Piata Valutara a Republicii Moldova

INTRODUCERE

Într-un univers cu monedă unică, nu ar exista nici piață valutară, nici cursuri de schimb valutar, nici schimb valutar. Dar în lumea noastră, formată mai ales din monede naționale, piața valutară joacă rolul indispensabil de a furniza mecanismul esențial pentru efectuarea de plăți dincolo de frontiere, pentru transferul fondurilor și puterii de cumpărare de la o monedă la alta. În ultimii douăzeci și cinci de ani, modul în care piața valutară a efectuat aceste sarcini s-a schimbat enorm.

Aproape fiecare națiune are propria sa monedă națională sau unitate monetară folosită pentru efectuarea și primirea de plăți în interiorul granițelor sale. Dar valutele străine sunt de obicei necesare pentru efectuarea plăților dincolo de frontierele naționale. Astfel, în orice națiune ai căror rezidenți desfășoară afaceri în străinătate sau se angajează în tranzacții financiare cu persoane din alte țări este necesar să existe un mecanism pentru asigurarea accesului la valută astfel încât plățile să poată fi efectuate într-o formă acceptabilă pentru străini.

Scopul lucrării de față este caracterizarea pieței valutare, precum și realizarea unei analize asupra acesteia, urmărind potențialul și multiplele sale posibilități.

În ceea ce mă privește, m-am orientat asupra acestei teme, întrucât piața valutară a cunoscut o extindere și o diversificare extrem de accentuată în ultimele decenii, așa încât, pentru orice tânăr economist, acest domeniu reprezintă o ”meserie” de viitor, în care specialiști sunt destul de puțini, se formează în timp, sunt intens solicitați, dar în compensație sunt bine plătiți.

Structura lucrării este bine determinată și constă în introducere, trei capitole divizate în subcapitole, concluzii și bibliografie.

În primul capitol sunt prezentate principalele aspecte teoretice ale pieței valutare, cum ar fi : conceptul, factorii de influență, organizarea pieței valutare, participanții, operațiunile specifice.

În capitolul al doilea, divizat în 5 subcapitole, este realizată o prezentare generală a economiei Republicii Moldova, punându-se accent pe: producție, prețuri și rate de schimb, sectorul public, mediul de afaceri, sectorul social.

Capitolul al treilea este destinat studiului de caz, unde am analizat evoluția pieței valutare a Republicii Moldova în perioada 2012-2015, punând accent pe fenomenul deprecierii continue a leului moldovenesc, ce pune în pericol întreaga economie națională.

1. PIAȚA VALUTARǍ – ELEMENTE TEORETICE ȘI CONCEPTUALE

1.1. Concept, tipologie, factori de influență

Piața valutară reprezintă ansamblul relațiilor care iau naștere între bănci, ca și între bănci și clienții lor, privind cumpărarea și vânzarea de valute în vederea reglementării plăților și încasărilor care apar în procesul schimburilor economice cu străinătatea. Aceasta este alcătuită din rețeaua de bănci/burse de valori și alte instituții specializate pe plan internațional, care funcționează în diverse centre financiare din statele dezvoltate cu economie de piață. Practic, piața valutară deține o rețea imensă de legături electronice între dealerii din diferite bănci ale lumii.

De asemenea, este cea mai mare piață financiară din lume, cu un volum mediu al tranzacționărilor ce depășește 3.000 miliarde de dolari pe zi. Aceasta este deschisă 24 de ore din 24, de luni până vineri, profiturile potențiale fiind nelimitate.

Rolul pieței valutare este acela de a mijloci accesul agenților economici la valuta necesară desfășurării schimburilor economice internaționale.

Dintre toate piețele existente, FOREX este cea mai aproape de modelul pieței perfecte, fiind singura piață financiară care nu este afectată în mod negativ de crize economice, perioadă de recesiune sau lipsă de lichiditate. Aici se tranzacționează bani lichizi contra bani lichizi, iar orice creștere sau scădere a unei perechi valutare implică atât o creștere, cât și o scădere. Piața valutară nu poate fi în scădere și nu se poate prăbuși, iar obiectul tranzacționării (banii) sunt activul cu cea mai mare lichiditate. De aceea, indiferent de circumstanțele economice globale sau locale, la bursa valutară se pot obține profituri.

Aceasta constituie un sistem complex interbancar, prin care se tranzacționează sume mari de bani, de către actorii din piață, la o rată de schimb stabilită la o anumită dată, într-un anumit moment, în scopul convertirii unor valute contra altora.

Funcțiile unei piețe valutare sunt :

Transferul puterii de cumpărare este necesar deoarece comerțul internațional și tranzacțiile de capital implică, în mod normal, persoane (participanți) care trăiesc în țări cu monede naționale diferite. Fiecare participant dorește , de obicei, să își efectueze tranzacțiile în propria monedă națională, dar tranzacția de comerț sau de capital trebuie să fie facturată într-o singură monedă. Dacă, de exemplu, un exportator japonez vinde automobilul Toyota unui importator francez , vânzătorul japonez va întocmi factura pentru cumpărătorul francez în yeni japonezi, franci francezi sau într-o altă valută terță, așa cum este dolarul american. Valuta trebuie, astfel, să fie considerată ca parte a tranzacției. Oricare ar fi valuta utilizată, unul sau mai mulți dintre participanții la piața valutară trebuie să transfere puterea de cumpărare asupra sa de la propria monedă națională. Dacă tranzacția se efectuează în yeni, importatorul francez trebuie să cumpere yeni contra franci francezi. Dacă tranzacția se efectuează în franci francezi, atunci exportatorul japonez trebuie să vândă francii francezi și să primească yeni japonezi. Dacă tranzacția se efectuează în dolari americani, importatorul francez trebuie să schimbe francii francezi contra dolari americani, iar exportatorul japonez trebuie atunci să schimbe dolarii americani contra yeni japonezi. Piața valutară oferă mecanismul prin care se desfășoară aceste transferuri ale puterii de cumpărare.

Acordarea unor credite. Întrucât mișcarea mărfurilor dintre țări presupune timp, mărfurile aflate în tranzit trebuie să fie finanțate. În cazul amintit mai sus, vânzarea automobilului Toyota, o anumită parte trebuie să finanțeze automobilele în timp ce acestea sunt transportate spre Franța sau sunt cotate de către dealerii Toyota din Franța, înaintea vânzării finale a acestora unor clienți. Timpul în care se efectuează transportul poate dura de la câteva zile, săptămâni, până la câteva luni, în funcție de felul in care se efectuează transportul mărfurilor. Exportatorul japonez poate acorda un credit furnizor importatorului francez, credit care să fie sau nu purtător de dobândă. În mod alternativ, importatorul francez poate să achite în numerar contravaloarea transportului din Japonia. Piața valutară oferă și o a treia sursă de creditare.

Minimizarea riscului valutar. Atât importatorul francez, cât și exportatorul japonez doresc ca tranzacția să se deruleze fără riscuri rezultate din fluctuațiile de curs valutar. Fiecare parte la tranzacție preferă să câștige un profit normal, fără expunerea la o schimbare neașteptată în profitul anticipat, cauzată de schimbările intervenite în cursurile valutare. Piața valutară oferă unele facilități cum ar fi “hedging-ul” valutar în vederea transferării riscului valutar asupra altei persoane.

