Politica Ue In Domeniul Turismului.oportunitati Si Provocari Pentru Romania

INTRODUCERE

Turismul poate fi considerat o activitate care implică ideea unei alegeri deliberate a destinațiilor, a itinerariilor, a perioadei și duratei sejurului de către fiecare turist în parte și are ca scop principal satisfacerea anumitor necesități de ordin social, cultural, spiritual, medical, și chiar satisfacerea nevoilor de consum turistic.

Turismul este o structură complexă care implică diverse alte domenii (economie, sociologie, politică, legislație, cultură etc.) și, deci, contribuie la revitalizarea acestora și la dezvoltarea economică a multor regiuni, la menținerea păcii în lume, la educarea națiunilor, protejarea mediului, a siturilor istorice și tradiționale, fără a mai pune la socoteală creșterea ocupării forței de muncă și a nivelului de trai, dezvoltarea conștiinței naționale, îmbunătățirea legislației naționale și internaționale etc.

Lucrarea de față este structurată în patru capitole. Primul capitol, intitulat ” TURISMUL ȘI DEZVOLTAREA REGIONALĂ – DELIMITĂRI TEORETICE”, propune o abordare conceptuală a noțiunii de turism, de dezvoltare regională, politici comune.

Majoritatea lucrărilor de specialitate, demonstrează prin exemple concrete faptul că turismul este un puternic catalizator al progresului economic din numeroase țări, (mai ales în țările în curs de dezvoltare, dar nu numai) favorizând crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea unor activități conexe turismului

Totodată, pe parcursul acestui capitol am abordat Teorii și modele privind impactul turismului asupra dezvoltării regionale. Politica bturismului, care este un instrument de dezvoltarea economică și creare de locuri de muncă, are ca scop să devină un instrument de dezvoltare teritorială în vederea consolidării și conservării patrimoniului regiunilor.

Prin urmare, turismul este un sector important atât pentru cetățenii, cât și pentru industria UE, având un impact pozitiv asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă în cadrul UE.

Cel de-al doilea capitol al lucrării, ”SITUAȚIA TURISMULUI ÎN UE ȘI EVOLUȚIA PREOCUPĂRII UE ÎN DOMENIUL TURISMULUI”, analizează într-o primă parte situația turismului în Uniunea Europeană.

Turismul este o forță cheie în conducerea economiei Uniunii Europene. Această industrie constă într-o gamă largă de produse și destinații exotice și implică mai multe părți interesate.

Sectorul turismului în Uniunea Europeană reprezintă o industrie majoră, care generează o mulțime de venituri străine și contribuie în mod semnificativ la PIB-ul UE.

Sectorul turismului în Uniunea Europeană deține o poziție importantă, contribuie la economie nu numai în ceea ce privește generarea de venituri și oportunități de angajare, dar și în ceea ce privește dezvoltarea regiunii și dezvoltarea durabilă a țărilor.

Turismul are un mare potențial în ceea ce privește contribuția la realizarea mai multor obiective majore ale UE, cum ar fi dezvoltarea durabilă, creșterea economică, ocuparea forței de muncă și coeziunea economică și socială.

Turismul este un sector de servicii cu produse deosebit de complexe, care depind de o aprovizionare extrem de fragmentată.

Al treilea capitol, ” POLITICA UE ÎN DOMENIUL TURISMULUI”, face referire la obiectivele și implementarea politicii actuale a UE în domeniul turismului.

O serie de politici ale UE au fost analizate pentru a identifica sinergiile cu politica turismului. Acest lucru va permite factorilor de decizie să valorifice aceste sinergii pentru o mai bună integrare a turismului în programul lor de lucru viitor.

În cele ce privește perspectivele politicii UE în domeniul turismului în 2014-2020, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) este unul dintre cele cinci " fonduri structurale europene și Fonduri de investiții "(ESIF) .

În conformitate cu normele ESIF, fiecare stat membru trebuie să elaboreze și să pună în aplicare un Planul strategic 2014-2020 prin care indică obiectivele și prioritățile de investiții pentru utilizarea acestor fonduri .

Pe parcursul ultimului capitol al lucrării, ”SITUAȚIA TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. OPORTUNITĂȚI ȘI PROVOCĂRI ALE POLITICII UE ÎN DOMENIUL TURISMULUI”, am analizat turismul în România, felul în care politicile UE influențează turismul românesc, și am abordat câteva dintre proiectele de succes cu impact asupra dezvoltării și promovării turismului țării noastre.

CAPITOLUL I. TURISMUL ȘI DEZVOLTAREA REGIONALĂ – b#%l!^+a?DELIMITĂRI TEORETICE

I.1. Delimitări conceptuale: turism, dezvoltare regională, politici comune, politica regională a UE, politica în domeniul turismului a UE

Turismul poate fi considerat o activitate care implică ideea unei alegeri deliberate a destinațiilor, a itinerariilor, a perioadei și duratei sejurului de către fiecare turist în parte și are ca scop principal satisfacerea anumitor necesități de ordin social, cultural, spiritual, medical, și chiar satisfacerea nevoilor de consum turistic.

În conformitate cu aceste aspecte, în literatura de specialitate s-au realizat diferite clasificări ale formelor de turism, practicate în funcție de criteriile urmărite pentru o cât mai omogenă grupare a lor.

Fenomenul turistic evoluează sub acțiunea intercorelată a unui complex de factori, cu o forță și direcție de influență care variază în raport cu condițiile impuse de timp și spațiu, cu formele concrete ale circulației turistice. Interferența acestor factori se concretizează în impulsionarea circulației turistice.

Creșterea rapidă a sectorului turismului a fost determinată de globalizare, de schimbările demografice și de evoluția transporturilor.

Ritmul de creare a locurilor de muncă în sectorul turismului este peste media altor sectoare de activitate, turismul contribuind la crearea unor locuri de muncă extrem de diverse, deseori cu normă parțială, ocupate de femei, tineri și chiar de persoane cu slabă calificare.

Turismul durabil joacă, de asemenea, un rol major în conservarea și îmbunătățirea patrimoniului cultural și natural, contribuind la dezvoltarea locală într-o serie crescândă de regiuni defavorizate. Acesta contribuie și la o mai bună înțelegere între popoare.

Trebuie însă să subliniem faptul că turismul este o structură complexă care implică diverse alte domenii (economie, sociologie, politică, legislație, cultură etc.) și, deci, contribuie la revitalizarea acestora și la dezvoltarea economică a multor regiuni, la menținerea păcii în lume, la educarea națiunilor, protejarea mediului, a siturilor istorice și tradiționale, fără a mai pune la socoteală creșterea ocupării forței de muncă și a nivelului de trai, dezvoltarea conștiinței naționale, îmbunătățirea legislației naționale și internaționale etc.

Organizația Mondială a Turismului sintetizează totul într-o singură frază: "turismul înseamnă locuri de muncă, infrastructuri, comerț și dezvoltare".

Conștienți pe deplin de toate acestea și cuceriți de ideea unui turism respectuos cu mediul și populațiile-gazdă, și pe deplin de acord cu necesitatea unui turism echitabil, profitabil, în egală măsură, marilor companii turistice internaționale, cât și/sau mai ales țărilor în curs de dezvoltare pentru economia și dezvoltarea cărora turismul este mai mult decât vital, am încercat să dezbatem interdependența dintre turism și dezvoltare.

Majoritatea lucrărilor de specialitate, demonstrează prin exemple concrete faptul că turismul este un puternic catalizator al progresului economic din numeroase țări, (mai ales în țările în curs de dezvoltare, dar nu numai) favorizând crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea unor activități conexe turismului.

Cu toate acestea, turismul este un sector destul de fragil, deoarece orice eveniment neprevăzut, fie politic (crize politice), economic (recesiuni), social (mișcări de stradă, atentate), militar, natural (erupția vulcanului din Islanda, cutremure, tzunami-uri), sau chiar tehnologic (centrale nucleare vulnerabile, ultimele fiind dezastrele de la Cernobîl și Fukuschima) poate crea efecte adverse pe termen lung, nu neapărat atât de profunde încât să stopeze mersul înainte al acestei industrii foarte lucrative, dar pot clătina serios structura acestei industrii – este suficient să ne gândim la evenimentele din 2011 din Tunisia, Maroc, Siria (unde turismul constituia 15% din PIB iar la scurt timp sectorul a devenit complet paralizat) sau chiar Libia.

Astfel, lucrările de specialitate au surprins nu doar beneficiile turismului, ci și riscul pe care-l incumbă o prea mare dependență de acest sector (mai ales în cazul țărilor a căror economie depinde în totalitate de acest sector).

Conceptul de dezvoltare regională, provine din cel de dezvoltare economică, luând în considerare aspectele teritoriale, zonale sau locale ale acestei dezvoltări.

Dezvoltarea regională este un concept nou ce urmărește impulsionarea și diversificarea activităților economice, stimularea investițiilor în sectorul privat, contribuția la reducerea șomajului și nu în cele din urmă caută să conducă la o îmbunatățire a nivelului de trai. 

Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională în țara noastră s-au înființat opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriul României. Fiecare regiune de b#%l!^+a?dezvoltare cuprinde mai multe județe. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale.

Prin urmare, dezvoltarea regională este un proces complex care sprijină fiecare teritoriu în construirea viitorului său pe baza propriului său capital teritorial și, deci, contribuie la reducerea disparităților dintre diverse regiuni.

Putem afirma totodată că dezvoltarea regională este un concept ce urmărește impulsionarea și diversificarea activităților economice, stimularea investițiilor în sectorul privat, contribuția la reducerea șomajului și nu în cele din urmă o îmbunătățire a nivelului de trai.

După unii autori, dezvoltarea regională se referă la capacitatea regiunilor de a produce (și vinde) bunuri și servicii, și prin urmare capacitatea populației de a câștiga venituri. Disparitățile de dezvoltare regională se referă la diferențele dintre regiuni în capacitatea acestora de a furniza oportunități de a câștiga venituri pentru locuitorii săi.

După alți autori, dezvoltarea regională „presupune utilizarea resurselor (în primul rând a celor locale, dar și a celor atrase din mediul național și internațional) pentru creșterea competitivității generale a teritoriului, creșterea gradului de adaptabilitate a componentelor de producție și funcționale la necesitățile de ajustare structurală (pentru satisfacerea nevoilor regionale și naționale) și, în ultimă instanță, din perspectivă macroeconomică, pentru reducerea decalajelor între diferitele componente din structura spațiului economic național”.

O definiție a Parlamentul European arată că: “prin regiune de dezvoltare se înțelege un teritoriu care formează, din punct de vedere geografic, o unitate netă, sau un ansamblu similar de teritorii în care există continuitate, în care populația posedă anumite elemente comune și dorește să-și păstreze specificitatea astfel rezultată, și să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural, social și economic”.

În ceea ce privește tendințele economico-sociale, la nivel național și internațional, regiunile se pot confrunta cu o mare varietate de probleme și pot să le facă față în funcție de potențialul (resursele) și capacitatea lor de a se adapta la schimbări.

Politica de dezvoltare regională urmărește să utilizeze la maximum acest potențial, fie el natural, uman, cultural sau tehnic.

Indiferent de diversitatea lor, problemele de dezvoltare regională pot fi grupate și clasificate în mod sistematic, astfel încât să devină componente ale unor programe și politici coerente de asistență și intervenție.

Ținând cont de experiența din ultimele decenii a țărilor europene, pot fi identificate câteva categorii mari de probleme determinate în general de o serie de factori macro- i macro- economici, de declinul demografic, de evoluția piețelor financiare la nivel mondial etc.

Principalele probleme ale dezvoltării regionale sunt legate de:

• subdezvoltarea (rămânerea în urmă) a anumitor regiuni,

• declinul industrial determinat de schimbările tehnologice și în procesul de producție,

• dificultățile de adaptare a forței de muncă și de constituire a unei piețe a muncii eficace, poluarea și degradarea mediului înconjurător.

Politica de dezvoltare regională se referă la un set de măsuri planificate, promovate de autoritățile administrației publice locale și centrale în parteneriat cu diferiți actori (privați, publici, voluntari) folosite pentru a asigura o creștere economică dinamică și sustenabilă prin folosirea în mod eficient a potențialului regional și local pentru îmbunătățirea condițiilor de trai.

Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate și promovate de autoritățile administrației publice locale și centrale, în parteneriat cu diverși actori (privați, publici, voluntari), în scopul asigurării unei creșteri economice, dinamice și durabile, prin valorificarea eficientă a potențialului regional și local, în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață.

Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea întreprinderilor, piața forței de muncă, atragerea investițiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, îmbunătățirea infrastructurii, calitatea mediului înconjurător, dezvoltare rurală, sănătate, educație, învățământ, cultura.

Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt urmatoarele:

diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate și pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întarziată); preintimpinarea producerii de noi dezechilibre; b#%l!^+a?

îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene și de acces la instrumentele financiare de asistență pentru țările membre (fonduri structurale și de coeziune);

corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperării interregionale, interne și internaționale, care contribuie la dezvoltarea economică și care este în conformitate cu prevederile legale și cu acordurile internaționale incheiate. 

Principiile care stau la baza elaborării și aplicării politicilor de dezvoltare regională sunt:

descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental, spre cel al comunităților regionale;

parteneriatul între toți actorii implicați ăn domeniul dezvoltării regionale;

planificarea – proces de utilizare a resurselor (prin programe și proiecte) în vederea atingerii unor obiective stabilite;

cofinanțarea – contribuția financiară a diverșilor actori implicați în realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare regională.

Influența exercitată de către dezvoltarea regională asupra turismului pune în prim plan ideea conștientizării inegalității răspândirii dezvoltării în spațiu, și nu doar a disparităților mai mult decât evidente dintre Nord și Sud, ci și dezechilibrele constatate la nivelul țărilor dezvoltate.

Politicile comune ale UE sunt cele reglementate la nivelul Uniunii, pentru care deciziile se iau la nivel comunitar, capacitatea de decizie fiind delegată de la statele membre către instituțiile europene.

Astfel, Tratatul CEE prevedea că acțiunea Comunității are în vedere “stabilirea unui tarif vamal comun și a unei politici comerciale comune față de țările nemembre, instaurarea unei politici comune în domeniul agriculturii și al transporturilor”.

Politicile comune înlocuiesc politicile naționale ale statelor membre.

Politicile comune sunt domeniile în care instituțiile comunitare intervin în mod determinant și direct iar acțiunile statelor membre au loc concertat.

Deciziile comunitare se substituie normelor și politicilor naționale. Politicile comune sunt politica agricolă comună (PAC), politica comercială comună (PCC), politica de transporturi comună, politica de pescuit comună.

Îndreptându-ne atenția înspre felul în care turismul este abordat la nivelul Uniunii Europene, putem afirma că sectorul turismului joacă un rol-cheie în cadrul Strategiei de la Lisabona, turismul fiind privit ca factor de creștere și de creare de locuri de muncă.

Autoritățile publice de la nivel european, național, regional și local trebuie să coopereze cu sectorul privat, cu partenerii sociali sectoriali și cu părțile implicate. Comisia Europeană își continuă eforturile de a informa în mod eficient și transparent membrii Comitetului consultativ pentru turism cu privire la inițiativele din acest sector incluse în programul său de lucru.

 Instituțiile Uniunii Europene au recunoscut rolul major al turismului în cadrul economiilor lor. 

Politica Uniunii Europene în domeniul turismului încearcă a răspunde provocărilor cu care se confruntă acest sector și totodată încearcă a exploata pe deplin potențialul acestuia. Schimbările demografice, concurența mondială și preocuparea pentru durabilitatea și cererea de forme specifice de turism, toate acestea reprezintă provocări cu care Europa se confruntă în prezent.

De aceea, coordonarea, dialogul și parteneriatul între părțile implicate în turism este esențială, acesta fiind o activitate care implică o gamă variată de actori. Autoritățile publice de la nivel european, național, regional și local trebuie să coopereze cu sectorul privat, cu partenerii sociali sectoriali și cu părțile implicate.

În Uniunea Europeană turismul generează 8 milioane de locuri de muncă și contribuie cu 5 % la formarea PIB, fiind considerat o industrie importantă cu un mare potențial de creștere în viitor.

Turismul reprezintă, ca importanță, a treia activitate socio-economică a UE și se estimează că generează peste 10 % din PIB-ul UE, furnizând circa 12 % din forța totală de muncă. Prin urmare, turismul este un sector important atât pentru cetățenii, cât și pentru industria UE, având un impact pozitiv asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă în cadrul UE.

Cu toate că este considerat un sector de o importanță vitală, nu există o bază legală în tratatele UE pentru o politică comună în domeniul turismului care să se concentreze pe pilonul „turism – ca ramură de activitate". b#%l!^+a?

În 1992, turismul a fost menționat, pentru prima oară în Tratatul de la Maastricht care a prevăzut în premieră măsuri în domeniul turismului în lista de activități care vor beneficia de sprijinul comunitar. b#%l!^+a?

Totuși acest tratat al UE nu acordă o importanță particulară pentru o politică turistică comunitară, neexistând o bază legală specifică pentru măsurile Comunitare în turism. De asemenea, în noul proiect alConstituției Europene (care nu a fost susținut de locuitorii Franței și Olandei în 2005) turismul nu a fost inclus.

De la reuniunea Consiliului European din 21 iunie 1999 privind „turismul și ocuparea forței de muncă”, Uniunea acordă o atenție sporită contribuției pe care o aduce turismul în domeniul ocupării forței de muncă la nivel european.

În comunicarea intitulată „Să lucrăm împreună pentru viitorul turismului european” (COM(2001)0665), publicată în noiembrie 2001, Comisia a propus un cadru de acțiune și măsuri pentru stimularea industriei europene a turismului.

Rezoluția Consiliului din 21 mai 2002 privind viitorul turismului european a confirmat abordarea Comisiei și, având drept obiectiv ca Europa să devină principala destinație turistică, a impulsionat o cooperare sporită între actorii publici și cei privați din cadrul industriei turismului european.

Revenind asupra Tratatului de la Lisabona, despre care am amintit mai sus, acesta a recunoscut importanța turismului, acordând UE competențe pentru sprijinirea, coordonarea și completarea acțiunilor țărilor UE în acest domeniu. Definirea și clarificarea competențelor UE în acest domeniu permite stabilirea unui cadru de acțiune cuprinzător.

Conform Tratatului de la Lisabona, măsurile specifice luate de UE în sectorul turismului ar trebui să vizeze:

încurajarea creării unui mediu favorabil pentru dezvoltarea întreprinderilor din acest sector;

promovarea cooperării între țările UE, în special prin schimbul de bune practici.

În conformitate cu strategia economică „Europa   2020”, cadrul acțiunilor din turism la nivelul UE se poate construi în jurul următoarelor patru priorități:

Stimularea competitivității sectorului turistic din Europa

Promovarea dezvoltării unui turism durabil, responsabil și de calitate

Consolidarea imaginii și vizibilității Europei ca ansamblu de destinații turistice durabile și de calitate

Ridicarea la maximum a potențialului politicilor și instrumentelor financiare ale UE pentru dezvoltarea turismului.

