Potentialul Turistic al Satului Cincis

1. Elemente generale privind rolul turismului ca formă de activitate umană

Turismul este privit ca un fenomen social-economic, realizat prin circulația de masă din zona de proveniență către destinația turistică, având fie un caracter continuu, repetat sau periodic, desfășurat la intervale diferite de timp.

Fenomenul turistic își are bazele încă din antichitate, însă pe parcursul anilor a devenit o activitate uzuală atât din punct de vedere social cât și economic. Pe plan social are un rol important atât în civilizația și progresul unei țări, cât și în dezvoltarea relațiilor internaționale. Din punct de vedere economic, fenomenul turistic este considerat benefic, acesta reprezentând circa 6% din volumul mondial al exportului. (Păcurar, A., 2009, p.19).

Pentru dezvoltarea turismului este necesară urmărirea necesității de petrecere a timpului liber, potențialul turistic atât natural cât și antropic, dar și deplasarea din zona de rezidența către destinația turistică, indiferent de motivația turistului.

1.1. Scurt istoric

Satul Cinciș era situat în județul Hunedoara, pe malul drept al râului Cerna, fiind amplasat la o altitudine de 260 m, acest fapt datorându-se și zăcămintelor de fier ce erau exploatate încă din perioada romană. Ca mărturii ale perioadei romane ne stau villa Rustică, din care s-a păstrat doar fundația și Necropola romană tumulară, aceasta cuprinzând 17 morminte, amplasată în zona “Țelină”. Această localitate a fost atestată documentar încă din anul 1360, aparținând districtului Hațeg, sub denumirea maghiară – Cholnukus.

Pe teritoriul satului, în locul “Siliște”, s-au găsit anumite obiecte ce ne îndeamnă să credem că aparțineau omului din neolitic și anume ciocane cioplite din piatră.

În locul zis “Popeasca” s-au descoperit statui ale unui bărbat în togă, dar și a două femei, toate cele trei fiind în mărime naturală. Tot aici se regăsesc mărturii ale dominației romane, constând în obiecte de ceramic, rituri de înmormântare, unelte, monede, deci dovezi ale conviețuirii dacice sub dominație romană.

În apropierea fostului sat Cinciș și actualului lac de acumulare, se regăsesc satele Valea Dobri, Ghelari, Poienița Voini, acestea fiind ocupate de către așa numiții pădureni. Obiceiurile etnografice din Ținutul Pădurenilor sunt păstrate cu sfințenie aici. Tot din acest ținut al pădurenilor, face parte și actuala zonă de agrement Cinciș – Cerna.

În anul 1962, cele peste 800 de familii au fost evacuate din sat pentru începerea construirii barajului de pe râul Cerna, afluent al râului Mureș. Răul Cerna își are izvoarele în partea estică a masivul Poiana Ruscă, la o altitudine de 1200 m. În amonte de baraj, bazinul de recepție are lungimea de 43 km și suprafața de 283 kmp, coordonatele geografice fiind: 45˚ 35’ și 45˚ 44’ latitudine nordică; 22˚ 27’ și 22˚ 56’ longitudine estică. Suprafața întregului bazin hidrografic este de 734kmp, până la confluența cu Mureșul. Acesta străbate în proporție de 50% zone deluroase, 30% zone muntoase, iar 20% zone de luncă.

Scopul construcției este de a preveni inundațiile din zonă, dar și pentru alimentarea cu apă a Combinatului Siderurgic Hunedoara.Fig.1 Lacul de acumulare Cincis

În 1970, baza de agrement Lacul Cinciș – Cerna prinde contur devenind un loc de recreație, atât datorită lacului, cât și reliefului cu versanți domoli, ce îi oferă aspectul unei regiuni deluroase. Poziția centrală pe care o ocupă față de limitele județului Hunedoara, face ca această zonă să devină pentru locuitorii din orașele apropiate precum Deva, Hunedoara, Călan, Hațeg, Simeria, o bază de agrement atât pentru weekend cât și pentru sejururi.

În anul 1983, la piciorul barajului a fost construită centrala electrică cu o putere de 1,5 MW.

După anul 1990, dezvoltarea zonei ia o mare amploare, însă aceasta este una haotică și necontrolată datorită căderi regimului comunist, mai precis datorită recuperării dreptului de proprietate private.

Această zonă nu este cunoscută doar datorită bazei de agrement a lacului Cinciș – Cerna, ci și datorită învecinări cu orașe precum Hunedoara, unde printre obiectivele turistice ce se pot vizita se regăsește Castelul Corvinilor; Hațeg, unde pot fi vizitate: Rezervația de zimbri, Geoparcul dinozaurilor – Bombe vulcanice; Deva, unde se poate vizita Cetatea Devei și bineînțeles numeroase alte obiective turistice pe care le voi prezenta pe parcursul lucrării.

1.2. Încadrare în spațiul geografic, limitele și gradul de accesibilitate al zonei

Județul Hunedoara are o suprafață de 7063 kmp și se învecinează în partea de nord-est și est cu Alba, în sud-est cu Vâlcea, în sud cu Gorj, la vest cu Caraș-Severin și Timiș, iar cu Arad în vest și nord-vest.

Lacul de acumulare Cinciș este situat în partea estică a masivului Poiana Ruscă, județul Hunedoara. Acesta aparține comunei Teliucul Inferior ce are în componența sa, satele: Teliucul Inferior – reședința de comună, Cinciș – cerna, Izvoarele și Teliucu Inferior, acoperind o suprafață de 3950 ha.

În partea nordică, comună este mărginită de teritoriul administrativ al municipiului Hunedoara, în partea sudică comună se învecinează cu municipiul Hațeg, limita estică fiind determinată de orașul Călan. Mai are ca vecini comună Bretea Română, în partea sud-estică, iar în partea vestică comunele Ghelari și Toplița.

Principalul centru de acces este Hunedoara, care se leagă din punct de vedere rutier de zona Mureșului prin drumul DN 688 și de zona Tara Hațegului prin DJ 687(Călan). Din Hunedoara pornesc, înspre vest, spre zona de agrement, drumurile: DJ 687 D (Lunca Cernii), DJ 687 E (Ghelari), DC 116 (Lelese) și DC 115 (Cerbăl).

2. Prospectarea turistică a arealului vizat

Pentru a putea pune în evidență valoarea resurselor (naturale sau antropice) este vitală prospectarea turistică, fiecare obiectiv având propriile particularități, iar cunoașterea lor în profunzime este absolut necesară. Nu doar cunoașterea aprofundată a elementelor particulare este necesară în vederea prospectării turistice ci și înțelegerea raporturilor dintre cererea și oferta turistică.

2.1. Resursele atractive ale cadrului natural

“Resursele atractive aparținând cadrului natural sunt un dar al naturii, caracteristicile lor intrinseci constituind factorul determinant al dezvoltării turismului în teritoriu și jucând deopotrivă rolul predominant în determinarea valorii potențialului turistic al teritoriului în cauză.” (Cocean, P., Dezsi, St., p.51, 2009)

2.1.1. Relieful

“Relieful este componentul cadrului natural cu cea mai largă reverberație în turism, el însumând toate cele trei însușiri enunțate inițial și anume: de resursă atractivă, fundal peisagistic și suport fizic al activităților întregului domeniu.” (Cocean, P. ; Dezsi, St.; p. 13, 2005)

Lacul de acumulare Cinciș este situat în estul masivului Poiana Ruscă, acesta fiind caracterizat printr-o zonă de platou întins, crestat de ape și nivelat în trepte, în zona marginală conturându-se un relief de dealuri, acoperite cu păduri. Platoul reprezintă una dintre particularitățile reliefului, fiind un punct de belvedere asupra întregului areal. Totodată, nivelarea în trepte, altitudinile reduse și prezența resurselor hidrologice, au favorizat popularea acestei zone, locuitorii fiind denumiți pădureni. Aceștia au terasat relieful în scopul practicării agriculturii, oferindu-i o unicitate aparte.

Apele ce ferestruiesc adânc platoul, crează pe alocuri sectoare de chei, precum Cheile Cernei de pe râul Cerna. Acestea se desfășoară pe o lungime de 6,2 km, având un traseu sinuos, cu versanți abrupți ce ating în unele zone chiar și 200 de m. Cheile au fost declarate rezervație naturală mixtă și reprezintă una dintre atracțiile principale ale zonei.

Odată cu scăderea în altitudine, de la un relief nivelat în trepte, fragmentat în culmi lungi cu pante abrupte se ajunge la un relief de dealuri cu înălțimi cuprinse între 200 și 300 de m. Acestea s-au format în depozite argiloase și în nisipuri cu pietrișuri de vârstă mio-pliocenă, fiind acoperite în mare parte de suprafețe împădurite.

