Potentialul Turistic al Judetului Arges Si Valorificarea Acestuia

POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI ARGEȘ ȘI VALORIFICAREA ACESTUIA

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

CONCEPTE SI TERMINOLOGII

1.1. Turismul si potentialul turistic – definitii

1.2. Evolutia turismului in timp in judetul Argeș

1.3. Rolul turismului si locul acestuia in economie în județul Argeș

1.4. Tipuri si forme de turism in judetul Argeș

1.5 Infrastructura turistica în județul Argeș

CAPITOLUL II

Prezentarea generala a judetului Argeș

2.1. Asezarea in cadrul tarii

2.2 Limite

2.3. Caile de acces si drumurile principale

2.4. Factorul istoric in dezvoltarea turistica a judetului

2.5. Populatia

2.6. Economia

CAPITOLUL III

POTENTIALUL TURISTIC NATURAL AL JUDETULUI ARGES

3.1. Relieful si influenta acestuia asupra turismului

3.2. Clima si influenta acesteia asupra turismului

3.2.1. Temperatura aerului

3.2.2. Umezeala aerului

3.2.3. Precipitatiile atmosferice

3.2.4. Vantul

3.2. 5. Fenomenele meteorologice de risc

3.2.6. Turismul de sfarsit de saptamana si influenta factorilor climatici asupra acestuia

3.3. Hidrografia si influenta acesteia asupra turismului

3.4. Vegetatia si influenta acesteia asupra turismului

3.5. Fauna si influenta acesteia asupra turismului

CAPITOLUL IV

POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC IN JUDETUL ARGEȘ

4.1. Amenajarile turistice si dotarile turistice

4.2. Vestigii arheologice de interes cultural-istoric

4.3. Edificii religioase

4.4. Muzee

4.5. Cladiri si case de interes cultural si turistic

4.6. Monumente

4.6. Evenimente culturale cu atractie turistica

CAPITOLUL V

TURISMUL RURAL SI AGROTURISMUL IN JUDETUL ARGEȘ

5.1.Evolutia turismului rural

5.2. Efectele dezvoltarii agroturismului in judetul Argeș

CONCLUZII SI RECOMANDARI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Turismul constituie o componenta importanta in economia mondiala, fiind una dintre cele mai favorizate activitati din vietile oamenilor. Componentele ce il alcatuiesc, factorii ce-i influenteaza capacitatea de atractie contiribuie intr-o remarcabila pondere la potentialul turistic al unui teritoriu. Patrimoniul natural si cultural,varietatea reliefului,imbinarea dintre rustic si modern,dar mai ales incarcatura istorica a meleagurilor sunt doar cateva din elementele ce favorizeaza influenta turismului in economia si dezvoltarea judetului.

Am ales sa realizez lucrarea de fata, cu titlul ,,Potențialul turistic al județului Argeș și valorificarea acestuia”, deoarece regiunea asupra caruia am facut cercetarea, respectiv judetul Arges are un potential turistic ridicat, pornind chiar de la cadrul natural cu relief variat, incluzand toate formele de relief, de la campie la munte. Varietatea elementelor cadrului natural determina si o varietate ale elementelor cadrului antropic, rezultand astfel si o varietate a tipurilor si formelor de turism.

Lucrarea de fata contine introducerea, 5 capitole, 32 de subcapitole, concluzii si recomandari, dar si o bibliografie.

In capitolul 1, am prezentat succint cateva definitii si terminologii ale turismului, dar si cateva particularitati ale turismului argesean, iar in capitolul 2 se expune prezentarea generala a judetului Arges, acentul punandu-se pe economia, si tipurile de turism prezente in judet, dar si pe populatie si infrastructura.

In capitolele 3 si 4 este prezentat potrntialul turistic al judetului, respectiv cel antropic. Sunt descrise elemente ce au un rol important in turismul judetului, precum, relieful, clima, hidrografia, vegetatia si fauna, dar si principalele localiatati turistice si obiectivele culturale si turistice din acestea.

Ultimul capitol a fost rezervat turismului rural si agroturismului din judet, prezetandu-se o scurta istorie a acestora, dar si rolul lor in turismul argesean.

CAPITOLUL I

CONCEPTE SI TERMINOLOGII

1.1 Turismul si potentialul turistic

Termenul de turism isi are originile in cuvintele latinesti ,,turnare”- a se intoarce si ,,turnus”- miscare circulara. Acest termen desemneaza o calatorie pe o perioada limitata de timp cu intoarcere in punctul de plecare.

Conform Organizației Mondiale a Turismului (O.M.T.) , turismul reprezintă activitatea persoanelor care călătoresc în locurile aflate în afara mediului lor obișnuit pe o perioadă de timp de cel mult un an pentru relaxare, afaceri sau alte scopuri

De-a lungul timpului numerose personalitati si cercetatori in domeniu au incercat sa dea o definitie cat mai concreta a acestuia.In anul 1880, E. Guy Freuler a definit turismul ca „un fenomen al timpurilor moderne, bazat pe creșterea necesitǎții de refacere a sǎnǎtǎții și schimbare a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate fațǎ de frumusețile naturii… rezultat al dezvoltǎrii comerțului, industriei și perfecționǎrii mijloacelor de transport”, iar in anul 1938, Leville-Nizerolle spunea ca „turismul este ansamblul activitǎților nonlucrative ale omului, în afara ariei de reședințǎ” Mai târziu, in anul 1975, Kaspar definește turismul ca ansamblul raporturilor și fenomenelor rezultate din cǎlǎtoria și sejurul persoanelor, pentru care locul sejurului nu este nici rezidența principalǎ și durabilǎ, nici locul obișnuit de muncǎ.

Putem spune ca turismul este un fenomen dinamic ce își lǎrgește continuu sfera de activitate acesta trebuind sa se adapteze continuu la schimbarile economice si sociale.

Potențialul turistic

Potențialul turistic al unui teritoriu reprezintă totalitatea resurselor turistice naturale și antropice care împreună cu infrastructură constituie oferta turistică a unei destinații. Acesta reprezintă o categorie esențială în geografia turismului. Acest termen a apărut din necesitatea clasificării atracțiilor turistice prin stabilirea anumitor criterii.

În anul 1959, W. Hunzicker, un specialist elvețian, spunea în manualul sau de economie a turismului că ,,oferta turistică eșe o combinație de elemente materiale și servicii.

Din punct de vedere turistic, un teritoriu este atractiv dacă resursele naturale și cele construite de mâna omului sunt cât mai diversificate și spectaculoase vizual. Varietatea resurselor și infuenta acestora asupra turiștilor, împarte potențialul turistic în două mari categorii: potențial natural și potențial antropic.

Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea elementelor oferite de cadrul natural prin componentele sale: relief, hidrografie, starea vremii, fauna și vegetație. Scopul acestuia este atragerea turiștilor pentru petrecerea vacanțelor într-un cadru natural.

Relieful este principalul element de atracție turistică, acesta fiind reprezentat prin tip (vulcanic, carstic, glaciar), trepte și atitudini. Relieful montan este cel mai apreciat, atât pentru drumeții, alpinism și sporturi de iarnă, cât și pentru petrecerea vacanțelor într-un cadru natural și liniștit.

Climă este un factor importan în potențialul touristic. În funcție de precipitații, turiștii își aleg locul de vacanță, mai ales iarnă când pe pârtiile de sky trebuie să existe un strat consistent de zapaada pentru practicarea în condiții optime ale sporturilor. În restul anului, precipitatile abundente nu sunt benefice turismului, precum nici temperaturile extreme de scăzute sau ridicate.

Rețeaua de ape din perimetrul unui teritoriu, reprezentată de râuri și lacuri este benefică pentru pescuit și diverse sporturi nautice, iar apele termale și minerale dezvoltă turismul balnear și de sănătate.

Fauna și vegetația, prin bogăția și diversitatea speciilor poate creea o formă particulară a turismului și anume turismul stintific. Dacă teritoriul dispune de specii rare sau protejate, acesta este și mai atractiv.

Potențialul turistic antropic este reprezentat de obiectivele turistice artificiale, create de om. Acestea sunt concretizate în elemente de cultură, artă, istorie și civilizație.

Structura potențialului antropic cuprinde elementele:

• vestigii arheologice și monumente de artă;

• etnografie și folclor;

• instituții și evenimente cultural-artistice;

• realizări tehnico-economice și științifice contemporane;

• așezări umane (orașe, sate turistice).

1.2 Evoluția turismului în timp în județul Argeș

Activitatea turistică poate fi considerată una din cele mai vechi ocupații ale omului încă din perioada nomadă. Pentru omul nomad turismul devenise o profesie, el nu avea așezare statornică, dar „făcea" turism dintr-un loc în altul. De-a lungul timpului, oamenii au călătorit în permanentă, constrânși de anumite necesități, precum comerțul și schimburile de mărfuri, dar și pentru propriile plăceri, aceștia fiind totodată mesageri și purtători de informații. În toate epocile au existat activități turistice, omul având nevoie să călătorească, pentru a cunoaște noi locuri și pentru a se recreea. Pentru unii oameni, turismul este o necesitate, o activitate profesională, iar pentru cei mai mulți este doar o formă de distracție, un mod de tratare a diverselor boli ,sau unul de recreare.

În România, activitățile turistice au fost prezente încă din perioada dacică, acum circa 2000 de ani, de atunci trecând printr-o continuă schimbare și perfecționare. Țară noastră dispune resurse turistice bogate și în prezent se încerca să le exploateze la potențial maxim, adoptând strategiile țărilor mai dezvoltate.

Județul Argeș are o istorie bogată, descoperirile arheologice atestă prezența oamenilor aici încă din paleoliticul inferior, de atunci aceste meleaguri fiind locuite în permanentă. Activitățile turistice s-au făcut prezente încă din perioada română, când mare parte din județ era inclusă în provincia imperială română Dacia Felix. Atunci s-a construit o linie de fortificați, ce avea rol de apărare și comerț, dar era folosită și pentru activități turistice.

Orașul Câmpulung, cel mai vechi din Țară Românească, a fost folosit încă din secolul al XII-lea pentru diverse activități, schimburi și comerț, oameni din toate colțurile țării venind aici pe o perioada scurtă de timp. Tot aici a fost stabilită prima capitală a Țării Românești. De-a lungul timpului numeroși domnitori și voievozi și au stabilit reședința aici: Vlad Țepeș construind o cetate ce-i folosea pentru apărare, dar avea și scop recreativ, domnitorul venind mereu la această ,atras de priveliștea fermecătoare.

În ulimii 20 de ani, turismul argeșean s-a dezvoltat continuu, structurile și capacitatea de cazare mărindu-se de la an la an (vezi tabel nr. 1.1). În anul 1990 existau 36 de structuri de cazare ce puteau găzdui 4669 de turiști. Între anii 1995 și 2000 unitățile de cazare au continuat trendul ascendent, însă capacitatea de cazare a scăzut. Începând cu anii 2000 și până în prezent, infrastuctura turistică s-a dezvoltat simțitor, capacitatea de cazare ajungând la 7461 persoane.

Tabel 1.1. Evoluția structurii și capacității de cazare din județul Argeș între anii 1990 și 2013

Sursa: Baza de date TEMPO ON-LINE, Institutul Național de Statistică

Putem spune ca Argesul are o bogata istorie turistica, fiind printre judetele unde turismul romanesc a inceput sa se formeze. Datorita reliefului montan si a asejarii strategice pe teritoriul judetului s-au construit voievodate, fortarete si cetati, lucru benefic turismului din ziua de astazi.

