunătățire a situației, cifra de afaceri având o evoluție mult mai accentuată, în sensul creșterii, față de creanțe și obligații. Acest lucru va duce la reducerea gradului de imobilizare a capitalului firmei.

În cadrul companiei se cercetează în primul rând evoluția creanțelor și obligațiilor, în raport cu cifra de afaceri pentru a pune în evidență raportul dintre imobilizarea capitalului firmei și cel care privește folosirea surselor atrase, cu ajutorul indicatorilor:

Durata de imobilizare a creanțelor ( Di)

Di = (Sd * T) / CĂ

Unde: Sd – Șoldul mediu debitor al creanțelor;CA – cifră de afaceri;T – perioada de timp considerată (360 de zil)

Tabel 14. Calculul duratei de imobilizare a creanțelor

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza informatiilor preluate din situatiile financiare

Durata de folosire a surselor atrase (Df):

Df= ( Sc * T)/ CA

Unde: Sc= Sold mediu creditor al conturilor de obligatii

Tabel 15. Calculul duratei de folosire a surselor atrase

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza informatiilor preluate din situatiile financiare

2.7.3. Indicatori ai lichidității și solvabilității firmei

Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani, solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor sale bănești, respectiv de a-și onora plățile la termenele scadente.

Rata lichidității generale (curente)

LG = Active curente / Datorii curente

Se apreciază că situația lichidității curente este satisfăcătoare în condițiile încadrării în intervalul 1,2 și 1,8. Stocurile sunt cele care pot influența această rată. Duratele și rezultatele acestui proces depind de o serie de factori cantitativi și calitativi, cum ar fi:

Compatibilitatea dintre stocurile existente și cererea de consum de pe piață;

Gradul de uzură fizică și morală a bunurilor din stoc;

Modul de valorificare a bunurilor din stoc: rețea de desfacere, clienți.

Ca urmare stocurile trebuie “reevaluate” periodic în funcție de cele menționate anterior astfel încât să se poată aprecia și riscul de valorificare a acestora pentru acoperirea parțială a datoriilor firmei pe termen scurt.

Tabel 16. Calculul ratei lichidității generale

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate din situatiile financiare

În cazul de față, rata lichidității generale a înregistrat valori superioare intervalului de siguranță și arată faptul că societatea are o capacitate mai mare de a-și achita datoriile curente fără să apeleze la resurse pe termen lung sau la noi împrumuturi. În același timp, excesul de active curente, comparativ cu datoriile curente, poate reflectă o situație negativă privind eficienta utilizării activelor, în special a disponibilităților bănești.

Rata lichidității rapide ( testul acid):

Lr = ( Active circulante – stocuri ) / Datorii curente

Intervalul care poate fi considerat ca fiind satisfăcător în cei 3 ani evaluați este cuprins între 0,65 și 1.

Tabel 17. Calculul lichidității rapide

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situatiile financiare

Acest indicator elimina stocurile, deoarece nu se pot transforma imediat în disponibilități, exprimând capacitatea entității de a plăti datoriile. Valoarea recomandată este în jur de 1. Deoarece testul acid înregistrează valori supraunitare pe parcursul celor trei ani, situația entității este mai bună o dată cu trecerea unui an.

Rata lichidității imediate:

Li = Disponibilități / Datorii curente

Tabel 18. Calculul lichidității imediate

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situatiile financiare

Rata lichidității imediate reflectă o capacitate de plată mare, dar și potențialul firmei în asigurarea unei creșteri a activității. Totuși, menținerea unui nivel excedentar al lichidităților în conturi releva incapacitatea firmei de a-și gestiona lichiditățile într-un mod corespunzător.

Rata solvabilității patrimoniale

Sp = Capital propriu / (Capital propriu + credite bancare)

Valoarea minimă a ratei solvabilității patrimoniale se apreciaaza că trebuie să se încadreze în limitele 0.3 – 0.5, iar peste 0.5 situația poate fi considerată normală, astfel este acoperit gradul obligațiilor de plată pe termen mediu și lung.

