Perspective de Dezvoltare a Turismului In Spania
UNIVERSITATEA ROMÂNO – AMERICANĂ
FACULTATEA: ECONOMIA TURISMULUI INTERN ȘI INTERNAȚIONAL
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ȊN SPANIA
Turismul reprezintă un domeniu de activitate extrem de important în prezent, având un ritm de creștere superior celorlalte sectoare ale economiei, sector care a demonstrat de-a lungul timpului că are capacitatea de a se reface sau a depăși situații conjucturale nefavorabile. Previziunile pentru anii care urmează susțin cele afirmate anterior, turismul cunoscând evoluții spectaculoase, cu implicații directe asupra unor aspecte multiple (mediu, comunități locale etc.).
Efectele negative ale turismului, în special asupra mediului natural al destinațiilor turistice, impun luarea unor măsuri în concordanță cu cerințele și principiile dezvoltării durabile. Trebuie asigurat cadrul unei dezvoltări durabile a turismului care să asigure un echilibru între protejarea și conservarea mediului natural, socio-cultural și satisfacerea exigențelor turiștilor și comunităților locale. Dezvoltarea conceptului și a ideii de turism durabil a reprezentat în acest context un pas extrem de important, argumentat de necesitatea valorificarea rațională a resurselor naturale, a patrimoniului cultural și a tradițiilor locale, precum și de îmbunătățirea nivelului de trai a comunităților locale din regiunile de destinație turistică.
Lucrarea de față tratează turismul durabil, ca și componentă prioritară a dezvoltării turismului în Spania. Această reprezintă un model din punct de vedere al dezvoltării industriei și călătoriilor, fiind una dintre țările pioniere în formularea unor politici și scheme de ecoetichetare a turismului. În acest context, am considerat că alegând această temă mă înscriu în tendințele globale de cercetare a problemelor mediului înconjurător și implicațiilor pe care turismul le are asupra acestuia în Spania.
Lucrarea a fost structurată în patru capitole fiecare dintre acestea tratând aspecte distincte ale turismului în această țară (pornind de la descrierea resurselor naturale și turistice, până la analiza indicatorilor economici ai industriei turismului și călătoriilor plecând de la datele statistice oferite de Consiliul Mondial al Turismului și Călătoriilor, și ai indicatorilor circulației turistice pe baza informațiilor publicate pe site-urile de specialitate).
Ultimul capitol prezintă concluziile cercetărilor teoretice efectuate, precum și propunerile personale în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a turismului ȋn Spania.
Capitolul I.
Aspecte generale privind geografia, economia și turismul în Spania
1.1Prezentarea caracteristicilor fizico-gegrafice
1.2.Aspecte socio-economice
1.3.Centre turistice importante
1.3.1. Madrid
1.3.2. Cordoba
1.3.3. Valencia
1.4.Implicațiile economice ale industriei turismului și călătoriilor
1.4.1.Contribuția directă la PIB a industriei turismului și călătoriilor
1.4.2.Contribuția totală la PIB a industriei turismului și călătoriilor
1.4.3.Nivelul exportului de turiști (Visitor exports)
1.4.4Capitalul investit ȋn turism
Capitolul 2.
Analiza principalilor indicatori ai circulației turistice din Spania
2.1.Numărul sosirilor de turiști
2.1.1 Numărul sosirilor de turiști rezidenți
2.1.2 Numărul sosirilor de turiști non-rezidenți
2.2.Numărul de ȋnnoptări
2.2.1 Numărul de ȋnnoptări a turiștilor rezidenți
2.2.2 Numărul de ȋnnoptări a turiștilor non-rezidenți
2.3.Nivelul încasărilor din turism
2.4.Principalele țări furnizoare de turiști
Capitolul 3.
Perspective de dezvoltare a turismului ȋn Spania
3.1 Ariile naturale protejate și rolul lor în dezvoltarea turismului durabil
3.2 . Programe de certificare a turimului durabil în Spania
3.3 Organizații care susțin practicarea turismului durabil
Capitolul 4.
