Posibilitatea Cresterii Eficientei Logistice la S.c. Lillenium Press S.r.l

POSIBILITATEA CREȘTERII EFICIENȚEI LOGISTICE

LA S.C MILLENIUM PRESS S.R.L PRIN

EXTERNALIZAREA TRANSPORTURILOR

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1 – Conceptul și conținutul logisticii

Conceptul logistic

Activitățile logisticii.

Sisteme logistice

Sistemul logistic al firmei

Costul logistic total

Capitolul 2 – Prezentarea S.C. Millenium Press S.R.L

2.1 Prezentarea firmei și a domeniului de activitate

2.2 Situația economică a S.C. Millenium Press S.R.L

2.3 Managementul transporturilor

Capitolul 3 – Sistemul logistic al S.C. Millenium Press S.R.L.

3.1 Componentele sistemului logistic

3.2 Factori generator ai costurilor

3.3 Analiza costurilor de transport pe rute

3.4 Costul logistic total

Capitolul 4 – Concluzii și propuneri privind sistemul logistic al

S.C. Millenium Press S.R.L.

Bibliografie

INTRODUCERE

Transporturile reprezintă un domeniu important al activității economico-sociale pentru că prin intermediul lor se efectuează deplasarea în spațiu a bunurilor și oamenilor în scopul satisfacerii necesitătilor materiale și spirituale ale societății omenești.

Transporturile, sunt apreciate ca fiind un important subsistem al sistemului de producție de materiale și serviciilor, având un rol important în asigurarea unei bune funcționări a fluxurilor ce se formează între componentele sistemului producției materiale și ale serviciilor acestuia revenindu-i multiple sarcini în optimizarea spațiului și timpului economic, în reducerea timpului necesar realizării binomului producție – desfacere.

Transportul poate contribui la: reducerea ciclului de productie, accelerarea vitezei de rotație a mijloacelor circulante, Imbunaătățirea indicatorilor economico-financiari.

Costul transporturilor poate atinge 40 % din costurile totale de producție. Practic, nu există nici o activitate de producție materială care să nu fie legată și condiționată, într-un fel sau altul, de transport.

Transporturile de mărfuri, fără să producă bunuri materiale în sine, produc o utilitate (deplasarea spațială a produselor) care se consumă chiar în timpul procesului de producție și o valoare de schimb determinată de valoarea mijloacelor de muncă vie și materială consumată, care se adaugă la valoarea obiectului muncii în transporturi (bunul material transportat).

Prin conducerea științifică se urmărește creșterea aportului transporturilor la crearea profitului, prin satisfacerea nevoilor de produse ale întreprinderii, atunci și acolo unde acestea apar, prin optimizarea într-o viziune globală a activității de transporturi.

Având în vedere necesitatea realizării legăturilor dintre producție și consum, transporturile sunt acelea care deplasează bunurile obținute în celelate ramuri ale producției materiale din locul în care au fost produse la cel în care urmează a fi consumate în cadrul pieței interne și internaționale.

Optimizarea costurilor unei companii înseamnă de multe externalizare de servicii.

În ultima vreme tot mai multe firme, în special cele de retail, au decis să separe activitatea de transport de cea de bază. Această decizie managerială este de bun augur, întrucât costurile operaționale sunt diminuate în mod semnificativ.

Deși numărul celor care aleg să apeleze la firmele specializate în prestarea acestor servicii este din ce în ce mai mare, totuși România se află încă la un nivel destul de scăzut față de țările Uniunii Europene.

Companiile care decid să-și externalizeze aceste servicii au la dispoziție două modalități: fie apelează la serviciile unei fime specializate, deja prezentă pe piață, fie își înființează propria divizie de logistică, în acest caz având și avantajul preluării unor potențiali clienți. Oricum ar fi, specialiștii din piață susțin că externalizarea reprezintă o mișcare eficientă.

Externalizarea reprezinta o optiune viabilă pentru companii. Externalizarea afacerilor se face din motive numeroase și variabile – creșterea valorii asociaților, depășirea lipsurilor în capacitățile interne, alinierea la nivelul competitorilor, câștigarea avantajului competitiv, îmbunătățirea capacităților, creșterea vânzăilor, îmbunătățirea serviciilor, reducerea stocurilor, cresterea vitezei de mișcare a stocurilor, îmbunătățirea cash flow-urilor, transformarea costurilor fixe în costuri variabile și alte beneficii, atât tangibile cât și intangibile. La cote maxime si procedând corect, externalizarea poate fi folosită pentru a crea o companie puternică și viabilă pe piață.

Pornind de la aceste aspecte am structurat lucrarea în patru capitole.

În primul capitol “Conceptul și conținutul logisticii” sunt prezentate aspect generale privind domeniul logisticii. Sunt prezentate definiții ale logisticii, principalele activități ale logisticii și anume: prelucrarea comenzilor, managementul achiziției, managementul transporturilor, managementul stocurilor, managementul depozitarii, managementul bunurilor și materialelor, managementul ambalării, managementul servirii clienților și managementul informațiilor. De asemenea este prezentat sistemul logistic al firmei pe componentele sale majore: aprovizionarea, activitățile de susținere și distribuția, avantajele și dezavantajele implementării unui lanț logistic. În finalul capitolului sunt prezentate câteva considerente privind costul logistic total.

În capitolul al doilea “Prezentarea S.C.Millenium Press S.R.L. și a contextului economic”, după cum sugerează și titlul este făcută o scurtă prezentare a S.C.Millenium Press S.R.L. Este prezentată situația economic și evoluția în ultimii trei ani aprincipalilor indicatori economici(cifră de afacere, venituri, cheltuieli, active imobilizate și circulante). Este prezentat sistemul de management al transporturilor și criteriile care stau la baza acestui management, principalele rute pe care societatea își desfășoară activitatea și o scurtă tipologie a lor.

Capitolul trei este dedicat sistemului logistic la S.C.Millenium Press S.R.L Sunt prezentate activitățile cele mai importante, precum: aprovizionarea, recepția produselor, transportul, depozitarea, manipularea, ambalarea. În continuare sunt prezentați principalii factori generatori ai costului transportului precum diverse taxe și impozite, prețul carburantului și reparației și întreținerii parcului auto, sau costul salarial.

În continuarea capitolului este prezentat modul de determinare a costurilor de transport aferente rutelor de parcurs; sunt prezentate cinci rute diferite. În finalul capitolului este determinat și prezentat costul logistic total.

În ultimul capitol “Concluzii și propuneri privind sistemul logistic al S.C. Millenium Press S.R.L. “ este prezentată o scurtă analiză a costului logistic estimat, a veniturilor realizate și a cheltuielilor efectuate. Ca urmare acestei analize s-a avansat propunerea de externalizare a seviciilor de distibuție prezentând economiile care s-ar obține în urma externalizării.

CAPITOLUL 1

CONCEPTUL ȘI CONȚINUTUL LOGISTICII

Deși în prezent logistica reprezintă o componentă fundamentală a activității economice, ea este încă interpretată în numeroase modalități atât de către practicieni, cei care desfășoară concret activități economice (comerciale sau de producție) cât și de către specialiști, teoreticieni și cercetători în domeniu economic. Această situație determină încă o înțelegere greșită sau în orice caz diferită de la caz la caz a semnificației sale conceptuale.

CONCEPTUL LOGISTIC

Logistica se poate defini ca fiind “procesul cu care se gestionează într-o manieră strategică transferul și stocarea materialelor, componentelor și produselor finite începând de la furnizori, traversând societatea până la ajungerea produselor la consumatori”. (Martin Christofer).

Activitatea de comerț a cunoscut o evoluție spectaculoasă în ultimii ani, producătorii și angrosiștii fiind nevoiți să utilizeze strategii, canale de distribuție, sisteme logistice, metode de stocare, depozitare și gestiune moderne, pentru a opera cu costuri cât mai mici și a putea face față concurenței.

Logistica are un rol din ce în ce mai important în activitatea firmelor, aflându-se într-o conexiune permanentă cu producția, vânzarea, marketingul și servirea clienților. Prin organizarea unei activități logistice eficiente, această funcție își va putea aduce o contribuție reală la creșterea rentabilității societății. Tot mai multi practicieni și mentori în domeniul conceptual afirmă că logistica este o sursă reală de avantaj competitiv. Prin reconsiderarea strategiei de servicii logistice pentru clienți, organizația poate satisface într-un grad mai înalt așteptările partenerilor de afaceri sau exigențele segmentelor de piață vizate, în condițiile diferențierii de oferta concurenților.

Logistica ocupă în cadrul socetăți o poziție unică ce-i permite să coordoneze relațiile care inflențează atât fluxul de informații, cât și pe cel de bunuri, având ca scop final executarea comenzilor primite. Fluxul începe atunci când clientul se decide să facă o comandă și se încheie atunci când comanda este onorată.

Pornind de la esența sa, se poate considera că logistica exprimă și măsoară nivelul la care se desfășoară distribuția bunurilor. Mai exact nivelul la care este servit clientul, fie el intermediar sau final, persoana fizică sau juridică. Chiar dacă solicitările acestor două categorii de clienți diferă, logistica permite distribuției mărfurilor, luată în mod simplist ca sumă a vânzătorilor, să răspundă cât mai adecvat cu putință respectivelor solicitări.

Definirea logisticii. O primă definiție, în sensul economic al logisticii, a fost enunțată în anul 1948 de către Asociația Americană de Marketing care o definește ca fiind „Mișcarea și manevrarea produselor de la punctul de producție la punctul de consum sau utilizare”.

În anul 1963 The National Council of the Physical Distribution Management, a definit ceea ce mai târziu a devenit doar o componentă a conceptului modern de logistică, respectiv gestiunea distribuției fizice: „Termenul utilizat în industrie și comerț pentru a descrie spectrul vast de activități necesare în vederea obținerii unei mișcări eficiente a produselor finite de la ieșirea din procesul de fabricație până la consumator.”

Aceasta definire pune problema includerii în logistica a mișcării materiilor prime de la furnizor până la intrare în procesul de fabricație.

Activitățile astfel incluse sunt „transportul produselor, depozitarea, manevrarea, ambalarea de protecție, controlul stocurilor, alegerea amplasamentelor uzinelor și depozitelor, satisfacerea comenzilor, analuza previziunilor pieței și service-ul oferit clienților.

Cea mai complexă definiție arată ca logistica este un proces triplu de planificare aprovizionare și onorare a unei comenzi care permite :

anticiparea solicitării clientului;

obținerea capitalului, resurselor umane și tehnologice și a bunurilor necesare satisfacerii clientului;

optimizarea și utilizarea rețelelor de distribuție a produselor, informațiilor și serviciilor necesare onorării complete și rapide a comenzilor la cele mai mici costuri.

Afirmația unanim acceptată este aceea că logistica se ocupă cu asigurarea resurselor la locul și în momentul cerut de către consumator.

Practic, conceptul cuprinde toate activitățile necesare managementului fluxului de bunuri între furnizarea de materii prime și utilizarea finală. Aceste activități sunt legate de mișcarea și stocarea bunurilor, materialelor și informațiilor, și trebuie să îndeplinească două obiective fundamentale: atingerea unui nivel ridicat de servire a clienților la cele mai scăzute costuri posibile, respectiv crearea unui sistem logistic care să permită un răspuns adecvat la solicitările clientului. Astfel se poate formula misiunea logisticii care ar consta în furnizarea bunurilor și serviciilor la locul, timpul și în condițiile solicitate de client cu obținerea unui maxim de profit.

Îndeplini în momentul cerut de către consumator.

Practic, conceptul cuprinde toate activitățile necesare managementului fluxului de bunuri între furnizarea de materii prime și utilizarea finală. Aceste activități sunt legate de mișcarea și stocarea bunurilor, materialelor și informațiilor, și trebuie să îndeplinească două obiective fundamentale: atingerea unui nivel ridicat de servire a clienților la cele mai scăzute costuri posibile, respectiv crearea unui sistem logistic care să permită un răspuns adecvat la solicitările clientului. Astfel se poate formula misiunea logisticii care ar consta în furnizarea bunurilor și serviciilor la locul, timpul și în condițiile solicitate de client cu obținerea unui maxim de profit.

Îndeplinirea acestui scop, determină o contribuție importantă a logisticii la creșterea profitului firmei și mai ales la crearea unui potențial substanțial de sporire a competitivității acesteia pe piață.

1.2 ACTIVITĂȚILE LOGISTICE

În esență, activitățile cheie necesare desfășurării fluxului de bunuri în interiorul canalului logistic sunt previziunea cereri și planificarea vânzărilor, aprovizionarea, selectarea amplasamentului unității de producție, manipularea materialelor, stocarea, depozitarea, prelucrarea comenzilor, ambalarea, transportul, gestiunea informațiilor, servirea clienților, mentenanța, gestiunea retururilor, distribuția inversă.

