Plan DE Afaceri Producerea Si Comercializarea Vestimentatiei DE Corp LA Copii

PLAN DE AFACERI

PRODUCEREA ȘI COMERCIALIZAREA VESTIMENTAȚIEI DE CORP LA COPII

CUPRINS

1.Afacerea

1.1Definirea afacerii

1.2Alegerea formei de organizare juridică

1.3 Alegerea structurii organizaționale

1.4 Prezentarea firmei

2. Analiza comercială

2.1.Prezentarea produselor

2.1.2. Principalele caracteristici de calitate ale produselor

2.2 Piața

2.2.1 Definirea pieței

2.2.2 Analiza SWOT a industriei confecțiilor de îmbrăcăminte

2.3 Concurenții

2.4 Cerințe impuse față de segmentarea pieței

2.4.1 Etapele segmentării pieței

2.5.Clienții

3. Planul de marketing

3.1 Definirea planului de marketing

3.2 Politici de marketing

3.2.1.Politica de produs

3.2.2.Politica de promovare

3.2.2.1 Obiectivele stabilite de firmă privind politica de promovare

3.2.3.Politica de preț și condiții de plată

 4. Managementul și personalul

4.1 Planificarea necesarului de personal

4.2 Recrutarea

4.3 Selectia

4.4 Angajareasi integrarea profesionala

4.5 Recompensa personalului

4.6 Motivarea personalului

4.7 Programa de lucru

4.8 Alegerea structurii organizationale

5. Analiza operațională

5.1 Capacitatea tehnică și de producție

5.1.1 Amplasare și facilități

5.1.2 Organizarea procesului de producție

5.1.2.1 Tehnologii de fabricație

5.1.3.Asigurarea și organizarea activității de control al calității

5.2 Programarea poducției

5.3 Capacități și grade de încărcare

5.3.1 Parametrii tehnici al utilajelor

5.3.2 Determinarea volumului producției

5.3.3 Calculul numărului de utilaje și gradul de incărcare

5.4 Determinarea necesarului de personal

5.5 Estimarea cheltuielilor cu forța de muncă

5.6 Consumuri specifice, politica stocului de materiale

6. Analiza economic

6.1 Calculul prețului produsului

6.1.1 Costurile de producție

6.1.2. Calculul costurilor directe

6.1.3. Calculul costurilor indirect

6.1.4 Stabilirea prețului produselor

6.2 Prezentarea costului investiției

6.4 Planul acțiunilor planificate până la începerea activității

6.5 Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului și modul de utilizare

7. Protecția muncii și a mediului ambiant

7.1 Analiza condițiilor de muncă

7.2 Măsuri privind sanitaria industrială

7.3 Măsuri privind Tehnica securității

7.4 Măsuri privind protecția împotriva incendiilor

7.5 Protecția mediului ambiant

7.6 Calculul ingineresc privind protecția incendiară

8. Analiza eficienței economice

8.1 Indicatori cu character general

8.2.Indicatori de bază

8.3 Influența factorului timp asupra procesului investițional

8.3.1 Marimea imobilizarilor totale

8.3.2.Imobilizarea specific

8.3.3.Efectul economic al imobilizarilor

9.Bibliografie

10. Anexa

1.Afacerea

1.1.Definirea afacerii

Planul de afaceri întocmit servește pentru estimarea posibilității de desfacere a unei afaceri ,în orașul Săcele, județul Brașov, ce se dorește a se realiza și pentru evaluarea rezultatelor într-o perioadă de timp determinată. Afacerea preconizată are ca temă organizarea unei secții de confecții vestimentare de lenjerie de corp pentru copii și a unei echipe de angajați care să materializeze această activitate, coordonată de un număr limitat dar apropiat de persoane.

Activitatea de bază:

Producerea și comercializarea vestimentației textile de corp pentru copii.

Obiectul principal de activitate a firmei : cod CAEN 1823 "Fabricarea de articole de lenjerie de corp".

Obiectele secundare de activitate a firmei:

-cod CAEN 5142 “ Comerț cu ridicata al imbracămintei si incălțămintei “.

cod CAEN 5242 “ Comerț cu amănuntul al îmbrăcămintei in magazine specializate si incălțămintei “.

Activitatea se va petrece în orașul Săcele, unde s-a închiriat o hală industrial. Această decizie este însoțită de unele avantaje economice precum: spațiu asigurat, condiții pentru a activa (energie electrică, termică, utilaj).

Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului și modul de utilizare a lor

Tabelul 1.1

Necesarul de personal pentru afacere, va fi angajat din localitate și mediul rural ce constituie satele învecinate.

Necesarul de personal al S.C. PCACTEX PROD S.R.L.

Tabelul 1.2

Materia primă va fi achizitionată de pe piața internă, la început transportul se va realiza cu mijloace proprii și vom căuta inclusiv parteneri de afacere care să ne pună la dispoziție transportul. Contactul cu furnizorii de materii prime se va realiza prin telefon sau mail, aceasta reducând cheltuielile de deplasare a unor persoane iar plățile se vor face prin intermediul unei bănci acreditate de firma noastră.

Misiunea afacerii este de a produce și comercializa produse profitabile, în scopul de a ne îmbunatății permanent percepția clienților, angajaților și partenerilor asupra calității serviciilor noastre.

Suntem constienții că succesul este direct proporțional cu calitatea salariaților noștrii și cu grija pe care o manifestăm față de acestia.

Trebuie să ne asumăm riscul de a descoperi soluții originale ți îndrăznețe pentru rezolvarea a cât mai multor probleme complexe, introducând pe piață produse mai avantajoase comparativ cu cele ale concurenților.

1.2.Alegerea formei de organizare juridică.

Pentru ca ideea înființării unei afaceri să se materializeze, trebuie creeata o formă de organizare juridică legală. Dintre toate formele juridice pe care dreptul comercial românesc le recunoaște ne-a atras atenția două dintre ele, și anme: Persoana Fizica Autorizata( PFA) sau Societate cu Răspundere Limitată (SRL). Pentru a argumenta corect această problemă am realizat o paralelă intre cele două forme de organizare.

A. PERSOANA FIZICĂ AUTORIZATĂ – PFA

Avantaje PFA:

– înființarea necesită mai puțin timp;

– costurile de înființare sunt mai mici (în medie 300 lei);

– dosarul de înființare cuprinde o documentație redusă;

– înființatorul PFA poate beneficia de profitul firmei oricând;

– contabilitatea se ține în partidă simplă, nefiind nevoie de contabil autorizat, putând fi realizată chiar de către întreprinzător; dacă totuși se apelează la un contabil, costurile aferente sunt scăzute;

– se depun puține declarații la ANAF;

– antreprenorii care aleg această formă juridică nu vor fi obligați să plătească impozit pe dividende la sfârșitul fiecarui an;

– există un registru de încasări și plăți care cuprinde și plățile în numerar și cele prin bancă;

– impozitare asupra veniturilor estimate, regularizarea se face ulterior, pe baza sumelor efectiv încasate;

– PFA poate avea număr nelimitat de angajați care au același tratament juridic și fiscal cu angajații de la orice altă societate;

– procedura de desființare a PFA este mai simplă și mai rapidă.

Dezavantaje PFA:

– principalul dezavantaj, așa cum am mai arătat, îl reprezintă răspunderea maximă a întreprinzătorului, inclusiv cu averea personală;

– la fel, am arătat că în cazul PFA este obligatorie depunerea unor documente care atestă pregătirea și experiența profesională a solicitantului în domeniul de activitate solicitat: diplome, atestate, carte de muncă din care rezultă experiența profesională, etc;

– se pot alege doar codurile CAEN ce privesc activitatea în care se dorește autorizarea PFA-ului; asta înseamnă că nu în orice domeniu poți funcționa ca PFA;

–  contribuțiile pentru sănătate și CAS se vor plăti și în situația în care PFA-ul nu realizează venit în cursul unui an, iar în această situație stabilindu-se ca bază de calcul venitul minim pe economie; cu alte cuvinte nu poate interveni suspendarea activității, ca în cazul SRL;

– deoarece contabilitatea PFA-urilor se ține în partidă simplă, înregistrarea veniturilor, respectiv decontarea cheltuielilor se va realiza mai greu;

– impozitul se realizează asupra venitului net, nu asupra profitului;

– participarea la licitații este anevoioasă fiindcă nu se pot calcula anumiți indicatori necesari pentru câștigarea unei licitații (cifra de afaceri, nr de salariați, etc).

– o anumită percepție greșită de imagine, potrivit căreia un partener de afaceri serios este constituit într-o societate comercială, nu ca PFA.

B. SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ – SRL

Avantaje SRL:

– răspunderea asociatului unic sau a asociaților din societate este limitată la capitalul social adepus;

– se pot alege orice și oricâte obiecte de activitate, cu amendamentul că mai multe obiecte de activitate alese din CAEN presupun costuri mai mari, la înființare;

– implicit nu este nevoie de nici un act doveditor pentru evidențierea pregătirii în domeniul/domeniile alese;

– există posibilitatea de decontare a cheltuielilor și de înregistrarea tuturor veniturilor, indiferent de sursa acestora numai în cazul în care acestea s-au întâmplat pentru bunul mers al fimei;

– se plătește un impozit pe profit, și nu pe venit cum e la PFA;

– SRL poate participa la licitații, după acumularea unei vechimi, indiferent de natura acestora, publice sau private;

– începând cu data de 1 februarie 2013 toate firmele care realizează venituri sub 65.000 de euro, indiferent de numărul de salariați, plăteasc un impozit de doar 3% pe venituri (care-l înlocuiește pe cel de 16% profit).

– în cazul tinerilor până în 35 de ani, aceștia pot beneficia de programul de înființare a firmelor de tip SRL-D care prevede mai multe facilități fiscale și poate fi accesat programul guvernamental care oferă până la 10.000 de euro sprijin nerambursabil.

Dezavantaje SRL:

– înființarea durează și costă mai mult;

– totodată, presupune o documentație diversă;

– la înființare trebuie un capital social inițial;

– contabilitatea se ține în partidă dublă, necesită semnătura și ștampila unui expert contabil;

– pentru a beneficia de banii firmei, trebuie aștepată trecerea exercițiului financiar și împărțirea profitului sub formă de dividente (la care se scade și impozitul pe dividende);

– la sfârșit de exercițiu financiar, asociații trebuie să plătească încă 16% impozit pe dividendele pe care le primesc;

– lichidarea și dizolvarea în cazul unei SRL durează foarte mult, în cadrul unei proceduri destul de complexe.

C. ASPECTE FISCALE ALE CELOR DOUĂ FORME DE ORGANIZARE JURIDICĂ, CATEGORII DE TAXE

Tabel 1.2.a

În situația în care SRL sau PFA are angajați, iată contribuțiile datorate ca angajator (din venitul brut al angajaților):

Pensie: 20,8% (pentru condiții normale de muncă);

Sănătate: 5,2%;

Concedii și indemnizații: 0,85%;

Șomaj: 0,5%;

Accidente de muncă și boli profesionale: 0,15% – 0,85%;

Fond garantare plata creanțelor salariale: 0,25% din fondul de salarii.

După analiza efectuată s-a decis ca viitoarea societate sa fie o Societate cu Raspundere Limitată prin aportul asociatului unic.