În literaturea de specialitate, sunt descrise două feluri de piețe valutare: piețele caracteristice, care sunt piețele principale, reprezentative, pe care se comercializează valutele convertibile și piețele secundare, necaracteristice, pe care se tranzacționează valutele neconvertibile.

În același timp, literatura de specialitate face diferențierea între piețele valutare naționale si piața valutară internațională. Suportul existenței, funcționarii și dezvoltării pieței valutare internaționale îl constituie piețele valutare naționale. Piața valutară națională cuprinde ansamblul relațiilor care se formează între persoane fizice și juridice privind cumpărarea și vânzarea de valute, instituțiile specializate în aceste operațiuni, precum și normele si reglementările care facilitează efectuarea acestor tranzacții.

Factorii care au determinat dezvoltarea pieței valutare naționale și, ulterior, a pieței valutare internaționale sunt, în principal :

factorii economici cum ar fi:

dezvoltarea relațiilor de comerț exterior cu necesitatea convertirii încasărilor valutare din export în alte valute pentru efectuarea plății importurilor;

dezvoltarea comerțului invizibil, a turismului, transporturilor internaționale, asigurărilor internaționale a antrenat necesitatea mișcării de valute între țări;

mișcările de capital, fie sub forma investițiilor directe, fie sub forma investițiilor de portofoliu, a însemnat preschimbarea  monedei naționale în valuta țării spre care au loc mișcările de capital;

repatrierea banilor investiți presupune convertirea lor în moneda națională sau în altă valută;

factorii tehnici cum ar fi: efectuarea plăților internaționale prin transferuri bancare, realizându-se numai prin virarea scriptică a banilor dintr-un cont în altul; generalizarea legăturilor prin telefon, telex, Swift, e-mail etc. a condus la realizarea cu rapiditate și în “timp real” a operațiunilor cu toate centrele financiare de pe glob;

mutațiile de natură monetară și financiară au determinat lărgirea pieței valutare, piețele valutare naționale au devenit în scurt timp o componentă importantă a politicii valutare a statelor.

apariția pieței eurovalutelor.

1.2. Organizarea pieței valutare

La nivel mondial, principalele piețe valutare sunt cele care funcționează la Londra, New-York, Tokyo, Frankfurt, Paris, Zürich. Importanța acestor centre valutare constă în faptul că evoluția cursurilor pe aceste piețe influențează într-o mare măsură evoluția cursului valutar și pe alte piețe.

Piața valutară internațională se caracterizează printr-un grad ridicat de unitate și de lichiditate, determinat de funcționarea sistemelor internaționale ce facilitează transmiterea de informații în timp real și de faptul că acest segment al pieței financiare are o funcționare continuă, operațiunile de vânzare/cumpărare de valute având loc fără întrerupere.

Principalele componente ale pieței valutare sunt:

bursa valutară – organism reglementat legal pentru derularea operațiunilor de vânzare/cumpărare de valute;

bănci autorizate/case de schimb valutar – autorizate de banca centrală să desfășoare operațiuni valutare;

persoane/instituții ce acționează pe piața valutară în numele și contul clienților sau și în nume și cont propriu (brokeri/dealeri).

Mecanismul de derulare a tranzacțiilor pe piața valutară presupune existența și interconectarea a trei segmente: segmentul primar, segmentul principal și segmentul terțiar.

segmentul primar este al participanților care generează cererea și oferta de valută, piața valutară fiind un mecanism de legatură între ofertanți și solicitatori;

segmentul principal asigură ansamblul operațiunilor până la finalizarea tranzacțiilor, prin concentrarea cererii și ofertei de valută, determinarea cursului de schimb în funcție de termenul tranzacțiilor, avizarea clienților și efectuarea viramentelor în conturi;

segmentul terțiar asigură coordonarea și supravegherea tranzacțiilor pe piața valutară, rolul principal revenind băncii centrale din fiecare țară.

Piața valutară cuprinde un segment interbancar și un segment pentru populație.

Cel mai reprezentativ segment al pieței valutare este piața interbancară cu cele două componente ale sale: piața la vedere și piața la termen.

Piața la vedere este determinată de tranzacțiile la vedere. Acestea se concretizează în operațiuni de vânzare/cumpărare de valută cu finalizarea operațiunii în aceeași zi (sau maxim 48 de ore) astfel încât momentul tranzacției coincide cu momentul formării cursului valutar al zilei respective. Tranzacțiile la vedere măresc viteza de circulație a valutelor și ușurează derularea tranzacțiilor de import/export.

Piața la termen este determinată de tranzacțiile la termen concretizate în încheierea lor imediată, dar cu livrarea valutelor după un termen prestabilit în momentul încheierii tranzacției.

Fiecare intermediar de pe piața valutară își determină și comunică (prin afișare electronică sau telefonic) cursuri de schimb ale monedei naționale față de principalele valute. Aceste cursuri fluctuează pe parcursul zilei, având un nivel determinat în funcție de cererea și oferta pentru valuta respectivă. Diferența între cele două niveluri ale cursului de schimb (curs de cumpărare și curs de vânzare) afișat de intermediari constituie marja și revine intermediarilor sub formă de profit din operațiunile respective. Cursul de schimb reprezintă expresia volumului și dinamicii ordinelor de cumpărare și ordinelor de vânzare de valută, fiind un punct de echilibru între cererea și oferta manifestată pe piața schimburilor valutare.

1.3. Participanții pe piața valutară

În cadrul unei piețe valutare naționale, constituită ca centru al pieței valutare internaționale, apar trei elemente:

participanții ;

instituțiile specializate;

instituțiile de supraveghere a pieței.

Participanții reprezintă ansamblul băncilor, firmelor, instituțiilor, persoanelor fizice etc. din țara respectivă, care ordonă direct sau prin intermediari efectuarea de către instituțiile specializate a operațiunilor de vânzare-cumpărare de valute în numele lor. Având în vedere că băncile reprezintă principalii participanți pe piața valutară, se poate spune că piața interbancară este piața băncilor și instituțiilor financiare autorizate prin legea bancară din diferite țări. În vederea efectuării operațiunilor de pe piața valutară, băncile trebuie să obțină autorizarea prealabilă de la autoritatea monetară din țara respectivă și să instaleze infrastructura adecvată.

Instituții specializate sunt, în general, băncile specializate în astfel de operațiuni. Pot fi incluse, de asemenea, bursele sau agențiile de schimb valutar. La nivelul acestor instituții se concentrează zilnic cererea și oferta de valute prin comenzile de schimb valutar adresate acestora. Structura de organizare și funcționare a pieței valutare, precum și numărul instituțiilor diferă de la țară la țară. Astfel, la Londra, piața valutară este constituită din circa 290 de bănci, care au dreptul să efectueze operațiuni de schimb valutar și 12 societăți de brokeri specializate în aceste operațiuni.

Clientela privată nu poate interveni direct pe piața valutară, ci numai prin intermediul băncilor. Clientela privată include trei categorii de operatori: întreprinderile industriale și comerciale, instituțiile financiare care nu participă direct pe piață și persoanele fizice.

Curtierii dețin un rol important pentru serviciile de informare asupra pieței, dar au și un rol de intermedier. În calitate de intermediari, curtierii centralizează ordinele de vânzare sau cumpărare de valută, provenite de la mai multe bănci.

