Potentialul Turistic al Municipiului Arad

Potențialul turistic al municipiului Arad

Cuprins

Introducere

Capitolul I

1 Potențialul turistic natural

Potențialul turistic al reliefului

Potențialul turistic al hidrografiei

Potențialul turistic al climei

Potențialul turistic al florei și al faunei

2 Potențialul turistic antropic

2.1 Scurt istoric al Aradului

2.2 Valoarea turistică de patrimoniu a cetății Aradului

2.3 Monumente de arhitectură urbană reprezentative

2.4 Catedrale, biserici, mănăstiri

2.5 Alte obiective turistice

2.6 Obiective culturale – monumente de arhitectură

2.7 Instituții culturale și industriale, muzee și expoziții

2.8 Busturi, monumente, statui

2.9 Grădini, parcuri, locuri deagrement

2.10 Cultura

2.11 Festivaluri și sărbători

Capitolul II

Evaluarea potențialului turistic în municipiul Arad

Capitolul III

Tipuri și forme de turism în municipiul Arad

3.1 Turismul de recreere și agrement

3.2 Turismul cultural

3.3 Turismul de afaceri

3.4 Vizita la rude și prieteni

3.5 Turismul de shopping

3.6 Nivelul de analiză temporală

3.7 Nivelul de analiză dinamic

Capitolul IV

Baza tehnico – materială

4.1 Structuri de cazare

4.2 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică

4.3 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de agrement

Capitolul V

Planuri strategice în ceea ce privește dezvoltarea turismului în municipiul Arad

5.1 Oferta turistică a cetății Arad

5.1.1.Funcțiuni propuse pentru reconversie

5.2 Planuri strategice de devoltare a turismului

5.2.1 Infrastructura de turism

5.2.2 Valorificarea potențialului turistic

5.2.3 Diversificarea ofertei turistice

Capitolul VI

Analiza SWOT

Concluzii

Anexe

Bibliografie

Introducere

Localizarea geografică

Orașul Arad este situat în extremitatea vestică a țării (aprox. 50 km de granița de vest), în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Amplasat pe valea Mureșului, minicipiul Arad, reședința județilui Arad, este cel mai important oraș al județului și unul dintre cele mai importante orașe din țara. Este primul oraș important din România la intrarea dinspre Europa Centrală, situat pe malul Râului Mureș, în apropierea ieșirii acestuia din culoarul Deva-Lipova. Municipiul Arad este așezat în extremitatea vestică a țării în șesul întins al Tisei, la 46º 11’ lat. N și 21º 19’ long. E, aproximativ la 20 km depărtare de ieșirea râului Mureș dintre munți.

Orașul se află la o altitudine de 108,5m și se întinde pe o suprafață de 5830 ha, fiind amplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere (Coridorul european rutier -IV- cu traseul șoselei rapide ce va lega Ucraina cu Serbia).

Situarea la intersecția drumurilor europene E 68/60 (la 594 km de București (E) și 275 km de Budapesta (V)) și E 671 (la 50 km de Timișoara (S) și 117 km de Oradea (N)), constituie un factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică și urbană.

Cele mai apropiate puncte de frontieră, sunt:

pe șosea: Turnu – 20,3 km, Nădlac – 54 km, Vărșand – 68 km

pe calea ferată: Curtici -17 km (cel mai mare punct vamal de căi ferate din vestul țării)

pe cale aeriană: Aeroportul Internațional Arad

Harta municipiului

Capitolul I

1. Potențialul turistic natural

1.1 Potențialul turistic al reliefului

Din punct de vedere geologic, zona de câmpie pe care este amplasat Aradul este strâns legată de zona delurilor, ea formând treapta periferică a acestora. Fundamentul carpatic cazut la adâncimi suportă o cuvertură groasă de depozite detritice cuaternare a cărei grosime crește de la est spre vest ( grosimea depozitelor poate oscila în zona de câmpie între 50 și 300 m).

Rocile care alcătuiesc aceste depozite sunt nisipurile în alternanța cu pietrșurile, iar mai jos strate de argilă roșcată și marină. Este semnalată prezenta loessului de culoare galben deschis cu unele aspecte specifice: crovurile de formă ovoidală.

Relieful de pe vatra oașului și a comunelor subordonate se încadrează în câmpia Mureșului . Orașul Arad este situat la cca 110 m altitudine față de nivelul mării. Fiind parte integrantă din Câmpia Mureșului, este situat în lunca înaltă a Mureșului, care este flancată la sud de Câmpia Vingăi (considerată o câmpie piemontan terasată), iar la nord de câmpia Aradului (Câmpie piemontan tabulară). Aceasta din urmă prezintă câteva subdiviziuni ale căror părți marginale întră în perimetrul Aradului (Câmpia Livadei la NE și Câmpia Ierului la NV). Orașul Arad este traversat de Râul Mureș de la vest la est și cuprinde în perimetrul său zona Pădurice, cu un lac natural.

1.2 Potențialul turistic al hidrografiei

Râul Mureș, al doilea râu ca lungime și ca suprafață hidrografică din România, după Dunăre, are la intrarea în municipiul Arad un debit de 154 m3/s. Debitele maxime ale Mureșului pot ajunge la peste 2000 m3/s, lucru care duce la apariția inundațiilor.

Scurgerea medie, influențată de condițiile climatice și de cele litologice și de pantă, prezintă valori mult mai reduse, de 0,5 l/ sec/ km². Lunca râului este acoperită in bună parte de vegetația ierboasă și mai rar de pâlcurile de pădure.

2.3 Potențialul turistic al climei

Clima este temperat-continentală, cu slabe influențe mediteraneene. Radiația solară, poziția geografică, altitudinea, bilanțul radiativ, circulația maselor de aer, determină existența acestui tip de climat cu influențe oceanice. Influența mediului urban asupra temperaturii aerului este sesizabilă în special în sezonul rece, când diferența între oraș și împrejurimi poate atinge valori de 8-10 0C. În timpul verii, ca urmare a predominării timpului senin și a creșterii intensității radiației solare, temperatura aerului înregistrează valori ridicate – media lunară depășind 200C grade. Vânturile sunt condiționate de distribuția formelor de relief, circulația maselor de aer având orientare de la sud la est. • Temperatura aerului-media anuală: 10,70C grade

• Temperatura aerului-maxima absolută anuală: 37,80C grade

• Temperatura aerului-minima absolută anuală: -24,20C grade

• Precipitații atmosferice-cantitate anuală-582,7 l/m2

1.3.1 Precipitații

Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrază în luna iunie, în general sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea ttala ca o consecintă a domiației vânturilor din vest. Se mai înregistreaza un maxim secundar în luniile de toaman

În cele două maxime se intercalează un minim principal: februarie, martie cu cea mai scăzută valoare de 30 mm și un alt minim în septembrieȘ 36,5 mm. Datorită poziției în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului adevenției aerului umed si vesti și ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a Apusenilor, de aici și explicația frecvenței ridicate a zilelor cu precipitații: 120

1.3.2 Vânturile:

Frecvența medie a circulației maselor de aer este cea sud-estică, maximum fiind atins în luna octombrie (22,6%), urmata de cea sudică in noiembrie (18,9%), de ce nord-estică în mai (17,8%) si cea nord-vestică in iulie (15%).

Deosebirile de presiune dintre oraș și zona periurbnă pot genera așa-numitele “brize urbane” care contribuie la împrospatarea aerului tocmai în perioada de acalmie când poluarea poate lua cele mai grave forme.

1.4 Potențialul turistic al florei si al faunei

În oraș și în împrejurimi se întâlnește vegetația de silvostepă a Câmpiei Aradului reprezentată de pâlcuri de arbori si păduri de cer, gârniță, gorun, etc. În luncile din lungul Mureșului se dezvolta zăvoaie, salcii, plopi, anini.

Flora municipiului Arad și împrejurimilor sale este reprezentată prin numeroase specii de plante. Din categoria speciilor rare pentru flora României se amintesc: Rumex Kereneri, Euphorbia vegetalis, Sedum caespitosum, Trifolium angulatum, Trifolium angustifolium, Lidernia procumbens, Succisella inflexa, Cirisum brachycephalum. Sparangium minimum, Hysciamus albus.

Zona Ceala reprezintă principala zonă de agrement a locuitorilor din unicipiul Arad, fiind formată în principal din suprafețe împădurite, ape, terenuri neproductive, pășuni, dar și zone locuite. Pădurea Ceala se află în imediata apropiere a Municipiului Arad, la vest de acesta, având în componență parcelele forestiere de la 28 până la 35, acoperite de vegetație forestieră, în suprafață totală de 377,5 ha, limita sa sudică. În urma inventarierii arborilor seculari (vârsta estimată este de cca. 150 ani), au fost găsiți numeroși arbori pe această suprafață, dar în general în apropierea Mureșului și la marginea pădurii. Majoritatea arborilor seculari sunt plopi albi sau negri, cu diametre cuprinse între 95 și 200 centimetri. În urma inventarierii s-au găsit 55 arbori seculari. Dintre aceștia, cea mai des întâlnită specie este plopul alb cu un număr de 31 exemplare. Următoarea specie ce reprezentativitate este plopul negru cu un număr de 16 exemplare. S-au mai identificat trei exemplare de salcie albă, trei exemplare de stejar pedunculat și dopuî exemplare de frasin constituind-o Râul Mureș, iar partea nordică digul.

Fauna se încadreză și ea in specificul silvostepei și se caracterizează prin prezența popândăului, a prepeliței, fazanului de câmpie, șopârlei cenușii, căpriore, iepuri, fazani sturzului, etc. În păduri trăiesc mistrțul, caprioara și cerbul. Fauna subacvatică din apele Mureșului cuprinde crapul, mreana, somnul etc.

2. Potențialul turistic antropic

În contextul actual, în care România este membru al Uniunii Europene, potențialul turistic al municipiului Arad, impregnat de trecutul său istoric și de moștenirea cultural-academică, oferă oportunități reale de dezvoltare.

„Aradul a fost unul din orașele mari de priovincie ce a diverit in ceea ce privește planurile urbanistice generale a orașelor. Toate organismele se găsesc la un nivel perfect în orașul Arad fiind delimitate toate zonele precum zonele industriale, zonele de locuit, de circulat” (Milos Cristea – arhitect). În stilistica orașului domină eclectilcul peste care s-au suprapus toate stiluril neo – și anume neoclasicul, neogoticul, romanticul. Există în compoziția fațadelor elemente comune precum cornișă, ancadramente, brâu, stucaturi. Turlele și sculpturile dau splendide accente orașului . Aradul nu are o importanță deosebită din punct de vedere al clădirilor propriuzise, ci prin ansambluri urbanistice, o arhitectura deschisa cu o oradonanta deschisa, clasica care place.

Centrul, bulevardul actual a fost trasat in secolul 18 de catre un arhitect vienez, haupstrasse fiind denumirea veche. Si de atunci pana acum sunt 300 de ani de dezvoltare ascendentă neintrurpta nici de războaiele civile nici de asedii.

. Corso, magristrala principala a orașului, bulevardul, unic in orasele la niv oraselor de provincie, este de lungimea Champs Elyseeului din Paris, având anumite zone unde este chiar mai larg decât acesta. Zilnic în oraș intrau peste 50.000 de săteni, la schimb, la târg. Piața începea de la actuala piață Avram Iancu si era pe tipologie și sortimente de mărfuri până la fabrica de vagoane unde erau târguri de vite.

Municipiul Arad reprezintă atracția turistică principală a județului Arad, în special în cazul tranzitului turistic. Patrimoniul istoric și cultural extrem de bogat oferă vizitatorilor un adevărat muzeu în aer liber de stiluri arhitectonice specifice secolelor al XVIII-lea, al XIX-lea și al XX-lea, monumente istorice de artă, spectacole de teatru, concerte, expoziții, festivaluri și serbări.

2.1 Scurt istoric al Aradului

Săpăturile arheologice dovedesc faptul că pe teritoriul municipiului Arad au existat așezări omenești încă din perioada neolitică și, cu mici întreruperi, viața umană poate fi urmărită până în secolul al XI-lea, când stăpânirea gatului feudal ungar se extinde și asupra acestei zone. Prima atestare documentară referitoare la zona Aradului datează din anul 1028, fiind menționată în contextul luptelor purtate de populația autohtonă împotriva regatului feudal maghiar.

Aradul s-a afirmat încă de la început și ca un vestit centru ecleziastic. deschisa, clasica care place.

Centrul, bulevardul actual a fost trasat in secolul 18 de catre un arhitect vienez, haupstrasse fiind denumirea veche. Si de atunci pana acum sunt 300 de ani de dezvoltare ascendentă neintrurpta nici de războaiele civile nici de asedii.

. Corso, magristrala principala a orașului, bulevardul, unic in orasele la niv oraselor de provincie, este de lungimea Champs Elyseeului din Paris, având anumite zone unde este chiar mai larg decât acesta. Zilnic în oraș intrau peste 50.000 de săteni, la schimb, la târg. Piața începea de la actuala piață Avram Iancu si era pe tipologie și sortimente de mărfuri până la fabrica de vagoane unde erau târguri de vite.

Municipiul Arad reprezintă atracția turistică principală a județului Arad, în special în cazul tranzitului turistic. Patrimoniul istoric și cultural extrem de bogat oferă vizitatorilor un adevărat muzeu în aer liber de stiluri arhitectonice specifice secolelor al XVIII-lea, al XIX-lea și al XX-lea, monumente istorice de artă, spectacole de teatru, concerte, expoziții, festivaluri și serbări.

2.1 Scurt istoric al Aradului

Săpăturile arheologice dovedesc faptul că pe teritoriul municipiului Arad au existat așezări omenești încă din perioada neolitică și, cu mici întreruperi, viața umană poate fi urmărită până în secolul al XI-lea, când stăpânirea gatului feudal ungar se extinde și asupra acestei zone. Prima atestare documentară referitoare la zona Aradului datează din anul 1028, fiind menționată în contextul luptelor purtate de populația autohtonă împotriva regatului feudal maghiar.

Aradul s-a afirmat încă de la început și ca un vestit centru ecleziastic. În anul 1131 exista o catedrală catolică, iar în 1156, între semnatarii unui act, figurează și prepozitul imogenitus din Orod. Aradul deci, la această dată, era centru de prepozitură și prepozitul deținea deja o funcție înaltă, fiind membru al cancelariei ungare.

Spre sfârșitul secolului al XII-lea, Aradul era și un port însemnat pentru plutele care transportau sarea dinspre salinele Transilvaniei.

La începutul secolului al XIII-lea, Aradul era deja centru de comitat, extins în Valea Mureșului, pe ambele versante. Această structură administrativă s-a păstrat până la ocupația otomană.

Între anii 1551-1552 Aradul va fi ocupat de turci, care vor ridica o cetate pe locul actualei Fabrici Teba. În jurul acestei cetăți se dezvoltă noua așezare civilă. În perioada ocupației otomane, orașul, pe lângă rolul său strategic, devine și un important nod comercial, descris pe larg de vestitul călător turc, Evlia Celebi, care vorbește despre însemnătatea târgurilor din Arad.

După izgonirea turcilor, întregul comitat aflat spre nord de Mureș va fi ocupat de austrieci. Timp de 20 de ani, Mureșul va forma hotarul între cele două imperii. Având în vedere faptul că cetatea Aradului va deveni centru de apărare în această zonă, încă din 1689, prințul Eugen de Savoya întocmește un plan pentru rezidirea ei. Această cetate va fi

dărâmată în timpul Mariei Tereza, când va fi construită noua cetate în stil Vauban (1763-1783).

Paralel cu zidirea cetății, austriecii s-au preocupat și cu înființarea unei zone grănicerești. În iunie 1701 se stabilesc pe linia Mureșului primele unități de grăniceri având centrul la Arad. Deși nobilimea primește cu ostilitate așezarea grănicerilor, aceștia și-au dovedit utilitatea în timpul războiului dintre curuți și imperiali. Zona grănicerească de pe Mureș își va pierde însemnătatea în urma războiului din anii 1716 – 1718.

În primele decenii ale secolului al XVIII-lea orașul era centru militar, sub autoritatea comandamentului suprem austriac.

Orașul era mic, concentrându-se în jurul cetății, lângă care, treptat, se va forma un nou cartier agricol, cuprinzând Pârneava, Micălaca și Gaiul, sate țărănești, care nu făceau parte din oraș. Aradul Nou a fost nepopulat până la 1724, când vor fi așezate aici primele 40 de familii germane, aduse din Franconia.

În 1732 aproape întregul județ va fi donat ducelui Rinaldo de Modena, care, în anul 1740, fiind disgrațiat, pierde domeniul, acesta transformându-se în domeniu erarial (cameral). Aradul devine principalul centru al acestui domeniu de stat, având statutul de „oraș privilegiat cameral”.

Orașului Arad i se promisese în anul 1725 ridicarea la rangul de oraș liber regesc drept recompensă pentru purtarea demnă și curajoasă a locuitorilor săi în timpul războaielor cu Imperiul otoman. Sperând că împărăteasa Maria Tereza le va asculta rugămințile, orășenii își reînnoiesc succesiv cererile pentru a deveni cetățeni ai „civitas”-ului. Cererea din anul 1795 a fost urmată de răspunsul împăratului Francisc, care stabilea nivelul bănesc al răscumpărării obligațiilor la suma de 200.000 de florini. Cu tot efortul magistratului orășenesc al breslelor și al cetățenilor de vază, nici în anul 1808 așteptările arădenilor nu luaseră sfârșit.

În cursul lunii mai 1826 orașul reușea să verse la finanțe suma de 177.216 florini, prețul pentru dobândirea statului de oraș liber regesc. După desființarea sistemului grăniceresc, va fi organizat noul județ al Aradului, care, începând cu 1746, va cuprinde vechiul comitat medieval al Aradului – partea de nord de Mureș, precum și comitatul Zărandului, până la Vârfurile.

Aradul devine principalul centru militar, economic și administrativ din comitat.

În perioada secolelor XVIII-XIX, pe aceste locuri și-au desfășurat activitatea 32 de bresle (a cojocarilor, a pantofarilor germani, a dulgherilor, a lăcătușilor și tâmplarilor etc.) de la care s-au păstratumeroase documente și însemne specifice, precum: steaguri, lăzi de bresle, sigilii care dovedesc bogata activitate desfășurată. Cea mai veche breaslă înregistrată a fost cea a cojocarilor (1702). Breslele vor constitui, de asemenea, principala bază de dezvoltare a industriei arădene. Prin renumele produselor sale de fabrică și al articolelor de lux, Aradul va fi considerat unul dintre cele mai renumite centre manufacturiere ale imperiului habsburgic, anterior Revoluției de la 1848.

Deceniul opt al secolului al XIX-lea este considerat momentul schimbării, în sensul amplificării aparatului administrativ al conducerii autonome a orașului.

Un alt moment istoric major de care se leagă numele Aradului este cel din toamna anului 1918, când, după decăderea Imperiului habsburgic, Consiliul Național Român Central se mută la Arad. Printre conducătorii acestei organizații erau și o serie de politicieni arădeni: Ștefan Cicio Pop, Vasile Goldiș, Ioan Suciu și Ioan Flueraș.

Harta Arad secolul XIX

O delegație maghiară condusă de Oskar Jaszi a venit la Arad să negocieze cu reprezentanții români. După trei zile de discuții, între 13 și 15 noiembrie, Iuliu Maniu exprima concis decizia fermă a românilor: totala separare a Transilvaniei de Ungaria și unirea acesteia cu România. Consiliul National Român Central din Arad a pregătit adunarea plebiscitară de la Alba-Iulia, care a proclamat pe 1 Decembrie 1918 Unirea Transilvaniei cu România. Odată cu instaurarea administrației românești în Arad începe munca dificilă de organizare a noii administrații. Limba română devine limbă oficială în serviciile publice.

Devenit municipiu și reședință de județ, în anul 1929, orașul Arad va cunoaște o dezvoltare ascendentă datorată poziției sale, ca punct important în traficul internațional spre vest, precum și ca urmare firească a dezvoltării sale industriale și comerciale. Cu toate greutățile ivite pe parcurs, respectiv pierderea unor mari întreprinderi în favoarea

zonei centrale a țării, autoritățile locale au reușit să aducă Aradul în rândul centrelor urbane importante din România interbelică.

