Potentialul Turistic al Subcarpatilor Getici

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL SUBCARPAȚILOR GETICI

Potențialul turistic este definit de Nicolae Ciangă ca fiind totalitatea factorilor de atracție aparținând cadrului natural sau antropic valorificat prin intermediul amenajărilor turistice și care generează fluxuri turistice cu arii de proveniență interne și internaționale ce se deplasează către arii de destinație unde consumă într-o manieră turistică produsele turistice, rezultate dintr-un potențial și amenajarea acestuia.

Potențialul turistic reprezintă oferta turistică potențială a unui teritoriu care împreună cu baza tehnico-materială și cu infrastructura generală formează oferta turistică reală.

Potențialul turistic natural este reprezentat de totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale:

Relief

Climă

Vegetație

Faună

Substrat geologic

Hidrografie

În ceea ce privește potențialul turistic antropic, acesta cuprinde elemente precum:

Vestigii arheologice și monumente de artă(castele, biserici, statui, cetăți);

Instituții cultural (muzee, case memoriale);

Evenimente artistice (târguri și expoziții);

Etnografie și folclor (obiceiuri, tradiții, port popular);

Realizări tehnico-economice și științifice contemporane (poduri, viaducte, porturi,baraje), etc.

Subcarpații Getici s-au format spre sfârșitul orogenezei alpine prin cutarea și înălțarea sedimentelor depuse la poalele Carpaților Meridionali și sunt alcătuiți din roci sedimentare. Aceștia se întind de la Valea Motrului în vest până la Valea Dâmboviței în est, astfel învecinându-se cu Podișul Mehedinți în partea de vest, Carpații Meridionali (Grupa Retezat, Munții Făgăraș, Munții Iezer-Păpușa, Munții Cozia, Munții Bucegi, Munții Parâng) în nord, în partea estică cu Subcarpații Curburii iar în sud cu Podișul Getic. Prezintă 2 șiruri de depresiuni și 2 șiruri de dealuri, având altitudini cuprinse între 300 și 1200m, altitudinea maximă fiind de 1218 m în Dealul Chiciora. Sunt afectați puternic de alunecări de teren și alte procese de degradare, cu toate acestea, sunt bogați în resurse naturale precum: petrol, cărbuni, sare, gaze naturale.

Subcarpații Getici se împart în trei diviziuni:

Muscelele Argeșului

Subcarpații Vâlcii

Subcarpații Jiului

Fig.1.1. Subcarpații Getici

Sursa: http://www.oocities.org/dmarioara/images/Scgetici.GIF

2. Caracteristici socio-economice ale Subcarpaților Getici

Subcarpații Getici se suprapun peste nordul județelor Gorj, Vâlcea și Argeș.

Fig. 2.2 Infrastructura tehnică a județului Gorj

Fig. 2.3. Infrastructura tehnică a județului Vâlcea

Fig. 2.3. Infrastructura tehnică a județulului Argeș

În ceea ce privește căile de acces, acestea sunt slab dezvoltate. Cu privire la infrastructura rutieră, acesta este formată doar din drumuri naționale și europene în toate cele 3 județe. Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2012, numărul total de drumuri însuma în județul Gorj 2274 km, dintre care drumuri naționale 426 km și 1848 drumuri județene și comunale, având o densitate a drumurilor de 40,6km/100km2 . În județul Vâlcea datele arată că în anul 2011, era un număr total de drumuri publice de 2261 km, dintre care 529 km reprezintă drumuri naționale iar 1732 km sunt drumuri județene și comunale, având o densitate a drumurilor de 39,2 km/100km2 . Cu privire la județul Argeș, infrastructura rutieră este mai dezvoltată în comparație cu precedentele, având un număr total de drumuri publice de 3481 km, dintre care 590 km sunt drumuri naționale iar 2891 km reprezintă drumuri județene și comunale . În ceea ce privește densitatea drumurilor publice, aceasta este mai mare decât în Gorj și Vâlcea, fiind de 51 km/ 100 km2 .

În subcarpații Getici, cu precădere, se întâlnesc șosele de-a lungul văilor râurilor Jiu, Olt, Arge, Râul Târgului, dar și șosele longitudinale, cum sunt între Râmnicu Vâlcea – Horezu – Târgu Jiu – Baia de Aramă sau între Câmpulung și Curtea de Argeș. Cea din urmă se racordează la șoselele transcarpatice: Novaci – Sebeș (,,Transalpina”) și Curtea de Argeș – Vidraru – Depresiunea Făgăras (,,”Transfăgărășan).

În ceea ce privește infrastructura feroviară, nici aceasta nu este bine dezvoltată. În județul Gorj, liniile de cale ferată, în 2012, erau de 239 km, toate fiind electrificate și având o densitate de 42,7km/1000km2 . În 2011, județul Vâlcea însuma un număr total al căilor ferate de 163 km nefiind electrificate cu o densitate a liniilor de 28,3 km/1000km2 . Și de această dată, județul Argeș înregistrează numere mai mari decât județele precedente, astfel liniile de cale ferată totale erau în anul 2012 de 227 km, având o densitate de 33,3 km/1000km2 .