Tabel 19. Calculul solvabilității patrimoniale

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

În cazul analizat, valoarea acestei rate este în creștere pe parcursul celor 3 ani evaluați, valoarea acesteia înregistrând un nivel superior 0.5 în fiecare din cei 3 ani.

Rata solvabilității generale

Sg = Active totale / Datorii totale

Această rată indică în ce măsură datoriile totale sunt acoperite cu active imobilizate și active circulante. Cu cât valoarea ratei solvabilității generale este mai mare decât 1, cu atât situația financiară de ansamblu a întreprinderii este mai bună.

Tabel 20. Calculul solvabilității generale

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situatiile financiare

2.7.4. Rate de echilibru financiar

Pentru exprimarea sintetică a multiplelor corelații implicate de echilibrul financiar, literatura de specialitate oferă o mulțime de indicatori (uneori calculați în mod diferit sau cu diverse denumiri).

Rata autonomiei financiare

Raf=Cap propriu/(Cap propriu+Cap împrumutat)

Această rată reflecta măsura în care sursele de finanțare aparțin proprietarului. În cazul analizat, sursele de finanțare aparțin în totalitate proprietarului, valoarea capitalului împrumutat ( credite bancare pe termen lung) fiind nulă.

Tabel 21. Calculul ratei autonomiei financiare

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situatiile financiare

Rata de finantare a stocurilor

Rfs=FR/Stocuri

Tabel 22. Calculul ratei de finantare a stocurilor

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Deoarece valoarea stocurilor în perioada 2011 – 2012 a fost nulă, acest indicator a fost calculat doar pentru anul 2010. În această perioadă, a înregistrat o valoare mai mare de 2, ceea ce reprezintă o finanțare integrală a stocurilor, dar și a unei părți a creanțelor.

Rata de autofinanțare a activelor

Valoarea minimă a ratei solvabilității patrimoniale se apreciaaza că trebuie să se încadreze în limitele 0.3 – 0.5, iar peste 0.5 situația poate fi considerată normală, astfel este acoperit gradul obligațiilor de plată pe termen mediu și lung.

Tabel 23. Calculul ratei de autofinanțare a activelor

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

În cazul analizat, valoarea acestei rate este în creștere pe parcursul celor 3 ani evaluați, valoarea acesteia înregistrând un nivel superior 0.5 în fiecare din cei 3 ani.

Rata solvabilității generale

Sg = Active totale / Datorii totale

Această rată indică în ce măsură datoriile totale sunt acoperite cu active imobilizate și active circulante. Cu cât valoarea ratei solvabilității generale este mai mare decât 1, cu atât situația financiară de ansamblu a întreprinderii este mai bună.

Tabel 24. Calculul ratei solvabilității generale

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

În anul 2011 față de anul 2010, rata rentabilității comerciale a înregistrat o scădere ce a survenit în urma influenței ambilor factori principali. Dintre aceștia, factorul dominant este rezultatul exploatării care a urmat un declin, de la 304.439 lei în anul 2010 la 42.285 lei în anul 2011. De asemenea, cifra de afaceri a societății evaluate de către noi a scăzut cu 9,8% în perioada 2010-2011, datorită diminuării atât a producției vândute, cât și a veniturilor din vânzarea mărfurilor.

La nivelul vitezei de rotație a activului s-a înregistrat o diminuare minoră care a influențat în aceeași măsură și diminuarea rentabilității economice. La nivelul activului total s-a înregistrat diminuarea activelor imobilizate deținute de către entitate, prin scoaterea din funcțiune a unor mijloace fixe, remarcându-se de asemenea și diminuarea activelor circulante. Stocurile s-au redus, ajungând la o valoare nulă în anul 2011, fapt ce se regăsește și în cifra de afaceri, același trend a fost înregistrat și de creanțe, pe când casa și disponibilitățile la bănci au înregistrat o creștere față de valoarea aferenta anului 2010.