Instituțiile de supraveghere sunt, în general, băncile centrale și ele îndeplinesc următoarele roluri:

pe de o parte, urmăresc promovarea unei anumite politici valutare, în special în domeniul cursului valutar;

pe de altă parte, asigură o joncțiune între tendințele pe plan internațional ale evoluției monedei naționale și politica valutar-națională;

executarea ordinelor primite de la clientela proprie (bănci centrale străine, organisme internaționale etc.).

1.4. Operațiuni specifice pieței valutare

Efectuarea operațiunilor pe piața valutară presupune următoarele:

existența în cont sau în numerar a unui disponibil exprimat într-o valută;

titularul disponibilului în valută poate solicita unei instituții specializate vânzarea sumei respective și cumpărarea unei sume echivalente exprimată într-o altă valută;

operațiunea de vânzare-cumpărare valută se efectuează la cursul pieței;

instituția specializată va prelua suma din contul titularului și îi va vira acestuia suma echivalentă în valuta solicitată.

Pe piețele valutare se realizează o multitudine de operațiuni, care pot fi clasificate în funcție de:

natura lor – operațiuni la vedere și la termen;

scopul urmărit – operațiuni de arbitraj, speculație sau acoperire;

gradul lor de complexitate – operațiuni simple, de swap.

Operațiunile la vedere (spot) sunt operațiunile cu livrarea imediată a valutei; de obicei, aceste operațiuni sunt reglate cel târziu a doua zi lucrătoare de la data încheierii tranzacției. Astfel, operațiunile efectuate luni sunt tratate la valoarea din ziua de miercuri, iar cele de vineri, la valoarea din ziua de marți, deoarece zilele de odihnă sau sărbători nu contează. Aceste operațiuni se efectuează la cursul zilei, denumit curs la vedere (spot). Operațiunile la vedere permit ca într-un interval de timp scurt să se “scape” de o valută slabă, procurându-se o valută forte.

Operațiunile la termen sunt operațiunile în care livrarea valutei se face la o anumită dată în viitor. Aceste operațiuni pot fi simple (outright), când se efectuează o operațiune de vânzare- cumpărare la termen singulară sau complexe (swap), când vânzarea-cumpărarea la termen este combinată cu vânzarea-cumpărarea la vedere. Operațiunile la termen sunt inițiate de solicitanți, fie în scopul acoperirii riscului valutar, fie în scop speculativ. Deși contractele la termen sunt destul de importante pentru companiile multinaționale, ele reprezintă un procent mic din volumul total al comerțului. În conformitate cu același studiu elaborat de Banca Internațională a Reglementelor, contractele la termen simple reprezentau numai 8,5% din toate tranzacțiile valutare.

Pe piața la termen, operatorii contractează angajamente de vânzare și cumpărare de monedă, la un curs fixat în momentul tranzacției, livrarea și plata urmând a se efectua la o dată ulterioară, fixată în momentul efectuării angajamentului. Termenele la care sunt efectuate tranzacțiile sunt diferite, mergând de la 3 la 7 zile, apoi 1, 2, 3, 6, 9, 12, 18 luni și 2, 3, 5 ani.

Toate valutele convertibile se pot tranzacționa la termen, pentru scadențe între 3 și 6 luni. Valute de importanță mai mică (francul belgian, shilingul etc.) nu pot fi tranzacționate pentru scadențe mai mari (12, 24 luni). Pentru scadențe care depășesc 2 ani, se negociază la termen numai dolarul american , marca germană, yenul, francul elvețian și lira sterlină.

Operațiunile la termen se efectuează direct de la bancă la bancă sau prin intermediul curtierilor și nu sunt niciodată cotate la bursă.

1.5. Cursul valutar

Cursul valutar reprezintă raportul valoric dintre moneda unei tări si moneda altei tări. Altfel spus, cursul valutar este prețul unei valute exprimate în altă valută sau prețul la care o monedă națională se schimbă cu altă monedă. Acesta se mai numește și curs de schimb și are un caracter sintetic deoarece permite compararea produsului intern brut, a prețurilor, a salariilor și a productivității muncii. Dacă este exprimat procentual, cursul de schimb capată denumirea de rată de schimb.

Cursul pieței este cursul practicat efectiv pe piață la un moment dat. Când variază în raport cu cererea și oferta de piață, cursul pieței se numeste cotație. Aceasta se exprimă prin același raport al cursului valutar, putând fi o cotație directă, când se arată suma variabilă, în moneda națională, ce se cere pentru cumpărarea unei unități monetare străine, sau cotație indirectă, în cazul invers.

În majoritatea statelor lumii, inclusiv în România, se utilizează metoda cotării directe. În afara metodei de cotare directă si indirectă, mai este utilizată și metoda cotării încrucișate.

Cursul valutar este util în evaluarea bunurilor și serviciilor din relațiile economice internaționale. De asemenea, are un rol important în influențarea mecanismului schimburilor deoarece prin modificarea acestuia, pot fi stimulate exporturile, pot fi diminuate importurile și se poate modifica echilibrul valutar.

Cursul valutar se poate determina pornind de la puterea de cumpărare a unei monede care se raportează la puterea de cumpărare a altei monede.

Puterea de cumpărare a unei monede depinde de nivelul prețurilor și de bunurile și serviciile oferite. Paritatea puterii de cumpărare reflectă bunurile și serviciile ce se pot achiziționa cu unitățile monetare din două țări.

2. ECONOMIA REPUBLICII MOLDOVA

Date generale

Sursa : Publicația trimestrială “Tendințe in Economia Moldovei” nr.16 (trimestrul IV) 2014, Chișinău

2.1. Producția

Evoluția în ascensiune a sectorului real al economiei naționale în anul 2014 a fost marcată de creșterea producției în majoritatea sectoarelor economice. Conform statisticilor oficiale, produsul intern brut (PIB) a înregistrat 111501 milioane, sporind cu 4,6% față de anul 2013. Astfel, după creșterea spectaculoasă a PIB în anul 2013 (cu 9,4% în comparație cu anul precedent), produsul intern brut a înregistrat un alt salt, asigurând astfel depășirea nivelului anului pre-criză, 2008, cu o rată medie anuală de creștere de 3,4%.

Tabelul 2.1.1. Evoluția produsului intern brut în anul 2014

Sursa : Prelucrare proprie conform datelor Biroului Național de Statistică

Cele mai importante contribuții la creșterea PIB în anul 2014, comparativ cu anul 2013, le-au avut următoarele ramuri ale economiei naționale :

Agricultura, silvicultura, pescuitul si piscicultura, cu o pondere de 12,8% în structura produsului intern brut și al căror volum de activitate a crescut cu 8,2%, au generat creșterea PIB cu 1,0% ;

Industria, cu o pondere de 14,1% în PIB și a cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,2% a determinat creșterea PIB cu 1,0% ;

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul a inflențat majorarea PIB cu 0,8%;

Construcțiile au generat creșterea PIB cu 0,4% ;

Transporturile și telecomunicațiile au stimulat creșterea PIB cu 0,3%.

2.2. Prețuri si rate de schimb

Pe parcursul anului 2014, prețurile au cunoscut o evoluție relativ mai uniformă față de anii precedenți, iar inflația medie anuală a fost de 5,1%. În primul trimestru, prețurile și-au continuat evoluția ascendentă, fiind influențate de procesele deprecierii monedei naționale în raport cu principalele valute de referință, inflația constituind 5,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În următoarele trimestre, rata anuală a inflației s-a încetinit ușor datorită diminuării presiunii prețurilor la produsele alimentare prin descreșterea lor sezonieră și prin scăderea prețurilor la produsele alimentare la nivel mondial, ajungând la 5,2%, 5,1% si 4,8%.