Strategii de dezvoltare a turismului ȋn Spania
4.1 Strategii de dezvoltare a turismului de litoral
4.2 Dezvoltarea turismului montan
4.3 Dezvoltarea turismului de wellness
4.4 Strategii de dezvoltare a turismului ȋn Spania
4.4.1 Obiective privind durabilitatea turismului
4.4.2 Cadru de acțiune
4.4.3 Pași de urmat
4.4.4 Rolul Comisiei Europene
4.4.5 Promovarea destinațiilor de excelență
4.4.6 Instrumente financiare
4.4.7 Durabilitate și competitivitate
Concluzii
Bibliografie
Anexe
CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE PRIVIND GEOGRAFIA, ECONOMIA ȘI TURISMUL ȊN SPANIA
Spania este poziționată în Europa Occidentală și ocupă cea mai mare parte a Peninsulei Iberice, precum și două arhipelaguri (Insulele Canare în Oceanul Atlantic, respectiv Insulele Baleare în Marea Mediterană) și două orașe (Ceuta și Melilla) în nordul Africii, precum și alte insule de dimensiuni reduse situate în vecinătatea țării.
Prezentarea caracteristicilor fizico-gegrafice
Suprafața totală a Spaniei este de 504.782 km², din care 499.543 km² reprezintă uscat și 5.240 km² apă.
Din granița sa totală de 6.882 km, 4.964 km (88%) reprezintă apă și restul de 1.918 km este uscat (12%).
Golful Biscaya (numit și „Marea Cantabriană”) se găsește la nord, mările Mediterană și Balearică la est-sud-est, sud-est și sud, Portugalia și Oceanul Atlantic la vest, iar Franța și Andorra la nord-est, de-a lungul lanțului Munților Pirinei. Coasta Mării Mediterane este lungă de 1.660 km, în timp ce coasta Atlanticului este de 710 km. Lanțul Pirineilor se extinde pe întreaga distanță de 435 km dintre Mediterana și Golful Biscaya.
În extremitatea sudică a Spaniei se găsește Strâmtoarea Gibraltar, care separă Spania și restul Europei de Maroc, care se găsește în extremitatea nord-vestică a Africii.
În afara Peninsulei Iberice există câteva alte zone unde se exercită suveranitatea Spaniei, Insulele Baleare în Marea Mediterană, Insulele Canare în Oceanul Atlantic, situate la sud-vest de Spania continentală, 108 km din partea de nord a Africii și cinci zone de suveranitate (plazas de soberanía, în original, în spaniolă), situate pe coasta sau în afara coastei Marocului: Ceuta, Melilla, Islas Chafarinas, Peñón de Alhucemas și Peñón de Vélez de la Gomera
Teritoriul de bază al Spaniei este dominat de platouri înalte și de lanțuri muntoase ca și Pirineii și Sierra Nevada.
Cea mai mare parte din Spania peninsulară se suprapune Mesetei Centrale, o zonă înaltă, mărginită și străbătută de catene montane.
Alte forme de relief includ inguste zone litorale și câteva zone depresionare axate pe cursul unor râuri, din care cea mai extinsă este Câmpia Andaluziei. Țara poate fi împărțită în zece regiuniși subregiuni: Meseta Centrală, Cordiliera Cantabrică, zona Iberică, Munții Pirinei, zona Penibetică, Câmpia Andaluziei, Bazinul râului Ebro, câmpiile litorale, Insulele Baleare și Insulele Canare. Aceste regiuni se regăsesc de obicei grupate în patru mari zone: Meseta Centrală asociată cu munții care o mărginesc și străbat, alte zone montane, zonele joase și insulele. Spania se află într-o zonă cu climă temperată, meditarană, în centrul țării în zona capitalei Madrid climatul fiind mediteran-continental. Între climatul dintre regiunile muntoase, cel de pe malul mării și cel din centrul țării se pot constata diferențe importante, în regiunile de pe malul mării climatul fiind mai puțin extrem, în timp ce zonele limitate de Oceanul Atlantic au un climat mai polios. Temperatura medie a Madridului în luna iulie este de 30 oC, în februarie de 8 oC.
Aspecte socio-economice
Spania are un sistem de economie capitalist mixt și a fost a 12-a puterea economică a lumii. Serviciile contribuie cu 71,7% la formarea PIB, industria 24%, iar agricultura 4,2 %.