Acestea se desfășoară de la punctul de origine la cel de utilizare/consum, componente ale logisticii integrate pot fi asociate cu nouă activități manageriale fundamentale necesare funcționării logisticii.

Definirea conținutului lor are la baza ponderea și prezența lor în sistemele logistice ale majorității firmelor.

Aceste activități sunt: prelucrarea comenzilor, managementul achiziției, managementul transporturilor, managementul stocurilor, managementul depozitarii, managementul bunurilor și materialelor, managementul ambalării, managementul servirii clienților și managementul informațiilor.

Prelucrarea comenzilor. Include sistemele de prelucrare a comenzilor clienților, de verificare a stadiului de prelucrare a acestora, de comunicare cu clientul și de onorare concretă a acestora prin livrarea bunurilor. Astfel, prelucrarea comenzilor contribuie direct la performanță logistică prin reducerea mărimii intervalului de livrare a produselor ca urmare a unei decizii judicioase și correct fundamentate de declanșare a livrării produselor către client.

Principalele decizii manageriale specifice prelucrării comenzilor urmăresc:

stabilirea procedurilor de primire a comenzilor de la clienți;

stabilirea metodelor de transmitere a informațiilor privind comenzile în cadrul firmei;

definirea ordinii de prioritate în prelucrarea comenzilor;

alegerea variantei de onorare a comenzii.

Concrect, prelucrarea comenzilor include activității de verificare a stocurilor și a plăților, de prelucrare a facturilor și de stabilire a cantităților, prelucrarea comenzilor este în cea mai mare parte un proces amplu și foarte automatizat.

Deoarece prelucrarea comenzilor este o componentă a interfeței cu clientul ea poate avea un rol fundamental în formarea percepției asupra nivelului de servire și deci asupra satisfacției clientului. Totodată, prelucarea comenzilor are o pondere foarte mare, până la 70%, în timpul de desfășurare a ciclului unei comenzi. Ca urmare, în scopul creșterii eficienței și a preciziei prelucrării comenzilor, din ce în ce mai multe firme implementează metode complexe de prelucrare a comenzilor cum ar fi schimbul de date computerizat (EDI – electronic data interchange) care permite eliminarea documentației prin introducerea datelor direct în sistemul informatic al vânzătorului, transferul electronic de fonduri (EFT – electronic funds transfer), utilizarea codurilor de bare pentru indentificarea produselor solicitate și actualizarea automată a nivelului stocului, utilizarea calculatoarelor portabile și a conexiunilor rapide care permit urmărirea în timp real a disponibilității bunurilor și stadiului prelucrării comenzilor.

Managementul achiziției. Achitiția are un rol tot mai important în crearea de valoare, în cadrul sistemului logistic ca urmare a extinderii aprovizionării din surse externe organizației. De asemenea deoarece tendința actuală este de dezvoltare a relațiilor bazate pe alianțe strategice cu principalii furnizori, poziția achiziției și implicit a aprovizionării în cadrul activităților firmelor devine din ce în ce mai importantă.

Managementul transporturilor. Este una dintre activitățile fundamentale ale logisticii pornind de la faptul că desfășurarea fluxului într-un canal logistic presupune circulația materiilor prime, materialelor și bunurilor de la punctual de origine la clientul final. Totodată, contribuția sa la costurile activității organizațiilor și la cele logistice este una dintre cele mai importante.

Transportul este adesea considerat ca fiind cea mai importantă componentă în costul logistic total. Managementul transporturilor presupune în esența derularea unor activități cum ar fi alegerea celor mai adecvate modalități de transport (rutier, feroviar, maritime, aerian, prin conducte) deplasarea mărfurilor, evaluarea și selecția transportatorilor, consolidarea transporturilor, stabilirea rutelor de transport, programarea transporturilor, asigurarea respectării regulilor de transport din zona unde se efectuează.

Managementul stocării și al depozitării. Reprezintă o componentă esențială în funcționarea sistemului logistic al firmei. Stocurile oferă utilitatea de timp așteptată de client prin asigurarea disponibilității bunurilor la momentul la care sunt solicitate de către client. Totodată, depozitarea contribuie la funcția stocurilor, depozitele permițând menținerea acestora pentru o utilizare sau comercializare ulterioară sub forma stocurilor.

Managementul bunurilor și materialelor. Are în vedere gestiunea activităților legate de manipularea bunurilor și materialelor. Aceasta cuprinde o arie largă de activități care au în vedere practic toate aspectele legate de mișcarea materiilor prime, componentelor, bunurilor semifinite și finite în interiorul întreprinderilor și al depozitelor. O întreprindere suportă costuri fără să adauge valoare de fiecare dată când un anumit material este mișcat sau manipulat. Astfel, manipularea are o pondere considerabilă în costurile logistice și este influențată direct de deciziile privind depozitarea și influențează durata intervalului de lucrare și implicit nivelul de servire a clientului.

Ca urmare, unul dintre obiectivele principale al managementului bunurilor și materialelor este reducerea sau chiar eliminarea necesității manevrării ori de câte ori acest lucru este posibil. Acest obiectiv poate fi atins prin scurtarea distantelor, eliminarea blocajelor, inventarierea regulată a stocurilor, reducerea risipei și a pierderilor rezultate din manipularea necorespunzătoare, furturi și deteriorări.

Acestor acțiuni li se adauga și o serie de decizii care urmăresc alegerea echipamentului de manipulare (manuale, sau mecanizate), alcătuirea unităților de produse (consolidare, paletizare, containerizare) și introducerea/preluarea materialelor în și din spațial de depozitare. Acest ansamblu de decizii și acțiuni urmărește atât creșterea eficacității și eficienței manipulării și deplasării bunurilor și materialelor în interiorul întreprinderii cât și a eficienței activității de ansamblu a acesteia și au o contribuție importantă la îndeplinirea misiunii logistice.

Managementul ambalării. Din punct de vedere al logisticii, utilizarea ambalajelor este importantă atât din punct de vedere al marketingului și promovării bunurilor cât și al protecției și păstrării acestora. Deși un ambalaj bine conceput poate constitui un element de atracție pentru consummator, din punctul de vedere al logisticii este mai importantă funcția acestuia de protecție în timpul transportului și stocării. În esența, funcția logistică a ambalajului este de a permite produselor să ajungă la client, în condițiile solicitate de aceștia . Din acest motiv, un ambalaj bine conceput, în relație cu configurația depozitului și cu echipamentul de manipulare utilizat, permite o depozitare corespunzătoare și o accelerare a fluxului bunurilor.

Principalele decizii specific managementului ambalării urmăresc proiectarea de ambalaje care să răspundă cerințelor proceselor de manipulare, realizarea de ambalaje care să asigure integritatea produselor pe durata transportului și păstrării și asigurarea de ambalaje care să protejeze produsele contra pierderilor și deteriorărilor.

Managementul servirii clienților. Servirea clienților este rezultatul funcționării unui sistem logistic. În directă conformitate cu misiunea logistică, servirea clienților are în vedere livrarea produsului corect, consumatorului care l-a solicitat la locul și momentul la care l-a solicitat, în starea în care l-a solicitat și la cel mai mic cost posibil. Un nivel de servire ridicat contribuie la satisfacția clientului. De aceea, aceasta este elementul de referință în proiectarea și funtionarea întregului sistemului logistic. Nivelul de servire determină nivelul ieșirilor sistemului logistic, în funcție de solicitările și așteptările clienților. De asemenea, el determină nivelul de performanță pe care îl oferă organizația clienților săi.

Deciziile specific managementului servirii clienților se bazează pe activități cum ar fi :

cercetarea nevoilor și cerințelor clienților actualii și potențiali;

diferențierea nivelului de servire în funcție de cerințele segmentelor de piață vizate;

evaluarea percepției clienților fata de nivelul de servire oferit;

evaluarea decalajului dintre nivelul așteptat de client și cel efectiv oferit.

Principalele decizii manageriale care privesc nivelul de servire a clienților sunt planificarea și stabilirea nivelului de servire a clienților și ajustarea sa în funcție de evoluția cerințelor acestora. Cele trei decizii au la baza previziunea cererii. Din punctul de vedere al logisticii, aceasta impică culegerea și prelucrarea datelor pentru stabilirea necesarului de aprovizionare, de stocare, de producție, de transport astfel încât să poată fie realizat un anumit nivel de servire a clientului. Din acest motiv, în anumite organizații, planificarea tuturor activităților economice se realizează la nivelul logisticii prin intermediul managementului servirii clienților.

Două dintre componentele importante ale managementului servirii clienților sunt și gestiunea retururilor de mărfuri și materiale și respectiv a distribuției inverse.

Gestiunea retururilor de mărfuri este complexă deoarece are ca obiect cantități reduse de bunuri care intră în sistem în mod neregulat dinspre client, în sens opus fluxului normal de bunuri finite. Retururile pot crea numeroare dificultăți în funcționarea sistemului logistic al unei firme mai ales în ceea ce privește costurile aferente. Acestea pot ajunge uneori să fie mai mari de până la 10 ori față de costul deplasării respectivului bun spre client.

Distribuția inversă implica ridicarea și eliminarea deșeurilor și a resturilor rezultate în urma procesului de producție, vânzare și ambalare. Ea poate presupune o depozitare temporară urmată de transport, refolosire, reprocesare și/sau reciclare. Cum preocuparea pentru utilizarea de ambalaje reutilizabile sau reciclabile este în continuă creștere, importanță acestor procese a căpătat și o să capete o importantă din ce în ce mai mare. Fenomenul a căpătat o amploare foarte mare în Uniunea Europeană unde au fost impuse reguli foarte strice privind eliminarea și reciclarea materialelor utilizare în procesul de ambalare.

Managementul informațiilor. Comunicarea este un element vital pentru funcționarea unui sistem logistic al unei firme așa cum fluxul de informații este un element vital funcționării canalului logistic. Obținerea unui avantaj competitiv are la bază o foarte bună comunicare între compartimente unei firme. Din acest motiv comunicarea în interiorul întreprinderilor, mai ales al celor specializate în distribuție, devine un proces din ce în ce mai automatizat și mai complex.

Din punct de vedere logistic, fluxul de informații facilitează derularea tuturor celorlalte activități manageriale, contribuie la creșterea eficienței deciziilor celorlalte activități manageriale, contribuie la creșterea eficienței deciziilor strategice și operaționale și facilitează planificarea și controlul.

El asigură comunicarea între :

firma, furnizorii și clienții săi;

funcțiile principale ale întreprinderii cum ar fi logistică, cercetarea – dezvolatarea, contabilitatea, marketing și producție;

diferitele component ale canalului logistic care nu se afla în mod normal în legătură directă;

Principalele activități specific managementului informațiilor sunt culegerea și prelucrarea datelor, analiza informațiilor, elaborarea rapoartelor, stabilirea unor procedure de stocare a datelor, controlul fluxului de informații.

1.3 SISTEME LOGISTICE

Fluxul de bunuri și servicii este posibil numai în condițiile existenței unui sistem logistic. La nivelul acestuia logistica are ca obiectiv managementul și accelerarea acestui flux prin coordonarea și integrarea activităților implicite în obținerea, deplasarea, stocarea, transportul și distribuția produselor. Practic, aceste activități au loc în cadrul lanțurilor de aprovizionare-livare care prin implementarea logisticii ca metoda de management strategic al fluxului de bunuri se transforma în canal logistic

O definire complexă a unui sistem logistic arată că acesta este ansamblul resurselor fizice, al infrastructurii informatice, al persoanelor și procedurilor care fac posibil fluxul de bunuri și transmiterea de informații de la punctul de origine- aprovizionarea cu materii prime – până la punctul de utilizare/consum (recepția produselor finite de către clienții finali) Definiția stipulează o relație condițională clară între existenta sistemului logistic și cea a fluxului de bunuri, și faptul că sistemul logistic este extins de la sursa de materii prime până la destinația finală a produselor rezultate din acestea.

O altă definiție, care permite clarificarea noțiunii de sistem logistic și a structurii sale, arata că sistemul logistic este un ansamblu de facilități legate prin intermediul transportului.

Facilitățile sunt reprezentate de acele categorii de agenți economici care procesează, depozitează, sortează, utilizează sau vând materiile prime, materialele semifinite și bunurile finite. Sunt incluse aici unitățile de procesare și asamblare, cele cu ridicata și cu amănuntul (micii sau marii distribuitori).

Rezultă astfel că un sistem logistic poate include o firmă sau mai multe fără ca acest lucru să fie o condiție a funcționării lui. Numărul firmelor care alcătuiesc un sistem logistic este dependent de capacitatea acestora de a îndeplinii cele patru funcții fundamentale de preluare, procesare, transport și distribuție a materiilor prime, materialelor și produselor finite rezultate din acestea, către utilizator/consumator.

Chiar dacă teoretic o firmă poate îndeplini cele patru funcții fundamentale care descriu sistemul logistic (integrare verticală), în economia reală fluxul de bunuri include un număr de cel puțin trei tipuri de facilități economice, componente de bază ale unui lanț de aprovizionare-livrare („supply chain").