Figura 2.2.1. Ritmul anual de creștere a IPC și a componentelor sale, %

Sursa: Publicația trimestrială “Tendințe în Economia Moldovei” nr.16 (trimestrul IV) 2014, Chișinău

Rata anuală a inflației de bază pentru anul 2014 a constituit 5,5%, avansând față de nivelul atins pentru aceeași perioadă a anului 2013 cu 1,2 p.p., tendință de creștere care se menține încă de la începutul anului 2013. Această creștere s-a datorat în mare parte proceselor de depreciere a valutei naționale față de dolarul SUA și moneda unică europeană. Din luna mai 2014, ritmurile anuale ale inflației de bază s-au majorat mai rapid decât IPC (indicele prețurilor de consum). Această devansare s-a datorat scăderii presiunilor din partea prețurilor la produsele alimentare asupra IPC, care nu sunt luate în considerație la calcularea inflației de bază.

Figura 2.2.2. Ritmul anual de creștere a IPC și a inflației de bază, %

Sursa: Publicația trimestrială “Tendințe în Economia Moldovei” nr.16 (trimestrul IV) 2014, Chișinău

Referitor la ratele de schimb, cursul nominal al monedei naționale în anul 2014 a fost de 14,03 MDL/USD, ceea ce reprezintă o depreciere a monedei naționale cu 11,5%, comparativ cu anul 2013. Față de moneda unică europeană s-a înregistrat o cotație de 18,63 MDL/EUR cu o depreciere de 11,4%. Pe parcursul ultimilor ani evoluția cursului nominal a monedei naționale față de principalele valute de referință a avut o dinamică relativ stabilă, însa din anul 2013 moneda națională a început activ să se devalorizeze.

În trimestrul IV 2014, cursul nominal de schimb MDL/USD a fost de 15,0 lei, iar MDL/EUR- de 18,8 lei, accelerându-și deprecierea și în primele luni ale anului 2015.

Tot în trimestrul IV 2014, s-au înregistrat cele mai mari valori ale cursului mediu de schimb a monedei naționale din ultimii 3 ani față de dolarul american – 14,8 MDL/USD în octombrie, 15,0 MDL/USD în noiembrie și 15,4 MDL/USD în decembrie. În luna ianuarie și februarie 2015, dolarul SUA stabilește noi recorduri, înregistrând valori de 16,6 MDL/USD și 18,8 MDL/USD.

Figura 2.2.3. Evoluția cursului nominal de schimb mediu lunar al MDL comparativ cu USD și EURO

Sursa: Publicația trimestrială “Tendințe în Economia Moldovei” nr.16 (trimestrul IV) 2014, Chișinău

2.3. Sectorul public

Republica Moldova are reușite modeste la capitolul crearea unui cadru instituțional solid, ce ar eficientiza creșterea economică. Fiind o economie bazată pe utilizarea factorilor de producție, rolul central în asigurarea competitivității economiei naționale le revine la factori ca: instituțiile, mediul macroeconomic, infrastructura, sănătatea și educația primară.

La capitolul finanțe publice, Republica Moldova a reușit să își mențină o situație relativ bună. În perioada de până la criza economică mondială, deficitul bugetar nu a prezentat riscuri pentru economia națională.

În anul 2014, la bugetul public național au fost acumulate venituri în valoare de 42455,8 mil. MDL, înregistrând față de anul precedent o creștere de 5556,3 mil. MDL.

Figura 2.3.1. Evoluția veniturilor acumulate la bugetul public național

și a PIB în anii 2010-2014, mil. MDL

Sursa : Publicația trimestrială “Tendințe în Economia Moldovei” nr.16 (trimestrul IV) 2014, Chișinău

În ceea ce privește cheltuielile efectuate din bugetul public național în anul 2014, suma totală a acestora a fost de 44402,5 mil. MDL, înregistrând o creștere de 5751,2 mil MDL comparativ cu anul precedent.

Figura 2.3.2. Evoluția cheltuielilor de la bugetul public național

și a PIB în anii 2010-2014, mil. MDL

Sursa: Publicația trimestrială “Tendințe în Economia Moldovei” nr.16 (trimestrul IV) 2014, Chișinău

Executarea bugetului public național în anul 2014 a rezultat cu un deficit bugetar în mărime de 1946,6 mil. MDL (cu 10% mai mult decât valoarea înregistrată în anul precedent), iar ponderea acestuia in PIB a continuat să se plaseze sub nivelul 3%.

Datoria publică a constituit în anul 2014 – 27470,7 mil. MDL, ponderea acesteia în PIB fiind de 24,6% sau cu 3,7% mai puțin comparativ cu anul precedent.

Un risc major pentru finanțele publice vine din partea sistemului de pensionare. Sunt câteva motive, care creează dubii privind viitorul sistemului național de pensionare:

procesul de îmbătrânire a populației;

gradul înalt de evaziune fiscală, privind plenitudinea impozitării sumelor salariale achitate angajaților, prin practicarea „salarizării în plic”, în felul acesta diminuându-se baza pentru încasările la bugetul public național (inclusiv bugetul asigurărilor sociale);

dezvoltarea lentă a fondurilor private de pensii.

2.4. Mediul de afaceri

În clasamentul internațional Doing Business 2015 privind “ușurința desfășurării afacerilor”, elaborat de Banca Mondială, Republica Moldova a urcat 19 poziții, ocupând poziția a 63-a, în raport cu poziția 82 ocupată în anul trecut.

Inițierea unei afaceri în Moldova este un proces destul de anevoios în comparație cu alte state din regiune. Întreprinzătorii au evidențiat următorii factori ca principalele probleme în afaceri, în ordinea priorității:

instabilitatea politică;

instabilitatea Guvernului;

corupția;

accesul limitat la finanțare;

ineficiența administrației publice;

Un alt indicator care reflectă calitatea mediului de afaceri sunt investițiile străine directe (ISD). Un volum mare al ISD înseamnă o încredere acordată de către mediul de afaceri străin economiei naționale. Volumul relativ scăzut al investițiilor în Republica Moldova este condiționat în mare parte de un cadru de reglementare mai puțin favorabil în comparație cu țările din regiune. În ciuda faptului că în Moldova au fost efectuate mai multe reglementări în domeniul legislativ, întreprinzătorii și companiile continuă să menționeze deficiențele de ordin reglementator ca principala cauză ce împiedică dezvoltarea lor. În special, condițiile de licențiere și obținere de autorizații, rigiditatea legislației de muncă, cât și obiectivitatea sistemului judiciar sunt considerate de către companii drept impedimente critice și care necesită a fi înlăturate pentru asigurarea unei creșteri economice susținute.

O altă problemă cu care se confruntă oamenii de afaceri din Moldova este sistemul judiciar părtinitor. Conform „Raportului de competitivitate globală 2014-2015”, realizat de World Economic Forum, la compartimentul independența justiției, Moldova este plasată pe poziția 141. De asemenea, mai mulți investitori consideră că justiția din Moldova este nesigură pentru ei, dat fiind faptul că instanțele de judecată ar proteja doar instituțiile de stat. Concluzia principală ce reiese din această situație constă în faptul că sistemul judiciar este o ancoră pentru restul economiei, iar Moldova este țara cu cel mai redus număr de întreprinzători care au încredere în sistem.