1.3. Rolul turismului și locul acestuia în economie în județul Argeș

Turismul ocupă un loc important în economia națională a multor state, în general prin contribuția acestuia la produsului mondial brut și prin ocuparea forței de muncă. România are un potențial turistic foarte ridicat, dar din păcate insuficient promovat, turismul contribuind cu doar 4% în Produsul Intern Brut al țării, fiind altfel pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la acest capitol.

În județul Argeș, turismul are un rol important, atât asupra economiei cât și a societății și culturii, acesta fiind printre județele cu cel mai mare potențial turistic. Economia județului este foarte bine dezvoltată find printre primele 8 județe din țară, turismul aducând o contribuție ridicată acesteia. În ultimii ani, infrastructură turisticucturile și capacitatea de cazare mărindu-se de la an la an (vezi tabel nr. 1.1). În anul 1990 existau 36 de structuri de cazare ce puteau găzdui 4669 de turiști. Între anii 1995 și 2000 unitățile de cazare au continuat trendul ascendent, însă capacitatea de cazare a scăzut. Începând cu anii 2000 și până în prezent, infrastuctura turistică s-a dezvoltat simțitor, capacitatea de cazare ajungând la 7461 persoane.

Tabel 1.1. Evoluția structurii și capacității de cazare din județul Argeș între anii 1990 și 2013

Sursa: Baza de date TEMPO ON-LINE, Institutul Național de Statistică

Putem spune ca Argesul are o bogata istorie turistica, fiind printre judetele unde turismul romanesc a inceput sa se formeze. Datorita reliefului montan si a asejarii strategice pe teritoriul judetului s-au construit voievodate, fortarete si cetati, lucru benefic turismului din ziua de astazi.

1.3. Rolul turismului și locul acestuia în economie în județul Argeș

Turismul ocupă un loc important în economia națională a multor state, în general prin contribuția acestuia la produsului mondial brut și prin ocuparea forței de muncă. România are un potențial turistic foarte ridicat, dar din păcate insuficient promovat, turismul contribuind cu doar 4% în Produsul Intern Brut al țării, fiind altfel pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la acest capitol.

În județul Argeș, turismul are un rol important, atât asupra economiei cât și a societății și culturii, acesta fiind printre județele cu cel mai mare potențial turistic. Economia județului este foarte bine dezvoltată find printre primele 8 județe din țară, turismul aducând o contribuție ridicată acesteia. În ultimii ani, infrastructură turistică a județului a suferit unele îmbunătățiri, în special prin accesarea fondurilor europene, fapt ce a ridicat turismul din județ, în special în zona montană, unde în sezonul rece, gradul de ocupare al hotelelor este destul de ridicat.

Turismul argeșean este capabil prin multitudinea de resurse naturale și antropice să atragă numeroși turiști români și străini și implicit să crească economia județului și a țării. Pentru că acest lucru să fie posibil, este nevoie în primul rând de o infrastructură mai bună, drumurile din județ find într-o stare nu tocmai excelență. Principalul drum turistic, Transfăgărășanul, atrage în fiecare vara numeroși turiști , fiind desemnat de multe publicații din străinătate cel mai spectaculos drum din lume. Însă acesta este deschis doar câteva luni pe an, astfel,turismul și implicit economia din județ are mult de suferit din această cauza, pierzând mii de turiști pe perioada în care acesta nu este accesibil.

Zona montană a jutetului este foarte spectaculoasă, având numeroase obiective turistice și peisaje de neuitat. Cu toatea acestea numărul stațiunilor este destul de mic, iar pârtiile de sky sunt aproape inexistente în raport cu alte țări, ce au un relief asemănător cu al nostru. Prin dezvoltarea stațiunilor existente sau creearea unora noi, economia județului ar crește simțitor, iar turismul din județ ar deveni unul din cele de mai succes din țară și nu numai.

1.4. Tipuri și forme de turism în județul Argeș

Datorită asezarii geografice, reliefului predominant montan și varietății atracțiilor turistice, județul Argeș este propice practicării unor forme diversificate de turism. Cele mai căutate tipuri sunt: turismul de odihnă și recreere, turismul pentru sporturi de iarnă, turismul rural și agroturismul, turismul cultural, turismul de afaceri, turismul pentru sporturi de iarnă, turismul balnear și turismul de week-end.

Zona montană, care reprezintă un sfert din suprafață județului, oferă o gama largă de atracții precum chei și cascade spectaculose, peșteri unice în țară, lacuri glaciare și din gips, dar și posibilitatea practicării alpinismului, sporturilor de iarnă. Județul dispune și de numeroase trasee marcate corespunzător, ideale pentru drumeții și plimbări relaxante.

Principalul obiectiv turistic, montan, este Transfăgărășanul. Acesta este situat la cota cea mai înalta de traversare a Carpaților și este desemnat de diverse publicații din țară și străinătate, cel mai spectaculos drum din lume. Drumul are bandă dublă pe toată lungimea de 882 metrii și este protejat împotriva avalanșelor Acesta asigura accesul turiștilor la unele din cele mai pitorești puncte din zona : lacul Bâlea, cascadă Bâlea, numeroase lacuri carstice și cascade mirifice, stana Capra.

Zona Transfăgărășanului oferă numeroase locuri de cazare , iar iarnă turiștii se pot caza într-un hotel unic atât în România, cât și în Europa de est, acesta fiind construit în totalitate din gheață.

Turismul Rural și Agroturismul

Turismul rural este din ce mai căutat de turiști români și străini, aceștia fiind atrași de frumusețile satelor argeșene și de cultură și tradiția acestora. În anul 1970, localitatea Rucăr a fost declarată de Ministerul Tursimului, împreună cu alte 118 localități rurale, sat experimental turistic. Începând de atunci turismul rural din județ s-a dezvoltat simțitor, devenind unul dintre cele mai dezvoltate din țară noastră. În cadrul unei vacanțe într-unul din satele județului, turistul poate degusta din bucătăria tradițională argeșeană, să urmaresca obiceiurile localnicilor, dar și să practice diverse activități precum echitația, pescuitul, drumeții sau vânătoarea.

Turismul balnear

Județul Argeș este renumit și pentru turismul balnear. Numeroși turiști vin aici an de an pentru tratarea diverselor boli, datorită climatului dulce și a apelor minerale..

Stațiunea balneo-climaterică Câmpulung este situată la poalele munților Făgăraș, în mijlocul unei zone forestiere. Calitățile climatice și balneare ale stațiunii oferă largi posibilități de tratament, cum ar fi: climatoterapia, cură cu ape minerale și tratamentul fizio-terapic. La 3 km de Câmpulung se află stațiunea balneo-climaterică Bughea de Sus, . Existența pădurilor de tot felul, lipsa curenților și a umidității excesive, fac din Bughea de Sus un minunat loc de recreere .

Turismul ecleziastic

Turismul religios este cea mai veche formă din turism din județul Argeș. În ziua de astăzi, acesta mai păstrează încă unele trăsături ale pelerinajului propiu-zis, ce era practicat în urmă cu câteva secole, dar este într-o continuă schimbare, fiind un fenomen complex, ce are la baza religia.

Principala atracție în turismul ecleziastic este Curtea Domnească de la Argeș, această fiind de-a lungul timpului un punct de referință istoric. Acesta a fost reședința domnească în timpul lui Basarab I și al domniei lui Mircea cel Bătrân. Tot aici este locul apariției legendelor, precum cea a meșterului Manole, ce simbolizează sacrificiul uman și cea a Sfintei Filofteia. În cadrul curții se află și Fântână Meșterului Manole, un omagiu adus marelui constructor dar și Biserica Domnească ce cuprinde necropola primilor Basarabi, ce datează din secolul XIII . Acesta este cunoscută și pentru picturile murale ce au fost realizate în timpul domniei lui Vladislav, fiind cele mai valoroase astfel de picturi din Țară Românească. Un alt punt de atracție turistică este reprezentat de ruinele Bisericii San Nicoară, acestea fiin monument istoric ce datează din secolul al XIII-lea

Tot în Argeș se găsesc și următoarele biserici și mănăstiri, fiind atracții pentru enoriașii din țară și nu numai: Mănăstirea Ioanicesti, Biserica rupestră Nămăiești, Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă, Mănăstirea Înfricoșatei Judecați-Ionesti, Mănăstirea Corbii de Piatră .

1.5 Infrastructura turistica în județul Argeș

Infrastructură turistică din Județul Argeș este una bine dezvoltată, unitățile de cazare caracterizându-se prin diversitate și un grad ridicat de confort. Turistul poate alege dintr-o gama largă de posibilități de cazare precum campinguri, pensiuni agroturistice și hoteluri. În ultimii ani s-a produs o creștere semnificativă a unităților de cazare, în anul 2013 fiind 205 astfel de unități, din care 99 sunt pensiuni agroturistice și 40 hoteluri.(vezi tabel 1.2.)

Tabel 1.2. Numarul unitatilor de cazare din judetul Arges

Sursa: Baza de date TEMPO ON-LINE, Institutul Național de Statistică

Conform Institutului Național de Statistică, capacitatea de cazare din Argeș este de 7461 persoane, poziționându-se printre județele cu infrastructură turistică mare și diversificată. Cea mai mare capacitate o au hotelurile, acestea pot primi până la 3045 de turiști, urmate de pensiunile agroturistice cu 1642 persoane . (vezi tabel 1.3.)

Tabel 1.3 Numarul de locuri de cazare din judetul Arges

Sursa: Baza de date TEMPO ON-LINE, Institutul Național de Statistică

Numărul turiștilor români cazați în județ în anul 2013 a fost de 123.307 persoane, iar cel al străinilor de 26.234.

Majoritatea structurilor de cazare sunt clasificate în funcție de sistemul național de clasificare, acestea oferind dotări adecvate categoriei respective. Unitățile de 2 și 3 stele sunt predominante în județ, cele de 4 fiind într-un număr redus. (vezi tabel 1.4.) Din nefericire pentru turismul argeșean, nu au fost încă construite unități care să corespundă standardelor de 5 stele.

Tabel 1.4. Principalele unități de cazare din județul Argeș, grupate pe localități

CAPITOLUL II

Prezentarea generala a judetului Argeș

2.1. Asezarea in cadrul tarii

Județul Argeș este situat în partea central-sudică a țării, fiind delimitat la sud de paralela de 44°22’ latitudine nordică și la nord de cea de 45°36’ latitudine nordică, la vest de meridianul de 24°26’ longitudine estică, iar la est de cel de 25°19’ longitudine estică (vezi fig. 1.1.) Suprafața județului este de 682631 ha. În partea nordică, limita județului urmărește crestele înalte ale munților Făgăraș, traversează munții Piatra Craiului și culoarul Rucăr – Bran ce desparte județul Argeș de județele Sibiu și Brașov

Situat în bazinul Argeșului superior, județul este străjuit la nord de creasta Făgărașilor, cu vârfurile Moldoveanu (2.543 m) și Negoiu (2.535 m), iar la sud de Câmpia Română.

Fig. 3.1. Harta geografica a Romanei ( Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Judrtul Arges)

2.2. Limite

Situat în bazinul Argeșului superior, se învecinează la nord cu județele Brașov și Sibiu, având ca limită de despărțire crestele înalte ale Munților Făgăraș și Pietrei Craiului; la vest cu județele Olt și Vâlcea, limita urmând cumpăna de ape dintre bazinele Oltului, Argeșului și Vedei; la sud cu județul Teleorman, împartind câmpia Găvanu -Burdea; la est cu județul Dâmbovița., având ca limită culmile masivului Leaota, zonele deluroase și de câmpie; la sud cu județul Teleorman, împartind câmpia Găvanu –Burdea.

Argeșul are o formă alungită pe linia nord-sud, situându-se la poala sudică a Carpaților Meridionali, după cum se vede din harta geografică a României. El acoperă 2,9% din suprafața țării, fiind al 11 -lea în ordinea mărimii.