În urma prospectării, putem spune că arealul analizat îndeplinește toate cele funcții necesare susținerii activităților turistice și anume funcția recreativă prin formele de relief întâlnite (platou, chei), funcția estetico-peisagistică prin impactul vizual pe care îl lasă formele de relief, în acest caz nivelarea în trepte și diferența de altitudini, fiind un suport prielnic dezvoltării turismului în zonă.

.

Fig. 3 Panorama asupra muntilor Poiana Rusca

2.1.2. Hidrografia

Al doilea component al cadrului natural este hidrografia, fiind asociată reliefului prin modelarea formelor acestuia, reprezintă una dintre resursele atractive ale cadrului natural.

Principala resursă de apă a zonei studiate este râul Cerna. Acesta își are izvoarele în munții Poiana Ruscă, ramura nordică având izvorul în apropierea satului Vadul Dobrîi, iar cea sudică se formează din confluența mai multor pâraie precum Fântâna, Bordu, Negoiu, Ciumita, ce își au izvoarele la poalele vârfului Rusca (1 200 m). Ramură nordică și cea sudică se unesc în apropierea satului Hajdau. Lungimea râului este de 73 km, dintre care 65 km se regăsesc în masivul Poiana Ruscă, iar suprafața de colectare este de 740 kmp. Acesta este format din trei segmente:

– Primul segment: începe de la izvoare și se termină la Barajul Cinciș – cerna. În acest segment, în aval de Lunca Cernii, râul străbate o porțiune de 6km de chei (Cheile Cernei).

– Segmentul mijlociu: începe de la ieșire râului din baraj până la periferia municipiului Hunedoara. În acest segment colectează afluenții Valea Govăjdiei și Valea Zlasti.

– Ultimul segment: începe de la periferia Hunedoarei și până la vărsarea în râul Mureș. În acest segment colectează afluenții Valea Peștișului, Valea Cristurului și Valea Ursului.

Lacul de acumulare Cinciș s-a format datorită construcției barajului în formă de arc de pe râul Cerna.

Fig. 4 Barajul lacului Cincis in forma de arc

Amenajarea lacului ocupă o suprafață de 867 ha, având o adâncime de 48 de m și se află amplasat în locul unui fost sat, Cinciș, de unde peste 800 de familii au fost mutate. În partea nordică, dealurile se unesc cu suprafața lacustră, pe când în partea sudică se formează plaje de nisip, fapt ce favorizează dezvoltarea turistică în acest areal.

Acesta se impune ca obiectiv de sine stătător, fiind un loc în care peisajul este feeric, dar și unul îmbrăcat mister datorită faptului că sub apele lui se întinde un întreg sat. Localnicii din zonă spun despre acesta că ar putea fi blestemat și că aici se întâmplă fenomene paranormale. Aceștia susțin faptul că în timpul nopții, deasupra lacului se zăresc spiritele celor îngropați în cimitirele aflate sub apă, și că acestea se ridică la suprafață pentru a-și căuta locuințele de odinioară. Ba mai mult, aceștia susțin că în fiecare an, cel puțin un om se îneacă aici, iar trupurile nu mai ies niciodată la suprafață și nici scafandrii nu le găsesc. Aceste fenomene stranii atrag în fiecare an turiști curioși să vadă activitățile paranormale.

În timpul veri, temperatura medie a apei este de 18˚ C, acest lucru făcând posibil înotul. Popularea lacului cu pești, face posibil atât pescuitul ca formă de relaxare, dar și ca sport, fiind organizate competiții.

Pe lângă faptul că se poate practica înotul și pescuitul, pe suprafața lacului se pot practica diferite sporturi nautice, cu echipamente fie proprii, fie închiriate.

Datorită bogățiilor pe care lacul le are de oferit, acesta se pretează și dezvoltări turistice la nivel național, dar și internațional, dat fiind și suprafața mare pe care acesta o ocupă.

2.1.3. Clima

Este factorul ce influențează desfășurarea activităților turistice prin manifestările meteorolegice.

Comună Teliucu Inferior este situată în zona subcarpatică, încadrându-se în zona climatului continental moderat, acesta fiind caracterizat prin 3 luni reci și 9 luni cu temperaturi temperate. În ultimii ani, datorită tendinței de încălzire globală, verile sunt foarte calde, iar iernile cu temperaturi mai ridicate și scăzute în precipitații.

Etajarea reliefului între lunca Mureșului și munții Retezat și Parâng face ca temperatura aerului să se situeze în jurul valorii de 10-11˚C în apropierea lacului Cinciș, iar în amonte, la Toplița este de 10˚C. În lunile de vară valorile temperaturii medii variază între 13 și 25˚C, în lunile de toamnă temperaturile medii variază între 7 și 20˚C, în lunile de iarnă valorile temperaturii medii variază între -9 și -10˚C, iar lunile de primăvară sunt caracterizate de temperaturi medii între 7 și 18˚C. Prima zi de îngheț este în intervalul 1-11 octombrie, iar ultima zi este în intervalul 21 aprilie și 1 mai. Extremele absolute s-au înregistrat între -20 și -25˚C în luna ianuarie și de +30, +39˚C în lunile iulie și august.

În zona mijlocie (Toplita – govăjdie – teliuc) volumul de precipitații ajunge la 650 mm/an. În ultimii ani înregistrându-se cele mai mari cantități în lunile iunie și iulie, când precipitațiile au luat forma unor ploi torențiale (“rupere de nori”), dar și sub formă de grindină, ce a produs pagube culturilor agricole. Cele mai mici cantități de apă se înregistrează în lunile septembrie și noiembrie.

Numărul anual al zilelor cu precipitații este de circa 130-140 de zile, numărul anual al zilelor cu ninsoare este de circa 3-40 de zile, iar numărul anual de zile cu strat de zăpadă este de circa 40-60 de zile.

Nebulozitatea influențează durata de strălucire a soarelui și numărul zilelor cu cer senin, acestea fiind esențiale în vederea desfășurării activităților turistice, dar și a celor agricole. Aceasta este cuprinsă între valorile de 5,5-7, cele mai ridicate valori înregistrându-se în lunile de iarnă-decembrie (7), iar cele mai scăzute în luna august (5).

Numărul mediu anual al zilelor senine este de 100-110 zile, iar numărul mediu anual al zilelor cu cer acoperit de nori este de circa 140-160 de zile.

Umiditatea, atinge un maxim principal în luna decembrie, iar unul secundar în luna iunie și un minim principal în luna aprilie, iau un minim secundar în luna iulie.

Vânturile înregistrează valori medii anuale de circa 7-8%, predominând Crivățul (nord-vest) și Austrul (sud-vest). Viteza medie anuală este de 3 m/s, iar variația anuală a vitezelor medii este de crica 1 m/s. Pe valea Cernei, în perioada de primăvară pătrunde Vântul Nou, care provoacă topirea zăpezii și vine dinspre sud.

“Cercetările bioclimatice utilizează frecvent conceptul de confort termic pentru definirea proprietății organismului de a-și menține temperatura constantă între anumite limite ale temperaturii mediului ambiant (homeotermie) prin cedarea sau acumularea de căldură. Intervalul indiferent termic (care conferă organismului senzația de confort) este în strânsă interdependență cu umiditatea și mișcarea aerului și este cuprinsă între 16,8 – 20,6 T˚EE (temperatura echivalent efectivă). Valorile subliminale ale acestui indice determină senzația de inconfort (disconfort) termic prin răcire, iar peste această valoare inconfortul (disconfortul) termic prin încălzire.” (Cocean, P.; Dezsi, St. ; p. 80, 2009)

Indicele climato-turistic (după Clausee și Guerault) se calculează astfel: I= S+T- 5D/5; unde I= indicele climato-turistic, S= durata strălucirii soarelui (în ore), D= durata precipitațiilor din timpul zilei (considerând că o oră cu ploaie valorează cât 5 ore cu soare). (Cocean, P.; Dezsi, St.; p. 86, 2009)

Analizând datele de mai sus, arealul analizat se încadrează în bioclimatul sedativ- de cruțare, acesta caracterizându-se prin temperaturi moderate, veri nu foarte calde și ierni blânde, fiind prielnic pentru desfășurarea activităților turistice, turistul nefiind supus stresului bioclimatic. Acest tip de bioclimat este favorabil desfășurări unor activități precum: excursii, drumeții, pescuit, ciclismului, dar și înotului.