În ceea ce privește corupția, din păcate, pentru Republica Moldova aceasta a devenit un fenomen destul de răspândit. Comparativ cu alte state din regiune, nivelul corupției în Republica Moldova este unul sporit. Conform celor mai recente sondaje, sărăcia, șomajul și corupția sunt cele trei probleme cu care se confruntă gospodăriile. Mai mult de jumătate din cei intervievați consideră că “suntem săraci, pentru că suntem corupți”.

2.5. Sectorul social

Una dintre tendințele ce a caracterizat anul 2014 a fost creșterea mortalității cu ritmuri superioare creșterii natalității, fapt ce a condiționat sporul natural negativ al populației.

În anul 2014, numărul anual al populației stabile în Republica Moldova a continuat tendința de scădere a anilor precedenți. Astfel, valoarea acestui indicator a constituit în perioada dată 3556,4 mii de persoane, în timp ce numărul populației stabile la 1 ianuarie 2015 a înregistrat valori inferioare – 3555,2 mii de persoane. Reducerea acestui indicator a fost consecința înrăutățirii scăderii naturale a populației, tendință ce caracterizează preponderant situația în mediul rural.

În ceea ce privește migrarea populației, în anul 2014, potrivit Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, numărul cetățenilor străini care au primit permis de ședere s-a ridicat la 4187. Aceștia au imigrat în Republica Moldova în scop de muncă – circa 32,5%, în scop de familie – 29,7%, la studii – 22,2%, din alte cauze – 15,6%.

Figura 2.5.1. Distribuirea cetățenilor străini după scopul sosirii in RM

în anul 2014 , %

Sursa: Publicația trimestrială “Tendințe în Economia Moldovei” nr.16 (trimestrul IV) 2014, Chișinău

Referitor la capitolul învățământ, Republica Moldova are un grad ridicat de școlarizare (99,1 %). Structura persoanelor cuprinse în învățământ, relevă că marea majoritate a elevilor cu vârsta cuprinsă între 7 și 15 ani sunt înscriși în învățământul general obligatoriu. După absolvirea învățământului obligatoriu cea mai mare pondere a elevilor din grupa de vârstă 16-18 ani își continuă studiile în învățământul secundar general (circa 60%). Totodată, cei din grupa de vârstă 19-23 ani manifestă interes mai mare pentru învățământul superior (circa 84%).

În prezent, sistemul educațional este ineficient, înregistrând o scădere a numărului de elevi comparativ cu un număr mare de cadre didactice și cadre nedidactice insuficient remunerate. Pe parcursul ultimului deceniu a continuat declinul demografic grație ratelor scăzute ale fertilității și emigrațiunii masive.

Calitatea educației continuă să se confrunte cu provocări. Cel mai mult s-a deteriorat calitatea educației vocaționale precum și a celei superioare. În foarte multe școli profesionale și de meserii, curricumul de studii nu corespunde necesităților reale ale pieței forței de muncă. Chiar dacă există o cerere sporită de forță de muncă calificată în domeniul agro-industrial, rata de absorbție a specialiștilor în acest domeniu este foarte mică din cauza numărului redus de absolvenți ai acestei specialități, dar și a calității reduse a studiilor. În instituțiile de învățământ superior, creșterea numărului studenților în domenii precum economia, dreptul și științele sociale a fost însoțită de o degradare a calității studiilor cauzată de cerințele reduse la înmatricularea studenților. În domeniul învățământului superior sunt necesare măsuri de modernizare a educației, ce ar permite Republicii Moldova să devină competitivă și să se integreze în măsură deplină în Spațiul Învățământului Superior European.

3. STUDIU DE CAZ – PIAȚA VALUTARǍ

A REPUBLICII MOLDOVA

Moneda națională a Republicii Moldova este leul moldovenesc. Tranzacțiile valutare sunt guvernate de Regulamentul controlului valutar al Republicii Moldova, care a intrat în vigoare în anul 1994. Banca Națională a Moldovei a fost împuternicită să încheie aranjamente valutare și este responsabilă de gestionarea rezervelor valutare ale țării, de reglarea pieței valutare, de acordarea autorizațiilor pentru efectuarea tranzacțiilor valutare, ca și pentru controlarea repatrierii fondurilor.

Instituțiile care puteau efectua operațiuni de schimb valutar erau băncile autorizate și casele de schimb valutar, acestea putând să își stabilească cursurile proprii de vânzare și cumpărare a valutei aparținând persoanelor fizice.

3.1. Regimul valutar al Republicii Moldova

Piața valutară este reglementată de legea Nr.62 din 21.03.2008 privind reglementarea valutară. În Republica Moldova, activitatea privind efectuarea operațiunilor de schimb valutar cu rezidenți și nerezidenți este realizată numai de către Banca Națională a Moldovei, băncile licențiate și unitățile de schimb valutar.

Banca Națională a Moldovei efectuează operațiuni de schimb valutar în Republica Moldova și în străinătate în conformitate cu prevederile legislației Republicii Moldova. Băncile licențiate efectuează fără restricții operațiuni de schimb valutar în Republica Moldova și în străinătate în conformitate cu licențele pentru activități financiare, eliberate de Banca Națională a Moldovei conform Legii instituțiilor financiare. De asemenea, unitățile de schimb valutar efectuează fără restricții operațiuni de schimb valutar cu persoane fizice rezidente și nerezidente în conformitate cu licențele eliberate de Banca Națională a Moldovei.

Persoanele juridice rezidente (altele decat băncile licențiate) efectuează operațiuni de schimb valutar cu băncile licențiate. În cazurile prevăzute de legislația Republicii Moldova, persoanele juridice rezidente (altele decat băncile licențiate) pot efectua operațiuni de schimb valutar și cu Banca Națională a Moldovei.

Persoanele fizice rezidente efectuează operațiuni de schimb valutar cu băncile licențiate si unitățile de schimb valutar. În Republica Moldova, rezidenții (alții decât băncile licențiate) și nerezidenții efectuează operațiuni de cumpărare și vânzare a valutei străine contra monedei naționale sau altei valute străine fără restricții.

Cumpărarea valutei străine de către o persoană juridică rezidentă se efectuează în baza cererii acesteia, în care, se menționează și următoarele : scopul pentru care se cumpără valuta străină, denumirea, numărul și data documentelor din care rezultă necesitatea efectuării plăților/transferurilor. Dacă în cererea de cumpărare a valutei străine drept scop este indicată cumpărarea valutei străine pentru efectuarea operațiunilor de schimb valutar cu persoane fizice nu este necesară prezentarea documentului justificativ.

Banca Națională a Moldovei se află în măsură să stabilească cazurile în care persoanele juridice rezidente (altele decat băncile licențiate) au dreptul să efectueze în Republica Moldova operațiuni de cumpărare a valutei străine contra monedei naționale în scopul efectuării plăților/transferurilor în valută străină pe teritoriul Republicii Moldova în favoarea altor rezidenți, precum și în scopul gestionării lichidității și riscurilor valutare aferente activității persoanelor juridice menționate.

În decurs de 7 zile lucrătoare de la data procurării valutei străine contra lei moldovenești, persoana juridică rezidentă este obligată să utilizeze valuta straină în scopurile pentru care a fost cumpărată.