Din punctul de vedere al ratei rentabilității economice, societatea a cunoscut o diminuare, aceasta reușind să își încaseze creanțele într-un mod mai eficient, dar diminuându-și valoarea activelor fixe. Aceasta scădere este determinată de scăderea ratei rentabilității comerciale. În anul 2012 rata rentabilității economice cunoaște o dezvoltare, societatea înregistrând o majorare a creanțelor, datorată încasării acestora într-un timp mai puțin eficient , dar și pe seama majorării disponibilităților.

Rata rentabilității comerciale (Rc) care se exprimă prin raportul:

Rc = RE/CA * 100,

în care:RE – rezultatul exploatării;CA – cifră de afaceri.

Prin conținut, acest indicator caracterizează eficiența întregii activități comerciale a firmei în cursul exercițiului, și este utilă în poziționarea firmei pe piață în raport de altele cu care este în concurență.

Tabel 25. Calculul ratei rentabilității comerciale

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Rata rentabilității economice (a activului) (Re), caracterizează eficiența elementelor materiale angajate în activitatea firmei. Opțiunea pentru o asemenea rată este dată de faptul că întregul capital folosit de firmă, este investit în elemente de activ, care într-o formă sau alta, direct sau indirect, contribuie la obținerea profitului.

Re = RE / At * 100

Tabel 26. Calculul ratei rentabilității economice

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Rata rentabilității financiare a capitalului propriu (Rf), calculată ca raport dintre profitul net (Pn) și capitalul propriu Kp).

Rf = Pn / Kp * 100

Tabel 27. Calculul ratei rentabilității financiare

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Rata rentabilității financiare a capitalului propriu este dependentă de:

viteza de rotație a activelor totale(V/A), care exprimă volumul vânzărilor pe unitate monetară investită. Cu cât rotația activelor este mai mare, cu atât sporește eficiența capitalului învestit, dacă în activitatea de exploatare se obține profit;

pârghia financiară (A/Kp), prin care se exprimă în mod sintetic, corelația dintre structura financiară și capitalul împrumutat;

rentabilitatea netă a veniturilor (Pn/V), în care se reflectă, în principal, eficiența

activității de exploatare. În același timp, este utilă în poziționarea firmei în raport de

altele din aceeași ramură său domeniu de activitate. Dacă rata este peste media sectorului

(ramurii), există un avantaj competițional față de concurenți, ceea ce constituie un

element de siguranță în activitatea viitoare.

2.8.Analiza factorială a rezultatului exploatării

Rez expl=Ven expl*Rez expl/Ven expl

Tabel 28. Calculul rezultatului exploatării

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Analiza factorială a rezultatului exploatării:

ΔRE=RE1 – RE0 = + 107.857 lei

Din care:

1. Influența modificării veniturilor din exploatare:

ΔRE (ΔVE) = (VE1 – VE0 ) * RE0 / VE0 = + 4.787,72 lei

2. Influența modificării rezultatului la 1 leu venituri din exploatare:

ΔRE (Δ (RE / VE) ) = VE1 * ( RE1 / VE1 – RE0 / VE0 ) = + 103.069,28 lei

Interpretarea rezultatelor analizei:

Se constată o depășire a rezultatului exploatării în perioada 2011 -2012 cu 107.857 lei, respectiv cu 253.87%, datorată atât creșterii veniturilor din exploatare, cât mai ales datorită influenței dominante arezultatului la 1 leu venituri din exploatare.

Această situație se apreciază ca favorabilă deoarece depășirea înregistrată se regăsește în profitul brut, profitul net și în destinațiile profitului net al întreprinderii.

Analizând influențele factorilor care au generat modificarea rezultatului exploatării,

constatăm următoarele:

influenta favorabilă datorată creșterii veniturilor din exploatare

influenta favorabilă datorată creșterii rezultatului la 1 leu venituri din exploatare.

2.8.1.Analiza riscului întreprinderii

Alături de analiza rentabilității, un aspect esențial pentru diagnosticarea firmei îl reprezintă analiza riscului, care în fond reprezintă cealaltă fațetă a rentabilității. În funcție de problemele pe care le îmbracă riscul problematica poate fi structurată astfel:

– analiza riscului economic (de exploatare);

– analiza riscului financiar;

– analiza riscului de faliment.