Între anii 1920 – 1930, municipiul Arad cunoaște o urbanizare accentuată și se extinde prin înglobarea, ca suburbii, a următoarelor localități: Micălaca, Grădiște, Poltura și Bujac. În aceste cartiere se construiește masiv în perioada 1930-1940. Se constată și o creștere a populației, de la 62.490 locuitori în anul 1920 la 77.225 locuitori în anul 1930.

Autoritatea locală cea mai înaltă era primarul, secondat de ajutorul de primar. Hotărârile locale se luau de către Comisia interimară, organul de execuție fiind administrația comunală prin serviciile primăriei și funcționarii comunali.

Dezvoltarea economică a municipiului Arad în perioada interbelică s-a integrat în contextul național existent. După criza din anii 1929 – 1933, ca urmare a reorganizării economiei, a investițiilor de capital, a încurajării unor industrii, se produce o revitalizare accentuată, atingând punctul culminant în anul 1938. Continuând vechile tradiții, existente din secolul trecut, industria arădeană s-a dezvoltat, reușind să se afirme pe plan național. Numărul întreprinderilor mari crește de la 38 la 142. Se extind rețeaua de apă, sistemul de canalizare și serviciile telefonice.

Obiectivele cele mai importante vizate de autoritățile locale comuniste, instalate la sfârșitul anului 1944 și începutul anului 1945 erau refacerea întreprinderilor și transporturilor grav afectate de război. În perioada care a urmat s-au construit marile platforme industriale și noi cartiere de locuințe pentru a face față migrației populației de la sate la oraș. Se remarcă faptul că municipiul Arad a ocupat locul I pe țară la o serie de produse de bază pentru economia națională (vagoane de călători și marfă, strunguri, ceasuri deșteptătoare).

Evenimentele revoluționare din decembrie 1989 au determinat mutații profunde în structurile social-politice, economice și culturale românești. Aradul a fost al doilea oraș din țară care a pășit pe calea democrației, datorită jertfei de sânge adusă de locuitorii săi. Primele alegeri democratice locale au avut loc în anul 1992, structurându-se actualul aparat administrativ.

2.2 Valoarea turistică și de patrimoniu a cetății Aradului.

Edificiile istorice însumează o gamă variată de construcții aparținând mileniilor și secolelor trecute răspândite cu predilecție în regiunile de afirmare a marilor civilizații.

Din această grupă de resurse antropice sunt menționate: castele, forturi, cetățile, castele fortificate, etc.

Cetățile alături de castele, se situează în fruntea obiectivelor turistice de rezonanță istorică. În raport cu acestea, cetățile se detașează prin creșterea gradului de complexitate constructivă, prin funcțiile multiple și prin concentrarea, în perioada funcționării lor, a unei populații mai numeroase.

Cetatea este expresia concentrată a așezării antice sau medievale, așezare nevoită mereu a se apăra.

Apariția cetăților ca forme de habitat de mare vitalitate încă din antichitate este confruntată de vestigiile rămase pe vatra vechilor civilizații cât și în urma săpăturilor arheologice întreprinse.

Devenirea în timp a edificiului a dus la înlocuirea cetății dacice distruse în timpul cuceririi romane cu cetăți noi, care la rândul lor, în epoca feudală vor fi înlocuite cu alte construcții.

Cetățile feudale se impun prin masivitatea și fortificațiile lor, consecința creșterii nevoilor de apărare.

Funcția de apărare îndeplinită de majoritatea cetăților antice și feudale a dictat o dispoziție spațială preferențială – de-a lungul frontierelor diferitelor state; la intersecția sau pe axele de intensă circulație pe malurile fluviilor și mărilor intens navigate, etc., aspect care reglementează pozitiv acțiunile de integrare turistică cu circuite specifice.

Și Cetatea Aradului a avut o astfel de poziție strategică, dacă se ține cont de faptul că râul Mureș era navigabil încă din antichitate, se afla la intersecția unor mari drumuri intens circulate, încă din cele mai vechi timpuri (vest-est și nord-sud).

Vechea Cetate a Aradului, care a dăinuit până în a doua jumătate a sec. XVIII, era așezată în jurul actualei Piețe Vechi, situată lângă drumul care ducea spre Aradul Nou. A fost plasată pe o insulă, înconjurată de un braț al Mureșului, fiind legată de oraș prin trei poduri.

Cetatea avea forma unui dreptunghi cu bastioane pe colțuri și a fost construită în stil italian vechi.

În a doua jumătate a secolului al XVIII – lea această cetate și – a pierdut importanța strategică. În urma dezvoltării artileriei și, în general, a tehnicii militare, bastioanele și zidurile sale nu mai puteau rezista unui asediu. De aceea, în anul 1763, din ordinul împărătesei Maria Tereza, s-a început construirea unei noi cetăți corespunzătoare nivelului construcțiilor militare contemporane.

Cetatea a fost construită după planurile general – maiorului Filip Ferdinand Harsch, care a introdus în construirea cetății elemente noi, inovații de-ale sale aplicate mai târziu la numeroase fortărețe. Lucrări1e au durat 20 de ani (1763 – 1783), cetatea fiind o variantă originală a fortificațiilor franceze de tip VAUBAN. Stilul Vauban provine de la numele celebrului inginer militar francez Sebastien Le Prestre marechal de Vauban, care a servit în armata regelui Ludovic al XIV-lea. Fortificațiile militare concepute de el s-au dovedit a fi invincibile, schimbând chiar cursul istoriei. Acestea aveau, în afara bastioanelor, șanțuri (cu sau fără apă), raveline, contragarde și anvelope, organizate pe principiul flancării reciproce și al apărării de la distanță.

Noua fortificație era o fortificație stelară, cu șase colțuri neregulat dispuse, în unghi ascuțit, dând naștere la unghiuri intrânde și ieșinde, fețele devenind în ace1ași timp și flancuri. Toată artileria era dispusă în galeriile întărite, dispuse pe două nivele suprapuse în lungul cetății.

Șanțul era foarte lat, până la 250 m, cu o contraescarpă în formă de dinți de fierăstrău. În exteriorul șanțu1ui se afla un mic val de pământ, până la malul Mureșului. Întregul sistem de fortificații ocupa o suprafață mare, pe o lungime de 1200 m și o lățime de 900 m. Toate construcțiile au fost realizate în cărămidă și piatră, mult îngropate în sol, astfel încât cu greu puteau fi distruse de un tir direct de artilerie.

Cetatea a fost construită cu cărămidă adusă din mână în mână, prin șir indian, de la Jimbolia, o cărămidă ajungând în 24 ore la destinație.

Pentru locul noii cetăți s-a ales peninsula “Arad”, în partea de sud a Mureșului, pe care orașul Arad a trebuit să o cedeze armatei imperiale.

2.3 Monumente de arhitectură urbană reprezentative

În municipiul Arad există conform listei monumentelor istorice aprobată de Ministerul Culturii și Cultelor, un număr de 151 monumente istorice, din care voi aminti câteva mai importante.

Primăria

Bulevardul Revoluției nr. 75;

Primăria sau „Palatul Primăriei” este o construcție impunătoare ridicată în anul 1875 după planurile arhitectului Pekar Francisc, în stil neorenascentist. Planul clădirii este în formă de „U”. Planul clădirii, cu destinația de Primărie, a fost realizat de către arhitectul Odon Lechner de la Budapesta. Din probleme de ordin financiar, la cererea conducerii orașului, planul a fost modificat de către arhitectul arădean Ferenc Pekar. Noul plan a păstrat trei nivele numai în partea de la intrarea principală, renunțând și la închiderea laturii dinspre parc. Turnul central este înalt de 54 m.

Totul exprimă ordine, echilibru și simetrie. Orologiu din turn este adus din Elveția în anul 1878n orologiu ce funcționează și astăzi. Inaugurarea clădirii a avut loc în anul 1877, Vitraliile realizate în anii 1960 de către renumitul artist plastic Sever Frențiu, simbolizează anotimpurile. Palatul este retras față de aliniamentul bulevardului Revoluției, formând cea mai importantă alveolă a acestei artere. Este unul dintre cele mai impunătoare monumente.

Palatul Băncii Naționale

Bulevardul Revoluției nr. 72;

Proiectat de arhitectul Ludovic Szántay și ridicat în anii 1906 – 1908, edificiul cuprinde trei nivele. Clădirea se remarcă prin stilul ei neoclasic; rețin atenția, în primul rând, decorațiile așezate la nivelul etajelor (inspirate din fațada unui templu elin), străjuite de coloane masive, având fiecare câte un capitel de factură corintică.

La nivelul tripticului se află un voluminos stup de albine, lucrat în piatră, simbol al economiei.

Palatul Administrației Financiare

Bulevardul Revoluției nr. 79 – 81;

În perioada 1821 – 1871 cele două clădiri gemene, construite în stil neoclasic, au aparținut fostei Prefecturi. Construcțiile sobre, cu parter și etaj, încadrează perfect corpul hotelului „Astoria” aflat în planul îndepărtat.

Valoarea memorial – istorică le este conferită de rolul pe care l – au jucat în marile evenimente social – politice din anii 1848 – 1918. Până în anul 1892 acest complex de clădiri a fost sediu al conducerii Comitatului și Tribunalului.

Palatul Cenad

Bulevardul Revoluției nr. 73;

Palatul Cenad, construit de societatea de cale ferată Arad – Cenad, face parte din ansamblul urbanistic al pieței Primăriei. Clădirea este construită la sfârșitul secolului al XIX – lea, după planurile arhitectului Jivaszek. Edificiul este reprezentativ pentru arhitectura eclectică, dominantă în centrul Aradului. Clădirea este bogat ornamentată în stil clasic și renascentist. De remarcat este și acoperișul, finalizat prin turle ale căror ornamentație oglindește aceeași arhitectură specific arădeană.

Se remarcă decorația bogată a fațadei, în primul rând cornișa și capitelele pilaștrilor de factură corintică, ce împart perpendicular etajele în mai multe sectoare simetrice.

Palatul din Bulevardul Revoluției 81

Bulevardul Revoluției nr. 79 – 81;

Complexul arhitectonic cuprinde două edificii cu plan pătrat, etajate, construite în stil neoclasic; prima clădire a fost zidită în anul 1821, iar a doua în 1870 – 1871; la etaj se află câte o sală spațioasă și frumos decorată.

Fațada clădirilor, inclusiv pilaștrii de tip corintic, frontoanele triunghiulare, balcoanele ornamentate, susținute de lei de tip venețian ca și celelalte decoruri, au rămas în decursul deceniilor trecute neschimbate

In primul corp de clădire au avut loc în zilele de 13 – 14 noiembrie 1918 tratativele oficiale între delegații Consiliului Naționl Român Central și delegația guvernului maghiar. Cu această ocazie reprezentanții românilor au cerut recunoașterea dreptului de autodeterminare a populației majoritare din Transilvania.

Până astăzi se văd la subsol urmele celulelor închisorii comitatense unde au fost închiși și țăranii arestați pentru participarea la mișcările populare, desfășurate în august 1849 în Valea Mureșului și a Crișului Alb, cu ocazia trupelor lui Avram Iancu.

Cea dea doua clădire a găzduit până în anul 1892 tribunalul din Arad; aici a avut loc procesul intentat generalului Traian Doda din Caransebeș (1888), învinuit a fi agitator, capetele de acuzare referindu – se la faimosul lui memoriu adresat dietei maghiare în care demasca starea reală a românilor transilvăneni. Generalul Doda a fost apărat cu demnitate de militantul democrat maghiar Eötvös Károly.

Palatul “Bohus”

Strada Vasile Goldiș nr. 1 – 3;

Construcția, de proporții considerabile, terminată în anul 1912, reprezintă una dintre cele mai de seamă realizări locale în stil secesion, elementele sale fundamentale rămânând neschimbate în decursul numeroaselor restaurări. Palatul are la bază un plan dreptunghiular alungit, deasupra căruia se ridică patru nivele.

Vizitatorul rămâne impresionat de ingeniozitatea cu care arhitectul a reușit să combine elementele componente, precum și de bogăția decorației.

Zidurile edificiului sunt acoperite la bază cu plăci de marmură de culoare roșiatică. Se remarcă de asemenea impunătoarele balcoane semicirculare străjuite de coloane, așezate la colțurile clădirii.

Aici s-a folosit pentru prima dată în Arad betonul armat cu planșee. Clădirea este bogat ornamentată, cu o feronerie specifică stilului. Liftul datează din aceeași perioadă cu clădirea. Datorită ornamentației cu diverse elemente din fier forjat, casa liftului reprezintă un unicat în orașul Arad.

Palatul din Strada Horea nr. 3

Strada Horea nr. 3;

La intersecția străzilor Horia și Episcopiei, se înalță un impunător palat ridicat în primii ani ai secolului nostru, proiectat de arhitectul Ludovic Szántay.

Se evidențiază bogata decorație exterioară lucrată cu multă finețe și migală ca de exemplu figurile omenești care țin loc de coloane susținătoare la balcoanele așezate la primul etaj.

Palatul Diecezana

Strada Mihai Eminescu nr. 18;

Construcția, cu trei nivele, ridicată în anii 1908 – 1909, poartă amprenta evidentă a stilului românesc, care la începutul veacului nostru fusese adoptat de un mare număr de arhitecți de pe ambii versanți ai Carpaților.

Clădirea a găzduit tipografia „Diecezana” înființată în anul 1879 și condusă până în 1901 de Teodor Ceontea, cel care a desfășurat o intensă activitate de culturalizare în rândurile maselor românești. Aici au fost tipărite calendare în tiraje mari pentru epoca respectivă, care conțineau sfaturi gospodărești pentru țărani, precum și fragmente din operele literare ale figurilor de seamă ale literaturii române clasice și contemporane; tipografia a editat, de asemenea, lucrări literare și științifice valoroase.

Palatul Justiției

Bulevardul V. Milea nr. 38;

Ridicată în anul 1892, clădirea se încadrează în tradiția edificiilor publice locale inspirate din stilul Renașterii; restaurată în exterior de mai multe ori, și – a păstrat formele inițiale. Se evidențiază poarta principală, cu bogate elemente decorative, precum și soluțiile adoptate la cele două fațade laterale. Prima este dominată de ferestrele mari ale sălii principale de dezbateri, arcuite și prevăzute cu un cadru decorativ. Cea dea doua se caracterizează printr – o așezare simetrică și liniară a ferestrelor de mărime obișnuită, având o încadrare similară celor de pe cealaltă fațadă.

Aici au fost audiați gazetarii din redacția ziarelor muncitorești (1891 – 1898) și apoi de la Tribuna poporului, Tribuna și Românul (1897 – 1916), în frunte cu Ioan Russu – Șirianu, în preajma proceselor de presă, care urmau să fie judecate în fața instanței speciale de la Oradea, pentru atitudinea lor fermă în apărarea intereselor celor care muncesc, ori pentru demascarea politicii reacționare a regimului dualist. De asemenea, aici au fost osândiți conducătorii răscoalei țărănești de la Sântana (1899), în special femei. In 1905 au stat pe banca acuzaților 45 de țărani din Sepreuș, învinuiți de a fi „provocat” jandarmeria, care a tras în mulțime, cu ocazia alegerii unui militant socialist în funcția de primar comunal (1903). Ei au fost apărați gratuit de Ștefan Cicio – Pop, atât în fața instanței arădene cât și la cele de recurs.

Memorabile vor rămâne procesele intentate de autoritățile burghezo – moșierești comuniștilor, care au susținut și pe banca acuzaților cauza celor asupriți. In 7 martie 1930, cu ocazia dezbaterilor în procesul unor conducători ai muncitorilor arădeni, la bară se afla ca apărător eminentul jurist și om politic Lucrețiu Pătrășcanu.

Palatul Cultural

Piața George Enescu nr. 1;

Proiectat de arhitectul Ludovic Szántay, Palatul cultural a fost construit în anii 1911 – 1913 și restaurat de mai multe ori, în anul 1978 efectuându – se o reânnoire generală a interiorului și exteriorului său.

Edificiul etalează o diversitate de stiluri, potrivit gustului epocii în care a fost conceput. Fațada principală este inspirată din elementele arhitecturale ale unui templu elin. Se remarcă scările monumentale, acoperite recent cu plăci de marmură, coloanele cu capiteluri în stil corintic și frontonul triunghiular decorat cu un basorelief dedicat muzelor (lucrat de sculptorul Géza Rubleczky). Basorelieful cuprinde trei figurine, care țin în mână o făclie, o harfă și o carte, simbolizând știința, muzica și literatura. Deasupra clădirii se înalță un turn masiv cu o bază pătrată, având frumoase decorații.

In dreapta și în stânga fațadei principale se formează două aripi prevăzute cu scări decorative, care duc la intrările laterale; fiecare aripă are câte un turn mic, cu baza poligonală.

Cele două aripi laterale ale Palatului cultural sunt dominate de elementele Renașterii, vizibile mai ales în forma și decorația ferestrelor de la parter. In cea de – a patra latură a clădirii (spre parc), elementele cele mai remarcabile sunt inspirate din castelul Corvineștilor de la Hunedoara.

In interior atrage atenția holul intrării principale și sala de spectacole.

Holul, spațios, este decorat cu marmură alb – cenușie și roșie, bine armonizate. El are o formă dreptunghiulară și asigură accesul publicului în sala de spectacole la parter prin trei uși principale. Patru scări de marmură, așezate simetric în cele două extremități ale holului permit accesul la balcoane. Ele se unesc apoi la jumătatea nivelului în două scări largi. Se remarcă în hol numeroase basoreliefuri, dominate de figuri feminine, precum și frumoasele vitralii, cu elemente florale. Prin concepția, construcția, forma și decorația sa, holul prezintă o valoare artistică aparte.

Sala mare de spectacol are o capacitate de 800 de locuri (la parter și cele trei balcoane) și se remarcă printr – o acustică excelentă. Interiorul este frumos ornamentat cu aplicații variate și frumos modelate din ipsos. Scena spațioasă, destinată în principal pentru concerte, se echilibrează cu sala, oferind publicului condiții optime de vizionare.

Aici s – au desfășurat concerte sau recitaluri cu participarea unor personalități de seamă ale vieții muzicale românești sau străine ca: George Enescu (în 1924,1926,1927), corul lugojan condus de maestrul Ion Vidu, originar din Mînerău etc.

Casa Barocă

Calea Timișoarei nr. 18;

Dintre edificiile specifice de pe partea principală a cartierului Aradul Nou reține atenția această impunătoare construcție realizată în stil baroc târziu, în jumătatea anului 1800. Se evidențiază elementele arhitectonice, precum și poarta, străjuită de o arcadă în formă de semicerc.

Casa prezintă și interes istoric deoarece într – unul din pereții săi sunt încorporate 17 ghiulele de diferite mărimi, trase din tunurile cetății, în timpul luptelor din Arad în anii 1848 – 1849; în curte se păstrează țeava unui mic tun, provenit tot din epoca respectivă.

Castelul Nopcea

Calea Timișoarei nr. 29 – 31;

Edificiul, de proporții monumentale, a fost ridicat în jurul anului 1800, în stil neoclasic. Interesant este balconul fostului castel mărginit de un parapet de factură barocă, sculptat în piatră; el este susținut de pilaștri cu capete în stil corintic.

Palatul Bibliotecii Județene

Edificiul, cu trei nivele, zidit la începutul secolului nostru, a fost realizat în stil eclectic, vizibil mai ales la decorațiile fațadei; se remarcă, de asemenea, frumoasele vitralii existente în casa scărilor, la toate nivelele.

In prezent găzduiește Biblioteca Județeană.

Clădirea din strada Horea nr. 2;

Strada Horea nr. 2;

Clădirea, situată la intersecția bulevardului Revoluției cu strada Horea, a fost ridicată la începutul ultimului deceniu al secolului trecut în stil eclectic, servind inițial drept casă de locuit. Proiectantul a introdus în compoziția fațadei elemente ale stilului Renașterii, varianta florentină, păstrate până astăzi la nivelul etajelor. De menționat este în primul rând balcoanele de la etajul al doilea de pe fațada dinspre bulevardul Revoluției, străjuită de arcade.