1.Stimularea competitivității sectorului turistic din Europa prin:

dezvoltarea inovației în turism

consolidarea competențelor profesionale din cadrul sectorului prin promovarea oportunităților oferite de diferite programe ale UE

încercarea de a depăși caracterul sezonier al cererii

promovarea diversificării ofertei turistice

contribuția la o mai bună coordonare a activităților de cercetare legate de turism și la consolidarea datelor socio-economice privind turismul la nivel european.

2. Promovarea dezvoltării unui turism durabil, responsabil și de calitate prin:

dezvoltarea unui sistem de indicatori pentru gestionarea durabilă a destinațiilor

organizarea unor campanii de sensibilizare pentru o mai bună informare a turiștilor europeni privind destinațiile

dezvoltarea unei mărci europene pentru calitatea turismului

facilitarea identificării riscurilor legate de schimbările climatice

propunerea unei carte a turismului durabil și responsabil;

propunerea unei strategii pentru un turism de coastă și maritim durabil

instituirea sau consolidarea cooperării dintre UE și țările emergente și țările din regiunea Mediteranei.

3. Consolidarea imaginii și vizibilității Europei ca ansamblu de destinații turistice durabile și de calitate prin:

sprijinirea creării unei „mărci europene”

promovarea Europei ca destinație turistică durabilă și de calitate

consolidarea participării UE în forurile internaționale.

4. Ridicarea la maximum a potențialului politicilor și instrumentelor financiare ale UE pentru dezvoltarea turismului prin:

mai bună integrare și coordonare a turismului cu alte politici ale UE

promovarea și mobilizarea instrumentelor și a programelor de susținere comunitară pentru turism.

I.2. Teorii și modele privind impactul turismului asupra dezvoltării regionale+a?

În perioada actuală, turismul a devenit un element remarcabil al sectorului terțiar, având un rol important în economia unei țări și fiind unul dintre factorii care contribuie la creșterea economică.

Așa cum am prezentat, turismul a avut o dezvoltare extraordinară în întreaga lume, numărul de turiști fiind de două ori mai mare decât acum 15 ani, și veniturile din turism au crescut considerabil.

Această activitate umană este influențată în mare măsură de structura economică de dezvoltare și câștigă tot mai mult teren în importanța socială.

Turismul influențează, odată cu dezvoltarea sa, dezvoltarea de noi activități economice, în special cele în care populația are un plus de câștig.

Efectele creșterii turismului pot fi observate în dezvoltarea bunurilor și serviciilor.

Totodată, turismul are o mare și puternică influență asupra dezvoltării regionale și sociale și oferă țărilor și regiunilor subdezvoltate, în special, o mare șansă în dezvoltarea lor.

În general, teoriile de dezvoltare economică au acordat o atenție mai mare considerentelor macroeconomice (măsuri de deschidere a pieței, asigurarea drepturilor asupra proprietății, stabilitate politică, investiții în educație, principii de guvernământ democratice etc.), minimizând sau neluând în calcul într-un mod serios importanța regiunii, definită ca un sistem de bunuri și servicii relaționale („assets”) în procesul de dezvoltare economică.

Teoriile de dezvoltare regională elaborate de-a lungul timpului vin dinspre mai multe discipline: economie, geografie, planificare și administrație publică. Fiecare dintre aceste teorii contribuie la înțelegerea surselor dezvoltării economice inegale la nivel regional, național sau internațional, dar niciuna nu poate explica în întregime cauzele dezvoltării inegale.

Fără a avea o abordare exhaustivă, în cele ce urmează vom încerca să sintetizăm principalele teorii de dezvoltare regională dezvoltate de-a lungul timpului .

Obiectivul principal al politicii de dezvoltare regională este de a reduce disparitățile economice și sociale care există între diferitele regiuni ale Europei.

Putem constata așadar că turism și dezvoltare regională sunt strâns legate.

Politica bturismului, care este un instrument de dezvoltarea economică și creare de locuri de muncă, are ca scop să devină un instrument de dezvoltare teritorială în vederea consolidării și conservării patrimoniului regiunilor.

În multe regiuni, industria turismului este una dintre cele mai mari surse de creștere economică și de creare de locuri de muncă.

Turismul, prin politici de promovare activă, poate, de asemenea să devină un instrument pentru integrarea regiunilor mai puțin dezvoltate .

Faptul că turismul și dezvoltarea regională sunt strâns legate fost demonstrat de Uniunea Europeană, de exemplu, prin numărul de initiative propuse în sprijinul turismului, inițiative incluse în programele de acordare a fondurilor structurale.

Aceste legături sunt complexe, ele putând varia nu numai în functie de tipul de regionalizarea care predomină într-o anumită țară (descentralizare în Franța, federalismul în Germania, etc.), dar de asemenea, și în functie de tipologiile diferitelor regiuni (îndepărtate și izolate, intermediare sau economic integrat), potențialul lor turistic și amploarea angajamentului guvernului central de a juca un rol activ în dezvoltarea regională a turismului.

Dezvoltarea turismului afectează dezvoltarea regională și este interconectată cu alte activități. În primul rând, noi locuri de muncă sunt create în turism, în plus, influențează dezvoltarea traficului și cresterea prețurilor terenurilor, precum și transformarea terenurilor agricole în terenuri de construcție.

Mulți au fost cei care și-au dat seama de rolul și importanța turismului asupra dezvoltării regionale în Bosnia și Herțegovina. În acest sens, a fost determinate strategia corespunzătaore de dezvoltare a turismului, strategie care a anticipat o dezvoltare sporită a capacităților turistice și numărul de turiști interni și externi a crescut.

Dezvoltarea accelerată a turismului în Bosnia și Herțegovina se reflectă mai ales în dezvoltarea zonelor rurale periferice care sunt, în funcție de gradul lor de subdezvoltare,cu mult în urma centrelor urbanizate din Sarajevo, Tuzla, Banja Luka, Mostar și alte.

În România, putem vorbi despre dezvoltare regională din 1998, acest concept focalizându-se, ca în UE, asupra eliminării disparităților dintre regiuni, în acest fel calitatea vieții în general a fost îmbunătățită, prin stimularea și diversificarea activității economice, prin investiții în sectorul privat sau prin reducerea șomajului. Pentru politica regională de dezvoltare, au fost create opt regiuni de dezvoltare, care includ întregul teritoriu al României.

Politica regională a României se bazează pe măsurile planificate și promovate de autorități în parteneriat cu organismele regionale create, precum și cu diverși actori privați sau publici; pentru a asigura o susținută dezvoltarea economică și socială dinamică, prin utilizarea eficientă a resurselor locale și regionale, pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare regională.

Turismul este una dintre cele mai semnificative dinamice în domeniul economic și cultural al dezvoltării unor țări europene. Evoluția sa este evident legată de evenimentele istorice care au avut loc de-a lungul secolelor, și impactul acestora sunt rezultatul sociale, de mediu și schimbări culturale pe care le determină.

Lunga zonă de coastă europeană a atras mai mult turiști încă din secolul al 18-lea și este acum una dintre cele mai importante resurse turistice.

În cadrul sectorului turistic, turismul de coastă este de departe cel mai important din punct de vedere al numărului de vizitatori și al veniturilor generate.

Printre destinațiile turistice, zonele de coastă sunt cele mai favorizate de turiști, și regiunea mediteraneană este destinația turistică lider mondial, conform Organizației Mondiale a Turismului (OMT), zona de coasta este generatoarea unei treimo din venitul global provenit din turism în regiunea mediteraneană.

Turismul este un instrument util de dezvoltare teritorială cu condiția ca aceasta să se bazeze pe planificare și pe strategii viabile pentru promovarea dezvoltării echilibrate a zonei, în care turismul nu va deveni neapărat activitatea dominantă.

Dezvoltarea turismului oferă oportunități atractive pentru un număr de furnizori de bunuri și servicii, în special în zonele rurale. De asemenea, ajută la finanțarea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea economică a unei zone și oferi o imagine și o identitate distinctă, care va în beneficiul tuturor activităților sale economice.

I.3. Relația dintre politica de dezvoltare regională a Uniunii Europene și politica în domeniul turismului

Turismul reprezintă ca importanță, a treia activitate socio-economică a UE și se estimează că generează peste 10 % din PIB-ul UE, furnizând circa 12 % din forța totală de muncă. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Prin urmare, turismul este un sector important atât pentru cetățenii, cât și pentru industria UE, având un impact pozitiv asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă în cadrul UE.

Sectorul turismului este una dintre industriile de servicii majore în Europa, reprezentând 5% din PIB si 6 % din ocuparea forței de muncă a UE. Totusi, având în vedere sectoarele legate indirect de turism, putem estima ca efectul acestuia în PIB ul european este mult mai mare, 11 % din PIB ul UE si 12 % din forța de muncă. Turismul joacă un rol cheie în dezvoltarea multor regiuni europene.

Europa este destinația turistică favorită la nivel mondial. Pentru a menține poziția de lider a Europei, Comisia Europeană încurajează un cadru pentru coordonarea acțiunilor în cadrul Uniunii Europene (UE), în vederea creșterii competitivității și a capacității de dezvoltare durabilă a turismului european.

Turismul joacă un rol important în UE datorită potențialului său economic și de ocupare a forței de muncă, precum și datorită implicațiilor sale sociale și de mediu.

Politica de dezvoltare regională este una din politicile cele mai importante și cele mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge din faptul că, prin obiectivul său de reducere a disparităților economice și sociale existente intre diversele regiuni ale Europei, acționează asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare, precum creșterea economică și sectorul IMM, transporturile, agricultura, dezvoltarea urbană, protecția mediului, ocuparea și formarea profesională, educația, egalitatea de gen etc.

Concepută ca o politică a solidarității la nivel european, politica regională se bazează în principal pe solidaritate financiară, adică pe redistribuirea unei părți din bugetul comunitar realizat prin contribuția Statelor Membre către regiunile și grupurile sociale mai puțin prospere (pentru perioada 2000-2006, suma aferentă reprezintă aproximativ o treime din bugetul UE).

De fapt, se poate spune că politica de dezvoltare regională are un pronunțat caracter instrumental, iar prin fondurile sale de solidaritate (Fondul de coeziune, Fondurile structurale, Fondul de solidaritate) contribuie la finanțarea altor politici sectoriale – cum ar fi politica agricolă, politica socială, politica de protecție a mediului.

Turismul este considerat pe bună dreptate ca o ramură care reprezinta cel mai bun mod pentru a asigura o ofertă specifică și valorificarea economică produselor turistic, care sunt alcătuite din elementele tradiției și cultură, moștenire naturală și cultura materială construit, precum și componentele de servicii și de producție ale ofertei turistice locale.

Astăzi, turismul este o industrie în creștere rapidă, cu o cotă tot mai mare de cunoștințe și valoare adăugată mare, care contribuie la prosperitatea socială, creșterea din PIB, ocuparea forței de muncă și investiții.

Conform unei publicații a Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO) intitulate ‘Tourism highlights — ediția 2014, UE este o destinație turistică majoră, cinci dintre statele sale membre fiind printre primele zece destinații de vacanță din lume în 2013.

Turismul are potențialul de a contribui la ocuparea forței de muncă și la creșterea economică, precum și la dezvoltarea zonelor rurale, periferice sau mai puțin dezvoltate. Având în vedere caracteristicile menționate, sunt necesare statistici fiabile și armonizate în domeniu, precum și în contextul mai amplu al politicii regionale și al politicii de dezvoltare durabilă.

În 2006, Comisia Europeană a adoptat o comunicare intitulată „: A renewed EU tourism policy: towards a stronger partnership for European tourism”.

Documentul menționat a abordat o serie de provocări care urmau să influențeze turismul în următorii ani, printre care îmbătrânirea demografică din Europa, concurența externă în creștere, cererea consumatorilor în ceea ce privește un turism mai specializat și necesitatea de a trece la practici mai durabile și mai ecologice în domeniul turismului.

Documentul susține că o ofertă turistică mai competitivă și destinațiile durabile ar contribui la creșterea satisfacției turiștilor și ar consolida poziția Europei în fruntea destinațiilor turistice ale lumii. Acesta a fost urmat, în octombrie 2007, de o altă comunicare, intitulată „Agenda pentru un turism european durabil și competitiv”, care a propus acțiuni în ceea ce privește gestionarea durabilă a destinațiilor, integrarea preocupărilor privind durabilitatea în cadrul întreprinderilor și informarea turiștilor cu privire la aspectele legate de durabilitate.

Tratatul de la Lisabona a recunoscut importanța turismului — conturând o competență specifică a UE în acest domeniu și permițând luarea de decizii prin majoritate calificată. Un articol din tratat prevede că UE „completează acțiunea statelor membre în sectorul turismului, în special prin promovarea competitivității întreprinderilor Uniunii în acest sector”.

Comunicarea intitulată „Europa,  destinația turistică favorită la nivel mondial — un nou cadru politic pentru turismul european”a fost adoptată de Comisia Europeană în luna iunie 2010. b#%l!^+a?

Această comunicare are ca scop să încurajeze adoptarea unei abordări coordonate pentru inițiativele legate de turism și definește un nou cadru de acțiune pentru a mări competitivitatea turismului și potențialul acestuia de creștere durabilă.

Comunicarea a propus o serie de inițiative europene sau multinaționale — inclusiv o consolidare a bazei de cunoștințe socio-economice în sectorul turismului — în scopul de a atinge aceste obiective.

Politica regională a UE este implementată de către organisme naționale și regionale, în parteneriat cu Comisia Europeană, în cadrul unui sistem cunoscut sub numele de „gestiune partajată”.

Spre deosebire de bugetele naționale, care se stabilesc anual, bugetul pentru politică regională este determinat pe o perioadă de șapte ani, devenind astfel o resursă valoroasă și sigură pentru investiții private. Comisia nu selectează și nu gestionează proiecte individuale, ci aprobă programele generale care acoperă o gamă largă de proiecte potențiale.

De asemenea, este important de menționat că, în timp ce Comisia face posibilă finanțarea globală, țărilor UE le revine sarcina de a efectua plățile individuale către beneficiari, prin intermediul agențiilor de plată acreditate la nivel național și regional.

În conformitate cu strategia economică „Europa 2020”, cadrul acțiunilor din turism la nivelul UE se poate construi în jurul următoarelor patru priorități:

Stimularea competitivității sectorului turistic din Europa prin:

dezvoltarea inovației în turism, facilitând, de exemplu, adaptarea sectorului și a întreprinderilor acestuia la evoluțiile pieței în domeniul tehnologiei informației și comunicării și în domeniul inovației;

consolidarea competențelor profesionale din cadrul sectorului prin promovarea oportunităților oferite de diferite programe ale UE, cum ar fi Leonardo sau Programul-cadru pentru inovare și competitivitate, cu subprogramele „Erasmus pentru tinerii întreprinzători” și „E-calificări pentru inovare”;

încercarea de a depăși caracterul sezonier al cererii, facilitând, de exemplu, schimburile turistice voluntare între țările UE, în special în afara sezonului de vârf și pentru anumite grupuri-țintă ale societății, precum și încurajând dezvoltarea unui mecanism voluntar de schimburi de informații online în vederea unei mai bune coordonări a vacanțelor școlare între țările UE;

promovarea diversificării ofertei turistice, în special printr-o mai bună concentrare asupra patrimoniului comun al Europei și o mai bună promovare a acestuia, precum și prin integrarea patrimoniului „natural” în strategiile de turism;

contribuția la o mai bună coordonare a activităților de cercetare legate de turism și la consolidarea datelor socio-economice privind turismul la nivel european.

Promovarea dezvoltării unui turism durabil, responsabil și de calitate prin:

dezvoltarea unui sistem de indicatori pentru gestionarea durabilă a destinațiilor, care ar putea contribui la dezvoltarea unei mărci pentru promovarea destinațiilor de turism durabil;

organizarea unor campanii de sensibilizare pentru o mai bună informare a turiștilor europeni privind destinațiile, inclusiv informarea privind transportul și relațiile cu populația locală;

dezvoltarea unei mărci europene pentru calitatea turismului, pe baza experiențelor naționale, pentru a spori securitatea și încrederea consumatorului;

facilitarea identificării riscurilor legate de schimbările climatice pentru a proteja mai bine turismul european împotriva investițiilor nerentabile și pentru explorarea posibilităților unor servicii turistice alternative;

propunerea unei carte a turismului durabil și responsabil;

propunerea unei strategii pentru un turism de coastă și maritim durabil;

instituirea sau consolidarea cooperării dintre UE și țările emergente și țările din regiunea Mediteranei în scopul promovării modelelor de dezvoltare turistică durabilă și responsabilă și al schimburilor celor mai bune practici.

Consolidarea imaginii și vizibilității Europei ca ansamblu de destinații turistice durabile și de calitate prin:

sprijinirea creării unei „mărci europene”, în strânsă cooperare cu țările UE și ca întregire a eforturilor promoționale ale acestora, pentru a permite destinațiilor europene să se distingă mai bine de alte destinații turistice internaționale;

promovarea Europei ca destinație turistică durabilă și de calitate prin intermediul site-ului „visiteurope.com” și în cadrul marilor evenimente internaționale sau la târgurile și saloanele turistice de mare amploare;

consolidarea participării UE în forurile internaționale.

Ridicarea la maximum a potențialului politicilor și instrumentelor financiare ale UE pentru dezvoltarea turismului prin: b#%l!^+a?

o mai bună integrare și coordonare a turismului cu alte politici ale UE, cum ar fi cele în domeniul transporturilor, al concurenței, al pieței interne, al fiscalității, al protecției consumatorilor, al mediului, al ocupării locurilor de muncă și al formării, al politicilor de dezvoltare regională și rurală, toate acestea având un impact direct sau indirect asupra turismului;

promovarea și mobilizarea instrumentelor și a programelor de susținere comunitară pentru turism, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională, Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit.

Uniunea Europeană derulează mai multe programe și proiecte pentru dezvoltarea turismului, cum ar fi proiectul EDEN sau programul CALYPSO.

Proiectul EDEN (Destinatii Europene de Excelenta) organizat la inițiativa și sub egida Comisiei Europene, vizează recompensarea destinațiilor turistice de excelență care se disting prin unui obiectiv care combină creșterea economică și dezvoltarea durabilă.

Franța a participat de cinci ori în cadrul proiectului EDEN (2008, 2009, 2010, 2011 și 2012), care a stârnit un interes deosebit printre destinațiile franceze.

Programul CALYPSO: este un proiect de turism social lansat de Unitatea de Turism a Comisiei Europene din anul 2009, care răspunde la faptul că mulți cetățeni sunt excluși din turism, precum și necesitatea de a corecta această inegalitate prin asigurarea accesului la vacanțe pentru toți. Turismul poate juca un rol semnificativ în dezvoltarea regiunilor europene. Infrastructura creată în scopuri turistice contribuie la dezvoltarea locală, iar locurile de muncă create sau menținute pot contribui la compensarea declinului industrial sau rural. Turismul durabil presupune protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural și natural, de la artă la gastronomie locală și la conservarea biodiversității. b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

CAPITOLUL II. SITUAȚIA TURISMULUI ÎN UE ȘI EVOLUȚIA PREOCUPĂRII UE ÎN DOMENIUL TURISMULUI

II.1. Situația turismului în UE

Turismul este o forță cheie în conducerea economiei Uniunii Europene. Această industrie constă într-o gamă largă de produse și destinații exotice și implică mai multe părți interesate.