Pentru inregistrarea efectiva a societății este nevoie să intocmim un dosar de inregistrare autorizare a funcționarii care trebuie să coțină:

Tabelul1.2.b

1.3 Alegerea structurii organizaționale

Societatea organizatorica aleasa pentru afacerea preconizata este o structura de tip functional. Aceasta se carecteerizeaza prin: compartimenrarea se face pe baza omogenizarii activităților ce sunt îndeplinite în cadrul unei categorii de posturi cu utilizarea unor tehnologii sau calificari înrudite. Activitățile sunt grupate în funcții, cum sunt producția, marketingul, finanțe, personal care apoi sunt subdivizate sub acelasi principiu.

Structurea este caracteristica organizatiilor mici si mijlocii.

Avantajele in utilizarea unei satfel de structși oricâte obiecte de activitate, cu amendamentul că mai multe obiecte de activitate alese din CAEN presupun costuri mai mari, la înființare;

– implicit nu este nevoie de nici un act doveditor pentru evidențierea pregătirii în domeniul/domeniile alese;

– există posibilitatea de decontare a cheltuielilor și de înregistrarea tuturor veniturilor, indiferent de sursa acestora numai în cazul în care acestea s-au întâmplat pentru bunul mers al fimei;

– se plătește un impozit pe profit, și nu pe venit cum e la PFA;

– SRL poate participa la licitații, după acumularea unei vechimi, indiferent de natura acestora, publice sau private;

– începând cu data de 1 februarie 2013 toate firmele care realizează venituri sub 65.000 de euro, indiferent de numărul de salariați, plăteasc un impozit de doar 3% pe venituri (care-l înlocuiește pe cel de 16% profit).

– în cazul tinerilor până în 35 de ani, aceștia pot beneficia de programul de înființare a firmelor de tip SRL-D care prevede mai multe facilități fiscale și poate fi accesat programul guvernamental care oferă până la 10.000 de euro sprijin nerambursabil.

Dezavantaje SRL:

– înființarea durează și costă mai mult;

– totodată, presupune o documentație diversă;

– la înființare trebuie un capital social inițial;

– contabilitatea se ține în partidă dublă, necesită semnătura și ștampila unui expert contabil;

– pentru a beneficia de banii firmei, trebuie aștepată trecerea exercițiului financiar și împărțirea profitului sub formă de dividente (la care se scade și impozitul pe dividende);

– la sfârșit de exercițiu financiar, asociații trebuie să plătească încă 16% impozit pe dividendele pe care le primesc;

– lichidarea și dizolvarea în cazul unei SRL durează foarte mult, în cadrul unei proceduri destul de complexe.

C. ASPECTE FISCALE ALE CELOR DOUĂ FORME DE ORGANIZARE JURIDICĂ, CATEGORII DE TAXE

Tabel 1.2.a

În situația în care SRL sau PFA are angajați, iată contribuțiile datorate ca angajator (din venitul brut al angajaților):

Pensie: 20,8% (pentru condiții normale de muncă);

Sănătate: 5,2%;

Concedii și indemnizații: 0,85%;

Șomaj: 0,5%;

Accidente de muncă și boli profesionale: 0,15% – 0,85%;

Fond garantare plata creanțelor salariale: 0,25% din fondul de salarii.

După analiza efectuată s-a decis ca viitoarea societate sa fie o Societate cu Raspundere Limitată prin aportul asociatului unic.

Pentru inregistrarea efectiva a societății este nevoie să intocmim un dosar de inregistrare autorizare a funcționarii care trebuie să coțină:

Tabelul1.2.b

1.3 Alegerea structurii organizaționale

Societatea organizatorica aleasa pentru afacerea preconizata este o structura de tip functional. Aceasta se carecteerizeaza prin: compartimenrarea se face pe baza omogenizarii activităților ce sunt îndeplinite în cadrul unei categorii de posturi cu utilizarea unor tehnologii sau calificari înrudite. Activitățile sunt grupate în funcții, cum sunt producția, marketingul, finanțe, personal care apoi sunt subdivizate sub acelasi principiu.

Structurea este caracteristica organizatiilor mici si mijlocii.

Avantajele in utilizarea unei satfel de structuri

Contact direct cu toate departamentele

Mecanisme de verificare simple

Responsabilitati precise

Decizii centralizate

Minimizarea suprapunerii functiilor

Figura 1.3 Organigrama societății comerciale

1.4 Prezentarea firmei

S.C. PACTEX PROD S.R.L. este o societate cu capital exclisiv privat. Societatea are sediul în orașul Săcele, str.Prof. Victor Jinga nr. 11 .

Tabel 1.4.

2. Analiza comercială

2.1 Pezentarea produselor

Activitatea de bază:

Producerea și comercializarea vestimentației textile de corp pentru copii

Obiectul principal de activitate a firmei : cod CAEN 1823 "Fabricarea de articole de lenjerie de corp".

Obiectele secundare de activitate a firmei:

-cod CAEN 5142 “ Comerț cu ridicata al imbracămintei si incălțămintei “.

cod CAEN 5242 “ Comerț cu amănuntul al îmbrăcămintei in magazine specializate si incălțămintei “.

Lenjeria de corp este un ansamblu de produse vestimentare realizate cu scopul de a proteja corpul fara a impiedica miscarea acestuia.

Lenjeria intima este complexul de articole purtate pe sub alte haine, de multe ori alaturi de piele. Lenjeria este purtata pentru o varietate de motive. Acestea sunt:

motivația practica – utilizarea imbracamintei ca protectie fata de mediu inconjurator, facand posibila miscarea si pozitia corpului;

motivația estetica – lenjeria de corp ajusteaza unele parti ale corpului, facand ca hainele exterioare sa cada mai bine, punandu-le astfel in valoare;

motivația psihica – imbracamintea subliniaza anumite calitati sau ascunde anumite defecte ale corpului sau marchiaza anumite trairi emoționale. Motivatia psihica este data de culoare, proportie, armonia intregului ansamblu vestimentar si este in stransa legatura cu diverse evenimente;

motivatia comunicationala – transmite un mesaj direct motivand scopul purtarii acelei lenjerii. Scop sportiv, medical, etc.;

motivatia morala – rolul imbracamintei de a ascunde anumite zone ale corpului in functie de apartenenta la un grup, etnie sau religie;

Lenjeria de corp are o stransa legatura cu normele sociale, moda, cat și cu normele legale din diferitele țări ale lumii.

Pornind de la aceasta categorie de produse privite in sensul larg, societatea pentru inceput isi propune sa confectioneze si sa comercializeze lenjerie de corp pentru copii . Astfel cele mai importante motivatii pe care le au parintii in achizitionarea acestui segment de imbracaminte sunt:

motivația practica – utilizarea imbracamintei ca protectie fata de mediu inconjurator, facand posibila miscarea si pozitia corpului;

motivatia estetica – lenjeria de corp ajusteaza unele parti ale corpului, facand ca purtatorul/consumatorul sa emane o imagine a puritatii, a gingasiei, a veseliei.

Motivatia dualitatii: lenjeria de corp ca : boby, tricou maieu sa poata fi utilozata cu dublu scop, ca lenjerie dar si ca articol vestimentar de steada.

Confectionarea acestora se face in mare parte din tricot de bumbac, material care se preteaza cel mai bine atunci cand vine vorba de alegerea celor mai bune produse, datorita propietatilor igienice si de confort.

Bumbacul suporta foarte bine temperaturile ridicate ( tesaturile de bumbac pot fi tinute in apa la temperatura de fierbere si se calca usor). Cea mai importanta calitate pe care o are firul de bumbac si implicit tesaturile din acest tip de materie prima este hidroscopicitatea. Aceasta inseamna ca firele au capacitatea de a absorbi vapori de apa din mediul ambiant. Cantitatea de apa absorbita depinde de structura fibrelor și de umiditatea relativa a aerului.

Hidroscopicitatea are o importanta deosebita in ceea ce priveste posibilitatile de utilizare a fibrelor pentru ca ea determina:

· calitatile igienice si de confort ale produselor textile;

· capacitatea acestora de a indepatra transpitatia si de a favoriza schimbul de caldura corp –

atmosfera.

Tipul de productie confectionat este prezentat in nomenclatorul productiei fabricate.

Tabel 2.1.

2.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite

Pentru a avea succes pe piața intreprinderea isi concentreaza cel mai mult eforturile spre întelegerea cerințelor implicite și explicite ale clienților, în scopul satisfaceri necesităților i asteptarile acestora. Mai mult, in scopul castigarii pozitiei competitive pe piată, intreprinderea adoptă o orientare clară către client ți calitate, în special prin evaluarea continua a satisfactiei clientilor, dar si prin evaluarea constanta a performantelor realizate. In acest scop societatea iși stabilește criterii clare de calitate .

Principalele cerinte de calitate ale beneficiarilor au la baza fincțiile pe care le indeplinesc inutilizare , functii ce se pot impartii in trei grupe mari : estetica si de prezentare , durabilitate, fiziologice si confort. Caracteristicile de calitate corespunzatoare fiecarei grupe de finctii sunt redate schematic in figura de mai jos

Figura 2.2.a Funcțiile și caracteristicle de calitate ale confecțiilor

Criteriile generale de apreciere a calitații confecțiilor sunt: caracteristicile de calitate ale materiilor prime si auxiliare ( furniturii, accesorii), gradul de noutate , marimea seriei de fabricatie .

Nivelul caracteristicilor de calitate este determinat de modul cum sunt puse in evidentă propriețtile țesaturilor si tricoturilor prin creatie si conceperea confectiilor precum si modul de executare a operațiilor din procesul de confecționare.

Caracteristicile estetice si de prezentare ale confecțiilor au un rol hotărâtor in decizia de cumparare: ele se modifica in timp si trebuie sa fie adaptate in fiecare sezon , grupelor de vârsta, sex si destinație.

Criteriile fiziologice si de confort au rolul de a pastra caldura corpului uman, de a permite trecerea transpirației si a aerului in scopul creeri condițiilor optime de densfăsurare a activițăților fizice si intelectuale in funcție de condițiile mediului ambiant.

Exista o strânsa corelație intre factorii care determină fiziologia imbracamintei: corpul uman, climatul inconjurator, activitatea desfasurata si imbăcăminte, asa cum rezultă din schena de mai jos.

Fig.2.2.b Factorii care determină fiziologia îmbracămintei

Ĩn concluzie pentru menținerea constantă a temperaturii corpului, in orice condiții de climă si de activitate desfasurata , îmbracămintea trebuie să posede trei caracteristici importante:

Capacitatea de izolare termică

Capacitatea de transport a umidiătii corpului

Capacitatea de aerisire permanentă a corpului.

Clasa îmbrăcămintei uzuale este foarte diversificată și cuprimde:

Îmbrăcăminte exterioară ( pantalon, pardesiu, sacouri etc.)

Îmbrăcăminte ușoară (rochii, bluze, cămași etc.)

Lenjerie de corp (pijamale, cămași de noapte, chiloti, indispensabili, maieu, body, tricou)

Corsete

Acoperamânt pentru cap

Toate aceste grupe de îmbrăcăminte permit și alte criterii de clasificare:

În funcție de vărsra purtătorului

-Îmbrăcăminte pentru copii

Nou-nascuți și sugari

Copii mici(1-3 ani)

Preșcolari (3-6 ani)

Școlari mici (6- 10 ani)

Școlari mari (10\16 ani)

Îmbrăcăminte pentru copii adoleșcenți(e)

Îmbrăcăminte pentru adulti (femei și bărbați)

În funcție de materia primă folosită

Îmbrăcăminte din țesătură

Îmbrăcăminte din tricot

Îmbrăcăminte din blănuri naturale și imitație de blană

Îmbrăcăminte din piele și înlocuitor

În funcție de sex

Îmbrăcăminte pentru bărbați

Îmbrăcăminte pentru femei

Clasificarea articolelor de îmbrăcăminte ar putea continua dar nu are legatură cu obiectul activității noastre.