Aici a locuit militantul memorandist Aurel Suciu, membru în conducerea P.N.R., una dintre figurile cele mai remarcabile ale luptei de eliberare națională a românilor din Transilvania de la sfârșitul secolului trecut. Participant la mișcarea memorandistă, a fost judecat în odiosul proces de la Cluj din anul 1894, fiind condamnat la închisoare, sentința, nedreaptă, ispășind – o în temnița de la Vaț.

2.4 Catedrale, biserici, mănăstiri

Catedrala ortodoxă română

Piața Filimon Sârbu;

Construită în anii 1862 – 1865 inițial în stil baroc, ctitoriei i s – au adus, în primul deceniu al veacului nostru, modificări esențiale, mai ales la turnuri, primind înfățișarea arhitectonică de azi; în 1966 monumentul a fost decorat cu fresce realizate în stil bizantin, aparținând pictorului Eremia Profeta.

În interior distingem lucrări de pictură și sculptură remarcabile; între acestea din urmă se evidențează iconostasul lucrat de Mihail Ianici; pictura de influență occidentală este opera artiștilor Nicolae Alexici și Ioan Zaicu; pictura mai nouă de factură bizantină autohtonă a fost realizată în anii 1956 – 1957 de către A. Damian.

Clopotul, turnat în anul 1764, provine de la vechea catedrală ortodoxă, azi demolată.În dreapta și stânga catedralei s – au ridicat două edificii monumentale cu etaj, armonizate cu stilul bisericii, destinate la vremea lor a fi lăcașuri ale culturii românești arădene.

În aripa dinspre strada Cernei (nr. 16) a funcționat un număr de ani (1876 – 1885) Preparandia și Institutul teologic. Potrivit planurilor elaborate de Ioan Popovici – Desseanu (1971), aceste institute trebuiau să constituie nucleul unei universități cu mai multe facultăți, având limba de predare română; politica reacționară a regimului dualist a împiedicat realizarea acestui deziderat național.

Catedrala Romano – Catolică

Bulevardul Revoluției;

Construită în anii 1902 – 1904, după planurile arhitectului Emil Tabakovics și restaurată în 1965 și 1976, catedrala este un edificiu monumental care poartă amprenta stilului Renașterii. Deasupra porții într – o nișă voluminoasă se află copia celebrei opere “Pieta” a lui Michelangelo Buonarotii. In pronaos este amplasat grupul statuar Sfânta Treime, realizat în bronz de către Ioan Rona într – o manieră realistă.

În navă reține atenția altarul principal din marmură albă și, mai ales, marea frescă din spatele acestuia, inspirată din viața Sf. Anton de Padova, operă a lui Ioan Vastagh.

Interes prezintă vitraliile așezate de – a lungul navei și sanctuarului, în porțiunea superioară a zidurilor. In biserică se găsește o mare orgă (40 de register cu 1200 tuburi fonice) construită în 1905.

Biserica Roșie

Bulevardul Revoluției nr. 61;

Biserica evanghelică cunoscută și sub numele de “biserica roșie”, deoarece zidurile sale netencuite sunt acoperite cu cărămdă decorativă de culoare roșie, a fost ridicată în anul 1906, în stil neogotic.

Dintre elementele arhitecturale amintim portalul bogat decorat în maniera catedralelor medievale, turnul ascuțit, înalt de 30 m și altarul poliunghiular, inspirat din soluțiile goticului târziu.

Biserica ortodoxă sârbă

Piața Sârbească nr. 1;

Lăcașul a fost ridicat în perioada anilor 1698 – 1702, în stil baroc timpuriu, constructorii săi utilizând o serie de materiale provenite din ruinele unor edificii medievale arădene, fapt vizibil în porțiunea decapată a fundamentelor sale. Ulterior între anii 1790 – 1822, I s-au adus modificări substanțiale, mărindu-se lungimea prin adăugarea unui nou altar.

Infățișarea barocă a fost amplificată, în ultima fază a lucrărilor și s-a trecut la înălțarea splendidului turn, modelat din plăci de bronz și încheiat printr – o cruce fixată pe un glob aurit. Turnul are o evidentă factură rococo.

A fost construită între anii 1698 – 1702. In anul 1790 se restaurează dându- i- se înfățișarea în stil baroc. In anul 1822 a fost ridicată turla cu secțiune pătrată, cu ornamentație barocă, terminată cu un glob mare, aurit.

Biserica ortodoxă română din Micălaca veche

Strada Renașterii nr. 81;

Monumentul, ridicat în anii 1842 – 1845, se încadrează în tipicul arhitecturii ecleziastice românești de factură barocă, practicat în eparhia Aradului timp de peste două secole (1700 – 1930). Cu toate că a fost restaurată în câteva rânduri (ultima data în anii 1966 – 1969), biserica păstrează înfățișarea inițială.

Pictura (executată în jurul anului 1860) aparține lui Nicolae Alexici (1808 – 1873) și poartă amprenta stilului specific pictorului, inspirat din maeștrii Renașterii. Scenele biblice, bine concepute, sunt redate într – o manieră realistă. Remarcabil este, de asemenea, iconostasul, sculptat în lemn de Lazăr Ianici.

Mănăstirea “Simion Stîlpnicul” din Gai

Strada Dunării nr. 170;

Valoros monument de arhitectură, a fost ridicat în anii 1760 – 1762, în stil baroc, prin grija episcopului Sinesie Jivanivici.

Restaurate în mai multe etape, începând cu anii 1954 – 1955, clădirile și – au menținut în exterior aspectul original. In ultimii ani s – au înălțat noi clădiri bine armonizate cu cele biseculare.

În cadrul actualului complex se remarcă construcții vechi și anume, paraclisul și fosta reședință de vară episcopală, în formă de conac.

Dintre elementele arhitecturale reține atenția în special turnul paraclisului, în formă de prismă, având ornamente fine în stilul epocii. Biserica deține și valori picturale remarcabile. Iconostasul conține o seamă de picturi, care au fost executate de artistul Ștefan Tenețchi (1767). Lucrările amintite au puternice note realiste și reflectă o vădită influență a stilului Renașterii italiene târzii.

Biserica catolică și casa parohială din Aradul Nou

Calea Timișorii nr. 33;

Biserica a fost construită în perioada anilor 1812 – 1821, în stil baroc. Este declarată monument de arhitectură. Actuala Casă Parohială a fost construită în anul 1725 și a adăpostit o biserică franciscană. Este considerată cea mai veche clădire existentă în .

Catedrala Sfâta Treime

Este situată în locul unde se intersectează patru artere mari de circulație: spre Nădlac, , Deva si , este o construcție monumentală, în stil bizantin, în

formă de cruce, având o lungime de 61 m, o lățime de 35 m la abside și 25 m la intrare, înălțime 61 m. Poate adăposti peste 4.000 de credincioși la slujbă.

Episcopia Română

Strada Mihai Eminescu nr. 44;

Complexul arhitectonic al episcopiei arădene, în forma sa actuală, datează din anul 1879, fiind ridicat prin străduința episcopului Ioan Mețianu.

Clădirea administrativă, cu înfățișare sobră, azi etajată, a găzduit înainte de actul istoric de la 1 decembrie 1918, senatul școlar al Consistoriului arădean care avea conducerea școlilor “poporale” românești; aici a activate în perioada anilor 1901 – 1918 Vasile Goldiș, în calitate de secretar eparhial

El întocmea curajoase memorii în apărarea școlilor și instituțiilor de cultură românești, persecutate de regimul dualist.

In mijlocul parcului întins, a fost adusă în anul 1971, una dintre cele mai semnificative realizări ale artei populare românești din Țara Zarandului, biserica de lemn de la Honțișor, datând din secolul al XVIII – lea.

Sinagoga

Strada Tribunu Dobra nr. 10;

Templul propriu – zis este incorporat în mijlocul unei mari construcții, cu două etaje, având la bază un plan în formă de trapez 1828 – 1834). Clădirea în exterior este sobră, în afară de aripa dinspre str. Cozia, decorată cu o fațadă în stil neoclasic.

Accesul în sinagogă se face prin poarta principală și cea laterală, păstrându – se până azi uriașele porți de stejar, care se închid cu mecanisme și chei contemporane zidirii.

Interiorul templului are o formă aproape pătrată și este străjuit de o masivă cupolă. De – a lungul zidurilor laterale se ridică două balcoane.

Se văd și unele elemente specifice locului, anume “umedul” (catedra de rugăciune) și chivotul (care conține sulurile cu text biblic, având o vechime multiseculară) acoperite de frumoase decorații în stil baroc. Se remarcă și orga, realizată tot în stil baroc (1841).

2.5 Obiective

Hotel „Ardealul”

Bulevardul Revoluției nr. 98;

În vecinătatea Teatrului de stat se găsește clădirea, restaurată în anul 1978, a hotelului „Ardealul” (odinioară „Crucea albă”).

Pe acest loc se află, începând din secolul al XVIII – lea, un han destinat stației locale de poștalion care a funcționat în anul 1868, când s – a dat în exploatare calea ferată – .

Actuala clădire, cu două etaje, a fost construită în anul 1841 după planurile arhitectului Mahler Francisc, în stil clasicist. Elementele arhitecturale cele mai valoroase sunt pilaștrii sculptați așezați pe fațadă, având capitelel în stil corintic; ei împart această parte a clădirii în câmpuri simetrice. De asemenea, se remarcă frizele frumos ornamentate.

În sala mare de odinioară de la etajul I au avut loc până în anul 1913 (inaugurarea Palatului cultural)mai multe evenimente culturale importante și o serie de adunări cu caracter politic.

În anul 1863 aici s – a desfășurat ședința de constituire a Asociației culturale române arădene, care avea aceleași scopuri ca și „Astra” de la Sibiu.

In anul 1872, 300 de fruntași români din vestul Transilvaniei au elaborat un program democratic de revendicări naționale și sociale, sub conducerea lui Alexandru Mocioni și au pus bazele unei organizații politice militante.

Dintre acțiunile culturale majore se evidențiază și manifestarea organizată de Asociația „Progresul” a soldaților români din Arad (1884). In programul ei au figurat poezii patriotice de Vasile Alecsandri („Sergentul” și „Peneș Curcanul”), o satiră scrisă de Iosif Vulcan, piese de muzică populară, clasică și opere ale compozitorilor e pe ambii versanți ai Carpaților.

In sala amintită au dat concerte personalități marcante ale vieții muzicale ca: Franz Liszt (1846), Johann Strauss (1847), Johannes Brahms (1879), Jan Kubelik (1900), Pablo Casals (1912) și mulți alții.

Printre oaspeții hotelului s – au numărat numeroși scriitori, artiști sau oameni politici ca: Octavian Goga, George Coșbuc, Duiliu Zamfirescu, Ion Luca Caragiale, Cincinat Pavelescu, George Enescu, literații maghiari Móricz Zsigmond și Arany János, compozitorii francezi Leo Delibes și Jules Massenet, poetul François Copée (1885), Ferdinand Lesseps, proiectantul canalului Suez etc.

Hotelu Mureșul (în prezent Banca „)

Bulevardul Revoluției nr. 88;

Edificiul, cu două etaje, datează de la sfârșitul secolului al XIX – lea și este construit în stil neobaroc.

În exterior, spațiul clădit de la etaje este fragmentat de pilaștrii cu capete în stil corintic, respectiv ionic. Ferestrele sunt decorate cu aplicații din ipsos, iar balcoanele încadrate cu decorații sculptate de factură barocă. Interiorul a fost recent modernizat.

Dintre oaspeții de seamă ai hotelului amintim pe : Vasile Lucaciu, „leul de Sisești” (1897), compozitorul Béla Bártok (în 1924, 1926, 1927) și mulți alții. La fel, trebuie să relevăm faptul că în anul 1912 aici a locuit Aurel Vlaicu, venit la Arad cu ocazia mitingului aviatic. Aeroplanul său a fost expus publicului în sala de la parter.

In sala hotelului s – au desfășurat o seamă de reuniuni politice românești. La 3/13 decembrie 1895 s – a constituit Clubul central național comitatens român, care hotărâse inaugurarea unei tactici activiste în lupta de eliberare națională, oferind astfel un nou model de organizare și luptă și altor comitate. Ei au lansat lozinca: „luptă cel puțin în congregația comitatului”, ceea ce a dus la intensificarea acțiunilor românești arădene.

Gara Arad

Piața Gării;

Clădire impozantă construită la sfârșitul secolului trecut după planurile arhitectului Ludovic Szantay. A fost distrusă în timpul celui de – al doilea război mondial și reconstituită cu înfățișarea exterioară inițială. Fațada, placată cu cărămidă glazurată, conține elemente decorative secesioniste. Fiind amplasată la intersecția unor importante linii de cale ferată din vestul țării și în apropierea punctului de frontieră Curtici – Lökösháza, gara Arad este o clădire cu funcțiuni complexe, cuprinzând pe lângă spațiile aferente gării și un oficiu poștal cu coletărie externă și vamă.

Casa Vămii

Strada Banatului nr. 2;

Amplasată la capătul podului „Traian” (spre Calea Timișorii), pe marginea digului, este o mărturie a sistemului vamal de odinioară. Clădirea actuală a fost construită la începutul secolului al XX – lea. Construcția, cu un etaj, are secțiunea pătrată și ferestre pe toate laturile.

Clădirea administrativă „ASTRA”

Calea Aurel Vlaicu nr. 43;

Clădirea cu trei nivele, tipică pentru clădirile industriale, a fost construită în perioada anilor 1900 – 1910 în stil neogotic. Este placată cu cărămidă aparentă. Are valoare documentară.

Fabrica de spirt și drojdie „Neumann”

Calea Aurel Vlaicu;

Fabrica de spirt și drojdie, una din cele mai vechi clădiri industriale din Arad, a fost construită în perioada anilor 1880 – 1890.

Clădire impozantă, amplasată la intrarea în Arad, dinspre punctul de frontieră Nădlac, prezintă un interes documentar deosebit.

Cazinoul

Bulevardul Dragalina;

Clădire cu două nivele, în stil eclectic, este situat între Parcul Copiilor și hotelul „Parc”. Are un aspect masiv, cu fațade bogat ornamentate. In prezent, este de alimentație publică (restaurant, bar și cofetărie).

Casa cu lacăt

Strada Tribunul Dobra nr. 7;

Breslele arădene și-au construit o serie de clădiri care, prin arhitectura lor, au dominat centrul orașului în perioada respectivă.. Clădirea a fost construită în anul 1815, de către comerciantul vienez Iosif Winkler, apoi renovată în anul 1851, dată înscrisă deasupra porții.

Cea mai răspândită legendă a fost aceea că omul care reușește să deschidă

lacătul, primește casa. Dar aceasta a rămas o vorbă fără temei, deoarece lacătul nu are mecanism și gaura pentru cheie este făcută numai pentru înșelarea ochilor

. În colțul clădirii, spre strada Plevnei, există o nișă în care se afla un trunchi de copac înconjurat cu o bară metalică închisă cu un lacăt.

Cercetările au stabilit că butucul, construit în 1827, a avut doar un caracter decorativ. "Casa cu lacăt" de la Arad este legată și de evenimentele revoluționare din anii 1848-1849. Această casă a fost, într-o vreme, reședința poliției secrete imperiale austriece, iar în pivnița casei au foști închiși numeroși revoluționari.

Podul Traian

Podul “Traian” este o construcție metalică specifică începutului de veac (XX). A fost executat între anii 1910 și 1913, tablierele metalice fiind produse la uzinele Reșița.

El face parte dintre centrul orașului și cartierul Aradul – Nou, pe direcția N – S.

Elementele decorative ale felinarelor sunt specifice stilului secession. Monument de artă inginerească, a supraviețuit avariilor provocate de cele două războaie mondiale, numărându-se printre puținele structuri de tip Gerber din Europa. În toamna anului 1944 pila P1 (Aradul Nou) a fost aruncată în aer, fapt ce a atras după sine prăbușirea în apă a tablierului aferent malului stâng și a celui independent. Podul a fost refăcut între anii 1947 și 1948, după care au urmat alte serii de lucrări de consolidare

Turnul de apă

Piața Turnului nr. 1;

In piațeta existentă între străzile Ioan Russsu – Șirianu și P.I.Ceaikovski se află turnul de apă, înalt de 35 m, construit odată cu darea în folosință a uzinei de apă (1896), restaurat în anul 1927, care a servit până acum două decenii pentru pomparea apei potabile în rețeaua de distribuție.

Este interesant de remarcat faptul că analiza apei potabile arădene, după inaugurarea turnului, a efectuat – o Victor Babeș, marele bacteriology roman.

Arhitectul care a proiectat clădirea, în formă de prismă alungită, s – a inspirat din concepția unui donjon medieval de factură romanică. Zidurile sale netencuite sunt acoperite cu cărămidă decorativă. Apar și lucrări artistice mai ales la etajul ultimo și la balcoane, acestea din urmă fiind realizate din ipsos. Turnul are un acoperiș poligonal, supraânălțat.

2.6 Obiective culturale – monumente de arhitectură

Teatrul de stat

Bulevardul Revoluției nr. 103;

Monumentala clădire a Teatrului de stat a fost ridicată în anii 1872 – 1874 în stil neoclasic. In anii 1958 – 1960, ca urmare a unor importante lucrări de modernizare s – a realizat actuala formă a fațadei principale dinspre bulevardul Revoluției. Rețin atenția și cele două fațade laterale, cu frumoase elemente neoclasice, care se asortează armonios cu cea principală.

Pe fațada principală, deasupra celor trei porți așezate sub trei arcade, se ridică șase pilaștri masivi cu capetele în stil corintic; ei susțin un triptic în formă de triunghi. Trecând prin holul spațios, acoperit cu plăci de marmură, dominate de scări largi, spectatorii intră în sala mare de spectacole în formă de semicerc, cu o capacitate de 562 locuri.

Teatrul dispune de o înzestrare la nivelul tehnicii actuale (orgă de lumini electronică, cameră de sonorizare etc.), iar scena, una dintre cele mai mari din țară atât în ceea ce privește deschiderea, cât și adâncimea permite montarea unor spectacole de anvengură. In cei 35 de ani de existență teatrul a pus în scenă peste 250 de premiere, prezentând peste 10000 de spectacole vizionate de peste trei milioane de spectatori. Bogatul său repertoriu a cuprins piese clasice și contemporane românești, precum și lucrări ale dramaturgiei universale.

Stagiunea teatrală arădeană durează din august – septembrie până în iunie – iulie anul următor. Actualmente au loc spectacole în cursul săptămânii marți și joi (orele 19,30), iar duminica după masă (orele 15,30) și seara (orele 19,30). Pentru elevi se organizează spectacole speciale sâmbăta (orele 16) și duminica (orele 10).

Teatrul din Arad oferă ospitalitate și stagiunii locale a operei din Timișoara, precum și teatrului maghiar din același oraș.

Alături de sala mare de spectacole se găsește sala “Studio” cu 197 locuri, realizată în 1967, pe baza unor soluții de arhitectură modernă.

Teatrul vechi

Strada Gheorghe Lazăr nr. 1 – 3;

Clădirea, în stil baroc, ridicată în anii 1816 – 1817, este unul dintre cele mai vechi edificii teatrale din țară. Reține atenția fățada principală, care și-a menținut în esență aspectul ei de odinioară; elementele cele mai remarcabile ale acestora sunt cele trei porți, decorate, care se înșiruiesc la parter.

Fațada este frumos fragmentată de niște pilaștri semiîngropați, prevăzuți cu ornamente florale.

Pe spațioasa scenă a teatrului vechi s – au desfășurat remarcabile spectacole în limba română, maghiară și germană.

Primul spectacol în limba română a fost prezentat de elevii Preparandiei din Arad în anul 1818; amintim că pe această scenă au evoluat renumita actriță maghiară Déryné (1820), precum și actorul german Treumann (1840).

Memorabile rămân spectacolele date de trupele lui Mihai Pascaly (1868, 1871) și Matei Millo (1870), sosite de la București, primite cu deosebit interes de publicul românesc; în 1868 din trupa lui Mihai Pascaly făcea parte și Mihai Eminescu, în calitate de sufleur.