1.3.1 SISTEMUL LOGISTIC AL FIRMEI

Duă cum am prezentat, logistica reprezintă procesul de gestionare strategică a achiziționării, deplasării și depozitării materialelor, semifabricatelor și produselor finite (alături de fluxurile informaționale corespunzătoare acestor procese) în interiorul societății și al canalelor de marketing, cu scopul satisfacerii comenzilor cu cele mai mici costuri pentru firmă.

Deci logistica reprezintă capacitatea de organizare și realizare a fluxurilor de persoane sau de mărfuri pentru a obține ceea ce se dorește într-un timp și spațiu optim cu costuri minime.

Lanțul logistic se mai poate defini ca fiind o succesiune de procese și fluxuri care se combină în diferite entități (stadii) pentru a satisface cererea clienților pentru un anumit produs, producând, în același timp, și profit pentru toți participanții la acest circuit economic. Fiecare dintre fluxuri generează costuri dar și valoare adăugată produselor tranzacționate, prin transferul de la un stadiu la altul în cadrul lanțului logistic al produsului luat în analiză.

Lanțul logistic este o rețea (un sistem interdependent) de facilități, care în principal, include următoarele activități:

furnizarea materialelor de către furnizori;

transformarea materialelor în semifabricate și produse finite;

distribuția produselor finite către clienți.

Dintre avantajele implementării unui lanț logistic se pot enumera:

materialele sau produsele sunt prezente doar acolo unde este nevoie și în cantitatea minimă cu adevărat necesară;

generalizarea reducerii nivelurilor de stoc și prin urmare a costului depozitării;

raționalizarea transporturilor;

îmbunătățirea programării producției.

Dezavantajele implementării unui lanț logistic pot apărea:

în condițiile existenței unui număr foarte mare de clienți mici, atunci când implementarea gestiunii de supply chain este fie deosebit de costisitoare, fie imposibilă. În acest caz, calitatea serviciului oferit clientului este primordială, iar încheierea de acorduri parteneriale exigente este imposibil de realizat.

în condițiile existenței unui număr foarte mare de furnizori mici, când implementarea gestiunii de supply chain este imposibil de realizat și cu costuri imense pentru furnizori.

La implementarea uni sistem logistic sunt respectate o serie de principii, drinte care se pot aminti:

asigurarea unei legături între logistică și strategia societății;

realizarea unei organizări globale;

valorificarea puterii informației;

accentul pus pe resursele umane;

construirea de alinațe strategice;

accentul pe performențele financiare;

stabilirea nivelului optim al serviciilor;

importanța rezolvării detaliilor;

optimizarea volumului de mărfuri.

Produsele ajung la clienți pe diverse căi, adesea prin distribuitori sau alți intermediari. În aceste cazuri, clienții sunt adesea mult mai loiali față de distribuitori decât față de producători. Dat fiind faptul că distribuitorii pot fi factori puternici de diferențiere și influență, firmele trebuie să învețe cum să-și facă din rețeaua de distribuitori un aliat de încredere. Distribuitorii care simt că se află într-o relație de parteneriat cu furnizorii lor, pot influența clienții să cumpere un anumit produs, deci distribuitorii por realiza diferențierea produsului.

Ca o concluzie, sistemul logistic este compus dintr-un ansamblu de activități aflate în strânsă interdependență, toate trebuind să contribuie la realizarea politicii de marketing.

La nivelul unei firme comerciale, sistemul logistic este format din trei componente majore: aprovizionarea, activitățile de susținere și distribuția .

Aprovizionarea include activități de achiziție (procurare, cumpărare) a bunurilor și serviciilor necesare îndeplinirii obiectivelor firmei și se referă la relațiile ce se stabilesc între firmă și furnizorii ei. De asemenea, în afară de activitatea de achiziție, aprovizionarea presupune și activități de transport, gestiune a stocurilor, depozitare, manipulare, gestiune a informației etc.

Activitățile de susținere a vânzărilor se referă numai la fluxurile de bunuri și materiale din interiorul firmei, între diferitele stadii ale proceselor economice specifice. Pentru procesatori, în cadrul acestei componente, logistica are rolul de asigurare a materiilor prime, materialelor, pieselor, produselor în curs de prelucrare, în cantitățile necesare desfășurării activităților de fabricație, în concordanță cu programul de producție stabilit. Pentru firmele comerciale și de distribuție, logistica urmărește asigurarea disponibilității bunurilor la momentul solicitării acestora de către clienți conform cu misiunea să, în special prin gestiunea și coordonarea aprovizionării și stocării respectiv a informațiilor privind vânzările. În esență, pentru ambele categorii de agenți economici, logistica urmărește accelerarea fluxurilor interne de materii prime, materiale, componente, bunuri semifinite și finite respectiv informații.

Distribuția fizică se află la interfața dintre sistemul logistic al firmei și clienți acesteia, operațiunile sale specifice urmărind să pună bunurile la dispoziția acestora.

Astfel, obiectivele de marketing ale comercianților și distribuitorilor sau așteptările consumatorului sau utilizatorului final sunt îndeplinite prin oferirea de utilități de formă, cantitate, timp și loc, în sensul misiunii logisticii.

Concret, distribuția fizică include activități de transport, depozitare, gestiune a stocurilor, prelucrare a comenzilor clienților, ambalare, management al informației etc.

Eficiența funcționării sistemului logistic al unei firme presupune accelerarea fluxurilor interne de materii prime, bunuri și materiale echivalentă cu o scădere a costurilor interne ale funcționării firmei. Corelarea celor trei componente ale sistemului logistic, necesară creșterii eficienței, se realizează prin intermediul fluxului de informații. Schimbul de informații în interiorul firmei și cu partenerii comerciali externi facilitează planificarea și controlul operațiunilor logistice proprii unei firme.

Operațiunile care alcătuiesc sistemul logistic al unei firme se împart în două categorii:

operațiuni logistice primare;

operațiuni logistice de susținere.

Operațiunile logistice primare sunt implicate în mișcarea fizică a bunurilor și serviciilor asociate și includ logistica internă, producția, logistica externă, marketingul și vânzările, serviciile postvânzare.

Logistica internă (orientată spre interiorul firmei) are în vedere recepția, manipularea materialelor, depozitarea, controlul stocurilor, programarea transportului, returnările de mărfuri la furnizori.

Producția urmărește transformarea materiilor prime în bunuri semifinite sau finite, ceea ce presupune activități de asamblare, ambalare, întreținere a echipamentelor, testare, administrarea unităților de producție. În cazul comercianților și distribuitorilor ea presupune activități de condiționare și pregătire a produselor pentru comercializare.

Logistica externă (orientată spre exteriorul firmei) constă în distribuția produselor finite și cuprinde activitățile de depozitare și manipulare, utilizare a mijloacelor de transport, prelucrare a comenzilor etc. În contextul dezvoltării actuale a distribuție bazată pe firme specializate, logistica externă a firmelor producătoare tinde să fie preluată de această categorie de terți care oferă numeroase avantaje în ceea ce privește posibilitatea reducerii costurilor aferente.

Marketingul și vânzările au în vedere activități de publicitate, management al forței de vânzare, stabilirea prețurilor, alegerea canalelor de distribuție, dezvoltarea relațiilor cu membrii din avalul canalelor de marketing etc. Și aici apelarea la distribuitorii specializați permite transmiterea către aceștia a managementului forțelor de vânzare.

Serviciile postvânzare urmăresc menținerea sau sporirea valorii produsului după vânzare, prin activități de instalare, reparații, training, furnizare de piese de schimb, ajustare a produsului etc.

Operațiunile logistice de susținere sprijină operațiunile logistice primare și se sprijină reciproc. Ele sunt achiziția (cumpărarea produselor de la furnizori sau producători), dezvoltarea tehnologică (obținerea de cunoștințe, proceduri și tehnologie necesare activităților primare), managementul resurselor umane (selecția, promovarea, evaluarea și motivarea personalului, dezvoltarea managementului, relațiile de muncă) și infrastructura firmei care constă în managementul general, planificare, finanțele, contabilitatea etc.

Logistica integrată. În general, în cazul a numeroși agenți economici, activitățile sistemului logistic se desfășoară și sunt gestionate fragmentat și dispersat, necoordonat în cadrul diverselor funcții ale firmei. Fiecare are un buget, priorități și sisteme de evaluare proprii. Rezultatul unei astfel de abordări determină încetinirea fluxurilor de bunuri și apariția de stocuri în sistemele logistice ale firmelor. De asemenea, fluxurile de informații sunt blocate și automat rezultă o lipsă de coordonare între departamentele specifice ale firmei ca urmare a comunicării deficitare între fiecare funcție a întreprinderii. Lipsa de coordonare se concretizează cel mai adesea în conflicte între compartimentele firmei care desfășoară diferitele activități logistice sau alte activități, în costuri tot mai mari și decalaje între serviciul logistic oferit de furnizor și cel așteptat de clienți. Pe ansamblu, abordarea fragmentară a logisticii influențează negativ îndeplinirea misiunii logistice. Eliminarea sau evitarea acestor fenomene este considerată posibilă prin intermediul implementării unei logistici integrate.

Logistica integrată are ca scopuri principale reducerea dimensiunii stocurilor, accelerarea suplimentară a fluxului de bunuri prin optimizarea utilizării mijloacelor de transport și a depozitelor și creșterea eficienței funcționării sistemului logistic prin reducerea numărului și duratei proceselor pe care le implică fiecare componentă a acestuia. Aceste scopuri pot fi atinse printr-o coordonare unitară a proceselor în cadrul componentelor sistemului logistic al firmei. O coordonare unitară obligă întreprinderea să găsească un echilibru între nivelul de servire a clienților, transport, stocare, depozitare, prelucrarea comenzilor, planificarea producției și aprovizionare astfel încât să se obțină o creștere globală a eficienței activității firmei. Schematic, toate activitățile prezentate se pot reda sub forma următorului tablel:

Tabelul 1.1 Componentele unui sistem logistic

Posibilitatea și rezultatele unei coordonări unitare sunt determinate de ponderea pe care costurile generate de fiecare dintre respectivele activități o are în costurile sistemului logistic.

Însă logistica la nivelul unui grup industrial sau a unei întreprinderi de distribuție este complexă, în permanentă schimbare și include un număr foarte mare terți. De aceea, puține întreprinderi dispun la ora actuală de o imagine clară a costurilor lor logistice directe și indirecte ceea ce reprezintă o frână în calea implementării unei logistici integrate, cu implicații asupra funcționării firmelor și canalelor logistice alcătuite din acestea. Aceasta, ca management al lanțului de aprovizionare-livrare și deci componentă fundamentală a canalului logistic, devine astfel un proiect dificil de implementat mai ales în contextul în care ea presupune obținerea unor intrări punctuale, pe termen scurt într-un context global și pe termen lung.

1.3.2. COSTUL LOGISTIC TOTAL

Costul logistic total reprezintă suma costurilor activităților logistice specifice, mai exact este format din costurile de transport, de depozitare, de prelucrare a comenzilor, de stocare și de producție definite la nivel de lot. Din punct de vedere conceptual el reprezintă cheia implementării unei logistici integrate. În acest sens, scopul unei organizații ar trebui să fie reducerea costului logistic total mai degrabă decât reducerea separată a costurilor fiecărei activități logistice în parte.

De asemenea, reducerea costului logistic total trebuie să corespundă cu nivelul de servire stabilit ca obiectiv. Reducerea costurilor logistice de o manieră disociată poate duce la conflicte între diversele categorii de costuri logistice. De exemplu, reducerea costurilor de transport poate duce la creșterea costurilor de stocare respectiv depozitare deoarece este necesară formarea unor stocuri mai mari pentru a compensa creșterea duratei și incertitudinii transportului. Alte astfel de conflicte pot apărea și între ambalarea de protecție, transport și depozitare, transport și marketing, gestiunea stocurilor și marketing, gestiunea stocurilor și producție.

Fiecare organizație poate decide care este cea mai convenabilă și relevantă abordare a modalităților de reducere a costului total iar factorii care influențează această decizie sunt numeroși. Cei mai relevanți sunt particularitățile cererii de pe piața țintă, obiectivele organizației, prioritățile sale în domeniul logistic, tipul relațiilor cu furnizorii și clienții , puterea proprie de negociere în comparație cu cea a altor operatori ai lanțului de aprovizionare-livrare, nivelul concurenței din partea altor rețele de firme (create în baza unor relații de parteneriat) care acționează pe aceeași piață, gradul de integrare verticală a activităților firmei proprii.

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA S.C MILLENIUM PRESS S.R.L

ȘI A CONTEXTULUI ECONOMIC

În acest capitol, sunt descrise activitățile economice desfășurate de către societatea Societatea Comercială Millenium Press S.R.L și o prezentare a situației economice din ultimii trei ani.