Sectorul turismului în Uniunea Europeană reprezintă o industrie majoră, care generează o mulțime de venituri străine și contribuie în mod semnificativ la PIB-ul UE, semnificând mai mult de 5% din totalul veniturilor UE.

Mai mult de 1,8 milioane de întreprinderi sunt implicate în afaceri în domeniul turismului, sector care este responsabil de generarea a mai mult de 9,7 milioane de locuri de muncă în Uniunea Europeană.

Sectorul turismului în Uniunea Europeană deține o poziție importantă, contribuie la economie nu numai în ceea ce privește generarea de venituri și oportunități de angajare, dar și în ceea ce privește dezvoltarea regiunii și dezvoltarea durabilă a țărilor.

În plus, sectorul turismului din UE contribuie, de asemenea, la dezvoltarea patrimoniului natural și cultural și la modelarea identității continentului european.

Comisia Europeană a recunoscut importanța dezvoltării sectorului turistic și a potențialului acestuia de a spori creșterea economiei UE.

Pentru dezvoltarea sectorului turistic în Uniunea Europeană, Comisia Europeană a avut o atitudine proactivă care a constat în formularea politicilor de încurajare a competitivității între jucătorii străini care investesc în acest sector.

b#%l!^+a?

Figura nr. II.1. Turismul și indicatorii economici

Sursa :

World Travel Tourism Council, “ Travel and tourism, economic impact 2014”, http://www.wttc.org/-/media/files/reports/economic%20impact%20research/regional%20reports/european_union2014.pdf, p. 16

Din punct de vedere al turismului, Germania a fost evaluată ca fiind una dintre cele mai sigure destinații turistice din lume, conform rapoartelor de competitivitate .

În plus, Germania este, de asemenea, a treia cea mai vizitată țară de pe continentul european, înregistrând un total de 369.6 milioane de turiști în anul 2010.

Sondajele organismului oficial de turism al Germaniei au declarat că motivele pentru care industria turismului din Germania are parte de atât de mult succes se datorează amestecului de cultură, care reprezintă gradul de atracție pentru șaptezeci și cinci la sută dintre turiștii care au venit să viziteze țara.

Următorul motiv care sporește gradul de atractivitate al țării în fața turiștilor se datorează nivelului ridicat de curățenie și de securitate, urmat de facilitățile moderne și hotelurile bine întreținute.

În plus, bucătăria bună, accesibilitatea, ospitalitatea, destinațiile de shopping, viața de noapte și raportul bun calitate/preț se adaugă la performanța industriei turismului german.

Turismul în Spania este un sector bine dezvoltat, și este în special vizitat de turiști din Marea Britanie, Franța, Scandinavia și Germania. Spania este, de asemenea sediul Organizației Mondiale a Turismului.

Pe parcursul anului 2007 mai mult de 60 de milioane de turiști străini au vizitat țara. Industria turismului Spaniei este a doua cea mai mare din punct de vedere al cheltuielilor din turism din lume, după Statele Unite ale Americii. Stațiunile de vară și plajele sunt locurile în care turismul s-a dezvoltat în Spania de la început, și care încă continuă să genereze venituri maxime în economia spaniolă. Acestea sunt destinații turistice deosebit de importante pentru turiștii străini care vin din zonele nord-europene. Clima blândă, care domină pe parcursul întregului an în Spania oferă condiții excelente turiștilor străini care se confruntă cu climat rece continuu în regiunile nordice.

Turismul în Danemarca este format în principal din turiști străini din țările vecine din Germania, Suedia, Țările de Jos și Norvegia. A inregistrat un total de 4,7 milioane de turiști străini în cursul anului 2007, și este în continuare clasat pe poziția 43 în clasamentul mondial al turismului. Principalele atracții în Danemarca sunt plajele sale cu nisip care atrag turiști din Germania. Regiunea Copenhaga a raportat un total de 4,9 milioane de nopți petrecute de turiști în cele 136 hoteluri în anul 2004.

Numărul de turiști în Uniunea Europeană este în continuă creștere începând cu 2003, cu o mică pauză în perioada 2008-2009 datorită crizei. Fiecare an începând cu 2010 a însemnat încă un record privind numărul de turiști față de anul precedent.

Turiștii au petrecut 2.6 miliarde de nopți în țările din cadrul Uniunii Europene în 2013, în creștere cu 1.6% față de 2012. În ceea ce privește turismul internațional, acesta a crescut cu 5% în prima jumătate a anului 2013 și a înregistrat cea mai mare creștere în Europa Centrală și de Est (+9%) și în Europa Mediteraneană (+6%).

În ciuda crizei economice, Europa rămâne destinația de vacanță preferată de către turiștii din toată lumea.

În timpul primelor șapte luni ale anului 2013, Spania a rămas cea mai populară b#%l!^+a?destinație turistică, urmată de Italia, Franța, Austria, Germania, Grecia și Marea Britanie. Cu toate acestea, câteva țări, precum Lituania, Slovacia și Letonia, au înregistrat creșteri substanțiale în domeniul turismului.

Figura nr. II.2. : Cele mai vizitate țări din UE, după numărul de turiști

Sursa:

World Tourism Organization, “ Tourism Highlights 2014”,

În site internet http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/unwto_highlights14_en.pdf, accesat 02.05.2015

Spania este printre primele țări în clasamentul privind numărul de turiști care i-au trecut „pragul” în prima jumătate a anului 2013. Statul spaniol se poate lăuda cu o creștere de 4% a numărului de turiști și cu o impresionantă cifră de 34 de milioane de vizitatori înregistrați în perioada ianuarie-iulie 2013.

Turismul a crescut și în Grecia cu 9,2%, cu șapte milioane de vizitatori în primele șapte luni ale anului. Malta (+10%) și Portugalia (+8%) au înregistrat creșteri semnificative.

Rezultatele din nordul Europei au fost încurajatoare, însă mai puțin semnificative (+3%), iar Marea Britanie a cunoscut o creștere a numărului de turiști cu 4% ca urmare a desfășurării Jocurilor Olimpice de vară din 2012.

Franța a profitat de creșterea numărului de turiști internaționali, care au reușit să compenseze scăderea numărului de turiști locali în 2013. Vedetele Europei Centrale și de Est sunt Slovacia (+20%), Letonia (+11%) și Lituania (+9%).

Rezultate promițătoare au fost și din partea celui mai nou membru al Uniunii Europene, Croația, unde turismul a crescut cu 5,4%. În luna august, turiștii care au ales să viziteze statul croat au fost cu 10% mai numeroși decât în aceeași lună a anului 2012. Un exemplu negativ este reprezentat de Cipru, unde turismul a scăzut, în perioada ianuarie-iulie, cu 5,8%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Aceste date, furnizate de către Organizația Mondială a Turismului, confirmă trendul pozitiv pe care se află sectorul turistic în cadrul celor mai vizitate regiuni ale lumii.

A crescut și numărul turiștilor nerezidenți în aceste țări cu 5%. 

Dintre statele membre cel mai mare număr de înnoptări în unitățile de cazare turistică s-au înregistrat în Franța (405 milioane nopți, +1,1% în comparație cu 2012), Spania (387 mil lei, +1,0%), Italia (363 milioane, -4,6%), Germania (355 mil lei, +1,3%) și Regatul Unit (320 mil lei, +6,5%). Aceste cinci state membre au reprezentat 70% din numărul total de nopți petrecute în unități de cazare turistică din UE.

Și multe din celelalte state membre ale UE au înregistrat creșteri ale numărului de nopți petrecute de turiști în altă țară, cu excepția Italiei (-4,6%), Cipru (-3.7%), Republica Ceha (-1,2%), Finlanda (-0,7%) și Belgia (-0,5%). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Grecia (+11,7%), Malta (+7,8%), Letonia (+7,3%), Marea Britanie (+6,5%), Bulgaria? (+6,2%), Slovacia (+5,5%) si Ungaria (+5,0%).

În 2013, nerezidenții au reprezentat 45% din numărul total de nopți petrecute în cazare turistică în unități din EU28, comparativ cu 55% pentru rezidenți. Dupa cele două insule mediteraneene, Malta (96%) si Cipru (93%),  cele mai multe nopti petrecute de nerezidenti s-au inregistrat in Croatia (92%), Grecia (79%), Austria (71%) si Letonia (70%), iar cea mai scazută în România (18%), Germania și Polonia (ambele 20%) și Suedia (23%). b#%l!^+a?

Zeci de mii de locuri de muncă sunt disponibile în Uniunea Europeană în sectorul turistic, la care ar putea spera o parte dintre cei 26 de milioane de șomeri din întreaga Uniune Europeană. Astfel de locurile de muncă sunt extrem de atractive pentru tinerii care se confruntă cu o rată medie a șomajului de 23,5% în Europa și chiar cu o rată a șomajului de 50% în anumite state.

Cu toate acestea, deși companiile din sectorul turistic sunt dispuse să facă angajări, adesea este dificil pentru manageri să găsească oamenii potriviți pentru anumite caracteristici ale locului de muncă și ale companiilor în care activează.

Pentru a stimula ocuparea forței de muncă și mobilitatea în domeniul turismului, Comisia Europeană a pus în aplicare proiectul EURES, primul portal de job-uri pan-european care oferă, în prezent, multe oportunități de angajare în sectorul turistic.

Vicepreședintele Comisiei Europene și Comisarul European pentru Industrie și Antreprenoriat, Antonio Tajani, a declarat în 2013 că se declară foarte mulțumit să poată prezenta câteva cifre bune din cadrul raportului pentru prima parte a sezonului turistic a anului 2013, mai ales că ele au apărut în contextul în care cele mai multe dintre statele Uniunii Europene se confruntau cu dificultăți economice și cu un șomaj ridicat.

Inițiativa privind simplificarea obținerii vizei, prin care sunt atrași mai mulți turiști din țările aflate în curs de dezvoltare, este un bun exemplu pentru modul în care se poate lucra împreună la înlăturarea barierelor politice și administrative pentru a încuraja creșterea economică.

În anul 2014, Uniunea Europeană a atras un număr record de turiști, cu Franța aflată la conducere clasamentului.

Anul trecut turiștii au cheltuit 2,7 miliarde pe de nopțile de cazare turistică în cele 28 de țări ale UE, o creștere cu 1,7 la sută față de 2013.

Franța încă se afla în frunte, cu 403 milioane de vizitatori, dar care a suferit o scădere cu 1,7 la sută față de anul trecut. Cifrele includ atât vizitatori interni cât și internaționali.

Letonia a înregistrat cea mai mare creștere în turism, o creștere cu 11 la sută, în timp ce Grecia și Portugalia s-au bucurat de recuperări solide, după ani de slăbiciune din cauza crizei datoriilor din zona euro. Spania și Italia au fost țările care au atras cel mai mare număr de turiști străini.

II.2. Evoluția preocupării UE în domeniul turismului

Turismul are un mare potențial în ceea ce privește contribuția la realizarea mai multor obiective majore ale UE, cum ar fi dezvoltarea durabilă, creșterea economică, ocuparea forței de muncă și coeziunea economică și socială.

Turismul este un sector de servicii cu produse deosebit de complexe, care depind de o aprovizionare extrem de fragmentată.

Fiecare verigă în lanț (agenții de turism, tour operatori, transportatori, hotelieri, restaurante, etc.) oferă un element esențial în produsul global. Împreună, aceste componente determină experiențele turiștilor și aprecierea lor privind calitatea serviciilor.

Destinația turistică este principalul loc de consum de servicii turistice și, prin urmare, locația și locul de activitate a întreprinderilor turistice. Produsul turistic este extrem de divers. Resurselor naturale și culturale, facilitățile turistice, comunicațiile, infrastructura, cazarea și restaurantele sunt resursele de bază ale unei destinații turistice.

Combinarea resurselor turistice locale și a serviciilor oferite determină tipul de turism din care face parte o destinație, cum ar fi turism de coastă sau turism de munte, sau turism religios, turismul gastronomic, termic sau desigur turism de afaceri.

Diversitatea mediului de afaceri și părțile interesate, implicate în turism, efectul acestora asupra multor activități economice, de foarte mare importanță socială și emoțională, dimensiunea și consumul dispersat din punct de vedere geografic și foarte variabil a produsului înseamnă că turismul este de natură orizontală, foarte pronunțat.

Un număr mare, dacă nu majoritatea din domeniile politice pot afecta în mod direct și considerabil turismul, cum ar fi cele pentru întreprinderi, transport și dezvoltare regională.

Raportul anual privind măsurile comunitare care afectează Turismul pe anul 2000, pe care Comisia le-a elaborat oferă informații detaliate cu privire la acest subiect.

Articolul 3 din Tratatul de instituire a Comunității Europene include măsuri care prevăd în special, dezvoltarea durabilă și creșterea, un nivel ridicat de ocuparea a forței de b#%l!^+a?muncă, coeziunea economică și convergența performanțelor economice, împreună cu creșterea calității vieții și integrarea europeană.

În noiembrie 1997, o conferință europeană privind ocuparea forței de muncă în domeniul turismului, a avut loc în Luxemburg cu puțin timp înainte de Consiliul European de la Luxemburg privind ocuparea forței de muncă.

Aceasta a recunoscut beneficiile unei realizări a dezvoltării echilibrate și durabile a turismului european și a solicitat mai multă acțiune de anvergură ca răspuns la Conferința de la Luxemburg.

În 1998, Comisia a instituit un Grup la nivel înalt privind turismul și ocuparea forței de muncă. Pe baza recomandărilor sale care au fost larg aprobate, Comisia a prezentat o comunicare privind îmbunătățirea turismului pentru ocuparea forței de muncă .

Aceasta a primit un sprijin puternic din partea Parlamentului și Comitetului Social și Comitetului Regiunilor și a dat naștere la concluziile Consiliul din 21 iunie 1999, care a invitat Comisia și statele membre să colaboreze strâns în scopul de a maximiza contribuția pe care turismul o poate avea la creșterea și ocuparea forței de muncă, în special în ceea ce privește cele patru teme (informare, instruire, calitatea și durabilitate) și a dus la crearea de grupuri de lucru.

Au convenit asupra unui număr de mesaje comune, în special:

– Rolul fundamental al informațiilor, cunoștințelor și difuzării acestora,

– Nevoia de resurse umane competente, motivate, și perspective pe termen mediu și lung

– Integrarea politicii de mediu și promovarea turismului durabil,

– Recunoașterea necesității de armonizare la nivel european a conceptului de calitate a serviciilor turistice și infrastructurii, precum și evaluarea și monitorizarea

– Necesitatea de a accelera integrarea instrumentelor și serviciilor societății informaționale în toate activitățile și întreprinderile din turism, în special a IMM-urilor,

În Lille, la 22 noiembrie 2000, președinția a susținut consolidarea activității Comitetului consultativ al Turismului și a propus un set de 15 puncte. Preocuparea acestuia a fost concentrată pe crearea unei rețele de regiuni pilot, turism durabil, bazat pe schimb de informații, îmbunătățirea cunoștințelor în sectorul turismului.

La 2 iulie 2001, în Bruges, Președinția UE, care dorește să asigure "turismul pentru toți", a rezumat nevoia de a realiza activități turistice accesibile anumitor grupuri țintă, în special tinerilor, bătrânilor, celor care trăiesc în pragul sărăciei, șomerilor și persoanelor cu handicap.

Obiectivul procesului "Turism și ocuparea forței de muncă" este de a crea condițiile și de a oferi baza pentru un turism durabil de înaltă calitate și turismul european competitiv de afaceri.

Strategia pentru realizarea acesteia se bazează pe un număr de puncte, cele principale fiind:

a urma o abordare bazată pe cunoaștere,

a ști cum să exploateze mai bine informațiile existente,

de a dobândi și de a dezvolta know-how,

de a inova prin dezvoltarea de noi procese și de a beneficia de cele mai bune practici.

Acest lucru necesită, de asemenea, o mai bună înțelegere a organizării părților interesate, corelația lor și interdependența lor; pentru a promova adaptarea sectorului și a întreprinderilor sale la evoluția pieței. O astfel de adaptare necesită :

dezvoltarea ofertei turistice

calitatea produselor

disponibilitatea resurselor umane competente

metodele de management ale întreprinderilor, cu accent special pe nevoile IMM-urilor;

Totodată, acest proiect urmărea să facă uz de toate politicile și instrumentele de la diferite niveluri, care pot avea un efect asupra turismului: aceasta înseamnă monitorizarea, evaluarea și gestionarea efectelor acestora asupra turismului si ajută să includă probleme de turism în diferitele politici implicate, urmărind totodată să pună în aplicare un număr limitat de măsuri, prevederi și instrumente care să răspundă la domeniile prioritare

Progresul lent înregistrat sugerează că durabilitatea economică, socială și de mediu a turismului European, ca o contribuție la dezvoltarea durabilă, atât în Europa cât și în întreaga lume, și, ca o condiție pentru viabilitate, creștere, competitivitatea și succesul comercial al sectorului, are nevoie de o abordare consolidată care se adresează diferitelor provocări într-un mod coerent.

Această abordare trebuie să se bazeze pe implicarea și pe contribuția activă a b#%l!^+a?tuturor părților interesate în cauză, de la toate nivelurile, și să se concentreze asupra:

Meritelor subsidiarității și ale abordării problemelor de "jos în sus"

Nevoii de a privi la componente individuale, sub-sectoare, zone și aspecte, și în mod special la probleme legate de ele, mai degrabă decât a trata turismul și sustenabilitatea acesteia ca un singur aspect;

Informării consumatorilor pentru a asigura forțele pieței sunt exercitate pentru promovarea durabilă a modelelor de consum și de producție;

Nevoii de a recunoaște caracterul special al IMM-urilor și microîntreprinderilor;

Necesității de a asigura viabilitatea economică și socială, precum și durabilității mediului, și a comunităților rurale.

Ca urmare a consultării publice, Comisia confirmă faptul că există mai multe modele pentru realizarea dezvoltării turismului durabil, turismul și durabilitatea acestuia sunt în primul rând conduse de consum și succesul economic este esențial pentru realizarea sustenabilității.

Acest lucru necesită o abordare care vizează cât mai multe părți interesate posibil. Uniunea Europeană a continuat politica sa cu privire la comerțul durabil în servicii (inclusiv a aspectelor de mediu), guvernarea mediului internațional, și sinergiile pozitive dintre liberalizarea comerțului, creșterea economică, protecția mediului și dezvoltarea socială, folosind evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile .

Planul de implementare al UE a pus accent pe dezvoltarea turismului durabil ca contribuție la dezvoltarea socială, economică și de infrastructură.

Comunitatea a examinat cum acest accent poate fi reflectat mai bine în programele sale, în politica de dezvoltare și ajutor. Ea a continuat să asigure strategia Comunității Europene de a sprijini dezvoltarea turismului durabil în țările în curs de dezvoltare din 1998, și ulterioara Rezoluție a Consiliului din 30 noiembrie 1998 pentru a ghida măsurile relevante.