In anul 1907 clădirea a fost destinată cinematografiei, găzduind una din primele instituții permanente de acest fel din țară, ceea ce a determinat transformarea adecvată a interiorului. O placă comemorativă așezată în anul 1957 evocă însemnătatea activității artistice desfășurate aici.

Preparandia

Bulevardul General Ioan Dragalina nr. 7;

A fost prima instituție școlară din întreg arealul românesc și între primele din Europa. Înființarea la Arad, în anul 1812, a celei dintâi școli în limba română pentru pregătirea învățătorilor și a preoților (până în 1822 când se va înființa seminarul teologic român), a însemnat ridicarea Aradului la statutul de centru cultural al zonei. Istoria Școlii Pedagogice de la Arad dovedește că ea nu a fost o școală regională sau locală, ci a fost de la început o școală națională prin excelență. În jurul acestei instituții de învățământ s-au grupat intelectualii români ai vremii, profesorii fiind autentici promotori ai spiritului românesc.

De aici s-au ridicat numeroși pedagogi, oameni de știință și artă care au fost inițiatorii curentului preparandistic ardelean înainte de 1848. Dintre personalitățile de seamă ale școlii de renume amintim pe pedagogul Dimitrie Țichindeal (1775 – 1818), istoricul și pedagogul Constantin Diaconovici Loga (1770 – 1850) sau pe Alexandru Gavra (1784 – 1884), cărora Preparandia arădeană îi datorează buna organizare a începuturilor ei.

Liceul „Moise Nicoară”

Piața Moise Nicoară nr. 1;

Liceul Moise Nicoară este o clădire monumentală constituind una din cele mai mari clădiri școlare din țară. A fost construit între anii 1869 – 1873, în stil neoclasic, după planurile arhitectului Diescher (din Pesta). Fațadele clădirii sunt bogat ornamentate cu elemente renascentiste. Pe fațada principală, corpul central este încununat cu un grup sculptural „Alma mater”. Coloanele sobre, scările din marmură și coridoarele largi, boltite, conferă interiorului monumentalitate, echilibru și armonie clasică.

Actualul local, realizat în stil renascentist, a fost dat în funcțiune în anul școlar 1873 – 1874. Planul clădirii are în ansamblu forma unui pătrat, numeroasele restaurări și reparații (ultima în 1978) nealterând această caracteristică.

In exterior, reține atenția fațada monumentală, bine armonizată, compusă din elemente omogene, ingenios și simetric proporționate; se remarcă scările foarte largi, acoperite cu plăci de marmură roșietică, precum și cele trei porți masive. Balconul, alungit, situat la etaj, este încadrat de o balustradă executată artistic din fier forjat.

Edificiul este etajat în trei laturi. Atât la parter cât și la etaj se impun ferestre mari, boltite, frumos încadrate cu decorații de epocă; ele asigură o bună iluminare naturală sălilor de clasă.

Deasupra fațadei principale se găsește un grup statuar, dominat de o figură alegorică feminină, alături de care se află doi copii; brațele deschise ale femeii simbolizează chemarea la învățătură.

Una din componentele semnificative ale edificiului este vestibulul spațios, situat în mijlocul clădirii, înconjurat de coloane sobre și despărțite în două de o scară de marmură roșie, convergentă. La jumătatea nivelului scara se ramifică în patru brațe simetrice care duc la etaj.

Aici sistemul scărilor este încadrat de un culoar lung, în formă pătrată străjuit tot de coloane sobre. Intregul vestibul are bogate ornamentații decorative executate din aplicații de ipsos.

In timp ce holul are o decorație dominată de stilul Renașterii, în sala mare de festivități (situată la etaj și având 250 locuri) predomină elementele de factură barocă și romantică).

Liceul agro – industrial

Strada Lucian Blaga;

La intersecția străzilor Sebeșului și Miron Constantinescu se ridică o impunătoare clădire cu două nivele construită în stil renascentist în anul 1887. Se remarcă decorația de pe fațada principală (aflată spre strada Miron Constantinescu), dominată de trei porți monumentale.

La etaj, cinci ferestre mari boltite, încadrate între pilaștri cu capitel în stil ionic, se înșiruie de – a lungul sălii festive. Deasupra acestora se ridică o cupolă realizată într – o formă originală.

Seminarul teologic

Strada Academiei Teologice nr. 9;

Clădirea, monumentală, având două nivele, construită în stilul Renașterii a fost inaugurată în anul 1885.

Fațada este dominată de o poartă masivă și de ferestre foarte mari boltite, mai ales la etaj, care au asigurat o luminozitate considerabilă interiorului. Se remarcă și tencuiala originală, decorativă, împărțită în câmpuri, care imprimă o prestanță deosebită exteriorului.

De la început localul a fost destinat unor școli românești, între care și Preparandiei (1886 – 1927).

2.7 Instituții culturale și industriale, muzee și expoziții

Biblioteca județeană

Strada Gheorghe Popa nr. 2 – 4;

Clădirea a fost construită în anul 1913, în stil secession. Prima bibliotecă din orașul și județul Arad a fost construită în 1881 la inițiativa unei asociații culturale având un fond modest de 1523 de volume. Pe parcurs, prin donații și diverse subvenții, ajunge să – și sporească numărul și calitatea valorică a colecțiilor. Numărul cititorilor crește astfel încât ideea de bibliotecă publică, odată născută, aceasta ia ființă și se mută în 1913 dintr – o cameră pe care o deținea în clădirea Teatrului de Stat, într – un local mai spațios – la Palatul Cultural. Directorul de atunci al Palatului Cultural împreună cu bibliotecarii s – au străduit să îmbunătățească biblioteca cu operele cele mai de seamă ale culturii naționale și universale, cu cărți din domenii cât mai variate.

La sfârșitul perioadei interbelice, Biblioteca Palatului Cultural deținea circa 50.000 de volume și înregistra 600 de cititori. Dar inexistența gratuităților împrumuturilor împiedica o difuzare largă a cărți

.

Fondul bibliotecii numără astăzi 500.000 de volume, din care 20.000 de volume de carte veche (până la 1800) formează fondul de patrimoniu. Biblioteca este frecventată anual de 18.000 – 20.000 de cititori cărora le sunt puse la dispoziție secțiile: biblioteca pentru copii, împrumut la domiciliu, sala de lectură, secția de artă.

Dintre valorile bibliotecii amintim: „Evanghelia greco – română” tipărită la București, în 1693, în două culori, roșu și negru; „Evanghelia cu învățătură”, Bălgrad, 1699.

Dintre lucrările de căpătâi ale corifeilor Școlii Ardelene găsim aici „Biblia de la Blaj” a lui Samuil Micu tipărită la 1795, pentru mult timp cea mai bună traducere a bibliei în limba română. Tot aici amintim „Istoria pentru începutul românilor în Dachia”, Buda 1812, „Lexiconul din Aradul Vechiu”, tipărită la Buda în 1814.

Compartimentul incunabulelor cuprinde câteva exemplare rare, redactate în latină, valoroase atât ca documente cât și prin arta miniaturii în culori. Cel mai vechi incunabil din bibliotecă a apărut la Veneția în 1481 fiind scris de Ioanes Duns „Questiones quodlibetae” (Diverse probleme), „Tragoediae Senecae” (Tragediile lui Seneca), Venetiis 1493, precum și un admirabil exemplar de o execuție artistică deosebită, incunabilul „Persius cum tribus commentariis” (Persius cu trei comentarii) Venetiis, 1499.

Aici se păstrează și fondurile unor organizații culturale de odinioară, cum este cel al Asociației culturale de odinioară, cum este cel al Asociației culturale române arădene, înființată în 1863, al cărei patrimoniu s – a îmbogățit în decursul vremii prin donațiile Academiei Române, Ministerul Instrucțiunii din București sau ale unor personalități, printre care văduva lui Vasile Alecsandri. Se remarcă și fondurile care formează „Biblioteca Orczy – Kézdi – Vásárhelyi” (secolele XVII – XIX), „Biblioteca Alecsandru D. Xenopol” (donată de văduva savantului), „Biblioteca Vasile Goldiș(donată în 1935), biblioteca lui Fábián Gábor etc.

In sfârșit, este demn de reținut faptul că Biblioteca județeană deține și un bogat fond de cărți și un bogat fond de cărți franceze din secolele XVI – XIX.

Biblioteca episcopiei ortodoxe

Biblioteca, având un caracter documentar, a luat ființă prin concentrarea fondurilor provenite din donațiile unor episcopi, donațiile oamenilor de cultură, vechea bibliotecă a Preparandiei arădene ș.a.

Ea cuprinde, de asemenea, un prețios fond de circa 200 de documente, cele mai vechi datând din secolul al XV – lea; între acestea se remarcă un manuscris, copiat în anul 1558 la Cozia, adus în patrimoniul bibliotecii de la mănăstirea Hodoș – Bodrog. Un interes deosebit prezintă și copiile executate după lucrările corifeilor Școlii ardelene, folosite parțial la publicarea Monumentului Șincai – Clainian de către profesorul arădean Alexandru Gavra.

Tot aici se găsește o importantă colecție de carte românească veche începând cu tipăriturile lui Coresi.

Cercetătorul găsește în colecțiile bibliotecii multe tipărituri rare, mai ales dintre cele împrimate la Arad, ca de pildă colecția Semănătorul, având aproape 200 de ediții.

Un interes deosebit prezintă dedicațiile și însemnările de pe unele volume. Dintre acestea amintim cărțile dedicate de Vasile Alecsandri profesorului Teodor Ceontea.

In sfârșit, menționăm colecția de ziare și reviste ca de exemplu Tribuna poporului, Tribuna Românului, Biserica și școala, având mare circulație în Transilvania la sfârșitul secolului XIX – lea și începutul secolului al XX – lea.

Arhivele statului

Strada Ceaikovski nr. 2;

Înființată în anul 1951, instituția, beneficiară din anul 1971 a unui modern sediu, a reușit să strângă și să clasifice pe criterii științifice, o apreciabilă cantitate de material documentar compus din numeroase fonduri administrative precum și ale unor personalități ce și – au desfășurat activitatea în municipiul și județul Arad.

Dintre fondurile personale se evidențează arhiva lui Roman Ciorogariu, care conține valoroase documente referitoare la lupta de eliberare națională a românilor din Transilvania, provenite mai ales din primele două decenii ale secolului nostru.

Muzeul județean

Piața George Enescu nr. 1;

Muzeul județean Arad a luat ființă în anul 1892, fiind deschis pentru public în anul următor. In prima fază de existență el se reducea la un așezământ memorial, închinat revoluției de la 1848 – 1849. Ulterior patrimoniul său s – a îmbogățit cu colecția istorică a Liceului de băieți (azi Liceul „Ioan Slavici”), materiale descoperite cu ocazia săpăturilor de la Pecica ș.a. începând cu anul 1913, muzeul a fost amplasat în clădirea Palatului cultural, înființându – se și o secție de artă plastică.

In perioada interbelică dezvoltarea muzeului a cunoscut un ritm rapid, adăugându – i – se colecția de etnografie. S – a extins și secția de arheologie, îmbogățită de pe urma săpăturilor făcute la Iosășel și în alte părți, sub conducerea lui Martin Roșca.

După moartea lui Vasile Goldiș și Ștefan C. Pop (1934), în cadrul muzeului s – au înființat camere memoriale, dedicate acestor bărbați iluștri. In fine, trebuie să amintim și deschiderea unei secții de artă feudală precum și crearea unei colecții de artă românească clasică.

In anul 1950 a luat ființă Muzeul regional Arad, ca instituție de sine stătătoare, dotat cu un considerabil buget și personal calificat.

In perioada următoare, colecțiile au cunoscut o dezvoltare rapidă atât prin achiziții cât, mai ales, prin concentrarea obiectelor de valoare istorică și artistică în muzeu.

Secția istorie In primul rând, sunt prezentate descoperirile arheologice din județul Arad, care atestă continuitatea societății umane în această parte a țării, ca și în tot spațiul carpato – dunărean, dovedind originea daco – romană a poporului român, unitatea lui etnică și culturală, precum și prezența lui neîntreruptă pe teritoriul patriei noastre. Unele obiecte au o importanță deosebită, deoarece ele confirmă faptul că pe teritoriul județului Arad se dezvoltase o înfloritoare cultură geto – dacică. O serie de piese și materiale ilustrative scot în evidență faptul că zona arădeană a contribuit din plin la evoluția forțelor de producție atât în agricultură cât și în sectorul meșteșugăresc și comercial.

Secția de arheologie și istorie cuprinde 15 săli de expoziție, situate la primul și al doilea etaj al Palatului Cultural. Cele peste 2000 de exponate ilustrează evoluția zonei arădene, de la primele urme ale prezenței umane până la instaurarea regimului comunist și constau în machete ale unor cetăți medievale, sigilii, obiecte meșteșugărești, manuscrise vechi, accesorii vestimentare, podoabe, fotografii de epocă. Dintre piesele semnificative ale colecției muzeului, fac parte: uneltele cioplite din silex și opal cu o vechime de 100.000 de ani, reprezentând cele mai vechi urme ale prezenței umane în zona Aradului; figurina de pe peretele unui vas "Venus de la Sâmpetru German", datată cca 3900 î. Hr.; monedele dacice de argint din sec. III, II î.Hr. de la Șilindia; descoperirile din Cetatea de Pământ de la Vladimirescu, datată sec. VIII – IX; diploma de oraș liber regesc a Aradului, înmânată autorităților locale în anul 1834; obiectele personale ale celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare; steaguri, arme și acte oficiale ale Gărzilor și Consiliilor Naționale Române, din perioada realizării Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Organizatorii au folosit cu pricepere materialul abundent care le – a stat la îndemână pentru ilustrarea perioadei care s – a scurs între anii 1848 – 1918, reliefându – se faptul că, în jurul anului 1900, Aradul devine cel mai important centru al luptei de eliberare națională, unde s – a pregătit și istoricul act de la 1 decembrie 1918.

Secția științele naturii (Palatul cultural, parter, intrare dinspre Parcul Copiilor)

În prima sală a expoziției pot fi vizualizate colaje fotografice sugestive reprezentând galaxii, supergalaxii, supernove, sistemul nostru solar, precum si machete ale unor rachete și nave cosmice. Un alt sector al expoziției îl constituie colecția mineralogică și ecologică, în cadrul căreia sunt expuse eșantioane ale mineralelor specifice vestului și nord-vestului României și diorame ale ecosistemelor caracteristice județului Arad: zona de șes, zona de deal și zona de munte, fiind reconstituit inclusiv mediul carstic prin amenajarea unei peșteri artificiale. Colecție paleontologică și sala acvariilor

completează spectrul științelor naturii.

Secția Artă (etajul II al clădirii bibliotecii, Str. Gh. Popa de Teiuș nr. 2-4, tel. 256503) Colecția de artă este structurată pe următoarele domenii: pictură europeană sec. XVI-XIX, interioare de epocă, porțelan și faianță sec. XVIII-XIX, covoare orientale și transilvane, galeria de artă românească sec. XIX- XX. Muzeul deține opere ale unor celebri pictori români și maghiari ca Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Munkacsy Mihaly, Barabas Miklos, Lotz Karoly.

In urma transformărilor executate în interiorul Palatului cultural, muzeul a devenit deținătorul întregului edificiu, cu excepția sălii de concerte și anexele sale (1955 – 1978).

In acest sens se remarcă sălile dedicate istoriei medievale locale, integrate în dezvoltarea de ansamblu a istoriei României.

Muzeul teatrului

Bulevardul Revoluției nr. 103;

Înființat în anul 1954, muzeul funcționează în actuala formă din anul 1980 fiind secție a Muzeului Sârbuț, donată statului.

Muzeul prezintă evoluția întregii vieți teatrale a Aradului de la începuturile ei, atestată documentar în secolul al XVIII – lea, și până în zilele noastre, reliefând îndeosebi caracterul militant și progresist al acesteia.

Dintre piesele cele mai importante ale muzeului, amintim afișele tipărite cu ocazia turneelor trupelor teatrale venite de la București, conduse de Mihail Pascaly (1868, 1871), Matei Millo (1870) și Victor Antonescu (1913), materialele legate de trupa lui Constantin Petculescu (1852 – 1889), care a cutreierat satele arădene în jurul anului 1880 și documente referitoare la activitatea echipelor de teatru muncitorești. In perioada interbelică pe scena arădeană au evoluat periodic formații ilustre, conduse de Constantin Nottara și Constantin Tănase sau actori de renume ca Maria Filotti, Lucia Sturza – Bulandra ș.a.

O bogată colecție cuprinde exponate înfățișând evoluția înzestrării tehnice a teatrului: instalații de iluminat (de la lumânări până la electricitate), machete ale culiselor, diferite costume și obiecte folosite în spectacolele cele mai reprezentative.

O serie de materiale evocă dezvoltarea și diversificarea activității teatrului în ultimele trei decenii, care s – au scurs de la transformarea acestei instituții într – o instituție a statului.

In muzeu s – a acordat un spațiu adecvat ilustrării vieții muzicale a orașului Arad, în special activității Conservatorului de muzică, înființat în 1833, una din primele instituții de învățământ de acest fel din patria noastră. Vizitatorul face cunoștință cu documentele privind concertele care au avut loc în orașul de pe Mureș și activitatea filarmonicii arădene. Printre piesele cere ilustrează această parte a expoziției, se remarcă un pian folosit de mai mulți iluștri, printre care și Franz Liszt (1846).

Deosebit de interesante sunt exponatele referitoare la istoria cinematografiei arădene, între care vechi aparate de proiecție, afișe, primul film turnat la Arad și altele.

Expoziția de istoria medicinei și farmaceuticii

Strada Vasile Goldiș nr. 1 – 3;

Înființată în anul 1976, expoziția cu caracter permanent funcționează în localul Uniunii societăților de științe medicale, filiala Arad. Ea conține un număr însemnat de piese provenite din secolele XVIII – XX. Printre exponatele cele mai semnificative din domeniul medicinii amintim instrumentele chirurgicale folosite în trecut, manuscrisul unui rețetar din secolul al XIX – lea ș.a.; din inventarul unor farmacii vechi au fost aduse o piuă mare de fier, un dozator (secolul al XVIII – lea), vase farmaceutice (secolele XVIII – XX), o etuvă (secolul al XIX – lea) etc.

Expoziția de artă medievașă a episcopiei ortodoxe române

Strada Dunării nr. 170;

Inaugurată în anul 1968, colecția deține o serie de piese istorice valoroase dintre care amintim un ornat arhieresc care a aparținut, potrivit tradiției, episcopului Sava al II – lea Brancovici de la Ineu (secolul al XVII – lea), o mitră episcopală, datând din secolul al XVII – lea, diverse odoare, ușile împărătești și un fragment din iconostasul bisericii de la Hațeg (secolul al XVIII – lea) ș.a.

In expoziție se găsesc icoane pictate pe lemn și sticlă, între acestea remarcându – se o piesă provenită din Romoșel (județul Hunedoara), datând din secolul al XVIII – lea, de asemenea, amintim o bogată colecție de manuscrise a unor copiști și dieci.

Cartea românească veche, mărturie a legăturilor culturale permanente dintre românii de pe ambii versanți ai Carpaților, este reprezentată printre altele de: Evanghelia de la Dealu (1644), Noul Testament de la Bălgrad (1648) etc.

Dintre exponatele epocii moderne se evidențiază în special steagurile tricolore purtate de țăranii din Tălagiu (județul Arad) și Valea Lupului (județul Hunedoara) la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia (1 decembrie 1918).

Casa de cultură a sindicatelor

Strada Corneliu Coposu nr. 2;

Amplasată într – o zonă pitorească a orașului, lângă lacul din Pădurice, este una dintre clădirile reprezentative ridicate în municipiul Arad (1980).

In cadrul Casei de cultură funcționează o sală de spectacole cu 750 de locuri, unde pot fi puse în scenă piese de teatru, manifestări muzical – coregrafice sau de estradă etc., o sală de conferințe cu 200 de locuri, o sală de dans, o popicărie, camere destinate diferitelor cercuri științifice sau cercurilor de croitorie, artă plastică și limbi străine.