2.3. Caile de acces si drumurile principale

Județul Argeș are o rețea bine dezvoltata de 57 drumuri județene în lungime de 1142 Km.

Principalele căi de acces ale județului Argeș sunt de cele rutiere, cea mai importantă fiind Autostrada București-Pitești A1, E70, ce face legatura judetului cu capitala.

Un alt drum important este DN7 Bucuresti– Pitesti- Râmnicu Vâlcea– Sibiu- Arad. Prin acesta se realizează legătura cu județele Dâmbovița si Valcea.

De departe cel mai spectaculos traseu din judet, si nu numai este DN7C (Șoseaua Transfăgărășană ): Pitești – Curtea de Argeș – Albeștii de Argeș – Barajul Vidraru,  șosea ce traversează munții Carpați și este accesibila numai vara. Este unul dintre cele mai utilizate trasee pe timp de vară datorită pitorescului peisaj pe care îl străbate, fiind singurul drum național care ajunge la Barajul Vidraru, ocolește lacul de acumulare, ajunge în zona Capra și urca pana la altitudinea de 2034 metri, traversează cel mai mare tunel din țară (de aproape 900 de metri), care face legătura cu zona Bâlea Lac, o zonă care are de asemenea un imens potențial turistic, coborând apoi către cascada Bâlea și ajungând într-un final în Sibiu.(vezi fig 2.1)

Fig.3.1 Soseaua Transfăgărășană (Sursa: www.ivisit.ro)

De la Pitești spre Brasov este DN73 care însoțește de asemenea un traseu montan deosebit de frumos. De la Pitești trece prin Câmpulung Muscel, traversează zona Rucar, Dâmbovicioara și Munții Piatra Craiului.

Alte cai de acces sunt:

DN65 (E70) reprezintă calea de acces către județul Olt, trecând prin Slatina si respectiv Craiova.

DN65A (Pitești) Costești – Roșiorii de Vede – Turnu Măgurele, face legătura cu sudul țării. DN73c leagă Curtea de Argeș de Râmnicu Vâlcea

DN67B leagă Târgu Jiu, Drăgășani si Pitesti.

În afara de aceste drumuri naționale care străbat județul Argeș și fac legăturile cu celelalte județe există numeroase drumuri comunale .

Alte cai de acces în județ au în vedere rețelele de căi ferate, utilizate atât în transportul de persoane cât și de marfa. În zonă nu exista nici un aeroport.

Dezvoltarea transportului în comun bazat pe autocare, mai mici sau mai mari în funcție de destinație, desfășurate în cea mai mare parte de către firme particulare, cu condiții de confort și acoperire teritorială vastă a făcut ca să devină cele mai utilizate mijloace de transport, în detrimentul transportului feroviar.

2.5. Populatia

Judetul Arges are un numar de 3 municipii , 4 orase si 95 comune si 572 sate.

La ultimul recensamant (2011) populația stabilă a județului Argeș era de 612.431 persoane (din acest punct de vedere se situează pe locul 9 în ierarhia județelor țării), din care 298.111 barbati si 314.320 femei.

Populația stabilă a municipiul Pitești este de 148.264 persoane.

Populația stabilă a celor mai importante localități este următoarea: municipiul Câmpulung (31,76 mii persoane), municipiul Curtea de Argeș (26.133 persoane), orașul Mioveni (30.644
persoane), orașul Ștefănești (13.682 persoane), orașul Topoloveni (10.037 persoane) și orașul Costești (10.058 persoane). Comunele cu cel mai mare număr de populație stabilă sunt: Călinești (10.294 persoane), Bascov (9.911 persoane), Bradu (6.856 persoane), Poiana Lacului (6.548 persoane), iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populația stabilă sunt: Dâmbovicioara (939 persoane), Poienarii de Argeș (1.147 persoane), Ciomăgești (1147 persoane) si Raca (1.210 persoane).

Distribuția populației stabile pe medii de rezidență

În municipii și orașe trăiesc 268.800 persoane, reprezentând 45.5% din totalul populației stabile, iar 322.500 persoane locuiau în comune (54,5%). Față de situația de la penultimul recensământ, ponderea populației stabile din mediul urban s-a menținut aproximativ la același nivel față de mediul rural (45,5% în anul 2011 față de 45,99% în anul 2008).

2.6. Economia

Judetul Arges dispune de o economie bine dezvoltata si diversificata,la nivel national, judetul Arges fiind printre primele judete, din punctul de vedere al cresterii economice.

In industrie, activitatea economica se desfasoara in 22.567 societati comerciale active pe forme de proprietate, dintre care:

– 12.712 societati comerciale active

– 3.732 asociatii familiale

– 6.123 persoane independente

Produsul intern brut a crescut în Argeș din 2007 până în 2012 și, conform Comisiei Naționale de Prognoză, creșterea valorii PIB în județ va continua și în perioada 2014-2015. În 2013, PIB-ul Argeșului a fost evaluat la 19.7 miliarde lei, în anul 2013, in usoara scadere fata de anii precedenti.

In anul 2013, la nivelul județului Argeș exporturile de mărfuri în prețuri FOB (prețuri la frontiera țării exportatoare) au însumat 2,6 miliarde euro (10,97% din totalul tarii), în urcare cu 12,38%, fiind impulsionate de vânzările Dacia în străinătate.Vehiculele, aeronavele, vasele și echipamentele auxiliare de transport au reprezentat 67,5% din exporturile județului.

“S.C. AUTOMOBILE DACIA GROUPE RENAULT S.A. Pitesti” este cel mai mare exportator din judetul Arges si unul dintre cele mai mari din Romania. Fabrica din Mioveni, dupa privatizare a avut parte de o investitie de 489 milioane de ecia Renault are peste 13.000 de angajati. Datorita acestuia, judetul Arges are o economie puternica cu exporturi anuale de peste 3 miliarde de lei.

Agricultura, pomicultura și creșterea animalelor constituie o componentă importantă a economiei argeșene. Acesta detine o suprafata agricola 344.765 ha, din care 339.609 ha sunt in domeniul privat, iar restul de 5.156 ha apartin statului. Acesta este destul de profitabila, aducand o pondere destul de ridicata in economia judetului.

CAPITOLUL III

POTENTIALUL TURISTIC NATURAL AL JUDETULUI ARGES

3.1. Relieful si influenta acestuia asupra turismului

Elementele geografice au un rol important în dezvoltarea și individualizarea turismului.Prin caracteristicile specifice,acesta oferă o notă aparte fiecărui caracter (de exemplu prin altitudine, influențează etajul climatic). Relieful reprezintă o atracție turistică pentru sfera oamenilor încântați de peisajul natural. În ultima perioada, s-a înregistrat un număr din ce în ce mai ridicat al celor care aleg natură pentru petrcerea timpului liber. Aerul curat, diversitatea biosferei încânta privirile doritorilor de „întoarcere” în spațiul „etern”.

Relieful județului Argeș se suprapune peste o parte din Câmpia Română, Podișul Getic, Subcarpații Getici și Carpații Meridionali. El este proporțional repartizat, coborând în trepte de la nord spre sud, de la altitudinea de peste 2500 m până la 160 m. Ținuturile deluroase sunt predominante, ocupând 55% din suprafață județului, munții 25%, iar câmpiile 20%. În relieful sau se disting trei trepte de relief: treaptă înalta, cu orientare est-vest, se desfășoară pe o lungime de 70 Km, între valea Dâmboviței și valea Oltului cuprizand printre cei mai înalți munți din țară (munții Făgăraș, Iezer, Piatră Craiului, Leaota), precum și munții de înălțime medie (munții Frunții,și Chițu) că și culoarul Dragoslavele-Rucăr-Bran. În cadrul acestei trepte se întind crestele munților munților Făgăraș cuprise între Văile Dâmboviței și Oltului, distigandu-se 140 de vârfuri ce trec de 2000 de m altitudine, 6 dintre acestea depășesc 2500 m (vârful Moldoveanu 2544 m-cel mai înalt vârf din Carpații românești; vârful Negoiu-2535m; Vistea Mare-2527 m; Călțun Lespezi-2522m; Vânătoarea lui Buteanu-2508m și Dară -2501 m), iar alte 29 ce depășesc 2400 m. Pe celelalte culmi se găsesc următoarele vârfuri: Roșu-2469 m; Iezer-2462 m; Vârful Leaota -2333m; Vârful La Omu-2239 m Păpușă-2391 m și Vârful Pietrei -2086 m din Masivul Piatră Craiului.

Munții de pe teritoriul Argeșului oferă atracții spectaculoase, fiind printre cele mai apreciate zone turistice din România, oferind turistului chei (Plaiul Mare, Cheile Mari), cascade (Capra), peșteri (Dambovicioara, Peștera Avenul din Grind), lacuri (Capra, Buda, Vidraru), numeroase trasee marcate (Transfăgărășanul) și mai ales posibilitatea practicării alpinismului și schiului.

Treapta mijlocie, aflata in zona centrala a judetului, este ocupată de dealuri subcarpatice, la contactul acestora cu muntii, de-a lungul raurilor, gasindu-se sirul depresiunilor subcarpatice; Câmpulung ( pe răul Târgului), Nucsora ( pe răul Doamnei), Arefu – Căpățâneni (pe răul Argeș), Brădet ( pe răul Vaslan) și Sălătruc (pe răul Topolog), între ele întâlnindu-se dealurile subcarpatice, acoperite de păduri de foioase, și cu atitudini ce trec adesea de 1000 m; Matau, Plătică, Plătică, Chicerea.

Fig. 3.3 Varful Moldoveanu (Sursa: www.ihotele.ro)

Piemontul Getic reprezintă a treia treaptă morfologică a reliefului județului, a cărui limită cu subcarpații este marcată de șirul depresiunilor intracolinare, spre care se termină prin creste. Pe teritoriul județului Argeș se află parțial piemonturile Cândești și Cotmeana și în totalitate piemontul Argeșului (dealurile Argeșului). Câmpia Română constituie treapta cea mai coborâtă a reliefului județului Argeș, având două subunități: Câmpia înaltă a Piteștilor (în totalitate) și Câmpia Găvanu-Burdea (parțial). Prima subunitate are un caracter piemontan având altitudinea cea mai ridicată din toată Câmpia Română. Cealaltă subunitate este mult mai netedă și este străbătută de văi largi și puțin adânci.

In concluzie, relieful judetului Arges se individualizeaza ca fiind unul bogat, difersificat si din ce in ce mai ravnit de turisti. Oferind o sfera larga de peisaje verzi, nedeteriorate antropic, acest loc fiind unul dintre cele mai bine pastrate locuri ale tarii noastre, relieful fiind pus adeseori pe lista dorintelor turistice alaturi de istoria si traditiile bine pastrate de-a lungul timpului.

3.2. Clima si influenta acesteia asupra turismului

Climă unei regiuni are o influență hotărâtoare asupra turismului, impactul climatic manifestându-se în primul rând la nivelul psihologiei turiștilor. Climă favorabilă, unul dintre elementele ce influențează deciziile turiștilor cu privire la destinația aleasă ,este probabil factorul definitoriu în alegerile de călătorie.

Factorii climatici reprezintă elementul cheie de atracție pentru turiștii sosiți în destinațiile montane, grosimea stratului de zăpadă reprezintă punctul forțe al unei stațiuni montane destinată sporturilor de iarnă. În general, toate formele de activitate care au loc în aer liber sunt influențate într-o formă sau altă de elementele climatice.