Efectuarea de către rezidenți (alții decât Banca Națională a Moldovei) a operațiunilor de schimb valutar în străinătate este supusă autorizării din partea Băncii Naționale a Moldovei.

3.2. Impactul deprecierii leului moldovenesc asupra

pieței valutare

Bulversarea pieței valutare reprezintă doar o secvență cu intensitate mai mare în cadrul unei tendințe sistemice de depreciere a leului moldovenesc (MDL). De asemenea, deprecierea continuă a monedei naționale care a început în ultimul trimestru al anului 2014 are efecte din ce în ce mai nefaste asupra întregii economii naționale.

Evoluția de pe piața valutară este condiționată de reducerea transferurilor în trimestrul IV al anului 2014 cu circa 20%, a exporturilor și a altor factori fundamentali.

“Se observă o diminuare a exporturilor, iar importurile scad în proporție mai mică, respectiv se atestă o deteriorare a balanței comerciale” (Lucia Hadîrcă, director al Departamentului operațiuni valutare al Băncii Naționale a Moldovei).

Actualmente, pe piața valutară se atestă o cerere mare de valută străină. În luna ianuarie, oferta a fost de doar 71 milioane de dolari, în timp ce cererea de valută a fost de 151 milioane de dolari. Există așadar un decalaj considerabil între cerere și ofertă, acoperit doar în proporție de 47,2% prin intervențiile Băncii Naționale. Pentru comparație, este de menționat faptul că în luna decembrie 2014, acest indicator a constituit 33,6 %.

Tabelul 3.2.1. Evoluția cererii și ofertei nete de valută străină, mil. dolari SUA

Sursa : Prelucrare proprie conform datelor Băncii Naționale a Moldovei

Pe parcursul anului 2014, moneda națională s-a depreciat atât față de dolarul SUA (USD), cât și față de moneda unică europeană (EUR) cu 19,6%, respectiv cu 5,7%, iar presiunile de depreciere continuă să se mențină și în prezent, astfel încât, comparativ cu finele anului anterior, moneda națională s-a depreciat cu 25,5% față de dolarul SUA și cu 17,8% față de euro.

În ceea ce privește motivele deprecierii leului, acestea sunt multiple. În Republica Moldova, regimul cursului valutar este unul flotant : rata de schimb a monedei naționale față de alte monede este determinată de cererea și oferta de valută pe piață, iar BNM intervine doar cu scopul evitării fluctuațiilor excesive și în limita diponibilității activelor oficiale de rezervă.

În primul rând, deprecierea leului din 2015 este o continuare a unei tendințe care a început timid încă din a doua jumătate a anului 2011, a prins contur în 2012-2013 și a accelerat în 2014 și în special în 2015. Aceste tendințe au fost consecința diminuării ponderii remiterilor în dolari SUA din 2011 pe de o parte, și reducerii exporturilor spre CSI în 2013-2014 pe de altă parte.

Figura 3.2.1. Evoluția ratei oficiale de schimb a leului moldovenesc

față de dolarul SUA

Sursa : Banca Națională a Moldovei

Reducerea remiterilor, exporturilor și investițiilor străine directe care formează principalele surse de valută în economia moldovenească, comportamentul populației, sectorul bancar sporit, au contribuit în mare masură la deprecierea leului moldovenesc.

Scăderea exportului de bunuri pe piața CSI a fost cauzată de introducerea restricțiilor comerciale din partea Rusiei pentru unele produse originare din Republica Moldova, precum și de criza economică din Ucraina.

Deși, în linii generale, comportamentul populației a avut un caracter adaptiv și a reprezentat o reacție la modificarea cursului MDL, implicarea masivă în tranzacții valutare a transformat publicul într-un „jucător” capabil să potențeze evoluția monedei naționale în raport cu alte valute. În condițiile în care a intuit existența posibilității că deprecierea MDL ar putea continua, populația a adoptat o nouă strategie, începând să vândă lei moldovenești și să procure valută, pentru a se proteja astfel de reducerea puterii de cumpărare a economiilor. Acest comportament a favorizat astfel sporirea cererii pentru valută și a contribuit la ieftinirea MDL în raport cu alte valute.

În ceea ce privește sectorul bancar, deși nu sunt dovezi directe privind rolul pe care l-au jucat băncile în modificarea cursului valutar, anumite informații statistice indică asupra influențelor pe care le-au avut instituțiile financiare asupra deprecierii MDL.

Tendința de depreciere a monedei naționale va dura atâta timp cât importul, care reprezintă principala sursă de ieșire a valutei din țară, se va ajusta la noul nivel al intrărilor de valută.

Cu toate astea, o posibilitate ar fi semnarea unui acord cu FMI ( Fondul Monetar Internațional), prin care s-ar asigura negocierea cu alți donatori externi într-un climat mai relaxat, facilitând astfel obținerea unor fonduri externe pentru Moldova, fonduri ce vor favoriza atragerea unor surse suplimentare de influxuri în valută. De asemenea, prin acest acord, Republica Moldova ar putea primi finanțări de la FMI ce ar putea fi utilizate pentru stabilizarea cursului monedei naționale.

În același timp, BNM ar trebui să recurgă la instrumente valutare, continuând în acest sens intervențiile pe piața valutară. Volumul intervențiilor ar trebui însă să fie moderat având în vedere diminuarea considerabilă a rezervelor valutare : cu aproximativ 940,8 milioane USD în februarie 2015 față de aceeași lună a anului precedent. În acest sens, BNM ar trebui să vândă valută doar cu scopul de a tempera deprecierea și pentru a permite ajustarea comportamentului populației la noul curs valutar.

3.3. Evoluția pieței valutare din Republica Moldova

în perioada 2012-2015

Piața valutară în numerar

Rulajul pieței valutare în numerar cuprinde totalitatea operațiunilor de cumpărare și vânzare a valutei străine contra monedă națională, efectuate de unitățile de schimb valutar în numerar cu persoanele fizice și raportate în conformitate cu Regulamentul cu privire la unitățile de schimb valutar (aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale nr. 53 din 5 martie 2009).

Determinarea echivalentului în dolari SUA a volumului operațiunilor de cumpărare și vânzare a numerarului de valută straină se efectuează cu aplicarea cursurilor medii oficiale lunare ale leului moldovenesc față de dolarul SUA și valuta straină respectivă.

Luna ianuarie 2012

Tabelul 3.3.1. Cumpărările/vânzările contra MDL ale principalelor valute străine pe piața valutară internă prin virament în luna ianuarie 2012

Sursa : Banca Națională a Moldovei

În luna ianuarie 2012 rulajul tranzacțiilor pe piața valutară internă prin virament a constituit echivalentul a 514.15 mil. dolari SUA, înregistrând o descreștere de 39.11% față de luna decembrie 2011. Ponderea majoritară de 65.98% i-a revenit dolarului american, fiind în creștere cu 2.9 p.p. față de luna decembrie a anului trecut.

Luna ianuarie 2012 s-a caracterizat printr-o descreștere a tranzacțiilor în euro, cu o pondere de 30.23% din rulajul pieței valutare, cu 3.36 p.p. mai puțin față de luna decembrie 2011. Ponderea rulajului în ruble rusești a fost de 2.56%, cu 0.34 p.p. mai puțin în comparație cu luna decembrie a anului precedent.