2.8 Busturi, monumente, statui

Bustul lui Ioan Russu – Șuruanu

Piața George Enescu;

Ioan Russu – Șirianu (1869 – 1909), militant de frunte al luptei de eliberare națională a românilor din Transilvania, publicist, istoric și sociolog, a lăsat posterității scrieri valoroase, expresie a capacității sale multilaterale. Una din cele mai importante etape ale vieții sale zbuciumate a petrecut – o la Arad în fruntea ziarelor activiste Tribuna poporului (1897 – 1903) și apoi Tribuna (1904 – 1908).

Bustul, așezat pe un soclu de piatră artificială și turnat în bronz, este opera sculptorului Ioan Moga (1938).

Bustul lui Ioan Slavici

Piața Liceului;

Ioan Slavici (1848 – 1925), originar din Șiria, a eternizat în romanele și nuvelele sale o serie de aspecte ale realităților de pe meleagurile natale (Moara cu noroc, Mara etc.). Pe lângă activitatea scriitoricească el s – a remarcat și ca ziarist militant pentru drepturile națiunii române subjugate de regimul habsburgic, mai ales în calitate de director al ziarului Tribuna din Sibiu (1884 – 1885); întemnițat de stăpânirea dualistă (1888 – 1889), după eliberare Ioan Slavici a părăsit Transilvania, activând ca profesor la Măgurele (lângă București).

Bustul, executat din aluminiu exolat cu ocazia festivităților prilejuite de cea de a 125 – a aniversare a nașterii lui Ioan Slavici (1973), este opera sculptorului Ioan Tolan.

Bustul lui Alexandru Xenopol

Piața George Enescu;

Alexandru D. Xenopol (1847 – 1920) s – a impus în știința românească, ca una dintre figurile proeminente ale cercetării istorice și filozofice, lăsând posterității opere monumentale. El a manifestat un viu interes față de viața culturală a orașului de pe Mureș căruia i-a lăsat prin testament valoroasa bibliotecă, aflată astăzi în patrimoniul Bibliotecii județene.

Bustul, lucrat în bronz și amplasat pe un soclu de marmură albă, bogat decorat, este opera sculptorului Ioan Groza.

Monumentu fotbalistului

Calea Aurel Vlaicu nr. 36;

Ridicat în fața intrării stadionului U.T.A. monumentul evocă figura unui jucător al echipei respective. Statuia turnată în bronz a fost realizată de sculptorul arădean Ioan Tolan.

Monumentul Eroilor Iugoslavi

Calea Bodrogului (Cimitirul Pomenirea);

La marginea cimitirului se găsește mormântul comun al sutelor de deportați și internați iugoslavi, decedați de pe urma condițiilor neomenoase de trai pe care le – au îndurat în cetatea Aradului, în anii 1914 – 1917. Tot aici sunt înhumați și un număr de militari sârbi, răniți în timpul războiului de apărare împotriva Imperiului austro – ungar, care au încetat din viață în spitalele arădene în 1914 – 1915.

Deasupra mormintelor se înalță un obiect de marmură de culoare roșie, încadrat de două plăci comemorative, de marmură albă, pe care sunt gravate numele și anul morții fiecărui militar. Monumentul a fost ridicat în anul 1932 din inițiativa unor supraviețuitori ai lagărului din .

Monumentul ostașului român

Piața Avram Iancu;

Monumentul, cea mai însemnată realizare de acest fel din Arad, operă a sculptorului bucureștean Gavril Covalschi, a fost ridicat în anul 1960, ca omagiu adus eroilor care au luptat pentru eliberarea patriei și restabilirea integrității teritoriale.

Pe un soclu monumental se ridică grupul statuar, compus din patru figuri turnate în bronz. Personajul central, ostașul român, înalt de 7 m simbolizează pe vitejii apărători ai pământului românesc.

Alături de el se găsesc figurile unui infanterist și a unui vânător de munte, în poziție de atac, evocând aportul unităților care au contribuit la apărarea pământului României, cu ocazia luptelor eroice care au avut loc în luna septembrie 1944 în părțile Aradului.

In spatele celor trei militari se află statuia unei fete, îmbrăcate în costum național, simbolizând viața fericită a poporului nostru, care a devenit posibilă prin sacrificiile de sânge ale luptătorilor din 1944 – 1945.

Monumentul celor 13 generali

Piața 13 martiri;

Monumentul de marmură cenușie, susținut de un postament de piatră, este închinat memoriei celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare, fii ai unor popoare asuprite de habsburgi, condamnați la moarte de tribunalul militar imperial și executați la 6 octombrie 1849. Ridicat în anul 1881, el a fost distrus în timpul celui de al doilea război mondial ș i refăcut în anul 1945.

In anul 1974 la baza monumentului într – o criptă special amenajată, au fost depuse rămășițele pământești ale generalilor revoluționari aflate până atunci la Ineu, Macea și în păstrarea Muzeului județean Arad.

Arcul de triumf

Arcul conceput de sculptorul bucureștean Ioan Bolborea, simbolizează revoluția din cele trei țări române. Sub arc pășesc revoluționarii din București, iar pe arc sunt amplasate basoreliefurile fruntașilor mișcării de la 1848 din Țara Românească, Transilvania și Moldova, printre ei aflându-se Nicolae Bălcescu, Avram Iancu și Mihail Kogălniceanu. Este reprezentat și momentul reconcilierii dintre Avram Iancu și Lajos Kossuth.

Statuia libertății

Este opera sculptorului Gyorgy Zala din Budapesta, a fost inaugurată la 6 octombrie 1890. Statuia principală este o compoziție care simbolizează libertatea, având în mâna dreaptă o cunună de lauri. Grupurile de statui secundare au ca titlu Deșteptarea libertății, Spiritul de luptă, Spiritul de dăruire și Luptătorul muribund. În jurul statuii sunt amplasate basoreliefurile celor 13 generali executați la 6 octombrie 1849.

Statuia SF. Ioan Nepomuk

Strada Ioan Popovici – Desseanu colț cu strada 7 Noiembrie;

În micul parc de la intersecția str. 7 Noiembrie cu str. Ioan Popovici – Desseanu este amplasat cel mai vechi monument de artă plastică din orașul Arad, dedicat sfântului Ioan Nepomuk. Ridicat în anul 1729 și plasat inițial în piața Unirii, pe actualul loc a fost transferat în 1870.

Monumentul, lucrat în piatră (atât soclul cât și statuia), este opera unui sculptor anonim; ea se încadrează în categoria puținelor lucrări artistice dăltuite în Transilvania în autentic stil baroc, având multe elemente valoroase. Autorul s – a inspirat în mod evident din statuia existentă la Viena (Wiedmühlgasse).

2.9 Grădini, parcuri, locuri de agrement

Parcurile de pe malul Mureșului

De – a lungul digului Mureșului și a bulevardelor Vasile Milea și general Ioan Dragalina, între tribunal și piața George Enescu, precum și între Palatul cultural și hotel “Parc” se întind două zone verzi – parcurile Mureșul și Mihai Eminescu, care au împreună circa 45000 mp.

Parcurile, concepute în stil clasic, la sfârșitul secolului trecut, au o bogată vegetație, aici putând fi întâlnite și exemplare mai rare de arbori, printre care acerul, taxodiul, alunul turcesc, care atinge și înălțimea de 25 m, precum și arborele pagodelor cu frunze în formă de evantai, o fosilă vie, unicul reprezentant al străvechiului ordin Ginkgoales, cunoscut în perioada carboniferă a erei paleozoice.

Păduricea

Una din zonele de agrement cele mai îndrăgite de arădeni o constituie punctul numit “Pădurice” și lacul învecinat.

Lacul, alimentat de izvoare naturale, aflat în imediata apropiere a bulevardului Revoluției, se transformă iarna în patinuar.

Păduricea (88000 mp), o reminescență a pădurii Ceala, a fost donată orașului, odată cu ridicarea Aradului la rang de municipiu (1834), dată după care s – au amenajat aici frumoase și spațioase alei.

Pădurea Ceala

Pădurea Ceala, situată la marginea vestică a orașului, are o suprafață de 1560 ha; la ea se ajunge urmând drumul asfaltat, care pleacă din centru (străzile Eminescu și Dorobanți).

Orientarea în pădure este facilitată de o hartă amplasată la intrarea în zonă pe care sunt marcate aleile principale, ramificațiile lor și punctele de agrement.

Dintre speciile de arbori mai răspândite amintim: stejarul, frasinul, plopul și salcia; se găsesc și unele specii rare precum chiparosul de baltă, nucul negru, carpenul etc.

Un interesant obiectiv îl constituie lacul, care a luat naștere dintr – un braț mort al Mureșului. Aici sălășluiește nufărul alb.

In pădure viețuiesc cerbi carpatini, căprioare, iepuri, fazani și mistreți; vânătoarea este permisă în perioadele legale, numai pe bază de autorizație și în fondurile de vânătoare specificate.

Amintim și existența a două obiective de interes istoric și anume “Movila Turcului” (locul unde s – a aflat o veche cetate dispărută în secolul al XVI – lea) și “Bisericuța”, aceasta din urmă evocând o așezare medievală dispărută definitiv în secolul al XVIII – lea, când locuitorii săi au fost mutați în cartierul Pârneava.

Lângă drumul Bodrogului, în apropierea Mureșului, se găsește restaurantul “Zori de zi”, precum și un mic camping.

Trei insule

Situată la o distanță de circa 8 km sud – est de centrul Aradului, zona oferă turiștilor o excelentă posibilitate de odihnă și recreere. Accesul la “Trei insule” se face prin intermediul șoselei modernizate, care se întinde în prelungirea drumului Bodrogului, străbătând pădurea Ceala.

“Trei insule” s – a format în secolul trecut prin unirea ostrovurilor respective ale Mureșului, între ele depunându – se nisip. Astfel a luat naștere o nouă insulă, cu o întindere de 17 ha, lungă de cca. 1 km, închisă de albia principală a Mureșului și un braț lateral; ea este împădurită cu copaci de esență moale.

Ștrandul

Lângă podul de beton de la cetate, de – a lungul malului sudic al Mureșului, se găsește ștrandul nou cu o suprafață de 20 ha, inaugurat în anul 1970.

O vegetație abundentă din conifere, plante de decor etc. acoperă circa 3 ha; terenurile de minifotbal, tenis de câmp, volei, popice, handbal, tenis de masă contribuie din plin la efi9ciența odihnei oamenilor. Întregul complex se încadrează într – o imensă zonă verde de circa 200000 mp care se întinde pe malul sudic al Mureșului; în apropiere, în cartierul Subcetate se găsește un spațios camping. âȘ

Băile din Gai

La capătul cartierului Aurel Vlaicu se află un complex balnear administrat de Casa de ajutor reciproc a pensionarilor din Arad, care valorifică apa termală existentă în zonă; înființate în anul 1965, băile funcționează în tot timpul anului. La dispoziția celor veniți la tratament se află două bazine descoperite (unul destinat adulților, altul pentru copii), precum și un bazin acoperit (amintim și amenajarea unui bazin de înot de dimensiuni olimpice).

Aici se tratează reumatismul cronic, afecțiuni ale sistemului nervos periferic, boli ginecologice și ale căilor urinare, colecistite cronice; sunt contraindicate afecțiunile dermatologice, insuficiența hepatică și cardiatică.

Parcul aflat în apropiere oferă vizitatorilor condiții sporite de recreere.

Zone de agrement

Aradul, prin așezarea sa geografică – situat pe malurile Mureșului – oferă locuitorilor variate posibilități de agrement.

Municipiul Arad beneficiază de aproximativ 25 ha de spații verzi concentrate în centrul orașului, în timp ce în cartierele noi, cu excepția unor mici scuaruri în general puțin organizate sunt aproape complet lipsite de prezența lor, ca de altfel și în cartierele vechi, aglomerate.

În centrul orașului sunt următoarele parcuri:

Parcul Faleză – Mal Mureș (5,3 ha)

– element de prestanță al orașului prin amenajarea digului, a falezei propriu-zise, unde promenada este însoțită de ritmicitatea plină de efect a arborilor de thuja, de talie mare, care încadrează băncile și rondurile.

Parcul Eminescu este situat între Tribunal și Palatul Cultural, având alei îngrijite, și fiind locul preferat al pensionarilor care își dispută aici, la mesele special amenajate, partide de șah, domino, sau rumy. Parcul este dominat de Crucea Martirilor care a fost ridicată prima dată în anul 1936, în Piața Podgoria, demontată în 1960 și dusă la Mănăstirea Simion Stâlpnicul din Gai. A fost mutată în acest parc în anul 1996.

În paralel cu aceste parcuri, pe malul Mureșului, au fost amenajate în deceniul al optulea imense zone verzi care se întind dincolo de Sala Polivalentă, până la pasajul Micălaca. În centrul lor se află Parcul Europa, amenajat în anul 1997, când au fost sădiți mai mulți arbori de primarii unor orașe înfrățite cu Aradul. Acaest zonă al orașului dispune de alei îngrijite cu statui moderne sculptate în piatră de către artiști veniți din toată țara cu ocazia taberelor de creație organizate în anii ’70. Parcurile, faleza Mureșului,

numeroasele restaurante și grădini de vară, precum și terenuri de sport și de joacă pentru copii, fac ca această zonă să fie un loc ideal pentru recreere, plimbări și distracție, dar și pentru practicarea sporturilor de masă.

Parcul Copiilor (1,5 ha) – situat în vecinătatea parcului Eminescu, central, este asemănător ca structură și amenajare cu acesta. A fost renovat în cursul anului 2007, s-au amenajat alei pavate, s-au montat covoare de protecție în zona leagănelor și borduri în jurul spațiilor cu nisip.

În partea spre Hotelul Parc se găsește clădirea Casinoului construit în anul 1890, când în această zonă a avut loc o mare expoziție industrială, iar clădirea respectivă a fost pavilionul principal al expoziției. În perioada interbelică în fața Casinoului funcționa un patinoar natural în sezonul rece.

Bulevardul Central (5 ha) – este un element peisagistic de prestanță și de mare originalitate al orașului. Se remarcă atât prin dimensiunile sale, cât și prin echiparea sa cu vegetație lemnoasă bine dezvoltată. Încadrează căile de circulație și liniile de tramvai. Are funcție de moderator climatic, separator vizual pentru cele două sensuri de circulație și tampon fonic.

Păduricea orașului (3,8 ha) – spațiu de recreere de tradiție al orașului, care străjuiește un lac, în prezent prea puțin exploatat. În Păduricea se află în prezent Casa de Cultură a Sindicatelor, atelierele de creație ale artiștilor plastici arădeni, bazinul de înot descoperit și poligonul de tir. În fază de construcție se află noua clădire a Consiliului Județean Arad.

Lacul, alimentat de izvoarele naturale a fost curățat și parțial amenajat în deceniul al șaptelea. În anul 1998 s-a dat aici în folosință un restaurant elegant. Lacul se transformă iarna în patinoar natural.

Ștrandul „Neptun”

Pe timp de vară locul preferat al arădenilor este Ștrandul „Neptun”. Puține orașe din țară se pot mândri cu o asemenea zonă de agrement, situată în inima orașului, în vecinătatea Cetății. Ștrandul s-a aflat inițial pe malul sudic al Mureșului, după care, în 1970, a fost mutat pe malul stâng al râului.

Ștrandul Neptun, amplasat în bucla Mureșului, este adiacent cu partea vestică a cetății. Acesta ocupă o suprafață de peste 20 ha de verdeață, incluzând bazine de înot, terenuri de sport, locuri de joacă pentru copii, cluburi discoteci, peste 800 de cabine și 300 de căsuțe tip camping. Este cotat ca fiind al doilea ștrand ca mărime din Europa, situat lângă o apă curgătoare.

Ștrandul este situat pe malul Mureșului, în imediata apropiere a centrului civic al municipiului, fiind accesibil vizitatorilor prin trei puncte de intrare, dintre care unul este deschis și autovehiculelor. Se estimează că, anual, este vizitat de peste 3.000.000 de persoane.Toate aleile ștrandului sunt pavate, spațiul verde este amenajat și întreținut, aici găsindu-se peste 30 de specii de arbori. Posibilitățile de recreere sunt multiple, atât ziua, cât și noaptea. Sunt amenajate spații pentru plajă, dar și pentru petrecerea timpului în mod plăcut în localurile deschise permanent în acest scop.

În incinta ștrandului se pot găsi:

– cinci bazine, cu suprafață totală de 8.700 mp, din care unul pentru înotători, unul pentru adulți și trei bazine pentru copii;

– un tobogan acvatic;

– un foraj care asigură apă termală pentru bazinul de copii;

– două solare pentru nudiști;

– în jur de 100 de spații comerciale: baruri, terase, berării,

restaurante, discoteci, pizzerii, jocuri electronice etc.;

– două terenuri de tenis cu zgură;

– pistă și trambuline roller-skates;

– teren pentru minifotbal cu instalație nocturnă;

– două terenuri de volei;

– peste 300 de căsuțe de agrement;

– peste de cabine;

– spații cu jocuri pentru copii;

– aproximativ 200 locuri de parcare.

În anul 2008 zona bazinelor a fost reamenajată în ceea ce privește atât bazinele – care au fost renovate – cât și spațiul verde din jurul acestora care este folosit pentru plajă.

2.10 Cultura

Limba, literatura, artele vizuale, arhitectura și cinematograful, toate acestea sunt parte a diversității culturale a Europei. Toate țin de specificul cultural național sau regional și sunt parte a patrimoniului cultural european. Industria culturală în Uniunea Europeană – cinematografia și audiovizualul, publicarea de cărți și muzica – reprezintă un domeniu destul de important în care milioane de persoane își au un loc de muncă. De aceea interesul pentru acest domeniu este destul de mare.

Cultura reprezintă nu doar ansamblul de valori care definește identitatea unei colectivități umane specifice, ci este și o componentă a dezvoltării economice și sociale

Orașul Arad are un caracter multi-etnic și multi-confesional. Populația orașului a fost și este alcătuită din români, maghiari, germani, evrei, sârbi și este firesc să întâlnim la Arad biserica ortodoxă, cu cele două comunități ortodoxe-sârbă și română, biserica catolică, biserica greco-catolică, biserica reformată, biserica evanghelică lutherană, cultul mozaic. Sunt prezente bisericile neo-protestante, printr-o importantă comunitate baptistă, precum și comunitățile adventiste și penticostală.

Începuturile vieții spirituale a orașului sunt strâns legate de cea religioasă. Primele instituții culturale și educaționale apar pe lângă așezemintele religioase din acele vremuri. Astfel, în 1708 călugărul minorit Camil Hofflich înființează prima școală, iar în 1745 ia ființă Gymnasium-ul sub conducerea călugărilor minoriți.

Trei instituții vor marca viața spirituală a Aradului la începutul secolului XIX: Preparandia , Teatrul Vechi și Conservatorul de Muzică.

În 1812 la inițiativa episcopului ortodox al Aradului, Pavel Avacumovici, ia ființă Preparandia Arădeană, prima școală pedagogică românească. De aici s-au ridicat numeroși pedagogi, oameni de știință și artă ce au fost inițiatorii curentului preparandistic ardelean înainte de 1848.

În toamna anului 1817 are loc un alt eveniment important atunci când Iacob Hirschl construiește teatrul. Prima stagiune a fost deschisă cu piesa Cenușăreasa de către actorii trupei lui Johann Cristoph Kunz. Teatrul lui Hirschil poate fi considerat drept cel mai vechi teatru din România. Pe această scenă au jucat de-a lungul anilor numeroase trupe germane, maghiare și românești.

O completare firească a peisajului cultural al orașului o reprezintă fondarea în 1890 a Societății Filarmonice din Arad – Aradi „Philharmonia”Egyesü. Până în 1948 când și-a încetat activitatea Conservatorul a pregătit numeroși instrumentiști de excepție și a format cultura muzicală a locuitorilor orașului. Atât calitatea orchestrei, cât și a publicului a făcut ca de-a lungul timpului o serie de mari artiști și compozitori să cânte la Arad: Franz Liszt (1846), Jonhann Strauss fiul (1847), Pablo Sarsate (1877), Henryk Wiernawski (1877), George Enescu (1922) Bela Bartok (1924)- În zilele noastre învățământul muzical arădean este continuat prin activitatea prestigiosului Liceu de artă „Sabin Drăgoi” iar activitatea, Societății Filarmonice are un continuator de înaltă ținută artistică în Filarmonica de Stat din Arad (înființată în 1948). Cei mai importanți compozitori arădeni au fost Ion Vidu, Sabin Drăgoi, și Emil Monția.