Cu privire la infrastructura aeriană și portuară acestea lipsesc.

În interiorul subcarpaților întâlnim căile ferate situate pe culoarele de văi ale următoarelor râuri:

pe Jiu este calea ferată electrificată Filiași – Târgu Jiu – Bumbești – Livezeni – Simeia, iar între Filiași și Târgu Jiu există o altă rută pe Gilort: Filiași – Târgu Cărbunești – Târgu Jiu și un segment mai nou Filiași – Rovinari – Târgu Jiu;

pe Olt întâlnim calea ferată Piatra Olt – Râmnicu Vâlcea- Sibiu ;

pe Argeș este calea ferată aflată între Pitești și Curtea de Argeș;

pe Râul Târgului se află calea ferată ce unește Pitești de Câmpulung.

Aspecte demografice

Subcarpații Getici sunt favorabil vieții și activității societății omenești datorită reliefului,apei, vegetației, solului dar și resurselor naturale ce reprezintă un avantaj și au dus la apariția unor industrii noi. Aceste elemente au făcut ca această zona străveche sa fie intr-o continuă populare umană, având o densitate de peste 100 loc/km2, iar în depresiunile mari ajungând până la 150 loc/km2.

În ceea ce privește sporul natural, acesta este egal cu media pe țară, având însă valori mai reduse în vest(Gorj) decât în est (Argeș)

Cu privire la așezările rurale, acestea sunt în special mijlocii (500-1.500 locuitori) și mici (sub 500 locuitori) cu o structură răsfirată (cu case printre vii și grădini) și funcții agricole, iar mai recent industriale, miniere sau mixte. Datorită faptului că regiunea a fost slab cooperativizată, acest lucru a favorizat asupra funcțiilor economice și a aspectului așezărilor rurale.

Așezările urmane din subcarpații le întâlnim în orașele: Câmpulung având o populație de aproximativ 44.000 locuitori, oraș ce a avut o importanță deosebită în evul mediu, fiind prima capitală a Țării Românești, iar în prezent are o industrie cu profil complex dar și numeroase monumente istorice și cultural, Curtea de Argeș cu o populație de cca. 36.000 locuitori, deține industria lemnului și electrotehnică dar și resurse turistice, Râmnicu Vâlcea are o populatie de 113.000 locuitori, fiind un oraș comercial încă din evul mediu, cu o industrie bine reprezentată, având funcție adminitrativă, în present, cu aspect modern urban și numeroase obiective turistice, Băile Govora, Călimănești, Băile Olănești având toate trei functie balneoclimaterică, Horezu are o industrie mica și atizanală, Bumbești-Jiu cu industie constructoare de mașini, Țicleni – extracția petrolului și gazelor natural, Ocnele Mari – extracția sării, Novaci la fel ca și Horezu are o industrie artizanală, și Târgu Jiu deține o populație de 98.000 locuitori și este centru administrativ, comercial dar și turistic,

În ceea ce privește aspectele economice, subacarpații Getici cuprind toat cele trei sectoare, și anume primar, secundar și terțiar.

Sectorul primar nu este bine dezvoltat datorită terenului accidentat, astfel predominând suprafețele cu fânețe și pășuni, dar și cultura de pomi fructiferi, în special, prunul și mărul, județele Argeș și Vâlcea având cele mai mari livezi din țară. Cultura plantelor se întinde pe suprafețe mici cuprinzând culturi cerealiere (porumb), plante tehnice, cartofi, legume. De asemenea se mai practică și creșterea animalelor precum ovine, bovine și păsări.

Cu privire la aspectele sociale de sănătate, județul Gorj deținea, conform Institutului Național de Statistică, în anul 2012, 7 spitale de stat, 4 dispensare medicale, 7 cabinete medicale de familie, 8 cabinete medicale private de medicină generală, 132 cabinete medicale private de specialitate, 2 centre de sănătate, 10 creșe de stat, 84 cabinete private de stomatologie și 10 farmacii. Județul Vâlcea avea la nivelul anului 2011, 7 spitale, 12 policlinici, 1 dispensar, 1 centru de sănătate, 10 creșe și 106 farmacii. Județul Argeș însuma în anul 2011, 14 spitale de stat și 3 private, 1 policlinică, 5 dispensare de stat, 1 centru de sănătate, 13 creșe, 19 farmacii, 24 cabinete medicale, 63 cabinete medicale private de medicină generală, 182 cabinete medicale private de medicină de specialitate și 212 cabinete private de stomatologie.

Conform datelor preluate de la Institutul Național de Statistică pentru anul 2011, în cele trei județe întâlnim și cantine de ajutor social astfel: în județul Gorj sunt 3 cantine, 2 cantine în județul Vâlcea și o singură cantină în județul Argeș.

Aspectele educaționale prezintă la nivelul anilor 2011-2012, conform Institutului Național de Statistică un număr total de 71.358 copii și tineri ce provin din învățământul preșcolar, primar, gimnazial, liceal, professional, de ucenici, postliceal, de maiștri și superior deținând 203 biblioteci. Județul Vâlcea deținea în același an 63.874 copii și tineri și 270 biblioteci, pe când județul Argeș înregistrează un număr de 108.404 copii și tineri și 481 biblioteci, ce depășește astfel celelalte două județe.