Rulajul pieței valutare din luna ianuarie 2012 a inclus și tranzacții în valute ca hrivna ucraineană, lira sterlină, leul românesc, francul elvețian etc, a căror pondere a constituit 1.22%, nefiind semnificativă în rulajul total al pieței valutare.

Figura 3.3.1. Ponderea principalelor valute în rulajul tranzacțiilor pe piața valutară internă prin virament

Sursa: Prelucrare proprie conform datelor Băncii Naționale a Moldovei

Luna decembrie 2012

Tabelul 3.3.2. Cumpărările/vânzările contra MDL ale principalelor valute străine pe piața valutară internă prin virament în luna decembrie 2012

Sursa: Banca Națională a Moldovei

La sfârșitul anului 2012 rulajul tranzacțiilor pe piața valutară internă prin virament a constituit echivalentul a 1,068.6 mil. dolari SUA, înregistrând o creștere de 554.45 mil. dolari față de începutul anului (rulajul în luna ianuarie-514.14 mil. dolari SUA). Ponderea majoritară de 56.4% i-a revenit ca și în luna ianuarie dolarului american.

Ponderea rulajului în euro a constituit 41.0%, iar cea în ruble rusești a fost de 2.1%. Rulajul pieței valutare la finele anului 2012 a inclus și tranzacții în valute ca hrivna ucraineană, lira sterlină, leul românesc, francul elvețian etc, a căror pondere a constituit 0.5% (cu 0.75 p.p. mai puțin față de începutul anului), nefiind semnificativă în rulajul total al pieței valutare.

Figura 3.3.2. Ponderea principalelor valute în rulajul tranzacțiilor pe piața valutară internă prin virament, %

Sursa: Prelucrare proprie conform datelor Băncii Naționale a Moldovei

Luna ianuarie 2013

Tabelul 3.3.3. Cumpărările/vânzările contra MDL ale principalelor valute străine pe piața valutară internă prin virament în luna ianuarie 2013

Sursa: Banca Națională a Moldovei

În luna ianuarie 2013 rulajul tranzacțiilor pe piața valutară internă prin virament a constituit echivalentul a 817.4 mil. dolari SUA, înregistrând o micșorare de 251.2 mil. dolari față de luna precedentă și o creștere de 303.25 mil. dolari față de aceeași lună a anului anterior. Ponderea majoritară de 50.5% i-a revenit dolarului american, fiind în creștere cu 5.9 p.p. față de luna decembrie a anului trecut.

Ponderea rulajului în euro a constituit 46.3%, iar ponderea în ruble rusești 2.6%, ambele înregistrând o creștere cu 5.3 p.p., respectiv 0.5 p.p. față de luna precedentă.

Rulajul pieței valutare din luna ianuarie 2013 a inclus și tranzacții în valute ca hrivna ucraineană, lira sterlină, leul românesc, francul elvețian etc, a căror pondere a constituit 0,6%, nefiind semnificativă în rulajul total al pieței valutare.

Figura 3.3.3. Ponderea principalelor valute în rulajul tranzacțiilor pe piața valutară internă prin virament, %

Sursa: Prelucrare proprie conform datelor Băncii Naționale a Moldovei

Luna decembrie 2013

Tabelul 3.3.4. Cumpărările/vânzările contra MDL ale principalelor valute străine pe piața valutară internă prin virament în luna decembrie 2013

Sursa: Banca Națională a Moldovei

În luna decembrie 2013 rulajul tranzacțiilor pe piața valutară internă prin virament a constituit echivalentul a 1948.7 mil. dolari SUA, înregistrând o creștere de 1131.3 mil. dolari față de începutul anului 2013 și de 880.1 mil. dolari față de aceeași lună a anului anterior. Ponderea majoritară de 70.1% i-a revenit dolarului american.

Ponderea rulajului în euro a constituit 28.4%, iar cea în ruble rusești a fost de 1.1%. Rulajul pieței valutare din luna decembrie 2013 a inclus și tranzacții în valute ca hrivna ucraineană, lira sterlină, leul românesc, francul elvețian etc, a căror pondere a constituit 0,4%, nefiind semnificativă în rulajul total al pieței valutare.

Figura 3.3.4. Ponderea principalelor valute în rulajul tranzacțiilor pe piața valutară internă prin virament, %

Sursa: Prelucrare proprie conform datelor Băncii Naționale a Moldovei

Cererea si oferta de valută străină pe piața valutară

În anul 2014, pe piața valutară locală s-a consemnat un decalaj profund între cererea și oferta de valută străină. Acest lucru a fost cauzat de reducerea ofertei de valută, pe fondul restricțiilor impuse de Rusia la exportul produselor moldovenești, precum și al scăderii transferurilor de valută din străinătate în favoarea persoanelor fizice.

Pe parcursul anului 2014 moneda națională s-a depreciat atât față de dolarul SUA (USD), cât și față de moneda unică europeană (EUR) cu 19.6% și, respectiv 5.7% .

Ianuarie 2014

În luna ianuarie 2014 s-a înregistrat un grad mai redus de acoperire a cererii de valută straină din partea agenților economici prin oferta netă de valută straină de la persoanele fizice, care a constituit 83.4% comparativ cu ianuarie 2013 (110.0%) – figura 3.3.5.

Nivelul scăzut a fost consecința reducerii ofertei nete de valută străină de la persoanele fizice, cu 29.2%, comparativ cu vânzările nete de valută străină către persoanele juridice, care s-au diminuat cu 6.6% comparativ cu luna ianuarie 2013.

Tabelul 3.3.5. Evoluția sezonieră a cererii și ofertei de valută străină, mil. USD

Sursa: Prelucrare proprie conform datelor Băncii Naționale a Moldovei

În ceea ce privește structura valutară a ofertei nete de valută străină de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit monedei euro (46.7%), fiind urmată de rubla rusească (29.9%) și dolarul SUA (23.0%) – figura 3.3.6.

Figura 3.3.5. Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină

din partea agenților economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice

Sursa: Banca Națională a Moldovei

Figura 3.3.6. Structura valutară a  ofertei nete de valută străină de la

persoanele fizice, %

Sursa: Banca Națională a Moldovei

Riscurile politicii valutare s-au accentuat de la începutul anului 2014, odată cu accelerarea deprecierii monedei naționale. Cauza a fost creșterea neobișnuită a cererii de valută străină, explicată de anumite atacuri speculative, precum și de o anumită nervozitate a populației și a agenților economici. Astfel, în februarie 2014, leul moldovenesc s-a depreciat semnificativ față de anul 2013 : în medie de 3,5% în raport cu dolarul SUA și cu 3,1% în raport cu euro. Pentru a face față cererii sporite de valută și pentru a atenua presiunile asupra monedei naționale, BNM a vândut în primele luni ale anului 2014 circa 72 milioane dolari SUA din activele oficiale de rezervă.

Figura 3.3.7. Evoluția cursului MDL/USD și procurările nete

de valută străină

Sursa: Expert-Group, MEGA – Analiza creșterii economice din Moldova

Decembrie 2014

În luna decembrie 2014, gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenților economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice a constituit 33.6% comparativ cu 33.9% înregistrat în luna precedentă și 83.4% în luna ianuarie 2014 – figura 3.3.8.

De asemenea, în raport cu luna noiembrie 2014, s-au diminuat atât oferta netă de valută străină de la persoanele fizice cu 17.7%, cât și cererea netă de valută străină din partea persoanelor juridice cu 17.1%.