În luna Februarie a anului 2005, Comisia Europeană a propus un nou început pentru Strategia de la Lisabona, concentrând eforturile Uniunii Europene asupra a două sarcini principale:

realizarea unei creșteri puternice de durată

locuri de muncă mai multe și mai bune

Turismul joacă un rol important în dezvoltarea marii majorități a regiunilor europene. Infrastructura creată în scopuri turistice contribuie la dezvoltarea locală, și locuri de muncă sunt create sau menținute chiar și în zonele aflate în declin industrial și agricol, sau în curs de regenerare urbană.

Necesitatea de a îmbunătăți atractivitatea regiunilor acționează ca un stimulent pentru un număr tot mai mare de destinații și părți interesate să se întoarcă spre politici mai durabile și practici ecologice.

Turismul durabil joacă un rol major în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural, într-o continuă expansiune în multe domenii, de la arte la gastronomie locală, meșteșuguri sau conservarea biodiversității.

Creșterea locurilor de muncă obiectivul imediat merge mână în mână cu promovarea socială sau obiectivele de mediu.

Strategia de la Lisabona reînnoită este o componentă esențială a obiectivului general al dezvoltării durabile prevăzute în tratat: îmbunătățirea bunăstării și condiții într-un mod durabil pentru generațiile prezente și viitoare de viață.

În 2010, turismul european se confruntă cu provocări majore care reprezintă, în același timp, șanse care nu trebuie ratate.

Pe de o parte, industria trebuie să se adapteze la evoluțiile societății, care vor influența cererea din sectorul turismului, iar pe de altă parte, ea trebuie să facă față constrângerilor impuse de structura actuală a sectorului, de caracterul lui specific și de contextul economic și social al acestuia.

Turismul european s-a confruntat recent cu o situație economică dificilă care a fost agravată de erupția vulcanului Eyjafjöll. b#%l!^+a?

În primul rând, criza economică și financiară, care din 2008 afectează toate economiile, a avut efecte semnificative asupra cererii de servicii turistice.

Chiar dacă au continuat să efectueze călătorii, europenii și-au adaptat comportamentele la împrejurări, în special prin alegerea destinațiilor mai apropiate, prin reducerea duratei sejurului sau a cheltuielilor din timpul sejurului.

Astfel, activitatea turistică din Europa a înregistrat în 2009 o scădere de aproximativ 5,6%. Această cifră globală ascunde disparități accentuate: anumite regiuni, în special din estul și nordul Europei, au fost mult mai afectate și s-au confruntat cu o scădere drastică, de până la 8%, a numărului de turiști.

Această criză este durabilă, iar perspectivele de creștere a activității turistice sunt încă reduse. Astfel, în timp ce estimările OMT prevăd o creștere a numărului de sosiri de turiști internaționali începând cu 2010, se pare că relansarea a fost mai lentă în Europa în comparație cu alte regiuni ale lumii, cum ar fi Asia.

Această situație a fost agravată de întreruperea traficului aerian în cursul lunilor aprilie și mai 2010, provocată de prezența norilor de cenușă vulcanică.

Cu toate că evaluarea prejudiciului este dificilă, anumite estimări avansează un număr de 2 milioane de intrări de turiști anulate și pierderi directe de aproape un miliard de EUR pentru operatorii turistici.

Mai trebuie adăugate pierderile sectorului hotelier și ale altor activități legate de turism, compensate oarecum de beneficiile datorate anumitor servicii, cum ar fi închirierea de autovehicule și transportul cu taxiul. Consecințele acestei suspendări a zborurilor, precum și anumite variante de acțiuni au fost analizate în cadrul conferinței organizate la 28 aprilie 2010 de către Comisia Europeană cu miniștrii și secretarii de stat din turism, în scopul evaluării impactului crizei „vulcanice” asupra turismului.

Această situație impune o adaptarea sectorului la noi constrângeri. Într-adevăr, dezvoltarea activității turistice în Europa este afectată de mai mulți factori.

Întrucât criza și constrângerile au un impact tot mai mare asupra activității sale, turismul european trebuie să evolueze.

Această necesitate impune adaptări la toate nivelurile. Uniunea Europeană trebuie să contribuie la aceste adaptări și să sprijine o politică de voluntariat pentru a accelera creșterea și a crea condițiile unei atractivități sporite.

În conformitate cu Tratatul de la Lisabona, obiectivul principal al politicii europene a turismului este stimularea competitivități sectorului, ținând cont, în același timp, de faptul că, pe termen lung, competitivitatea este strâns legată de caracterul „durabil” al modului său de dezvoltare.

Acest obiectiv este strâns legat de noua strategie economică a Uniunii, „Europa 2020”, și în special de inițiativa-pilot „O politică industrială adaptată erei globalizării”.

Mai mult, turismul poate contribui, de asemenea, la alte inițiative-pilot , în special la „O Uniune a inovării”, „O agendă digitală pentru Europa” și „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă”.

De altfel, dezvoltarea unei politici mai active a turismului, bazată în special pe exercitarea deplină a libertăților garantate de tratate, poate contribui în mod substanțial la relansarea pieței unice.

Aceste cerințe pentru o politică europeană ambițioasă au fost recunoscute în cadrul reuniunii ministeriale neoficiale privind turismul organizată la 15 aprilie 2010 la inițiativa președinției spaniole a Consiliului.

Ca o continuare a conferinței la nivel înalt privind turismul european, care a avut loc la Madrid la 14 aprilie 2010, veritabil „cartier general” al turismului european, această reuniune ministerială neoficială a reprezentat un pas decisiv pentru angajarea Uniunii și a tuturor statelor membre în favoarea unui sector turistic competitiv, durabil, modern și responsabil pe plan social.

Astfel, miniștrii UE au sprijinit „Declarația de la Madrid”, care stabilește o serie de recomandări legate de punerea în practică a unei politici europene a turismului consolidat, insistă asupra necesității creșterii competitivității durabile a acestui sector și recunoaște valoarea adăugată a acțiunii UE în favoarea turismului, care completează în mod util acțiunea statelor membre printr-o abordare integrată a turismului.

În scopul atingerii acestor obiective, acțiunile de sprijinire a turismului pot fi grupate în jurul a patru axe:

stimularea competitivității sectorului turistic din Europa;

promovarea dezvoltării unui turism durabil, responsabil și de calitate;

consolidarea imaginii și vizibilității Europei în calitate de ansamblu de destinații durabile și de calitate; b#%l!^+a?

valorificarea la maximum a politicilor și instrumentelor financiare ale UE pentru dezvoltarea turismului.

Aceste patru axe formează structura de bază a noului cadru de acțiune pentru turism pe care Comisia intenționează să îl pună în practică în tandem cu statele membre și cu principalii actori din industria turismului.

În 2013, Comisia Europeană colaborează cu părțile interesate pentru a crea Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) și pentru a promova inițiativa de afaceri în turism, pentru a stimula competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), în sectorul turismului european și pentru a crea locuri de muncă mai multe și mai inteligente.

Internetul a schimbat dramatic, atât partea cererii cât și a ofertei pe piața turismului.

Pe de o parte, aceasta a schimbat modul în care consumatorii planificau să cumpere a?vacanțe, să caute informații legate de călătorie, iar rezervarea rămâne cea mai populară activitate desfășurată on-line.

Pe de altă parte, a afectat, de asemenea, modul în care prestatorii de servicii turistice, promovează și își vând produsele și serviciile.

Acest lucru va avea un impact mai mult strategiile de marketing online ale IMM-urilor din turism.

Din păcate, majoritatea IMM-urilor din sectorul turismului au evitat în mod tradițional rețelele de distribuție destul de costisitoare și și-au stabilit propriile lor prezentări online pentru produse si servicii. Capacitatea acestora de a satisface cererea turismului va fi puternic supusă capacității lor de a opera pe piața on-line și de a se adapta strategiilor de afaceri în consecință.

Inițiativa TIC are ca scop să stimuleze participarea IMM-urilor din turism în lanțul valoric digital, ajutând IMM-urile să obțină competențele potrivite pentru operarea pe piața on-line și interconectarea cu toți actorii de pe piață relevanți prin intermediul rețelelor de distribuție mari la prețuri atractive.

S-a avut în vedere cooperarea cu alte direcții generale, precum și cu experți din industria turismului pentru a analiza evoluția pieței, pentru identificarea nevoilor și în vederea realizării unor recomandări pentru elaborarea de politici.

De exemplu, IT în Turism Workshop, care a avut loc la 21 martie 2014, a reunit reprezentanți ai industriei turismului pentru a discuta despre oportunitățile și provocările pe care progresul tehnologic le ridică, pentru IMM-urile care activează în turism.

Progresul tehnologic este menit să sprijine IMM-urile din turism prin navigarea prin complexitatea peisajului turistic digital. Abordează cele mai importante tendințe legate de modul în care vizitatorii utilizează tehnologia pentru a descoperi, planul și pentru împărtăși experiențele lor de călătorie și de a oferi o perspectivă și orientare, care este informativă și educativă, cu sfaturi practice care pot fi implementate pentru funcționarea oricărei afaceri.

Oferă o perspectivă completă asupra a ceea ce înseamnă să fii un IMM din turism care operează într-o eră digitală, în continuă evoluție.

Subiectele acoperite includ, de exemplu, strategia de marketing digital, managementul reputației online, social media în turism etc.

CAPITOLUL III. POLITICA UE ÎN DOMENIUL TURISMULUI

III.1. Obiectivele și implementarea politicii actuale a UE în domeniul b#%l!^+a?turismului

Turismul este o activitate economică importantă, cu un impact extrem de pozitiv asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă în Europa.

El ocupă, de asemenea, un procent tot mai însemnat din viața cetățenilor europeni, numărul celor care călătoresc în scop personal sau profesional fiind din ce în ce mai ridicat.

Turismul este o activitate legată de patrimoniul cultural și natural, precum și de tradițiile și culturile contemporane ale Uniunii Europene; ilustrează în mod exemplar necesitatea concilierii creșterii economice cu dezvoltarea durabilă, inclusiv cu dimensiunea etică a acesteia.

De asemenea, turismul joacă un rol important în consolidarea imaginii Europei în lume, în protecția valorilor noastre și în promovarea atractivității modelului european, care este rezultatul a secole de schimburi culturale, de varietate lingvistică și de creativitate.

De altfel, Uniunea Europeană rămâne prima destinație turistică din lume, cu 370 de milioane de turiști internaționali care au sosit în 2008, adică 40% din sosirile de turiști la nivel mondial, din care 7,6 milioane din țările BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), ceea ce reprezintă o creștere clară în raport cu cele 4,2 milioane de sosiri înregistrate în 2004. Aceste sosiri au generat venituri în valoare de 266 miliarde de euro, din care 75 de miliarde de euro generate de turiști originari din afara Uniunii.

În ceea ce privește călătoriile efectuate de resortisanții europeni, valoarea acestora se estimează la circa 1,4 miliarde, aproximativ 90% din aceste călătorii având loc pe teritoriul UE.

Conform estimărilor Organizației Mondiale a Turismului (OMT), numărul de turiști internaționali sosiți în Europa ar trebui să crească substanțial în următorii ani. În plus, europenii se numără, de asemenea, printre primii turiști care se deplasează în țări terțe, aceste deplasări constituind o sursă de venituri foarte importantă în multe țări.

Elementele de mai sus justifică o aprofundare a dimensiunii externe a politicii turistice a UE în scopul menținerii fluxurilor turistice din țări terțe, dar și pentru sprijinirea partenerilor UE, în special în regiunea Mediteranei.

Îmbunătățirea competitivității turismului în UE joacă un rol esențial în consolidarea sectorului în vederea unei creșteri dinamice și durabile.

Pentru atingerea acestui obiectiv, sunt necesare stimularea inovării în turism, îmbunătățirea calității ofertei sub toate aspectele, consolidarea competențelor profesionale din cadrul sectorului, depunerea de eforturi pentru a diminua caracterul sezonier al cererii, diversificarea ofertei turistice și, în fine, contribuții pentru îmbunătățirea datelor statistice și analizelor privind turismul.

Sectorul turistic are un potențial important de dezvoltare a activității antreprenoriale, majoritatea covârșitoare a întreprinderilor turistice fiind întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Mai mult, el se află în mare parte în sinergie cu artizanatul și cu meseriile de artă, care pot contribui la conservarea patrimoniului cultural, precum și la dezvoltarea economiilor locale.

Comisia Europeană, într-o acțiune concertată cu statele membre și asociațiile care reprezintă sectorul, a depus de mai mulți ani eforturi de amploare pentru a pune în aplicare o serie de acțiuni în scopul consolidării turismului european și a competitivității lui. În același timp, Comisia a pus în practică, de asemenea, un sistem integrat și foarte bine elaborat pentru protecția pasagerilor și consumatorilor, inclusiv a persoanelor cu handicap și cu mobilitate redusă, în toate mijloacele de transport.

De-a lungul anilor, Uniunea Europeană a reușit să pună bazele unei politici europene a turismului, insistând pe factorii care determină competitivitatea ei, ținând seama, în același timp, de cerințele unei dezvoltări durabile.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, importanța turismului este recunoscut: de acum înainte, Uniunea Europeană are competențe în domeniu pentru sprijinirea, coordonarea și completarea acțiunii statelor membre. Este vorba de un progres clar, care aduce cu sine o clarificare necesară și permite punerea în practică a unui cadru coerent de acțiune.

Astfel, după cum se stipulează în articolul 195 din TFUE, Uniunea Europeană poate:

să promoveze competitivitatea întreprinderilor din acest sector și să creeze un mediu favorabil dezvoltării lor,

să favorizeze cooperarea dintre statele membre, în special prin schimbul de bune practici

să elaboreze un mod de abordare integrată a turismului prin garantarea luării în considerare a acestui sector în alte politici ale sale.

Acest nou cadru juridic reprezintă o șansă reală pentru încheierea cu succes a acțiunilor cu înaltă valoare adăugată europeană și care țin seama de preocuparea privind reducerea sarcinilor administrative. Acțiunile menționate se adresează tuturor țărilor Uniunii Europene, fiecare stat membru fiind interesat, chiar la niveluri diferite, să își mărească potențialul turistic. b#%l!^+a?

Întrucât criza și constrângerile au un impact tot mai mare asupra activității sale, turismul european trebuie să evolueze. Această necesitate impune adaptări la toate nivelurile. Uniunea Europeană trebuie să contribuie la aceste adaptări și să sprijine o politică de voluntariat pentru a accelera creșterea și a crea condițiile unei atractivități sporite.

În conformitate cu Tratatul de la Lisabona, obiectivul principal al politicii europene a turismului este stimularea competitivități sectorului, ținând cont, în același timp, de faptul că, pe termen lung, competitivitatea este strâns legată de caracterul „durabil” al modului său de dezvoltare. Acest obiectiv este strâns legat de noua strategie economică a Uniunii, „Europa 2020”, și în special de inițiativa-pilot „O politică industrială adaptată erei globalizării”.

Mai mult, turismul poate contribui, de asemenea, la alte inițiative-pilot , în special la „O Uniune a inovării”, „O agendă digitală pentru Europa” și „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă”.

De altfel, dezvoltarea unei politici mai active a turismului, bazată în special pe exercitarea deplină a libertăților garantate de tratate, poate contribui în mod substanțial la relansarea pieței unice.

Într-adevăr, cadrul de acțiune european urmărește, în primul rând, favorizarea prosperității turismului în Europa, dar el trebuie să răspundă, în același timp, problemelor de natură socială, de coeziune teritorială și de protecție și punere în valoare a patrimoniului natural și cultural.

În plus, el va trebui să permită sectorului să își întărească rezistența la impactul schimbărilor climatice, precum și capacitatea de a răspunde schimbărilor structurale care ar putea fi generate de turism.

În mod indirect, turismul contribuie, de asemenea, la consolidarea sentimentului legat de cetățenia europeană prin favorizarea contactelor și a?schimburilor între cetățeni, dincolo de diferențele lingvistice, de cultură sau de tradiții.

În acest context, este important, de asemenea, ca cetățenii europeni să își cunoască drepturile și să poată beneficia de ele când se deplasează pe teritoriul Uniunii Europene sau în afara lui: ei trebuie să își poată exercita drepturile de cetățeni europeni la fel de ușor ca în țara lor de origine.

Comisia va propune soluții pentru eliminarea pe cât posibil a obstacolelor întâlnite de cetățenii europeni în momentul în care aceștia încearcă să beneficieze de servicii de turism în afara țării lor.

Aceste cerințe pentru o politică europeană ambițioasă au fost recunoscute în cadrul reuniunii ministeriale neoficiale privind turismul organizată la 15 aprilie 2010 la inițiativa președinției spaniole a Consiliului. Ca o continuare a conferinței la nivel înalt privind turismul european, care a avut loc la Madrid la 14 aprilie 2010, veritabil „cartier general” al turismului european, această reuniune ministerială neoficială a reprezentat un pas decisiv pentru angajarea Uniunii și a tuturor statelor membre în favoarea unui sector turistic competitiv, durabil, modern și responsabil pe plan social.

Astfel, miniștrii UE au sprijinit „Declarația de la Madrid”, care stabilește o serie de recomandări legate de punerea în practică a unei politici europene a turismului consolidat, insistă asupra necesității creșterii competitivității durabile a acestui sector și recunoaște valoarea adăugată a acțiunii UE în favoarea turismului, care completează în mod util acțiunea statelor membre printr-o abordare integrată a turismului.

În scopul atingerii acestor obiective, acțiunile de sprijinire a turismului pot fi grupate în jurul a patru axe:

stimularea competitivității sectorului turistic din Europa;

promovarea dezvoltării unui turism durabil, responsabil și de calitate;

consolidarea imaginii și vizibilității Europei în calitate de ansamblu de destinații durabile și de calitate;

valorificarea la maximum a politicilor și instrumentelor financiare ale UE pentru dezvoltarea turismului.

Aceste patru axe formează structura de bază a noului cadru de acțiune pentru turism pe care Comisia intenționează să îl pună în practică în tandem cu statele membre și cu principalii actori din industria turismului.

Politica europeană a turismului are nevoie de un nou elan. Confruntați cu probleme care cer răspunsuri concrete și eforturi de adaptare, actorii din industria turismului european ar trebui să poată să își asocieze eforturile și să lucreze într-un cadru politic consolidat care ține cont de noile priorități ale UE.

Luând în considerare noile competențe ale Uniunii Europene în privința turismului, prezenta comunicare definește un cadru ambițios pentru a face din turismul european o industrie competitivă, modernă, durabilă și responsabilă.

Comisia vizează mai multe inițiative concrete pentru a oferi sectorului turismului european mijloace de a se adapta și de a se dezvolta. Aceste acțiuni completează politicile statelor membre și vizează coordonarea eforturilor acestora, determinând măsurile care aduc o valoare adăugată europeană reală. b#%l!^+a?

Succesul acestor strategii va depinde de angajamentul tuturor părților interesate și de capacitatea acestora de a lucra împreună la punerea ei în aplicare.