3. Fondul turistic al Subcarpaților Getici

Clima subcarpaților Getici este temperat continentală cu influențe de tranziție și mediteraneene în partea de vest, însă datorită altitudinilor a apărut etajarea elementelor climatic determinând etajul colinar înalt, cu temperaturi de 6-8o C și precipitații cuprinse între 700 și 1000 mm/an, etajul colinar jos aflat în zone depresionare cu temperature între 8-10o C iar precipitațiile nu depășesc 700 mm/an. Primăvara, în depresiunile submontane vestice bat vânturile de tip foehn.

Vegetația este alcătuită din pădurile de stejan în zonele mai joase de până la 500 m și păduri de fag în zonele mai înalte de peste 500 m.

Fauna este reprezentată de animale precum: căprioară, mistreț, lup, vulpe, iepure, viezure iar dintre păsări se deosebește găinușa de alun, ciocănitoarea, cucul, fazan, prepeliță, șoim, bufniță.

Rețeaua hidrografică este alcătuită în partea estica de râul Dâmbovița ce se varsă în Argeș și preia Râul Târgului și Râul Doamnei. În partea centrală Oltul adună Oltețul și Popologul, iar în partea de vest printre afluenți ai Jiului se remarcă Gilortul și Motrul. Toate râurile ce străbat subcarpații se varsă în Dunăre.

Fondul turistic natural al subcarpaților Getici este relative redus, reprezentând mai mult o cale de tranzit importantă spre obiectivele învecinate, cum ar fi Carpații Meridionali, Cheile Runcului, Defileul Oltului, Defileul Lainici. Cu toate acestea, în subcarpați, la Horezu este singurul loc din țară unde se întâlnește ,,ceramica de Horezu”, fiind de o importanță natională. Pe lângă acesta, se găsesc importante izvoare minerale sulfuroase la Brădesc, Bughea de Sus și Călimănești, sărate, iodurate, sulfuroase la Săcele, Băile Olănești, Băile Govora și Călimănești, lacuri și izvoare sărate întâlnim la Ocnița și Ocnele Mari, izvoare alcaline la Băile Olănești și Călimănești, iar împachetări cu nămol se fac la Băile Govora. .

Unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din țară este Peștera Muierii ce se află în comuna Baia de Fier, județul Gorj, este o peșteră sculptată în calcare mezozoice în partea nordică a a subcarparpaților de către Râul Galben. Este prima peșteră electrificată din România, începând din anul 1963, având o lungime de peste 7.000 m dispusă pe 4 niveluri. S-au găsit numeroase rămășițe de schelet ale unor fosile aparținând urșilor ce au trăit în trecut. În 1995, peștera a fost numită Rezervație Speologică și Monument de Rezervație Naturală.

Fig. 3.1. Schelet din Peștera Muierii Fig.3.2. Peștera Muierii

Sursa http://amfostacolo.ro/FOTO/GENUINE/d009/9382/28180_42211_8.jpg sursa: http://www.comune.ro/files/pestera-muierii-2.jpg

Peștera Polovragi se găsește la o altitudine de 670 m între localitățile Horezu și Baia de Fier din Județul Gorj și este străbătută de Olteț. Din cei 10 km ce au fost cartați de către speologi, doar 800 m pot fi vizitați de turiști. Peștera găzduiește o colonie de aproximativ 300 de lilieci de peșteră, nimiți popular lilieci de potcoavă datorită formei pliului ce le înconjoară nasul. Se spune că în trecut, în această peșteră locuia Zalmoxis, care deținea puteri magice putându-și schimba înfățișarea din tânăr în bătrân.

Fig. 3.3. Peștera Polovragi

Sursa: http://www.pensiuneabogdannovaci.ro/images/pestera_polovragi.jpg

Tot la potențialul turisic natural se includ pietrele de la Albești de Muscel care se găsesc în această zonă și au o calitate specifică și din această cauză sunt foarte căutate ca materie primă dar și de diverși sculptori din toată țara și nu numai.

Piramidele din Valea Stăncioiu sunt monument al naturii, ce au în alcătuire roci sedimentare, nisip, argilă, pietriș și modelate de eroziunea solului prin acțiunea apei și a aerului.

Rezervația Muzeul Trovanților a fost declarată în 2005 rezervație naturală de interes național, formațiunile prezente fiind construite predominant din siliciu pietrificat și stau răspândite prin văi și dealuri. Locuitorii din zonă le-au numit ,,pietrele care cresc” deoarece de la dimensiunea de doar cațiva mm pot ajunge până la formațiuni de 6-10 m, iar dacă în natură este aproape imposibil să găsești două pietre identice, pe dealurile de la Costești se găsesc mii de trovanți asemănători.