2.1.4.Vegetația

“Modul de participare al vegetației în susținerea fenomenului turistic se realizează prin intermediul următoarelor aspecte:

– Compoziția asociațiilor vegetale majore:

– Manifestarea ciclurilor vegetale;

– Prezența unor plante endemic sau relicte;

– Prezența unor plante cu modificări teratologice;

– Plantele cu vârsta, fizionomie sau dimensiuni deosebite;

– Plantele care înmagazinează elementele simbolistice de diferite nuanțe;

– Efectele de margine și de insulă. “(Cocean, P., Dezsi, St., p.97, 2009)

Pădurile reprezintă vegetația cu cea mai mare răspândire, fiind principala bogăție a solului. Din totalul suprafeței comunei (3.950 ha), pădurile reprezintă 1/3, adică 1.645 ha. Stejarul predomină (60 %), după aceea coniferele (brad, pin, molid 15%), iar restul de 25% este compus din carpen, mesteacăn, salcâm, tei, plop, corn, fag, cer, alun, etc.

În păduri întâlnim o diversitate de plante de pădure: potbal, nalbă, izmă creață, cimbrișor, ghiocei, toporași, viorele, etc.

Tufărișul are o proveniență secundară și se întâlnește la marginea pădurilor ori pe pajiști. Sporadic apar tufele de păducel, măceș, porumbar, iederă, etc.

Pajiștile și fânețele se întind în special de-a lungul dealurilor. Pe pajiști crește o iarbă grasă, alături de trifoi sălbatic, nalbă pitică, volbură, etc.

Prin fânațuri cresc iarbă, cicoarea, păpădia, sunătoarea, măcrișul, pirul, rostopască, salcia, ștevia, tătăneasa, etc. Observăm că foarte multe dintre aceste plante au o mare însemnătate medicinală.

Printre fructele de pădure, în această zonă se întâlnesc fragii, zmeura, mura, merișoarele și afinele.

Printre flori putem întâlni câmpurile de brândușe în special în pajiștile montane și colinare, în luncile văilor, dar și pe alocuri în păduri.

“Pădurea constituie esența oricărui peisaj, grație notei de varietate și armonie introduse. Acesta devine un element dominant al peisajului în cazul versanților bazinelor hidrografice și lacurilor de acumulare, al interfluviilor deluroase și montane, terenurilor cu exces de umiditate etc.” (Cocean, P., Dezsi, St., p. 97, 2009)

Pădurile crează un efect de margine în zonele în care acestea se învecinează cu malurile lacului Cinciș, oferind un contrast peisagistic de un mare impact vizual, mai ales prin faptul că imaginea acestora se oglindește în apele lacului, dar și datorită faptului că pădurea adăpostește mai multe specii de arbori, fiecare cu un colorit propriu.

2.1.5. Fauna

Datorită prezenței pădurilor, fauna este bogat reprezentată, făcând posibilă apariția turismului de interes cinegetic. Printre speciile ce pot fi vânate aici, amintim: mistrețul, lupul, vulpea și iepurele.

“Turismul cinegetic, privit ca activitate de agrement, constituie o formă de practicare a turismului cu specific aparte, integrat uneia dintre cele mai dinamice tipuri ale turismului contemporan – cel recreativ”.

Cele mai întâlnite specii de pești ale lacului de acumulare sunt: crapul, șalăul, bibanul, babușca, plătica, știuca, obletet, clean, caraș. Acest fapt duce la posibilitatea practicării pescuitului sportiv, acesta îmbrăcând o formă competițională, dar și a pescuitului în vederea relaxării.

Cele două forme de turism (cinegetic și sportiv) pot contribui în atragerea turiștilor în arealul analizat, fie pentru relaxare și eliminare de stres, fie pentru competiții sportive.

2.2.Resurse atractive ale cadrului antropic

“Spre deosebire de resursele atractive aparținând cadrului natural care sunt un dar al naturii, zestrea turistică antropică reprezintă o însumare de elemente cu funcție recreativă create de om. Este necesară încă din acest punct o precizare clară: apariția lor ca obiective de interes turistic nu poartă întotdeauna pecetea premeditării, adică nu au fost edificate în acest scop, ci dimpotrivă, în majoritatea cazurilor, au îndeplinit alte atribuții (economice, strategice, culturale

etc). Insușirea recreativă și-au câștigat-o însa în timp, ajungând adeseori ca ea să prevaleze în comparație cu vechiile atribuții, devenind un obiect turistic propriu-zis.” (Cocean, P., Dezsi, St., p. 106, 2009)

2.2.1.Vestigii arheologice

CINCIȘ-CERNA – Punct „Popeasca”- Villa Rustica

Villa rustica cercetată în anii 1961-1962 și 1989, se află pe o terasă a Cernei, azi lacul Cinciș, la circa 1 km sud de satul Cinciș. Villa rustica este o construcție din piatră locală legată cu mortar; structura zidurilor, variind ca grosime (0,75,0,65,0,50 m ), fiind aceea de opus incertum. Deoarece terenul era unul arabil, de câteva secole, diferitele lucrări agricole nu numai că au dus la nivelarea locului,dar și la dislocarea zidurilor. Totuși, cercetarea arheologică a putut să urmărească temeliile construcției. De formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 15,50×22,70 m. Clădirea se compunea din cinci încăperi,toate de mari dimensiuni. Inventarul mărunt al descoperirii este destul de sărac, constând din piatră din ziduri, mortar, fragmente de țiglă și cărămidă, fragmente ceramice,obiecte din fier (piroane,fragmente de cuțit,fragmente de fibule), fragmente de râșniță din tuf vulcanic.

CINCIȘ – CERNA – Punct „Popeasca” – „La Țelină” – Necropola romană

Necropola romană cercetată în două campanii din 1961 și 1962 se află la circa 200 m, de villa rustica, la marginea de vest a aceluiași platou arabil „Popeasca”.Urme arheologice în acest loc au fost sesizate din 1929 când cu prilejul lucrărilor agricole au fost scoase la suprafață două statui funerare lucrate din marmură și mai multe pietre fasonate. Pornind de la punctul unde au fost scoase la suprafață monumentele, s-a dezvelit o construcție de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 10,80 x 9,25 m, formată din două încăperi: o anticameră funerară cu dimensiunile interioare de 8,00 x 3,20 m,închisă de jur împrejur de un zid de piatră lucrat în opus incertum, iar la spatele acesteia un spatiu mai larg de 5,60 x 8 m, împrejmuit cu un zid, mai slab, de piatră având ca liant lutul. În interiorul acestui spațiu au fost dezvelite patru morminte. La mijlocul zidului din partea de vest a primei încăperi, se afla un postament puternic de 2,50 x 3,95 m, construit din lespezi mari de piatră. Pe acest postament se ridicau odinioară cele două statui funerare. În afara acestei incinte au mai fost cercetate o serie de morminte, în totalitate 19, unul în sarcofag de cărămidă iar restul aveau forma exterioară rotundă și împrejmuite la exterior cu un cerc de piatră locală. Toate mormintele orientate după o anumită regulă- cu axul longitudinal al gropii din interior pe directia est-vest. La mormintele V,VI,VIII, X, XV în interiorul cercului de piatră s-a descoperit și câte o lespede mare de formă prelungită, așezată deasupra gropilor cu resturile de incinerație funerar, având rostul de a acoperi gropile. Mormintele de le Cinciș au un inventar funerar sărac. Cuprind în primul rând obiecte de factură romană ce aparțin secolelor II-III d.chr.,în special ceramică, de factură provincială.

2.2.2. Vestigii religioase

Biserica “Pogorârea Sfântului Duh”

Satul Izvoarele (fost Lingina),este beneficiarul unei biserici de zid, ridicată între anii 1892-1896, în timpul administrării parohiei de către preotul Petru Ungur din Baia Craiului. Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida semicirculară nedecroșată.Acoperișul amplu din țiglă contrastează cu zidurile scunde, străpunse de mai multe ferestre înguste. Deasupra intrării apusene a fost ridicat un turn-clopotniță suplu, cu foișor deschis din lemn și coif evazat, învelit în tablă. Biserica, a fost renovată în anii 1935 și 1965.Interiorul este nepictat.

Conscripțiile din 1829-1831,atestă existența unui locaș de lemn ce a fost înălțat la mijlocul secolului XVIII, indiciu fiind clopotul mic, turnat în 1769.

Biserica romano-catolică din Telicu Inferior

Edificiul de cult a fost ridicat în anul 1836, conform inscripției de deasupra intrării principale. In interior pe două plăcuțe de pe peretele stâng sunt menționate familiile Tornya și Dologh ca și ctitori ai bisericii cât și anul 1922 când au decedat capii acelor familii. Biserica a fost construită în stil romanic.

Acest edificiu a fost propus pentru a fi incluse în lista monumentelor istorice.