III.2. Alte politici ale UE care impactează turismul

O serie de politici ale UE au fost analizate pentru a identifica sinergiile cu politica turismului. Acest lucru va permite factorilor de decizie să valorifice aceste sinergii pentru o mai bună integrare a turismului în programul lor de lucru viitor. Politicile care sunt relevante sau au un impact asupra turismului fac parte din următoarele categorii:

 Agricultură și dezvoltare rurală;

 Schimbări climatice;

 Concurența;

 Educație și cultură;

 Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune;

 energie;

 Extindere;

 Mediu;

 Sănătate și protecția consumatorilor;

 afaceri interne;

 Rețele de comunicații, conținut și tehnologie;

 Piața Internă și Servicii;

 Justiție;

 Afaceri maritime și pescuit; b#%l!^+a?

 Mobilitate și transport;

 Politica regională;

 Cercetarea și inovarea;

 Impozitarea;

 Comerț;

 Dezvoltare și cooperare.

Politica agricolă și rurală de dezvoltare a turismului contribuie la promovarea unei viziuni integrate a turismului rural, unde resurse, produse, servicii și comunitatea locală sunt interconectate.

Programul rural include o mențiune specifică a turismului rural și a orientărilor strategice pentru dezvoltarea mediului rural , și se referă la oportunitățile oferite de mediul rural în ceea ce privește turismul.

Orientările strategice încurajează statele membre să-și concentreze sprijinul pe diversificarea zonelor rurale în activități de turism, dezvoltarea unei forțe de muncă calificate, precum și adoptarea de noi tehnologii. În ceea ce privește aceasta din urmă, TIC poate crește numărul de vizitatori, lungimea sejururilor. TIC pot fi utilizat pentru sisteme de rezervare, promovare, marketing, design si servicii de activități recreative.

Un studiu privind turismul rural desfășurat de către Comisie, a pus în lumină informații suplimentare cu privire la barierele relevante și oportunități. Este important ca barierele în calea dezvoltării turismului rural să fie investigate în conformitate cu prioritățile . Acest proces ar putea cuprinde diferite domenii politice, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii de transport, politici de mediu, accesul la noi tehnologii, accesul la finanțare, etc.

Legăturile dintre turism și schimbările climatice sunt clare atunci când se analizează impactul calatorilor asupra climei , și invers, impactul climatic legat de legislația și impozitele asupra industriei turismului. Singur, transportul aerian este estimat că reprezintă 4,9% din numărul totalul impactului global privind schimbările climatice. Aviația este cel mai rapidă sursă de emisii de gaze cu efect de seră .

Asigurării unei concurențe loiale în sectorul turismului creează avantaje pentru turiști, deoarece acestea sunt susceptibili de a beneficia de pe urma inovației, varietate și prețuri competitive.

Regulamentul (CE) 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat se încadrează în domeniul antitrust și a fost aplicată la transportul aerian de la 1 mai 2004. Regulamentul interzice:

 acorduri între două sau mai multe firme care ar putea restricționa concurența, de exemplu, în cazul unei înțelegeri care poate implica stabilirea prețurilor sau împărțirea pieței;

 abuz de poziție al firmelor care domină piața, de exemplu, prin ruinare și stabilire a prețurilor, care are ca scop eliminarea concurenților.

Direcția Generală pentru Educație și Cultură are ca responsabilitate principală să încurajeze și să faciliteze învățarea pe tot parcursul vieții și de îmbogățire a cetățenilor b#%l!^+a?europeni.

Turismul cultural este unul dintre cele mai mari și cea mai rapidă creștere pe piețele turistice globale. Cultura și industriile creative sunt tot mai utilizate pentru promovarea destinațiilor și pentru a spori competitivitatea și atractivitatea acestora.

Principalul exemplu de cum inițiativele legate de cultură au influențat turismul european este inițiativei Culturii (CEC), instituită prin Decizia nr1622/2006 / CE. Această măsură a fost identificat în mod specific de către unele state membre, care au stabilit o măsură care a afectat pozitiv sectorul turismului, în urma căruia vizite la orașe au crescut. Dovezi privind efectele sugerează că, istoric, orașele selectate au beneficiat cu 5 până la 10% (sau, uneori,mai mult) creșterea numărului de vizitatori, în funcție de oraș .

Ocuparea forței de muncă în sectorul turistic se caracterizează prin sezonalitate și un nivel ridicat de contracte pe durată determinată. În 2010, proporția totală de angajați în sectorul turismului cu contracte pe durată determinată a fost de 22%. Acest lucru este considerabil mai mare decât media de 13,9% pentru economie în ansamblu. Cu toate acestea, acest procent variază în funcție de statul membru (de exemplu, opt state membre au înregistrat mai mult de 20% – Polonia, Grecia, Spania, Italia, Olanda, Portugalia și Suedia – în timp ce altele au înregistrat mai puțin de 5% – România, Lituania și Estonia). În ceea ce privește angajații cu contract pe durată determinată, Directiva 99/70 / CE privind acordul-cadru pe termen fix de muncă protejează împotriva abuzului de contracte pe durată determinată, succesive.

Scopul Direcției Generale pentru Mediu este de a proteja, conserva și îmbunătăți mediului prezent și viitor.

Mediul este un factor important care influențează cererea turistică. De fapt, conform unui sondaj Eurobarometru, cea mai mare parte (32%) din cetățenii UE au menționat starea mediului ca un aspect esențial atunci când se decid pentru o destinație de vacanță.

Mediul poate avea o influență pozitivă sau negativă asupra turismului, dar la fel , turismul poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra mediului. Măsurile pot, astfel, să fie clasificate în una din următoarele:

 în primul rând, măsurile care contribuie la îmbunătățirea calității activităților turistice prin protecția mediului și au potențialul de a crește numărul de vizitatori la anumite site-uri;

 în al doilea rând, măsuri care pot minimiza impactul negativ al turismului asupra mediului .

Strategia UE în domeniul biodiversității (Comunicarea COM (2011) 24444), de asemenea, scoate în evidență importanța protejării mediului natural pentru turism (împreună cu alții). Comunicarea pune accentul pe conservarea integrității naturale a destinației, contribuind astfel indirect la dezvoltarea durabilă și la un turism responsabil.

Relația dintre mediu și turism este una complexă, turismul depinde de calitatea și conservarea mediului, în același timp, având un potențial impact negativ asupra mediului. această relație este tot mai mult recunoscută și a dus la dezvoltarea unei serii de măsuri pentru a minimiza impactul diferitelor activități legate de turism.

Activitatea Direcției Generale pentru rețelele de comunicații, este de a sprijini dezvoltarea și utilizarea TIC în scopul de a crea locuri de muncă și de a genera creșterea economică. Importanța TIC pentru dezvoltarea turismului este recunoscută în comunicare.

Misiunea Direcției Generale pentru Politică Regională (DG REGIO) este de a consolida coeziunea economică, socială și teritorială prin reducerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltarea dintre regiuni și țări ale Uniunii Europene.

În ceea ce privește turismul, politica regională ar putea valorifica beneficiile din turism pentru anumite regiuni, în scopul de a minimiza diferențele dintre economiile naționale și regionale.

Principalele aspecte de politică regională relevante pentru turism, pe lângă fondurile structurale ale UE, sunt strategiile pentru diferite macroregiuni, unele dintre care includ referiri specifice la dezvoltarea turismului, cum ar ca regiunea Mării Baltice și strategii pentru regiunea Dunării.

b#%l!^+a?

III.3. Perspectivele politicii UE în domeniul turismului în 2014-2020

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) este unul dintre cele cinci " fonduri structurale europene și Fonduri de investiții "(ESIF) .

În conformitate cu normele ESIF, fiecare stat membru trebuie să elaboreze și să pună în aplicare un Planul strategic 2014-2020 prin care indică obiectivele și prioritățile de investiții pentru utilizarea acestor fonduri .

Odată ce observațiile Comisiei Europene au fost luate în mod corespunzător în considerare, aceasta Plan devine un "acord de parteneriat".

Statele membre trebuie, de asemenea, să elaboreze " Programele Operaționale de descompunere a priorităților enumerate la acordurile de parteneriat în acțiuni concrete.

"Programe Operaționale" (PO) sunt puse în aplicare de către autoritățile de management înființate de statele membre (la nivel național, regional sau alta).

Sprijinul FEDER poate merge până la 11 obiective tematice și priorități de investiții", în conformitate cu prioritățile politicii Europa 2020.

Cele mai relevante pentru sectorul turismului, probabil sunt:

 Cercetarea și inovarea (N ° 1)

 Tehnologiile informației și comunicațiilor (N ° 2)

 competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (N ° 3)

 Trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon (N ° 4)

 Protecția mediului și eficiența resurselor (N ° 6)

 Ocuparea forței de muncă și sprijin pentru mobilitatea forței de muncă (N ° 8)

 educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții (N ° 10)

În scopul de a reduce disparitățile economice și sociale și pentru a promova dezvoltarea durabilă, Fondul de Coeziune este destinat statelor membre al căror venit național brut pe cap de locuitor este mai puțin de 90% din media UE.

"Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală" (FEADR) urmărește, printre altele, promovarea dezvoltării economice în zonele rurale.

Fondurile pentru dezvoltare rurală sunt alocate de Autoritățile de Management desemnate de statele membre.

În funcție de nevoile și opțiunile fiecărui stat membru, sprijinul poate fi acordat pentru:

 diversificarea agricultorilor în activități non-agricole

 dezvoltarea IMM-urilor neagricole în zonele rurale și angajate în durabilă & turism responsabil

 refacerea / modernizarea patrimoniului cultural și natural al satelor și peisajelor rurale.

Acțiunile eligibile sunt enumerate în "programele de dezvoltare rurală" naționale și regionale (PNDR) elaborate de statele membre.

În funcție de alegerile lor, aceste programe de dezvoltare rurală pot contribui la

 formare profesională și dobândirea de competențe (cursuri, ateliere de lucru, de coaching de exemplu cu privire la modul de dezvoltare a turismului rural), activități demonstrative și acțiuni de informare

 servicii de consultanță pentru a ajuta fermierii, deținătorii de păduri, alți gestionari de terenuri și a IMM-urilor din zonele rurale pentru a îmbunătăți performanța lor economică

 ajutor în înființarea afacerilor, precum și investițiile pentru activități non-agricole în zonele rurale (rurale cazare, magazine, restaurante, excursii ghidate, …)

 întocmirea și actualizarea planurilor de dezvoltare a municipalităților și satelor din mediul rural

 investiții pentru uz public în infrastructura de agrement, informații turistice și la scară mică infrastructuri de turism

 studii și investiții asociate cu întreținerea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural al satelor, peisaje rurale, și site-uri de mare valoare natură, inclusiv.

"Orizont 2020" este programul pentru cercetare și inovare (2014-2020), alcătuit din "secțiuni de program" (numiți "piloni"), fiind împărțiți în sub-sectiuni. Secțiunile cele mai interesante pentru turism sunt:

 "excelența științei" – o sub-secțiune pentru dezvoltarea carierei și formarea cercetătorilor – cu accent pe abilitățile de inovare – în toate disciplinele științifice prin toată lumea și mobilitatea intersectorială

 "Conducerea Industrială" – un program pentru o mai mare competitivitate a Culturii Europene și creativității sectoarelor, de stimularea a inovării în domeniul TIC a b#%l!^+a?IMM-urilor

 "Provocări societale" – o sub-secțiune a programului "Europa într-o lume în schimbare – Inclusivă, inovatoare și societăți reflectorizante ", pentru a aborda în special problemele legate de amintiri, identități, toleranță și patrimoniul cultural. b

CAPITOLUL IV. SITUAȚIA TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. OPORTUNITĂȚI ȘI PROVOCĂRI ALE POLITICII UE ÎN DOMENIUL TURISMULUI

IV.1. Situația turismului în România

Turismul în România este bazat pe diversitatea formelor de relief, pe peisajele naturale, pe obiceiurile specifice și pe istoria și tradiția bogată, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. Turismul este considerat a fi unul dintre sectoarele economice ale României caracterizat prin dinamism.

Așa se face că datele statistice consemnează date pe baza cărora putem susține că turismul din România este, în pofida punctelor slabe, în curs de dezvoltare și cu un mare potențial de extindere.

Este cunoscut faptul că România are șansa de a se bucura de o varitate a formelor de relief, de o zestre culturală și istorică deosebită, de existența unor monumente naturale, cu caracter unic, unele fiind introduse în patrimonial UNESCO.

În acest context, în România există posibilitatea de a se dezvolta mai multe forme de turism. Desigur că nu putem neglija aspectele negative care apar, dar există numeroase aspecte pozitive care pot fi punctate.

Așadar, putem susține că turismul românesc este un sector economic care nu este încă suficient exploatat, dar care poate deveni o sursă de atracție, atât a turiștilor, cât și a investitorilor, deoarece dispune de toate premisele necesare pentru desfășurarea unui turism durabil.

Romania a coborât în perioada 2011-2013 într-un top al competitivității în turism, din cauza unor factori precum atitudinea românilor față de turiști, calitatea mediului natural, marketingul ineficient și calitatea deficitară a transporturilor si serviciilor.

Figura nr.IV.1. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică și capacitatea de cazare turistică b#%l!^+a?

Sursa : Institutul Național de statistică, ” Turismul României”, http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Breviar%20turism/Turismul_Romaniei_2014.pdf

Deși numărul de nopți petrecute de turiștii străini în structurile de cazare din România a crescut anul trecut cu 5,1%, turismul românesc este în continuare cu mult în urma statelor vecine, mai puțin de una din cinci înnoptări revenind vizitatorilor din afara țării

Turiștii străini au petrecut anul trecut în România 3,5 milioane de nopți, printre cele mai scăzute niveluri din UE, de peste patru ori sub rezultatele Ungariei sau Bulgariei.

Doar Letonia și Lituania au avut mai puțini vizitatori străini anul trecut, 2,7 milioane, respectiv 2,8 milioane, însă în aceste state turiștii străini reprezintă 70%, respectiv 51% din piață.

În România, turiștii străini reprezintă doar 18% din piață, cel mai redus procentaj din UE, față de 67% în Bulgaria, cu 14,3 milioane de înnoptări anul trecut, sau 49% în cazul Ungariei, unde străini au petrecut în 2013 aproximativ 12,3 milioane de nopți.

Numărul turiștilor străini care au vizitat România a crescut cu 3,6% în primele 11 luni ale anului trecut, la 1,62 milioane, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Astfel, turismul românesc este în continuare predominant intern, cu 15,6 milioane de înnoptări ale rezidenților în structurile de cazare, dintr-un total de 19,1 milioane înnoptări.

În luna decembrie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, au înregistrat creșteri cu 8,5%, respectiv cu 9,1%. 

Comparativ cu luna decembrie 2012, în luna decembrie 2013 la punctele de frontieră s-au înregistrat creșteri atât la sosirile vizitatorilor străini (0,4%), cât și la plecările în străinătate ale vizitatorilor români (4,6 %). 

În anul 2013, comparativ cu anul 2012, sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au înregistrat creșteri cu 3,5%, respectiv cu 1,1%.  Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna decembrie 2013 au însumat 498,1 mii, în creștere cu 8,5% față de cele din luna decembrie 2012.

Sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat în luna decembrie 2013 81,8% din numărul total de sosiri, în timp ce turiștii străini au reprezentat 18,2% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din luna decembrie 2012.

În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (79,5% din total turiști străini), iar dintre aceștia, 84,6% au fost din țările aparținând Uniunii Europene.

Sosirile în hoteluri dețin în luna decembrie 2013 o pondere de 71,9% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare. Față de luna decembrie 2012, sosirile în hoteluri în luna decembrie 2013 sunt în creștere cu  8,0%.

b#%l!^+a?

Figura nr. IV.2. Înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turisticã, pe destinații turistice, în anul 2013

Sursa : Institutul Național de statistică, ” Turismul României”,

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Breviar%20turism/Turismul_Romaniei_2014.pdf

 Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna decembrie 2013 au însumat 1.097,2 mii, în creștere cu 9,1% față de cele din luna decembrie 2012. Înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat în luna decembrie 83,5% din numărul  total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 16,5%.

În ceea ce privește înnoptările turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (78,4% din total turiști străini), iar dintre aceștia, 85,4% au fost din țările aparținând Uniunii Europene.

Durata medie a șederii în luna decembrie 2013 a fost de 2,3 zile – la turiștii români, iar la turiștii străini – a fost de 2,0 zile. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna decembrie 2013 a fost de 18,8% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 0,4 puncte procentuale față de luna decembrie 2012.

La hoteluri s-au înregistrat indici de utilizare a locurilor de cazare în luna decembrie 2013 de 22,7%. Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna decembrie 2013 de 509,9 mii, în creștere cu 0,4% față de luna decembrie 2012.

Figura nr. IV.3. Capacitatea de cazare existentă (numãr de locuri)

Sursă:

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Breviar%20turism/Turismul_Romaniei_2014.pdf

Majoritatea vizitatorilor străini  provine din țări situate în  Europa (94,4%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 62,6% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniunii Europene, cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (34,4%), Bulgaria (25,2%), Germania (9,7%), Italia (7,1%), Austria (5,0%) și Polonia (3,6%).

 Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna decembrie 2013 de 745,7 mii, în creștere cu 4,6%, comparativ cu luna decembrie 2012. Mijloacele de transport rutier au fost cele   mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate, reprezentând 78,3% din numărul total de plecări.

 Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2013 au însumat 7.918,5 mii, în creștere cu 3,5% față de cele din anul 2012. Sosirile turiștilor români în b#%l!^+a?structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat în anul 2013 78,3% din numărul total de sosiri, în timp ce turiștii străini au reprezentat 21,7% din numărul total de sosiri, ponderi  apropiate de cele din anul 2012.

În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (80,5% din total turiști străini), iar din aceștia 85,7% au fost din țările aparținând Uniunii Europene. Sosirile în hoteluri dețin în anul 2013 o pondere de 74,7% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare. Față de anul anul 2012, sosirile în hoteluri în anul 2013 sunt în creștere cu 2,4%. 

Durata medie a șederii în anul 2013 a fost de 2,6 zile la turiștii români, iar la turiștii străini – a fost de 2,0 zile. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2013 a fost de 25,2% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,7 puncte procentuale față de anul 2012. La hoteluri s-au înregistrat indici de utilizare a locurilor de cazare în anul 2013 de 31,6%. 

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2013 de 8.018,6 mii, în creștere cu 1,0% față de anul 2012. Majoritatea vizitatorilor străini provine din țări situate în Europa (93,9%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 58,8% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (30,6%), Bulgaria (24,1%), Germania (9,5%), Italia (7,0%), Polonia (6,4%) și Austria (4,2%).Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2013 de 11.364,4 mii, în creștere cu 1,9%, comparativ cu anul 2012. Mijloacele de  transport rutier au fost cele mai utilizate  de  vizitatorii  români pentru plecările în străinătate, reprezentând 77,4% din numărul total de plecări.

Turismul în România a înregistrat în primele luni din 2014, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, o creștere cu 6,1% (la categoria sosiri) și cu 5,7% (înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare), conform statisticilor furnizate de Institutul Național de Statistică.

În luna septembrie 2014, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, au înregistrat creșteri cu 10,8% , respectiv cu 5,4%.