Riscul economic este legat de capacitatea întreprinderii de a se adapta la timp și cu cel mai mic cost la variațiile generate de mediul economic. El exprimă volatilitatea rezultatului la modificarea condițiilor de exploatare.

2.8.2.Analiza cheltuielilor întreprinderii

Tabel 29. Ponderea cheltuielilor

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situatiile financiare

Tabel 30. Calculul profitului net

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Din punct de vedere al structurii costurilor rezultă: cea mai mare pondere o au cheltuielile cu personalul (fapt ce reprezintă o situație normală având în vedere specificul activității în regim de lohn), urmate de cele cu amortizările și provizioanele din exploatare materiale. În 2011, cheltuielile cu materiile prime și materialele consumabile au înregistrat un maxim în special datorită reducerii cifrei de afaceri.

Cheltuielile de exploatare dețin ponderea ce mai mare, ele fiind în legătură directă cu obiectul de activitate al societății.

Cheltuielile cu personalul au urmat o evoluție ascendenta de-a lungul celor trei ani, astfel: în perioada 2010-2011, acestea au cunoscut o creștere de 9,06%, iar în perioada 2011-2012, o creștere de 11,53%. Deoarece în prima perioadă, ICA < Ich.pers , a avut loc o scădere a eficienței cheltuielilor cu personalul, fapt constat în creșterea salariului anual cu 9,7%. În cea de-a doua perioadă, ICA >Ich.pers , rezultând creșterea eficienței cheltuielilor cu personalul. De asemenea, la fel ca în prima perioadă analizată, salariul anual a crescut, dar cu 8,14%.

Se observă o evoluție ascendenta a cheltuielilor totale .

2.8.3.Rata de eficientă a cheltuielilor totale

În perioada 2010-2011

RCT =CT / VT * 1000

RCT0 = 851,14 lei ; RCT1 = 976,94 lei

Δ RCT = +125,4 lei

Creșterea chetuielilor la 1.000 lei venituri totale cu 125,4 lei reprezintă o situație nefavorabilă pentru societate deoarce semnifică o scădere a eficienței cu care au fost consumate resursele materiale, umane și financiare ale acesteia, această situație se poate observa și din relația IVT < ICT (IVT = 89,52% ; ICT = 102,75% )

În perioada 2011-2012

RCT0 = 976,94 lei ; RCT1 = 934,12 lei

Δ RCT = -42,82 lei

Reducerea cheltuielilor la 1.000 lei venituri totale cu 42,82 lei este rezultatul contribuției favorabile a structurii veniturilor. Această situație denotă o creștere a eficienței cu care au fost consumate resursele materiale, umane și financiare ale entității. Deoarece IVT > ICT ( IVT = 116,6 % , ICT = 106,7%.), rezultă că a crescut eficienta într-un ritm mai redus, situația fiind benefică pentru performanta întreprinderii.

2.8.4.Rata de eficientă a cheltuielilor de exploatare

În perioada 2010-2011

RCE0 = 856,68 lei

RCE1 =977,9 lei

Δ RCE = +121,22 lei

În perioada 2010-2011, rata medie de eficientă a cheltuielilor de exploatare a crescutt cu 121,22 lei, ceea ce determina o situație nefavorabilă pentru societate, respectiv scăderea eficienței.

În perioada 2011-2012

RCE0 = 977,9 lei

RCE1 = 929,72 lei

Δ RCE = -48,18 lei

În perioada 2011-2012, rata medie de eficientă a cheltuielilor de exploatare a scăzut cu 48,18 lei, ceea ce determina o situație benefică pentru societate, respectiv creșterea eficienței.În ceea ce privește rezultatul din exploatare, în perioada 2010-2011, acesta a urmat o evoluție descendentă, înregistrând în anul 2011 o abatere relativă nefavorabilă de 86,04%. Acesta a fost afectat de creșterea cheltuielilor de exploatare, respectiv creșterea veniturilor de exploatare. În perioada 2011-2012, acesta a cunoscut o creștere cu 253,87% , datorată scăderii cheltuielior de exploatare, respectiv creșterii veniturilor din exploatare.