Fig.3.4. Trovanți

Sursa: http://static.panoramio.com/photos/large/23944136.jpg

Cu privire la potențialul turistic antropic acesta este destul de bogat cuprinzând obiective cultural-istorice, artistice, religioase, etno-folclorice, iar pe cele trei râuri importante ale subcarpaților, Jiu, Olt și Argeș au fost amenajate lacuri de baraj antropic.

În ceea ce privește obiectivele istorice cu importanță pentru turism, amintim: cetățile din perioada feudală de la Cetățeni și Curtea de Argeș, cetăți din perioada romană de la Ocnița și Bumbești Jiu, cetăți din perioada geto-dacică întâlnim la Ocnița.

Singura grădină zoologică care există în Subcarpații Geticii este la Râmnicu Vâlcea.

Dintre obiectele turistice culturale amintim: Ruinele San Nicoară de la Curtea de Argeș, Mănăstirea Negru Vodă care se află în Câmpulung Muscel și reprezintă cel mai important ansamblu monastic, istoric și cultural din județ. A fost ctitorită în anul 1215 de Radu Negru Voievod, fiind rezidită mai târziu de către Basarab I, iar dupa cutremurul din 1628, Matei Basarab o reconstruiește pe aceeași temelie. Mănăstirea are unul dintre cele mai înalte turnuri de clopotniță din țară și deține hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”.

Fig. 3.5. Mănăstirea Negru Vodă

Sursa: http://str.crestinortodox.ro/subsites/foto/1/97_negru_voda2.jpg

O altă mănăstire este Mănăstirea Nămăești,aflată în satul cu aceeași denumire. Datează din anul 1386, este cea mai veche mănăstire de maici din sudul țării, se găsește sculptată în stâncă și adăpostește o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni. Are hramurile ,,Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și ,,Îzvorul Tămăduirii”.

Fig. 3.6. Mănăstirea Nămăești

.

Sursa: http://www.turistik.ro/uploadpoze/atr5091.jpg

Mănăstirea Govora este o mănăstire de maici, una dintre cele mai vechi din țară, având hramul Adormirea Maicii Domnului și reprezentând un monument arhitectonic medieval de o frumusețe rară. A fost ctitiorită parțial sub domnia lui Vlad Dracul în secolul al XIV- lea și al XV-lea. Din anul 2010, mănăstirea se află pe Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea.

Fig. 3.7. Mănăstirea Govora

Sursa: http://str1.crestin-ortodox.ro/foto/1180/117967_govora.jpg

Mănăstirea Curtea de Argeș este cel mai important loc de rugăciune și pelerinaj din județul Argeș și poartă hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”. A fost ctitorită în timpul domniei lui Neagoe Basarab, între 1512-1517, însă de-a lungul timpului a fost supusă mai multor restaurări, făcând parte din,, Legenda Meșterului Manole”. În interior se află moaștel Sfintei Filofteea, părți din moaștele Sfinților Serghie, Vach, Muceniței Tatiana și Evanghelia Învierii din Sâmbăta Mare scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta. Tot aici se găsesc trupurile neînsuflețite ale Regilor Ferdinand și Carol I, dar și a Reginelor Elisabeta și Maria.

Fig. 3.8. Mănăstirea Curtea de Argeș

Sursa: http://amfostacolo.ro/FOTO/GENUINE/d005/5429//2738_13436_14.jpg

Muzeul Municipal Curtea de Argeș a luat naștere în anul 1969 și cuprinde un patrimoniu de peste 12.000 de piese muzeistice, organizate în 7 săli , reprezentând diferite perioade din istoria orașului, iar 300 de exponate ale muzeului fac parte din Patrimoniul Național Cultural. Din expoziția muzeului fac parte colecții arheologice, istorice, numismatice, colecții de medalii, etnografie și artă românească. În ceea ce privește ultimele două expoziții, acestea sunt expuse în casa renumitului pictor și restaurator Dumitru Norocea. El este cunoscut pentru introducerea tehnicii mozaicului în țara noastră și tot el fiind cel care a construit casa unde sunt expuse piese muzeistice dintre care numeroase țesături și cusături lucrate manual, costume populare din zona Argeșului, obiecte folosite în gospodăriile argeșene, dar și lucrări de artă plastică realizate de pictor și obiecte ce i-au aparținut.

Fig. 3.9. Muzeul Municipal Curtea de Argeș Fig. 3.10. Casa Norocea

Sursa: http://curtea-de-arges.com/wp-content/uploads/2012/06/muzeu-curtea-de-arges.jpg

Gara Curtea de Argeș sau cum a mai fost numită Gara Regală, a fost construită în timpul lui Carol I. Această gară are puternice valențe istorice deoarece toți regii înmormântați la Mănăstirea Curtea de Argeș au fost aduși cu trenul iar prin sala de așteptare a trecut Carol I în ultimul său drum. Pe 27 noiembrie 1898, Gara Regală a fost inaugurată și pusă în circulație calea ferată Pitești – Curtea de Argeș cu o lungime de 38,4 km. Linia ferată, a cărei construcții a durat aproximativ 3 ani, a fost realizată dupa un model original francez combinat cu elemente românești. Deși nu ai este foarte circulată, gara a fost declarată monument arhitectural, fiind unică în România, și de asemenea, alături de calea ferată Pitești – Curtea de Argeș, cele două au fost declarate monumente istorice. Pe lângă valoarea turistică, Gara Regală mai reprezintă și un important punct de acces spre zonele turistice de mare valoare din țară, cum ar fi Vidraru și Transfăgărășan.