Comparativ cu luna septembrie 2013, în luna septembrie 2014 la punctele de frontieră s-a înregistrat creștere atât la sosirile vizitatorilor străini 7,7% cât și la plecările în străinătate ale vizitatorilor români cu 14,5%.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna septembrie 2014 au însumat 825,7 mii, în creștere cu 10,8% față de cele din luna septembrie 2013.

Din numărul total de sosiri, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat în luna septembrie 2014, 74,4%, în timp ce turiștii străini au reprezentat 25,6%, ponderi apropiate de cele din luna septembrie 2013.

În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (76,7% din total turiști străini), iar din aceștia 87,2% au fost din țările aparținând Uniunii Europene.

Gerhard Skoff, președintele Comisiei Turismului Dunărean, a spus ca 33% din pasagerii de croaziere fluviale din Europa călătoresc pe Dunăre. În cifre, numărul acestora depășește un milion de persoane.

Dintre aceștia, doar 159.000 de turiști au ajuns și pe teritoriul României, față de 155.000 anul trecut, potrivit datelor Institutului National de Statistică, Skoff a aratat ca un turist aflat in croaziera cheltuieste aproximativ 160 de euro pe zi.

În perioada 1 ianuarie 30 septembrie 2014, numărul de turiști nerezidenți cazați în hoteluri și pensiuni turistice a fost de 1.481.300, iar totalul cheltuielior efectuate de aceștia a însumat 3,73 miliarde de lei.

Figura nr. IV.4. Cele mai multe sosiri ale turiștilor străini după țara de proveniență b#%l!^+a?

Sursa :

Topul turiştilor străini pe anul 2014: de unde vin ei şi cât cheltuiesc în România

Germania, Italia, Israel, Franța și  SUA sunt țările care au trimis cei mai mulți vizitatori străini în România în 2014, după cum indică datele aferente primelor zece luni din an.

Concret, 41% din vizitatorii străini care s-au cazat în unitățile turistice din România au provenit din aceste prime cinci țări din top.

Următoarele locuri în clasamentul țărilor furnizoare de turiști străini îl ocupă Ungaria, Marea Britanie, Spania, Polonia și Austria.

Vizitatorii străini au cheltuit cu 23% mai mult în România, în primele 10 luni față de perioada similară a anului trecut. În această perioadă s-au cazat în structurile turistice din țară 1,6 milioane de vizitatori străini, număr mai mare cu 11% față de perioada similară a anului trecut.

Balanța contului curent din turism (intrări de bani din străinătate versus ieșiri) continuă să se afle, ca în ultimii ani,  pe un deficit de circa 1,2 miliarde de lei (250 de milioane de euro).

 5,3 milioane de români s-au cazat în unitățile turistice, număr mai mare cu 5% față de perioada similară a anului trecut.

Și sumele lăsate de români pe călătoriile în străinătate au crescut cu 30,6%, până la 1,45 miliarde de euro.

IV.2. Politica UE în domeniul turismului în România. Oportunități și provocări

După semnarea Tratatului de aderare, România a intrat în ultima etapă a drumului său spre apartenența la Uniunea Europeană.

În consecință, pe de-o parte există angajamentul și obligativitatea respectării de către autorităților române a documentelor ce reglementează activitățile economice, politice sociale, iar pe de altă parte populația se raportează tot mai mult la parametrii care caracterizează condițiile de viață ale locuitorilor din țările UE, țări avansate care au o adevărată economie de piață și care funcționează bazate pe o reală democrație.

Obiectivul general al inițiativelor strategice recomandat în domeniul politicilor, organizării și legislației este de a constitui un cadru de lucru pentru dezvoltarea viitoare eficientă a sectorului turismului din România.

Turismul, asemenea altor aspecte ale vieții umane nu poate rămâne în afara sferei de impact indusă de schimbare, cel mai important aspect fiind modul în care utilizăm timpul liber, mod care a evoluat foarte mult, dimensiunii cantitative adăugându-i-se cu insistență cea calitativă. Tot acest timp liber pe destinații posibile, profesioniștii din domeniul turismului trebuie să-l adapteze schimbării folosind imaginația, creativitatea și inovația.

Turismul include o mare varietate de produse și destinații, și implică multe diferite

părți interesate din sectorul public și privat, cu zone de competență foarte descentralizate, la nivel local și la nivel regional.

Turismul este o activitate economică strategică în Uniunea Europeană, și importanța sa în economia UE va crește, probabil, în următorii câțiva ani.

Acest departament de activitate are o mare varietate de produse și destinații. Turismul are un mare potențial în ceea ce privește contribuția la realizarea mai multor obiective majore ale Uniunii Europeane, ca dezvoltarea durabilă, creșterea economică și dezvoltarea resurselor umane, coeziunea economică și socială.

Abordarea strategică a procesului este de a crea condiții și de a asigura baza unui turism românesc durabil, de înaltă calitate și competitivitate.

Strategia de realizarea a acestui obiectiv se bazează pe un număr de puncte, cele mai importante fiind o abordare bazată pe cunoaștere, să știe cum să exploateze mai bine informațiile existente, pentru a obține și dezvolta know-how, precum și pentru a inova dezvoltarea de noi procese.

În ceea ce privește țara noastră, România s-a angajat ireversibil pe calea europeană prin semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Aderența trebuie să promoveze interesul național și dezvoltarea patrimoniului economic și cultural românesc, având ca obiectiv principal dezvoltarea nivelului de trai, precum și îmbunătățirea calității vieții întreaga populație.

Prin urmare, măsurile politice și diplomatice, asigurarea începutul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană trebuie să fie dublată în mod constant de susținut, coerent și scop eforturi și acțiuni în domeniul politicilor departamentale, care ar trebui să asigure compensarea întârzierilor și lacunele de timp care continuă să se diferențieze România de celelalte țări europene (Ștefura, 2006).

În urma adeziune România la UE, am primit atât mai multe obligații și o serie de drepturi. Unul dintre aceste drepturi este asistența economică nerambursabilă.

Extinderea Uniunii Europene datorată accesării unor noi stat e membre constituie un eveniment ce are consecințe globale asupra turismului. Ca de obicei, atunci când România s- a alăturat UE a avut loc o schimbare înguvernarea acesteia, în stabilirea politicilor și activităților din cadrul unei game largi de domenii politice, dintre care multe au afectat în mod direct sau indirect turismul nu doar în România și Europa ci în întreaga lume.

Strategia Europa 2020 adoptată de curând (martie 2010) stabilește ameliorarea competitivității sectorului turistic european ca fiind una dintre acțiunile de primă importanță. România și -a declarat disponibilitatea de ase implica în implementarea noului cadru consolidat de politici al UE în domeniul turistic și de a crește gradul de conștientizare a importanțeicunoașterii și inovării în turism.

Chiar și înainte de strategia Europa 2020, rolul vital pe care turismul îl juca pentru economia UE și României era deja recunoscut. În ceea ce privește prezentul, atât în Europa cât și în România, turismul are predispoziția de a deveni cea mai importantă industrie, având considerabile posibilități de dezvoltare pe viitor.

În România acest lucru este posibil datorită implicării Uniunii Europene, care a sprijinit țara noastră nu numai în procesul economic de dezvoltare, ci și în procesul de dezvoltare turistică.

Bugetul total alocat României de către Uniunea Europeană prin fonduri structurale din 2007 până în 2013 este de 12661 milioane euro, iar prin fondurile de coeziune, bugetul se ridică la 6552 milioane euro.

Ca destinație turistică, România a avut și încă mai are resursele necesare pentru a atrage vizitatori. Țara noastră care în trecut era prea puțin vizitată a devenit din ce în ce mai atractivă, datorită tranziției economice și deschiderii granițelor, ceea ce oferă un potențial important pentru dezvoltarea turistică.

Mai mult de jumătate din suprafața României arepotențial turistic. Dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor țării poate fi realizată printr – o abordare integrată, bazată pe o combinare a investițiilor publice în infrastruct ura locală, politici active de stimulare a activităților decomerț, și sprijinul capitalizării resurselor locale.

Din 1989 cererea de pe piața internațională nu a putut fi satisfăcută,deoarece oferta turistică românească nu s-a schimbat suficient până la ora actuală, devenind în felul acesta necompetitivă față de cererea turistică.

În consecință, revitalizarea turismului românesc poate fi realizată prinatingerea următoarelor obiective:

stimularea competitivității în sectorul turistic românesc;

consolidarea imaginii și profilului României;

promovarea dezvoltării turismului sustenabil, responsabil și de înaltă calitate. Factorul de sustenabilitate are efecte pozitive în cadrul diferitelor sfere economice și sociale;

maximizarea potențialului politicilor financiare și instrumentelor de dezvoltare în turismul românesc.

Toate aceste obiective pot fi realizate numai prin participarea și colaborarea la toate nivelele a jucătorilor privați și publici, ceea ce reprezintă piatra de temelie a noii politici a turismului românesc.

Noua politică a turismului european va trebui de asemeni adoptată în scopul îmbunătățirii competitivității și creării de noi și mai bune locuri de muncă în condiții sustenabile în Europa și deci implicit în România. b#%l!^+a?

Este o politică care fixează turismul în mod ferm de catargul sustenabilității, în toate sensurile acestui cuvânt: de mediu, economic și social. Pentru atingerea acestui scop este de asemeni nevoie de dialog, coordonare,colaborare la toate nivelele.

Pentru aceasta Guvernul României și sectorul privat de turism ar trebui ca în următorii ani să se găsească în poziția de a plasa angajarea forței de muncă, alături de sustenabilitate în chiar centrul politicilor de dezvoltare în turism. Omul constituie un element cheie în dezvoltarea cu succes și managementul turismului.

Până în momentul prezent a fost acordată o atenție minimă, insuficientă în examinarea problemelor complexe referitoare la forța de muncă din turismul românesc.

Industria turistică din țara noastră nu este suficient de rapidă în adaptarea la schimbarea circumstanțelor externe ce o înconjoară sau în adoptareanoilor tehnologii, fapt ce se datorează exact incapacității angajaților dinturism de a le utiliza. Prin urmare turismul poate însemna o șansă pentru România numai dacă aceasta va suferi schimbări calitative și cantitative semnificative, nu doar la nivelul infrastructurii generale și specifice ci și în cadrul componentei sale manageriale.

Există deasemenea un număr de domenii politice care vor afecta turismul național pe termen scurt și lung.

Printre aceste se includ mobilitatea, negocierile comerciale și dezvoltarea, precum și mediul. Unul dintre cele mai importante aspecte ale politicii UE este acela ce încurajează mișcarea liberă a cetățenilor în cadrul UE.

Această ușurință în a călători are o importanță deosebită nu numai în ceea ce privește mobilitatea forței de muncă și cea educațională, dar are implicații și în turismul de agrement. În consecință, Guvernul României, inclusiv administrația responsabilă pentru turism, va trebui să facă față impactului globalizării și mai specific cu mobilitatea forței de muncă în afara frontierelor.

O altă problemă majoră căreia țara noastră va trebui să-i facă față este promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare în vederea creșterii gradului său de atractivitate ca destinație turistică.

Lista ar trebui să continue, dar desigur provocarea cheie ce decurge din ameliorarea competitivității este îndeajuns de largă pentru a servi drept bază altor provocări majore, cum ar fi îmbunătățirea calității, reducereasezonalității sau perfecționarea abilităților lucrătorilor din turismulromânesc. Formarea profesională și îmbunătățirea calificării angajaților în sectorul nostru turistic este în mod particular important în cadrul programului integrat de învățare continuă. Acest lucru va face industria turistică românească mai competitivă și va asigura servicii de înaltă calitate.

Ar trebui să dăm contur brandului “România, țară turistică”. Turismul va impune infrstructură; va cere o agricultură “alimentară” românească și ecologică; va pune în valoare spiritualitatea și ospitalitatea românească; va face din noi: gospodari, “comercianți” onești, primitori, politicoși; comunitățile locale vor deveni mai unite în realizarea de proiecte specifice lor; vom fi mai bine informați și mai aplicați.

România a fost criticată la summitul pe probleme climatice de la Copenhaga (decembrie 2009), după ce experții ONU au ajuns la concluzia ca țara noastră este singura din Uniunea Europeană care nu a tratat cu seriozitate problema zonelor protejate.

În acest cadru regăsim turismul durabil. În aria mare oferită de dezvoltarea durabilă, turismul durabil dezvoltă ideea satisfacerii turiștilor actuali și a industriei turistice, și în același timp, a protejării mediului și a oportunităților pentru viitor.

Se are în vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice, etc., ale părților participante la activitatea turistică, menținându-se integritatea culturală, ecologică, diversitatea biologică și toate schemele ce susțin viața; se pot aplica în practică, valorifica unele concepte teoretice și verifica ulterior în practică.

Turismul trebuie să se implice în dezvoltarea durabilă, ca industrie a resurselor, dependentă de înzestrarea naturii și de moștenirea culturală a fiecărei societăți; turismul vinde aceste resurse ca parte a produsului său, și, în același timp, împarte anumite resurse cu alți utilizatori, inclusiv cu populația locală.

Activitatea de turism dezvoltată într-o concepție durabilă, a presupus adoptarea Sistemul Managementului Mediului (EMS) care este un mecanism ce se adresează unor teme ecologice majore prin alocarea de resurse, desemnarea responsabilităților, și o evaluare continuă a practicilor, procedurilor și proceselor, care sunt organizate într-un mod sistematic.

IV.3. Studii de caz – proiecte de succes în domeniul turismului

IV.3.1. Proiect ”Dezvoltarea și consolidarea turismului din orașul Băile Govora prin promovarea potențialului turistic local”

Obiectiv general al proiectului se referă la îmbunătățirea vizibilității stațiunii Băile Govora ca destinație de succes pentru practicarea turismului (balnear, cultural, monahal, de agrement, de aventură, de afaceri, etc.), turismul local reprezentând factorul principal +a?care stimulează dezvoltarea economică a orașului Băile Govora, județului Vâlcea și a Regiunii Sud-Vest Oltenia, într-o manieră în care bogățiile sale naturale, culturale și de patrimoniu să fie în egală măsură apreciate în prezent și păstrate pentru generațiile viitoare, prin respectarea principiilor dezvoltării durabile și protecției mediului.

Promovarea stațiunii, cu materiale tipărite, filme de prezentare sau pe Internet, ca destinație de succes în turism va duce la o creștere economică la nivelul localității, prin înființarea de noi firme locale și dezvoltarea celor existente.

Obiective specifice ale proiectului:

promovarea internă a atracțiilor turistice din stațiune și implicit din județ, în special a evenimentelor și festivalurilor tradiționale;

îmbunătățirea gradului de competitivitate al stațiunii balneare prin transformarea într-o zonă atractivă pentru investiții;

dezvoltarea unor produse turistice complexe prin completarea și diversificarea gamei de servicii oferite în prezent;

valorificarea patrimoniului natural și cultural;

valorificarea unor produse turistice tradiționale cu specific local;

includerea stațiunii Băile Govora în circuite turistice culturale, de afaceri și de agrement interne;

creșterea utilizării mijloacelor informatice și a Internetului pentru informare, marketing și rezervare;

creșterea cu cel puțin 4% a numărului de turiști români și cu cel puțin 2% a numărului de turiști străini;

integrarea principiilor dezvoltării durabile în dezvoltarea turismului la nivel local.

Pe termen lung, proiectul a urmărit ca stațiunea Băile Govora să devină destinație tradițională de turism alături de alte stațiuni renumite din Europa, în condițiile în care pe piața europeană există o tendință spre trecerea de la pachete turistice standard la vacanțe personalizate.

Prin realizarea obiectivului general și obiectivelor specifice propuse, stațiunea Băile Govora urmărește să se încadreze în această evoluție, promovând mai multe tipuri de turism, de la cel cultural la cel de aventură.

Valoarea adăugată a proiectului a constat în realizarea profesională a materialelor de promovare de către firme de profil în colaborare cu compartimentul informatică, proiecte și programe din cadrul Primăriei Orașului Băile Govora.

Experiența relevantă în domeniul publicității și prezentarea unei mape profesionale au constituit criterii cu pondere ridicată în evaluarea tehnică din cadrul procedurii de achiziție publică.

Un alt element de valoare adăugată constă în promovarea cu prioritate a apelor minerale și a factorilor naturali de cură la nivel regional și național, precum și a patrimoniului cultural popular, tradiții, folclor și meșteșuguri, astfel încât atât stațiunea Băile Govora să devină destinație turistică tradițională pentru petrecerea concediilor, vacanțelor, sfârșiturilor de săptămână, pe parcursul întregului an.

Cel de-al treilea element de valoare adăugată a constat în creșterea utilizării mijloacelor societății informaționale (promovare pe Internet, marketing prin mailing direct, crearea unei baze de date la nivel local cu produse, servicii, spații de cazare, evenimente, bază de date care va fi postată pe site-ul realizat prin acest proiect).

IV.3.2. Dezvoltarea industriei turismului rural în România

În cadrul proiectului "Skills for Employability" (”Abilități pentru Angajare”), British Council a lucrat în parteneriat cu agenții naționale guvernamentale, cu sectorul educațional și cu cel de afaceri pentru a crește gradul de angajabilitate a tinerilor care studiază domeniul turism, prin dezvoltarea unor cursuri de pregătire și calificări relevante și de o înaltă calitate, precum și a unor resurse de studiu. Acestea s-au concentrat pe două arii – turism rural și agro-turism, care încurajează turiștii să experimenteze viața din mediul rural românesc prin cazarea la ferme și alte mici pensiuni, precum și prin participarea activă la o gamă variată de activități în aer liber.       

Proiectul "Skills for Employability" a avut un impact direct în reforma actuală a curriculei naționale în domeniul agro-turism și a implicat parteneri din arii variate – Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Sector Skills Council for Hospitality and Tourism Romania, și membrii ai asociației ANTREC.

b#%l!^+a?

Programul a avut rezultate remarcabile:

colaborarea strânsă dintre Guvern, sectorul educațional și industria de turism a condus la reformarea curriculei naționale astfel încât aceasta să îndeplinească nevoile unei economii aflate în continuă schimbare;

creșterea gradului de predare și învățare a limbii engleze în clasele vocaționale;

introducerea a noi căi de colaborare între autoritățile din domeniul educațional;

dezvoltarea unor resurse care ajută la dezvoltarea abilităților de management, antreprenoriat, administrare și marketing, în domeniile  agro-turism și turism rural. (acestea sunt disponibile pe site-ul Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic și sunt gata pentru a fi folosite în noul an academic).

Prin colaborarea cu un expert britanic și o echipă de profesori TEFL (Teaching English as a Foreign Language), s-au dezvoltat, de asemenea, materiale de studiu specializate care să completeze curricula revizuită în domeniul turismului. Această componentă a programului amplu "Skills for Employability" a fost aprobată de Ministerul Educației Naționale și acreditată de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic. 

Având în vedere că s-au făcut pași foarte importanți în construirea fundației acestui program, British Council are deplina convingere că programul este sustenabil și va servi drept punct de pornire pentru ulterioare dezvoltări ale reformei curriculare.