Rezultatul exploatării se circumscrie la nivelul activității de bază a întreprinderii și și caracterizează în mărime absolută rentabilitatea ciclului de exploatare, fiind cea mai importantă componentă a rezultatului total. În cadrul rezultatului din exploatare, ponderea cea mai importantă revine profitului aferent cifrei de afaceri.

2.9.Evoluția viitoare a S.C. MARTCONF S.R.L. pe următorii trei ani

Ipotezele privind evoluția viitoare a S.C. Martconf S.R.L. pe următorii 5 ani (2013-2017), care au fost determinate pe baza concluziilor privind diagnostigul economico- financiar pe perioada 2010-2012.

Se estimează o creștere a cifrei de afaceri cu 0.3% anual datorită stabilității clienților principali.

Veniturile din exploatare cresc cu 0.35 % anual.

Producția vândută crește cu 0.32% anual datorită stabilității clienților principali (estimadu-se faptul că aceasta va constitui integral cifra de afaceri și tocmai de aceea va urma un trend asemănător).

Cheltuielile externe ( energie și apă) cresc cu aproximativ 4000 lei anual.

Cheltuielile cu personalul se majorează cu 8,5% anual.

Alte cheltuieli de exploatare se vor diminua cu 4,3% în primul an, iar apoi cu aproximativ 10% anual.

Din estimarea necesarului de investiții ( diagnostic operațional) reiese efectuarea unor investiții în anul 2012 în suma de 10.501 lei, amortizat linear pe 10 ani.

Cheltuielile cu dobândă va fi nulă până la contractarea noului credit.

Este prevăzută, în planul de creditare, atragerea unui credit pe termen scurt, de 22.000 în anul 2014, care va fi rambursat în următorul an; dobânda este de 10%/an.

Necesarul de fond de rulment are o valoare de 228.243 lei în anul 2012, previzionandu-se o menținere a ponderii NFR în CA la nivelul aferent anului 2012, pe întreaga perioadă de previziune.

Impozitul pe profit este de 16% pe întreaga perioadă de previziune explicită.

Rata de actualizare se consideră a fi de 15,5% , iar rata de creștere de 0.2%.

Nu există active redundante în afară exploatării, iar celelalte elemente din cadrul contului de profit și pierdere se ignora conform ajustărilor realizate anterior proiecțiilor situațiilor financiare.

Tabel 31.Modificarea cifrei de afaceri

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Tabel 32.Modificarea valorii productiei vandute

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Tabel 33.Modificarea veniturilor din exploatare

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Tabel 34.Modificarea cheltuielilor externe (energie si apa)

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Tabel 35.Modificarea cheltuielilor cu personalul

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Tabel 36.Modificarea altor cheltuieli din exploatare

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Tabel 37.Modificarea cheltuielilor cu amortizarea activelor detinute

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Tabel 38.Modificarea cheltuielilor cu dobanzile

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Tabel 39.Previzionarea miscarilor capitalului de lucru

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Sintetizarea previziunilor in tabele

Tabel 40.Cont de profit si pierdere previzionat

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Tabel 41.Tabloul fluxurilor de trezorerie previzionat

Sursa : Calcule realizate de autor pe baza datelor preluate dn situațiile financiare

Suma CF actualizate = 135.677,9607+ 135.658,91+ 89.688,938+ 63.815,39224+ 62.525,6378

=487.366,8386 lei

Valoarea reziduala = Pn 2017 / (c-g) = 80.932,88/ (0,155 – 0,0025) = 515.496,051 lei

Valoarea reziduala actualizata = 515.496,051 * 0,487 = 251.046,5768 lei

Valoarea societatii prin aplicarea metodei de evaluare prin actualizarea fluxurilor viitoare este de 738.413,4154 lei.

CONCLUZII

Realizată pe parcursul a celor 50 de pagini, lucrarea evidențiază prezentarea și întocmirea situațiilor financiare la întreprinderile mici și mijlocii, și anume la întreprinderea S.C. MARTCONF S.R.L., de la început și până în prezent, atunci când serviciile sale au devenit printre cele mai bune la nivel național în tot ceea ce înseamnă fabricarea confecțiilor textile datorită bunei calități.