2.2.3. Monumente istorice

Monument de Eroi – in Cincis-Cerna

Monumentul a fost ridicat în anul 2002, din piatră de marmură albă. Monumentul se comune dintr-un soclu pe care se ridică o cruce peste care s-a aplicat o placă cu inscripționarea numelor eroilor din cele două războaie mondiale și împlinirea a 40 de ani de la relocarea satului Cinciș.

Acest monument a fost propus pentru a fi inclus în lista monumentelor istorice.

Din cele mentionate mai sus, putem spune că potențialul antropic, mai ales cel legat de vestigii istorice este destul de bogat pentru a îndeplini funcția de resursă culturală și pentru a atrage turiști.

2.2.4. Patrimoniu turistic aparținând civilizației și culturii tradiționale locale

“În paleta largă a obiectivelor turistice de proveniență antropică resursele etnografice ocupă un loc aparte datorita specificitații conferite de amprenta proprie fiecarei etnii în parte, în care se regăsește bogația și diversitatea patrimoniului spiritual și material rezultat al evoluției continue si diseminării spațiale” (Cocean, P., Dezsi, St., p. 151, 2009)

2.2.4.1. Ocupațiile și meșteșugurile

Printre ocupațiile de bază în zona studiată se regăsește agricultură. Aceasta este dezvoltată atât în zonele cu terenuri fertile, cât și în zonele mai neprielnice, dat fiind faptul că oamenii erau obligați să își asigure existența lucrând terenurile. Tot din această cauză, locuitorii satelor au fost nevoiți să teraseze relieful, făcând astfel posibilă practicarea agriculturii.

Creșterea animalelor este în strânsă legătură cu agricultură, ele facilitând lucrarea pământului și colectarea roadelor, precum și transportul acestora, însă nu poate fi omisă nici utilitatea acestora pentru carne și lapte.

Fierăritul a fost meșteșugul care a asigurat desfășurarea activităților productive cu un rol deosebit de importat în dezvoltarea economică a timpului, începând cu activitățile casnice și continuând cu prelucrarea diferitelor materii prime și produse ce facilitează munca oamenilor. Zăcămintele bogate de fier, se pare că au fost exploatate de la începutul mileniului I și au fost prelucrate de meșteri în atelierele din interiorul fortificațiilor.

Bărdășitul (fasonarea lemnului cu barda) a fost practicat cu măiestrie la Cerbăl, Toplița și în Lunca Cernii de Jos.

Țesutul artistic ocupă un loc aparte în arta tradițională din Ținutul Pădurenilor, practicându-se și în zilele noastre, însă doar de femeile în vârstă, existând posibilitatea ca acest frumos meșteșug să se piardă.

2.2.4.1. Obiceiuri tradiționale

Pe teritoriul comunei Teliucu Inferior, de-a lungul unui an se desfășoară o serie de evenimente cu specific local, acestea fiind:

Sântoaderu – este o sarbatoare cu însemnatate mitologica, fiind strâns legată de coacerea colacilor, însoțirea fetelor și înfrațirea bărbaților. Se desfășoară în sâmbata din prima saptamână din postul Paștelui, când fetele se însoțeau cu braduleți (colaci împletiți din aluat și copți în cuptoare de pâine) și cu vin, în timp ce cântau: “Soț cu mine,/Soț cu tine,/Soț cu Dumnezeu să fie”.

Nedeia – era o sărbătoare a întregii familii și a satului, fiind una dintre cele mai importante modalități de sărbătorire a unui neam, dar și acelora care s-au născut într-o singură ramură etno-folclorică.

Ziua Prăbojeniei, se desfășoară în toate satele aparținătoare comunei. Are loc în 6 august și simbolizează prima zi în care se mănâncă porumb fiert.

Balul strugurilor, se desfășoară în toate satele comunei în lunile septembrie și octombrie.

Balurile (jocurile de la Crăciun, Anul Nou, Sântion), acestea având loc la căminele culturale din sate.

Colindele tradiționale de Crăciun, acestea practicându-se în satele cu populație mai tânără ( Teliucu Inferior, Teliucu Superior si Cinciș – Cerna)

“ Flori de cunună și spini ” – acesta este un festival de poezie și cântec religios, organizat la biserica din Cinciș – Cerna în prima duminică de după Paște.

“Flori de cireș” – acesta este un festival de obiceiuri și datini de primavară-vară, organizat la căminul cultural din Teliucu Inferior în luna mai.

“Carnavalul măștilor” – acesta este un concurs de maști, desene pe asfalt, fiind organizat de scoli impreuna cu primaria în ziua de 1 iunie, in Teliucu Inferior.

“Zilele localității Telicu Inferior” – în cadrul cărora se organizează spectacole folclorice, competiții sportive, fiind organizate de către primarie și consiliul local în data de 18,19 august.

2.2.4.2. Portul popular și cântecele populare

În ceea ce privește portul popular, se remarcă cel femeiesc, costumul fiind ornat cu modele geometrice, încadrate în unghiuri drepte, iar dezvoltarea preferențială este pe verticală. Coloritul broderiilor este în funcție de vârstă, astfel se folosește culoarea roșie pentru tinere, pe parcursul anilor se adaugă un adaus de negru și brun, pentru a ajunge la o nuanță mai închisă, iar culoarea neagră, pentru a simboliza bătrânețea. Podoaba capului este originală prin conciul de forma unei bonete cu corn îndărăt, cusut cu figuri negre și învălit cu o broboada albă și lungă. Ca podoabă în jurul gâtului este un lanț cu taleri de argint.

Femeile poartă oprege, acestea fiind compuse din două piese din lână ce se înfășoară după corp, fiind strânse ca o fotă, dându-i un aspect svelt femeii. Cămașa este ornată cu tăblii late pe mâneci și în dreptul pieptului, cusătura fiind grea și izbitoare.

Bărbații poartă cioareci strâmți, laibăr scurt de lână și pălărie cu margine întoarsă.

Atât femeile cât și bărbații poartă în picioare opinci cu gurgue foarte înalte.

Portul popular reprezintă una dintre deosebitele particularități ale zonei, având o deosebită valoare etnografică.

Fig. Portul popular din Tinutul Padurenilor

„Ceea ce individualizează Ținutul Pădurenilor sub aspectul liricii funebre este Cântecul Bradului, conservat în Poiana Răchițelii și practicat ori de câte ori defunctul este tânăr. În dimineața zilei înmormântării tinerii aleg bradul din pădure, pe care îl sacrifică, după ce își fac semnul crucii, urmând să îl poarte pe umeri până în sat. La marginea pădurii cortegiului simbolic i se alătură grupul de femei care, interpretând Cântecul Bradului – îl conduce până la casa mortului. Acolo, bradul – sprijinit cu vârful de streașina casei – este împodobit de tinerele fete în timp ce femeile continuă dramaticul cântec. (…) După îngropăciune, bradul se înalță lângă cruce și se aruncă mac pe mormânt. O femeie împrăștie apă și semințe de mac în urma celor care pleacă din cimitir, încheind astfel ceremonialul.” – Grigore Leșe

2.2.4.1. Satele muzeu

Satele din zona pădurenilor, sunt în mare majoritate mici de 50-60 de gospodării, însă unele ajung și până la 80. În general, aici o gospodărie este compusă dintr-o casă, șură ce cuprinde grajdul, cocina, șopronul pentru fân și uneltele și o clădire destinată beciului (pivnița). Materia primă de construcție a caselor este lemnul, iar planul casei este unul simplu cuprinzând una sau două încăperi și cămara, iar în fața casei o prispă (târnaț). Acoperișul este de două-trei ori mai înalt decât pereții, fiind confecționat din paie. Datorită unor modernizări, pentru schimbarea confortului multe dintre casele vechi s-au transformat în case de vacanță. Ceea ce nu s-a schimbat este poziția casei în gospodărie, adică în fundul curții, cu fața la stradă și cu șura în lateral. În satul Bunila a fost conservat un ansamblu rural cu case autentic pădurenești.

Comună Ghelari este considerat “capitala” Ținutului Pădurenilor. Pentru ai descoperi istoria, obiceiurile tradiționale, bogăția culturală, dar și aerul curat și peisajele ai nevoie de câteva zile. Din Ghelari sunt mai multe opțiuni pentru trasee turistice atractive. Acestea se pot desfașura fie la pas, fie cu ATV-ul, fie pe circuite de mountain bike.

Fig. Biserica “Sfinții apostoli Petru și Pavel”

Obiective ce pot fi vizitate:

Biserica “Sfinții apostoli Petru și Pavel”, fiind cel mai mare lăcaș de cult dintr-o zonă rurală din România

Biserica ortodoxă veche „Sfinții Mihail si Gavril” (construită în 1770)

Muzeul Ținutul Pădurenilor

Biserica greco-catolică “Sfânta Varvara” (1783)

Peștera Hoților

Peștera “Biserica fetelor”

Monumentul eroilor și personalitaților – este dedicat nu doar eroilor de război ci și personalităților care pe timp de pace au lăsat urme în viața comunității.