Fig. 3.11. Gara Curtea de Argeș

Sursa: http://curtea-de-arges.com/wp-content/uploads/2012/08/gara5.jpg

Masa Tăcerii, alături de Coloana Infinitului și Poarta Sărutului reprezintă una dintre cele trei piese de artistice de sculpură monumentală ale Ansamblului Monumental din Tărgu Jiu a sculptorului Constantin Brâncuși. Această operă lucrată în calcar reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălie a combatanților , timpul fiind reprezentat prin dispunerea circulară a celor 12 scaune în formă de clepsidră, care îl măsoară.

Fig 3.12. Masa Tăcerii

Sursa: http://www.hoinari.ro/masa-tacerii-targu-jiu-oltenia-8440620040426.php

Poarta Sărutului este o sculptură în piatră poroasă ce se găsește amplasată la intrarea la intrarea din parcul orașului fiind alcătuită din coloane groase, paralelipipedice ce sprijină o arhitravă ce are dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având lățimea de 6,45 m lățime, 5,13 înălțime și grosimea de 1,69 m. Sculptura a fost începută în prima parte a anului 1938 și a fost terminată pe 20 septembrie, iar în luna octombrie a fost amplasată în locul unde se găsește acum. Pe fețele fiecărei coloane se află simbolul sărutului, specific lui Brâncuși. Poarta Sărutului seamănă cu un arc de triumf ce reprezintă triumful vieții asupra morții.

Fig. 3.13. Poarta Sărutului

Sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Poarta_s%C4%83rutului#mediaviewer/File:TgJiuGJ.JPG

Coloana Infinitului sau ,,sacrificial infinit ” a fost inaugurată pe data de 27 octombrie 1938 și reprezintă un adevărat ,,testament spiritual” al artistului, menită să sprijine în veșnicie bolta cerului. Are o înălțime 29,33 m , fiind construită din 16 module, 15 întregi, o jumătate amplasată în partea de jos și o altă jumătate în vârf. Au formă romboidală și sunt din fontă.

Fig. 3.14. Coloana Infinitului

Sursa: http://jurnalspiritual.eu/wp-content/uploads/2013/06/coloana-infinitului-consilierturism.ro_.jpg

Aleea scaunelor este tot o lucrare a lui Constantin Brâncuși, compusă din două bănci și 30 de scaune din piatră dispuse pe o parte și pe alta a aleii ce face legătura între Masa Tăcerii și Poarta Sărutului, grupate căte trei. Aleea a fost deschisă în octombrie 1937. Cele 30 de scaune evidențiază cele 30 de zile ale lunii calendaristice.

Fig. 3.15. Aleea Scaunelor

Sursa:https://lh3.googleusercontent.com/-ajkSA4zOc-w/UM8ykyCMpJI/AAAAAAAAAE8/p0YACPS8Okc/w497-h373/alee%2Bscaunelor.jpg

Toate cele patru opere ale lui Brâncuși se găsesc dispuse pe aceeași axă de la vest spre est, pe o lungime de 1275 m.

4. Infrastructura turistică

Tabel 4.1. Capacitatea de cazare turistică existentă și în funcțiune în județul Gorj

Sursa: INS

Din punct de vedere al capacității de cazare turistică existentă în județul Gorj, date de la Institutul Național de Statistică ne arată o scădere bruscă a numărului de locuri existente din anul 1990 de la 4.426 până la 1.159 locuri în anul 2003, urmată de o perioadă scurtă de 4 ani de o mică creștere, ca în cele din urmă sa crească până în 2012, ajungând la numărul de 2.509 locuri existente în capacitatea de cazare.

Capacitatea de cazare în funcțiune prezintă fluctuații majore, astfel dacă în anul 1990 datele arată un număr de 662,2 mii locuri-zile urmând o scădere aproape la jumătate în anul 1995 până la 399,3 mii locuri-zile. În următorii doi ani, numărul locurilor crește foarte puțin, depășind nu foarte mult pragul de 400 mii locuri-zile. În anii ce urmează numărul locurilor în funcțiune crește constant ajungând la 728,6 mii locuri-zile în anul 2012.

Tabel 4.2. Capacitatea de cazare turistică existentă și în funcțiune în județul Vâlcea

Sursa: INS

Conform datelor de la Institutul Național de Statistică al județului Vâlcea referitoare la capacitatea turistică existentă, putem spune că aceasta are o dinamică ascendentă, pornind din anul 2000 (exceptând anul 1995) de la 10.014 locuri existente, ajungând în anul 2011 la 11.526 locuri. În ceea ce privește capacitatea de cazare în funcțiune, aceasta nu prezintă mari fluctuații. Dacă în anul 1995 erau 2654,2 mii locuri-zile, în anul 2000, numărul acestora scade la 2393,7 mii locuri-zile, urmează o creștere a locurilor până în anul 2006 ajungând la maximul de 2771 mii locuri-zile, iar până în 2011 numărul locurilor în funcțiune scade până la 2626 mii locuri-zile.