Climă județului Argeș este temperat continentală, regimul termic fiind cuprins între -2º și 15 º C în zona depresionară, cu o temperatura medie anuală de 7grade C. În zona alpină, media anuală ajunge la 4-6 º C, în etajul pădurilor de fag, la 2-4 º C în etajul molidului și în jur de 0 º C în zona pajistilor alpine, datorită diferenței de nivel de aproape 2000 metri. În zona alpină precipitațiile sunt predominant sub formă de ninsoare iar în unele locuri zăpadă nu se topește nici măcar în august.

3.2.1. Temperatura aerului

Climă județului este temperat continetala și se caracterizează prin amplitudini termice mari, determinate de răcirea puternică din timpul iernii că urmare a pătrunderii maselor de aer arctic și de încălzirile excesive din timpul verii ce au loc în cazul invaziilor de aer tropical, având următoarele caracteristici:.

– temperatura medie anuală: + 10 grade celsius

– temperatura minimă absolută: – 34 grade celsius

– temperatura maximă obișnuită : + 39,5 grade Celsius

Tabelul 3.1Temperatura medie lunara a aerului (°C) din judetul Arges comparativa cu normala climatologica

Sursa: Baza de date a Administrației Naționale de Meteorologie

3.2.3. Precipitatiile atmosferice

Precipitatiile atmosferice din judetul Arges insumeaza cantitati medii anuale variabile in functie de relief, atingand valori de 600 mm in campie, 800-1000 mm in zonele de deal si peste 1400 mm in regiunile montane inalte.

In anul 2011, cantitatea lunara de preciptii inregistrata la statia meteorologic din Pitesti si la statiile meteorologice din judet este redata in tabelul 3.2, iar cea anuala in tabelul 3.3.

Tabelul 3.2.Cantitatea lunara de precipitatii (mm) din anul 2011 , comparativ cu normala climatologica

Sursa: Baza de date a Administrației Naționale de Meteorologie

3.2.4. Vantul

Județul Argeș este un județ liniștit din punct de vedere al vânturilor, în sudul județului , pe toată perioada verii, suflând Băltărețul, un vânt umed și cald, ce aduce ploi bogate benefice pentru agricultură județului. În zona nordică a județului bate vântul local, numit foehn. Și acesta este unul cald, ce nu produce pagube. Pe perioada iernii, în versanții județului își face prezența vântul denumit de localnici Făgărașul. Acesta aduce furtuni de zăpadă și ger.

Tabelul 3.4. Frecventa medie anuala a vantului pe directii (%)din judetul Arges

Sursa: Baza de date a Administrației Naționale de Meteorologie

Tabelul 3.5. Viteza medie anuala a vantului pe directii (m/s) din judetul Arges, din anul 2011

Sursa: Baza de date a Administrației Naționale de Meteorologie

Parametrii climatici analizați anterior se înscriu în limitele normale de favorabilitate pt turism, mai puțin în regiunile montane înalte la peste 2000 de metri unde pot limita desfășurarea activităților turistice în anumite perioade turistice ale anului, respective iarnă (Transfăgărășanul).

3.2. 5. Fenomenele meteorologice de risc

Principalele fenomene de risc sunt ploiele torențiale din timpul verii. Acestea sunt cauzate de dinamică aerului umed tropical ce trece peste teritoriul județului. Cantitatea mare de precipitații , căzută într-un timp foarte scurt produce efecte grave solului, provocând eroziune și spălarea subtantelor nutritive. În cazuri extreme se pot provoca inundații, distrugând numeroase locuințe și punând viață oamenilor în pericol. Aceste ploi torențiale sunt însoțite de obicei de fulgere și sunete, acestea producând uneori incendii forestiere sau în cazuri și mai nefericite pierderi de vieții omenești.

Principali vinovați de fenomele extreme din timpul verii sunt norii Cumulonimbus (Cb). Aceștia datorită energiei dosebite pe care o conțin, provoacă fenomene precum tornade, vijelii și grindină, toate aceste fiind foarte dăunătoare culturilor de pe teritoriul judetelui.

În timpul iernii, pe teritoriul județului se pot formă viscoluri puternice însoțite de căderi masive de zăpadă. Acestea pertuba traficul și numeroase localități rămân izolate zile întregi, provocând panică și numeroase daune materiale.

În concluzie, județul Argeș nu este ferit de fenomenele meteorologice de risc, acestea fiind destul de aspre și distructive în unii anii, mai ales în perioada verii și a iernii. Acest lucru nu este benefic pentru turismul județului, deoarece aceste fenomene pot provoca diverse distugeri și blocări ale drumurilor, timp în care numărul turiștilor scade drastic.

3.2.6. Turismul de sfarsit de saptamana si influenta factorilor climatici asupra acestuia

Turismul de sfârșit de săptămâna este o formă de turism care a activat potențialul turistic, deoarece majoritatea populației din marile centre urbane aleg locurile nepoluante,departe de aglomerația și stresul marilor orașe. Județul Argeș este propice acestui tip de turism deoarece are o multitudine de peisaje de neuitat, dar și numeroase locuri de cazare, unde turiștii pot înnopta. Elementele climatice ale județului sunt propice pentru desfășurarea activităților turistice de sfârșit de săptămâna, astfel, în anotimpul rece, prezența stratului de zăpadă în regiunile montane determina fluxuri importante de turiști pentru practicarea sporturilor de iarnă, iar în anotimpul estival, timpul frumos determină de asemenea prezența unui mare număr de turiști atât în regiunile montane, dar și în orașele județului .

3.3. Hidrografia si influenta acesteia asupra turismului

Judetul Arges are o retea hidrografica bine dezvoltata cu importante resurse de apa. Acestea se impart in trei categorii: rauri, ape subterane si lacuri.

Hidrografia județului Arges este dominată de cursul raului Arges, acesta colectează toate râurile din din judet. Acesta izvoreste din partea central-vestică a culmii principale a Munților Făgăraș si se varsa în Dunăre, în zona sudică a țării. Raul are o lungime totala de 350 km, iar 142 km sunt pe teritoriul judetului Arges.

Afluentii de stanga ai Argesului de pe teritoriul judetului sunt: raul Buda, râul Valea cu Pești, râul Valea Lupului, râul Limpedea, râul Chiciura, râul Valea Iașului, râul Vâlsan, râul Valea Satului, râul Doamnei, râul Râncăciov, râul Cârcinov, râul Budișteanca si râul Dâmbovița iar afluentii de drapta sunt: râul Capra, râul Cumpăna, râul Valea lui Stan, râul Arefu, râul Bănești, râul Valea Danului, râul Tutana, râul Bascov si râul Neajlov.

Raul Doamnei este unul dintre cei mai importantii afluenti ai raului Arges. Acesta izvoreste din Muntii Fagaras, Varful Moldoveanu, iar cursul acestuia se intinde pe 97 de km, intreaga lungime fiind pe teritoriul judetului nostru, acesta varsandu-se la Pitesi in raul Arges. Cei mai importanti afluenti sunt: râul Zârna, râul Văsălatu, râul Izvorul Surlei, râul Valea Rea, râul Drăghina Mare si râul,Valea

Râul Vâlsan, afluentul stâng al Argeșului, izvoreste din Muntii Fagaras si are o lungime de 85 km. Acesta se varsa in Arges in localitatea Căpățânenii Pământeni. Principali afluenti ai raului sunt: râul Zănoguța, râul Dobroneagu, râul Râul Cheii, râul Izvorul Dimei, râul Izvorul Popii si râul Robaia.

Raul Dâmbovița este cel mai mare afluent al râului Argeș. Acesta izvoraste din muntii Fagaras si are o lngime totala de 237 km, din care 81 de km sunt pe teitoriul judetului Arges. Punctul de varsare se afla in localitatea Budesti judetul Ilfov.

Pe teritoriul judetului curg si doi afluenti ai Oltului, raul Topolog și raul Vedei. Raul Topolog izvoraseste din muntii Fagaras si are o lungime de 89 km pe teritoriul judetului Arges, dintr-un total de 111.

Lacurile se pe teritoriul județului aparțin mai multor tipuri genetice, unele fiind si altele antropice (hidroenergetice, baneare, etc).

Principalele lacuri artificiale sunt barajele Vidraru si Pecineagu. Lacul Vidraru a fost format pe raul Arges in anul 1965, la marginea localitatii Arefu. Acesta are o suprafața totală de 893 ha, o lungime de 10,3 km si o adancime maxima de 155 metri, acesta fiind unul dintre cele mai mari baraje din Romania. Barajul are si un ridicat potential touristic, mii de oameni venind anual sa il viziteze sau sa faca Bungee jumping de pe marginea acestuia. Statuia lui Prometeu, ce reprizinta simbolul elecicitatii, este unul dintre obiectivele turistice ale lacului.

Fig. 3.4 Barajul Vidraru (sursa: www.ghiduri-turistice.info)

Barajul Pecineagu a fost format în anul 1984 pe răul Dâmbovița în depresiunea dintre munții Piatră Craiului și munții Iezer-Păpușă. Acesta are 107 metri înălțime, o lungime de 207 metri și un volum de apă de 63 mil m3. Acesta este folosit pentru producerea de electricitate și pentru irigații.

Cele mai numeroase lacuri naturale de pe teritoriul județului sunt cele glaciare. În Făgăraș se găsesc 18 astfel de lacuri cele mai importante fiind: Iezer, Zârnă, Jgheburoasa, Mioarele, Roșu, Podul Giurgiului, Buda, Capra și Călțun.

Lacul Capra este situat la cea mai mare înălțime din județ (2.230 m), pe versantul de sud al masivului Făgăraș, iar adangimea maximă acestuia este de 8 metri. Cel mai adânc lac glaciar este lacul Călțun, acesta având o adâncime de 11 metri și o suprafață de 0.78 hectare. Acesta se află la atitudinea de 2175 metri.

Lacul Jgeburoasa are o suprafață de 12 hectare, fiind cel mai întins din județ. Adâncimea acestuia este de 0.80 metri, iar atitudinea de 1956 metri, cea mai joasă dintre cele 18 lacuri glaciare.

În Subcarpații Getici, localitatea Nucșoară se găsește lacul Învârtita, unic în România. Acesta este format din gips și are adâncimea de 5 metri și suprafață dde 2,2 hectare.

Apele subterane din Județul Argeș se găsesc de obicei la adâncimi de peste 100 metri, datorită reliefului. În luncile principalelor râuri pânză freatică se află la adâncimi mai mici(10-20m).

Fig.3.5 Lacul Capra Fig.3.6. Lacul Învârtita

3.4. Vegetatia si influenta acesteia asupra turismului

Vegetația județului este caracteristică zonei montane și submontane deoarece formă de relief predominantă este cea de deal și munte. Această se diferențiază prin altitudine, formând zone și etaje distincte.

În sudul județului, vegetația este specifică câmpiei, întâlnindu-se stepă cu pajiști și graminee (negară, colilia, pirul), silvostepă, cu pajiști și pâlcuri de pădure (stejarul pufos și stejarul brumăriu). Următoarea treaptă de vegetație este cea specifică subcarpaților, la atitudinea de 700-900 m întâlnindu-se păduri de amestec (fag și rășinoase). La atitudinea de1300 m, până la 1700 m altitudine întâlnim etajul molidului și al bradului. Aceste sunt păduri impunătoare ce oferă un spectacol vizual deosebit, în masivul Făgăraș se află fragmente reprezentative de păduri naturale virgine și cvasivirgine, unice în Europa, constituind o avuție națională inestimabilă. Prin molidisuri se întâlnesc tufe de afin, măcrișul iepurelui, orhidee , vulturică și altele. În pajiștile acestui etaj, apar păiușul roșu, țepoșică, lucaeafarul și rușuliță.