De Ghelari și-au legat numele personalități precum: celebrul fotbalist Bogdan Lobonț(născut în Ghelari), I. Popovici (savantul ce a cercetat zona pădurenilor), muzicianul Bartok Bela a vizitat satul de doua ori, marele inventator Traian Vuia ce a studiat funcționarea motoarelor cu aburi din exploatările miniere.

Satul Govăjdia a devenit o atracție printre locuitorii orașelor din împrejurimi, atfel făcâundu-și apariția zeci de case de vacanță. Existența Govăjdiei este strâns legată de prelucrarea minereului de fier, această ocupație fiind atestată aici de peste cinci secole. Pentru calea ferată de 16 km ce leagă Govăjdia de Hunedoara, au fost constuite în anul 1900, 16 poduri si viaducte metalice și au fost săpate trei tunele. Aceasta a funcționat până în anul 2000, există însă înca terasamentul, câteva poduri, tunelurile și pilonii de susținere a viaductelor.

Obiective ce pot fi vizitate:

Furnalul de la Govăjdia

Biserica romano-catolică (1802)

Biserica greco-catolică (1910)

Situl hidrocentralei de la Cățănaș-construită la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX (a funcționat neîntrerupt 90 de ani)

Viaductul aducțiunii principale și stăvilarul de pe valea Govăjdiei.

Fig. Furnalul de la Govăjdia

Satul Alun (satul de marmură), numele i se trage de la faptul că vatra satului a fost amplasată, în urmă cu 1000 de ani într-o poiană înconjurată de aluni. De-a lungul mai multor secole a fost unul dintre cele mai bogate sate din Ținutul Pădurenilor, trăind aici peste 120 de familii, cu 10 sau chiar mai mulți membri. Odată cu colectivizarea, căreia pădurenii i s-au împotrivit, oamenii au început sa plece de aici.

Este un sat unic în România deoarce strălucește, e alb datorită folosiri marmurei atât pentru case, cât și pentru ulițe, trotuare. Pâna și drumul înspre sat este pavat cu marmură. A funcționat o carieră de marmură aproape un secol, însă sătenii nu se puteau apropia de ea, fiind în proprietatea fraților italieni Roja, ba chiar mai mult, fiecare familie a fost datoare să procure și să transporte, cu carele de boi, opt metri cubi de marmură.

Casele, chiar și nefolosite sunt solide datorită fundației de piatră. Exista o singură inițiativă de dezvoltare turistică a unui domn, ce a transformat casa bunicilor într-o casă de vacanță, păstrandu-i arhitectura tradițională.

Obiective ce pot fi vizitate:

Biserica de marmură (singura biserica din România construită în totalitate din marmură)

Biserica de lemn-declarată monument istoric

Fig. Biserica din marmura Fig. Biserica de lemn

Satul Poienița Voinii este un sat mic, la fel ca majoritatea satelor pădurenești. Acesta a devenit cunoscut datorită faptului că aici s-a născut indrăgitul cântăreț Drăgan Muntean. Biserica satului este situată pe un deal, fiind o construcție bine întreținută, cu o fundație din piatră, corpul clădirii învelit în șindrilă, iar clopotnița este acoperită cu piatră. Turla centrală, din lemn, are mai degrabă aspectul unui foișor cu ferestre mici de jur imprejur.

Langă căminul cultural și școală, se găsește Muzeul pădurenilor, amenajat încă din timpul vieții de către Drăgan Muntean, unde se găsesc atât lucruri ce vorbesc despre viața artistului, cât și costume populare pădurenești.

Obiective ce pot fi vizitate:

Casa muzeu ”Drăgan Muntean”

Biserica Ortodoxă

Fig. Casa muzeu Drăgan Muntean

Comuna Toplița este relativ mică, având doar 715 locuitori. Este străbătută de două râuri: Cerna și Vălarița și are în componența sa 8 sate. Evoluția comunei a fost strâns legată de prelucrarea minereului de fier extras la Teliuc și Ghelari. Aici a fost ridicat primul cuptor înalt (furnal), construcția incepând în anul 1780. Furnalul și-a încetat activitatea, atunci când furnalul de la Govăjdia și-a început-o.

Obiective ce pot fi vizitate:

Furnalul (monument istoric industrial)

Biserica de lemn din satul Vălari cu hramul “Sfântul Nicolae”- unică prin tehnica de construcție (monument istoric inca din 1955)

Analizând cele spuse mai sus, putem afirma faptul că arealul analizat se bucură de un bogat potențial antropic, atât prin vestigiile istorice și religioase, dar mai ales din punct de vedere etnografic, portul popular din această zonă fiind unic și bogat în ornamente, astfel putem spune că această zonă îndeplinește condițiile necesare diversificării ofertei turistice atât în plan local, regional, dar și național.

3. Infrastructura generală și turistică – elemente fundamentale de susținere a activității turistice

“Infrastructura însumează totalitatea bunurilor și mijloacelor care facilitează valorificarea și exploatarea turistică a resurselor atractive ale unui teritoriu. În majoritatea cazurilor, elementele sale component nu au fost create pentru a satisface nevoi recreative sau curative, acest atribut fiind dobândit pe parcurs, simultan cu inițierea activităților turistice în regiunea respective, pentru ca pe măsura dezvoltării lor să determine apariția unor mijloace strict condiționate și direct orientate pentru deservirea activităților turistice derulate în teritoriul în cauză.” (Cocean, P., Dezsi, St., p.162, 2009)

3.1. Facilități

Alimentare cu apă potabilă: în prezent localitățile Teliucu Inferior, Cinciș – Cerna și Teliucu Superior alimentarea cu apă potabilă este asigurată printr-un sistem centralizat, iar în localitatea Teliucu Inferior – colonia Front II sunt în curs de execuție rețelele de alimentare cu apă potabilă.

Zona de agrement a lacului Cinciș nu beneficiază de rețeaua de alimentare cu apă, însă acest lucru este propus în Planul Urbanistic General.

Canalizare: rețea de canalizare există doar în localitatea Teliucu Inferior în zona centrală (zono blocurilor).

Salubritate: în prezent există o firmă de salubritate.

Există atât rețea de telefonie fixă cât și mobilă, rețea de televiziune prin cablu, poștă (spații de lucru în Teliucu Inferior și Cinciș – Cerna) și internet.

3.2. Agrement

Zona beneficiază de baze de agrement precum:

La Casa Alba – dispune de un hotel, un restaurant de 100 de locuri și 20 de locuri pe terasă, iar în parcul din curtea hotelului se găsește o piscină, un teren de fotbal și o sală de popice.

Complex turistic Ovi – dispune de un hotel, 3 vile, un ponton de 700 mp, posibilitatea de închiriere de hidrobiciclete, skyjet, banană, barcă, parapantă. De asemenea se pot organiza nunți, botezuri, etc, dar și conferințe.

3.3. Cai de comunicație

Principalul centru de acces este Hunedoara, care se leagă din punct de vedere rutier de zona Mureșului prin drumul DN 688 și de zona Tara Hațegului prin DJ 687(Călan). Din Hunedoara pornesc, înspre vest, spre zona de agrement, drumurile: DJ 687 D (Lunca Cernii), DJ 687 E (Ghelari), DC 116 (Lelese) și DC 115 (Cerbăl).

Pe ruta Hunedoara (autogară) – Teliuc există mijloace de transport în comun, ce circulă atât până în Teliuc, cât și înspre Ghelari, Lunca Cernii.

Drumurile ce duc spre Teliuc au nevoie de modernizări, starea lor nefiind foarte proastă, dar nici foarte bună.

3.4. Sanatate

În comuna Teliucul Inferior funcționează două cabinete medicale la Teliucu Inferior și Cinciș – Cerna. Există o singură farmacie ce funcționeaă de trei ori pe săptămână.

3.5. Baza de cazare

Una dintre cele mai importante componente ale infrastructurii turistice este reprezentată de către baza de cazare și alimentație publică. Aceasta, împreună cu elementele infrastructurii, dar și cu elementele de factură naturală sau antropică, se constituie ca bază în vederea dezvoltării activitățiilor turistice dintr-un anumit areal.

În ceea ce priveste arealul studiat, acesta are parte de o ofertă diversificată în ceea ce privește posibilitatea de cazare, dar și din punct de vedere al alimentației publice. În tabelul de mai jos, am trecut în listă atât baza de cazare existentă cât și cea de alimentație publică.