2.11 Festivaluri și sărbători

În municipiul Arad, au loc anual următoarele festivaluri si sărbatori

Martie – Festival de muzică de chitară clasică

Aprilie – 15 – 18 aprilie, Festival internațional de teatru liceal în limba engleză "Teenplay"
26 Festival internațional de traducere „Ștefan Augustin Doinaș”

Mai – Primăvara arădeană
– 4-6 Festivalul „ Let me Folk you”
– 9 Ziua Europei, Festival de poezie „Lucian Blaga”
– 15-21 Festival de Teatru de Camera și Underground AR-FUN,
– 17-19 Al 8-lea simpozion internațional de antropologie culturală
– "Regiuni, etnii și identități regionale”
– 20-21 Supermaraton Bekescaba – Arad – Bekescsaba
– 26-28 Târgul Meșterilor Populari

Iunie – 1-5 Festival internațional de majorete « Europa dansează »

August – Zilele Aradului

Septembrie – Dirijori europeni în Arad
– Simpozion și concurs internațional de pian „ Sofia Cozma”,

Octombrie – 3-6 Zilele Maghiare din Arad
– 12-19 Festivalul Național de Teatru Clasic,
– 20-22 Festivalul Vinului,
– 21-26 Festival internațional de teatru liceal francofon "Amifran",
– Festivalul Minorităților

Noiembrie – Gala filmului documentar

Decembrie – 01-03 Festival internațional al ansamblurilor folclorice pentru copii „Asa-i jocul pe la noi”
– 1 – Ziua Națională a României
– Sărbătorile Crăciunului
– Zilele muzicii sacre

Capitolul II

EVALUAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN MUNICIPIUL ARAD

Ca modalitate de evaluarea a potențialului turistic în municipiul Arad am realizat un chestionar cu 20 de întrebări despre valoarea și valorificarea patrimoniului cultural arădean cât și despre activitatea turistică la ora actuală și despre eforturile depuse pentru dezvoltarea acesteia. (ANEXA3)

Pentru realizarea acesteia am folosit un eșantion de 23 de subiecți aleși de vârsta cuprinsă între 20 și 60 și care provin din diferite clase solciale diferite grade de studii. Deasemenea, pentru obținerea răspunsurilor am folosit 3 tipuri de întrebati și anume:

întrebari deschise ce da posibilitatea respondentului să-și formeze singur răspunsurile făra sa ii fie limitate variantele de răspuns și anume întrebari deschise care solicită sugesti, opinii, întrebări deschise prin care se urmărește înțelegerea mai profundă a răspunsului dat unei întrebări anterioare și întrebări deschise de tipul „De ce?”

întrebări închise cu 2 sau 3 variante de răspuns

întrebările mixte, reprezintă o combinație dintre întrebările deschise și cele închise

Analiza chestionarului

Se observă ca majoritatea celor chestionați sunt de părere ca municipiul Arad are un potențial turistic. În același timp, mai mult de jumatate consideră ca orașul nu are indeajuns de multe elemente culturale puse la dispoziția publicului și îndeajuns de multe structuri de agrement. Dintre exemplele date, structurile de agrement cele mai cunoscute de aceștia sunt : Strandul Neptun, Pădurea Ceala, bazele sportive, lacul Măltăreț, patinoarul. Deasemenea majoritatea consideră ca dispune de îndeajuns de multe structuri de cazare si alimentație turistică. Cele mai cunoscute structuri de cazare sunt: hotelurile Continental, Aradul, Parc, Coandi, President, Class. Acestea au fost cele mai exemplificate tocmai datorită faptului ca sunt poziționate în centrul orașului. Cei care au răspuns negativi la ultimile doua întrebări au completat afirmând că lipesesc structurile de cazare ieftine pentru tineret cum ar fi hostelurile sau că multe dintre acestea sunt de proastă calitate și nicidecum amplasate strategic in zona obiectivelor turistice. Cu toate acestea un procent de peste 60% consideră că majritatea structurilor de alimentatie si cazare sunt accesibile, in zone favorafbile și centrale.

Atât filarmonica cât si teatrul din Arad reprezintă obicetive turistice culturale de o deosebită valoare, nu atât din punct de vedere al arhitecturii ci și din punct de vedere al manifestarilor artistice și culturale. Concertele săptămânale ale corului și orchestrei filarmonicii cât și festivalurile de teatru precum festivalul international de teatru, teenplay, amifran, și spectacolele trupelor de teatru arădene reprezintă atracții turistice, fiind unele dintre cele mai importante surse turistice culturale. Din păcate aceastea nu sunt valorificate la adevărata lor valoare, nu sunt promovate și nici nu le sunt acordate atenția necesară atât din partea locuitorilor dar mai ales din partea oficialităților. Muzeul județean dispune de o minunată colecție de bunuri istorice, de artă și ce aparțin de științele naturii, deasemenea foarte slab valorificate. Promovarea in circuitul turistic al muzeului va fi cu atât mai grea cu cât lipsa de interes din partea oficialităților va continua sa ramana aceeasi. Turistul care trece pe langa muzeu nu va ști ce este deoarece numele instituției lipsește iar intrarea se face pe o ușă laterala. Se observă deasemenea că o mare parte din populația arădeană nu a fost la concertele filarmonicii din stagiunea trecută dar nici la teatru. Lipsa de timp, de informații, de interes datoită necunoașterii, dar si lipsa unui management și a unui marketing adecvat își spun cuvântul.

Analizând aceste două intrebări, se observă că un procent e aproape 100% dintre respondenți consideră că construcțiile din centrul Aradului reprezintă atracții turistice. În același timp, un numar foarte mare de respondenți cinsideră ca introducerea cetății Aradului in cicuitul turistic ar avea un impact major in dezvoltarea turismului. Nu doar aceasta ci și amenajarea ei ar ajuta la dezvoltarea municipiului din toate punctele de vedere nu doar din punct de vedere turistic, dând astfel o cu totul altă imagine municipiului. Deasemenea orașul dispune de mai mult de 80 de obiective ce aparțin patrimoniului cultural, obicetive ce nu le sunt cunoscute nici macar locuitorilor Aradului. Se observă astfel că majoritatea consideră că există pâna în 20 de astfel de obictive. Fațadele degradate a multor clădiri, lipsa informațiilor despre acestea cât și despre spectacole, galerii de artă, zone de agrement sau monumente, lipsa indicatoarelor către acestea, reduc interesul turiștilor cât și a locuitorilor, nemaifiind astfel considerate puncte de interes.

Răspusurile date următoarelor doua întrebări și anume “Cunoașteți următoarele obiective ?” și “ Pe care din obiectivele de mai jos le-ati vizitat?” sunt legate de cele anterioare, dezvoltându-le sau completându-le. Obiectivele enumerate sunt: teatrul Ioan Slavici, turnul de apă, palatul administrativ (primăria), palatal Cenad, catedrala romano-catolică, strandul Neptun, casa memorială Vasile Goldiș, palatul cultural, sinagoga israelită ortodoxă, tetrul vechi, sinagoga neologă, casa vămii, cazinoul arădean, fosta fabrica de bere, palatul Neumann. Dintre acestea se cunosc în proporție de 100% : teatrul Ioan Slavici, palatul administrativ (primăria), palatal Cenad, catedrala romano-catolică, strandul Neptun și palatul cultural; 90% cunosc turnul de apă, teatrul vechi; doar 80% cunosc turnul de apă și fosta fabrică de bere; aproximativ 65% cunosc sinagoga israelită ortodoxă, sinagoga neologă și casa vămii iar doar 51% cunosc casa memorială Vasile Goldiș. Dintre acestea au fost vizitate in proporție de 100% doar câteva precum teatrul Ioan Slavici, primăria, catedrala romano-catolică și ștrandul Neptun, iar în proporție de pâna în 90% turnul de apă, palatul cultural și teatrul vechi. Celelalte obiective au fost vizitate doar in proporții mici de 30, 40%.

Motivele pentru care obiectivele de mai sus nu au fost viziate au fost variate principalele cauze fiind lipsa de interes, lipsa de timp, nu au avut ocazia sau nu au auzit de ele, cunosc puține informații, nu se pot vizita toate, lipsa de amenajare, valoare arhitecturală exterioară dar nu și interioară.

După o scurtă privire asupra acestor răspunsuri ne dăm seama de nemulțumirea populației în ceea ce privește administrarea orașului și interesului acordat pentru aceasta. 70% din respondenți consideră ca autoritățile locale nu se implică îndeajuns în dezvoltarea urbană. Lipsa de fonduri, de angajați în acest domeniu, de interes și de înaintarea foarte lentă în dezvoltarea orașului provoacă nemulțumiri locuitorilor. Nu doar din răspunsurile unor persoane, ci și ca simplu turist, putem sa ne dăm seama că într-adevăr, eforturi se depun doar în reabilitarea carosabilelor și în construirea de noi clădiri, în special clădiri comerciale destinate hipermarketurilor. Cu toate acestea, se observă nemulțumirea explimată, plasând reabilitarea clădirilor pe locul al 7-lea cu un procent ridicat.

La incheieriea chestionarului, respondenții au fost rugați sa dea unele sugestii pentru dezvoltarea turismului în Arad. Sugestile au fost multe si variate. Aceștia au propus: crearea unui birou info-tur în centrul orașului, crearea unui tur al orașului (centru) cu ghid in limbi străine, mai multa publicitate atât în pliante și boșuri cât și la televizor și în internet, punerea în valoare a clădirilor cu valoare istorică si arhitecturală, sprijin pentru proiectele culturale sau turistice-culturale, acces liber la minim 15 obiective alese cel puțin pentru o perioadă de timp pană când acestea vor deveni cunoscute, investiții în promovarea și reabilitarea obiectivelor alese ca posibili “poli culturali”, mai multă curățenie, o zonă pietonală, reabilitarea cetății, structuri de cazare în cetate, programe atractive și interactive, extinderea legăturilor spre centrele de interes din județ, mai multe evenimente artistice, culturale, sportive de calitate, posibilitatea vizitării unor obiective în afara orelor de spectacol precum teatrul, sau palatul cultural și spectacole de stradă.

Capitolul III

TIPURI ȘI FORME DE TURISM ÎN MUNICIPIUL ARAD

La nivelul spațiului urban, axat pe orașe de diferite dimensiuni spațiale și demografice, cu funcții economice diversificate, turismul devine o activitate economica din ce în ce mai importantă, ce aduce beneficii financiare, impune restructurarea urbanistică cât și modernizarea infrastructurii. În fiecare oraș se pot dezvolta o serie de facilități care să susțină turismul și să diversifice activitațiile turistice. De asemenea, trebuie să se aibă în vedere segmentele de potențiali clienți care pot deveni turiști.

Cele mai multe segmente de turiști sunt atrase de mediul urban datorită multiplelor activități culturale și artistice care se concentrează pe un spațiu restrâns. Gruparea acestor activități dupa un anumit specific al valorilor culturale urbane (poziție, structură, caracteristici, functionalitate, reprezentativitate, etc.,) explică existența unor multiple tipuri de turism, componente ale turismului urban.

Unul dintre cele mai importante criterii de departajare a formelor de turism are la bază motivația ce stă la baza deplasării în scop turistic. În funcție de motivul principal al călatoriei se pot diferenția mai multe tipuri de turism, și anume: turismul de recreere și agrement, turismul de sănătate, turismul cultural și religios, turismul tehnic, turismul de afaceri, vizitele la rude și prieteni. Putem spune ca în municipiul Arad se desfășoară majoritatea tipurilor de turism menționate.

3.1 Turismul de recreere și agrement

Orașul Arad dispune de numeroase spații si structuri de agrement majoritatea concetrate in aproape de zona centrala a orașului, zona cu cele mai multe obiective turistice culturale. Cea mai cunoscută destinație, cât și una dintre cele mai renumite este Strandul Neptun. Acesta este amplasat în bucla Mureșului și este adiacent cu partea vestică a cetății. Ștrandul ocupă o suprafață de peste 20 ha de verdeață, incluzând bazine de înot, terenuri de tenis, fotbal și volei, pistă și trambuline roller-skates, locuri de joacă pentru copii, în jur de 100 de spații comerciale care cuprind: baruri, terase, berării, restaurante, discoteci, pizzerii, jocuri, cluburi de calculatoare, Internet-café-uri, spații pentru evenimente, peste 500 de cabine și 300 de căsuțe tip camping, parcări. Este cotat ca fiind al doilea ștrand ca mărime din Europa, situat lângă o apă curgătoare.

O altă destinație este patinoarul artificial inaugurat la sfârșitul anului 2006, are o întindere de 1.800 de metri pătrați și este cel mai mare din vestul țării. Aici se pot organiza competiții sportive precum hochei, patinaj artistic, patinaj viteză, în perioada anului cu temperaturi sub 15 grade C, iar în restul anului se utilizează ca pistă pentru patine cu rotile.

În anul 2007 Primăria municipiului Arad a pus în circulație, un trenuleț de agrement, care străbate cele mai importante puncte turistice din oraș. În acest fel turiștii care vor vizita municipiul vor putea călători cu trenulețul de agrement în zona Palatului Administrativ, pe lângă Parcul Reconcilierii româno – maghiare, Cetatea Aradului, Centrul istoric al orașului, dar și pe Ștrandul „Neptun“. Trenulețul de agrement a fost adus din Monaco. Mijlocul de transport este dotat cu 72 de locuri, dispuse în trei vagoane și rulează prin oraș cu o viteză maximă de 35 km/h. Noul mijloc de transport destinat turiștilor care vor vizita municipiul Arad este unic în partea de vest a țării. Deasemenea în rama turismului sportiv, pe langa tenis, fotbal și patinaj, începe să li se acorde o importanță tot mai mare sporturilor nautice de vară.

3.2 Turismul cultural

În această ramură a turismului putem include ca și subdiviziuni turismul istoric, turismul muzeal sau turismul festivalurilor artistice, toate acestea fiind practicate intr-o mai mare sau mai mică măsura în orașul Arad. Majoritatea obiectivelor turistice de factură culturală precum teatrul de stat, teatrul vechi, catedrala catolică, primaria, palatele Cenad, Neuman, Bohus, Diecezana, palatul Băncii Naționale, clădirea liceului Moise Nicoară, Palatul Cultural, biserica roșie cazinoul și clădirile vecine acestora împreună cu care formează un minunat complex arhitectural, sunt grupate, în partea centrală a orașului.

Turismul festivalurilor artistice în Arad se sprijină pe producțiile din lumea muzicii clasice și moderne, a teatrului și a cărtii. Astfel o serie de manifestări precum Festival internațional de teatru liceal în limba engleza "Teenplay", Festivalul Național de Teatru Clasic, Festivalul Vinului, Festival internațional de teatru liceal francofon "Amifran", Festivalul Minorităților, Zilele Aradului, diferitele târguri expoziții și simpozioane sunt tot atâtea evenimente care atrag vizitatori.

Dat fiind caracterul de tranzit al acestui tip de turism, problema accesului spre centrul istoric și a locurilor de parcare este deosebit de importantă, de aceea este necesar a fi asigurată fluiditatea traficlului spre centru, precum și punerea în lumină a principalelor obiective turistice, prin asigurarea întreținerii, conservării, a locurilor de parcare din vecinătate care să sporească în final gradul de atractivitate. Toate aceste obiective sunt prevăzute în planurile de dezvoltare urbana durabilă a municipiului Arad.

3.3 Turismul de afaceri

Această formă de turism s-a dezvoltat considerabil în ultima perioada, și va continua sa crească considerabil în perioadele viitoare. Turismul de afaceri necesită facilități adecvate specificului activităților de acest gen combinate cu cerinte pentru serviciile turistice. Legatura dintre afaceri și turism se realizează în momentul în care participanții uzează o gamă largă de servicii turistice, oferite de unitățiile hoteliere si de alimentație publică si folosesc mojloace de distracțit și agrement, de care profită, direct sau indirect, industria turistică.

Având in vedere dezvoltarea urbana, dezvoltarea economica din municipiul Arad, creștrerea semnificativă a numărului de investitori străini atât în indiustrie cât și în afacerile mici și mijlocii, putem spune că turismul de afaceri constituie probabil deocamdată cea mai importantă formă de turism a orașului, sectorul serviciilor în acest domeniu fiind astfel in creștere. În acest caz, reprezentanții organizaților îsi invită partenerii de afaceri și angajații din țara sau strainatate să participe la recepții, dicuții, congrese. Principalele activități sau motive ale acestui tip de deplasări sunt întrunirile, congresele, conferințele, târgurile si expozițiile sau reuniunile. De foarte multe ori oamenii de afaceri dorec să efectueze tururi de oraș, sa viziteze muzeul, sa vizioneze spectacole de teatru si muzică, sa practice sport sau sa se relaxeze in timpul liber,

in spațiile special amenajate cum ar fi ștrandul, parcurile, terenurile de sport, terasele si reastaurantele.

Infrastructura moderna pentru turismul de afaceri este repreyentată prin centre pentru congrese, sali de conferință sau centrele de afaceri din hoteluri precum cele din Hotelurile Continental, Ardealul, Prezident, Phoenix sau Central.

3.4 Vizita la rude și prieteni

Acest tip de turism constituie o formă aparte, in care nu are loc o aranjare prealabila de cazare sau masă, acestea fiind asigurate de către gazde. Cererile suplimentare pentru servicii turistice se formeaza printr-un apel direct al turismului la unitățile prestatoare de servicii din zona vizitată. Aceasta formă de turism se manifestă ca efect al preferințelor multor turiști pentru a călători individual, cu mijloace proprii. În general aceasta forma de turism se desfasoara pe o perioada relativ scurta de 1 sau 2 zile în timpul saptămanii sau pe o perioadă mai indelungata, mai rar, în timpul vacanțelor, concediilor. De obicei acești turiști provin în general din regiunile apropiate Aradului, turiști care sosesc de obicei în weekanduri pentru relaxare, agrement, shopping sau distrcție, sau turiști ce provin din regiunile mai îndepartate ale țării sau din străinatate care vin de obicei în vacanțe, în concedii sau de sărbatori petrecând un timp mai indelungat in Arad.

3.5 Turismul de shopping

O alta formă de turism care a luat amploare în ultimii ani este turismul de shopping, în care scopul principal este acela de a face cumpărături. Aceasta categorie include cumpărarea de bunuri de consum pentru uz personal sau cadouri, exceptând cazurile în care acestea sunt revândute sau folosite pentru un viitor proces productiv. În acesta cateogorie sunt incluși în special locuitorii din jurul municipiului Arad, care se deplasează spre oraș unde pot achiziționa bunuri ce adesea nu se gasesc în satele, comunele sau orașele mai mici din care aceștia provin. Dacă până în urmă cu 3-4 ani, aceasta forma de turism era aproape nesemnificativă, în ultima perioada, aceasta incepe să se dezvolte considerabil. La fiecare sfârșit de săptămână, un flux mare de turiști individuali, se înregistrau la punctele de frontieră din vest, din România spre Ungaria, spre centrele comerciale din Mako, Szeged, Gzula, Bekescsaba, turiștii români considerând că prețurile, calitatea, și varietatea sortimentelor de mărfuri din Ungaria sunt mai avantajoasedecat în România. Cu toate acestea, în ultimii ani, situația s-a mai schimbat, turiști maghiari deplasandu-se spre Arad, considerând că bunurile din România sunt mai ieftine. Tocmai de acesta autoritățile locale au luat măsuri în ceea ce privește această ramură economica cât și acest tip de turism, realizând planuri de amenajare a noi spații comerciale, construind noi hipermarketuri cât si două malluri pe principala șosea de intrare în Arad.

Cele mai mare cereri pentru aceste călătorii sunt in preioadele de sfârșit de sezon (ianuarie – februarie, iulie – august), dar și în perioada sărbatorilor, când se practică cele mai mari reducei.

În cele mai multe situații, turiștii combină acest turism, mai ales după finalizarea cumpăraturilor, cu o cină la un restaurant cu gastronomie specfică, cu un scurt tur de oraș sau o vizită pe ștrandul Neptun.