Ȋnainte de criza actuală, economia spaniolă a fost considerată una dintre cele mai dinamice din Uniunea Europeană, creând mai mult de jumătate din toate noile locuri de muncă. Creșterea economică ȋnregistrată ȋnainte de recesiune a fost datorată ȋn mod special creșterii ȋncrederii consumatorilor și a consumului privat.
Pricipalii parteneri comerciali sunt Franța, Germania, Portugalia,Italia și China. Țara exportă ȋn mod special mărfuri, produse alimentare, medicamente și importă petrol, fier, oțel, mașinării mecanice și electrice.
Spania este unul dintre marii producători de energie regenerabilă. Ȋn 2010 a devenit principalul producător de energie eoliană și energie proveniă de la panourile solare.
La capitolul resurse naturale, nu are zăcăminte ȋnsemnate de petrol, gaze naturale sau cărbune.
După aproape 15 ani de creștere a PIB-ului peste media europeană, economia Spaniei a început să scadă la sfârșitul anului 2007 și a intrat într-o recesiune în al doilea trimestru al anului 2008. PIB-ul , în scădere cu 3,7% în 2009, încheie o tendință de creștere de 16 ani și după încă o contractare de 0,2% în 2010, face ca Spania să fie ultima mare economie mondială care iese din recesiunea globală.
Scăderea economică a Spaniei a reflectat un declin semnificativ în construcții pe fondul unui surplus de locuințe și a cheltuielilor de consum în scădere, în timp ce exporturile au început realmente să crească. Eforturile Guvernului de a ridica economia prin încurajarea cheltuielilor, extinderea protecției acordate șomerilor și garantarea împrumuturilor nu au prevenit o creștere accentuată a ratei somajului, care a crescut de la un 8% în 2007 la un 20% în 2010.
Deficitul bugetar a ajuns de la 3,8% din PIB în 2008 la aproape 9,7% din PIB în 2010, mai mult de trei ori față de limita zonei euro.
Centre turistice importante
În fiecare an, peste 50 de milioane de turiști aleg să viziteze Spania, destinație care este pe locul doi în lume din punct de vedere al locațiilor incluse pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.
1.3.1Madrid este capital Spaniei și a regiunii autonome Madrid, cu o populație de 3.26 milioane locuitori.
Așezat pe platoul central al Peninsulei Iberice, se află la 635m deasupra nivelului mării, fiind una din capitalele europene situate la cea mai mare atltitudine.
Orașul original s-a dezvoltat ȋn jurul alcazarului (castel) maur, cu vedere spre râul Manzanares. Ȋn 1561, Filip al II-lea a mutat curtea spaniolă la Madrid, iar ȋn anul 1607 Filip al III-lea a declarant orașul capital oficială.
Principalele atracții turistice ale orașului sunt:
-Muzeul și Galeria de Artă Prado unde sunt expuse unele din cele mai importante colecții de artă din Europa, cu peste 700 de opere de artă expuse permanent printre care și opere semnate de El Greco și Francisco de Goya. Muzeul Prado este una dintre cele mai importante galerii de artă din lume, unde se pot admira și operele altor artiști deosebit de valoroși precum Dürer, Rafael, Van Dyck, Rubens, Titian, Tintoretto, Sorolla, Gainsborough, Fra Angelico etc.
-Palatul Regal (alias Palacio Real sau Palacio de Oriente ) este unul dintre cele mai mari și mai importante palate regale din Europa. Imensul palat se întinde pe o suprafață de 135.000 de metri pătrați și numără 870 de ferestre, 240 de balcoane și 110 uși.. Este indicat să alocați mai mult de o zi pentru a vizita impresionantul palat construit în stil rococo și situat în apropiere de centrul istoric al orașului și destul de aproape de Plaza de Espana, cel mai important loc de întâlnire pentru madrileni.
-El Escorial, aflată la aproximativ 57 de km de Madrid este o destinație interesantă pentru o excursie plină de o zi. În secolul al 16-lea, Philip al II–lea, cel mai influent și temut rege spaniol, a pus bazele acestei construcții impresionante din piatră cenușie, cu un aer austrer și oarecum înfricoșător, care a servit ca reședință regală și ca mănăstire. În prezent, Mânastirea El Escorial găzduiește rămășitele câtorva monarhi spanioli, fiind însă și o imensă galerie de artă cu nenumărate lucrări aparținănd unor pictori și sculptori celebri în 11 săli. Sala bătăliilor, sala de tortură, Basilica San Lorenzo el Real, imensa bibliotecă și Grădina călugărilor sunt alte obiective din El Escorial care nu ar trebui omise. Mănăstirea a fost inclusă ȋn Patrimoniul Mondial al UNESCO în 1984.