Engleza pentru Turism Rural și Agro-Turism reprezintă pentru mine cea mai însemnată experiență de învățare  pe care am avut-o în toată activitatea mea de profesor. Acum pot concepe materiale pentru cursuri, mă consider un profesor mult mai bun și simt că acum pot să îmi ajut cu adevărat elevii în cariera pe care o vor avea în domeniul turismului. 

IV.3.3. Programul ”Rute culturale în zona inferioară și de mijloc a Dunării”

Durata de implementare 18 luni, în intervalul 1 mai 2012 – 31 octombrie 2013.

Principalul obiectiv al proiectului a fost acela de a contribui la diversificarea ofertei turistice europene, promovând turismul cultural prin două Itinerare culturale în regiunea Dunării de mijloc și inferioare (Croația, Serbia, Bulgaria, România) și punând totodată în perspectivă patrimoniul european comun, dar unic al perioadei romane și cultura vinului ce accentuează imaginea regiunii ca o destinație distinsă și responsabilă.

Obiectivele proiectului au constat în :

Consolidarea identității teritoriale prin cooperare trans-națională în cadrul organizațiilor cheie de dezvoltare a turismului (din sectorul public și privat), punând bazele unei cooperări de durată trans-naționale și inter-sectoriale a diverșilor factori interesați de pe coridorul itinerarelor.

Elaborarea unei strategii comune și coordonate de marketing și comunicare pentru Itinerarele culturale din regiunea Dunării, anume „Drumul Împăraților Romani” și „Drumul dunărean al vinului”.

Piața turistică din regiune este puternic segmentată și are un număr limitat de atracții, iar promovarea și creșterea vizibilității produselor turistice transnaționale cum sunt itinerarele culturale va declanșa interesul operatorilor externi din țările sursă.

Activitățile proiectului s-au concentrat pe elaborarea unei strategii integrate de comunicare și marketing și a unui plan de acțiune pentru Itinerare (anume „Drumul Împăraților Romani” și „Drumul danubian al vinului” ce acoperă Croația, Serbia, România și Bulgaria cu sprijinul activ al Ungariei), o rețea a factorilor interesați de-a lungul itinerarului (administrațiile și autoritățile turistice naționale, regionale și locale, agențiile de dezvoltare, firmele private etc.), crearea unui impuls pentru noi parteneriate privat-privat/privat-public trans-naționale și naționale și crearea/prezentarea de instrumente de marketing de calitate pe parcursul Itinerarului, care să ofere vizibilitate internațională produselor existente și nou dezvoltate pentru turiștii culturali.

Pe termen lung, proiectul a creat venit suplimentar pentru sectorul turistic (în special IMM-urile din sectorul cazării, restaurantelor etc. de pe parcursul itinerarelor și din restul țării) și a dus la crearea de locuri de muncă pentru localnici.

Parteneri: Danube Competence Center – Serbia; Ministry of Economy, Energy and Tourism – Bulgaria; Romanian National Tourism Authority; Ministry of Economy and Regional Development – Serbia; National Tourism Organisation – Serbia; Chamber of Economy – Croatia; HorwathHTL – Croatia; Mioritics – Romania.

b#%l!^+a?

Rezultatele proiectului:

• creșterea recunoașterii turismului cultural ca un instrument pentru dezvoltare economică durabilă, dialog intercultural și creșterea conștientizării privind cetățenia europeană;

• formarea de rețele locale/regionale/naționale/ internaționale între organizațiile care desfășoară activități în domeniul turismului cultural,

• creșterea numărului de turiști în zona parcursă de rutile culturale,

• creșterea veniturilor din turism,

• creșterea competitivității IMM-urilor din sectorul turistic dea lungul rutelor,

• creșterea cooperării între ministerele de turism din regiune,

• contribuție la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, Domeniul Prioritar 3: cultură, turism și relații intercomunitare.

IV.3.4. Proiectul REGIS-NW

Obiectivul general al proiectului REGIS-NW a fost acela de a contribui la creșterea atractivității și competitivității Regiunii Nord-Vest prin crearea unui sistem suport pentru inovare și prin promovarea unei culturi a inovării.

Concret, și-a propus o analiză a potențialului de inovare în regiune, impulsionarea transferului tehnologic între mediul de cercetare și cel antreprenorial și elaborarea unei strategii regionale de inovare si a unui plan de actiune viitor, pe baza informațiilor colectate și a analizelor efectuate pe parcursul proiectului.

Proiectul a antrenat actori relevanți din Regiunea Nord-Vest: consilii județene, primării, universități, centre de cercetare, centre de transfer tehnologic, reprezentanți ai mediului de afaceri.

Proiectul s-a desfășurat în trei etape, prima cuprinzând activități legate de stabilirea structurilor organizaționale și de management ale proiectului, definirea Planului de Implementare și mobilizarea și implicarea actorilor relevanți pentru atingerea consensului regional.

A doua etapă a constat în analiza detaliată a cererii și a ofertei în domeniul cercetării și inovării, precum și analiza structurilor intermediare prin aplicarea de chestionare unui eșantion de peste 200 IMM-uri din cele șapte sectoare prioritare al regiunii – Agricultura, Industria Alimentara, Confectii, Mobila, IT&C, Turism si Masini si Echipamente – 30 de structuri de interfață și o serie de potențiali furnizori de cercetare și inovare, cum ar fi institutele de cercetare și universități.

În a treia etapă, eforturile echipei de proiect s-au concentrat asupra definitivării documentului strategic regional, Strategia Regională de Inovare a Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord).

Acesta este primul document de acest fel al regiunii, iar prezentarea și validarea sa s-a realizat în cadrul unui seminar de evaluare a Strategiei la sediul ADR Nord-Vest și în cadrul Conferinței Finale din data de 12 iunie, organizată la Universitatea de Știinte Agricole și Medicina Veterinara, care a marcat totodată finalul proiectului.

Evenimentul, organizat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, a reunit participanți reprezentanți ai mediului universitar, ai centrelor de cercetare, mediului economic și sistemului intermediar (parcuri industriale, centre de transfer tehnologic, institutii financiare etc.) precum și reprezentanti ai administratiilor publice locale.

Strategia Regională de Inovare este un document de referință care are rolul de a promova politicile de inovare și se constituie, de asemenea, într-o platforma de lansare pentru proiecte ulterioare în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării, în scopul întăririi competitivității regionale.

O serie de proiecte pilot au fost identificate și inițiate de către ADR Nord-Vest, pentru a asigura sustenabilitate și pentru a demara implementarea strategiei regionale de inovare.

Obiective specifice ale proiectului:

Crearea unei structuri organizaționale și a unui cadru regional capabil să coordoneze și să stimuleze inovarea în regiunea Nord-Vest

Atingerea unui consens regional cu referire la prioritățile și ariile strategice ale investițiilor în Cercetare-Dezvoltare

Conștientizarea la nivel regional a importanței introducerii conceptelor de inovare și transfer tehnologic drept cadru permanent al dezvoltării economice

Gruparea capacităților inovative potențiale în sectoare strategice pentru regiune: IT&C, învățamânt superior și cercetare, turism, agricultura, industrie alimentară și a bunurilor de consum (mobilă și confecții), industria de mașini și echipamente. b#%l!^+a?

Stimularea cererii de inovare din partea IMM-urilor, prin dezvoltarea potențialului lor competitiv și inovativ și prin accentuarea internaționalizării

Implicarea instituțiilor regionale de cercetare și transfer tehnologic și crearea unei rețele regionale stabile, lărgirea canalelor de transfer de know-how la nivel regional, național și internațional

Cresterea capacitatii inovative a resurselor umane din regiune

Cresterea atractivitatii regiunii pentru atragerea de investitii straine

Identificarea resurselor financiare destinate activitatilor de Cercetare-Dezvoltare-Inovare

Rezultatele proiectului:

Analiza potențialului și a nevoilor în ceea ce privește transferul tehnologic la nivel regional

Stabilirea priorităților regionale în materie de inovare

Elaborarea Strategiei Regionale de Inovare

Identificarea de proiecte pilot

Intocmirea Planului de Acțiune vizând realizarea structurii de suport și transfer pentru tehnologia regională

IV.3.5. Proiectul "Promovarea turistică a zonei Ostrov – Adamclisi"

Parteneriatul între UAT Ostrov și UAT Adamclisi, cu reprezentant UAT Ostrov, a implementat proiectul "Promovarea turistică a zonei Ostrov – Adamclisi", cod SMIS 23786, finanțat de Programul Operațional Regional, Axa Prioritară 5 "Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului", Domeniul Major de intervenție 5.3 "Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică", în baza contractului de finanțare nr.1928/17.08.2011 încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Obiectivul general al proiectului a fost acela de a contribui la valorificarea biodiversității și a patrimoniului cultural-istoric al zonei Ostrov-Adamclisi, printr-o promovare unitară și complementară, adaptată dinamicii actuale a turismului național, în cadrul a 2 trasee turistice tematice: Mangalia – Adamclisi – Ostrov și Constanța – Adamclisi – Ostrov.

Proiectul de informare turistică propune turiștilor un nou produs turistic local, "Visul Împăratului Traian", care va valorifica din punct de vedere turistic resurse naturale și antropice în cadrul a două trasee turistice tematice: Mangalia – Adamclisi – Ostrov și Constanța – Adamclisi – Ostrov. Grupul țintă al proiectului sunt turiștii-excursioniști, interesați în a trăi o experiență culturală, tendință manifestată din ce în ce mai mult la nivel global și național. Astfel, turiștii pot descoperi atracții precum Monumentul și Cetatea Tropaeum Traiani, Cetatea Păcuiul lui Soare, Cetatea Durostorum, Mănăstirea si Peștera Sf. Apostol Andrei, Mănăstirea Dervent, precum și rezervațiile naturale Pădurea Hagieni, Esechioi sau Canaraua Fetii.

Campania de promovare a urmărit distribuirea a 900.000 de pliante și 3.000 de broșuri către 400 de locații de pe litoral și din județul Tulcea, centre de informare turistică, muzee, agenții de turism și de transport local, atât la nivel local, cât și național. De asemenea, Cetatea Adamclisi a fost promovată printr-un film de animație 3D care a redat un tur virtual dinamic al cetății, iar 10 panouri informative vor marca cele două trasee, pentru o mai bună orientare a turiștilor-vizitatori.

Obiectivele proiectului :

Creșterea competitivității ofertei turistice actuale a zonei prin crearea unui produs turistic integrat, "Visul Împăratului Traian", care valorifică din punct de vedere turistic resurse naturale și antropice din zona Ostrov – Adamclisi în cadrul a două trasee turistice tematice.

Crearea unei identități culturale a zonei Ostrov – Adamclisi, ca semn de recunoaștere pe plan local și național prin intermediul produsului turistic specific "Visul Împăratului Traian". Baza oricărei campanii de promovare a zonei va porni de la conceptul de ecoturism și turism cultural, orice încercare singulară va aduce doar mai multă eterogenitate și confuzie în percepția potențialilor turiști. Produsul turistic în sine, are la bază promovarea integrată sub o imagine comună, a traseelor turistice Constanța b#%l!^+a?- Ostrov – Adamclisi și Mangalia – Ostrov – Adamclisi, înglobând ecoturismul și turismul cultural ca forme specifice fiecărei atracții cuprinse în traseu.

Realizarea unui sistem eficient de promovare și exploatare a ecoturismului și turismului cultural prin punerea în valoare a biodiversității și a elementelor cultural-istorice din zona Ostrov – Adamclisi, județul Constanța, în spiritul dezvoltării durabile și a tendințelor actuale ale turismului național.

Obiectivul general al proiectului este de a contribui la valorificarea biodiversității și a patrimoniului cultural-istoric al zonei Ostrov-Adamclisi, printr-o promovare unitară și complementară, în cadrul a 2 trasee turistice tematice: Mangalia-Adamclisi-Ostrov și Constanța-Adamclisi-Ostrov.

Proiectul a implementat o campanie de promovare a produsului turistic „Visul Împăratului Traian”, constând în cele 2 trasee turistice, prin distribuirea a 600.000 de pliante și 3.000 de brosuri, atât la nivel local, cât și la nivel național. Materialele de promovare au fost diseminate la nivel local către 428 de locatii de pe litoral și din judetul Tulcea, centre de informare turistică, muzee, agenții de turism și de transport local și la nivel national, în 250 de locații reprezentând agenții de turism din cele 40 de judete.

De asemenea, în cadrul proiectului au fost realizate website-ul de promovare turistică www.traseeostrovadamclisi.ro pentru informarea online asupra atracțiilor zonei Ostrov – Adamclisi, un material video de reconstrucție 3D a Cetății Adamclisi, 10 panouri de informare turistică amplasate pe trasee în vederea îndrumării turiștilor-vizitatori, precum și o expoziție de fotografie cu imagini representative ale celor două trasee ce a itinerat în plin sezon locațiile din Tulcea și Constanța și în extrasezon, locația Sinaia – Valea Prahovei, zonă cu trafic turistic pe timp de iarnă. Astfel, parcurgând cele 2 trasee, turiștii pot descoperi atracții precum Monumentul si Cetatea Tropaeum Traiani, Cetatea Păcuiul lui Soare, Cetatea Durostorum, Mănăstirea si Peștera Sf. Apostol Andrei, Mănăstirea Dervent, precum și rezervațiile naturale Pădurea Hagieni, Esechioi sau Canaraua Fetii.

Proiectul a avut o durată de implementare de 24 de luni, respectiv 18.08.2011 – 17.08.2013.

IV.3.6. Proiectul “Tradiție și spiritualitate pănceană”

Orașul Panciu a implementat proiectul „Tradiție și Spiritualitate pănceană” – Proiect pentru promovarea obiectivelor turistice cu valoare identitară din orașul Panciu, județul Vrancea, Cod SMIS18649.

Proiectul a fost cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – „Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”, Domeniul major de intervenție 5.3 – “Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică”, Operațiunea – “Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice  și a activităților de marketing specifice”.

Contractul proiectului a fost încheiat între Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional 2007-2013, Organismul Intermediar pentru Turism fiind Direcția Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism și Orașul Panciu, în calitate de beneficiar.

Obiectivul general al proiectului l-a constituit dezvoltarea și consolidarea turismului în orașul Panciu prin intermediul promovării și valorificării durabile, la nivel național, a potențialului turistic cultural și natural local, sporirea importanței turismului și culturii ca factori de creștere economică ce vor contribui la conservarea și afirmarea identității istorice și culturale a orașului pe plan național.

Obiectivele specifice ale proiectului au constat în promovarea obiectivelor turistice:

Mănăstirea și Schitul Brazi, care cuprinde și Paraclisul Schitului Brazi;

Schitu „Sfântul Ioan Botezătorul”;

Beciurile monumente de patrimoniu: Beciul Domnesc, Beciul      Marin Ștefan, Beciul Vlădoianu;

Meșteșugul vinului;

Rezultate proiectului sunt:

Înființarea Centrului de Informare și Orientare Turistică al orașului Panciu;

Realizarea paginii web a proiectului – www.panciuturistic.ro;

Realizarea unui film documentar referitor la produsele turistice promovate prin proiect, difuzat la posturi de televiziune cu audiență națională în cadrul emisiunilor culturale;

Participarea la 6 târguri și expoziții de profil din țară, în scopul promovării produselor turistice cu valoare identitară ale orașului Panciu;

Organizarea a 12 evenimente in vederea promovarii produselor turistice b#%l!^+a?identitare ale orașului Panciu;

Realizarea de materiale de promovare destinate acțiunilor generale de publicitate

Implementarea proiectului “Tradiție și spiritualitate pănceană – Proiect pentru promovarea obiectivelor turistice cu valoare identitară din orașul Panciu, județul Vrancea” a avut ca impact creșterea atractivității turistice a obiectivelor cu valoare identitară promovate dar și a orașului Panciu, acest lucru ducând la sporirea circulației turistice pe raza UAT Oraș Panciu cu aproximativ 60% și la crearea de noi locuri de muncă.

Perioada de implementare a proiectului a durat între 17.02.2011- 16.01.2013.

CONCLUZII

Turismul poate fi considerat o activitate care implică ideea unei alegeri deliberate a destinațiilor, a itinerariilor, a perioadei și duratei sejurului de către fiecare turist în parte și are ca scop principal satisfacerea anumitor necesități de ordin social, cultural, spiritual, medical, și chiar satisfacerea nevoilor de consum turistic.

Turismul este o forță cheie în conducerea economiei Uniunii Europene. Această industrie constă într-o gamă largă de produse și destinații exotice și implică mai multe părți interesate.

Sectorul turismului în Uniunea Europeană reprezintă o industrie majoră, care generează o mulțime de venituri străine și contribuie în mod semnificativ la PIB-ul UE.

Turismul reprezintă, ca importanță, a treia activitate socio-economică a UE și se estimează că generează peste 10 % din PIB-ul UE, furnizând circa 12 % din forța totală de muncă. Prin urmare, turismul este un sector important atât pentru cetățenii, cât și pentru industria UE, având un impact pozitiv asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă în cadrul UE.

Turismul influențează, odată cu dezvoltarea sa, dezvoltarea de noi activități economice, în special cele în care populația are un plus de câștig. Efectele creșterii turismului pot fi observate în dezvoltarea bunurilor și serviciilor.

Totodată, turismul are o mare și puternică influență asupra dezvoltării regionale și sociale și oferă țărilor și regiunilor subdezvoltate, în special, o mare șansă în dezvoltarea lor.

Turismul este un instrument util de dezvoltare teritorială cu condiția ca aceasta să se bazeze pe planificare și pe strategii viabile pentru promovarea dezvoltării echilibrate a zonei, în care turismul nu va deveni neapărat activitatea dominantă.

Dezvoltarea turismului oferă oportunități atractive pentru un număr de furnizori de bunuri și servicii, în special în zonele rurale. De asemenea, ajută la finanțarea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea economică a unei zone și oferi o imagine și o identitate distinctă, care va în beneficiul tuturor activităților sale economice. b#%l!^+a?

Turismul este o activitate legată de patrimoniul cultural și natural, precum și de tradițiile și culturile contemporane ale Uniunii Europene; ilustrează în mod exemplar necesitatea concilierii creșterii economice cu dezvoltarea durabilă, inclusiv cu dimensiunea etică a acesteia.

De asemenea, turismul joacă un rol important în consolidarea imaginii Europei în lume, în protecția valorilor noastre și în promovarea atractivității modelului european, care este rezultatul a secole de schimburi culturale, de varietate lingvistică și de creativitate.

Mai mult, turismul poate contribui, de asemenea, la alte inițiative-pilot , în special la „O Uniune a inovării”, „O agendă digitală pentru Europa” și „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă”.

Într-adevăr, cadrul de acțiune european urmărește, în primul rând, favorizarea prosperității turismului în Europa, dar el trebuie să răspundă, în același timp, problemelor de natură socială, de coeziune teritorială și de protecție și punere în valoare a patrimoniului natural și cultural.

În plus, el va trebui să permită sectorului să își întărească rezistența la impactul schimbărilor climatice, precum și capacitatea de a răspunde schimbărilor structurale care ar putea fi generate de turism.