Tabelul 1. Baza de cazare și alimentație publică a arealului analizat

După cum putem observa din tabelul de mai sus, arealul analizat se bucură de o bogată bază de cazare, fiind prezente unități hoteliere, pensiuni, campinguri, fiecare având capacități de cazare diferite, cel mai bine clasificat fiind Complexul de cazare Ovi, de 4 stele. Datorită clasificării bazei de cazare, putem afirma faptul că indiferent de situația economică a turistului, acesta poate accesa serviciile în funcție de veniturile pe care le deține.

Deasemenea din tabel, se poate observa faptul că majoritatea infrastructurilor de cazare dețin și o bază de alimentație publică, unde meniurile sunt diversificate.

Destul de dezvoltate acestea oferă și diferite alte facilități, cum ar fi: ponton, piscine, hidrobiciclete, biciclete, teren de fotbal, sală de popice, banană, parapantă, dar și posibilitatea de a pescui într-un loc amenajat.

Între infrastructura generală și infrastructura turistică se realizează o relație de interdependentă, fiind imposibil să se realizeze una fără cealaltă, ambele stând la baza dezvoltări activităților turistice.

4. Stadiul actual al valorificării resurselor atractive

4.1. Dinamica actuală a circulației turistice din zonă

În cele ce urmează voi încerca să surprind gradul de ocupare al unităților de cazare din arealul supus analizei. Perioada supusa analizei este din anul 2001 pana în anul 2014, fiind reprezentată prin graficul ce urmează:

Sursă: www.insse.ro

În graficul reprezentat mai sus se poate observa ca în anul 2002 numărul de turiști a fost cel mai scăzut și anume 495 iar cel mai mare număr de turiști s-a intregistrat în anul 2005 de 1216 turiști.Începând cu anul 2004 se poate oberva o creștere reprezentativă a numărului de turiști cazați pe teritoriul comunei și valori ridicate de 1086,1216, 1061,1096, 1014 în anii 2004,2005, 2006,2007,2008. O scădere consecutivă a numărului de turiști are loc începând cu anul 2009 până in anul 2011, timp în care valorile au scăzut aproape la jumătate fată de anii precedenți 506 în 2011.Motivul acestei scăderi representative a fost criza economică care a început să se resimtă in România începând cu anul 2009. Ieșirea României din recesiune în anul 2011 a fost un factor determinant si asupra numărului de turiști acesta începând din nou să înregistreze valori ridicate și anume 939 în 2012 si 1157 în anul 2012. In anul 2014 se oservă o scădere bruscă a numărului de turiști, această scădere fiind justificată de o cantitate ridicată de precipitații înregistrată in vara anului 2014. Datorită faptului că turismul în aceasta zonă este unul mai mult estival, precipitațiile ridicate din vara anului 2014 au dus la o scădere a numărului de turiști.

4.2. Gradul de exploatare a resurselor turistice

În cele ce urmează voi incerca să surprind gradul de populare al comunei Teliucu Inferior prin următorul grafic:

Sursă: www.insse.ro

În graficul reprezentat mai sus se poate observa că cele mai multe persoane care au domiciliul în comună sunt clasati in categoria de varsta de 40-44 de ani dintre care 105 sunt de genul feminin iar 128 sunt de genul masculin. Categoria de varsta de 85 de ani si peste are incorporata cele mai putine persoane cauza a acestui lucru fiind varsta inaintata. Se poate observa ca in interiorul comunei persoanele tinere pana la 35 de ani se afla intr-un numar foarte scazut.Factorul care determina aceasta cauza este migratia tinerilor si rata natalitatii foarte scazuta, grupa de varsta 0-4 ani contine 49 persoane de gen feminine si 55 de persoane de gen masculin. Migratia si rata natalitatii in aceasta situatie sunt corelate direct proportional deoarece odata cu plecarea tinerilor din localitate, raman doar categoriile de varste incepand de la 35 de ani, aceasta ducand la o rata a feritilitatii scazuta.

O adevărată oprtunitate pentru localnici este Constituirea asociației Tara Hațegului – Ținutul Pădurenilor (GAL), în cadrul căreia orice localnic poate depune un proiect, însă datorită ritmului accelerat de îmbătrânire a populției, nu dețin cunoștințele necesare pentru realizarea unui proiect.

5. Determinarea indicelui de atractivitate a arealului supus analizei

5.1. Determinarea ariei de atracție a arealului analizat

Pentru a putea determina valoarea turistică a unei zone un indicator foarte important de luat în calcul este indicele de atractivitate turistică. Prin calcularea acestui indicator acesta ne indică atât rentabilitatea viitoarei amenajări turistice, cât și proprietățile în materie de amenajarea turistică a unui spațiu. Determinarea indicelui de atractivitate reprezintă o etapă prealabilă, indiferent de tipul său concepția de valorificare turistică a unui areal. Astfel, cu cât valoarea sau atractivitatea unei anumite resurse, fie de tip antropic, fie de tip natural este mai mare, cu atât cresc șansele în vederea valorificării ei turistice.

În vederea evidențierii potențialului turistic al lacului de acumulare Cinciș, am ales să aplic modelul de determinare a indicelui de atractivitate turistică sugerat de profesorul Ciangă în lucrarea Turismul din Carpații Orientali. Studiu de geografie umană (1997). Modelul presupune evaluarea separată a fiecărui element component atât al cadrului natural, cât și a celui antropic din arealul studiat, prin acordarea de punctaje în funcție de ponderea avută de fiecare element.

Pentru fiecare element a fost stabilit un punctaj maxim, asftel că prin adunarea acestora punctajul maxim este de 100 de puncte, formula fiind următoarea:

Unde:

Vt = valoarea turistică

= fondul morfoturistic

= fondul climatoturistic

= fondul turistic hidrogeografic

= fondul turistic biogeografic

= fondul turistic cultural – istoric

= fondul turistic etnografic si folcloric

= baza materiala

= potentialul de comunicatie

Astfel, atunci când se decide utilizarea acestui model în vederea determinării indicelui de atractivitate a unui areal, este absolut necesară efectuarea unei analize amănunțite asupra tuturor resurselor de care zonă studiată, așa încât punctajul acordat fiecărui fond în parte să corespundă cât mai bine realității. În urma analizei resurselor turistice ale lacului de acumulare Cinciș, am ajuns la următoarele rezultate:

Sursa: Ciangă, N. (1997).

Datele din tabelul de mai sus ne indică foarte clar gradul de atractivitate al spațiului analizat. Prin însumarea punctajelor acordate am obținut un total de 67 puncte, ceea ce înseamnă că arealul analizat are o pondere ridicată pentru a susține dezvoltarea turistică în această zonă.

Se observă faptul că cel mai mare punctaj a fost acordat fondului hidrogeografic (17 puncte dintr-un punctaj maxim de 18 puncte), acesta fiind urmat de către fondul etnografic și folcloric ce a obținut 6 din cele 8 puncte, ceea ce înseamnă că în această zonă tradițiile și obiceiurile se mai păstrează și în zilele noastre cel puțin cu ocazia evenimentelor și sărbătorilor tradiționale.

Se poate observa faptul că potențialul de comunicație necesită îmbunătățiri pentru a putea susține într-un mod favorabil circulația turistică.

În ceea ce privește baza materială aceasta a obținut 17 din cele 24 de puncte ce puteau fi acordate, astfel în această zonă mai este necesară amenajarea unui complex turistic.

Această zonă dispune de o multitudine de resurse, iar dacă acestea ar fi exploatate în mod corespunzător, arealul analizat ar putea deveni o adevărată atracție turistică pe plan național, iar câștigurile ar putea fi însemnate. Odată cu dezvoltarea turistică a zonei s-ar rezolva și alte probleme printre care reducerea migrației populației tinere, crearea unor noi locuri de muncă, prin urmare dezvoltare comunei din care arealul face parte.

5.2. Determinarea capacității optime de primire și a necesarului de construit

Alt indicator ce trebuie analizat în vederea dezvoltării turismului dintr-o anumită zonă este Determinarea capacității optime de primire. Acesta trebuie luat în vedere mai ales în zonele unde există posibilitatea posibilitatea suprasolicitării turistice. Fiecare element în parte poate suporta un anumit număr de turiști, însă odată depășit acest prag se ajunge la o suprasolicitare a zonei, fapt ce poate avea efecte negative atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra populației locale. Printre aspectele negative ce pot apărea amintim de degradarea solului, poluarea atât a solurilor, apelor dar și cea fonică, aglomerația etc. Astfel, înainte de a trece la faza de valorificare a resurselor turistice, este important să se calculeze indicele de primire, pentru a putea observa care este capacitatea de suport a zonei, astfel încât turismul să reprezinte o activitate plăcută și de durată și nu factor de risc.