Pornind de la cele enumerate societatea noastra și-a propus sa confecționeze articole de lenjerie de corp atăt pentru bărbați căt și pentru femei și pentru toate categoriile de vărstă.

Ne propunem sa dezvoltam o linie de fabricatie care să fie capabilă să suporte un flix de fabricatie a articolelor de lenjeriei de corp.

Aceste articole se clasifică în doua grupe de bază si anume:

1.articole cu sprijin pe linia umerilor ( maieu, tricou, bluze sau cămăși de noapte)

2.articole cu sprijin pe linia taliei ( shorty, pantalon: lung.mediu,scurt, )

Societatea își propune să folosească ca materie primă țesaturii din tricot intr-o proportie de 70% cu fir de bunbac iar restul de 30% alte tipuri de fire ca de exemplu vâscoza, poliamidă.

Modelele care vi-le propunem spre analizã sunt confecționate din tricoturii de bumbac. Am ales acest tip de tricot deoarece modelele noastre se adreseazã exclisiv gamei de lenjerie intimã. Pentru a înțelege de ce am folosit acest tip de tricot voi face o scurtã prezentare a bumbacului.

Bumbacul este o fibrã naturalã vegetalã ce are în componența chimicã celuloza.

Fibrele textile sunt substanțe solide, macromoleculare, filiforme, cu proprietãții bine definite. Lanțurile macromoleculare sunt formate din unitãți structurale identice, numite molecule simple sau meri. Numãrul de molecule simple care se unesc pentru a forma un lanț macromolecular se numește grad de polimerizare sau policondensare. Trecerea de la macromolecule la fibre are loc astfel: catene macromoleculare – pachete de macromolecule – microfibrile – fibrile – fibre. Ansamblul de ,acromolecule formeazã în fibrã: zone cristaline, zone amorfe și zone intermediare. In zonele cristaline, macromoleculele sunt orientate paralele, la o anumitã distan In zonele cristaline, macromoleculele sunt orientate paralele, la o anumitã distațã unele fațã de altele, ceea ce conferã fibrei rezistențã. In zinele amorfe, macromoleculele sunt dispuse dezordonat, la distanțe diferite , conferind fibrei elasticitate și capacitate de absorție a apei.

De structura chimicã și macromolecularã a firelor depinde masa specificã adicã densitatea. (p = m/v). Masa specificã a fibrei influiențeazã calitatea de drapare a țesãturii.Dacã țesãtura este prea ușoarã, nu drapeazã bine, dacã este prea grea, are un aspect rigid, afectând eleganța confecției. Firul de bumbac dre masa specificã de 1,54 g/cm3. Firul de bumbac are o culoare galbuie dar prin procese chimice poate ajunge sã capete o culoare albã , cãutatã în industria textilã. Bumbacul cu fibre aspre sub aspectul luciului este mat iar cel care arev fibre fine are luciul slab. Luciul fibrelor textile depinde de gradul de netezime sau de asprime a suprafeței lor, care influiențeazã reflexia luminii luciul fibrelor este influientat de finețea lor; astfelcã cu cât finețea lor este mai mare, cu atât mumãrulde suprafețe individuale reflectate pe unitatea de produs crește, determinând un luciu discret. Bumbacul prin mercerizare devine mai lucios .

Din punct de vedere al lungimii, bumbacul are firul scurt, de 24-36 mm. Deși bumbacul nu are ca atu finețea trebuie sã precizãm cã fineția, reprezintã gradul de subtirime a firului. Diametrul fibrelor textile este foarte mic și se mãsoarã în microni.Deoarece diametrul fibrelor este variabil datoritã golurilor interioare, rãsuciturilor și nodurilor prezentate de fibre, s-a convenit ca finețea sã fie apreciatã prin indici de finețe. Unitatea de mãsurã este exprimat in tex sau denier.

Cea mai importantã calitate pe care o are firul de bumbac si implicit țesaturile din acest tip de materie primã este hidroscopicitatea. Aceasta inseamnã cã firele au capacitatea de a adsorbi vapori de apã din mediul ampiant. Cantitatea de apã absorbitã depinde de: structura fibrelor și de umiditatea relativã a aerului.

Hidroscopicitatea are o importanțã deosebitã în ceea ce privește posibilitãtile de utilizare a fibrelor pentru cã ea determinã:

– calitãțile igienice și de confort ale produselor textile,

-capacitatea acestora de a îndepãtra transpitația și de a favoriza schimbul de cãldurã corp – atmosferã.

Astfel se impune pentru articolele de îmbtãcãminte un minim de 5-6% absorbție de umiditate, în condiții standard de microclimat.

Unele proprietãți ale fibrelor ( mecanice, termice, electrice, dimensionale) sunt influiențate de hidroscopicitate, acest lucru având implicații în recepția lor cantitativã.

Firul de bumbac este un fir netermoplast adicã la coldurã , foc, firul se descompune înainte de topire. Bumbacul rezistã la o temperaturã maximã admisã de 140 C .

2.2.Piața

2.2.1 Definirea pieței

Ȋn mecanismul de functionare a unei economii cocurentiale, piata ocupa un loc esential care determinâ într-o proporție însemnata deciziile și comportamentele agenților economici. Astfel, piața desemnează un ansamblu coherent ,un system sau o rețea de relații de vânzare cumpărare între părții contractante care sunt fie unite prin legăturii interdependente fie se afla in rapoarte de opoziție. Subiectii acestor relații sunt producătorii de bunuri și servicii,producătorii și consumatorii care reprezintă “ centrii distincți de decizie , care se opun unul altuia prin urmăritea propriului interes, dar sunt legați in acelasi timp printr-o solidaritate functional” spuneau J.K.Galbraith si W Salinger.

Zona geografica in care societatea doreste sa intre pe piata este format din judetele aferente Regiunii Centru : Alba,Brasov,Covasna, Harghita,Mureș, Sibiu.

2.2.2. Analiza SWOT a planului de afaceri propus .

Tabel 2.2.2.

2.3 Concurenții

Magazinele de elită orientate pe anumite stiluri ca : elegante, sport, pentru tineret. În aceste societati comerciale se practică un regim de prețuri destul de ridicate față coșul mediu de consumdin tară. În aceste unități comerciale se practică o politicăbază pe marcă,brend cu o calitate sporite atat din punctual de vedere al tricotului cat si din punctual de vedere al dizainului si calitatea confectiei Aceste produse apartin unor diverși producători de renume mondial.(„Puma”, „Adidas”, „United colors of Benetton”etc.) Aceste articole se bucură de succes în general de persoanele cu un nivel înalt de venituri .

Sopermarketurile unde sunt expuse confecțiile diferitor producători căt și produse confectionate sub marca proprie. Acestea sunt : „Selgros”, „Carrffour”, „Cora ”, „Auchan”, „METRO”. Produsele comercializate în aceste unități sunt de o varietate foarte mare, cu o tendință spre calitate, însă adesea se pot întâlni chiar și produse de o calitate ce lasă de dorit,insa preturile afisata din acestia concurentii cei mai important.

Ii putem cinsidera comcurenti pe toti cei care produc si comercializeaza aceeasi gama de produse dar pentru ca suntem la inceput dorim sa ne castigam piata prin calitatea produselor

2.4 Cerințe impuse față de segmentarea pieței

Necesitățile consumâtorilor diferă. Volumul și structura necesităților depind de mai multe circumstanțe: nivelul de dezvoltare economică a regiunii, cultura consumului, condițiile climaterice și geografice etc. Toți cumpărătorii pot fi grupați conform unor caracteristici comune din punct de vedere al structurii consumului. Împărțirea cumpărătorilor după un anumit criteriu în grupuri aparte care reacționează într-un mod specific la activitatea de marketing și se numește segmentarea pieții

Segmentarea, ca unul din elementele strategiei de marketing, împarte o anumită piață sau o colectivitate de cumpărători în segmente aparte sau în grupuri după anumite criterii stabilite.

1.Segmentul de piață trebuie să fie măsurabil, adică el poate fi identificat în baza informației accesibile și a metodelor de analită accesibile.

2. Segmentul trebuie să se caracterizeze printr-o anumită stabilitate a indicatorilor.

3.Segmentul de piață trebuie să ia în considerație dependența dintre unele caracteristici ale produselor, comportamentul clienților, particularitățile cererii și a preferințelor.

4.Segmentul de piață trebuie să contribuie la creșterea volumului, la sporirea profitului, să stimuleze dezvoltarea ulterioară a fabricării produselor.

Reușita segmentării pieții va depinde de o serie de cauze:

de gradul de deosebire de consumatori;

de asemănarea necesităților consumatorilor grupați în unul și același segment;

de posibilitățile firmei de a identifica caracteristicile și exigențile consumatorilor la elaborarea politicii de produs;

de dimensiunea segmentului care va permite să fie garantată comercializarea produselor și acoperirea cheltuielilor;

de organizarea canalelor de legături reciproce cu grupurile concrete de consumatori.

Segmentarea pieții va da posibilitate de a modifica caracteristicile calitative ale produselor conform exigenților diferitelor grupuri de consumatori, de a argumenta publicitatea și comercializarea produselor de nomenclatură corespunzătoare.

2.4.1 Etapele segmentării pieței

Segmentarea pieții se va desfășura în următoarele etape:

– se va evalua situația demografică și se va elabora pronosticul tendințelor demografice;

– se va studia grupuri de consumatori;

– se va localiza segmentul, preciza alegerea lui.

În procesul de segmentare se ține cont de trei grupuri de factori: geografici, demografici, psihografici și în baza lor se relevă modificările imediate ale necesităților consumatorilor.

Factorul geografic – se iau în considerație condițiile climaterice, nord, sud, oraș, localitatea sătească, tradiții locale.

Factorul demografic – legat de structura de vîrstă, sex, situația familiară, de mărimea veniturilor, de instruire, de statutul profesional ș.a.

Factorul psihografic – condiționează comportamentul specific al cumpărătorilor, motivația lor la alegerea unui oarecare produs. La ei se referă stilul de viață, caracteristicile personale ale consumătorului, scopul urmărit de cumpărător, frecvența folosirii produselor, gradul de informare și de disponibilitate de a cumpăra produsul, deosebirile în reacția cumpărătorului la elementele complexului și programului de marketing (calitatea și prețul produsului, serviciile, publicitatea, locul și modalitatea de comercializare).

Potențialii consumatori a produselor preconizate spre realizare va fi populația din Regiunea Centru Reeșind din datele furnizate de Institututului National de Statistica cu privire la numărul de locuitori din aceasta zona Ne vom baza pe aceste informatii pentru a elaborarea caracteristicilor segmentelor de piață.

Segmentarea pieței pe aria geografică a Regiunii Centru.

Tabelul 2.4 1.a

Figura 2.4.1.a Repartizarea pe grupe de vârstă

Din graficul de mai sus ca proportia pe catrgoriile de varsta este aproximativ egala si astfel putem sa ne adresam in mod direct fiecarui segment in parte cu aceleasi sanse.