1.3.2 Cordoba este un oraș foarte pitoresc din zona Andaluziei, suduli importante colecții de artă din Europa, cu peste 700 de opere de artă expuse permanent printre care și opere semnate de El Greco și Francisco de Goya. Muzeul Prado este una dintre cele mai importante galerii de artă din lume, unde se pot admira și operele altor artiști deosebit de valoroși precum Dürer, Rafael, Van Dyck, Rubens, Titian, Tintoretto, Sorolla, Gainsborough, Fra Angelico etc.
-Palatul Regal (alias Palacio Real sau Palacio de Oriente ) este unul dintre cele mai mari și mai importante palate regale din Europa. Imensul palat se întinde pe o suprafață de 135.000 de metri pătrați și numără 870 de ferestre, 240 de balcoane și 110 uși.. Este indicat să alocați mai mult de o zi pentru a vizita impresionantul palat construit în stil rococo și situat în apropiere de centrul istoric al orașului și destul de aproape de Plaza de Espana, cel mai important loc de întâlnire pentru madrileni.
-El Escorial, aflată la aproximativ 57 de km de Madrid este o destinație interesantă pentru o excursie plină de o zi. În secolul al 16-lea, Philip al II–lea, cel mai influent și temut rege spaniol, a pus bazele acestei construcții impresionante din piatră cenușie, cu un aer austrer și oarecum înfricoșător, care a servit ca reședință regală și ca mănăstire. În prezent, Mânastirea El Escorial găzduiește rămășitele câtorva monarhi spanioli, fiind însă și o imensă galerie de artă cu nenumărate lucrări aparținănd unor pictori și sculptori celebri în 11 săli. Sala bătăliilor, sala de tortură, Basilica San Lorenzo el Real, imensa bibliotecă și Grădina călugărilor sunt alte obiective din El Escorial care nu ar trebui omise. Mănăstirea a fost inclusă ȋn Patrimoniul Mondial al UNESCO în 1984.
1.3.2 Cordoba este un oraș foarte pitoresc din zona Andaluziei, sudul Spaniei. Situat pe malurile râului Guadalquivir, are probabil origini cartagineze.
Ocupat de romani ȋn 1952 ȋ.Hr., a devenit, sub conducerea lui Augustus, capitala provinciei romane Baetica. A cunoscut o perioadă de declin sub vizigoți și a fost cucerit de musulmani ȋn 711 d.Hr. Abd al-Rahman I și-a stabilit capital ȋn oraș ȋn anul 756 d.Hr. și a construit Marea Moschee a Cordobei, care mai există și astăzi. Până ȋn sec al X-lea a devenit cel mai mare oraș din Europa, plin de moschei și palate. Ȋn 1236 a căzut ȋn mâinile regelui castilian Ferdinand al III-lea și a devenit parte a Spaniei creștine. Străzile orașului modern, precum și clădirile sale mai evocă ȋncă moștenirea maură.
Principalele atracții turistice sunt:
-Puente Romano este primul pod construit peste Guadalquivir și datează din sec. I d.Hr., fiind contruit de romani. La mijlocul podului de află statuia San Rafael del Puente Romano contruită ȋn sec al XVIII-lea, iar la capătul opus, Puerta del Puente, o poartă ȋn stilul arcului de triumf roman, care reprezintă totodată și intrarea ȋn centrul vechi al orașului
-Marea Moschee din Cordoba, cunoscută și sub numele de Catedrala Adormirii Maicii Domnului, este unul din cele mai vechi și semnificative exemple din arhitectura islamica spaniolă. Lucrările au fost realizate sub ȋndrumarea primului emir musulman Abd al-Rahman I care a proiectat această clădire ca parte atașată palatului său. Intrarea ȋn Moschee se face prin grădina de portocali, clădirea impunătoare având un aspect spectaculos și de dimensiuni impresionante (24.000 mp), rămânând, astfel, până ȋn present, una dintre cele mai mari și spectaculoase moschei dn lume.