2.1. PREZENTAREA FIRMEI

ȘI A DOMENIULUI DE ACTIVITATE

Denumirea firmei este Societatea Comercială Millenium Press S.R.L. În toate actele, facturile, anunțurile, publicații și alte acte eliberate de societate, denumirea societății va fi precedata sau urmată de cuvintele “societate cu răspundere limitată” sau inițialele “S.R.L” , de capitalul social și numărul de înregistrare.

Societatea comercială Millenium Press S.R.L este persoană juridică romană, având formă juridică de societate cu răspundere limitată. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile romane și cu statutul său. Societatea comercială Millenium Press S.R.L are codul unic de identificare RO 16334570, fiind înregistrată la Registrul Comerțului la poziția: J40/6071/2004.

Sediul societății este în România, localitatea București, strada Radu Captariu, nr. 15, sediul societății poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii Adunării Generale a Asociaților, potrivit legii.

Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentante, agenții, situate și în alte localități din țară și străinătate. Durata societății este nelimitată.

Obiectul principal de activitate al firmei, conform codului CAEN se încadrează în grupa “Intermedieri în comerțul cu produse diverse” – cod 4619.

Serviciile prestate de către S.C Millenium Press S.R.L sunt: distribuția și vânzarea retail și en-gross de presă și produse FMCG (fast moving consumer goods).

2.2 SITUAȚIA ECONOMICĂ A S.C. MILLENIUM PRESS S.R.L

Înființată în anul 2004, dar fără activitate economică până la anul 2009, S.C Millenium Press S.R.L cunoaște o evoluție economică pozitiva din momentului intrării pe piață. În primul an de activitate economică, reușește să obțină o cifră de afaceri de 21.784.595 lei și un profit net de 395.836 lei, respectiv 1.358.701 lei în anul 2010.

Stocurile deținute se măresc de la 8.961 lei în 2008, la 14.649 lei în anul 2009, iar în anul 2010 la 361.788 lei.

Concomitent cu creșterea activității economice a firmei, a crescut și nevoia de resurse umane, astfel numărul salariaților s-a mărit semnificativ din anul 2009 (12 salariați) până în anul 2010 (56 de salariați).

Deși în anul 2008, S.C Millenium Press S.R.L nu a avut activitate economică, datoriile înregistrate au fost în valoare de 11.536 lei crescând proporțional cu cifra de afaceri și profitul înregistrat de firma, astfel în anul 2010 valoarea datoriilor este de 21.996.324 lei.

În tabelele 2.1 și 2.2 sunt prezentați princialii indicatori economici înregistrați de către societate.

Tabel nr. 2.1 Principalii indicatori financiari.

Fig 2.1 Evoluția veniturilor, cheltuielilor și a profitului realizat în perioada 2008-2010

Fig. 2.2 Ponedrea profitului obținut în total venituri în perioada 2008-2010

Tabel nr. 2.2 Evoluția activelor imobilizate, a activelor circulate, a numărului de salariați

și a capitalului social în perioada 2008- 2010

Capitalul social rămâne la aceeași valoare de când a fost înființată firma în anul 2004, respectiv 1000 lei. O evoluție semnificativă este înregistrată și în cazul activelor imobilizate care erau zero în 2008, au crescut în 2009 la 763.629 lei și la 2.363.889 lei în anul 2010. Acestă creștere se datorează achiziționării unor mașini de transport marfă în regim de leasing. De asemenea au crescut și activele circulante de la 9.878 lei în anul 2008 la 23.996.887 lei în anul 2010. Activele circulante curprind în special stocurile de marfă care sunt comercializate în nume propriu prin cele aproximativ 50 de puncte de vânzare retail, dar și stocurile aflate la terți până în momentul facturării (presă).

2.3. MANAGEMENTUL TRANSPORTURILOR

Transportul reprezintă una dintre cele mai importante componente ale sistemului logistic al unei organizații, datorită ponderii sale în costurile totale de distribuție și impactului asupra nivelului de servire a clienților. Managerii responsabili domeniul transporturilor de mărfuri adoptă decizii strategice și operaționale, care influențează în mod direct obiectivele logistice și de marketing ale organizației.

DECIZII STRATEGICE ȘI OPERAȚIONALE

Deciziile strategice se referă la direcționarea activității de transport pe perioadă de timp mai mare, comparativ cu deciziile tactice (operaționale), ce urmăresc implementarea strategiilor și soluționarea aspectelor curente ale activității transport.

Alegerea variantelor strategice de transport este influențată de numerosi factori, printre care:

tipul de produs transportat – sub aspectul valorii, densității caracteristicilor merceologice ale produsului, precum și a cerințelor păstrare;

nivelul de servire solicitat de clienți – în ce privește durata ciclului comenzii, menținerea calității și integrității mărfurilor până la destinație, informațiile referitoare la punctul de pe traseu unde se află mărfurile și durata estimată până la ajungerea la destinație;

componenta logistică vizată – aprovizionarea cu materii prime, materiale componente și/sau produse finite, activitățile de susținere a operațiunilor, distribuția fizică a mărfurilor spre consumatorul final;

aria teritorială – gradul de dispersie teritorială a activității utilizatorului de servicii de transport, a surselor de aprovizionare și a clienților săi, pe piața internă și pe piața globală;

resursele organizației – mijloacele financiare, materiale și umane de care dispune organizația pentru a desfășura transportul cu mijloace proprii, și/sau cu cele ale terților etc.

Principalele criterii considerate pentru definirea strategiei referitoare la transporturile de mărfuri sunt următoarele:

modurile de transport. Una dintre cele mai importante decizii strategice se referă la alegerea modului sau modurilor de transport adecvate. Gama variantele existente include următoarele moduri de bază: feroviar, rutier, pe apă, aerian și prin conducte. În funcție de tipul mărfurilor transportate, cerințele clienților și particularitățile modurilor de transport, fiecare organizație va recurge la unul sau mai multe moduri.

coordonarea modurilor de transport. Orice utilizator de servicii de transport poate alege între varianta apelării separate la moduri necorelate și varianta coordonării modurilor. Tot mai frecventă, în special în cadrul comerțului internațional, este opțiunea pentru transportul intermodal. Simpla apelare la mai multe moduri de transport, în funcție de aria teritorială sau tipul de client nu înseamnă, în esență, transport intermodal.

gradul de implicare directă în activități de transport. Fiecare organizație care are nevoie de servicii de transport trebuie să adopte o decizie majoră, privind gradul de implicare directă a resurselor proprii în activități de transport. Variantele posibile sunt următoarele: apelarea numai la firme de transport (organizații care au ca obiect principal de activitate transportul de mărfuri pentru diferiți clienți, pe baze comerciale), numai activități proprii de transport și varianta rezultată din combinarea în diferite proporții, a celor două alternative menționate.

numărul transportatorilor. Apelarea la unul sau mai mulți transportatori este o decizie strategică a organizației, în cazul modurilor de transport caracterizate de concurență. Reducerea numărului de firme transportatoare la care recurge o organizație utilizatoare are ca efecte pozitive: creșterea puterii de negociere, datorită volumului mai mare de mărfuri transportate printr-un singur operator; facilitarea urmăririi activității transportatorilor și a performanțelor acestora; simplificarea aspectelor de natură administrativă. Totodată, la adoptarea deciziei privind numărul transportatorilor, trebuie să fie considerat riscul de creștere a dependenței față de furnizorii de servicii de transport. In cazul în care, un transportator cu o pondere mare în volumul serviciilor necesare unei anumite firme își încetează activitatea sau trece prin situații de forță majoră, se va înregistra o scădere drastică a nivelului de servire a utilizatorului și creșterea potențială a costurilor de transport, pe termen scurt.

gradul și modalitatea de consolidare. Organizația utilizatoare a serviciilor de transport poate considera varianta livrării în cantități mici sau varianta cantităților mari. Produsele vrac sunt, de regulă, transportate în cantități care permit utilizarea întregii capacități a mijloacelor de transport. Expedierea unor partide mici de mărfuri este adesea ineficientă sub aspectul costurilor, atunci când este realizată cu mijloacele proprii. Numeroase firme recurg la o strategie de consolidare. În esență, consolidarea este acțiunea de colectare a unor încărcături mici, pentru a forma o cantitate mai mare, în vederea obținerii unor tarife de transport mai mici.

Pentru îndeplinirea strategiei de transport, managerii responsabili de activitatea de transport sunt implicați într-o serie de decizii tactice, operaționale. Tipul deciziilor este influențat în mare măsură de gradul de implicare a resurselor proprii în domeniul transportului, respectiv de satisfacerea necesităților de transport prin parc propriu și/sau pe baze comerciale. Printre cele mai importante decizii operaționale se înscriu următoarele:

selecția transportatorilor – alegerea soluției de transport, în urma evaluării furnizorilor potențiali de servicii de transport, pe baza unui set de criterii de cost și performanță;

programarea transporturilor – în funcție de necesitățile de aprovizionare, susținere a producției și distribuție fizică ale organizației;

stabilirea rutelor – definirea traseelor pe care le vor parcurge mărfurile de la punctul de origine la punctul final de destinație, atât în cazul transportului cu parcul propriu, cât și al apelării la transportatori;

efectuarea comenzilor de servicii – contactarea transportatorului și informarea sa în ce privește punctul de preluare a mărfurilor, tipul de mărfuri transportate, greutatea și volumul încărcăturii, destinația mărfurilor;

urgentarea transportului – realizarea tuturor demersurilor necesare pentru a asigura ajungerea unei încărcături la destinație, într-un anumit interval de timp și colaborarea cu transportatorul în acest scop;

redirecționarea transportului – schimbarea destinației pentru o anumită încărcătură, fie pe durata deplasării, până când nu a ajuns la destinație, fie când a ajuns la punctul de destinație și notificarea transportatorului în privința acestei decizii;

urmărirea transportului – pentru a cunoaște locul în care se află marfa la un moment dat, pe traseul dintre punctul de origine și cel de destinație.

În afară de responsabilitățile ce decurg din deciziile strategice și operaționale prezentate, managerilor activității de transport le revine obligația de a desfășura o serie de activități conexe, implicate de îndeplinirea obiectivelor stabilite. Ca exemple pot fi considerate: stabilirea bugetului de transport; negocierea tarifelor de transport; urmărirea plăților către transportatori, inclusiv a celor de tipul contrastaliilor; solicitarea de despăgubiri pentru pierderea sau deteriorarea produselor pe parcursul transportului; crearea unui sistem informațional referitor la activitatea de transport; analiza efectelor activității de transport asupra celorlalte componente ale sistemului logistic.

În cazul S.C. Millenium Press S.R.L.,referitor la sistemul logistic analizat produsele distribuite și trasnsportate sunt ziare, reviste, periodice și alte publicații din presa scrisă. Sunt ambulate în colete de 10 kilograme, sau în cazul unor cantități mai mari sunt paletizate și sunt protejate cu folie de protecție.

Transportul se efectuează in prezent cu mijloace de transport prorii, S.C.Millenium Press S.R.L nepelând la firme specilizate în transport logistic.

PROGRAMAREA TRANSPORTURILOR

ȘI STABILIREA RUTELOR

Dintre deciziile tactice adoptate în activitatea de transport curentă, programarea transporturilor și stabilirea rutelor sunt unele dintre cele mai frecvente. Eficiența și eficacitatea activității de transport depind în mare măsură de modul în care este programată în timp deplasarea mărfurilor necesare pentru onorarea fiecărei comenzi de aprovizionare/distribuție fizică, precum și de modul în care se stabilește itinerarul ce trebuie parcurs de fiecare mijloc de transport, între punctul de origine și cele de destinație. In cazul transportului efectuat cu forțe proprii, punctul de origine coincide cu destinația finală.

În activitatea de transport, s-au cristalizat o serie de principii pentru buna programare și stabilire a rutelor.

Cele mai importante principii pot fi enunțate astfel:

mijloacele de transport auto vor fi încărcate cu mărfurile care urmează să fie livrate unor destinații aflate unele în apropierea altora. (fig. 2.3) Obiectivul urmărit este minimizarea distanțelor parcurse între punctele de oprire și a timpului de deplasare între punctele respective. Rutele vor fi astfel proiectate încât să urmeze aglomerările de puncte de oprire apropiate.

Varianta (a) Varianta (b)

Depozit Depozit

Fig. 2.3. Crearea grupelor de oprire.