Figura 2.4.1.b Repartizarea pe regiune

Ca strategie trebuie să ne orientăm către judetele cu un numar mai mare de copii cum ar fi Brasovul și Mureșul .

Segmentarea pieței pe aria geodrafica a Regiunii Centru.

Tabel 2.4.1.b

Figura 2.4.1.c Repartizarea pe sex

Din acest grafic deduce ca producția va fi echilibrată din punct de vedere a sortimentelor destinate fetitelor si baierilor.

2.5 . Clienții.

Ne adresăm in primul rănd persoanelor juridice care comercializează articole de îmbrăcăminte.

O altă categorie de clienți ar putea fi organizațiile care au activității legate de copii. Le putem furniza de exemplu echipamente sportive sau alte articole necesare desfășurării unei activității specific copiilor.

Dorim să participăm la licitații pentru a furniza articole de lenjerie de corp pentru copii unor instituții care au drept activitate îngrizirea si ocrotirea minorilor.

3. Planul de marketing

3.1 Definirea planului de marketing

Alați la început de drum clienții reprezinta central prwocuparilor noastre pentru ca nici o afacere nu poate supravietui fara clienți deoarece reprezintă principal sursă de finanțare a activităților societații

Orice afacere rezista daca are clienți.

În cadreul activității de marketing cel mai usual se constată combinarea a patru politici principale:

Politica de produs

Politica de promovare

Politica de preț și condiții de preț

3.2. Politici de marketing

3.2.1.Politica de produs

În cadrul politicii de marketing produsul ocupa locul central, deoarece el este cel ce satisfece in mod direct cerințele consumatorului și prin vănzarea lui se realizează legătura cu piața și eficiența economică a societatii.

Scopul esențial al politicii de produs îl constituie crearea de bunuri care să corespundă cerințelor, preferințelor consumatorilor și să asigure un profit pe toată duratade viață a lor.

Durata de viata a articolelor de lenjerie de corp are doua segmente :primul mult mai stabil și este format din linia tiparului. Cel de-al doilea segment al produsului ține de linia design-ului, cromatica, tipul de tesatura /tricot, de elementele decoratice cum ar fi: imprimeul, transferul decorative, modul de ambalare si etichetare.

De remarcat ca durata de viata a prosusului tine de la:

planificarea și dezvoltarea produsului;

achiziții;

planificarea producției și producția;

vânzări (tehnice);

exploatarea și deservirea produsului;

scoaterea din funcțiune a produsului.

Cel de-al doilea segment al produsului ține de linia design-ului , cromatica, tipul de tesatura /tricot, de elementele decoratice cum ar fi: imprimeul, transferul decorative, modul de ambalare si etichetare.

Din punct de vedere al cromaticii,imprimeurilor si alte decorațiuni, ne propunem să achizițiunăm materiale care sunt in tendințele modei. . articolele mai ales cele destinate copiilor mici vor fi asamblate cu ajutorul unor ate in contrast cu articolul tocmai pentru a avea un aspect general atractiv.

Ȋn ceea ce privește modul de ambalare și etichetare vom respecte cu strictețe cerințele clientilor noștrii sau vom crea singuri un model prin care, in timp, cumparatorii vor reușii să ne identifice fară a mai fi nevoiții să citească denumirea producatorului.

Vom propune clienților persoane fizice sau persoane juridice mai multe tipuri de ambalare in funcție de seturile pe care le vom găndi,și anume:

ambalarea unite: ceea ce inseamnă ca articolul va fi ambalat individual.

ambalare pe loturi : înseamnă ca in cadrul lotului vor exista articole din aceeași gamă (tricou) dar de culorii diferite sau un articol cu o cromatica unitară si unul cu imprimeu.

ambalare muxtă: compusă din dou sortimente diferite ( maieu + shorty; tricou + maieu)

3.2.2.Politica de promovare

Este totalitatea actiunilor prin care o societate transmite mesaje,referitoare la propriul produs și care sunt transmise pietei tintă. Politica de promovare are drept scop urmărirea atât a vânzării mărfurilor, dar să-l convingă și să-l îndrume și pe consumator spre satisfacerea nevoilor sale raționale. Această politică trebuie să stimuleze, să dezvolte și să orienteze nevoile consumatorilor.

3.2.2.1. Obiectivele stabilite de firma privind politica de promovare:

A. Stabilirea unei imagini a firmei.

Este important ca firma si gama de articole pe care o produce sa se identifice pe piata cu usurinta. Astfel sigle firmei trebuie sa fie usor de remarcat, de retinut, sa poata sa fie facila transformarea ei intr-un logo care poate sa fie aplicat pe articole, e.t.c.

B. Caracteristici siglă:

Lungime – 2cm

Latime – 5.5 cm

Sageata orizontala directionata spre dreapra de culoare albastru metalizat care are in interior o alta sagiata pe care este inscriptionata pactex prod

Grafica 3- D

Inscrisul are caractere de 36 si stilul “ cooper blak”

C. Motivarea alegerii siglei

Numele are o semnificatie personala .

“ Pac” este o prescurtare a numelui de familie Pacurar.

“Tex” este o abreviere care te duce cu gandul la articole textile ceea ce ajuta la cautarea mai usoara pe motoarele de cautare.

“Prod” este prescurtarea cuvantului productie,ceea ce-l va face pe client să știe ca firma noastră este un producător.

D. Activitatea de promovare constă in intreprinderea anumitor acțiuni care să aibe drept scop aducerea la cunoștința clienților și a cumpăratorilor de existența societății și a produselor pe care aceasta le produce. Aceste acțiunii sunt:

Publicitatea

Această activitate se va concretiza prin reclamă.

La început vom folosi un tip de reclamă mai iefrtină dar eficientă si anume: cumpărarea de spațiu publicitar în unele reviste sau publicații locale sau naționale.

Înterprinderea va utiliza în vederea promovării produselor panouri pe care se vor amplasa mesaje publicitare: – panourile vor fi amplasate în centrele comerciale prin intermediul carora se va realize vanzarea marfi, în deosebi la vitrine, la intrarea în magazine. Aceste panouri vor reprezenta marca intreprinderii și vor oferi informatii despre firma în general, produsele oferite, reducerile organizate.

Aceasta este o metoda avantajoasă pentru firmă, deoarece cheltuielile privind acest mod de publicitate sunt suportate de magazin, aceastea sporind vânzările magazinului.

Expozițiile va oferi întreprinderii un prilej unic de a face reclamă destinată unui public avizat. Alegerea expoziției potrivite poate avea rezultate eficiente pentru întreprindere.

Avantajele prezentării la expoziții sunt următoarele:

Expozițiile aduc împreună cumpărători și vânzător i într-un loc unde produsele pot fi explicate, demonstrate și mânuite.

Expozițiile atrag oamenii interesați de anumite bunuri și s ervicii și este foarte probabil ca ei să și cumpere.

Expozițiile oferă un prilej de a comunica cu noi clienți, care nu ar fi accesibili prin alte mijloace.

Participarea la expoziții este avantajoasă din punctul de vedere al costurilor, dacă se raportează la rezultatele obținute prin contracte personale și prezentare.

Programul de târguri și exoziții organizate de Camerele de Comert și Industrie, în colaborare cu alți parteneri se gasețte în anexa 1.

Tabel 3.2.2.1

Bottom of Form

3.2.3.Politica de preț și condiții de plată

In literature de specialitate se cunosc și se folosesc pe o scară mai largă două modalități de stabilire a prețului unui produs.

Prețul în funcție de costuri.

Prețul pe care îl vom aplica trebuie să cuprindă costurile de realizare ale produselor plus o marjă de profit.

Marja de profit pe care ne-o propunem este de 20%.

Prețul in funcție de cerere.

Vom ține cont de prețurile existente pe piață și vom incerca să nu depășim acest plafon.

Un alt criteriu de stabilire a prețului va fi în funcție de numărul de articole achiziționate. Astfel:

articolele unitere vor avea prețul cel mai mare

loturile simple sau mixte (compuse din doua articole) vor avea o reducere de preț de maxim 5 % din prețul articolului unitar.

loturile simple sau mixte (formate din trei articole) vor avea o reducere de preț de maxim 10 % din prețul articolului unitar.

Promoțiile pe care le vom avea în anumite perioade ale anului unde vom propune

4 la preț de 3

1+1 la ½ d e preț

Două tricouri + un maieu gratuit

Varietatea de promoții va fi largită și la cerința expresă a unor clienți.

Condițiile de plata se vor stabili individual cu fiecare client în parte si va ține cont de volumul de marfă pe care o comercializăm cu respectivul client, de seriozitatea acestuia, de nevoia de lichiditații pe care o avem la un moment dat.

4. Managementul și personalul………………………………………

4.1 Planificarea necesarului de personal…………………………………………

4.2 Recrutarea……………………………………………………………………..

4.3 Selectia………………………………………………………………………

4.4 Angajareasi integrarea profesionala…………………………………………..

4.5 Recompensa personalului……………………………………………………….

4.6 Motivarea personalului…………………………………………………………

4.7 Programa de lucru………………………………………………………………

4.8 Alegerea structurii organizationale……………………………………………

5.Analiza producției.

5.1. Capacitatea tehnică și de producție

5.1.1. Amplasare și facilități

Societatea PACTEX PROD își propune ca în primii ani de activitate, maxim 3 ani, să inchirieze un spațiu de aproximativ 200 m2 suficient să-și desfăsoare acticitatea în condiții optime.

Acest spațiu se va situa în orașul Săcele, judțul Brașov.

Argumentul pentru care am optat să ne desfășirăm activitatea în aceasta localitate este acela ca:

forță de muncă este relativ mai ieftina fata de orașul Brașov;

forță de mumcă specializată deoarece în această localitate î-și desfăsoară activitatea o societate „SC Rouleau Guichard SRL” care are o fluctuație mare de angajați specializați tocmai in confectionarea acestor tipuri de articole.

situat la 10 km de Brașov;

are infrastructura care să permita o deplasare buna catre orice direcție;

cheltuielile pentru deplasarea personalului la munca ar fi mai reduse.

5.1.2. Organizarea procesului de producție.

Organizarea producției reprezintă ansamblu de măsuri cu caracter economic și tehnico-organizatoric referioare la stabilirea, asigurarea și coordonarea mijloacelor de producție și a forței de muncă în așa fel, încât fabricarea produselor să se efectuieze în cele mai bune condiții.

Trebuie să specificăm că societatea are drept obiect de activitate confectionarea de lenjerie de corp pentru copii.

Sortimentele confectionate de S.C PACTEX PROD S.R.L

Tabel 5.1.2.

Menționăm că societatea poate produce și alte tipuri de produse și anume: compleuri de pijama, slip de copii și toata gama de articole de lenjerie de corp pentru adulți. Vom aplicăm metoda de organizare a producției în flux pentru ca la aceste tipuri de repere aceasta da cele mai bune rezultate .

Metoda necesită divizarea procesului pe operații și repartizarea lor pe locuri de muncă concrete amplasate în conformitate cu procesul tehnologic. În acest caz se asigură continuitatea procesului de producție care permite reducerea timpului de confecționare a articolelor ca rezultat al mișcării repetitive, ceea ce contribuie la utilizarea eficientă a capacităților de producție.

Spatiul care va deservii procesul de producție va fi împărțit in trei sectoare:

Depozitul de materie primă și masa de croit.