Tabel 4.3. . Capacitatea de cazare turistică existentă și în funcțiune în județul Argeș

Sursa: INS

În ceea ce privește capacitatea de cazare turistică existentă în județul Argeș, conform datelor Institutului Național de Statistică, aceasta are o dinamică ascendentă, ajungând de la 4.372 locuri în anul 1995 până la 5.942 locuri în anul 2011. Însă, referitor la capacitatea locurilor de cazare în funcțiune, aici se observă mici fluctuații de la an la an, astfel în anul 1995 se înregistrează un număr de 994,7 mii locuitori-zile crescând până la 1232,5 mii locuri-zile în anul 2001. În următorii doi ani, numărul locurilor oscilează, ajungând la valoarea de 1396,8 mii locuri-zile în anul 2011.

Unități de tratament

Județul Vâlcea este unul dintre ,,punctele forte” ale României turistice, iar unitățile de tratament se întâlnesc în Subcarpații Getici, iar datorită prezenței lor se practică cu precădere turismul balnear. Acest tip de turism prezintă diferite forme de cură și tratament balneo-medical și climaterice cu resurse naturale bogate precum ape minerale, termale, nămoluri, mofete cu efecte teraputice. Pe lângă factorii curativi naturali, stațiunile dispun de o largă gamă de procedure fizioterapeutice prin prezența secțiilor de electroterapie, macanoterapie, kinetoterapie, hidroterapie, pneumoterapie.

Una dintre cele mai frumoase stațiuni balneoclimaterice de pe valea Oltului este Călimănești și este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său, dar și pentru multitudinea de obiective turistice din zonă. Alături de Căciulata, cele două ocupă o suprafață de aproximativ două hectare Aici se fac în jur de 6.000 de proceduri de tratament pe zi, tratându-se boli digestive, hepatobiliare, boli ale sistemului renal și urinar, tulburări metabolice și nutriționale, afecțiuni respiratorii, boli ale sistemului nervos periferic, stări reumatismale, ginecologice, dermatologice, cardiovasculare etc.

Fig. 4.4. Stațiunea Călimănești- Căciulata

Sursa: http://www.turistintransilvania.com/wp-content/uploads/2014/02/calimanesti-caciulata.jpg

Înființată în anul 1886, Stațiunea Govora este considerată una dintre cele mai bogate stațiuni în ape iodurate și bromurate din lume, fiind a doua în Europa. Băile Govora este singura stațiune din România unde raportul de aeroioni pozitivi și cei negativi este egal cu 1. Apele minerale clorosodice, iodate, bromurate, sulfuroase, slab concentrate, ca și nămolul mineral sunt indicate în tratamentul aparatului locomotor, respirator, sistemului nervos periferic.

Fig. 4.2. Stațiunea Govora

Sursa:httpwww.valceaturistica.rowp-contentuploadsarticole-informatii-valceastatiunea-baile-govorastatiunea-baile-govora-valcea1.jpg

Stațiunea Băile Olănești se află la 20 km nord-vest de Râmnicu Vâlcea și este singura din țară unde se efectuează tratament pentru desensibilizare organismului la bolnavii cu diverse afecțiuni alergice prin injecții cu apă minerală izotonă. De asemenea, apele minerale fac minuni în tratarea de afecțiuni în cura internă și externă, ale tubului digestiv, rinichilor și căilor urinare, boli de nutriție, afecțiuni ale pielii. Din punct de vedere al numărului de izvoare, al debitului zilnic, dar și al calității apei minerale, Stațiunea Băile Olănești ocupă primul loc în țară. Unitatea de tratament deține peste 35 de surse hidrominerale, prezentate sub formă de izvoare naturale dar și sub formațiuni realizate în urma unor lucrări de foraje și miniere, precum puțuri și galerii.

Fig. 4.3. Stațiunea Băile Olănești

Sursa: http://metropotam.ro/mediaserver/m/6/hercu.jpg

5. Circulația turistică

Urmând tendința generală a economiei României și economia celor trei județe a înregistrat o tendință descrescătoare a activităților după anul 1990. Unul dintre cele mai afectate sectoare a fost și turismul unde a suportat deprecieri puternice.

Grafic 5.1. Numărul sosirilor de turiști în județul Gorj

Sursa: prelucrare date INS

Cu privire la numărul sosirilor de turiști în zona Gorjului, după anul 1990, acesta prezintă o dinamică descendentă având minimul în anul 2005, urmat apoi de o creștere ajungând la un număr de peste 70.000 sosiri turiști, având cele mai multe sosiri din cele 3 județe, componente ale Subcarpatilor Getici .