Sursa : Carmen Bălan – Logistica – parte integrantă a lanțului de aprovizionare-livrare

opririle în zile diferite vor fi astfel programate încât să alcătuiască grupuri compacte. Se urmărește minimizarea numărului de mijloace auto necesare pentru servirea tuturor punctelor de oprire, precum și minimizarea timpului și distanței de deplasare de-a lungul săptămânii (fig 2.4). In consecință, se va evita suprapunerea grupelor de puncte servite în zile diferite ale săptămânii. În figura 2.4 varianta (b) este mai eficientă decât varianta (a).

proiectarea unei rute va începe cu oprirea cea mai îndepărtată față de depozitul de livrare a mărfurilor. Se va identifica cea mai îndepărtată oprire și se va începe trasarea rutei, în sens invers, spre depozitul de origine. Se trasează ruta astfel încât să includă punctele concentrate în imediata apropiere a celui mai îndepărtat punct. După ce a fost utilizată integral capacitatea primului camion, se trece la identificarea celui de-al doilea grup important de opriri situate în apropierea celui mai îndepărtat punct nou identificat. Se continuă în același mod, până când toate opririle au fost incluse în rute și mijloacele de transport au fost alocate pe grupele compacte de opriri.

Fig. 2.4. Crearea punctelor de oprire, pe zile ale saptamanii.

Sursa: Carmen Bălan – Logistica – parte integrantă a lanțului de aprovizionare-livrare

succesiunea opririlor situate pe ruta unui mijloc de transport auto trebuie să aibă configurația unei lacrimi. Este bine ca ruta să aibă forme similare cu cele din fig. 2.4. și 2.5. varianta (b).

Se recomandă evitarea intersectării diferitelor segmente ale rutei. Varianta (b) din figura 2.5. este considerată mai avantajoasă decât varianta (a).

varianta (a) varianta (b)

Fig. 2.5. – Succesiunea punctelor de oprire

Sursa: Carmen Bălan – Logistica – parte integrantă a lanțului de aprovizionare-livrare

cele mai eficiente rute sunt proiectate pe baza utilizării celor mai mari vehicule disponibile. Dintr-un parc de mijloace auto de diferite capacități, se vor folosi mai întâi vehiculele cele mai mari. Se va asigura astfel un grad înalt de utilizare a acestor vehicule, se va minimiza distanța totală și timpul necesar pentru servirea punctelor de oprire.

preluările de mărfuri trebuie să fie incluse în rutele de livrare, în loc să fie lăsate la finalul rutei. Acest principiu permite evitarea intersectării anumitor segmente ale rutei de transport. Respectarea lui depinde de mărimea cantităților de mărfuri preluate, de configurația vehiculului și de măsura în care nu este blocat accesul la mărfurile aflate deja în vehicul, pentru a fi livrate.

oprire care este foarte îndepărtată în raport cu grupul de puncte care constituie ruta este un bun candidat pentru un mijloc de livrare alternativ. In condițiile în care o astfel de oprire este inclusă în rută, crește distanța parcursă, timpul total de transport și, ca urmare, costurile de transport. Un punct de oprire izolat poate fi servit de un alt mijloc de transport propriu sau de vehiculul unei firme transportatoare.

vor fi evitate restricțiile de timp care diminuează foarte mult durata opririi. Nerespectarea acestor restricții conduce la apariția de neconcordanțe în raport cu programarea inițială. Este recomandată revederea și modificarea duratelor.

S.C. Millenium Press S.R.L are în dotare un parc auto care însumează un total de 80 de autovehicule, o parte sunt pe motorină, iar o parte sunt pe benzină. Mărcile de autovehicule sunt: Dacia Break, Citroen Berlingo, Dacia Logan, Iveco Daily, Peogeot Partner, Renault Kangoo, Renault Megane, Dacia Dropside, Mercedes Sprinter, Mercedes Vario, Renault Laguna, Daewoo Matiz, Citoen Jumper.

Principalul centru logistic este în București, dar S.C. Millenium Press S.R.L mai are un număr de trei centre logistice în Cluj, Sibiu și Timișoara. De asemenea are garaje închiriate în Galați, Tărgoviște, Turnu Severin, Timișoara, Sibiu, Târgu Mureș și Oradea.

Oricare ar fi central logistic acesta este compus dintr-un spatiul de depozitare ce este organizat astfel încât să se permită un acces sigur în ariile respective atât pentru intrare cat și pentru iesire și în acelasi timp pentru a impiedica acccesul persoanelor neutorizate.

Este dotat cu rampe pentru a facilitate încărcarea și descărcarea mărfurilor și are în dotare bancuri pentru sortarea și ambalarea coletelor. De asemnea are și un spațiu pentru birou.

În depozite marfa este cartată (impărțită si coletată pe clienți și rute) de catre personalul din depozit. Apoi marfa este încărcată în mașini și este distribuită și transportată în întreaga țară.

Principalele rute pe care îsi desfășoară activitatea sunt:

București → Slobozia → Brăila → Galați. Transportul se efectuează cu o mașina cu doi șoferi;

București → Târgoviște. Transportul se efectuează cu o mașina cu un șofer;

București → Pitești → Târgu Jiu. Transportul se efectuează cu o mașina cu doi șoferi;

București → Slatina → Craiova → Turnu Severin. Transportul se efectuează cu o mașina cu doi șoferi până la Craiova, iar din Craiova transportul se efectuează cu un șofer;

București → Sibiu → Cluj. Transportul se efectuează cu o mașina cu doi șoferi. Din Cluj se efectuează transporturi către Tărgu Mureș cu o mașina și doi șoferi și transporturi către Oradea cu o mașina și doi șoferi;

București → Deva → Timișoara. Transportul se efectuează cu o mașina cu doi șoferi. Din Timișoara se efectuează transporturi către Arad cu o mașina și un șofer și transporturi către Reșița cu o mașina și un șofer.

Tipologic rutele sunt caracterizate asfel:

Din punctul de vedere al obiectului (conținutului) transportului este transport de mărfuri. 

Din punct de vedere al ariei de desfășurare este transport local și interurban.

Din punct de vedere al locului și numărului manipulărilor este un transport de distribuție adică încărcărea se face intr-un singur loc, iar descărcarea în mai multe puncte succesive. Din punct de vedere al modalității de transport este un transport rutier.

1M 2S 1M 2S

1M 2S

1M 1S

1M 1S

1M 2S 1M 2S

1M 2S

1M 2S 1M 2S

1M 2S

1M 2S 1M 2S

1M 1S

1M 2S

1M 2S

Legendă: 1M 1S – o mașină, un șofer

1M 2S – o mașină, doi șoferi

Fig. 2.6 Principalele rute de transport

CAPITOLUL 3

SISTEMUL LOGISTIC AL S.C MILENIUM PRESS S.R.L

3.1 COMPONENTELE SISTEMULUI LOGISTIC

Sistemul logistic este compus dintr-un ansamblu de activități aflate în strânsă interdependență, toate trebuind să contribuie la realizarea politicii de marketing.

Dintre aceste activități cele mai importante sunt: aprovizionarea, transportul, depozitarea, manipularea, preambalarea, expedierea și recepția produselor, distribuția inversă, fluxurile informaționale privitoare la logistica produselor.

Îndeplinirea misiunii logistice de asigurare a bunurilor sau serviciilor solicitate la momentul și locul potrivit, în condițiile celei mai mari contribuții la profitul societății presupune desfășurarea unui ansamblu de operațiuni intercorelate, care constituie mixul activităților logistice.

Mixul logistic include două categorii de activități: de bază și de susținere. Activitățile de bază (asigurarea standardelor de servicii pentru clienți, cumpărarea, transportul, gestiunea stocurilor, prelucrarea comenzilor) sunt operațiuni cheie care se desfășoară în aproape orice canal logistic.

Activitățile de susținere (depozitarea, manipularea produselor, ambalarea, activitățile legate de fluxurile informaționale logistice) au loc în funcție de condițiile specifice ale firmelor și contribuie la realizarea misiunii logistice.

APROVIZIONAREA CU MĂRFURI

Aprovizionarea reprezintă activitățile de cumpărare (achiziționare, procurare) a materiilor prime, materialelor, componentelor sau produselor finite necesare îndeplinirii obiectivelor întreprinderii sunt operațiuni de natură logistică.

Componentă a sistemului logistic, aprovizionarea, se referă la relațiile care se stabilesc între întreprindere și furnizorii ei, respectiv nivelurile situate în amonte față de întreprindere.

Aprovizionarea presupune în afară de activități de cumpărare și activităti de transport, gestiune a stocurilor, depozitare, manipulare, gestiune a informației etc.

Aprovizionarea este una din actvitățile componente ale funcției comerciale prin intermediul căreia societatea intră în relații economice cu alte societăți comerciale.

Prin aprovizionare se înțelege orice acțiune care are drept scop procurarea de bunuri și servicii necesare desfășurării proceselor de producție, prestării serviciilor și desfacerii mărfurilor către populație.

Aprovizionarea resurselor materiale reprezintă activitatea prin care se asigură elementele necesare desfășurării unei activități care să aducă un profit cât mai mare firmelor.

Aprovizionarea cuprinde procurarea și aducerea la timp a bunurilor de echipament și produselor intermediare de calitatea, tipurile, sorturile și dimensiunile necesare pentru desfășurarea activității de ansamblu a societății, organizarea depozitării corespunzătoare a resurselor materiale și a distribuirii acestora în cadrul organizației, gestiunea rațională a stocurilor de materii prime, combustibili și semifabricate.

Principalii furnizori ai S.C. Millenium Press S.R.L. sunt: S.C. Publicațiile Flacăra S.R.L, S.C Societatea R S.A, S.C Media Kompact S.R.L, S.C. Burda Casa Lux Distribuție S.R.L, S.C. 3D Comunications S.R.L, S.C. Erc Press S.R.L, S.C. Cațavencu S.R.L, S.C.Ringier Romania S.R.L, S.C. Lux Media Production S.R.L, S.C. Cancan Media S.R.L, S.C. Adevărul Holding S.A., S.C Ciao S.R.L, S.C. Curierul Național S.R.L, S.C. Observatorul Cultural S.R.L, Editura România Mare, Editura Litera Internațional S.R.L, S.C. Intermed Publising S.R.L, Editura Regala S.R.L, Editura Intact S.R.L.

Aprovizionare la S.C. Millenium S.R.L se face in majoritatea cazurilor cu masinile proprii de la tipografii. Exist însă și furnizori care aduc marfa direct în depozitul central din București sau la depozitele zonale. De asemenea, S.C.Millenium Press S.R.L are un depozit închiriat în Casa Presei Libere unde se face recepția unor publicații care iși au sediul în Casa Presei Libere. Aici se lucrează în două schimburi(unul de zi și unul de noapte) pentru recepția diverselor ediții. Aprovizionarea sa face pe baza comenzilor ferme trimise de anumiți clienți sau în ceea ce privește comercializarea prin rețeua proprie se face o medie aritmetică a vânzărilor pe numere de apariție anterioară. Se iau în calul ultimele patru numere apărute și vândute.

La depozitul din Cluj ce recepționează o parte mai mică din publicații de la tipografiile din zona – sunt cazuri în care aceiși publicație e tiparită și la Bucuresti și la Cluj).

RECEPȚIA MĂRFURILOR

Activitatea de aprovizionare cu materii prime, materiale, mărfuri a societăților se încheie cu recepția acestora. Orice primire de valori în gestiune este însoțită de recepție, operație de mare importanță pentru satisfacerea cantitativă și calitativă a nevoilor societății, de fapt ale clienților în cele din urmă.

În ceea ce privește locul recepției, decizia poate avea în vedere recepția la furnizor, sau la sediul beneficiarului și se concretizează într-o clauză contractuală.

Indiferent unde are loc recepția cantitativă a produselor se face verificându-se concordanțele dintre contract sau comandă și cantitatea livrată. În documentele de livrare se menționează nu numai cantitatea livrată, ci și condițiile de măsurare avute în vedere care pot influența cantitatea recepționatî (de ex.umiditatea, sistemul de cântărire).

Obiectul recepției calitative îl constituie verificarea și determinarea calității produselor primite prin compararea lor cu standardele în viguoare, cu normele interne, caietele de sarcini, monstrele omologate, etc. controlul calității, se execută nu numai pentru produse, ci și pentru ambalaje și vizează nu numai aspectele fizico-chimice ale produselor, ci și elemente calitative privind structura sortimentală, marcarea, aspecte cuprinse în contract sau comandă.

Recepția cantitativă și calitativă se poate realiză pentru întregul lot da marfă, numită și bucată cu bucată sau prin sondaj.

La S.C. Millenium Press S.R.L recepționarea mărfii se face, o dată la sediul furnizorului în cazul publicațiilor care au sediul în Casa Presei Libere, și în acest caz recepția se face direct în depozitul din Casa Presei Libere, iar în toate celelalte cazuri recepția se face la depozitul central din București.

Pentru marfa recepționată la Casa Presei Libere, marfa se receptioneaza ca număr de colete neexistând timpul fizic pentru număratul bucată cu bucată. Marfa pleacă în teritoriu în baza avizelor de expediție, clienții șipersonalul propriu având obligația până a doua zi la ora 12.00 să raporteze eventualele lipsuri pentru a putea fi rezolvate în timp util.

DEPOZITAREA MĂRFURILOR

Depozitarea mărfurilor este considerată a componentă de susținere deoarece nu este prezentă în sistemele logistice ale tuturor firmelor.