Ȋn acest spațiu se va desfaura activitatea specific depolzitarii matreiei prime – sulurile de material- si in funcție de planul de planul de prducție de va matlasa matreialul pe masa de croit apoi se va trece la croirea reperelor după sabloanele realizate conform tiparului. Tot in acest sector se vor lansa in confecții pachete cu toate reperele component ele unui articol comform fisei tehnologice ( anexa 2 Fisa tehnologică a reperului: tricou, maieu,boby si shorty).

Sectorul de confecție și controlul calitații.

Acest sector este destinat confecționarii efective a articolelor și respectării cerinteli de calitate pe tot fluxul tehnologic. Se va avea în verere fluidizarea căt mai bună a operațiilor ,cursivitatea acestora pentru ca timpii operaționali să fie căt mai mici. .

Pentru a obține produsul finit în cursul efectuării unor operații tehnologice în secția de producție se utilizează materiale auxiliare care sunt: ața de cusut, capse , nasturii, și alte furnituri

3.Sectorul de ambalare si livrare.

Este important ca articolului la final să fie ambalat și ertichetat comform cerintelor in viguare sau cerințelor exprese a clienților.

5.1.2.1. Tehnologii de fabricație

A. Preparare și croire.

Ȋn acest sector se desfășoară procesul de croire a croire a modelelor conform tiparelor create cu ajutorul programului MODALIS, după care se formează pachete cu repere, pentru care se întocmesc fișele de însoțire (vezi ANEXA 1) și sunt transportate în secția de producere.

Procesul tehnologic din acest sector consta în:

matlasarea materialului pe masa de croit cu ajutorul unui carucior mobil care circula de-a lungul mesei de dimensiunea:3×2,4 m;

copierea la plotter a tiparelor;

pe baza tiparelor se vor creea șabloane;

sabloanele se vor aranja peste matlasare astfel încât să avem pierderi de tricot căt mai mici;

se va decupa după conturul șablonelor cu ajutorul maini de tăiat DX-629;

se vor aranja pe carucioare reperele component ale articolului comform fiecărei talii;

se va transporta in sectorul de confecții.

B. Sectorul de confectionare

Secția de producere – execută cusutul articolelor și operațiile finale de finisare și asigură amplasarea și unirea detaliilor în conformitate cu condițiile tehnice, efectuându-se consumuri de muncă și materiale minime.

Descrierea procesului de fabricatie se face pe baza fiselor tehnice, in functie de model.

Maieul este un articol de corp cu sprijn pe linia umerilor. Este un articol care se compune din doua repere care formeaza fata articolului si spatele articolului.

Figura 5.1.2.1.a imagine grafica a articolului maieu program utilizat” Modaris”

Tabel 5.1.2.1.a

Body-ul este un articol hibrid cu sprijn pe linia umerilor și este un articol compus din trei repere : maneci, fata articolului si spatele articolului.

Figura 5.1.2.1.b imagine grafica a articolului maieu program utilizat” Modaris”

Tabel 5.1.2.1.b

Tricoul este un articol de corp cu sprijn pe linia umerilor. Articolul se compune din trei piese care formeaza maneci, fata si spatele. Se uneste prin cusaturi in surjet la nivelul umerilor si manecilor, si laterale. La gat se aplica o banda intr-o masina de coletaj, iar in partea de jos a articolului si la baza manecilor, un tiv la 2 ace.

Figura 5.1.2.1.c imagine grafica a articolului maieu program utilizat” Modaris”

Tabel 5.1.2.1.c

Shorty este un articol de de corp cu sprijin pe linia taliei,care are patru repere : guseul, parte lateral față dreapta , parte lateral față stânga.

Figura 5.1.2.1.d imagine grafica a articolului maieu program utilizat” Modaris”

Tabel 5.1.2.1.d

C. Sectorul de ambalare si livrare.

Cuprinde urmatoarele activității:

Coase eticheta;

Pune pe umeraș;

Pune in pungă articolele;

Aranjează în cutii marfa;

O stivuiște pe palet;

Înfoliaza paletul sau coletul;

Ajuta la incarcarea marfii în masină.

Program de fabricație pe produse

Calculul necesarului de mașini și calculele esconomice le vom raporta la un număr de articole după cum urmează.

Tabel 5.2.

5.3. Capacități și grad de încărcare

5.3.1.Parametrii tehnici al utilajelor

Tabel 5.3.1

5.3.2.Determinarea volumului producției

Qii – productia intrata la utilajul “i” pe parcursul unui an, [buc/an];

Qei – productia iesita la utilajul “i” pe parcursul unui an, [buc/an];

pri – procentul de rebut rezultat la operatie.

Qii =

ri [buc/an] = Qii – Qei pri – constant = 0.0015

Tabel 5.3.2.a

Pentru reperil maieu ri [buc/an] = 39412 – 39000 = 421[ buc/an]

Tabel 5.3.2.b

Pentru reperil boby ri [buc/an] = 78823 – 78000 = 823 [ buc/an]

Tabel 5.3.2.c

Pentru reperil tricou ri [buc/an] = 65784 – 65000 = 784 [ buc/an]

Tabel 5.3.2.d

Pentru reperul tricou ri [buc/an] = 25769 – 25500 = 269 [ buc/an]

Nsf = 209788) [buc/luna]

Nsf = 39412+78823+65784+25769 = 209788 [buc/an]

Npf = 39000+78000+65000+25500 = 207500 [buc/an]

r = 2288 [buc/an]

5.3.3.Calculul numarului de utilaje.

Nui =

Tnec =

tn i = top i + taux i

Tdisp = h ·s ·z ·ns · k

Tdisp = 8h/schimb ·1schimburi/zi ·5zile/sapt. ·52sapt/an · 0.95

Tdisp = 1976 ore/an = 118560min/an

Calculul numarului de utilaje:

+

+

= 5.41 ut

=

+ = 4.40 ut

=

Tabel 5.3.3.

=> 90 %

G jk-856DI-01GB-364 =

GJK-SHORLEIIN-3 = = 0.28 => 28 %

În acest caz se va reduce numarul de ore lucrare la aceasta masina la 3 h/zi

GJK-SHORLEIIN-3 = =0.77 =>77%

GT818 = = 0.91 = 91 %

5.4.Determinarea necesarului de personal

A.Necesar de personal sectorul croire

Tabel 5.4.a

B.Necesar de personal sectorul confectii

Tabel 5.4.b

C.Necesarul de personal în sectorul de ambalare și livrare

Pentru 800 art/zi sunt necesare doua persoane care să se ocope de toate activitățile din acest sector.

5.5. Estimarea cheltuielilor cu forța de muncă

La nivelul societății avem nevoie de 23 persoane .

Personalul se împarte în direct si indirecții productivi dupa cum urmează.

Necesarul de personal și cheltuielile aferente.

Tabel 5.5.

5.6. Consumuri specifice, politica stocurilor de materiale

Materia prima cea mai importantă este tricotul. Se calculeaza la talia de mijloc a marimilor pe care le are o serie deoarece ele sunt gradate foarte fix pe talii si astfel consumul mediu îl dă talia de bază. La fel se procedează și cu ața.

Norme de consum pentru articolele produse de S.C. Pactex Prod.SRL

Tabel 5.6

Din punct de vedere al politicii stocurilor de materiale urmărim să îndeplinim urmatoarele funcții :

-asigurarea continuității și ritmicității procesului de producție sau a satisfacerii cererii de consum;

– asigurarea unei independențe operaționale, care permite o utilizare rețională a activelor fixe și a forței de muncă;

-urmărirea prețurilor pe piața materilor prime de profil și achiziționarea acestora la prețurii căt mai bune dar nu în cantității mari pentru a nu bloca banii nejustificat.

Principalele materii prime pentru realizarea produselor stabilite sunt: tricot, ață, capse, elastic, etichetă, umeraș, truf talie,pung , cuctii,schoci.

6.Analiza economica

6.1. Calculul pretului produsului

6.1.1 Costurile de producție

Folosind metoda de calculatie a costurilor, se va determina costul de productie unitar al produsului. Pentru aceasta este necesara determinarea sortimentelor si volumul de productie pe o unitate de timp( zi, luna, an).

Tabel 6.1.1.

6.1.2. Calculul costurilor directe

a. Costul materiei prime –tricot bumbac 100%

Tabel 6.1.2.a

m = nc · pm

nc – norma de consum (cantitatea de material corespunzatoare executarii unui produs)

pm – pretul unitar al materialului

pm = 7 lei/kg

Prețul este o medie a prețurilor comercializate de :S.C Rouleau Guichar S.R.L și S.C.Alteks Tricot S.R.L

Tabel 6.1.2.b

b. Materiale auxiliare

Condiderăm materii auxiliare toate furniturile necesare care ne ajută la realizarea și ambalarea articolului. Acestea sunt: ață , capse, elastic, etichetă, umeraș, truf talie, pungă , cuti,schoci

Ața este o furnitură fără de care nu se poate realizaarticolul. Aceasta o vom achiziționa fie de la COATS sau de la AMANN

Perțul meiu este pe bobina de 200 gr si 10000 m de aproximativ 3 euro => 13 lei\bobină

0.065lei/gr

Tabel 6.1.2.c

Tabel 6.1.2.d

Capsele pentru body se vor achiziționa de la Printfashion cu pretul de 6 euro cutia de 1000 buc/reper.

Capsa este dompusă din trei repere distincte –bule, resort,grife => pentru 1000 capse aven un necesar de 1000 bule +1000 resort +2000 grife => 6+6+12= 24euro /1000capse

106 lei/ 1000capse => 0.106 lei/buc

Boby = 6 capse => 6*0.106 lei = 0.64 lei/art

Costurile pe an cu capsele se ridica la 49920 lei.

Tabel 6.1.2.e

Trouve taille se vor priduce la S.C Rouleau Guichard S.R.L prețul aproximativ va fi de 1000buc. = 3 euro => 12 lei/1000 buc. Prețul trouve taille pe articol este de 0.012 lei.

Costurile pe an cu această furnitură se riducă la 2484 lei. Acestea pot fi micșorate daca vom comercializa mai multe articole in lot de doua sau trei articole pentru că vom folosi doar o trouve talie /lot.

Cutii. Principalul furnizor va fi S.C Disz Tipo S.R.L. care este situat în aceeasi localitate cu societatea noastră și care au prețuri competitive iar cheltuielile cu transportul se vor reduce foarte mult.

Prețul pe cutia de carton diferă in funcție de marimea acesteia dar aproximativ vom lua drept preț de referință pentru o butie de 400*300*200 = 4.4 lei

Intr-o cutie încap aproximativ 50 art..=> 0.080lei/art.

Elastic pentru moment vom folosi la shorty principalii furnizori vor fi S.C. Rouleau Guichard S.R.L sau S.C Pasmatex S.A prețil este de aproximativ 7 euro/1000 m

Astfel consumul mediu pe un shorty de copii este de 0.650 m/art => 0.031 lei/ m astfel pelastic = 0.020lei/art

Etichetă și vignietă ne vom orienta spre cente e copiere mari din jud. Brașov dar prețul pe bucata este de aproximativ 0.17 lei /art.

Folie termotransfer vom folosi la aproximativ la jumarate din articolele

confecționate ptermotransfer = 0.20 lei/art.