Următorul etaj este cel alpin inferior, acesta continundu-se de la limita superioară a pădurilor până la 2200 m altitudine, aici găsindu-se tufișuri de jnepeni (Pinus montană), dar și afin, merișor ienupărul pitic și aninul de munte. Mai sus de 2200 m vegetația este săracă, datorită conditiillor aspre și a atitudinii, întâlnindu-se pajiștile de coarnă (Carex curvula), dar și pomișoară și azalea (Loiseleuria procumbens). Florile acestui etaj sunt din cele mai delicate: cupe de ghințură, vulturică de stânci, ochiul găinii, gențianele .

Pentru frumusețea pădurilor de fagi argintii de pe Valea Bâlea a fost declarată de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii rezervație naturala, datorită frumuseții pădurilor de fagi argintii și pentru celelalte valori turistice din împrejurimile acesteia ( lacuri, cascade).

Putem spune că vegetația din județul Argeș este una diversificată și mai ales spectaculoasă, făcându-l atractiv din punct de vedere turistic. Această este unul dintre factorii ce atrage anual un număr din ce în ce mai mare de turiști. Pe plan extern, ponderea doritorilor de a vedea o astfel de vegetație se oglindește în creșterea economică a acestui județ

3.5. Fauna si influenta acesteia asupra turismului

Județul Argeș adăpostește o fauna bogată, atât în zonele de câmpie, dar mai ales în zonele subalpine și alpine. În zona de câmpie întâlnim animalele sălbatice precum iepurele, vulpea, veverița, dihorul, șoarecii și șobolanii de câmp, dar și târâtoare precum șarpele de casă și de câmp, gusterul și șopârlă. Cele mai des întâlnite păsări sunt corbul, vrabia, ciocănitoarea, cocosarul, pițigoiul, potârnichea, privighetoarea, pupăză, și bufniță.

În etajul alpin, fauna este reprezentată de căprioară, cerb, mistreț, urs, pisica sălbatică, jderul de copac, ras, lup, vulpe, iar pe culmile munților Făgăraș, poate fi întâlnită capra neagră, specie ocrotită și protejată de lege, fiind pe cale de dispariție. Avifaună este și ea bogată, cuprizand următoarele specii: cinteză, sturzul, pițigoiul, mierla, cocoșul de munte, vulturul pleșuv, acvilă de munte. Peștii pe care îi putem întâlnii, atât în zona de munte, dar și în cea de deal, și uneori chiar și în campei sunt: păstrăvi, scobar, clean, biban, mreană, iar în Rezervația Vâlsan putem găsi specia de peste numită popular “asprete”, ”romanichthys valsanicola”, acesta găsindu-se numai în Răul Vâlsan, într-un areal restrâns cu o lungime de aproximativ 1 km. Acest peste unic în lume cu o greutate de numai 50 g și o lungime de cca. 12 cm este o fosilă vie având o vechime de peste 65 de milioane de ani, fiind contemporan cu ultimii dinozauri.

Munții Făgăraș au fost declarați sit Natura 2000 în anul 2007 .Situl Munții Făgăraș, arie naturală protejată, are o suprafață de 198.512 ha și se întinde pe suprafață administrativă a 4 județe: Argeș, Brașov, Vâlcea și Sibiu. Cea mai mare parte se regăsește pe rază județului Argeș

Toată această biodiversitate face din județul Argeș un loc minunat, specific mai multor forme de turism, cu ar fi agroturismul și turismul.Aceste elemente atrag turiști din toate părțile lumii pentru a surprinde în de-aproape minunile acestui cadru natural.Județul Argeș,face parte din sfera județelor care atrag mii de turiști pentru biodiversitate de care dau dovadă ,multitudinea elementelor istorice dar și cultură și tradițiile bine consacrate în etică acestuia.

Fig 3.7 Capra Neagra (sursa www.animal-pedia.ro)

CAPITOLUL IV

POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC IN JUDETUL ARGEȘ

4.1. Localiti turistice si agrotursitice

Rucăr

Localitatea Rucăr este situată pe valea Dâmboviței, în nordul județului Argeș, fiind reședința comunei cu același nume. Se învecinează cu județul Brașov în nord, cu comună Dambovicioara la est, cu comună Dragoslavele la sud, iar la vest cu comunele Leresti, Nucșoară și Valea Mare-Pravăț la vest.

Pentru prima dată, Rucarul este atestat documentar pe 19 noembrie 1377, într-un act al cancelariei regelui Ungariei, Ludovic I. Acest loc, încărcat cu istorie, a fost martor, de-a lungul vremii la numeroase evenimente și bătălii istorice. Datorită poziției sale geografice de fortăreața naturală, și de căile facile de comerț, Rucarul a fost atât reședința trecătoare a domnitorului Vlad țepeș, capitală guvernului revoluționar de la 1848, dar și punct vamal pe drumul commercial ce lega Țară Românească de centrul și noerdul Europei. Rucarul a fost și furnizor de oștenii pentru pentru mulți voievozi, precum Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân, datorită oamenilor bravi și puternici pe care aceste meleaguri i-au întărit.

Relieful comunei este unul diversificat cuprizand cinci unități de relief, și anume munții Făgăraș, Piatră Craiului, Iezer-Păpușă și Culoarul Bran – Rucăr – Dragoslavele. Tot aici întâlnim și depresiunea tectono-erozivă Rucăr, dar și depresiunile Sătic și Râușor.

Hidrografia comunei Rucăr este variată, principalele râuri ce străbat localitatea fiind Dâmbovița și afluentul acesteia Râușor.

Localitatea Rucăr a atras mulți vizitatori de-a lungul timpului, preoți, prozatori și pictori de seama au fost atrași de peisajul rucarean și au popsit mai mult sau mai puțin pe aceste meleaguri. Amintim de Ioan Slavici, în anul 1874, Titu Maiorescu între 1880 și 1886, Alexandru Vlahuță în 1896, George Coșbuc și Delavrancea prin 1902, Panait Cerna în 1905 și nu în ultimul rând Nicolae Grigorescu. O pictură pictată în localitate, „Cârciumă țărănească din Rucăr”, realizată de Nicolae Grigorescu a fost vândută în 2011 prin licitație la prețul 230.000 euro, stabilind astfel un record, fiind cea mai scumpă pictură vândută în România. Același pictor, a mai realizat pe aceste meleaguri și alte opere, precum: „Vatra de la Rucăr”, „Drum de munte” și "Rucareanca".

Numeroase personalități s-au născut și au copilărit în localitate, printre care Ion Barbu ( 1895-1961), poet de seama și matemtician, Mihai Lungianu (1879 – 1966), prozator, traducător și publicist, Victor Slavescu (1891-1977), om politic român, ministru de finanțe al României între anii 1934-1935, membru titular al Academiei Române, Gheorghe Parnuta (1915- 2009), profesor universitar, scriitor simembru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință, Ion Rebedeu (1930-2007), profesor universitar, doctor în filosofie și nu în ultimul rând cântăreața Ileana Șipoteanu, născută în anul 1967.

Obiectivele turistice ce pot fi vizitate sunt numeroase, unele naturale, altele antropice, dau locului un farmec aparte, făcând turistul să se întoarcă aici cu plăcere de fiecare dată. Vârful crucii, este unul din cele mai frumoase puncte panoramice din județ, de susvazandu-se un peisaj spectaculos pe care nimeni nu-l va uită ușor. Un alt obiectiv cultural de interes este Casă memorială Gheorghe Parnuta, construită în anul 1910, astăzi muzeu al cărții românești vechi, dar și de etnografie musceleana. Tot în localitate mai poate fi admirată Biserica ortodoxă Sf. Gheorghe, monument de arhitectură religioasă de secol XVII.

În împrejurimile Rucarului se pot face excursii interesante spre cheile și peștera Dambovicioara, iar pentru pasionații de drumeții există numeroase trasee montane, precum traseul Rucăr–cabană Gură Plaiului- cheile Ghimbavului și traseul Traseul din Rucăr spre Fierărie

Rucăr este centrul turistic cel mai însemnat din sudul zonei Rucăr-Bran, întâlnindu-se o varietate diversificată de posibilități de cazare precum vile, hoteluri, pensiuni, moteluri și campinguri.

Dragoslavele

Comună Dragoslavele este situată pe valea Dâmboviței, în nordul județului Argeș, pe șoseaua națională ce leagă Brașovul de Câmpulung . În nord se învecinează cu comunele Rucăr și Dambovicioara, în est cu județul Dâmbovița, în sud cu comună Stoenești, iar în vest cu comună Valea Mare-Pravăț .

Comună Dragoslavele a fost considerată, încă din secolul al XV-lea, un important centru comercial, fiind tiinta mai multor expediții întreprinse de voievozii vremii peste munți. Întemeierea și denumirea satului se bazează pe o legendă. Se spune cel ce a întemeiat satul, ar fi fost o căpetenie din oastea lui Negu-Vodă, pe nume Dragoș. Acesta a primit de voievod, după o victorie asupra unor cete de tătari, un ținut așezat între Pravăț și culmea munților. Acesta s-a asejat aici împreună cu armata să, întemeind satul Dragoslavele.

Relieful localității este în mare parte montan, această fiind situată la poalele Munților Leaota, în depresiunea Dragoslavele, însă putem distinge și dealuri înalte în zona de sud. Principalele forme de relief din zona comunei sunt- Masivul Leaotei, Masivul Iezer-Păpușă și culuarul Dambovicioara. Cel mai înalt vârf al comunei se află în masivul Leaota la atitudinea de 1.887 de metri. Alți munți prezenți în zona comunei sunt Muntele Vârtoapele, Muntele Albescu, Muntele Sintilia și Colții Ghimbavului.

Răul Dâmbovița curge prin partea de vest a localtatii și formează o rețea densă de pâraie și izvoare cu caracter permanent, formând numeroase vai, precum: Valea Cheii , Valea Ghimbavului , Valea Caselor, valea Frasinului, Valea Hotarului și Valea Olaneasca.

În localitate se poate vizită și schitul Dragoslavele, acesta fiind un lăcaș de cult, construit în anul 1929, ce poartă Hramul "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" . În patrimonul cultural al localității se mai află și Crucea lui Lupu Vameșu, ce datează din anul 1692, Bisericile Adormirea Maicii Domnului și Înălțarea Domnului din 1661 respectiv 1745 dar și Reședința patriarhală.

Turismul rural și agroturismul sunt bine dezvoltate, în localitate găsindu-se numeroase pensiuni unde turistul poate petrece clipe de neuitat, putând vedea și tradițiile și obiceiurile zonei. Cele mai cunoscute sunt: Pensiunea Floare de Colț ***, Cabană Frasin ***, Pensiunea Lyana ***, Pensiunea Ileana **, Pensiunea Ada **, Pensiunea Valea Frasin **.

Bughea de Sus

Comuna Bughea de Sus este o stațiune balneoclimaterică, aflată în partea de nord a județului Argeș. Această se află la 5 km de Câmpulung și la 57 km de municipiul Pitești. În partea de nord- est se învecinează cu comunele Albestii de Muscel și Leresti, în partea de vest, tot cu comună Albestii de Muscel, la sud cu comună Bughea de Jos, iar la est cu orașul Câmpulung.

Prima atestare documentară a localității Bughea de Sus a fost la 5 Martie 1549, într-un act dat de Mircea Ciobanul, prin care îi cedează lui Badea Comis o proprietate în satul Bughea de Sus. Până în anul 1918, județul Argeș a fost județ de granițe, iar oamenii din comună aveau datoria să păzească granițe. . În această zona erau numeroase poteci spre Transilvania, făcând localitatea una destul de tranzitată, pe aici făcându-se schimburi de marfă, între cetatea Campulungului și cetatea Brașovului.