Principalele activități legate de depozitarea mărfurilor sunt:

stabilirea necesarului de spații de depozitare;

alegerea amplasamentului depozitelor;

determinarea numărului de depozite necesare;

stabilirea configurației depozitului;

amplasarea mărfurilor în spațiul de depozitare.

S.C. Millenium Press S.R.L are două depozite în București, unul considerat depozitul central și un depozit închiriat în Casa Presei Libere. De asemnea mai are ytri depozite închiriate în Cluj, Sibiu și Timișoara.

Depozitele sunt prevăzute cu rampe pentru a facilitate încărcarea și descărcarea mărfurilor și are în dotare bancuri pentru sortarea și ambalarea coletelor. De asemnea au un spațiu pentru birou.

În depozite marfa este cartată (impărțită si coletată pe clienți și rute) de catre personalul dindepozit. Apoi marfa este încărcată în mașini și este distribuită și transportată conform comenzilor.

Depozitele sunt dotate cu lize și motostivuitoare, iar la depozitul din București există și o mașina de înfoliat.

MANIPULAREA MĂRFURILOR

Manipularea mărfurilor are o pondere considerabilă în costurile logistice. Totodată, ea are impact asupra duratei ciclului comenzii și implicit asupra nivelului serviciului pentru client.

Eficacitatea manipulării materialelor este condiționată de următoarele activități:

alegerea echipamentului de manipulare (manuale, mecanizate),

utilizarea încărcăturilor prin paletizare și contanerizare;

introducerea și prelucrarea materialelor în și din spațiul de depozitare.

Ambalarea de protecție permite ajungerea mărfurilor la clienți în condițiile dorite.

Ca activități legate de ambalarea protectoare, care susțin logistica mărfurilor, pot fi enumerate:

proiectarea de ambalaje care să răspundă cerințelor proceselor de manipulare;

realizarea de ambalaje care să asigure integritatea produselor pe durata transportului și păstrării;

asigurarea de ambalaje care să protejeze mărfurile contra pierderilor și deteriorărilor.

Personalul de la depozit numară marfa și o coletează dupa un tipar în funcție de dimensiunile fizice ale produsului. Sunt produse precum ziare, reviste, diverse publicații ce sunt comercializate ca atare, iar altele sunt însoțite de cărti, CD – uri, DVD –uri.

Coletele nu trebuie să fie foarte voluminoase (max 10 kg).

Marfa este manipulată în mare parte manual, se transporta in mare parte tot manulat, cu lize.

În cazul cantităților mari marfa se pune pe paleți se infoliază și se încarcă și descarcă cu motostivuitorul.

TRANSPORTUL MĂRFURILOR

Procesul de distribuție reprezintă o componentă importantă a activității pe care agenții economici o desfășoară în cadrul pieței.

Termenul de distribuție desemnează ansamblul mijloacelor și al operațiunilor care asigură punerea la dispoziția utilizatorilor sau a consumatorilor finali a bunurilor și serviciilor realizate de către societățile producătoare.

Distribuția reprezintă procesul prin care bunurile și serviciile sunt puse la dispoziția consumatorilor (intermediari sau finali) asigurându-li-se acestora facilitățile de loc, timp, mărime, potrivit cerințelor pe care le manifestă în cadrul pieței.

Mijloacele și operațiunile desemnate prin termenul de distribuție se clasifică în două mari categorii:

distribuția comercială și

distribuția fizică.

Distribuția comercială constă în a transfera titlul de proprietate asupra produsului de la producător la consumator. Distribuția respectivă poate fi asigurată prin intermediul agenților de distribuție.

Distribuția fizică constă în a pune, din punct de vedere material, bunurile și serviciile la dispoziția consumatorilor cu ajutorul mijloacelor de transport și al stocajului (logistica comercială).

La S.C.Millenium Press S.R.L procesul de distribuție începe la depozite unde marfa este marfa este cartată, adică împarțită și coletată pe clienți și sucursale) de către echipa de la depozit. De aici marfa pleacă fie direct către clienți, fie către rețeaua proprie de distribuție a presei.

Transportul mărfurilor – este considerat cea mai importantă componentă a logisticii care are rolul în asigurarea utilității de timp.

Alegerea modului de transport este o parte fundamentală a managementului distribuției și trebuie analizată cu atenție, datorită impactului său asupra eficienței operaționale a societății.

Transportul reprezintă una din activitățile esențiale ale distribuției fizice și este considerată cea mai importantă componentă a mixului logistic deținând circa 2/3 din costurile afectate activității logistice.

Transporturile de mărfuri, fără să producă bunuri materiale, produc o utilitate, respectiv deplasarea spațială a produselor, care se consumă în chiar timpul procesului ei de producție, și o valoare de schimb, determinată de valoarea mijloacelor de muncă vie și materializată consumată, care se adaugă la valoarea obiectului muncii în transporturi (bunul material transportat).

Mijlocul de transport folosit trebuie să îndeplinească o serie de condiții Și anume: regularitate, capacitate de transport, rapiditate, cost redus.

La S.C.Millenium Press S.R.L transportul mărfurilor se realizează cu mijloace de transport proprii. S.C.Millenium Press S.R.L deține un parc auto de aproximativ 30 de autovehicule, de la Dacia Dropside până la Mercedes Sprinter de 4,6 tone, care are o sarcină utilă de 2.280 kilograme și un volum de 15 metrii cubi

Transportul făcându-se cu autovehiculele proprii se asigură regularitate în ceea ce privește orarul curselor.

Caracterul de regularitate și rapiditate este dat și de faptul că fiecare centru logistic are în dotare câte două autovehicule.

De asemenea firma asigă și o capacitate mare de transport prin numărul relativ mare de autovehicule deținute în parcul auto și a capacității optime pentru asfel de transport a fiecărui autovehicul în parte.

3.2 FACTORI GENERATORI AI COSTURILOR

Costul de transport este determinat și variază în funcție de volumul sau greutatea mărfurilor transportate, de distanța care trebuie parcursă, de mijloacele cu care se face transportul.

Printre elementele care stau la baza determinării costului transportului stau diverse categorii de elemente:

diverse taxe și impozite plătite. În acestă categorie intră asigurările obligatorii RCA, sau rovigneta și cele facultative tip CASCO, impozitele pe mijloacele de transport, contravaloarea licențelor de transport;

cuantumul cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile mijloacelor de transport.Sunt incluse aici cheltuielile cu piesele de schimb, cu manopera, prețul carburantului;

nivelul cheltuielilor cu salariile șoferilor. Sunt incluse salariile propriu-zise și taxe aferente suportate de către societate;

capacitatea și gradul de încărcare în mijloacele de transport și numărul de curse parcurse.

3.3 ANALIZA COSTURILOR DE TRANSPORT

PENTRU PRINCIPALELE RUTE

Transportul poate fi definit ca activitatea prin care se realizează deplasarea mărfurilor pe diferite distanțe între diverse puncte.

Transportul rutier este o modalitate de transport flexibilă în ceea ce privește ruta și perioada de operare. Mărfurile pot fi livrate direct la sediul clienților sau într-un loc desemnat de aceștia. Mijloacele de transport rutier sunt eficiente pentru deplasarea pe distanțe scurte a mărfurilor de valoare ridicată. Între dezavantajele transportului rutier se pot menționa faptul că restricțiile la controalele vamale (pentru transporturile internaționale) pot fi consumatoare de timp. De asemenea, distanțele lungi și necesitatea efectuării unor traversări de apă reduc atractivitatea pentru transportul rutier. În plus, în unele părți ale globului, în special în țările slab dezvoltate, infrastructura rutieră este proastă.

Transportul rutier efectuează deplasarea în spațiu a bunurilor și a oamenilor cu ajutorul autovehiculelor care sunt mijloace de transport autopropulsate.

Ca particularitate a acestor mijloace de transport se remarcă faptul că dispun de o mare mobilitate, putând fi întrebuințate, în funcție de vreme, pe orice fel de drum. Transportul auto oferă posibilitatea încărcării mărfii direct de la punctul de expediere și descărcarea ei direct la punctul de destinație, fără a fi necesare transbordări și manipulări suplimentare.

Mijloacele de transport auto se deplasează cu viteze mari ca urmare a vitezei comerciale mari și a simplității operațiunilor tehnologice de încărcăre și descărcare. Ele se pot pregăti rapid și usor în vederea efectuării transportului, necesitând cheltuieli reduse în acest scop. Transportul auto oferă cea mai mare eficiență pe distanțe scurte.

RUTA BUCUREȘTI – CLUJ

Ruta București – Cluj se desfășoară pe următorul traseu: București (plecare Piața Presei Libere) → Râmnicu Vălcea → Sibiu → Sebeș → Alba Iulia → Aiud → Turda → Cluj. Din Sebeș se merge la Cugir, aflat la 25 km de Sebeș, de asemenea la 25 de km de Alba Iulia se trece prin Blaj, iar la 9 km de Turda se trece prin Câmpia Turzii.

Autovehiculul cu care se efectuează cursa este Mercedes Vario de 7.5 tone, cu o sarcină utilă de 3855 kilograme și un volum de 14 metrii cubi.

Totalul kilometrilor parcurși tur / retur pe cursă este de 910.

Numărul de curse realizate într-o lună este de 26.

Totalul kilometrilor parcurși într-o lună este de 23.660.

Consumul de carburant la 100 km este de 18 litrii.

Consumul total într-o lună este de 4.259 litrii, la un cost mediu de 4.45 lei pe litru, costul total al carburantului într-o lună este de 18.952 lei.

Șoferii delegați pe mașină sunt în număr de trei cu un cost salarial pe șofer de 1.864 lei, cu un total de 5.592 lei pe lună.

Tabelul 3.1 Cheltuielile cu impozite și taxe generate de Mercedes Vario

Tabelul 3.2 Cheltuielile cu reparațiile și întreținerea generate de Mercedes Vario

Cheltuiala cu Mercedes Vario pe kilometru este de 0.22 lei (22.390 / 100.000km.)

Totalul cheltuielilor generate de ruta Bucurști – Cluj este redat în tabelul 3.3

Tabelul 3.3 Totalul cheltuielilor pe ruta București – Cluj

Costul transportului pe lună pentru ruta București – Cluj este:

cost pe kilometru: 35.016,67 lei / 23.660 km = 1, 48 lei /km

cost 1 kg / 1 km: 1,48 / 3.855 = 0.0038 lei

cost colet 10kg / 1km: 0,00038 * 10 = 0.00383 lei

RUTA CLUJ – ARAD

Ruta Cluj – Arad se desfășoară pe următorul traseu: Cluj → Oradea → Slonta → Arad. Transportul se efectuează cu o mașina și cu doi șoferi delegați.

Autovehiculul cu care se efectuează cursa este Mercedes Sprinter de 4,6 tone, cu o sarcină utilă de 2.280 kilograme și un volum de 15 metrii cubi.

Totalul kilometrilor parcurși tur / retur pe cursă este de 710

Numărul de curse realizate într-o lună este de 24.

Totalul kilometrilor parcurși într-o lună este de 17.040

Consumul de carburant la 100 km este de 12 litrii.

Consumul total într-o lună este de 2.044,8 litrii, la un cost mediu de 4.45 lei pe litru, costul total al carburantului într-o lună este de 9.099,36 lei.

Costul salariilor celor doi șoferi delegați este de 3.728 lei (1.864 lei x 2)

Tabelul 3.4 Cheltuielile cu impozite și taxe generate de Citroen Jumper

Tabelul 3.5 Cheltuielile cu reparațiile și întreținerea generate de Citron Jumper

Cheltuiala cu Citroen Jumper pe kilometru este de 0.13 lei (13.794 / 100.000km).

Totalul cheltuielilor generate de ruta Cluj – Arad este redat în tabelul 3.6

Tabelul 3.6 Totalul cheltuielilor pe ruta București – Arad

Costul transportului pe lună pentru ruta Cluj – Arad este:

cost pe kilometru: 17.722,14 lei / 17.040 km = 1,040 /km

cost 1 kg / 1 km: 1,040 / 2.280 = 0,00045lei

cost colet 10kg / 1km: 0,00045 * 10 = 0,0045 lei

RUTA BUCUREȘTI – GALAȚI

Ruta București – Galați se desfășoară pe următorul traseu: București (plecare Piața

Presei Libere) → Slobozia → Brăila → Galați. Transportul se efectuează cu o mașina cu doi șoferi.

Autovehiculul cu care se efectuează cursa este Citroen Jumper de 3,5 tone, cu o sarcină utilă de 1380 kilograme și un volum de 13 metrii cubi.

Totalul kilometrilor parcurși tur / retur pe cursă este de 510.

Numărul de curse realizate într-o lună este de 26.

Totalul kilometrilor parcurși într-o lună este de 13.260.

Consumul de carburant la 100 km este de 10 litrii.