Tabelul 3.3.6. Evoluția cererii și ofertei nete de valută străină, mil. dolari SUA

Sursa: Prelucrare proprie conform datelor Băncii Naționale a Moldovei

Figura 3.3.8. Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină

din partea agenților economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice

Sursa: Banca Națională a Moldovei

Anul 2015

Republica Moldova a început cu stângul anul 2015, bulversând la intensitate mare piața valutară. Actualmente, pe piața valutară se atestă o cerere mare de valută străină, existând un decalaj destul de mare între cerere și ofertă, acoperit în prima lună a anului 2015 doar în proporție de 47% prin intervențiile Băncii Naționale.

Ianuarie 2015

În luna ianuarie 2015, gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenților economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice a constituit 47.2% comparativ cu luna decembrie 2014 când acest indicator a constituit 33.6%, iar în luna ianuarie 2014 – 83.4% – figura 3.3.9.

În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută străină de la persoanele fizice a înregistrat o diminuare de 5.4%, iar cererea netă de valută străină din partea persoanelor juridice s-a redus cu 32.7%.

Tabelul 3.3.7. Evoluția cererii și ofertei nete de valută străină, mil. dolari SUA

Sursa: Prelucrare proprie conform datelor Băncii Naționale a Moldovei

Figura 3.3.9. Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină

din partea agenților economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice

Sursa: Banca Națională a Moldovei

Februarie 2015

În luna februarie 2015 s-au evidențiat 2 etape în evoluția pieței valutare. Astfel, în prima jumătate a lunii, procurările nete de numerar în valută străină de către băncile locale au înregistrat valori negative, contribuind la deprecierea semnificativă a monedei naționale în raport cu dolarul SUA. În a doua jumătate a lunii, pe fondul deciziilor restrictive de politică monetară și intervențiilor de vânzare realizate de Banca Națională a Moldovei, procurările nete de numerar în valută străină de către băncile locale au devenit pozitive.

Analizând situația lunară per ansamblu, oferta netă de valută străină de la persoanele fizice s-a cifrat în luna februarie 2015 la 19.5 milioane USD și a acoperit în proporție de 12.0% cererea netă de valută străină din partea persoanelor juridice (162.3 milioane USD) – figura 3.3.10.

Tabelul 3.3.8. Evoluția cererii și ofertei nete de valută străină, mil. dolari SUA

Sursa: Prelucrare proprie conform datelor Băncii Naționale a Moldovei

Figura 3.3.10. Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină

din partea agenților economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice

Sursa: Banca Națională a Moldovei

Martie 2015

În luna martie 2015, gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a înregistrat o creștere de până la 126.7% comparativ cu 12.0% în luna februarie 2015 și 57.2% în luna ianuarie 2015 – figura 3.3.11.

Tabelul 3.3.9. Evoluția cererii și ofertei nete de valută străină, mil. dolari SUA

Sursa: Prelucrare proprie conform datelor Băncii Naționale a Moldovei

Figura 3.3.11. Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină

din partea agenților economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice

Sursa: Banca Națională a Moldovei

Aprilie 2015

În luna aprilie 2015, gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 96.7%, comparativ cu 126.7% în luna martie 2015 – figura 3.3.12.

În raport cu luna precedentă, a crescut atât oferta netă de valută de la persoanele fizice cu 11.2 mil. USD (sau cu 9.5%), cât și cererea netă de valută din partea agenților economici cu 40.5 mil. USD (sau cu 43.4%).

Tabelul 3.3.10. Evoluția cererii și ofertei nete de valută străină, mil. dolari SUA

Sursa: Prelucrare proprie conform datelor Băncii Naționale a Moldovei

Figura 3.3.12. Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină

din partea agenților economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice

Sursa: Banca Națională a Moldovei

CONCLUZII

Situația pe piața valutară a Republicii Moldova este una destul de tensionată, deoarece persistă o incertitudine referitoare la cursul valutar, provocată atât de factori interni, cât și de factori externi.

Principala problemă cu care se confruntă Republica Moldova încă de la începutul anului 2012 o reprezintă deprecierea semnificativă a monedei naționale în raport cu dolarul american și moneda euro, având efecte din ce în ce mai nefaste asupra întregii economii naționale. Leul moldovenesc își continuă căderea față de euro și dolar, care au atins cel mai înalt nivel înregistrat vreodată în istoria Republicii Moldova.

Tendința de depreciere s-a accentuat sub influența mai multor factori : reducerea remiterilor, a investițiilor străine directe, a exporturilor, care formează principalele surse de valută străină în economia moldovenească.

Fenomenul deprecierii a creat presiuni inflaționiste pe piața internă, iar inflația la rândul său a redus puterea de cumpărare a consumatorilor, descurajând astfel producția și exportul.

Nivelul scăzut al ISD, cauzat de corupția de proporții a sistemului judiciar, a afectat din plin procesul de realizare a reformelor, în vederea îmbunătățirii climatului investițional.

De asemenea, în Republica Moldova regimul cursului valutar este unul flotant, rata de schimb a monedei naționale față de alte monede fiind determinată de cererea și oferta de valută pe piață. Întrucât pe piața valutară se atestă o cerere mare de valută străină, există un decalaj considerabil între cerere și ofertă, acoperit în proporții mici prin intervențiile Băncii Naționale.

Așadar, în luna ianuarie 2014 s-a înregistrat un grad redus de acoperire a cererii de valută străină, care a constituit 83.4% comparativ cu luna ianuarie a anului precedent (110.0%) și a scăzut semnificativ spre sfârșitul anului, când acest indicator a constituit 33.6%.

La începutul anului 2015, piața valutară a fost bulversată la intensitate mare. Gradul de acoperire a cererii de valută străină s-a redus dramatic, fiind acoperit prin intervențiile Băncii Naționale în proporție de doar 12% în luna februarie. Situația s-a ameliorat în luna martie, când oferta de valută străină de la persoanele fizice s-a cifrat la 118.2 mil. USD și a acoperit în proporție de 126.7% cererea de valută străină din partea persoanelor juridice.

Situația de pe piața valutară depinde în mare parte și de factorul politic, din cauză că un guvern nefuncțional nu poate semna un acord cu FMI, care ar permite primirea finanțărilor de la Organizațiile Internaționale, ce ar putea fi utilizate pentru stabilizarea cursului monedei naționale.

O posibilitate de a spori influxul de valută ține de efortul pe care ar trebui să îl depună forțele politice pentru a promova exporturile și pentru a atrage investițiile străine. Existența zonei de liber schimb cu UE oferă oportunități pentru a îmbunătăți competitivitatea și a spori volumul investițiilor, capacitatea de export, creșterea economică. Astfel, forțele politice din Republica Moldova trebuie să exploateze la maxim existența ALSAC (Acord de Liber Schimb si Comprehensiv), întrucât în prezent, acest acord reprezintă medicamentul ce poate contribui la însănătoșirea Republicii Moldova.

În concluzie, deprecierea monedei naționale a avut un impact negativ asupra pieței valutare din Republica Moldova, și implicit asupra întregii economii naționale, întrucât orice economie modernă, competitivă și capabilă să se adapteze la cerințele actuale ale globalizării nu poate fi concepută fără existența și funcționarea în cadrul ei a unei piețe valutare eficiente.