3.6 Nivelul de analiză temporală

Tipurile de turism practicate în municipiul Arad se mai pot clasifica și la nivelul de analiză temporală. Desfășurarea activitații turistice la nivel poate fi nuanțată în funcție de sezonalitate, fenomen cu impact major în ceea ce priveșste periodicitatea sau frecvența de manifestare a cererii turistice. Clima cât și motivația sunt factori ce imprimă mișcării turistice caracterul de sezonalitate. Având in vedere climatul oceanic din această regiune a țării, un climat ce presupune ierni blânde și veri mai răcoroase, se poate spune că din acest punct de vedere în Arad se poate desfășura o activitate de turism permanentă. Deasemenea, principalele tipuri de turism fiind turismul cultural, de afaceri, de shopping și vizitele la rude și prieteni, forme de turism care se pot practica pe toată perioada anului, nu se poate face o diferențiere clară intre fluxurile turistice din perioadele sezoaniere ale anului. Cu toate acestea cele mai mari fluxuri turistice se inregistrează în perioada vacanțelor și a sărbatorilor.

3.7 Nivelul de analiză dinamic

Acest nivel vizează analiza fluxurilor turistice în funcție de doua citerii generale: Criteriul desfășurării în timp și criteriul organizatoric.

În ceea ce privește criteriul desfășurării în timp, se pot diferenția mai multe tipuri de turism și anume turismul de sejur ce include turismul de sejur lung, turismul de sejur mediu și cel de sejur scrut, turismul itinerant și turismul de tranzit. În cazul Aradului nu se poate vorbi deocamdata despre primele doua forme de turism ci doar de turismul de tranzit. Poziția geografică a Aradului, situat la 20 km de frontiera cu Ungaria și în proximitatea viitoarei autostrăzi, la intersecția coridoarelor europene de transport rutier și pe cale ferată, poziția relativ centrală între marile orașe cu importanță economică, Timișoara (50 km), București (550 km), Cluj – Napoca (275 km), Budapesta (275 km), Belgrad (175 km), constituie un avantaj pentru viitoarea dezvoltare a orașului și favorizează turismul de tranzit. Datorită distațelor ce urmează a fi parcurse următoarea zi Aradul devine de cele mai multe ori un loc ideal pentru popas pentru călătorii care tranzitează țara, pentru stăinii care intră în țară sau pentru cei care ies. Aceștia apelează astfel atât la structurile de cazare (pensiuni, moteluri, hoteluri) cât și la seviciile de alimentație publică, combinându-le adesea cu un mic tur al orașului sau o plimbare pe ștrand sau prin parcuri.

Criteriul organizatoric, în vederea diferențierii formelor de turism, presupune o analiză de detaliu care vizează modalitatea de aranjare a vacanței diferențiindu-se astfel turismul organizat ce presupune organizarea detaliată a sejurului in general de către o agenție de turism, turismul semiorganizat și turismul pe cont propriu. Avand in vedere formele de turism din orașul Arad, de obicei est practicat turismul semiorganizat si cel pe cont propriu. În cazul turismului semiorganizat turistul contractează în prealabil un numar limitat de servicii precum cele de cazare, multe dintre ele fiind apelate pe măsura derulării călătoriei, in special, serviciile de alimentație sau de agrement. În cazul turismului pe cont propriu, acesta nu presupune contractarea anticipată a serviciilor turistice, satisfacerea necesitățiilor turistice realizăndu-se pe măsura deplasării si apelării directe la unitățile prestatoare de diverse servicii.

Capitolul IV

BAZA TEHNICO- MATERIALĂ

4.1 Structuri de cazare (ANEXA 1)

Municipiul Arad dispune de o infrastructură turistică diversă. Există peste 48 de unități de cazare (din care: 27 hoteluri, două moteluri, 19 pensiuni, o vilă, 6 bungalouri, două căsuțe și un camping) însumând peste 2.200 locuri de cazare, cu un grad de confort de la două și trei stele până la hoteluri de 4 stele, însă nu există nici o unitate de cazare care să ofere condiții de cinci stele. În decursul anului 2008, Biroul de Informare Turistică a fost vizitat de un număr de 5.247 de persoane, iar standul Infotour Arad de un număr de 10.100 persoane. Aceștia au beneficiat de servicii de informare turistică pentru domeniile de interes specifice fiecărui grup sau individ. În decursul anului 2008, au beneficiat de informații turistice un număr de 5.247 de persoane vizitatori ai Biroului Infotour și 10.100 vizitatori ai standului Infotour (de la târgurile de turism) din categorii diferite de vârstă și ocupație. Vizitatorii au fost atât români cât și străini, în majoritate maghiari, italieni, englezi, germani, austrieci, dar și cehi, spanioli, francezi, chinezi, canadieni, japonezi și bulgari.

Atât infrastructura generală (Aeroportul Internațional Arad, căile feroviare și cele rutiere) cât și infrastructura turistică (hotelurile, vilele și pensiunile) creează condiții pentru dezvoltarea turismului intern și internațional. Există deasemenea o gamă largă de servicii de susținere a turismului – agenții private de turism, agenții de voiaj, săli de conferințe și simpozioane, servicii bancare, case de schimb valutar, aeroport, autogară, benzinării, servicii de închirieri autoturisme. În Arad funcționează 30 de agenții de turism și 15 agenții de transport persoane. Municipalitatea asigură în același timp servicii de informare prin Biroul de Informare turistică „Infotour Arad”, inaugurat în anul 2001, cu sprijinul financiar al uniunii europene, ca parte a programului de cooperare interregională Phare – EcosOuverture – Integradev.

Bazele de cazare reprezintă vectorii fundamentali ai desfășurării actului turistic, dată fiind insușirea de bază a acestora, respectiv eficiența în plan economic.

Managerii unitaților de cazare turistică au în vedere permanent creșterea eficienței activității de cazare, în acest sens fiind vizate mai multe acțiuni: dezvoltarea și diversificarea serviciilor oferite de unitățile de cazare; sporirea numărului de servicii fără sau cu plată, creșterea gradului de ocupare, sporirea încasărilor din activitatea de cazare, pregătirea superioară a personalului din structurile de cazare etc. Practic turismul se poate dezvolta numai atunci când există suficiente posibilități pentru cazarea și odihna vizitatorilor.

4.2 Structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publica (ANEXA 2)

În cadrul activitățolor specifice industriei de servicii se inregistrează și societățile comerciale care presetează servicii de restaurant și bar, caracterizate printr-o mare diversitate de profile și grade de specializare. Deși turiștii cazați nu depind direct de rețeaua de alimentație publică integrată bazei de cazare, există tendința ca marile hoteluri să dezvolte o rețea complementară de servicii auxiliare, o atenție deosebită acordându-se alimentației colective.

Cele mai importante unități care oferă servicii de alimentație sunt restaurantele. Acestea pot presta servicii de alimentație atât pentru consumatorii individuali cât și pentru grupurile organizate de turiști.

4.3 Structuri de primire turistice cu funcțiuni de agrement

Cuprind o serie de mijloace și dotari destinate să asigure posibilitați cât mai largi și diversificate pentru petrecerea plăcută a timpului liber de către turiști.

O grupare generală în câteva categorii mari sugerează varietatea și importanța acestei componente a bazei tehnico-materiale:

Mijloace destinate distracțiilor: cluburi de agrement; săli de jocuri; saloane de biliard; săli de jocuri mecanice: Blue Lagoon Fortuna; Sala Polivalenta; instalația de bowling din incinta hotelului Continental; terenuri de joaca pentru copii in parc si in cartiere, cluburi, discoteci;

Mijloace de agrement sportiv: terenuri și sali de sport de baschet, handbal, fotbal volei, stadioane, terenuri de tenis;

Bazine de inot deschise si acoperite (unele cu apa termala) precum cele din incinta Ștrandului Neptun, Ștrandul cu bazin terman din cartierul Gai;

Complexe de fitness:Gold Gym, Club Activ (cu sala fitness, aerobic, bazin acoperit si dechis, sauna, masaj, bar, teren de tenis si fotbal)

Patinoar

Cinmatografe: Mureș, Dacia, Arta

Muzee: Muzeul de Istorie și Arheologie, Muzeul de Științe ale Naturii, Muzeul de Artă, Muzeul memorial Vasile Goldiș

Galerii de artă: Galeria Națională Delta, Galeria de artă Alfa, Sala de expoziții Clio, Galeria Turnul de apă, Colecția de artă „Doina și Baruțu Arghezi”, Galeria Takacs, Valori de artă bisericească – Mănăstirea Sf. Simion Stâlpnicul – Gai

Instituții de cultură: Teatrul Clasic Ioan Slavici, Teatrul de Marionete, Teatrul Vechi (Casa de Cultură a Municipiului), Filarmonica de Stat Arad

Toate acestea asigură turiștilor variate posibilități de destindere, pentru petrecerea agreabilă a timpului liber, atât în calitate de spectatori cât și în calitate de participanți activi la diferite acțiuni.

Capitolul V

Planuri strategice în ceea ce privește dezvoltarea turismului în municipiul Arad

Apariția și dezvoltarea turismului cultural în așezările urbane trebuie să beneficieze de o planificare riguroasă și de strategii sectoriale atent concepute. Procesul de inventariere a bunurilor culturale, de evaluare a lor sub aspect turistic trebuie să conducă la diversificarea atracțiilor turistice.

Turismul în general poate fi privit ca un sistem cu multiple interacțiuni și relații interdependente între factorii ofertei și cererii turistice, iar armonizarea celor două componente de bază presupune acțiuni de planificare. Întreaga activitate turistică poate să fie planificată în funcție de spațiu – la nivel național, regional, local, și de timp – pe termen lung, mediu și scurt.

5.1 Oferta turistică a cetății Aradului

Inexistența unui parc orășenesc în municipiului Arad este suplinită de prezența râului Mureș. Traversând orașul, Mureșul formează, prin meandrele lui șapte plaje imense, împreună cu apa curgătoare a râului, constituie un adevărat privilegiu al orașului.

Ușor accesibil din orice punct, prezent în chiar centrul de interes social, Mureșul a creat de-a lungul timpului o tradiție în petrecerea timpului liber pentru populația orașului și celor din împrejurimi.

Fără natura pe care Mureșul o oferă din plin, Aradul ar rămâne un oraș de câmpie, total lipsit de personalitate. Problema majoră a administrației locale constă în reconsiderarea valorilor urbanistice și peisagere pe care acest minunat element natural îl conferă. Principalele lucrări de reamenajare a malurilor s-au concentrat, în ultimii ani, numai în zona centrală. Deoarece vechiul ștrand, aflat în această zonă pe malul drept, a fost depășit din punct de vedere al capacității și confortului și împiedica, prin amenajările lui rudimentare rezolvarea arhitectural – peisageră a zonei, a fost mutat pe malul stâng, zonă cu largi posibilități de dezvoltare și cu o însorire deosebită în prima jumătate a zilei.

Legătura dintre oraș și Cetate se făcea pe vechiul pod “Decebal”, distrus în timpul celui de – al II – lea Război Mondial, a cărui infrastructură se află, fragmentată sub actualul pod Decebal. constituind un baraj periculos pentru ambarcațiuni și pentru vizitatorii ștrandului.

În prezent, accesul în zona Cetății (bucla Mureșului) se poate realiza prin noul pod rutier Micălaca și prin pasarelele pietonale, accesibile numai în perioada în care funcționează ștrandul.

Pe malul stâng, aproape de culeea podului, în partea sa nordică, se găsea un teren de fotbal, amenajat și folosit de militari. În continuare, spre nord, pe locul actualei garderobe comune, era amplasat hipodromul orășenesc ce beneficia de un teren vast, de o tribuna impunătoare din cărămida și de o copertină din lemn.

În același timp, datorită existenței Garnizoanei militare, suprafața aferentă Cetății Aradului (cca. 74 ha) a reprezentat o pată albă pe planurile de dezvoltare urbanistică a orașului, accesul carosabil și pietonal fiind total interzise.

Poligonul de instrucție din partea de nord-est reprezintă de asemenea, un impediment în dezvoltarea zonei de agrement, cu atât mai mult cu cât terenul respectiv se află în administrarea Primăriei.

Între cele două Războaie Mondiale, populația a produs devastări grave asupra zidurilor: demontări ale unor elemente de bosaj, de piatră și, mai ales, de cărămidă care erau folosite în construcții. Ulterior, la realizarea rambleului noului pod rutier, s – a folosit pământ din zona cazematelor mari și mici.

La nivelul Cetății propriu – zise, cele două porți de acces sunt întreținute în condiții relativ bune; acestea au aspectul unor portaluri triumfale, bogat decorate cu pilaștri, antablamente, atice, frontoane etc., cu masive elemente decorative de factură barocă, din piatră naturală, în bună parte degradate. Datorită lățimii, care nu mai corespundea gabaritelor vehicolelor și noilor dispozitive de luptă, intrările au suferit modificări față de forma clasică inițială.

Cele două clădiri similare, care limitează piața din incintă, au fost conservate în condiții bune, având o arhitectură simplă, de factură clasică, pretându – se la unele operații de restaurare.

Biserica are structura tipică unei biserici catolice de tip baroc, cu nava centrală acoperită de două cupole separate printr – un arc masiv, realizate din bolțari de cărămidă. ca și absida altarului. Interiorul cuprinde elemente baroce specifice: arcade, nișe, coloane, pilaștri, cornișe, toate într – o stare avansată de ruină. Cupolele navei sunt parțial prăbușite, acoperișul și șarpanta complect degradate, peste care crește o masivă vegetație cu efect degradant, continuu.

Biserica este legată de fostul spital militar, formând un ansamblu simetric, cu două curți interioare. Cele două corpuri laterale se află în aceiași stare de ruină, cu șarpantele prăbușite, tâmplăria complet degradată, curțile năpădite de vegetație.

Valul de pământ care acoperă zidul de incintă, cazematele și zidul exterior sunt numai parțial întreținute, în mare parte fiind năpădit de o vegetație necontrolată.

Cazematele din exteriorul zidului de incintă sunt părăsite, aflate în diferite stadii de uzură, dar care, pe baza unui proiect unitar al întregului ansamblu, ar putea fi considerate prima etapa a procesului de reconversie. Datorită faptului că accesul poate fi asigurat direct din exterior, aceste spații ar putea fi amenajate imediat și concesionate, în vederea realizării de fonduri pentru demararea proiectului de restaurare.

De-a lungul timpului, autoritățile administrației publice au făcut demersuri de redare a Cetății Aradului în circuit civil și înainte de Revoluția din 1989, dar acestea nu au putut fi finalizate datorită contextului politic și lipsei resurselor financiare.

Starea actuală a Cetății și a clădirilor din interior necesită mari investiții pentru a readuce acest monument de istorie și arhitectură la o formă apropiată de cea inițială, pentru a deveni o mărturie a trecutului spre viitor.

5.1.1 Funcțiuni propuse pentru reconversie

A. Campus universitar (bibliotecă, muzeu, spații pentru concerte, teatru în aer liber)

Poziționarea geometrică a acestui sit istoric în textura urbană oferă imaginea unei zone centrale și în același timp izolate datorită peninsulei formate de râu. Accesul la această platformă naturală se face prin două poduri, unul pornind din zona central – culturală a orașu1ui, iar celălalt dintr – un cartier limitrof și nu există șanse reale de creare a unor noi legături peste râu, din cauza țesutului urban existent.

Caracteristică pentru programul urban și arhitectural “campus universitar” este coexistența mai multor funcțiuni a căror activități specifice sunt în relație de inter-dependență: universitate, biblioteca, hotel, muzeu, capela universității, teatru închis și în aer liber, observator, spații pentru recreație, spații pentru activități sportive, mediateci, spații deservire comercială campus, parcări (în afara zidului).

Unele funcțiuni din cele înșiruite se mulează după vechea formă structurală și arhitecturală a fondului construit. Cele două pavilioane ce flanchează vechea piață a bisericii au posibilitatea de a primi noi funcțiuni cum ar fi Universitate și Bibliotecă. Spațiile interioare au o suprafață utilă suficientă încât să devină săli mici pentru cursuri, laboratoare, catedră, administrație, secții ale bibliotecii universitare. Accesele din exteriorul clădirilor precum și circulațiile pe orizontală și pe verticală sunt foarte bine poziționate în plan, iar claritatea și fluența lor se datorează conceptului unitar al proiectului militar inițial Cetatea Aradului. Acest implant de noi funcțiuni se poate realiza într-un interval de timp relativ scurt, datorită unei bune conservări a fondului construit. Din punct de vedere financiar cu un efort redus se poate crea nucleul de dezvoltare a campusului universitar, Universitatea și Biblioteca.

Fosta casă parohială poate deveni un muzeu al exponatelor de ordin istoric, cultural, universitar sau religios. Clădirea, ca de altfel și biserica, se află într – o stare accentuată de degradare și necesită un efort financiar semnificativ pentru restaurare și refuncționalizare.

Unele din funcțiuni ce apar implicit o dată cu crearea nucleului unui Campus universitar, cum ar fi spațiile de deservire ale acestuia, mediatecile, spațiile pentru activități sportive, se pot integra structurilor funcționale ale cazematei și ale bastioanelor, iar altele trebuie implantate fără a distruge caracterul și atmosfera Cetății Aradului.

Cadrul compoziției vechii piețe a bisericii se poate completa cu un centru inter-cultural, cum ar fi teatru studențesc internațional, închis și în aer liber, observator și restaurant cu terasă.

Având în vedere avantajele conferite de poziția geografică a județului Arad, Campusul Universitar are toate șansele să devină un sistem de învățământ universitar internațional. Prezența muzeistică se resimte în acest context de sit și spațiu istoric. Nu trebuie înțeles

B. Parc urban (cluburi nautice și sportive, spatii pentru concerte, cazare și alimentație publică, centr info-turistice)

Ușor accesibil din orice punct, fiind prezent chiar în centrul de interes social, Mureșul a creat de-a lungul timpului o tradiție în ceea ce privește petrecerea timpului liber pentru întreaga populație din Arad și din împrejurimi. Problema majoră a edililor orașului constă în reconsiderarea valorilor urbanistice și peisagistice pe care acest element natural le oferă cu generozitate.

Dezvoltarea cartierului “Micălaca” în partea de est a orașu1ui face ca Cetatea Aradului să marcheze zona centrală a orașului. Între partea veche și cea nouă a orașului este amplasat un centru social-cultural, care cuprinde dotări de interes municipal, sală de sporturi, bazinul de înot. Legăturile acestor zone cu viitorul parc urban sunt realizate prin intermediul a trei pasarele și al unui pod carosabil din cartierul “Micălaca”. Din vechiul centru se poate accede pe actualul pod “Decebal”, ștrandul fiind legat printr-o pasarelă de centrul orașului. Actualul ștrand urmează a fi extins, cuprinzând și bazinele pentru ape termale existente în zonă.

Propunerea de transformare a întregului teritoriu din interiorul buclei Mureșului (în suprafață de cca. 200 ha) într – un parc de agrement, cuprinzând și actualul ștrand municipal, corelat cu alte funcțiuni compatibile (spații de cazare și alimentație publică, cluburi nautice, spații pentru concerte) vine să echilibreze lipsa acută a spațiilor verzi și a unor funcțiuni de recreere din municipiul Arad.

Cetatea propriu – zisă dispune de spații foarte largi în cazemate, bastioane și în vechea piață, capabile să asigure spații pentru toate aceste funcțiuni. Realizarea unui parc urban, ținând cont de condițiile unice pe care le oferă situl și cetatea Aradului, va avea o mare importanță pentru populația orașului constituind în ace1ași timp și un punct de atracție pentru turiști.

C. Centru international de afaceri (centru financiar, târguri și expoziții)

Ideea unui Centru Internațional de Afaceri are ca scop crearea unui cadru de dezvoltare economică și urbană a Întreprinderilor Mici și Mijlocii și de atragere a investitorilor străini.

Propulsând orașu1 Arad în circuitul internațional de afaceri, Centrul va crea facilități în zona frontierei de vest a României, stimulând investițiile regionale, naționale și internaționale, dezvoltarea relațiilor economice în general.