Consumul total într-o lună este de 1.326 litrii, la un cost mediu de 4.45 lei pe litru, costul total al carburantului într-o lună este de 5.900,7 lei.

Șoferii delegați pe mașină sunt în număr de doi cu un cost salarial pe șofer de 1.864 lei, cu un total de 3.728 lei pe lună.

Tabelul 3.7 Cheltuielile cu impozite și taxe generate de Citroen Jumper

Tabelul 3.8 Cheltuielile cu reparațiile și întreținerea generate de Citron Jumper

Cheltuiala cu Citroen Jumper pe kilometru este de 0.12 lei (12.134 / 100.000km).

Totalul cheltuielilor generate de ruta Bucurști – Galați este redat în tabelul 3.9

Tabelul 3.9 Totalul cheltuielilor pe ruta București – Galați

Costul transportului pe lună pentru ruta București – Cluj este:

cost pe kilometru: 13.949,85 lei / 13.260 km = 0,034 lei /km

cost 1 kg / 1 km: 0,0034 / 1.380 = 0,000024 lei

cost colet 10kg / 1km: 0,000024 * 10 = 0.00024 lei

RUTA BUCUREȘTI – FILIAȘI

Ruta București – Filiași se desfășoară pe următorul traseu: București (plecare Piața

Presei Libere) → Roșiori de Vede → Caracal → Craiova →Filiași. Transportul se efectuează cu o mașina cu doi șoferi.

Autovehiculul cu care se efectuează cursa este Citroen Jumper de 3,5 tone, cu o sarcină utilă de 1380 kilograme și un volum de 13 metrii cubi.

Totalul kilometrilor parcurși tur / retur pe cursă este de 580.

Numărul de curse realizate într-o lună este de 26.

Totalul kilometrilor parcurși într-o lună este de 15.080.

Consumul de carburant la 100 km este de 10 litrii.

Consumul total într-o lună este de 1.508 litrii, la un cost mediu de 4.45 lei pe litru, costul total al carburantului într-o lună este de 6.711 lei.

Șoferii delegați pe mașină sunt în număr de doi cu un cost salarial pe șofer de 1.864 lei, cu un total de 3.728 lei pe lună.

Tabelul 3.10 Cheltuielile cu impozite și taxe generate de Citroen Jumper

Tabelul 3.11 Cheltuielile cu reparațiile și întreținerea generate de Citron Jumper

Cheltuiala cu Citroen Jumper pe kilometru este de 0.12 lei (12.134 / 100.000km).

Totalul cheltuielilor generate de ruta Bucurști – Filiași este redat în tabelul 3.12

Tabelul 3.12 Totalul cheltuielilor pe ruta București – Filiași

Costul transportului pe lună pentru ruta București –Filiași este:

cost pe kilometru: 14.978,55 lei / 15.080 km = 0.993 /km

cost 1 kg / 1 km: 0.993 / 1.380 = 0,00071 lei

cost colet 10kg / 1km: 0,00071 * 10 = 0,0071 lei

RUTA BUCUREȘTI – TIMIȘOARA

Ruta București – Timișoara se desfășoară pe următorul traseu: București (plecare Piața Presei Libere) → Deva → Timișoara. Transportul se efectuează cu o mașina cu un șofer.

Autovehiculul cu care se efectuează cursa este Mercedes Sprinter de 3,5 tone, cu o sarcină utilă de 1380 kilograme și un volum de 13 metrii cubi.

Totalul kilometrilor parcurși tur / retur pe cursă este de 1.220.

Numărul de curse realizate într-o lună este de 4.

Totalul kilometrilor parcurși într-o lună este de 4.880.

Consumul de carburant la 100 km este de 12 litrii.

Consumul total într-o lună este de 586 litrii, la un cost mediu de 4.45 lei pe litru, costul total al carburantului într-o lună este de 2.606 lei.

Pe mașină este un singur șofer delegate care generează un cost salarial de 1.864 lei.

Tabelul 3.13 Cheltuielile cu impozite și taxe generate de Citroen Jumper

Tabelul 3.14 Cheltuielile cu reparațiile și întreținerea generate de Citron Jumper

Cheltuiala cu Citroen Jumper pe kilometru este de 0.13 lei (13.794 / 100.000km).

Totalul cheltuielilor generate de ruta Bucurști – Timișoara este redat în tabelul 3.15

Tabelul 3.12 Totalul cheltuielilor pe ruta București – Timișoara

Costul transportului pe lună pentru ruta București –Timișoara este:

cost pe kilometru: 7.203,44 lei / 4.880 km = 1,47 /km

cost 1 kg / 1 km: 1,47 / 1.220 = 0,00012 lei

cost colet 10kg / 1km: 0,00012 * 10 = 0,012 lei

3.4 COSTUL LOGISTIC TOTAL

Pentru a determina costul logistic total trebuie luate în calcul costurile generate de cele patru centre logistice din București, Cluj, Timișoara și Sibiu.

Costurile logistice sunt: costurile deservirii clienților, costul transportului, costurile depozitării, costurile prelucrării comenzilor, costurile bunurilor și costurile stocării.

Cea mai mare pondere în activitatea logistic o au costurile legate de transport, de depozitare și de manipularea bunurilor stocate.

Costurile servirii clienților (vânzarilor) reprezintă valoarea tuturor costurilor onorării comenzilor, costuri cu piesele de schimb și orce alt cost legat de retururile de marfă. Aceste costuri de servire a cleinților sunt redate în tabelul 3.16

Costurile de transport dețin ponderea cea mai mare din totalul costurilor S.C. Millenium Press S.R.L. Toate costurile legate de transportul bunurilor sunt alocate centrului logistic București. Costurile de transport aferente celorlate centre logistice au în vedere cheltuielile de transport ce sunt generate de distribuția locală sau întrajudețeană. De asemenea aceste costuri se regăsesc în tabelul 3.16.

Costurile de depozitare cuprind cheltuielile generate de depozitele închiriate în centrele logistice. Costurile legare de garajele din Oradea și Târgu Mureș sunt costuri ce țin de central logistic din Cluj. Costurile legate de garajele din Galați, Târgoviște, Turnu Severin sunt costuri alocate centrului logistic din București. Costurile cu garajele din Timișoara, Sibiu sunt alocate centrului logistic aferent. De asemenea aceste costuri se regăsesc în tabelul 3.16

Costurile prelucrării comenzilor sunt costuri generate de prelucarea comezilor, comunicarea cu distribuția și previziunea cererii. La calcularea costurilor comenzilor se iau în calcul doar acele costuri care se pot modifica odată cu nivelul de servire a clienților și cu parametrii decizionali care stau la baza procesului decizional. La S.C. Millenium Press S.R.L. aceste costuri sunt zero.

Costurile bunurilor și materialelor au în vedere costurile manipulării, planificării și circulației bunurilor și costurile comenzii asociate cu recepția și lansare acesteia. De asemenea aceste costuri se regăsesc în tabelul 3.16

Costurile stocării au în vedere acele costuri generate de activități cețin de managementul stocurilor, managementul ambalării și a distribuției inverse. Sunt luate în calcul doar acele costuri (considerate relevante) care variază direct proporțional cu mărimea stocurilor. La S.C. Millenium Press S.R.L. aceste costuri sunt zero.

În capitolul precedent am calculate costul logistic pentru cele cinci rute analizate: București – Cluj, Cluj –Arad, București – Arad, București – Galați, București – Filiași, Bucuresti –Timișoara.

Însă S.C.Millenium S.R.L mai efectuează transport de marfă pe încă șapte rute principale.

Aceste rute sunt București – Iasi, București – Tărgu Mureș, București – Oradea, București – Resița, București – Târgu – Jiu, București – Turnu Severin.

Pentru a avea o imagine reală a costului total logistic, costurile legate de transport pe aceste rute s-au preluat de la departamentul logistic.

Toate costurile generate de transportul pe aceste rute sunt alocale centrului logistic din București. De asemenea fiecare Centru logistic dispune de doua mașini entru a se delasa în teritoriu.

În tabelul 3.16 este redat costul logistic total pe lună (previzionat).

Tabelul 3.16 Costul logistic total lunar la S.C Millenium Press S.R.L

Costul total logistic pe lună la S.C.Millenium Press S.R.L este de 251.397 lei

Se constată că ponderea cea mai mare o deține costul generat de activitatea de transport – 217.567 lei , ceea ce reprezintă un procent de 86,54%.

Dintre cele patru centre logistice, costurile cele mai mari sunt înregistrate de centrul logistic din București, și anume 233.082 lei, din totalul de 251.567 lei ceea ce reprezintă un procent de 92,71%. Acest procent ridicat nu se datorează faptului că central logistic din București ar avea cheltuieli logistice ridicate, ci că aproape toate cheltuielile de transport sunt suportate de acest centru logistic.

De asemenea costurile legate de transport dețin ponderea cea mai mare: 213.067 lei dintr-un total de 217.567 lei, ceea ce reprezintă un procent de 97,93%. Acest procent ridicat se datorează tocmai datorită că toate costurile legate de transport sunt suportate de către centrul logistic București.

Costul logistic total anual previzionat este redat în tabelul 3.17.

Tabelul 3.17 Costul logistic total anual previzionat la S.C Millenium Press S.R.L

CAPITOLUL 4

CONCLUZII ȘI PROPUNERI PRIVIND

SISTEMUL LOGISTIC AL S.C MILENIUM S.R.L

După cum se poate constata în capitolul 3 a fost prezentat sistemul logistic al S.C. Millenium Press S.R.L, în ultima parte făcând o analiză în ceea ce privește modul de determinare a costului pe rute și a costului logistic total. După cum a fost determinat în capitolul precedent costul logistic total estimat pentru anul 2010 este de 3.016.764 lei. Acest cost total are o însemnătate doar dacă este analizat în funcție de veniturile realizate de către S.C. Millenium Press S.R.L. în anul 2010. Aceste venituri sunt preluate din evidențele contabilitate și sunt redate în tabelul de mai jos.

Tabelul 4 .1 Veniturile realizate de S.C. Millenium Press S.R.L în anul 2010

Costul logistic total estimat pentru anul 2010 este de 3.016.764. Se observă că valoare veniturilor realizare este de 3.087.948,5 lei, fiind superioară costului logistic total anual estimat cu 71.184 lei. Având în vedere întregul efort material și uman depus în întreaga activitate de distribuție de presă de peste an acestă acestă valoare de 71.148 lei este mică. Dar chiar și așa trebuie avut în vedere valoarea cheltuielilor efectuate cu activitatea de distribuție de presă în 2010.

Aceste cheltuieli sunt preluate din evidența contabilă și sunt redate în tabelul 4.2.

Comparând cele trei valori de referință și anume costul logistic total estimat, totalul cheltuielilor efectuate și veniturile obținute se trage următoarea concluzie: chiar dacă valoare veniturilor realizate depășește costul logistic total estimate cu 71.184 lei, valoarea cheltuielilor efective depășește costul logistic total cu 31.436 lei.

Asfel, se poate spune că activitatea de distribuție de presă a rezultat un profit de 39.748 lei.

Comparând cu datele din tabelul 2.1 (capitolul 2) unde sunt prezentate valorile veniturilor, cheltuielilor și a profitului net în 2010, se constată că raportând la profitul obținut în 2010 de către S.C Millenium Press S.R.L, și anume 1.358.701 lei (din întreaga activitate) profitul obținut din activitatea de distribuție în sumă de 39.748 lei, reprezintă 5.85%.

De asemenea, dacă se face o raportare a veniturilor din activitatea de distribuție – 3.087.948 la totalul veniturilor realizate în 2010 de 66.518.126 lei, acestea reprezintă 4.62% din totalul veniturilor.

Dacă ne raportăm la cheltuieli, cheltuielile efectuate pentru susținerea activitătii de distribuție, aceste cheltuieli (3.048.200 lei) reprezintă 4.67% din totalul cheltuielilor efectuate de către S.C.Millenium Press S.R.L. în 2010 (65.159.425).

Problema care are cu adevărat relevanță este dată de relația cost logistic total estimat – venituri realizate.

Costul logistic total estimat reprezintă costul care prin efectuarea lui ar trebui să suștină activitatea, iar veniturile realizate ar trebui să fie suficiente pentru susținerea întregii activități.

Se consideră de către conducerea societății că valoarea veniturilor realizate nu este cea așteptată, în schimb cheltuielile s-au ridicat la nivelul așteptat.

Pentru rezolvarea acestor două probleme sunt posibile două alternative.

O dată, este necesar creșterea veniturilor, acest lucru fiind posibil prin mărirea ariei de cuprindere și prin încheierea de noi contracte de distribuție. Totodată mărirea ariei de distribuție ar duce la mărirea unor cheltuieli de genul celor cu carburantul sau cu piesele de schimb și cu eventuale depozite. De asemenea încheierea unor noi contracte este destul de greu de realizat în situația economică actuală în care se găsește țara.

O altă alternativă care este recomandabilă este externalizarea serviciilor de transport.