6. Principalele elemente de risc turistic

Odată cu dezvoltarea turistică a unui anumit areal se determină o presiune majoră asupra peisajului, iar creșterea în intensitate conduce la suprasolicitarea structurii acestuia, ceea ce duce implicit la apariția fenomenului de risc turistic.

Riscul se definește ca un pericol eventual, fiind mai mult sau mai puțin previzibil, cu o durată nedeterminată și de diferite cauze, fie de tip natural, antropogen sau endogen, astfel și forma lor de manifestare este diferită.

Arealul studiat este așezat într-o zonă de dealuri, formate din depozite argiloase și nisipuri cu pietrișuri, ceea ce poate duce la eventuale alunecări de teren în zonele ce au suferit defrișări majore. În prezent însă există un proiect ce presupune reîmpădurirea acestor areale cu arbori ce susțin terenurile.

De asemenea există și riscul în ceea ce privește inundațiile malurilor lacului, în cazul unor precipitații mari, însă acestea nu cauzează repercusiuni majore dat fiind faptul că acestea pot ajunge până la cota 297 m, iar construcțiile încep în jurul cotei de 350 m.

În condițiile unei viitoare amenajări turistice sezonalitatea reprezintă principalul element de risc turistic. Fiind un complex destinat agrementului, dar și pescuitului atât sportiv cât și de relaxare, aceste activități se desfășoară în special pe perioada anotimpului cald, astfel sezonalitatea este oarecum inevitabilă, însă datorită bazelor de alimentație și cazare acest risc se poate reduce. În anotimpul rece, turiștii pot veni să se bucure de o masă în timp ce admiră peisajul.

Un alt element de risc îl reprezintă ineficiența exploatării, acesta poate amenința viitoarea amenajare turistică. Acest element de risc își poate face apariția asupra tuturor obiectivelor turistice a căror integrare în circuitele turistice ține cont de caracteristicile cererii turistice (număr, frecvența, venit, confort etc.).

Impactul activităților turistice asupra prezervării arhitecturii tradiționale poate reprezenta de asemenea un element de risc, mai ales atunci când ne gândim la o viitoare amenajare turistică într-un spațiu rural. Numărul prea ridicat de turiști în zona poate cauza pierderea specificului local.

Astfel, este absolut necesară luarea în considerare a tuturor elementelor ce pot reprezenta un anume risc, atunci când dorim amenajarea unei viitoare amenajări turistice. Pe lângă luarea în considerarea a elementelor de risc, este necesar să se țină cont și de alți factori precum valoarea resurselor turistice, distanța dintre zona de proveniență a turiștilor și cea de destinație turistică, prezența sau absența infrastructurii generale și turistice din arealul analizat etc., aceștia fiind factori care vor influența la rândul lor viitoarea amenajare turistică.

Putem spune că în arealul analizat nu există factori naturali de risc major, prin urmare nici viitoarea amenajare turistică nu este supusă unor astfel de riscuri.

7. Analiza SWOT a comunei Teliucu Inferior

Datorită analizei indicelui de atractivitate turistică a zonei am ajuns la concluzia că teritoriul comunei îndeplinește condițiile utile dezvoltării turismului, un potențial turistic atractiv ridicat, însa acesta nu este valorificat corespunzător. Pentru a putea avea o viziune si mai clară asupra aspectelor care încurajează sau dimpotrivă, împiedică dezvoltarea turistică în această zonă am realizat o analiză SWOT, ce are ca scop identificarea punctelor tari si a celor slabe existente în arealul analizat, mai exact elemente ce există în zonă, ce au fie un efect pozitiv, fie unul negative ce se constituie in oportunități sau amenințări.

Deci, analiza evidențiază punctele tari, punctele slabe, amenințările, dar și oportunitățile comunei Teliucu Inferior.

PUNCTE TARI

Zona analizată se bazează pe multiple puncte tari care duc la atragerea unui număr ridicat de turiști și anume:

Existența unui cadru natural care este dat de Munții Poiana Ruscă

Existența unui drum de acces către localitățile Hunedoara și Hațeg, localități cu potențial turistic ridicat; precum și existența mijloacelor de transport spre aceste localități

Existența unor obiective turistice naturale precum Cheile Cernei, platou-punct de belvedere

Posibilitatea practicării turismului de aventură de tip drumeții, ciclism sau zbor cu parapantă

Posibilitatea practicării turismului cinegetic

Existența structurilor de alimentație publică

Existența multiplelor posibilități de cazare

Organizarea de concursuri naționale de pescuit sportiv

Așezarea comunei reprezintă o poartă de intrare în Ținutul Pădurenilor

Port tradițional unic

PUNCTE SLABE

Intrarea în insolventă a bazei sportive

Lipsa structurilor de canalizare în zona de agrement

Lipsa unui centru de informare turistic

Slaba promovare sau lipsa marketingului având în vedere faptul că materialele promoționale sunt foarte puține spre deloc.

Lipsa modernizării în ceea ce privește reciclarea deșeurilor

Lipsa locurilor de munca

Tendința de îmbătrânire a populației din comună

Lipsa dezvoltării infrastructurii pentru ușurarea accesului

OPORTUNITĂȚI

Posibilitatea accesării de fonduri europene pentru dezvoltarea turistică și interesul ridicat față de accesarea acestora.

Promovarea turismului de nișă precum zborului cu parapantă

Existența unei strategii de dezvoltare al comunei care duce la punerea în valoare a patrimoniului cultural și istoric al comunei

Constituirea asociației Tara Hațegului – Ținutul Pădurenilor (GAL)

Promovarea evenimentelor tradiționale precum obiceiurile folclorice culese din comunitate, formații de dansuri populare, obiceiuri legate de nunți, de sărbătorile de iarnă, pe plan național și internațional

Existența multiplelor sate muzeu din împrejurimi

Dezvoltarea resurselor umane care duce la îmbunătățirea calității serviciilor oferite și are un impact direct asupra creșterii numărului de turiști

Existența multiplelor parteneriate în străinătate

AMENINȚĂRI

Prezența sezonalității turistice

Slaba cunoaștere a unei limbi de circulație internaționale de către localnici

Migrația tinerilor spre mediu urban din cauza lipsei locurilor de muncă

Tendința de scădere, la nivel de țară, a interesului față de factorii culturali și de patrimoniu.

În vederea dezvoltării, se poate lua în considerare că cel mai important aspect este existența unui cadru natural favorabil activităților turistice. Prin concentrarea pe oportunitățile existente, punctele slabe și amenințările pot fi depășite deoarece acestea sunt strâns legate unele de celelalte.

8. Amenajarea scenei plutitoare

Pe suprafața lacului Cinciș se propune crearea și amenajarea unei scene plutitoare. Aceasta va avea dimensiuni de 1000 mp, iar capacitatea de care va dispune este de 500 de locuri.

Construirea scenei are ca scop dezvoltarea turismului din arealul analizat, prin crearea de evenimente culturale, proiecții de film în aer liber, petreceri organizate, dar și convenții, evenimente și concursuri legate de sporturi acvatice. În urma dezvoltării acestui proiect vor apărea și alți investitori, care își vor dori să creeze la rândul lor alte facilități benefice pentru dezvoltarea turismului în zonă.

Pentru specatcolele locale nu se va percepe taxa de închiriere a scenei, însa pentru cele cu caracter privat, da.

În ceea ce privește personalul ce urmeaza să lucreze după finalizarea proiectului, o sa fie prioritari localnicii, iar dacă aceștia nu dispun de pregatirea profesională necesară vor fi trimiși la training-uri de specialitate.

Durata de realizare a proiectului se desfășoară pe o perioadă de 15 luni.

În cele ce urmează voi prezenta atât arborele problemelor, cât și cel al obiectivelor:

ARBORELE PROBLEMELOR

ARBORELE OBIECTIVELOR

Amenajarea scenei plutitoare de pe lacul Cinciș

Proiectul de amenajare a scenei presupune în primul rând stabilirea suprafeței pe care va fi amplasată scena, totodată și coordonatele punctului central, acestea fiind: 45°41'42.7"N 22°52'01.3"E.

Pasul următor este curățarea zonei din jurul viitoarei amplasări, cu ajutorul unor utilaje speciale de curățare și ecologizare a lacurilor, pentru ca ulterior sa se treacă la procesul de amenajare a scenei. Se vor lua măsuri de protecție împotriva plouării mediului, prin folosirea utilajelor cu inspecția tehnică efectuată la zi.

Pentru a putea începe construcția propriu-zisă, este nevoie de o bază de susținere a scenei, ce va fi constituită dintr-un airbag plutitor ce ocupă o suprafață de 1300 mp, și are o capacitate de a susține scena echipată, plus un numar de 700 de persoane. De asemenea airbag-ul va fi stabilizat prin ancorare de fundul apei.