Localitatea Bughea de Sus este situată în lunca răului Bughea, la atitudinea de 600 m față de nivelul marii, la poalele munților Făgăraș. Climatul localității este unul subalpin, cu variațiuni mici de temperatura între zi și noapte, lucru benefic pentru turismul balneoclimateric din zona.

Localitatea este înconjurată de masivul Făgăraș și de dealurile Măgura , Coasta Înalta și Gresia, acestea sunt acoperite de păduri de fag, stejar și brad, localitatia având o priveliște spectaculoasă.

Răul Bughea este principalul curs de apă care trece prin localitate, acesta izoreste din văile Zănoaga și Strâmbă, la poalele Boldului, însă prin localitate mai trece și pârâul Valea Siliștii, afuent al acestuia.

Datorită așezării sale geografice stațiunea Bughea de Sus este căutată și pentru climă, odihnă și tratament. La marginea comunei se află Complexul Balnear Măgura, renumit pentru tratarea diferselor afectiui reumatice. Acesta cuprinde un hotel cu 80 de locuri de cazare, restaurant, terasă.

În localitate găsim și peștera Peștera Albești, una din cele mai spectaculoase din Muntenia, fiind considerate rezervație geologică paleontologică, aici găsindu-se numreroase fosile pietrificate, precum crabi, arici de mare și dinți fosili de rechini .

Numeroase vile și pensiuni pun la dispoziția turiștilor un pat și o masă caldă, agroturismul începând să se dezvolte în zona. Amintim câteva: pensiunea Rebeca, pensiunea Casă Bela, pensiunea Lydia și casă Nady.

Leresti

Localitatea Lerești este asezată în nordul judetului si se invecineaza in nord cu Comuna Nucșoara, la vest cu comuna Bughea de Sus, la sud cu drumul national Câmpulung – Brasov, iar la est cu comuna Valea Mare Pravăț.

Istoria comunei Leresti este atestata inca din secolul al II-lea, din perioada geto-daca, prin descoperirile arheologice din punctul “Măilătoaia”, aici gasindu-se numeroase fragmente ceramice, torte, apeducte, dar si douo stampile tegulare. Toate acestea se afla in present la muzeul Scolii din Voienesti. Prima atestare documentara aa comunei este emisa in anul 1414 de Mircea cel Batran, acesta “întărește” lui Ion, Burcea si Călian satul Braniștea Urăsei o stâna în muntele Lerești. Numele localitatii se trage din muntele cu acelasi nume.

In anul 1963 la marginea localitatii au fost descoperite in urma unor sapaturi arheologice o biserică construita după anul 1470, 101 morminte datând din a doua jumatate a secolului al XV-lea, ceramică, monede din argint, o monedă românească emisă de voievodul Basarab al II-lea (1442 – 1443) unicat în Țara Româneasca.

Formele de relief predominante sunt dealurile si lunca, iar in partea de nord se gasesc Munții Iezer-Păpușa, Gradișteanu si Frăcea . Râul Târgului este principalul curs de apa din localitatea, acesta formandu-se din trei izvoare: Bătrâna, Cuca și Râușorul. Tot pe raza comunii se află si Barajul Râușor în care se revarsă Râușorul, Bătrâna și Cuca. In zilele calduroase primavara si vara, numerosi turisti vin la marginea barajului pentru relaxare si pescuit, dezvoltand turismul de weekend al localitatii.

Datorita pozitiei geografice, localitatea dispune de numeroase trasee montane, turistul putand admira peisajele locului. Cele mai spectaculoase sunt traseele spre masivul Iezer-Papusa, acesta fiind relativ usore, principalele puncte de atractie fiind Cabanele Voina si Cuca, Crucea Ateneului, dar si varfurile Papusa (2.391 m), Rosu (2.469 m), si Iezerul Mare (2.462 m). In localitate se gasesc numeroase puncte de cazare, atat turismul de weekend cat si agroturismul fiind destul de dezvoltate. Printre pensiuni si vile amintim: Complexul turistic Leresti, Pensiunea Amanda si Vila Lerest

4.2. Vestigii arheologice de interes cultural-istoric

Județul Argeș este un loc plin de încărcătură istorică, descoperirile arheologice atestând existența unor așezări omenești datând din Paleolitic. Tot aici au fost descoperite unelte aparținând "culturii de prund" și "culturii abbevilliane". La Teiu a fost descoperită o asejare ce datează din neolitc, iar la Titesti și Dobrești una ce datează din epoca bronzului. Argeșul este locul celui dintâi scaun al domniei românești, și tot aici a fost câștigată în anul 1330 prima bătălie pentru libertate. Pe aceste meleaguri, au sălășluit dacii și români, dar și numeroși domnitori și voievozi ai Țării Românești, cea ce face județul Argeș un loc de interes cultural-istoric.

Situl arheologic de la Urluieni

Situl arheologic se află în satul Urluieni, comună Bârlă, acesta datând din epoca română timpurie (secolele 1 și 2), fiind una dintre cele mai importante cetăți fortificate din județ. A fost descoperit 1940, dar abia în anul 1983 au fost începute cercetările. Din lipsa de fonduri aceste au fost ambandonate și reluate în 1995. În urmă săpăturilor au fost descoperite ruinele cetății române. Printre acestea a fost găsită și o moneda ce datează din 1870.

Ruinele reprezentau un punct român de apărare ce datează din secolele I-III. Acestea aparțin

Celor două castre numite Castellum A și Castellum B. Tot pe aici trec valurile Brazdă lui Novac și Troianul.

Castrul Roman Câmpulung-„Jidova”

Acesta este situată în municipiul Câmpulung, în cartierul Pescăreasă, fiind una dintre cele mai mari descoperiri arheologice ale județului. Chiar dacă istoria nu a oferit informații clare și precise despre acest loc, legendă spune că încă după retragerea aureliană și după perioada marilor migrații ce au transformat în cenușă operele arhitecturale și edilitare ale antichității, zidurile acestei locații au fost construite.

Apropeierea noastră de elementele antichității se poate face acum, după mai bine de 13 decenii de existența a acestui areal dacic. Odată cu vizitarea acestui castru, rămânem uimiți să descoperim sistemul de încălzire al daco-românilor,locurile pentru hrană a soldaților și a cailor, un adevărat loc de protective și odihnă.

Anul 1970 a fost punctual ascensional în descoperirea acestuia,fiind expuse obiecte din ceramică (opaițe, cărămizi și fragmente de țigle cu inscripții, amfore, piese de pavimentum și mozaic, piese pentru hypocaustum), arme (vârfuri de săgeți, sulițe, cuțite), accesorii de echipament militar etc. În incinta castrului se păstrează o parte din clădirile române (Principia – comandamentul, Praetorium – clădirea comandantului, clădirea ofițerilor, Horreum – magazia de cereale).

Cetatea Poenari

Cetatea este situată pe vârful Muntelui Cetățuia, satul Capatanenii Pământeni, comună Arefu, într-un cadru natural fortificat. Această a fost construită în secolele XIII și XV servind că scop de refugiu. Mai târziu acesta a fost transformată de Vlad Țepeș în cetatea ce o putem vedea și astăzi. Prima atestare documentară a acestei a fost în anul 1453 într-un document emis de Ludovic al V-lea.

Construcția alungită, cu ziduri groase, a fost ridicată direct pe stanca. Turnurile sunt acoperite cu șindrilă, interioarele sunt pardosite cu cărămizi dreptunghiulare. În anul 1462 această a avut parte de un asediul din partea turcilor, dar datorită zidurilor groase și celor 5 tunuri de apărare, a scăpat fără pagube majore.

Pentru a se ajunge la cetate, trebuiesc urcate 1.480 de trepte de beton, ce șerpuiesc printr–o peisaj de poveste. Odată ajuns în vârf se poate admira priveliștile frumoase ale văii Argeșului. Cetatea este un obiectiv turistic impresionant, cu o uriașă încărcătură istorică, ce este vizitat anual de numeroși turiști români și străini.

Fig. 4.1. Cetatea Poenar i(Sursa: www.cetateapoenari.ro)

4.3. Edificii religioase

Mănăstirea Curtea de Argeș

Mănăstirea Curtea de Argeș este situată în orașul cu acelasi nume, ansamblul cuprinzand biserica episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Romania, aceasta fiind trecuta pe lista monumentelor istorice din Romania. Aceasta a fost construită in stil bizantin de Neagoe Basarab intre anii 1512 si 1517,intr-un stil unic, cei 12 apostoli fiind reprezentați de 12 coloane executate dintr-un singur bloc. Intre ani 1875 si 1886, aceasta a fost restaurată de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, insa acesta i-a adus și unele modificări care au diminuat valoarea istorică a monumentului. In curtea mănăstirii, se află un izvor, numit popular „Fântâna lui Manole, dar si Capela-Paraclis, în interiorul căreia se află moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia.

Fig. 4.2 Manastirea Curtea de Arges (sursa: www.crestinortodox.ro)

Istoria acestei manastirii este una bogata, ea fiind construita pe fundațiile unui locaș mai vechi, mai exact peste ruinele primei Mitropolii a Țării Românești. Ginerele voievodului Neagoe Basarab, Radu de la Afumaț, in timpul domniei, a continuat decorarea bisericii, prin pisania din 10 septembrie 1526, care menționează și numele lui Dobromir zugravul.În anul 1793 biserica Mănăstirii Curtea de Argeș a devenit reședința Episcopiei Argeșului, devenind cunoscuta sub numele de Bierica Episcopala. In anul 1914 manastirea devine si necropolă regală, aici fiind inmormantatii regii și reginele României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria, precum și Carol al II-lea.

Ridicarea manastirii este pusa si pe seama unei legende. Aceasta spune ca Neagoe Basarab a cautat cei mai priceputi mesteri pentru ridicarea manastirii, dat tot ce construiau ziua, noaptea se dărâma. Insa meșterul Manole a visat intr- o noapte că dacă va zidii pe prima sotie ce va venii sa aduca de mancare muncitorilo a doua zi, construcția va rezista. Din nefericire, a doua zi, Ana (sotia mesterului manole) a fost prima care a venit, aceasta fiind zidita de sotul sau. Ca legenda să ne fie confirmată, locul in care Ana ar fi fost zidită este marcat cu o ștampilă roșie, si poate fii vazut si astazi pe unul din zidurile manastirii (vezi fig. 3.4.). Aceasi legenda spune ca la final constructiiei, cand manole si ceilalti muncitori se aflau pe acoperis, domnitorul a poruncit sa-li se ia schelele, ca acestia sa nu mai construiasca o manastire la fel de frumoasa. Acesta și-au făcut aripi din șindrile și s-au aruncat de pe acoperișul mănăstirii, insa incercarea a fost in zadar, acesta murind. În locul unde s-a prăbușit meșterul Manole a apărut un izvor – fântâna meșterului Manole.

O altă legendă este cea a Sfântei Filofteia . Se spune că fata, de numai 12 ani, a fost trimisă de tatăl său sa ii aduca mancare la camp, dar aceasta, milostive din fiere, a intalnit niste saraci si le-a dăruit lor toată mâncarea. Tatăl său când a aflat, s-a suparat si a ucis-o cu un topor. Legenda spune ca trupul fetei nu a putut fi ridicat decât în momentul pomenirii Mănăstirii Curtea de Argeș. Moastele acesteia pot fii vizitate si astazi, in Capela-Paraclis, fiind un loc de pelerinaj si inchinare.

Fig 4.3. Fantana mesterului Manole Fig.4.4. Zidul Plangerii

Mănăstirea Namaesti

Mănăstirea Nămăiești este situată la 5 km nord est de Câmpulung, în comună Valea Mare, sat Nămăiești, această fiind sculptată în stanca muntelui. Dată construirii acestui lăcaș nu este cunoscută cu exactitate, dar se spune că Mănăstirea Nămăiești datează din prima jumătate a secolului al XVI-lea. Această este considerată monument istoric.