Lucrarea de față a încercat să elucideze întocmirea situațiilor financiare și relațiile cu clienții din cadrul companiei S.C. MARTCONF S.R.L. la nivel internațional, observând că de la început și până în prezent, compania a edificat legături strânse și de durată cu clienții săi. Pentru buna funcționare a acestui sistem, a implementat un proces de gestionare a unor informații mai detaliate despre clienții săi.

De subliniat, este și faptul că lucrarea a avut atât puncte țări cât și puncte slabe. Un punct forțe al acestei lucrări îl reprezintă documentarea aprofundată de care dă dovadă, deoarece am avut prilejul să am acces la o bază informațională foarte bogată în ceea ce reprezintă prezentarea și întocmirea situațiilor financiare, din cadrul Academiei de Studii Economice București, acest fapt datorându-se bibliotecii aflate în incinta acestei facultăți. De asemenea am avut acces și la o mulțime de articole, reviste de specialitate în domeniul contabilității, dar și suporturi de curs ale profesorilor de la Catedra Facultății de Contabilitate.

După cum se observă, lucrarea de față bine structurată, prezintă atât punctele țări cât și oportunitățile și amenințările ei. Ca și puncte tari amintim: companie cu prezență îndelungată pe piață; corectitudine, onestitate și atitudine pro client; angajați bine pregătiți, cu experiența mare.

Oportunitățile companiei sunt: promovarea companiei în toată lumea; crearea unui site performant; obținerea unui număr mare de contracte și specializarea angajaților în cadrul unor sesiuni de training cu experți în domeniu. Amenințările companiei sunt reprezentare doar de un singur lucru și anume: lipsa forței de muncă.

În concluzie, lucrarea de față și-a atins scopul dorit, și consider că prin realizarea acesteia am avut ocazia să îmi îmbunătățesc cunoștințele și să pun în practică noțiunile deprinse și învățate în timpul facultății în tot ceea ce privește contabilitatea, dar mai ales prezentarea situațiilor financiare.

Bibliografie

[1] Brezeanu, P (coordonator) Diagnostic financiar, Bucuresti, Ed.Economica, 2003

[2] Calu D.A. Istorie si dezvoltare privind contabilitatea din Romania,Ed.Economica,2005

[3] Greuning H. Standarde international de raportare financiara-ghid practice,editie bilingv

Romano-engleza, Ed.Irecson, 2005

[4] Ristea M. Optiuni si metode contabile de intreprindere, Ed.Tribuna Economica, 2001

[5] Ristea M. (coordonator), Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 1, prezentarea situatiilor financiare

Lungu, C.I.,Jianu I. Ed. CECCAR, 2004

[6] Ristea M.,Dumitru C.G. Contabilitatea financiara, Ed. Margaritar,2002

[7] Tutu A. Bilantul contabil in gestiunea firmei, Ed. Tribuna Economica,1999

[8] Ristea M., Olimid L., Sisteme contabile comparate, Bucuresti, Ed. CECCAR, 2006

Calu D.A.

[9] Caraiani, Chirata(coord.) Bazele contabilitatii, Bucuresti, Editura Universitara, 2008

[10] Korka M., Begu L.S., Bazele statisticii pentru economisti, Ed.Tribuna Economica, 2003

Tusa E., Manole C.

[11] Scott W.R. Financial Accounting Theory, Ed.Prentice Hall, 2000

[12] Dumitrescu S., Toma D. Principii ale contabilitatii, Ed.Didactica si pedagogica, Bucuresti,1973

[13] Demetrescu C.G. Istoria contabilitatii, Ed.Stiintifica, Bucuresti, 1972

[14] Dumitru, Camelia Iuliana, Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor Ristea, Mihai, (cond.) financiare: teza de doctorat. Bucuresti:  A.S.E., 2005

[15] Feleaga Niculae Bazele contabilitatii : o abordare europeana si Internationala