Scena va fi construită din lemn direct pe airbag, de către o echipă special antrenată în acest sens.

În vederea amenajării scenei s-a discutat cu un arhitect, pentru ca aceasta să se intergreze cât mai bine în peisaj. S-a stabilit astfel că principalul material de construcție va fi lemnul, deci atât scaunele destinate spectatorilor (500), cât și podiumul și acoperișul acestuia vor fi din acest material, însă nuanțele vor fi diferite, pentru a se evidenția un contrast.

Pentru așezarea scaunelor, podiumului și acoperișului se va folosi o macara închiriată.

Întregul areal va fi îngrădit, pentru a se evita riscul accidentelor.

Scena va dispune și de două grupuri sanitare amenajate, ce vor fi amplasate atât în partea stângă, cât și în partea dreaptă a construcției, iar deșeurile vor fi colectate in fose speciale ce vor fi amplasate sub apă, acestea fiind dotate cu senzori de umplere, iar pentru a fi golite acestea se vor scoate la suprafață.

Pentru accesul către scenă se va construi un pod.

Analiza economico-financiară a proiectului:

– utilaje speciale de curățare și ecologizare a lacurilor 10.000 €

– airbag plutitor plus ancorare 5.000 €

– echipa antrenată special pentru construcția scenei pe airbag 15.000 €

– total lemn necesar 8.000 €

– arhitect 2.000 €

– 500 de scaune din lemn 3.000 €

– podium și acoperiș 7.000 €

– macara închiriată pe 2 zile 1.500 €

– îngradirea întregii suprafețe 500 €

– grupuri sanitare + fose 7.000 €

– pod 4.000 €

Pentru construcția scenei plutitoare s-au cheltuit aproximativ 63 000 €.

Politica tarifară:

Scena se va da spre închiriere, la prețul de 100 € pe ora, însa pentru evenimentele de interes local nu se va percepe această taxa.

9. Strategia de promovare turistică a proiectului

Obiectivele acțiunii de promovare:

Ca în orice alt domeniu de activitate, promovarea publicitara este esențială pentru a crește rata de succes a oricărui proiect și pentru a face cunoscut orice produs, serviciu sau în cazul de față proiectul ales de mine: Insula plutituare de pe lacul Cinciș.

Din punct de vedere turistic, promovarea reprezintă unul dintre cele mai importante și indispensabile modalități de comercializare a unui produs, astfel informațiile necesare cunoașterii nevoilor turiștilor să fie atinse și exploatate.

Procesul de desfățurare al publicității este esețial când ne gândim la societatea modernă care depinde aproape în totalitate de eforturile proprietarilor de locații turistice ce urmăresc creșterea numărului de turiști, de consumatori.

Publicitatea în sine este un întreg process de marketing ce trebuie bine gândit și structurat, iar modalitățile prin care aceasta trebuie să se desfășoare trebuie gândite și adaptate în funcție de activitatea aleasă. Pentru proiectul meu, am ales să ating mai multe obiective de promovare.

Un primul pas în promovarea insulei plutitoare, este propaganda în sine a proiectului. Aceasta va consta în informarea turiștilor în legătură cu activitatea care se va desfășura. Astfel m-am gândit să îi dezvolt o identitate proprie, dar care să nu piardă din vedere importanța turistică a lacului. Pentru început se vor crea materiale publicitare cu scop informativ, atât în mediul online, cât și în mediul offline (flyere, afișe, bannere, broșuri, reclame radio și TV, pagină de facebook, etc). În acest mod, vom putea atinge un public țintă mai larg, dorind să aduc la cunoștință faptul că proiectul vizează toate categoriile de vârstă, datorită evenimentelor ce vor avea loc în cadrul proiectului. Am dorit conceperea unei imagini reale ale obiectivului turistic ales, respectând în mod concret situația și ofertele turistice ce urmează să fie prezente.

O altă strategie de marketing și promovare, s-a bazat pe studiul pieței turistice actual și pe evaluarea concurenței turistice existent în zonă, localitate precum și pe o altfel de strategie de dezvoltare a turismului. Este important de menționat, faptul că în zonă nu mai există niciun astfel de punct turistic, ceea ce reprezintă un important plus pentru proiect și pentru dezvoltarea turismului din zonă.

Nu am neglijat nici faptul că piața de consum se află într-o continua schimbare, fapt ce va necesita o împrospătare a imaginii obiectivului, ocazională.

Un alt obiectiv, este asocierea proiectului meu cu alte obiective turistice din zonă, cu un potential turistic ridicat și totodată crearea de promoții pentru a asigura un număr de turiști deja existenți și pentru a putea grăbi procesul de promovare. Astfel că în unitățile turistice (hoteluri, moteluri, pensiuni, restaurante și chiar și agenții deturism din zonă), vor fi amplasate materiale publicitare cu informații legate de proiect.

Mă voi asigura că prezența informațiilor necesare pentru atragerea turiștilor, va fi prezentă și în cadrul târgurilor de specialitate.

Sloganul proiectului este: “Insula Plutoare Cinciș. Tot mai pe val!”

Pentru crearea de identitate proprie, s-a conceput un logo, care va apărea pe toate materialele publicitare ce vor avea legătură cu proiectul și nu în ultimul rând acesta primește un nume: Șcena Plutitoare Cinciș.

10. Campania propriu zisă

Pentru campania propriu zisă s-au folosit următoarele materiale publicitare:

Logo:

Banner/ Flyer:

Afiș:

Text spot radio:

Vrei să scapi de monotonia orașului? Vrei să ai parte de o experiență deosebită și să îți primești doza de cultură într-un mod diferit și cu o imagine panoramică deosebită? Vă invităm să veniți la Șcena Plutitoare Cinciș. O șcenă ce promite săsurprindă toată frumusețea locului și să îți garanteze distracția perfecta pentru acest sfârșit de săptămână.

Scenariu reclamă TV:

Pentru reclama TV, se vor folosi cadre filmate de sus cu lacul Cinciș, Insula Plutitoate fiind surprinsă în toate unghiurile. Se va încerca atragerea publicului prin adăugarea de culori vii, muzică adaptată pentru fiecare cadru și tematică abordată de eveniment. Pe fundal, o voce caldă, masculină, va anunța locația insulei, informații despre aceasta și evenimentele ce vor avea loc.

Pagină prezentă în broșuri:

Bibliografie:

1.Pacurar A., “Turism international”

2. http://bunelu.blogspot.ro/2014/02/lacul-cincis-hunedoara-transilvania.html (accesat in 14.05.2015, ora 10:44)

3.http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/PROIECT-TURISM-ZONA-CINCIS92947.php (accesat in 15.05.2015, ora 00:44)

5.http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/PROIECT-TURISM-ZONA-CINCIS92947.php (accesat in 15.05.2015, ora 01:10)

6. http://www.glasul-hd.ro/Hoinar-prin-Hunedoara-Legend%C4%83-%C5%9Fi-istorie-la-Cinci%C5%9F_41_14596.html (fig.1)(accesat in 15.05.2015, ora 03:28)

7.http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Obiective-turistice-Tara-Hategului-33-zona.html (accesat in 15.05.2015, ora 03:37)

8. http://www.comuna-teliucu-inferior.ro/index.php?np=Comuna (accesat in 15.05.2015, ora 07:36)

9. http://pensiuneamagic.ro/informatii-generale-despre-judetul-hunedoara.php (accesat in 15.05.2015, ora 07:49)

10.Cocean P. , Dezsi S. “ Prospectare si geoinformare turistica”

11.Cocean P. ,Filip S. “Geografia regionala a Romaniei”

12.https://www.google.ro/maps/dir/Hunedoara,+Hunedoara+County/Lacul+Cinci%C8%99/@45.7128142,22.8531343,17761m/data=!3m1!1e3!4m13!4m12!1m5!1m1!1s0x474e8a547396159f:0x19f38ced3c35233b!2m2!1d22.920278!2d45.769722!1m5!1m1!1s0x474e611e6ed0cc83:0xc9c930fa95976e8d!2m2!1d22.8600601!2d45.6917261 (fig. 2) (accesat in 16.05.2015, ora 17:35)

13.http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/4-obiective-geografice/460-cheile-cernei (accesat in 16.05.2015, ora 17:00)

14.http://www.scribd.com/doc/114366422/Muntii-Poiana-Rusca#scribd (accesat in 16.05.2015, ora 17:01)

15.http://www.infoturism-ghelari.ro/?page_id=95 (fig.3) (accesat in 16.05.2015, ora 18:31)

16. http://www.veziceasculti.ro/?page_id=866 (fig.4) (accesat in 16.05.2015, ora 20:45)