Grafic 5.2. Numărul înnoptărilor de turiști în județul Gorj

Sursa: prelucrare date INS

Dinamica numărului de înnoptări este asemănătoare cu cea a sosirilor, astfel dacă în anul 1990 acesta depășea 350.000, pâna în anul 2005 scade sub 100.000 înnoptări turiști. În următoarea perioadă se înregistrează o creștere care ajunge în anul 2012 să depășească numărul înnoptărilor de 160.000 .

Grafic 5.3. Numărul de sosiri turiști în județul Vâlcea

Sursa: prelucrare date INS

În ceea ce privește numărul de sosiri ale turiștilor în județul Vâlcea, acesta are o tentă de scădere până în anul 2005 coborând sub 100.000 de sosiri. Urmează o creștere a sosirilor până în anul 2011, când depășește numărul de 120.000.

Grafic 5.4 Numărul înnoptărilor de turiști în județul Vâlcea

Sursa: prelucrare date INS

Referitor la numărul înnoptărilor turiștilor din județul Vâlcea , acesta fluctuează de la un an la altul. Astfel dacă în anul 1995 numărul înnoptărilor ajungea la aproximativ 300.000 , în 2000 acesta scade sub 240.000. În următorii 5 ani, datele ne arată o creștere urmată de o scădere până în 2010 iar în cursul anului 2011 numărul înnoptărilor începe să crească .

Grafic 5.5 Numărul sosirilor de turiști în județul Argeș

Sursa: prelucrare date INS

În județul Argeș , sosirile de turiști prezintă o scădere din anul 1995 până în anul 2002 la fel ca și celelalte județe ajungând la aproximativ 90.000 de sosiri. După acestă perioadă urmează o creștere până în anul 2011 ajungând la aproape 120.000 sosiri turiști.

Grafic 5.6 Numărul înnoptărilor de turiști în județul Argeș

Sursa: prelucrare date INS

Spre deosebire de județul Gorj , numărul înnoptărilor din județul Argeș se menține după anul 1995 între valoarea 200.000 și 250.000 , ajungând în anul 2011 puțin peste 200.000 înnoptări turisti.

6. Analiza diagnostic SWOT

Puncte tari:

hidrografie bogată

diversitatea florei și faunei

izvoare minerale cu potențial balnear

prezența unei game largi de forme de turism

diversitatea obiectivelor de patrimoniu

o gamă largă de sărbători populare, tradiții și folclor

structure de cazare variate

cursuri de turism asigurate de instituțiile de învățământ superior în Târgu Jiu

rețea de drumuri cu legături bune în toate direcțiile

numeroși operatori turistici calificați

Puncte slabe:

exploatarea și prelucrarea cu tehnologii a resurselor naturale a dus la poluarea intensă a zonei

activitatea de colectare și reciclare a deșeurilor este slab dezvoltată

poluarea râurilor și lacurilor

calitatea slabă a trenurilor

ofertă restrânsă pentru agrement

neincluderea în activitățile turistice a tradițiilor locale și folclorului

lipsa unui aeroport

lipsa autostrăzilor și drumurilor trans-europene

inexistența locurilor de campare pentru corturi și rolotelor auto

tăierea excesivă a pădurilor

neimplementarea legislației cu privire la conservarea clădirilor și păstrarea caracteristicilor arhitecturale

dotarea slabă a gărilor

lipsa indicatoarelor turistice la obiectivele și atracțiile turistice

lipsa planurilor de dezvoltare turistică a orașelor sau stațiunilor

capacitate insuficientă a locurilor de parcare și a grupurilor sanitare în zonle cu obiectice turistice sau pe traseele de circulație

Oportunități:

dezvoltarea turismului rural

finanțarea dezvoltării turismului cu ajutorul finanțărilor nerambursabile și al programelor de finanțare națională

stabilirea de parteneriate și derularea de proiecte cu orașe sau regiuni din alte țări

Amenințări:

vecinătatea în partea nordică cu o regiune mai dezvoltată și valorificată (Carpații Meridionali)

costuri mari pentru reabilitarea infrastructurii rutiere

degradarea monumentelor istorice și de artă

depopularea satelor care a dus la migrarea tinerilor la oraș

pierderea tradițiilor și obiceiurilor în mediul rural

CIRCUITUL TURISTIC

Tema circuitului va fi cultural-religioasă și vom pune accent pe obiectivele antropice și foarte puțin naturale. Călătoria se va face cu autocarul și vor participa 26 de persoane.

Prima zi- vom pleca din Craiova (parcare Electoputere Mall), ora 08:00 spre Mănăstirea Tismana. (Drumul va fi de 126 km pe care îi vom parcurge în 2 h). Apoi vom continua spre Târgu Jiu (33 km, 30 min) să vizităm Ansamblul Monumental cu sculpturile lui Constantin Brâncuși, dar și restul parcului. La ora 13:00 plecăm la restaurantul Ambasador pentru a lua prânzul. Apoi vom merge la Muzeul Județean Gorj ,,Alexandru Ștefulescu” unde vom putea vizita colecțiile arheologice, istoria medievală, modernă și contemporană, colecții de numismatice și multe alte expoziții. Pe seară vom merge la Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” , iar după terminarea piesei vom merge la Hotel River unde ne vom caza peste noapte.