-Muralla de la Calle Cairuan reprezintă latura de vest a vechiului zid roman, ridicat pentru apărare ȋn perioada califatului și apoi ȋn cea creștină. Din ȋntregul zid s-a păstrat ȋn zilele noastre o parte considerabilă de circa 360 metri cu 7 turnuri și poarta Almovodar. Ȋn imediata apropriere, după poartă, se află un monument ȋnchinat marelui filozof Seneca. Muralla de la Calle este una din multiplele aprente romane aduse orașului, având o arhitectură tipică aceste civilizații.
1.3.3 Valencia este al treilea oraș ca mărime din Spania, precum și o destinație turistică foarte populară. Datorită localizării sale pitoresti de-a lungul coastei Mării Mediterane oferă nenumărate posibilități pentru activități de vară și atracții. Mai mult, Valencia este faimoasă pentru numeroase evenimente sportive internaționale, cum ar fi Formula 1 Grand Prix din Europa, Liga Campionilor, Moto GP și multe altele.
Principalele atracții turistice:
-Catedrala din Valencia este situate ȋn locul unde a fost construit primul templu al Valenciei. Acest templu a fost reconstruit intr-o moschee arabă. Construcția acestuia a durat din anul 1267 până ȋn 1426. Templul nu a fost terminat până ȋn 1703, aproape 4 secole deupă recucerirea Spaniei de către creștini. Catedrala a fost reconstruită mai târziu, toate elementele neoclasice fiind eliminate și revenind la ȋnfățișarea neregulată originară.
-Palatul Marchizului Dos Aguas, palat ce datează din secolul al XV-lea, situat ȋn centrul Valenciei, găzduiește azi Muzeul Național de Ceramică și Arte Somptuase. Este una din cele mai populare clădiri valenciene. O clădire eleganta declarată ȋn anul 1941 monument artistic. A fost contruită la sfârșitul secolului al XV-lea, transforamtă complet ȋn anul 1740 și restaurată la sfârșitul secolului al XIX-lea. Intrarea este decorate ȋn stil roco, o alegorie a apei prin prezenatrea a doi atalanți deasupra unor vase răsturnate din care curge apă.
Muzeul Național de Ceramică și Arte Somptuase adăpostește aple colecții de ceramic, ȋncepând de la ecpoca iberică până ȋn present. Se pot admira lucrări din Sevillia, Toledo, Talavera, donații precum cele 4 piese de Picasso din colecția personală a artistului, 2 dintre ele fiind ȋn mod special dedicate acestui muzeu, o colecție de ceramic suedeză contemporană, precum și 600 de piese din porțelan originare din China. Muzeul adăpostește și o veche bucătărie valenciană create din materiale autentice.
-Grădina Botanică din Valencia a fost create ȋn anul 1567 cu scopul de astudia plantele medicinale. Ȋn anul 1802 a fost amplasată ȋn locația Valencia. Restaurarea acesteia a avut loc ȋn anul 2000, acest lucru generând o creștere ȋn numărul vizitatorilor, ȋn special cei străini.
1.4 Implicațiile economice ale industriei turismului și călătoriilor
1.4.1 Contribuția directă a turismului ȋn PIB
Potrivit datelor statistice se observă o diminuare a veniturilor aduse de turism ȋn Produsul Intern Brut al economiei ȋn Spania. Anul 2011 fiind anul de vârf al perioadei analizate, ȋn următorii ani se constată că veniturile au o tentă descrescătoare, ȋnregistrându-se o scădere a lor cu 5-86% față de anul de bază (2009), ȋnsă valoarea reală este de 10.58%, comparând ultimul an cu cel mai productiv din perioada analizată.
Scăderea veniturilor poate fi o consecință a crizei economice deaoarece puterea de cumpărare este descurajată ceea ce produce scăderea cifrei de afaceri, afectând astfel ȋntreaga economie națională.
Tabel 1.1 Contribuția directă a turismului ȋn Produsul Intern Brut
Sursa. http://www.wttc.org/research/economic-data-search-tool/
Se poate observa că ȋn anul 2011 ritmul de creștere ȋnregistrează un trend pozitiv, restul fiind ȋn scădere cu până la 8% comparativ cu anul precedent.