Centralizator costuri cu materia primă și auxiliară

Tabel 6.1.2.f

c. Manopera directa

Sd = nt · sb

nt – norma de timp

sb – salariu brut de incadrare

Tabel 6.1.2.g

d. Alte costuri salariale

I = (%) · Sd

Tabel 6.1.2.h

e.Costul energieiei electrice

Aceste costuri se referă la consumurile de energie electrică

NTSF [Kw]= puterea totala a mașjnilor din dotare.

Tef[ore] = timpul efectiv de funcționare

Cantitatea de energie folosită de subsistemul de fabricație se determină cu relația:

WESF=NTSF*Tef *8 [Kwh]

WESF=0.550*18*8 =79.2 [Kw/zi]

Costul energiei electrice

unitar pUE [um/kWh]- tarif unitar

CEean=WESF ·pUE, [um/an]

CEean= 79.2 ·0.37 = 29.30 lei

Pcurent = 0.047 lei/art

Costuri totale directe:

Tabel 6.1.2.i

6.1.3. Calculul costurilor indirecte.

a. Costul personalului indirect productive

Tabel 6.1.3.a

Cost salarii personal indirect 0.92 [lei/art.]

b. Costul cu amortizarile utilajelor

Costul mediu de achiziție a utilajelor.

Tabel 6.1.3.b

Cost mediu de achiziție = 50200 / 16 =3137.5 lei

Timpul de amortizare se incadrează in industria textilă intre 8 și 12 ani

CA =

NUT – numarul de utilaje;

CMA – cost mediu de achizitie;

TA – durata de amortizare.

CA = = 4183.3 lei

Cind. an = CA + R

CA – costul cu amortizarea;

R – regia.

R = Cpdp an · r

r – coeficientul de regie, cu valoarea de 1.5

R = 207000 · 1.5 = 310500 lei/an

Cind. an = 4183.3+ 310500 = 314683.3 lei/an

Cind = = = 1.52 lei/buc.

c.Estimarea costurilor cu utilitățile

Energie electrică

CTEE = (NTSP –NTSF) TEF*PUE

CTEE =( 110-79.2) *8*0.37 = 91.68 lei/zi

C EE = 0.11 lei/art.

Gaz metan. Se adoptă:

CGM = 0.12 lei/buc.

CAI= VAI · pAI

Apa menajeră. Se adopta:

CAI = 0.08 lei/buc.

Principalii furnizori ai utilităților sunt:

pentru energia electrică: ELECTRICA S.A.;

o pentru gaz: DISTRIGAZ SUD MUNTENIA;

o pentru apă: COMPANIA APA.

În ceea ce privește prețurile acestor utilități, este cunoscut faptul că ele au un caracter unitar, deci nu pot fi negociate.

d.Costuri cu S.D.V.- uri.

Tipuri de S.D.V. folosite cel mai frecvent pentru funcționarea sistemului de fabricației sunt prezentate în table.

Tabel 6.1.3.c

Se adoptă costul de 0.25 lei / art.

Costuri totale indirect

Tabel 6.1.3.d

6.1.4. Stabilirea prețului produselor

Pentru sistemele de productie la care nomenclatorul de produse este diversificat, cheltuielile indirect se repartizeaza pe unitate de produs cu ajutorul “cheltuielilor de repartitie” (volumul productiei, valoarea produselor vandute, durata de fabricatie a produsului, tc).

CT = Cdir + Cindir

Tabel 6.1.4

6.2.Prezentarea costului investiției

Pentru a susține un ritm de producție cursiv este necesar să putem achiziționa materia primă și materialele auxiliare pentru trei luni.

1.Cost materie prima și auxiliară

Tabel 6.2.a

2.Cost salarii

Tabel 6.2.b

Total cheltuieli salariale \3 luni. = 38777.5 *3 luni = 115432.5 lei

3.Chirie hala\ 6 luni = 81000 lei

4.Cheltuieli cu achizitionarea utilajelor

Tabel 6.2.c

5.Alte cheltuieli

Tabel 6.2.d

6. Costul creditului bancar

Valoarea imprumutului – 631210 lei

Dobanda anuala -10%

Perioada de imprumut – 10 ani

Costul creditului se va calcula cu anuitate constanta si dabanda variabila

Rambursarea prin anuitati constant se calculează:

A – anuitate de plata
C – marimea creditului
i – rata anuala a dobanzii
n – numarul de ani de rambursare

A = 631210 * = 8558.15 lei

Tabel 6.2.e

6.4 Planul acțiunilor planificate până la începerea activității

6.5 Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului și modul de utilizare ..

7. Protecția muncii și a mediului ambiant

7.1 Analiza condițiilor de muncă…………………………………………………..

7.2 Măsuri privind sanitaria industrială………………………………………………

7.3 Măsuri privind Tehnica securității……………………………………………….

7.4 Măsuri privind protecția împotriva incendiilor…………………………………

7.5 Protecția mediului ambiant………………………………………………………

7.6 Calculul ingineresc privind protecția incendiară…………………………………

8. Analiza eficienței economice

Eficienta economica reflecta rezultatele obtinute din investitie si cheltuielile de resurse din respective investitie, precum si eficienta investitiei. Eficienta este vazuta ca fiind un raport obiectiv, cantitativ, intre efectele si eforturile depuse in vederea obtinerii lor.

Pentru evaluarea efecientei economice a investitiei este necesara utilizarea unui system de indicatori :

– indicatori cu caracter general;

– indicatori de baza;

– indicatori specifici diferitelor obiective si ramuri;

– indicatori suplimentari.

8.1 Indicatori cu caracter general

Capacitatea de productie exprima productia maxima obtinuta intr-o perioada de timp, in conditii normale de functionare a capitalului fix.

Q = j · pj

Q – capacitatea de productie exprimata valoric;

qj – capacitatea fizica de productie a sortimentului j;

pj – pretul sortimentului j de productie.

Luam in calcul si articolele care sunt cal ;itatea a doua si nu le vom putea comercializa astfel dintr-un total maxim de 209789 articole, presupunem ca vom comercializa 207000 bucăți /an

Tabelul 8.2

Q = 1857410

Numarul de salariati : 23 salariati

Costul de productie :

cost de productie = cheltuieli de productie

Pentru cantitatea de articole pe care le dorim sa la realizam intr-un an de zile avem urmatoarele cheltuieli.

Profitul

Venituri – cheltuieli

1857410 – 1111768.9 = 745641.1 lei

Productivitatea muncii:

W

W – productivitatea muncii:

Q – valoarea productiei obtinute:

N – numarul de salariati.

W = = 80756.9

W = 80756.9

Rentabilitatea:sau profitabilitatea. Se calculeaza rata rentabilitatii.

r

r – rentabilitatea;

P – profitul obtinut;

C – cheltuieli de productie.

r =

r = 0.67

8.2.Indicatori de bază

Volumul capitalului investit reflecta efortul total economic pentru realizarea investitiei.

It = Id + Ic + Mo + Cs

It – volumul total al capitalului investit;

Id – volumul capitalului destinat investitilor directe;

Ic – volumul capitalului destinat investitilor colaterale;

Mo – necesarul initial de mijloace circulante;

Cs – cheltuieli suplimentare.

It = 631210

Investitia specifica

Acest indicator sitetizeaza corelatia dintre efortul investitional si efectul obtinut sub forma capacitatii de productie

S=It\qh

S =investitie specifica

It = volumul investitiei

Qh = capacitatea de productie exprimata in unitati fizice sau valorice

S =

S = 0.339

Termenul de recuperare a investitiei

Sintetizeaza corelatia dintre efortul de capital investit si efortul obtinut sub forma sporului de profit anual ca urmare a retehnologizarii.

T = It\Ph

It= valoarea capitalului investit

Ph = profitul anual

Profitul brut – impozitul pe profit = profit net

745641.1 -16% = 626338.5 lei

T = = 1.007 [ani]

Coeficientul de eficienta economica a investitiilor. sintetizeaza corelatia dintre profitul anual obtinut in urma realizarii investitiei si efortul de capital investit.

e = Ph\It

e =

e = 0.99

Cheltuieli echivalente sau recalculate exprima efortul total (cu investitia si cu cheltuieliile anuale de productie).

K = It + Ch · D

K – cheltuieli echivalente;

It – volumul total al capitalului investit;

Ch – costurile anuale de productie;

D – durata eficienta de functionare a obiectivului.

K = 631210 + 1111768.9 · 10

K = 11748899 lei

Randamentul economic al investitiei exprima profitul final. Se pun in evident mai multe categorii de profit:

profitul anual (Ph)

Ph = Qh – Ch

Qh – valoarea anuala a productiei;

Ch – costul anual al productiei.

Ph = 1857410 – 1111768.9

Ph = 745641.1 lei

profitul total (Pt) – profitul realizat de la momentul punerii in functiune a obiectivului si pana la expirarea datei de functionare.

Pt = Ph · D

Ph – profitul anual;

D – durata eficienta de functionare.

Pt = 745641.1 lei ·10

Pt = 7456411 lei

profitul de recuperare (Pr) – profitul obtinut pana la expirarea termenului de recuperare a investitiei.

Pr = It

Pr – profitul de recuperate.

It – volumul total al capitalului investit.

Pr = 631210 lei

profitul final (Pf) – parte din profitul total, obtinuta dupa expirarea termenului de recuperare a investitiei.

Pf = Pt – Pr

Pf – profitul final;

Pt – profitul total;

Pr – profitul de recuperate.

Pf = 7456411 lei – 631210 lei

Pf = 6825201 lei

Randamentul economic al investitiilor se calculeaza in functie de profitul total.

R -1

R – randamentul economic al investitiei;

Pt – profitul total;

It – volumul total al capitalului investit.

R = 7456411 \ 631210 -1

R = 10.81 lei profit final la 1 leu

8.3 Influența factorului timp asupra procesului investițional

Investiția poate fi eșalonată în mod crescător. Deoarece o sumă cheltuită rămâne imobilizată până la punerea în funcțiune a obiectivului, și chiar și peste acest moment, până la recuperarea efectivă, varianta cea mai convenabilă este cea la care imobilizăriile sunt cele mai mici.

Pentru evaluarea eficienței economice pentru această perioadă, se folosesc o serie de indicatori.

8.3.1 Marimea imobilizarilor totale

Marimea imobilizarilor totale

Depinde de volumul cheltuielilor de investiții, durata de realizare a obiectivului și modul de eșalonare a acestor cheltuieli în timp.

Mi = h · (d –h+k)

Mi – mărimea imobilizărilor totale;

Ih – fondul de investiții cheltuit în anul h;

d – durata de execuție a obiectivului;

h – anul în care se gasește execuția obiectivului de investiții;

k – factor de corecție (valoare luată la sfârșitul anului k=0).

Mi = 631210

8.3.2.Imobilizarea specific

Imobilizarea specifică se calculează conform relației:

mi

mi – imobilizarea specifică;

q – capacitatea de producție.

mi

mi = 3.04 lei

8.3.3.Efectul economic al imobilizarilor

Reflectă efectul nerealizat ca urmare a imobilizărilor fondurilor respective.

Ei = e · h · (d –h+k)

Ei – efectul economic al imobilizărilor;

e – coeficientul de eficiență economică a obiectivului respectiv (e = 0.15).

Ei = 0,15 · 631210

Ei = 94681.5 lei

Efectul economic specific al imobilizarilor

δi =

δi – efectul economic specific al imobilizărilor;

q – capacitatea anuală de producție.

δi =

δi = 0.45

9.Bibliografie……………………………………………………….