Centrul Internațional de Afaceri va oferi cadrul pentru următoarele funcțiuni: târguri și expoziții, congrese și manifestări științifice, seminarii și suport logistic, cazare și alimentație publică.

Această funcțiune ar fi benefică pentru orașul și județul Arad, având în vedere că cele mai apropiate centre de acest fel se află la distanțe relativ mari: București (550 km), Cluj – Napoca (275 km), Budapesta (275 km), Belgrad (175 km).

Poziția geografică a Aradului, situat la 20 km de frontiera cu Ungaria și în proximitatea viitoarei autostrăzi, la intersecția coridoarelor europene de transport rutier și pe cale ferată. Terminalul Cargo care va funcționa în incinta Aeroportului Internațional Arad, constituie un atu în plus pentru atragerea investitorilor, pe de o parte și promovarea României pe plan internațional, pe de altă parte.

5.2 Planuri strategice de devoltare a turismului

În ceea ce privește dezvoltarea turismului, consiliul municipal Arad a elaborat un plan strategic petru dezvoltarea și consolidarea unui centru economic puternic, stabil și diversificat, capabil să asigure prosperitatea și creșterea calității turimsmului. Se dorește ca în anul 2020 orașul Arad va deveni o importantă metropolă regională care va impresiona prin centrul istoric reabilitat, dominat de Cetatea Aradului transformată într-un pol turistic de amploare, o comunitate puternică cu impact major în regiune prin dinamismul și diversitatea economică.

5.2.1 Infrastructura de turism

1. Refacerea infrastructurii de acces la obiectivele turistice și a zonei verzi adiacente. Realizarea unor treceri subterane, în zone aglomerate

2. Realizarea rețelei de parcări în zonele cu obiective turistice

3. Renovarea și reabilitarea monumentelor și a patrimoniului arhitectural al municipiului, înlăturarea de pe clădiri de patrimoniu a cablurilor, cutiilor și a altor obiecte, neadecvate; Iluminarea și semnalizarea acestora. Reabilitarea mobilierului urban

4. Extinderea rețelei de panouri stradale pentru marcarea obiectivelor turistice (de tip „city light”) și a marcării intrărilor în oraș

5. Organizarea unor stații ale mijloacelor de transport în comun în apropierea obiectivelor turistice

6. Introducerea în circuitul turistic a Cetății Aradului

7. Amenajarea râului Mureș și a celor două faleze (inclusive dinspre cetate) între podul Decebal și podul Micălaca, pentru a fi valorificat în scopuri turistice, inclusiv pentru alergătorii de jogging (dragarea Mureșului, realizarea unui Parc dendrologic între cetate și podul Micălaca)

8. Efectuarea lucrărilor necesare pentru valorificarea potențialului turistic al Pădurii Ceala, insulei Mureșului (Trei Insule) și al Parcului natural Lunca Mureșului

9. Crearea condițiilor pentru turism tip wellness pe Ștrandul Neptun

10. Valorificarea monumentelor existente în turismul cultural și istoric ( de ex. Piața Reconcilierii) și amplasarea unor noi monumente: Monumentul Unirii, ale unor personalități culturale Arădene, monument dedicat tuturor etniilor.

11. Crearea unui brand al municipiului, valorificarea identității orașului și promovarea în circuitul turistic european

12. Crearea spiritului comunitar prin implicarea comunității în cunoașterea istoriei municipiului, a respectării tradițiilor și dezvoltarea orașului. Crearea parteneriatului cu Inspectoratul Școlar Județean pentru predarea istoriei municipiului în școli.

13. Crearea unei zone pietonale în centrul municipiului, prin scoaterea traficului cu mijloace de transport

14. Modernizarea/crearea dotărilor de agrement în zonele de interes turistic

15. Reabilitarea/modernizarea spațiilor de cazare și de alimentație publică

16. Crearea unor unități specifice pentru turism gastronomic

17. Reabilitarea, conservarea și amenajarea siturilor exindustriale, în scopuri turistice; punerea în funcțiune a trenului electric cu ecartament îngust în scopuri turistice.

5.2.2 Valorificarea potențialului turistic

18. Adaptarea ofertei turistice la standardele de calitate europeană.

19. Crearea și promovarea produselor turistice cu specific Arădean

20. Realizarea și valorificarea unor produse turistice transfrontaliere

21. Realizarea și valorificarea unor circuite turistice, astfel: „Ruta vinului” – Arad-Podgoria Aradului, „Ruta apei termale” – Arad-Dorobanți-Gyula” și altele.

22. Crearea condițiilor favorabile atragerii marilor investiții în turism și a realizării unor inovări în domeniu

23. Punerea în valoare a unor acțiuni tradiționale, astfel: Zilele Aradului, Festivalul de Teatru Clasic, Festivalul de Marionete, Festivalul de Teatru Francofon, Festivalul de Teatru Underground, Festivalul Minorităților, Festivalul Vinului etc. Organizarea unor evenimente simpozioane, conferințe, congrese, pentru promovarea activităților și realizărilor din municipiul , de exemplu Congresul interculturalității

24. Crearea unor instituții care promovează valorile Aradului, astfel: a unui institut româno-german, românoaustriac, româno-italian etc. – prin care investitorii străini din pot organiza diferite acțiuni de colaborare în domeniul turismului, al culturii etc.

25. Realizarea parteneriatului cu Uniunea Artiștilor Plastici și cu personalități din domeniul culturii artei, pentru punerea în valoare a patrimoniului moștenit

26 .Formarea profesională a resurselor umane din domeniul turismului, conform exigențelor profesiei din țările cu turism dezvoltat

27. Organizarea de schimburi de experiență cu țări cu tradiții turistice, pentru lucrătorii din domeniul turismului. Adaptarea învățământului conform standardelor Uniunii Europene

28. Realizarea materialului de promovarea ofertei turistice a municipiului, prin tipărituri (cataloage, albume, broșuri, pliante, reviste) și promovarea prin mass-media, prin pagină web, participare la târguri și expoziții și orice alte mijloace adecvate. Valorificarea produselor ce

promovează municipiul și oferta turistică Arădeană.

29. Crearea de parteneriate interne și externe pentru promovarea reciprocă a ofertei turistice și pentru schimburi turistice reciproce.

30. Realizarea de „Card turistic” pentru oferirea de pachete turistice

5.2.3 Diversificarea ofertei turistice prin dezvoltarea turismului tematic și a colaborării parteneriale

31. Crearea și valorificarea unor circuite turistice tematice

32. Realizarea unor arii protejate pentru turism tematic

33. Dezvoltarea turismului cultural prin valorificarea ofertelor instituțiilor culturale – Teatru, Filarmonică, Teatrul de păpuși, Casa de Cultură, ale celor de educație, ale sălilor de expoziții, a patrimoniului de carte rară, ale muzeelor etc.

34.Dezvoltarea turismului religios prin introducerea în circuitul turistic a lăcașelor de cult, ale muzeelor sau expozițiilor cu tematică religioasă, organizare de pelerinaje cu ocazia sărbătoririi diferitelor evenimente religioase, crearea parteneriatelor cu cultele religioase pentru organizarea turismului religios

35. Dezvoltarea turismului istoric prin crearea pachetului turistic specific

36. Dezvoltarea turismului „de sfârșit de săptămână” prin organizarea și promovarea unor evenimente specifice, de exemplu oferte culinare, muzică specifică, organizarea unor acțiuni sau evenimente atractive, cuprinse într-un pachet turistic

37. Dezvoltarea ecoturismului, prin valorificarea Parcului natural Lunca Mureșului, a Pădurii Ceala și a zonei premontane din apropiere

38. Dezvoltarea turismului de afaceri, prin valorificarea Sălilor de la Expo Arad, de la diferite hoteluri, unități de învățământ, instituții culturale

39. Dezvoltarea și promovarea turismului gastronomic, prin valorificarea tradițiilor locale și a interferenței diferitelor culturi în domeniu

40. Organizarea și promovarea – în parteneriat cu Asociația Vânătorilor – a turismului specific

Capitolul VI

7. Analiza SWOT

Concluzii :

Orașul Arad este situat în extremitatea vestică a țării (aprox. 50 km de granița de vest), în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Amplasat pe valea Mureșului, minicipiul Arad, reședința județilui Arad, este cel mai important oraș al județului și unul dintre cele mai importante orașe din țara.

Având in vedere așezarea geografică, clima, Mureșul, cât și bogata sa istorie putem spune că aceste elemente au favorizat dezvoltarea Aradului, au ajutat la păstrarea de-a lungul timpului a unei minunate culturi multietnice, în care astazi arhitectura stă ca martor putând fi observată cu ușurință de oricine.

Aradul s-a afirmat încă de la început și ca un vestit centru ecleziastic, diverit in ceea ce privește planurile urbanistice a orașelor. Acesta a avut o evolutie dinamica, devenind municipiu și reședință de județ, în anul 1929. Deasemenea Aradul va cunoaște o dezvoltare ascendentă datorată poziției sale, ca punct important în traficul internațional spre vest, precum și ca urmare firească a dezvoltării sale industriale și comerciale.

Orașul reprezintă atracția turistică principală a județului Arad, în special în cazul tranzitului turistic. Patrimoniul istoric și cultural extrem de bogat oferă vizitatorilor un adevărat muzeu în aer liber de stiluri arhitectonice specifice secolelor al XVIII-lea, al XIX-lea și al XX-lea, monumente istorice de artă, spectacole de teatru, concerte, expoziții, festivaluri și serbări.

Orașul Arad se distinge prin concentrarea obiectivelor social – istorice și culturale, care fac din acesta un important centru turistic al județului. Funcția turistică a Aradului este favorizată de o capacitate de cazare apreciabilă (peste 2.000 locuri/zi, ceea ce reprezintă mai mult de 50% din capacitatea de cazare a județului, dintre care peste 670 de locuri în unități hoteliere moderne), de dotările turistice și serviciile de care dispune precum și de poziția sa, la intersecția unor importante artere de circulație (inclusiv aeriană, prin intermediul aeroportului) și în apropierea punctelor de graniță (Nădlac, Curtici, Turnu, Vărșand). Această poziție îi conferă în principal o funcție de tranzit.

Dintre obiectivele turistice ce pot fi vizitate amintim: Palatul Cultural (cu Muzeul de istorie și pinacoteca), Primăria, Mănăstirea ortodoxă Simion Stâlpnicul din cartierul Gai, parcul și ștrandul orașului, clădirea teatrului, Catedrala ortodoxă, Biserica Roșie, Catedrala romano – catolică, cât si ansamblurile arhitecturale din centrul orașului.

Principalele forme si tipuri de turism ce se dezvoltă în Arad sunt turismul de recreere si agrement, turismul cultura, turismul de afaceri, turismul de shopping. În ceea ce privește nivelul de analiză temporala, putem spune că în Arad se desfășoara o activitate de turism permanentă. La nivelul analizei dinamice, se observa dezvoltarea turismului de tranzit, cel de weekand și mai rar cel de sejur.

Aradul prezintă un potențial turistic deosebit ce poate fi vlorificat cu ușurință dar pentru care trebuie depus un efort mai ales din punct de vedere financiar. Există nmeroase planuri strategice pentru dezvoltarea durabilă a turismului în oraș și elimiarea concepției străinilor vizavi de Arad ca „oraș tranzit”. Cu toate aceste, eforturile depuse nu trebuie să fie doar din partea oficialităților ci mai ales din partea populației care poate participa activ, sub diferite forme la viitoarele activități ce vor atrage turiștii.

ANEXA 1

Structura si capacitatea de cazare a municipiului Arad

ANEXA 2

În Arad se disting următoarele urmatoarele tipuri de structuri de alimentatie pentru turism:

ANEXA 3

Studiu pentru evaluarea potentialului

turistic in orasul

Varsta ………..

Domiciliul

…………………………………………………………………………………………………………………………………….

Studii superioare

DA NU

Ocupatia

………………………………………………………………………………………………………………………………

Considerati ca Aradul are potential turistic?

DA NU NU STIU

Considerati ca Aradul are indeajuns de multe elemente cultural puse la dispozitia publicului (muzee, spectacole de film si teatru, festivaluri etc.)

DA NU NU STIU

Considerati ca Aradul dispune de indeajuns de multe structuri de agrement? Argumentati. Dati 3 exemple .

DA NU

………………………………………………………………………………………………………………………………

Considerati ca Aradul dispune de indeajuns de multe structuri de cazare si alimentatie? Dati 5 exemple.

DA NU NU STIU

…………………………………………………………………………………………………………………………………

Majoritatea structurilor de cazare sunt in zone:

Periculoase

Nefavorabile

Favorabile

Greu accesibile

Accesibile

Centrale

La cate spectacole de teatru si ale filarmonicii ati fost anul trecut?

Teatru: nu am fost 0 – 5 6 – 10 11 – 12 peste 20

Filarmonica: nu am fost 0 – 5 6 – 10 11 – 12 peste 20

Considerati ca cladirile din zona central prezinta atractii turistice?

DA NU

Ce va placut la muzeul din Arad?

nu am vizitat

calitatea exponatelor

valoarea culturala a exponatelor

calitatea personalului

modalitatea de expunere (asezarea informatiei, prezentare, iluminatul exponatelor, etc.)

nu pot aprecia

Cate obiective turistice majore considerate dumneavoastra ca are Aradul?

0 – 10 11 – 20 21 – 40 41 – 80 peste 80

Cunoasteti urmatoarele obiective?

Pe care din obiectivele de mai jos le-ati vizitat?

Daca nu ati vizitat obiectivele de mai sus, argumentati de ce.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Ce fel de impacti considerati ca ar putea avea introducerea cetatii in circuitul turistic?

impact major

impact mediu

impact minor

niciun impact

Considerati ca administratia locala se implica suficient in dezvoltarea urbana? (infrastructura, reabilitarea unor structuri, constructii noi, intretinere, amnajarea spatiului verde, etc.)

DA NU

In care din urmatoarele directii considerati ca se depun / s-au depus eforturi din partea autoritatilor locale? Ordonati obiectivele in functie de gradul de implicare a autoritatilor in dezvoltarea sau amenajarea acestora. 1 fiind importanta majora; 7 – importanta minima.

Drumuri

Spatii verzi

Agrement

Transport

Reabilitarea cladirilor

Constructii noi

Manifestari artistice/ culturale

Sugestii pentru dezvoltarea turismului in

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Bibliografie:

Bogan, Elena, Cândea, Melinda, Simion, Tamara, Tătărau Alexandra, (2009), Turism Urban, Editura Transversal, Târgoviște

Comănescu, Laura, Ielenicz, M., (2006), România. Potențial turistic, Editura Universitară, București

Cândea Melinda, Erdeli G., Peptenatu D., Simon T., 2003, Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Edit. Universitară, București

Cucu V., 1978, Atlasul județelor României, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Cucu Vasile, (2001) – „Geografia orașului”, Editura Fundației Culturale „Dimitrie Bolintineanu”, București;

Gheorghilaș, A., (2008), Geografia turismului. Metode de analiză în turism, Editura Universitară, București

Lanevschi G., Ujj, J., Arad, patrimoniul cultural construit, Editura Brumar, Timișoara

Minciu, Rodica, Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Universității Dimitrie Cantemir, București, 1995

Snak, O., Economia și organizarea turismului, Editura Sport – Tursim, București, 1976

Voiculescu, Sorina, (2004), Orașele din Câmpia de Vest, Editura TM, Timișoara

***, (1999), Arad, monografia orașului de la începuturi până în 1989, Editura Nigredo, Arad

***, (2005), Județul Arad, monografia în imagini, Editura Mirador, Arad

Consiliul Local al Municipiului Arad, (2008), Hotărârea nr. 26 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a municipiului Arad 2007 – 2013/2014 – 2020

www.primariaarad.ro/arad

www.virtualarad.net

www.cjarad.ro

www.harta-arad.ro

www.infotravelromania.ro/evenimente_arad

Bibliografie:

Bogan, Elena, Cândea, Melinda, Simion, Tamara, Tătărau Alexandra, (2009), Turism Urban, Editura Transversal, Târgoviște

Comănescu, Laura, Ielenicz, M., (2006), România. Potențial turistic, Editura Universitară, București

Cândea Melinda, Erdeli G., Peptenatu D., Simon T., 2003, Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Edit. Universitară, București

Cucu V., 1978, Atlasul județelor României, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Cucu Vasile, (2001) – „Geografia orașului”, Editura Fundației Culturale „Dimitrie Bolintineanu”, București;

Gheorghilaș, A., (2008), Geografia turismului. Metode de analiză în turism, Editura Universitară, București

Lanevschi G., Ujj, J., Arad, patrimoniul cultural construit, Editura Brumar, Timișoara

Minciu, Rodica, Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Universității Dimitrie Cantemir, București, 1995

Snak, O., Economia și organizarea turismului, Editura Sport – Tursim, București, 1976

Voiculescu, Sorina, (2004), Orașele din Câmpia de Vest, Editura TM, Timișoara

***, (1999), Arad, monografia orașului de la începuturi până în 1989, Editura Nigredo, Arad

***, (2005), Județul Arad, monografia în imagini, Editura Mirador, Arad

Consiliul Local al Municipiului Arad, (2008), Hotărârea nr. 26 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a municipiului Arad 2007 – 2013/2014 – 2020

www.primariaarad.ro/arad

www.virtualarad.net

www.cjarad.ro

www.harta-arad.ro

www.infotravelromania.ro/evenimente_arad

ANEXA 1

Structura si capacitatea de cazare a municipiului Arad

ANEXA 2

În Arad se disting următoarele urmatoarele tipuri de structuri de alimentatie pentru turism:

ANEXA 3

Studiu pentru evaluarea potentialului

turistic in orasul

Varsta ………..

Domiciliul

…………………………………………………………………………………………………………………………………….

Studii superioare

DA NU

Ocupatia

………………………………………………………………………………………………………………………………

Considerati ca Aradul are potential turistic?

DA NU NU STIU

Considerati ca Aradul are indeajuns de multe elemente cultural puse la dispozitia publicului (muzee, spectacole de film si teatru, festivaluri etc.)

DA NU NU STIU

Considerati ca Aradul dispune de indeajuns de multe structuri de agrement? Argumentati. Dati 3 exemple .

DA NU

………………………………………………………………………………………………………………………………

Considerati ca Aradul dispune de indeajuns de multe structuri de cazare si alimentatie? Dati 5 exemple.

DA NU NU STIU

…………………………………………………………………………………………………………………………………

Majoritatea structurilor de cazare sunt in zone:

Periculoase

Nefavorabile

Favorabile

Greu accesibile

Accesibile

Centrale

La cate spectacole de teatru si ale filarmonicii ati fost anul trecut?

Teatru: nu am fost 0 – 5 6 – 10 11 – 12 peste 20

Filarmonica: nu am fost 0 – 5 6 – 10 11 – 12 peste 20

Considerati ca cladirile din zona central prezinta atractii turistice?

DA NU

Ce va placut la muzeul din Arad?

nu am vizitat

calitatea exponatelor

valoarea culturala a exponatelor

calitatea personalului

modalitatea de expunere (asezarea informatiei, prezentare, iluminatul exponatelor, etc.)

nu pot aprecia

Cate obiective turistice majore considerate dumneavoastra ca are Aradul?

0 – 10 11 – 20 21 – 40 41 – 80 peste 80

Cunoasteti urmatoarele obiective?

Pe care din obiectivele de mai jos le-ati vizitat?

Daca nu ati vizitat obiectivele de mai sus, argumentati de ce.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Ce fel de impacti considerati ca ar putea avea introducerea cetatii in circuitul turistic?

impact major

impact mediu

impact minor

niciun impact

Considerati ca administratia locala se implica suficient in dezvoltarea urbana? (infrastructura, reabilitarea unor structuri, constructii noi, intretinere, amnajarea spatiului verde, etc.)

DA NU

In care din urmatoarele directii considerati ca se depun / s-au depus eforturi din partea autoritatilor locale? Ordonati obiectivele in functie de gradul de implicare a autoritatilor in dezvoltarea sau amenajarea acestora. 1 fiind importanta majora; 7 – importanta minima.

Drumuri

Spatii verzi

Agrement

Transport

Reabilitarea cladirilor

Constructii noi

Manifestari artistice/ culturale

Sugestii pentru dezvoltarea turismului in

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

s