În mod indirect, turismul contribuie, de asemenea, la consolidarea sentimentului legat de cetățenia europeană prin favorizarea contactelor și schimburilor între cetățeni, dincolo de diferențele lingvistice, de cultură sau de tradiții.

În acest context, este important, de asemenea, ca cetățenii europeni să își cunoască drepturile și să poată beneficia de ele când se deplasează pe teritoriul Uniunii Europene sau în afara lui: ei trebuie să își poată exercita drepturile de cetățeni europeni la fel de ușor ca în țara lor de origine.

Turismul în România este bazat pe diversitatea formelor de relief, pe peisajele naturale, pe obiceiurile specifice și pe istoria și tradiția bogată, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. Turismul este considerat a fi unul dintre sectoarele economice ale României caracterizat prin dinamism.

Așa se face că datele statistice consemnează date pe baza cărora putem susține că turismul din România este, în pofida punctelor slabe, în curs de dezvoltare și cu un mare potențial de extindere.

Așadar, putem susține că turismul românesc este un sector economic care nu este încă suficient exploatat, dar care poate deveni o sursă de atracție, atât a turiștilor, cât și a investitorilor, deoarece dispune de toate premisele necesare pentru desfășurarea unui turism durabil.

Industria turistică din țara noastră nu este suficient de rapidă în adaptarea la schimbarea circumstanțelor externe ce o înconjoară sau în adoptareanoilor tehnologii, fapt ce se datorează exact incapacității angajaților dinturism de a le utiliza. Prin urmare turismul poate însemna o șansă pentru România numai dacă aceasta va suferi schimbări calitative și cantitative semnificative, nu doar la nivelul infrastructurii generale și specifice ci și în cadrul componentei sale manageriale.

BIBLIOGRAFIE

SURSE TEORETICE- CĂRȚI :

Articole on-line:

Andrea Radu, ” Numărul turiștilor străini a crescut în primele 11 luni din 2013. Vezi din ce țări provin”, în site internet http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/numarul-turistilor-straini-a-crescut-in-primele-11-luni-din-2013-vezi-din-ce-tari-provin-97128/

Bratu Iulian, ” Cum a evoluat turismul în România 2013, comparativ cu anul 2012”, în site internet http://www.dcnews.ro/cum-a-evoluat-turismul-in-romania-2013-comparativ-cu-anul-2012_420742.html#sthash.XDu6s8uA.dpuf

Comisia Europeană, “ Directoratul General pentru Politica Regională”, în site internet ec.europa.eu, http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/what/investment-policy/

Comisia Europeană, “European Destinations of Excellence (EDEN)”, în site internet ec.europa.eu. http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/eden-estination/index_en.htm

Comisia Europeană, ”Working together for the future of European tourism”, 2001, în site internet europa.eu, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2001:0665:FIN:en:PDF

Comisia Europeană, 2009, ” Study on the Competitiveness of the EU tourism industry”, în site internet http://ec.europa.eu/enterprise/newsroom/cf/document.cfm?action=display&doc_id=5257&userservice_id=1&request.id=0

Comisia Europeană, 2010a, „ Europe, the world's No 1 tourist destination – a new political framework for tourism in Europe”, în site internet http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0352:FIN:en:PDF

Comisia Europeană, 2012a, “Regional Policy Evaluation – observations and results” in Inforegio-PANORAMA, No. 33, Spring 2012, http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/panora_ro.htm

Comisia Europeană,2006, „Renewed tourism EU policy: a stronger partnership for European tourism”, în site internet europa.eu, http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/documents/communications/commission-communication-2006/

Cristina Roșca, ” Evoluția turismului pe piața locală”, în site internet zf.ro, http://www.zf.ro/companii/evolutia-turismului-intern-pe-piata-locala-comparatie-intre-romania-si-statele-din-regiune-13370140 destination and the tourist industry”, în site internet europa.eu,

Development”, în site internet http://ec.europa.eu/agriculture/publi/fact/rurdev2006/en.pdf

EEA , 2012, “ European bathing water quality in 2011”, în site internet eea.europa.eu,

European Union, “EU Competition Policy and the Consumer”, în site internet europa.eu, http://ec.europa.eu/comm/competition/publications/consumer_en.pdf

European Union, “European Regional Development Fund (ERDF)”, în site internet europa.eu, http://europa.eu/scadplus/leg/en/lvb/g24234.htm

Eurostat , 2011, “ Special Eurobarometer 356, Roaming in 2010 report, Fieldwork: September 2010”, framework of the Lisbon Treaty”, în site internet http://ec.europa.eu/enterprise/newsroom/cf/itemlongdetail.cfm?item_id=4032&tpa_id=136&lang=en

FUNDS IN TOURISM ECONOMY”, în site internet http://www.ejthr.com/ficheiros/2014/SpecialIssue/EJTHR_Volume5_SE_Art1.pdf

Gasser, U., and Palfrey, J. , 2007, “ When and How ICT Interoperability Drives Innovation”, în site internet cyber.law, http://cyber.law.harvard.edu/interop/

H. Legido-Quigley, 2008, “ Assuring the Quality of Health Care in the European Union: , http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/files/studies/msc_events/mcs_events_handbook_en.pdf

Institutul Național de statistică, ” Turismul României”, 2014, în site internet b#%l!^+a?http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Breviar%20turism/Turismul_Romaniei_2014.pdf

Institutul Național de statistică, ” Turismul României”, 2014, în site internet http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Breviar%20turism/Turismul_Romaniei_2014.pdf

ISPRA , 2009, “Tourist Accommodation and Camp Site Services EU Eco-Label Award Scheme”,

Jaap Shuler, “ European tourism as a driving force for economic growth and job creation “, în site internet www.recron.nl/…/european+tourism+as+a+driving+force+for+economic+growth+and+job+creation+-+european+commission+2014+-+2019

Mihaela Matei, ” Evolutia numarului si capacitatii de cazare a hotelurilor si pensiunilor din Romania”, în site internet hornews.ro, http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-15667920-analiza-evolutia-numarului-capacitatii-cazare-hotelurilor-pensiunilor-din-romania.htm

Mirabela Tiron, ” Topul țărilor care au trimis cei mai mulți turiști străini în România în 2014”, în site internet zf.ro, http://www.zf.ro/eveniment/topul-tarilor-care-au-trimis-cei-mai-multi-turisti-straini-in-romania-in-2014-13738079

Susan A. Kane, “EU tourism industry expects a new record year in 2014”, în site internet theeuropeansting, http://europeansting.com/2014/02/14/eu-tourism-industry-expects-a-new-record-year-in-2014/

Uniunea Europeană, „ Cultural and Sporting Events: An opportunity for Developing Tourist Destinations and the Tourist UNWTO 2003. “Djerba Declaration on Tourism and Climate Change”, în site internet unwto.org, http://sdt.unwto.org/sites/all/files/docpdf/decladjerbae.pdf

UNWTO, “Tourism as an international traded service”, în site internet unwto.org, http://statistics.unwto.org/sites/all/files/docpdf/border.pdf

UNWTO, “Tourism Highlights 2013 Edition”, în site internet unwto.org http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/unwto_highlights13_en_hr.pdf

Vasilica Maria Margalina, ” Perspective pentru turismul din România în 2014”, în site internet evisionturism.ro, http://evisionturism.ro/perspective-pentru-turismul-din-romania-in-2014

Vlad Popescu, ” România a atras în 2013 mai mulți turiști străini. Cum ne prezentăm la acest capitol în comparație cu alte state europene”, în site internet mediafax.ro, http://www.mediafax.ro/economic/romania-a-atras-in-2013-mai-multi-turisti-straini-cum-ne-prezentam-la-acest-capitol-in-comparatie-cu-alte-state-europene-11986897

World Economic Forum (WEF) 2009. “Climate Policies: From Kyoto to Copenhagen”, în site internet weforum.org, http://www.weforum.org/en/knowledge/Themes/Enviroment/ClimateChange/KN_SESS_SUMM_28001?url=/e /knowledge/Themes/Enviroment/ClimateChange/KN_SESS_SUMM_28001

World Tourism Organization, “International tourism an engine for the economic recovery”, în site internet http://media.unwto.org/press-release/2013-12-12/international-tourism-engine-economic-recovery

World Tourism Organization, “International tourism an engine for the economic recovery”, în site internet http://media.unwto.org/press-release/2013-12-12/international-tourism-engine-economic-recovery

* *, IAAPA (International Association of Amusement Parks and Attractions) , 2010, “ Lissabon Vertrag und Tourismus-Politik”, în site internet http://www.iaapa.org/europe/de/LassabonVertrag.asp

***, “Preferences of europeans towards tourism”, în site internet http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_392_en.pdf

***, “The European Tourism Market, its structure and the role of ICTs”, în site internet http://www.tourismlink.eu/wp-content/uploads/2012/07/TOURISMlink_MktReport.pdf ,

***, “The Travel and Tourism Competitiveness Index “, 2013 , în site internet http://www.weforum.org/issues/travel-and-tourism-competitiveness/ttci-platform

***, “Tourism Sector in European Union”, în site internet investeu.com, http://www.investineu.com/content/tourism-sector-european-union

***, ” Aproape două milioane de turiști străini au vizitat România în 2014”, în site internet recentnews.ro, http://www.recentnews.ro/aproape-doua-milioane-de-turisti-straini-au-vizitat-romania-in-2014/

***, ” România, codașă în UE la venirea de turiști străini”, în site internet cotidianul.ro, http://www.cotidianul.ro/romania-codasa-in-ue-la-venirea-de-turisti-straini-231854/

***, ” TOP: ce turisti straini aleg Romania in 2013”, în site internet wall-street.ro, b#%l!^+a? http://www.wall-street.ro/slideshow/Turism/148062/ce-turisti-vin-in-romania-si-ce-ii-atrage-aici.html?

***, ” Topul turiștilor străini pe anul 2014: de unde vin ei și cât cheltuiesc în România”, în site internet infotravelromania.ro , http://www.infotravelromania.ro/blog/2014/12/topul-turistilor-straini-pe-anul-2014-de-unde-vin-ei-si-cat-cheltuiesc-in-romania/

***, ”Veniturile din turism, sub 1% din PIB. Străinii vin în România mai mult pentru afaceri”, în site internet digi24.ro, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Veniturile+din+turism+sub+1+din+PIB+Strainii+vin+in+Romania+mai

***, Turistii straini in Romania, date statistice pentru luna Mai 2014”, în site internet http://turism.truezone.ro/turistii-straini-in-romania-date-statistice-pentru-luna-mai-2014/ b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

BIBLIOGRAFIE

SURSE TEORETICE- CĂRȚI :

Articole on-line:

Andrea Radu, ” Numărul turiștilor străini a crescut în primele 11 luni din 2013. Vezi din ce țări provin”, în site internet http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/numarul-turistilor-straini-a-crescut-in-primele-11-luni-din-2013-vezi-din-ce-tari-provin-97128/

Bratu Iulian, ” Cum a evoluat turismul în România 2013, comparativ cu anul 2012”, în site internet http://www.dcnews.ro/cum-a-evoluat-turismul-in-romania-2013-comparativ-cu-anul-2012_420742.html#sthash.XDu6s8uA.dpuf

Comisia Europeană, “ Directoratul General pentru Politica Regională”, în site internet ec.europa.eu, http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/what/investment-policy/

Comisia Europeană, “European Destinations of Excellence (EDEN)”, în site internet ec.europa.eu. http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/eden-estination/index_en.htm

Comisia Europeană, ”Working together for the future of European tourism”, 2001, în site internet europa.eu, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2001:0665:FIN:en:PDF

Comisia Europeană, 2009, ” Study on the Competitiveness of the EU tourism industry”, în site internet http://ec.europa.eu/enterprise/newsroom/cf/document.cfm?action=display&doc_id=5257&userservice_id=1&request.id=0

Comisia Europeană, 2010a, „ Europe, the world's No 1 tourist destination – a new political framework for tourism in Europe”, în site internet http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0352:FIN:en:PDF

Comisia Europeană, 2012a, “Regional Policy Evaluation – observations and results” in Inforegio-PANORAMA, No. 33, Spring 2012, http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/panora_ro.htm

Comisia Europeană,2006, „Renewed tourism EU policy: a stronger partnership for European tourism”, în site internet europa.eu, http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/documents/communications/commission-communication-2006/

Cristina Roșca, ” Evoluția turismului pe piața locală”, în site internet zf.ro, http://www.zf.ro/companii/evolutia-turismului-intern-pe-piata-locala-comparatie-intre-romania-si-statele-din-regiune-13370140 destination and the tourist industry”, în site internet europa.eu,

Development”, în site internet http://ec.europa.eu/agriculture/publi/fact/rurdev2006/en.pdf

EEA , 2012, “ European bathing water quality in 2011”, în site internet eea.europa.eu,

European Union, “EU Competition Policy and the Consumer”, în site internet europa.eu, http://ec.europa.eu/comm/competition/publications/consumer_en.pdf

European Union, “European Regional Development Fund (ERDF)”, în site internet europa.eu, http://europa.eu/scadplus/leg/en/lvb/g24234.htm

Eurostat , 2011, “ Special Eurobarometer 356, Roaming in 2010 report, Fieldwork: September 2010”, framework of the Lisbon Treaty”, în site internet http://ec.europa.eu/enterprise/newsroom/cf/itemlongdetail.cfm?item_id=4032&tpa_id=136&lang=en

FUNDS IN TOURISM ECONOMY”, în site internet http://www.ejthr.com/ficheiros/2014/SpecialIssue/EJTHR_Volume5_SE_Art1.pdf

Gasser, U., and Palfrey, J. , 2007, “ When and How ICT Interoperability Drives Innovation”, în site internet cyber.law, http://cyber.law.harvard.edu/interop/

H. Legido-Quigley, 2008, “ Assuring the Quality of Health Care in the European Union: , http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/files/studies/msc_events/mcs_events_handbook_en.pdf

Institutul Național de statistică, ” Turismul României”, 2014, în site internet b#%l!^+a?http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Breviar%20turism/Turismul_Romaniei_2014.pdf

Institutul Național de statistică, ” Turismul României”, 2014, în site internet http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Breviar%20turism/Turismul_Romaniei_2014.pdf

ISPRA , 2009, “Tourist Accommodation and Camp Site Services EU Eco-Label Award Scheme”,

Jaap Shuler, “ European tourism as a driving force for economic growth and job creation “, în site internet www.recron.nl/…/european+tourism+as+a+driving+force+for+economic+growth+and+job+creation+-+european+commission+2014+-+2019

Mihaela Matei, ” Evolutia numarului si capacitatii de cazare a hotelurilor si pensiunilor din Romania”, în site internet hornews.ro, http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-15667920-analiza-evolutia-numarului-capacitatii-cazare-hotelurilor-pensiunilor-din-romania.htm

Mirabela Tiron, ” Topul țărilor care au trimis cei mai mulți turiști străini în România în 2014”, în site internet zf.ro, http://www.zf.ro/eveniment/topul-tarilor-care-au-trimis-cei-mai-multi-turisti-straini-in-romania-in-2014-13738079

Susan A. Kane, “EU tourism industry expects a new record year in 2014”, în site internet theeuropeansting, http://europeansting.com/2014/02/14/eu-tourism-industry-expects-a-new-record-year-in-2014/

Uniunea Europeană, „ Cultural and Sporting Events: An opportunity for Developing Tourist Destinations and the Tourist UNWTO 2003. “Djerba Declaration on Tourism and Climate Change”, în site internet unwto.org, http://sdt.unwto.org/sites/all/files/docpdf/decladjerbae.pdf

UNWTO, “Tourism as an international traded service”, în site internet unwto.org, http://statistics.unwto.org/sites/all/files/docpdf/border.pdf

UNWTO, “Tourism Highlights 2013 Edition”, în site internet unwto.org http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/unwto_highlights13_en_hr.pdf

Vasilica Maria Margalina, ” Perspective pentru turismul din România în 2014”, în site internet evisionturism.ro, http://evisionturism.ro/perspective-pentru-turismul-din-romania-in-2014

Vlad Popescu, ” România a atras în 2013 mai mulți turiști străini. Cum ne prezentăm la acest capitol în comparație cu alte state europene”, în site internet mediafax.ro, http://www.mediafax.ro/economic/romania-a-atras-in-2013-mai-multi-turisti-straini-cum-ne-prezentam-la-acest-capitol-in-comparatie-cu-alte-state-europene-11986897

World Economic Forum (WEF) 2009. “Climate Policies: From Kyoto to Copenhagen”, în site internet weforum.org, http://www.weforum.org/en/knowledge/Themes/Enviroment/ClimateChange/KN_SESS_SUMM_28001?url=/e /knowledge/Themes/Enviroment/ClimateChange/KN_SESS_SUMM_28001

World Tourism Organization, “International tourism an engine for the economic recovery”, în site internet http://media.unwto.org/press-release/2013-12-12/international-tourism-engine-economic-recovery

World Tourism Organization, “International tourism an engine for the economic recovery”, în site internet http://media.unwto.org/press-release/2013-12-12/international-tourism-engine-economic-recovery

* *, IAAPA (International Association of Amusement Parks and Attractions) , 2010, “ Lissabon Vertrag und Tourismus-Politik”, în site internet http://www.iaapa.org/europe/de/LassabonVertrag.asp

***, “Preferences of europeans towards tourism”, în site internet http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_392_en.pdf

***, “The European Tourism Market, its structure and the role of ICTs”, în site internet http://www.tourismlink.eu/wp-content/uploads/2012/07/TOURISMlink_MktReport.pdf ,

***, “The Travel and Tourism Competitiveness Index “, 2013 , în site internet http://www.weforum.org/issues/travel-and-tourism-competitiveness/ttci-platform

***, “Tourism Sector in European Union”, în site internet investeu.com, http://www.investineu.com/content/tourism-sector-european-union

***, ” Aproape două milioane de turiști străini au vizitat România în 2014”, în site internet recentnews.ro, http://www.recentnews.ro/aproape-doua-milioane-de-turisti-straini-au-vizitat-romania-in-2014/

***, ” România, codașă în UE la venirea de turiști străini”, în site internet cotidianul.ro, http://www.cotidianul.ro/romania-codasa-in-ue-la-venirea-de-turisti-straini-231854/

***, ” TOP: ce turisti straini aleg Romania in 2013”, în site internet wall-street.ro, b#%l!^+a? http://www.wall-street.ro/slideshow/Turism/148062/ce-turisti-vin-in-romania-si-ce-ii-atrage-aici.html?

***, ” Topul turiștilor străini pe anul 2014: de unde vin ei și cât cheltuiesc în România”, în site internet infotravelromania.ro , http://www.infotravelromania.ro/blog/2014/12/topul-turistilor-straini-pe-anul-2014-de-unde-vin-ei-si-cat-cheltuiesc-in-romania/

***, ”Veniturile din turism, sub 1% din PIB. Străinii vin în România mai mult pentru afaceri”, în site internet digi24.ro, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Veniturile+din+turism+sub+1+din+PIB+Strainii+vin+in+Romania+mai

***, Turistii straini in Romania, date statistice pentru luna Mai 2014”, în site internet http://turism.truezone.ro/turistii-straini-in-romania-date-statistice-pentru-luna-mai-2014/ b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%