10. Anexa…………………………………………………

Planificarea prosucției

Tabel 6.1

4.1.1..Costuri directe

a. Costul materiei prime –tricot bumbac 100%

m = nc · pm

nc – norma de consum (cantitatea de material corespunzatoare executarii unui produs)

pm – pretul unitar al materialului

pm = 7 lei/kg

Prețul este o medie a prețurilor comercializate de :S.C Rouleau Guichar S.R.L și S.C.Alteks Tricot S.R.L

Tabel 4.1

b. Material auxiliare

Condiderăm materii auxiliare toate furniturile necesare care ne ajută la realizarea și ambalarea articolului. Acestea sunt: ață , capse, elastic, etichetă, umeraș, truf talie, pungă , cuti,schoci

Ața este o furnitură fără de care nu se poate realizaarticolul. Aceasta o vom achiziționa fie de la COATS sau de la AMANN

Perțul meiu este pe bobina de 200 gr si 10000 m de aproximativ 3 euro => 13 lei\bobină

0.065lei/gr

Tabel 4.1

Capsele pentru body se vor achiziționa de la Printfashion cu pretul de 6 euro cutia de 1000 buc/reper.

Capsa este dompusă din trei repere distincte –bule, resort,grife => pentru 1000 capse aven un necesar de 1000 bule +1000 resort +2000 grife => 6+6+12= 24euro /1000capse

106 lei/ 1000capse => 0.106 lei/buc

Boby = 6 capse => 6*0.106 lei = 0.64 lei/art

Costurile pe an cu capsele se ridica la 49920 lei.

Trouve taille se vor priduce la S.C Rouleau Guichard S.R.L prețul aproximativ va fi de 1000buc. = 3 euro => 12 lei/1000 buc. Prețul trouve taille pe articol este de 0.012 lei.

Costurile pe an cu această furnitură se riducă la 2484 lei. Acestea pot fi micșorate daca vom comercializa mai multe articole in lot de doua sau trei articole pentru că vom folosi doar o trouve talie /lot.

Cutii

Principalul furnizor va fi S.C Disz Tipo S.R.L. care este situat în aceeasi localitate cu societatea noastră și care au prețuri competitive iar cheltuielile cu transportul se vor reduce foarte mult.

Prețul pe cutia de carton diferă in funcție de marimea acesteia dar aproximativ vom lua drept preț de referință pentru o butie de 400*300*200 = 4.4 lei

Intr-o cutie încap aproximativ 50 art..=> 0.080lei/art.

Elastic pentru moment vom folosi la shorty principalii furnizori vor fi S.C. Rouleau Guichard S.R.L sau S.C Pasmatex S.A prețil este de aproximativ 7 euro/1000 m

Astfel consumul mediu pe un shorty de copii este de 0.650 m/art => 0.031 lei/ m astfel pelastic = 0.020lei/art

Etichetă și vignietă ne vom orienta spre cente e copiere mari din jud. Brașov dar prețul pe bucata este de aproximativ 0.17 lei /art.

Folie termotransfer vom folosi la aproximativ la jumarate din articolele

confecționate ptermotransfer = 0.20 lei/art.

Centralizator costuri cu materia primă și auxiliară

Tabel 4.1

c. Manopera directa

Sd = nt · sb

nt – norma de timp

sb – salariu brut de incadrare

Tabel 4.

d. Alte costuri salariale

I = (%) · Sd

Tabel 4.1.

e.Costul energieiei electrice

Aceste costuri se referă la consumurile de energie electrică

NTSF [Kw]= puterea totala a mașjnilor din dotare.

Tef[ore] = timpul efectiv de funcționare

Cantitatea de energie folosită de subsistemul de fabricație se determină cu relația:

WESF=NTSF*Tef *8 [Kwh]

WESF=0.550*18*8 =79.2 [Kw/zi]

Costul energiei electrice

unitar pUE [um/kWh]- tarif unitar

CEean=WESF ·pUE, [um/an]

CEean= 79.2 ·0.37 = 29.30 lei

Pcurent = 0.047 lei/art

Costuri totale directe

Tabel 4.1

4.1.2 Calculul costurilor indirecte.

Costuri indirecte:

costul personalului indirect productive;

Tabel 4.1.

Cost salarii personal indirect 0.92 [lei/art.]

costul cu amortizarile utilajelor

costul mediu de achiziție a utilajelor.

Tabel 4.1

Cost mediu de achiziție = 50200 / 16 =3137.5 lei

Timpul de amortizare se incadrează in industria textilă intre 8 și 12 ani

CA =

NUT – numarul de utilaje;

CMA – cost mediu de achizitie;

TA – durata de amortizare.

CA = = 4183.3 lei

Cind. an = CA + R

CA – costul cu amortizarea;

R – regia.

R = Cpdp an · r

r – coeficientul de regie, cu valoarea de 1.5

R = 207000 · 1.5 = 310500 lei/an

Cind. an = 4183.3+ 310500 = 314683.3 lei/an

Cind = = = 1.52 lei/buc.

Estimarea costurilor cu utilitățile:

Energie electrică

CTEE = (NTSP –NTSF) TEF*PUE

CTEE =( 110-79.2) *8*0.37 = 91.68 lei/zi

C EE = 0.11 lei/art.

Se adopta pentru gaz metan

CGM = 0.12 lei/buc.

CAI= VAI · pAI

CAI – costul apei menajerei [lei/buc.].

Se adopta: CAI = 0.08 lei/buc.

costuri cu S.D.V.- uri.

Tipuri de S.D.V. folosite cel mai frecvent pentru funcționarea sistemului de fabricației sunt prezentate în table.

Tabel 4.1

Se adoptă costul de 0.25 lei / art.

Costuri totale indirect

Tabel 4.1.

Pentru sistemele de productie la care nomenclatorul de produse este diversificat, cheltuielile indirect se repartizeaza pe unitate de produs cu ajutorul “cheltuielilor de repartitie” (volumul productiei, valoarea produselor vandute, durata de fabricatie a produsului, tc).

CT = Cdir + Cindir

Tabel 4.1.

4.2.4.2.Surse de aprovizionare, prețuri de achiziție

Principalii furnizori ai utilităților sunt:

pentru energia electrică: ELECTRICA S.A.;

o pentru gaz: DISTRIGAZ SUD MUNTENIA;

o pentru apă: COMPANIA APA.

În ceea ce privește prețurile acestor utilități, este cunoscut faptul că ele au un caracter unitar, deci nu pot fi negociate.

\

5. Eficiența economică a investiției

Eficiența economică reflectă rezultatele obținute din investiție și cheltuielile de resurse din respectiva investiție. Eficiența este văzută ca fiind un raport obiectiv, cantitativ, între efectele și eforturile depuse în vederea obținerii lor.

Pentru evaluarea efecienței economice a investiției este necesară utilizarea unui sistem de indicatori :

– indicatori cu caracter general;

– indicatori de bază;

– indicatori specifici diferitelor obiective și ramuri;

– indicatori suplimentari.

7.4.1.Indicatori cu caracter general

Capacitatea de producție exprimă producția maximă obținută într-o perioada de timp, în condiții normale de funcționare a capitalului fix.

Q = j · pj

Q – capacitatea de producție exprimată valoric;

qj – capacitatea fizică de producție a sortimentului j;

pj – prețul sortimentului j de producție.

Q = 856.023 · 5.02

Q = 4.297.235

Numărul de salariați : 832 de salariați la sfârșitul anului 2013.

Costul de producție : cost de producție = cheltuieli de producție

61.396.961 lei în anul 2013.

63.789.911 lei după investiție.

Profitul:

Tabel 7.4.1.

Productivitatea muncii:

W

W – productivitatea muncii:

Q – valoarea producției obținute:

N – numărul de salariați.

W = 5.161,91

Rentabilitatea sau profitabilitatea.

Se calculeaza rata rentabilitatii.

r

r – rentabilitatea;

P – profitul obținut;

C – cheltuieli de producție.

r

r = 0.08 %

7.4.2. Indicatori de bază

Volumul capitalului investit reflectă efortul total economic pentru realizarea investiției.

It = Id + Ic + Mo + Cs

It – volumul total al capitalului investit;

Id – volumul capitalului destinat investiților directe;

Ic – volumul capitalului destinat investiților colaterale;

Mo – necesarul inițial de mijloace circulante;

Cs – cheltuieli suplimentare.

It = 3.066.257 + 0 + 29.570.319 + 552.000

It = 33.188.606 lei

Investiția specifică sintetizează corelația dintre efortul investițional și efectul obținut sub forma capacității de producție.

sm

sm – investiția specifică;

Im – valoarea capitalului investit;

qmi – capacitatea de producție după retehnologizare;

qo – capacitatea de producție înainte de retehnologizare.

sm

sm = 77.23 lei/buc.

Termenul de recuperare a investiției

Sintetizează corelația dintre efortul de capital investit și efortul obținut sub forma sporului de profit anual ca urmare a retehnologizarii.

T

T – termenul de recuperare a capitalului investit;

Im – valoarea capitalului investit;

Phmi – profitul anual obținut în urma retehnologizarii;

Pho – profitul anual obținut înainte de retehnologizarii.

T

T = 3.95 ani

Coeficientul de eficiența economică a investițiilor. sintetizează corelația dintre profitul anual obținut în urma realizării investiției și efortul de capital investit.

e

e – coeficientul eficientei economice a investitiilor;

Phmi – Pho – sporul de profit obtinut in urma retehnologizarii;

Im – valoarea capitalului investit.

e

e = 0.25 lei profit anual la 1 leu investit

Cheltuieli echivalente sau recalculate exprimă efortul total (cu investiția și cu cheltuieliile anuale de producție).

K = It + Ch · D

K – cheltuieli echivalente;

It – volumul total al capitalului investit;

Ch – costurile anuale de producție;

D – durata eficienței de funcționare a obiectivului.

K = 33.188.606 + 63.789.911 · 10

K = 671.088.016 lei

Randamentul economic al investiției exprimă profitul final. Se pun în evidență mai multe categorii de profit:

profitul anual (Ph)

Ph = Qh – Ch

Qh – valoarea anuala a producției;

Ch – costul anual al producției.

Ph = 81.261.098– 63.789.911

Ph = 17.471.157 lei

profitul total (Pt) – profitul realizat de la momentul punerii în funcțiune a obiectivului și până la expirarea datei de funcționare.

Pt = Ph · D

Ph – profitul anual;

D – durata eficienta de funcționare.

Pt = 17.471.157 ·10

Pt = 174.711.570 lei

profitul de recuperare (Pr) – profitul obținut până la expirarea termenului de recuperare a investiției.

Pr = It

Pr – profitul de recuperare;

It – volumul total al capitalului investit.

Pr = 33.188.606 lei

profitul final (Pf) – parte din profitul total, obținut după expirarea termenului de recuperare a investiției.

Pf = Pt – Pr

Pf – profitul final;

Pt – profitul total;

Pr – profitul de recuperare.

Pf = 174.711.570 – 33.188.606

Pf = 111.552.961 lei

Randamentul economic al investițiilor se calculează în funcție de profitul total.

R – 1

R – randamentul economic al investiției;

Pt – profitul total;

It – volumul total al capitalului investit.

R -1

R = 4,26 lei profit final la 1 leu investit.

7.5. Influența factorului timp asupra procesului investițional

Investiția poate fi eșalonată în mod crescător. Deoarece o sumă cheltuită rămâne imobilizată până la punerea în funcțiune a obiectivului, și chiar și peste acest moment, până la recuperarea efectivă, varianta cea mai convenabilă este cea la care imobilizăriile sunt cele mai mici.