Conform legendelor, se spune că trei ciobani care-și pășteau oile pe locul unde este construită mănăstirea au adormit și au avut același vis, în care li s-a arătat Maică Domnului și le-a spus că în acea stanca există o icoană. Dimineață, cei trei au găsit icoană în stanca, adusă acolo de Sf. Apostol Andrei, acesta negăsind pe nimeni în grotă le-a spus însoțitorilor lui, Nemo est, adică nu este nimeni și de-aici a rămas și numele localității Nămăiești. Aceași legendă spune că icoană visată de ciobani este cea care astăzi se află în partea stânga a mănăstirii reprezentând pe Maică Domnului cu Pruncul Iisus în brațe. Pictură a fost deteriorată de vreme, însă este considerată că una dintre cele mai vechi icoane din întreagă creștinătate, fiind pictată de către Sfântul Apostol și Evanghelist Luca.

Dincolo de legende, manstirea Nămăiești este una din cele mai vechi din țară, aflată într-o zona pitorească cu urme istorice. Această reprezintă un punct de interes turistic, fiind vizitată de mii de oameni în fiecare an.

Mănăstirea Negru Vodă, Capulung

Mănăstirea Negru Vodă se află la periferia orașului orașului Câmpulung Muscel. Această a fost întemeiată de voievodul Negru Vodă, în anul 1215. În anul 1628, biserica s-a surpat din cauza unui cutremur, Matei Basarab reconstruind-o pe aceeași temelie 7 ani mai târziu.

Mănăstirea este un important centru istoric și cultural al vechii Curți Domnești a Basarabilor, fiind și necropola domnească, aici găsindu-se cea mai veche lespede de mormânt voievodal, scrisă în limba slavonă, aparținând lui Nicolae Alexandru Basarab. Tot aici se găsește o frumoasă pictură realizată de Gheorghe Tătărăscu. Mănăstirea Negru Vodă a fost desființată în 1959 de către comuniști și reînființată în 1989 prin purtarea de grijă a Prea Sfințitului Calinic Episcop de Argeș și Muscel. Mănăstirea are șapte monahi și stareț pe Părintele Serafim Caiea.

Mănăstirea Cotmeana

Mănăstirea Cotmeana se află în județul Argeș, la 32 km de Pitești , pe drumul național ce leagă Piteștiul de Râmnicul Vâlcea. Această este considerată cea mai veche vatra monahală din Țară Românească, fiind construită în anul 1292, după spusele cercetătorilor. Prima atestare documentară datează din 20 mai 1388, din timpul lui Mircea cel Bătrân, care printr-un hrisov anunță existența acestui sfânt lăcaș odată cu ridicarea Mănăstirii Cozia. În anul 1711 biserica a fost restaurat ie domnitorul Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești între anii 1688-1714.

Mănăstirea Cotmeana a fost câmp de lupta pe vremea lui Mihnea cel Rău. Acesta a avut un conflict cu boierii Craiovești în februarie 1510, unde fiul sau, Mircea, este omorât, iar Mihnea cel Rău abia scapă cu viață, refugiindu-se în Transilvania. Săpăturile arheologice din jurul bisericii au scos la iveală o serie de morminte de tip athonit, de o mare sobrietate., dar și un tezaur de monede de aur și discuri ornamentale din teracotă, care sunt expuse la Muzeul Județean Argeș

Mănăstirea Cotmeana este un monument de sinteză arhitecturală, reprezentativ pentru turismul cultural din județ, dar pentru dezvoltarea arhitecturii muntenești din secolul al XIV-lea.

Mănăstirea Cetățuia Negru-Vodă

Mănăstirea Cetățuia Negru-Vodă este situată pe frumoasă vale a Dâmboviței, între satele Cetățeni și Cotenesti, la 22 de kilometri sud-est de orașul Câmpulung,. Cunoscută inițial sub denumirea de "Schitul Cetățuia Negru Vodă", mănăstirea este construită pe o stanca înalta, la altitudinea de 881 de metri. Accesul la mănăstire se fac pe o potecă îngustă, dar spectaculoasă, călătorul putând admira valea Dâmboviței.

Potrivit tradiției locale, pe culmea abruptă de piatră, a existat o cetate de rezistență zidită pe vremea ocupației române, acesta fiind loc de refugiu și pentru domnitorul Negru Vodă al Țării Românești, care își avea aici și o peștera de taină, numită până astăzi "Peștera lui Negru Vodă". De la această cetate și-ar fi luat numele, atât muntele, cât și satele din apropiere.

Fig. 4.5. Manastirea Cetatuia Negru-Voda (sursa: www.cetatuiamuscel.ro)

4.4. Muzee

Muzeul Județean Argeș

Muzeul se află în centrul municipiul Pitești, pe stradă Str. Armand Călinescu nr. 44 în fosta clădire a prefecturi județului. Această clădire construită în stil neoclasic datează din anul 1899.. Expozițiile de baza: ecologie și protecția mediului, artă plastică românească, istorie, arheologie istoria culturii și a civilizației moderne românești. Muzeul are și o bibloteca, această având peste 18.000 de volume.

Muzeul a fost fondat în anul 1928, de către un grup de oameni din Fundația Culturală Gheorghe Ionescu-Gion. Acesta avea trei secții, de artă populară, etnogrfie și istorie. În anul 1948 muzeul este închis, fiind redeschis sub numele Muzeul Regional Argeș tocmai în anul 1955. De a lungul anilor, muzeul s-a dezvoltat continuu, dezcizandu-se noi secții precum cea de istorie naturală, artă plastic și științele naturii. În anul 1970, muzeul își mută sediul în fosta clădire a Prefecturii Argeș, sediu rămas și în zilele de astăzi.

În prezent, muzeul este împărțit în trei corpuri, numite Corpul A, B și C. În corpul A se găsește expoziția de istorie. Această a fost inaugurate în anul 1974 și cuprinde evoluția culturii și a istoriei argeșene din paleolitic și până în secolul trecut. Aici se găsesc numeroase unelte, vase ceramice și arme descoperite în siturile arheologice din județ. Tot în cadrul aceluiași corp este adăpostită și secția de stinte ale naturii, inaugurată în anul 1977. Această este împărțită în trei secțiuni: „Originea vieții și evoluția viețuitoarelor pe pământ”, „Organizarea materiei vii și relațiile din cadrul ecosistemului" și „Relația om – natură și ocrotirea mediului înconjurător”

Corpurile B și C au fost construite în perioada 1997-2004. Acestea cuprind Muzeul Sportului Argeșean, biblioteca muzeului, Galeria Națională de Artă Naivă, Planetariul, dar și diverse laboratoare și Săli de conferință.

Fig. 4.6. Muzeul Judetean Arges (sursa: www.muzeul-judetean-arges.ro)

Muzeul Sportului Argeșean- Campionii

Acesta a fost inaugurat în anul 2008, în cadrul Muzeului Județean Argeș, acesta fiind dedicat sportivilor argeșeni. Acesta cuprinde medalii, cupe, diplome, echipamente sportive și tot felul de obiecte ce au aparținut unor campioni argeșeni. Muzeul este dedicat unor multitudini de sporturi precum: atletism, fotbal, tenis, box, înot, ciclism siautomobilism, iar personalitățile sportive ce au reprezentat județul Argeș în cele mai înalte competiții amintite în acest muzeu sunt: Nicolae Dobrin, Ion Barbu, Adrian Mutu, Olimpia Cataramă, Marian Oprea, Ruxandra Dragomir, Viorel Ioana, Mircea Fulger, Crinu Olteanu și Marian Popesccu.

Muzeul Sportului Argeșean – Campionii este și va rămâne în continuare un muzeu deschis tinerilor sportivi, viitori campioni.

Planetariul Pitești

Planetariul a fost inaugurat în anul 2008, în cadrul Muzeului Județean Argeș, fiind singurul din România și cel mai performant din Europa în acel moment. Acesta poate găzdui 40 de personae în condiții optime de confort, dispunând de un mobilier specific planetariilor și de un sistem de climatizare optim și ecologic.

Ecranul planetariul este HD, sub formă de cupola pe acesta specatatorii putând vedea planetele, stelele și alte corpuri cerești. Principalele spectacole cinematografe ce pot fi urmărite sunt: "Universul pentru ține!", "Ora de astronomie" și "Cerul nostru, azi!"

Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”

Galeria de Artă se află în fosta clădire a primăriei orașului, construită în anul 1886. În interiorul acesteia întâlnim peste 1100 lucrări de pictură și sculptură clasică și contemporană. Galeria poartă numele marelui pictor român, cu origini germane, născut la Pitseti, Rudolf Schweitzer. Acesta are în cadrul muzeului, la etaj, două săli ce îi sunt dedicate picturii sale. Tot la etaj se află expuse picturi de Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, pictori ce au pus bazele școlii naționale de pictură modern. La parterul clădirii se găsește expoziția de artă contemporană românească.

Muzeul Municipal Curtea de Argeș

Muzeul se află în municipiul Curtea de Argeș acesta fiind inaugurat în anul 1969 în casă pictorului Dumitru Norocea . În anul 1987, acesta a fost mutat într-un local, el însuși monument istoric localizat în piațeta din față Bisericii Domnești, sediu ce se păstrează și în prezent.

Profilele principale ale muzeului sunt: Arheologie medievală, Etnografie, Istorie, Memoriale, Numismatică, Știință și tehnică, muzeul adăpostind peste 12.000 piese, organizate în 7 Săli, fiecare apartinad unei perioade istorice a orașului. Sunt prezente colecții de arheologie, cuprizand obiecte, unelte, arme din perioadele neolitice, dacice, medievale și bazantine, dar și piese din artă românească.

4.5. Cladiri si case de interes cultural si turistic

Casă memorială „George Topârceanu”

Casă memorială a marelui poet se găsește în localitatea Nămăiești, comună Valea Mare Pravăț, județul Argeș, la 6 km de municipiul Câmpulung. Această este tipic musceleana, fiind o casă bătrânească cu demisol, etaj și pridvor, în care se intră printr-un cerdac larg, rustic. Poetul a locuit aici timp de 8 ani, în timp ce soția și fiul sau au continuat la locuiască aici și după mutarea poetului la București. Imobilul a fost donat de soția poetului, Victoria Topârceanu, în anul 1966, în scopul construirii casei memoriale a acestuia.

În interiorul casei, mai exact la etajul acesteia, este amenajat un muzeu ce abundă de obiecte ce ilustrează viață și activitatea poetului, acte și fotografii de familie, ediții ale scrierilor sale și portrete ale poetului. În holul etajului sunt expuse câteva volume apărute în timpul vieții, manuscrisul romanului neterminat: “Minunile Sfântului Sisoe” dar și ultimul portret al poetului. În camera din dreapta, fosta camera de lucru a poetului se găsește manuscrisul original al poemei “Somnul iubitei” (1911), dar și bastonul poetului, fluierele și cutia pustii de vânătoare. În bibloteca aflată în aceași camera se pot găsi numeroase volume din literature universal, dar și exemplare ale unor reviste cu care acesta a colaborat.

În prezent, casă aparține Muzeului Municipal Câmpulung, atrăgând în fiecare an numeroși vizitatori, fascinați de opera și viață marelui poet. Această este foarte importantă pentru cultură și turismul satului Nămăiești, municipiului Câmpulung și implicit județului Argeș.