, Liliana ,Malciu Bucuresti: Editura Economica, 2002

[16] Ristea, Mihai, (coord.) Contabilitatea financiara a intreprinderii. Bucuresti: Editura Universitara,

Bavita, Ilie 2004

[17] Cenar, Iuliana Viata contabila a intreprinderii de la constituire la faliment. Bucuresti:

Deaconu, Sorin-Constantin Editura CECCAR, 2006

[18] Ilie, Vasile Gestiunea financiară a întreprinderii. București: Meteor Press, 2006

[19] Hormonea E. Tratat de contabilitate, Ed. Sedcom Libris, Iasi,2001

[20] Legea Contabilitatii nr. 82/1991 ( republicata in 2002)

[21] Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva A IV A a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate

[22] Normele international de contabilitate IAS 1, IAS 7, IAS 35

[23] Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 306/2002 pentru aprabarea Reglemantarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene

[24] http://www.biblioteca.ase.ro/index.php/resurseelectronice/resurse-anelis-plus

[25] http://ceccar.ro/ro/

[26] http://www.contabilitate.ase.md/doc/Bilantul_contabil.pdf

Bibliografie

[1] Brezeanu, P (coordonator) Diagnostic financiar, Bucuresti, Ed.Economica, 2003

[2] Calu D.A. Istorie si dezvoltare privind contabilitatea din Romania,Ed.Economica,2005

[3] Greuning H. Standarde international de raportare financiara-ghid practice,editie bilingv

Romano-engleza, Ed.Irecson, 2005

[4] Ristea M. Optiuni si metode contabile de intreprindere, Ed.Tribuna Economica, 2001

[5] Ristea M. (coordonator), Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 1, prezentarea situatiilor financiare

Lungu, C.I.,Jianu I. Ed. CECCAR, 2004

[6] Ristea M.,Dumitru C.G. Contabilitatea financiara, Ed. Margaritar,2002

[7] Tutu A. Bilantul contabil in gestiunea firmei, Ed. Tribuna Economica,1999

[8] Ristea M., Olimid L., Sisteme contabile comparate, Bucuresti, Ed. CECCAR, 2006

Calu D.A.

[9] Caraiani, Chirata(coord.) Bazele contabilitatii, Bucuresti, Editura Universitara, 2008

[10] Korka M., Begu L.S., Bazele statisticii pentru economisti, Ed.Tribuna Economica, 2003

Tusa E., Manole C.

[11] Scott W.R. Financial Accounting Theory, Ed.Prentice Hall, 2000

[12] Dumitrescu S., Toma D. Principii ale contabilitatii, Ed.Didactica si pedagogica, Bucuresti,1973

[13] Demetrescu C.G. Istoria contabilitatii, Ed.Stiintifica, Bucuresti, 1972

[14] Dumitru, Camelia Iuliana, Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor Ristea, Mihai, (cond.) financiare: teza de doctorat. Bucuresti:  A.S.E., 2005

[15] Feleaga Niculae Bazele contabilitatii : o abordare europeana si Internationala

, Liliana ,Malciu Bucuresti: Editura Economica, 2002

[16] Ristea, Mihai, (coord.) Contabilitatea financiara a intreprinderii. Bucuresti: Editura Universitara,

Bavita, Ilie 2004

[17] Cenar, Iuliana Viata contabila a intreprinderii de la constituire la faliment. Bucuresti:

Deaconu, Sorin-Constantin Editura CECCAR, 2006

[18] Ilie, Vasile Gestiunea financiară a întreprinderii. București: Meteor Press, 2006

[19] Hormonea E. Tratat de contabilitate, Ed. Sedcom Libris, Iasi,2001

[20] Legea Contabilitatii nr. 82/1991 ( republicata in 2002)

[21] Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva A IV A a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate

[22] Normele international de contabilitate IAS 1, IAS 7, IAS 35

[23] Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 306/2002 pentru aprabarea Reglemantarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene

[24] http://www.biblioteca.ase.ro/index.php/resurseelectronice/resurse-anelis-plus

[25] http://ceccar.ro/ro/

[26] http://www.contabilitate.ase.md/doc/Bilantul_contabil.pdf