Pentru evaluarea eficienței economice pentru această perioadă, se folosesc o serie de indicatori.

7.5.1. Marimea imobilizarilor totale

Depinde de volumul cheltuielilor de investiții, durata de realizare a obiectivului și modul de eșalonare a acestor cheltuieli în timp.

Mi = h · (d –h+k)

Mi – mărimea imobilizărilor totale;

Ih – fondul de investiții cheltuit în anul h;

d – durata de execuție a obiectivului;

h – anul în care se gasește execuția obiectivului de investiții;

k – factor de corecție (valoare luată la sfârșitul anului k=0).

Mi = 33.188.606· (3 –1+0)

Mi = 66.377.212 lei

7.5.2. Imobilizarea specific

Imobilizarea specifică se calculează conform relației:

mi

mi – imobilizarea specifică;

q – capacitatea de producție.

mi

mi = 14,04 lei

7.5.3.Efectul economic al imobilizărilor

Reflectă efectul nerealizat ca urmare a imobilizărilor fondurilor respective.

Ei = e · h · (d –h+k)

Ei – efectul economic al imobilizărilor;

e – coeficientul de eficiență economică a obiectivului respectiv (e = 0.15).

Ei = 0,15 · 33.188.606

Ei = 4.978.290,9 lei

Efectul economic specific al imobilizarilor

δi =

δi – efectul economic specific al imobilizărilor;

q – capacitatea anuală de producție.

δi =

δi = 1.053

7.5.4. Tehnica actualizarii a investiției

Tehnica actualizării ne arată profitul care se obține în h ani la o sumă de 1 leu investiție. Astfel la o investiție de un leu facută astăzi echivalează în h ani cu o valoare de (1 + a)h lei.

Ĩn industria textile “a” ia valoare între 12% si 18%.

Situația poate fi pusă și invers, adică dacă la un leu investit în prezent devine peste h ani (1 + a)h atunci valoarea actuală a unui leu ce se va obține în anul h va fi: 1/(1 + a)h.

Calculele de actualizare se pot efectua în orice moment, chiar înainte sau după punerea în exercițiu a lucrărilor de investiție.

Principalele moment de referință sunt:

momentul adaptării deciziei de investiție (m);

momentul începerii lucrărilor de investiții (n);

momentul punerii în funcțiune a noului capital fix (p);

momentul scoaterii din funcțiune a capitalului fix (v).

Figura 7.5.4.a. Momente de referință ale actualizării.

y = x(1+a)h

x – suma investită azi;

a = 12%;

h= 5 ani;

y – echivalent peste 5 ani.

y = 552.000 (1+0.12)5

y = 971.520 lei

La momentul de referință “m”:

Figura 7.5.4.b. Momente de referință “m”.

Pa =

Pa = = 9.785.528 lei

Ia =

Ia = = 738.355 lei

Ea = – 1

Ea = – 1 = 11.25

La momentul de referință “ n”:

Figura 7.5.4.c. Momente de referință “n”.

Pa =

Pa = = 9.785.528 lei

Ia =

Ia = = 738.355 lei

Ea = – 1

Ea = – 1 = 11.25

La momentul de referință “p”:

Pa =

Pa = = 9.785.528 lei

Figura 7.5.4.d. Momente de referință “p”.

Ia = (1+a)h

Ia = 971.520 · 1.76 = 1.709.875 lei

Ea = -1

Ea = -1 = 1.72

La momentul de referință “u”:

Figura 7.5.4.e. Momente de referință “u”.

Pa = + (1+a)h

Pa = 9.785.528 + 30.751.516 = 10.510.011 lei

Ia = (1+a)h

Ia = 971.520 · 1.76 = 1.709.875 lei

Ea = -1

Ea = -1 = 22.7

La momentul de referință “v”:

Figura 7.5.4.f. Momente de referință “v”.

Pa = (1+a)h

Pa = 30.751.516 lei

Ia = (1+a)h

Ia = 1.709.875 lei

Ea = -1

Ea = -1 = 16.98

Rezultatul calculelor momentelor:

Tabel 7.5.4.

2. Denumire capitol (TNR, 14, Bold)

2.1. Denumire subcapitol (TNR, 14, Bold, Italic)

2.1.3. Denumire subpunct (TNR, 12, Bold)

Desenele vor fi realizate în creion, tuș sau plotter. Vor fi prezentate minim 3 formate

A1. Dacă se prezintă planșe executate la plotter se vor prezenta pe CD programele de calculator

utilizate. Desenele pot reprezenta:

a) Scheme de amplasare a sistemelor de producție aferente temei;

b) Filmul operațiilor, fluxul tehnologic;

c) Desene de ansamblu și/sau subansamblu cu secțiunile și vederile necesare pentru mașini

4.2.2.4. Costurile unitare cu materiile prime, materialele și mărfurile

aprovizionate

4.2.2.5. Cheltuieli anuale cu materii prime, materiale, mărfuri

4.2.3. Estimarea costurilor cu utilitățile

5.2.3.1. Utilități necesare exploatării, consumuri specifice

5.2.3.2.Surse de aprovizionare, prețuri de achiziție

5.2.3.3.Cheltuieli anuale cu utilitățile

4.2.4. Influența asupra mediului

5.2.4.1. Emisii poluante

4.2.4.2. Mijloace de tratare și neutralizare

4.2.4.3. Costuri de tratare și neutralizare

Anexa 1

ANEXA 1

Fișă tehnică explicativă

DATE :

S.C. PACTEX PROD S.R.L. –––––––––

ARTICOL: TRICOU COPII MANECA LUNGA

RUBRCA: A00 – PARTICULARITATI

.

TRICOT: COTE 1X1 col. 02 BLANC OPTIQUE

.

RUBRICA: A01 – PATRONAJUL

–––––

PATRONNAGE : G6966

**********

.

Față : 1x

spate : 1x

Măneci : 2x

.

Pentru marimile : 2/3 – 4/5 – 6/8 – 8/10 – 10/12 – 14/16 ans

.

RUBRICA: A03 – Tip de taiere

–––––

Se taie în lungul firului.

RUBRIQUE: A04 – FOURNITURI

–––––

Aplicat band ape răscroiala gâtului

.

Tricot 341 uni TON/TON cu articolul

.

34A Banda se taie tubular de 32 mm lațime

CONFECTONARE

RUBRICA: B06 – TRANSFER DCORATIN

–––––

TRANSFER DECORATIV : ATENTIE SE DESPRINDE LA RECE

Se poziționează pe mijlocul feței la 5 cm de la rascroiala gătului

Indicatii de presiune

***************************

.

150° temperatură

12 secunde de presare

4 Bar

se desprinde la rece

.

RUBRIQUE: B02 – pentru asamblare

FORME : G6966

*****

.

Asamblarea umărului + manecilor + cusaturi laterale

Surjet 1 aig. / 3 fire

.

.

Pe banda de rascroiale gătului se va coase cu fir la recuvemenul superior :

2 ace.distanta dintre ace este de 3,5 mm

.

dimensiunea benzii finale este de 12 mm

Ghid: GA 5405 D / 32-12-2

.

Intoarce materialul la baza maneci și baza articolului 2cm :

2 ace . ecartement 4,5 mm

.

Vig.talie:

Se prinde în cusătura de surje la 7 cm de baza articolului in partea stăngă la purtare

.

.

PLIAJ

LOT DE 2 ARTICOLE DE ACEEASI TALIE/ ACEEASI CULOARE **********************************************

ETICHETE DE CARTON

. SE POZITIONEAZA PE ARTICOLUL DIN FATA Se prinde de banda de coletaj pa partea STANGA cum se poartala 2 cm sub cusatura de umăr.

.

ETICHETA PACTEX

.

unerașul :

se poziționează ? conform semnului graphic

1 umeraș pentru fiecare articol

.

Pliaj :

Lațimea căt umerașul.

Ȋnalțime 16,5 cm pentru 2/3 ani

Ȋnalțime 19 cm pentru 4/5 sau 6/8 ani

Ȋnălțime 24 cm pentru 8/10 sau 14/16 ani

.

Sticker mărime :

Se pozțtionează pe gătul umereșului.

Neapărat pe primul unereș din lot

.

.

Pungă + skoci

.

Marimile 2/3 A 4/5 A 6/8 A 8/10 10/12 14/16

2 4 3 2 3 2 lot

Anexa 1

ANEXA 1

Fișă tehnică explicativă

DATE :

S.C. PACTEX PROD S.R.L. –––––––––

ARTICOL: TRICOU COPII MANECA LUNGA

RUBRCA: A00 – PARTICULARITATI

.

TRICOT: COTE 1X1 col. 02 BLANC OPTIQUE

.

RUBRICA: A01 – PATRONAJUL

–––––

PATRONNAGE : G6966

**********

.

Față : 1x

spate : 1x

Măneci : 2x

.

Pentru marimile : 2/3 – 4/5 – 6/8 – 8/10 – 10/12 – 14/16 ans

.

RUBRICA: A03 – Tip de taiere

–––––

Se taie în lungul firului.

RUBRIQUE: A04 – FOURNITURI

–––––

Aplicat band ape răscroiala gâtului

.

Tricot 341 uni TON/TON cu articolul

.

34A Banda se taie tubular de 32 mm lațime

CONFECTONARE

RUBRICA: B06 – TRANSFER DCORATIN

–––––

TRANSFER DECORATIV : ATENTIE SE DESPRINDE LA RECE

Se poziționează pe mijlocul feței la 5 cm de la rascroiala gătului

Indicatii de presiune

***************************

.

150° temperatură

12 secunde de presare

4 Bar

se desprinde la rece

.

RUBRIQUE: B02 – pentru asamblare

FORME : G6966

*****

.

Asamblarea umărului + manecilor + cusaturi laterale

Surjet 1 aig. / 3 fire

.

.

Pe banda de rascroiale gătului se va coase cu fir la recuvemenul superior :

2 ace.distanta dintre ace este de 3,5 mm

.

dimensiunea benzii finale este de 12 mm

Ghid: GA 5405 D / 32-12-2

.

Intoarce materialul la baza maneci și baza articolului 2cm :

2 ace . ecartement 4,5 mm

.

Vig.talie:

Se prinde în cusătura de surje la 7 cm de baza articolului in partea stăngă la purtare

.

.

PLIAJ

LOT DE 2 ARTICOLE DE ACEEASI TALIE/ ACEEASI CULOARE **********************************************

ETICHETE DE CARTON

. SE POZITIONEAZA PE ARTICOLUL DIN FATA Se prinde de banda de coletaj pa partea STANGA cum se poartala 2 cm sub cusatura de umăr.

.

ETICHETA PACTEX

.

unerașul :

se poziționează ? conform semnului graphic

1 umeraș pentru fiecare articol

.

Pliaj :

Lațimea căt umerașul.

Ȋnalțime 16,5 cm pentru 2/3 ani

Ȋnalțime 19 cm pentru 4/5 sau 6/8 ani

Ȋnălțime 24 cm pentru 8/10 sau 14/16 ani

.

Sticker mărime :

Se pozțtionează pe gătul umereșului.

Neapărat pe primul unereș din lot

.

.

Pungă + skoci

.

Marimile 2/3 A 4/5 A 6/8 A 8/10 10/12 14/16

2 4 3 2 3 2 lot