Casă memorială Dinu Lipatti

Casă memorială Dinu Lipatti se află în comună Leordeni, localitatea Cioclesti. Această este construită între anii 1938 și 1942, în stil neoromânesc, de către tatăl marelui pianist. În anul 1985 se deschide muzeul memorial Dinu Lippati, acesta deținând numeroase obiecte ale marelui compzitor, precum pianul, diverse partituri și diplome.

Dinu Constantin Lipatti (1917-1950) a fost un celebru pianist, compozitor și pedagog român, nasul acestuia de botez fiind George Enescu. Carieră acestuia a fost una strălucitoare având concerte în toată Europa, fiind de altfel și profesor de pian la Conservatorul din Geneva.

Documentele și obiectele prezente astăzi în Casă Memorială au fost donate de cǎtre fratele pianistului, ambasadorul Valentin Lipatti. Multe din fotografiile prezente în casă sunt făcute de Dinu Lipatti, acesta fiind și un talentat fotograf. Toate aceste obiecte ilustreazǎ, pas cu pas, evoluția lui Dinu Lipatti, de când era doar un copil talentat și panǎ când a ajuns sǎ fie o figurǎ respectatǎ și admiratǎ de cǎtre iubitorii de artǎ și nu numai, dând locului un farmec aparte.

Casă memorială Liviu Rebreanu

Casă memorială Liviu Rebreanu este situată în comună Ștefănești, județul Argeș. Această a fost construită la începutul secolului XX, iar ulterior a fost cumpărată de către Liviu Rebreanu. În anul 1969, la 25 ani de la moartea scriitorului, imobilul a fost transformat în casă memorială, aici găsindu-se diverse obiecte și piese de mobilier , dar și numeroase exemplare alee vastei sale opere.

Liviu Rebreanu (1885-1944) a fost un prozator și dramaturg român, membru al Academiei Române. Acesta s-a născut în satul Tarlisiua, județul Bistrița –Năsăud, însă o mare parte din viață a petrcut-o Ștefănești, locul unde acesta a și decedat. Opera acestuia este diversificată, cuprizand numeroase române precum Pădurea Spânzuraților, Răscoala, acesta din urmă fiind scrisă chiar în casă memorial din Ștefănești. .

Casă evocă personalitatea scriitorului, în această găsindu-se valoroase lucrări de grafică (cărbune, creion, penița), manuscrise, ediții ale operei sale, tablouri în care sunt reprezentate mama, cât și fiica acestuia, numeroase scrisori primite de la oameni de cultură români sau străini. În sufrageria imobilului se poate întâlni biroul romancierului, o colecție de icoane, dar și o pendulă cu soclu unicata. În bucătărie putem vedea o impresionantă colecție de ceramică specifică zonei Ardealului.

Casă memorială Mihai Tican-Rumano

Casă memorială Mihai Tican-Rumano se găsește în localitatea Berevoiești, județul Argeș. Aceastaare o statura mijlocie și este construită în stilul mucelean.

Mihai Tican-Româno (1895-1967) a fost un scriitor român, colecționar de artă, dar și un faimos călător, acesta călătorind în Africa, Asia și Europa. Cele mai importante opera sunt: „Viață albilor în țară negrilor”, ”Locul cu elefanți”, „Monștrii apelor”, „Dansul canibalilor”.

În casă natală a acestuia se găsesc pe lângă obiectele personale, opera, instrumente și multe altele și o colecție impresionată de opera de artă. O parte din acestea au fost donate de acesta Muzeului orășenesc Câmpulung, în anul 1959.

Inaugurarea casei memoriale a avut loc la 29 mai 1982. Pe placă comemorativă scrie: „ Aici s-a născut scriitorul, ziaristul și exploratorul Mihai Tican Rumano.”

4.6. Evenimente cultural cu atractivitate turistica

Simfonia Lalelelor

Simfonia Lalelor este un festival anual ce se desfășoară în municipiul Pitești din anul 1978, când a avut loc prima ediție. Această este cea mai mare expoziție florală din România, aici fiind expuse pe lângă lalele și trandafiri, orhidee, crini imperiali. Municipiul Pitești mai este numit și orașul Lalelelor, anul acesta primăria plantând câte un bulb de lalea pentru fiecare locuitor, aproximativ 160.000.

Festivalul, ajuns deja la ediția cu numărul 37, reunește în fiecare an mii de iubitori de flori, dar și simpli turiști atrași de celelate atracții ale festivalui. Primăria organizează anual, pe lângă expoziția florală, simpozioanele stintifice, paradă florilor și numeroase concerte, întreceri sportive și expoziții de pictură. Sfârșitul expoziției se încheie cu un superb foc de artificii. Pe tot parcursul festivalului, programul muzeelor și a planetariului din oraș este prelungit, eveniment numit ,, Noptea albă a Simfoniei Lalelelor”

În anul 2008 s-a încercat depășirea unui record, cand 5000 de tineri îmbrăcați cu tricouri inscripționate cu logo-ul Simfoniei lalelelor, au dansat sincron pe melodia cântărețului piteștean Smiley.

Festivalul Național Dinu Lipatti

Festivalul, ajuns la a două ediție se defășoară anual în perioada 27 – 30mai, în mai multe locații din județul Argeș și face parte din programul muzeul Județean Argeș ,,Moștenire culturală” . Acesta este dedicată marelui pianist și compozitor Dinu Lipatti, ce anul acesta împlinea 96 de ani.

În cadrul festivalui are loc un concurs pe trei secțiuni: pian, vioara și canto, acesta fiind principala atracție a evenimentului. La fel că și anul trecut, anul acesta, festivalul a atras numeroși pasionați de muzică clasică, făcând din Județul Argeș un punct de atracție cultural.

Dracula-fest

Dracula fest este un festival ce a debutat in 2009 si ce se desfasoara anual în comuna Arefu. Acesta are ca scop promovarea turismului comunei prin prisma marelui domnitor Vlad Tepes si a legendelor ce s-au format in jurul acestuia. In fiecare an, in timpul festivalului, localitatea se transforma in una cu atmosfera medieval, aici organizandu-se diverse activitati si parade. In cei cinci ani de activitate, acesta a strans mii de vizitatori, transformand turismul din zona in unul profitabil.

Tabăra de sculptură – Ion Gherasimescu

Tabara, ce poarta numele marelui mester popular Ion Gherasimescu, se organizeaza anual, pe toata perioada verii, in localitatea Valea Danuluii. Numerosi sculptori se strang aici, creand adevarate capodopere, de o frumusete si o valoare culturala imensa. Localitatea atrage pe perioada taberei, numerosi pasionati de arta populara, aceasta fiind benefica pentru turism.

.

CAPITOLUL V

TURISMUL RURAL SI AGROTURISMUL IN JUDETUL ARGEȘ

5.1.Evolutia turismului rural

Turismul rural este o formă a turismului care include orice activitate turistică organizată și condusă în spațiul rural de către populația locală, valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane), precum și dotările, structurile turistice, inclusiv pensiunile și fermele agroturistice."[2]

Turismul rural, datează încă din antichitate, când oamenii făceau pelerinaje la locurile sfinte sau participau la diverse activități cu scop recreativ. În perioda română călătoriile militare s-au intensificat, iar prin intermediul acestora, soldații vizitau și diverse locuri și sate. În secolele XVI-XVII, toți mai mulți pictori au fost interesați de spațial rural, aceștia surprizând în operele rol peisaje rurale spectaculoase ce au îndrumat multe personae să viziteze acele locuri.

După anii 1960, din pricina urbanizării excesive, tot mai mulți oameni au căutat petrecerea timpului liber într-un loc liniștit, departe de poluarea marilor orașe, turismul rural devenind activitate economică importantă.

În România turismul rural a început să fie practicat sporadic și neorganizat între secolelele XIX și XX când tot mai mulți pictori au imortalizat în picturile lor spațial rural românesc. Picturile acestora au atras mulți vizitatori în zonele respective, fiind fermecați de frumusețea locurilor. Oameni insariti și-au cumpărat chiar o a două locuința la sat, folosind-o în timpul vacanțelor. Cei cu o situație financiară mai proastă alegeau doar să viziteze locurile și uneori rămâneau la bisericile din zona.

După anul 1989, turismul rural a început să se practice organizat în zona Rucăr-Bran, unde toți mai mulți săteni își deschideau casele pentru primirea turiștilor, făcând din asta o afacere. Acestea au început să fie clasificate și omologate în funcție de confort, asemenea cabanelor și hotelurilor. În anul 1994 a fost înființată Asociația Națională pentru Turism Rural Ecologic și Cultural din România (ANTREC ), având că scop identificarea și promovarea potențialului turistic rural. Această și-a deschis filiale în tot mai multe județe, omologând tot mai multe gospodării, turismul rural dezvoltându-se în toată țară, astăzi ocupând un loc important în oferta turistică, find ales de tot mai mulți oameni.

5.2. Efectele dezvoltarii agroturismului in judetul Argeș

Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare și servirea mesei numai pensiunile turistice rurale și pensiunile agro-turistice, beneficiind de un mediu nepoluat și pitoresc, de atracțiile turistice naturale și de valorile cultural-istoric și de tradițiile și obiceiurile prezente în mediul rural.

Județul Argeș deține o zona turistică aparte ce s-a remarcat de-a lungul anilor prin peisajele spectaculoase, prin resursele naturale și antropice și prin stațiunile rurale și balneo-climaterice. Agroturismul deține o pondere destul de ridicată în turismul județului, acesta făcându-se remarcat în zona Rucăr, dar și în satele Leresti, Dragoslavele. Acesta se evidențiază prin mai mulți factori precum calitatea peisajului natural, a purității apelor și a aerului din zonele montane, dar și a numeroasele obiective turistice. Un alt element important în agroturismul argeșean este ospitalitatea localnicilor. În zona Rucăr, datorită gospodariior mari, localnicii primesc turiști în acestea, oferindu-le confort, dar și produse naturale, turistul având posibilitatea să guste din preparatele tradiționale și băuturile specific zonei.

Zona Rucăr – Bran reprezintă principala zona agroturistică a țării.Această este situată în centrul României, lucru ce i-a permis să se dezvolte turisitic. În fiecare an aici vin numeroși turiști, atrași de peisajele pitorești, de calitatea excepțională a servicilor și de produsele locale.

Fig 5.1.Satul Rucar (sursa: www.valiovidiu.ro)

Încă de la apariția primelor forme de agroturism în județul Argeș, turismul și implicit economia acestuia a avut de câștigat, deoarece tot mai mulți turiști au început să prefere petrecerea timpului liber în zone rurale. În primul rând s-au creat numeroase locuri de muncă ușoare contribuind totodată la creșterea economică a județului . În plus prin crearea acestor locuri de muncă, migrația locuitorilor spre orașe s-a mixorat, stopând depopularizarea zonelor rurale. Satele argeșene din zona montană sunt slab dezvoltate industrial, agrourismul fiind printre singurele activități ce pot aduce profit acestora.

Alte avantaje ale agroturismului sunt:

-susținerea economică a agricultorilor – aceștia își pot majoră câștigurile prin închirierea camerelor și prin vânzarea la un preț bun a produselor producție propie, astfel agricultură devenind și mai profitabilă;

-promovarea artei populare și a obiceilor locale – în ultimul timp, datorită urbanizării excesive, obicieiurile și tradițiile locale au început să se piardă, iar prin intermediul agroturismului acestea pot fi redescoperite și appreciate la adevărată lor valoare;

– dezvoltarea infrastructurii rutiere – satele din zona de munte sunt slab dezvoltate, rețeaua de drumurii fiind într-o stare nefavorabilă, iar prin atragerea fondurilor europene allocate agroturismului și turismului rural, aceste pot fi renovate și adue într-o stare mai bună;

– atragerea de noi investitori.

CONCLUZII SI RECOMANDARI