Ziua 2- vom lua micul dejun până la ora 09:00 la Hotel River după care vom pleca spre Mănăstirea Polovragi. (Drumul va fi de 33 km pe care ii vom parcurge în aproximativ 30 de min). Apoi vom urca pe jos aproximativ 600 m întâlnind un peisaj montan cu stânci sculptate de vreme și tot felul de grote până ajungem la peștera Polovragi(taxa de intrare 5 lei adulți) . După aproximativ 2 h ne întoarcem la autocar și pornim spre Horezu (distanța va fi de 26 km pe care ii parcurgem în aproximativ 30 de min). O dată ajunși aici, ne vom opri la Popasul Trei Stejari pentru a mânca. În jurul ore13:00 ne vom îndrepta spre Târgul anual de olărit ,,Cocoșul de Hurez” unde vom putea lua parte la modelarea ceramicii în aer liber. Vom continua spre Mănăstirea Horezu de unde vom lua și suveniruri. În continuare, vom merge la Muzeul Trovanților(distanța dintre cele două obiective este de 7 km care se pot parcurge în 10 min), iar după ce vom vizita ,,pietrele care cresc”, vom pleca la Baile Olănești (distanta va fi de 35 km parcurși în maxim 45 min). Aici vom putea vizita izvoarele minerale, iar seara ne vom retrage la Pensiunea Tisa unde vom lua și cina.

Ziua 3- vom începe cu luarea micului dejun la aceeași pensiune unde am înnoptat (mic dejun inclus) iar la ora 09:00 vom pleca spre Râmnicu Vâlcea (distanța de 22 km pe care îi vom parcurge în 20 min). O dată ajunși aici, vom vizita Muzeul de Artă ,,Casa Simian” cu admirabilele colecții de artă precum tablouri și sculpturi ale celor mai renumiți pictori și respectiv, sculptori. De aici parcurgem aproximativ un kilometru până la Piramidele de la Goranu care s-au format pe valea pârâului Stancioi datorită aluviunilor de teren și ploilor însemnate. În continuare, ne vom întoarce în Râmnicu Vâlcea unde vom luat prânzul la Restaurantul Casa Vâlceană. După mai mult de o oră în care ne rasfățăm papilele gustative, pornim spre Muzeul Satului Vâlcean în aer liber și Cula Bujorenilor care se află la ieșirea din Râmnicu Vâlcea prin Defileul Oltului, astfel vom putea admira și peisajele naturale mirifice. Ajunși la muzeu, vom parcurge la pas întregul sat observând gospodăriile și casele vâlcene de la țară. După o astfel de experiență ne întoarcem în mediul urban și ne petrecem restul zilei în River Plaza Mall pentru a face cumparături. Seara ne retragem la Hotel Panoramic unde luăm și cina.

Ziua 4- servim micul dejun tot la hotelul unde am dormit și pornim spre Curtea de Argeș (distanța va fi de 35 km și o vom parcurge în aproximativ 40 de min). Primul lucru pe care îl facem este să vizităm Mănăstirea Negru Vodă și Mănăstirea Curtea de Argeș după care ne oprim la restaurantul Curtea Veche. Apoi ne vom abate de la drum 36 km (parcurs intr-o oră) și ne vom îndrepta spre lacul Vidraru unde putem vizita și centrala hidroelectrică Vidraru. Ne întoarcem apoi în Curtea de Argeș pentru a vizita Muzeul Municipal Curtea de Argeș. Seara ne retragem la hotelul Posada Curtea de Argeș.

Ziua 5- plecăm de la hotel, nu înainte de a lua micul dejun și ne îndreptăm spre Câmpulung (distanta între localității fiind de 51 km pe care îi parcurgem în aproximativ o ora)iar prima oprire este la Câmpulung, la Castrul Roman Jidava, iar apoi la Mănăstirea Nămăiești. Pentru că vine timpul mesei, mergem în Grădina Publică Merci pentru a mânca, iar apoi putem să ne plimbăm pentru a respira aer proaspăt. După plimbare ne îndreptăm spre Culoarul Rucăr-Bran (aflat la o distanță de 23 km ,ce pot fi parcurși în mai putin de 25 de min), continuăm spre Târgoviște (parcurgem 76 km în aproximativ o oră și 20 de min) unde ne oprim la Muzeul Național al Poliției Române. Pornim din nou la drum și ajungem la Pitești (drumul va fi de 78 km pe care îi vom parcurge într-o ora și cateva minute) și vom participa la unul dintre spectacolele Planetariului din oraș. După acesta, ne vom continua drumul spre casa. (distanța este de 121 km ce pot fi parcurși în aproximativ 2 h)

ANALIZĂ DE PREȚ

Traseul turistic se adresează persoanelor adulte și vârsnici, cu venituri medii și studii superioare.

Bibliografie

http://ro.scribd.com/doc/122928335/Subcarpatii-Getici#force_seo

http://www.oocities.org/dmarioara/sbpodget.htm

http://www.oocities.org/dmarioara/sbpodget.htm

http://www.ebacalaureat.ro/c/11/92/179/0/Subcarpatii-Getici