Această alterativă este destul de ușor de realizat și ar aduce avantaje considerabile S.C. Millenium Press S.R.L.

Avantajele se referă în primul rând la reducerea costurilor legate de transport, precum carburantul, costul cu piersele de schimb, costul personalului care deservește mașinile, plata taxelor de transport precum licențele sau rovignete, reducerea costurilor cu chiriile depozitelor din centrele logistice sau a garajelor închiriate, dar și a altor costuri legate de distribuția produselor.

Concret, dacă activitatea de distribuție ar fi externalizată s-ar putea reduce următoarele cheltuieli:

Cheltuielile cu personalul. În situația în care serviciile de transport – distribuție ar fi externalizate, evident că nivelul costurilor salariale ar scădea simțiror. Nu ar mai fi necesar un număr de 35 șoferi câți are în prezent societatea ci maxim 15, ce ar reduce cheltuielile cu salariile cu 447.360 lei pe an, ceea se reprezintă 35,71% din totalul cheltuielilor cu salariile și 14,67 % din totalul cheltuielilor efectuate în 2010.

De asemenea în cazul externalizării nu se mai justifică menținerea depozitelelor din Cluj, Timișoara și Sibiu. Cheltuielile cu salariile s-ar diminua cu costul salariților din acele puncte de lucru.

Cheltuielile cu salariile personalului angajat la depozitele din Cluj, Timișoara și Sibiu însumează 134.208 lei pe an, ceea se reprezintă 10,71% din totalul cheltuielilor cu salariile și 4,4% din totalul cheltuielilor efectuate în 2010.

Cheltuielile cu diverse taxe. În situația externalizării serviciilor de transport ar fi recomandabil și să se renunțe la o parte din mașinile luate în leasing (chiar dacă s-au plătit până acum rate). În acest caz, renuntându-se la 10 mașini, se obține o reducere de 126.00 lei pe an, ceea ce reprezintă un procent de 4.13% raportat la totalul cheltuielilor efectuate.

De asemenea nu s-ar mai plăti diverse taxe precum asigurărîle obligatorii RCA, sau CASCO sau rovignete. Reducerea ar fi de 11.483 lei, adică 50.73% din totalul taxelor plătite și 0.37% din totalul cheltuielilor efectuate.

Cheltuielile cu carburantul. În situația externalizării serviciilor și arenunțării și a depozitelor din Sibiu, Timișoara, Cluj cheltuielile cu carburantul ar avea cea mai mare diminuare de pănă la 995.000 lei (costul carburantului pentru 20 de mașini). Acestă diminuare este cea mai mare raportată la categoria de cheltuială și anume 66,82% din totalul cheltuielilor cu carburantul și 32,64% din totalul cheltuielilor efectuate.

Este cea mai mare diminuare și datorită faptului că ponderea cheltuielilor cu carburantul este cea mai mare în totalul cheltuielilor efectuate și anume 47,53%.

O altă categorie de cheltuieli care s-ar reduce ar fi cheltuielile cu poșta și telecomunicațiile.

Cheltuielile cu poșta și telecomunicațiile din cele trei centre logistice zonale ar fi zero, iar la București s-ar diminua cu 5.162 lei, în total diminuarea ar fi de 11.139 lei, adică 46,42% din totalul cheltuielilor cu telecomunicațiile și 0,36% din totalul cheltuielilor.

De asemenea, în situația extenalizării serviciilor de transport, o altă categorie de cheltuieli care s-ar reduce ar fi cheltuielile cu energia și apa. Renunțându-se la depozitele din cele trei cente logistice: Sibiu, Timișoara și Cluj s-ar face o economie de 1.614 lei,ceea ce reprezintă 57,35% din totalul cheltuielilor cu energia și apa și 0,05% din totalul chetuielilor.

Centralizat, aceste reduceri de cheltuieli se prezintă asfel:

În cazul externalizării serviciilor de transport de către S.C.Millenium S.R.L s-ar realiza o diminuare a cheltuielilor cu 1.726.804 lei, adică 56,64 % din totalul cheltuielilor.

Acest procent de 56, 64 % nu face decât să indice faptul că externalizarea serviciilor de transport este cea mai bună soluție pentru S.C.Millenium Press S.R.L în vederea creșterii productivitățîi.

În valori absolute cea mai mare diminuare s-ar înregistra la cheltuielile cu carburantul și anume 995.000 lei, adică 32,64 % din totalul cheltuielilor.

De asemenea, în valori absolute, cheltuielile cu personalul sufără o diminuare semnificativă, 581.568 lei, adică 19.07 % din totalul datoriilor.

În figura 4.1 este redată ponderea fiecărui tip de cheltuială diminuată în totalul cheltuielilor.

Figura 4.1 Ponderea fiecărui tip de cheltuială diminuată în totalul cheltuielilor

Însă S.C MilleniunPress S.R.L nu își propune să renunțe la întreaga activitate de distribuție a presei în țară (prin rețeaua proprie), ci doar să externalizeze serviciile de transport. În acest sens va apela da una sau mai multe firme de transport. A contactat mai multe firme de transport intern, printre care se pot aminti: Alextrans S.R.L, Balm Logistic S.R.L, B.M.A Trans S.R.L, Cris Mar Trans S.R.L, Eurocar Expres S.R.L, Mihai Logistix S.R.L și Storm Logistic Expres S.R.L

Cu excepția S.C. Alextrans S.R.L cărui ofertă se referă la prețul pe kilometru și cantitate, toate celelelte oferete au în vedere doar numărul de kilometrii parcurși pe cursă. Cea mai atractivă ofertă a fost făcută de S.C Storm Logistic Expres S.R.L care efectuează curse interne la prețul de 0.55 lei pe kilometru, indiferent de cantitatea transportă.

Pentru a vedea care ar fi costul transportului și cât trebui plătit lunar pentru serviciile de transport efectuate de către S.C Storm Logistic Expres S.R.L s-a calculat de către departamentul de logistică media aritmetică pe ultimele 6 luni a kilometrilor parcurși într-o lună. Acestă medie este 216.000 kilometri pe lună.

În acestă situație costul transportului ar fi de 118.800 lei pe lună, respectiv 1.425.600 lei pe an. Se observă că acestă soluție de externalizare a serviciilor de transport este optimă pentru creșterea eficienței S.C.Millenium Press S.R.L

Alegându-se acestă variantă se obține o creștere a profitului cu 301.204 lei, reprezentând diferența între costurile diminuate (1.726.804 lei) și valoarea transportului care trebuie plătit către S.C Storm Logistic Expres S.R.L. Acestă diferență favorabilă ar conferi S.C. Millenium Press S.R.L o siguranță și a stabilitate financiară și mai mare.

În cazul menținerii a unor venituri asemănătoare și luând în calcul externalizarea serviciilor de transport, plecănd de la valorile veniturilor, cheltuielilor și a profitului realizat, prezentate în tabelul 2.1 din capitolul 2, se constată o creștere a profitului cu 22,16%.

În figurile 4.2 și 4.3 sunt redate creșterea profitului în cazul externalizării serviciilor de transport

Figura 4.2 Profitul obținut în cazul externalizării transportului

Figura 4.3 Profitul, veniturile și cheltuielile realizate în 2010 și estimate pentru 2011

BIBLIOGRAFIE:

Alexa, Constantin Transporturi și expediții internaționale, Ed. All, București, 1995;

Banciu, Doina; Sisteme inteligente de transport: ghid pentru

Alexandrescu, Mihail; uitlizatori și dezvoltatori. București, Editura

Hrin, Rodica Tehnică, 2003;

Basanu, Gheorghe; Managementul aprovizionării și desfacerii Pricop, Mihai Editura Economică, București, 1996

Bălan, Carmen Logistica mărfurilor, Editura ASE, București, 2000

Bălan, Carmen Logistica, Editura Uranus, București, 2006

Burda, Alexandru Logistica și distribuția mărfurilor, Suport de curs, Ediția a II –a revizuită și adăugită, Ed.

ProUniversitaria, București, 2008

Căprărescu, Gheorghița Managementul strategic al firmei de comet și distribuție, Editura Rosetti, București, 2004

Costin, Cătălin Distribuția comercială în rețea, Editura Rosetti, București, 2005

Fainisi, Florin. Rețeaua transeuropeană de transport, prioritate a Uniunii Europene lărgite, Revista de drept comercial, nr. 4, aprilie 2004;

Fainisi, . Principalele reglemenări comunitare adoptate în domeniul transporturilor pentru protejarea mediului înconjurator, Revista de drept

comercial, nr. 1, ianuarie 2005

Gheordunescu, Maria-Elena; Transportul rutier în contextul globalizării Alexa, Constantin, economiei, Editura ASE, București, 2006;

Grama, Izabella Gilda Eficiența economică a implementării în România a sistemului de transport

multimodal, Ed. Europolis, , 2003;

Grama, Izabella Gilda Managementul transporturilor internaționale, Ed. Europolis, , 2007;

Ilieș, L., Sistemul de transport containerizat, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1988;

Mazilu, Dumitru Importanța unor structuri de transport integrate în consolidare pieței unice europene, Revista de drept comercial, nr. 6, iunie 2005,

Nascu, Ioan Principii de economia transportului, Editura Sylvi, București, 2001;

Patriche, Iulian Canale de distribuția și logistic Ed. Pro Universitaria, București, 2007

Părăian, Elena; Expertiza mărfurilor, Ed. Pro Universitaria,

Pascu, Emilia București, 2007

Petrescu, Viorel; Expertiză merceologică, Editura A.S.E.,

Pâslaru, ; București 2002,

Petrescu, Viorel Expertiza calitații mărfurilor, Editura ASE, București, 2005

Popescu, Manoela Bazele comerțului, Editura Oscar Print, Ionașcu, Viorica București, 2006

Samii, Alexander Strategie logistique, Ed. Dunod, Paris, 2004

Stan Anca Ștefania Logistica, Universitatea Bacău, Bacău, 2008;

Vasiliu, Cristinel ; Logistica și distribuția mărfurilor, Ed. ASE,

Felea, Mihai București, 2008

BIBLIOGRAFIE:

Alexa, Constantin Transporturi și expediții internaționale, Ed. All, București, 1995;

Banciu, Doina; Sisteme inteligente de transport: ghid pentru

Alexandrescu, Mihail; uitlizatori și dezvoltatori. București, Editura

Hrin, Rodica Tehnică, 2003;

Basanu, Gheorghe; Managementul aprovizionării și desfacerii Pricop, Mihai Editura Economică, București, 1996

Bălan, Carmen Logistica mărfurilor, Editura ASE, București, 2000

Bălan, Carmen Logistica, Editura Uranus, București, 2006

Burda, Alexandru Logistica și distribuția mărfurilor, Suport de curs, Ediția a II –a revizuită și adăugită, Ed.

ProUniversitaria, București, 2008

Căprărescu, Gheorghița Managementul strategic al firmei de comet și distribuție, Editura Rosetti, București, 2004

Costin, Cătălin Distribuția comercială în rețea, Editura Rosetti, București, 2005

Fainisi, Florin. Rețeaua transeuropeană de transport, prioritate a Uniunii Europene lărgite, Revista de drept comercial, nr. 4, aprilie 2004;

Fainisi, . Principalele reglemenări comunitare adoptate în domeniul transporturilor pentru protejarea mediului înconjurator, Revista de drept

comercial, nr. 1, ianuarie 2005

Gheordunescu, Maria-Elena; Transportul rutier în contextul globalizării Alexa, Constantin, economiei, Editura ASE, București, 2006;

Grama, Izabella Gilda Eficiența economică a implementării în România a sistemului de transport

multimodal, Ed. Europolis, , 2003;

Grama, Izabella Gilda Managementul transporturilor internaționale, Ed. Europolis, , 2007;

Ilieș, L., Sistemul de transport containerizat, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1988;

Mazilu, Dumitru Importanța unor structuri de transport integrate în consolidare pieței unice europene, Revista de drept comercial, nr. 6, iunie 2005,

Nascu, Ioan Principii de economia transportului, Editura Sylvi, București, 2001;

Patriche, Iulian Canale de distribuția și logistic Ed. Pro Universitaria, București, 2007

Părăian, Elena; Expertiza mărfurilor, Ed. Pro Universitaria,

Pascu, Emilia București, 2007

Petrescu, Viorel; Expertiză merceologică, Editura A.S.E.,

Pâslaru, ; București 2002,

Petrescu, Viorel Expertiza calitații mărfurilor, Editura ASE, București, 2005

Popescu, Manoela Bazele comerțului, Editura Oscar Print, Ionașcu, Viorica București, 2006

Samii, Alexander Strategie logistique, Ed. Dunod, Paris, 2004

Stan Anca Ștefania Logistica, Universitatea Bacău, Bacău, 2008;

Vasiliu, Cristinel ; Logistica și distribuția mărfurilor, Ed. ASE,

Felea, Mihai București, 2008