Fig. 1.1
1.4.2 Contribuția totală a turismului ȋn PIB
Anul 2011 este anul de vârf al perioadei analizate, ȋnregistrându-se 226 miliarde USD, avâd de asemenea și creșterea cea mai semnificativă. Ȋn ultimii 2 ani trendul este unul negative, valoarea fiind cu 12.07% mai mica decât anul 2011.
Tabel 1.2 Contribuția totală a turismului ȋn PIB
Sursa. http://www.wttc.org/research/economic-data-search-tool/
Fig. 1.2
După cum se observă pe grafic anul de vârf ȋn perioada analizată este 2011, după se ȋnregistrează o scădere rapidă, de la 226 miliarde dolari (2011) la 199 (2013). Singura data când s-a ȋnregistrat venituri asemănătoare este anul de bază, 2009, cu 225miliarde USD.
Astfel comparând ultimul an cu cel de bază se observă o scădere cu aproximativ 11.56% a veniturilor totale aduse de turism ȋn PIB.
1.4.3 Nivelul exporturilor de turiști
Potrivit datelor statistice, pe perioada analizată, doar anul 2011 a avut un ritm de creștere pozitiv, de 12% (comparative cu anul de bază), respectiv 14% față de anul precedent. Trendul este ȋntr-o ușoară scădere, valorile ȋnregistrate fiind mai mici decât cele din anii precedent, dar comparative cu anul de bază au o creștere de 1-3%.
Tabel 1.3: Nivelul exporturilor de turiști
Sursa. http://www.wttc.org/research/economic-data-search-tool/
Anul de vârf al perioadei analizate este 2011, fiind ȋnregistrate 65.76 miliarde dolari ȋn categoria nivelurilor exporturilor de turiști, ȋnsă ȋn următorii ani tendința este de scădere, după cum se poate observa și pe grafic.
Fig. 1.3
1.4.4 Capitalul investit ȋn turism
Se constată o scădere semnificativă a capitalului investit ȋn turism, cu 29.57% mai puțin ȋn 2013, comparative cu anul de bază al perioadei analizate.
Pe parcursul anilor, acesta ȋnregistrează un trend negative, valoare minimă fiind 2013.
O posibilă cauză a acestei scăderi poate fi determinată de criza economică, investitorii renunțând la turism penru o piață mai puțin afectată. Odată cu scăderea veniturilor, populația mondială preferă să renunțe la anumite servicii, turismul fiind unul dintre ele, astfel nivelul de investiții scade semnificativ.
Tabel 1.4: Capitalul investit ȋn turism
Sursa. http://www.wttc.org/research/economic-data-search-tool/
Fig. 1.4
CAP. II
ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI CIRCULAȚIEI TURISTICE DIN SPANIA
Regatul spaniol ocupă cea mai mare parte a Peninsulei Iberice pe care o ȋmparte alături de Portugalia. Este țara care se află pe locul 2 după Italia din punct de vedere al găzduirii numărului de UNESCO’s World Heritage Sites.
Ȋn toate ghidurile turistice prestigioase, Spania este considerată o țară exotică , cu toate ca este situată pe continentul european. Motivele sunt reprezentate de locuitorii prietenoși, stilul de viață relaxant și distractiv, gastronomia originală, viața de noapte tumultuoasă și folclorul și festivalurile originale.
Datorită locației geografice, teritoriul Spaniei a fost subiectul multor influențe străine ȋnca din cele mai vechi timpuri. Spania rămâne o țară și o cultură care a influentat și influentează multe alte națiuni ale lumii, dovadă cele peste 400 milioane de vorbitori de limba spaniolă din ȋntreaga lume.14
2.1 Numărul sosirilor de turiști
Tabel 2.1: Numărul sosirilor de turiști
Sursa:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tin00174&language=en
Potrivit datelor statistice se constată că ȋn primii 3 ani ai perioadei analizate tendința este una de ușoară scădere, pornind de la 100 de milioane ȋn anul de bază, ȋn următorii ani numărul turiștilor ȋnregistrează o diminuare, ajungând la 98.8 milioane. După această scădere datele statistice indică o redresare a sosirilor de turiști ȋn Spania, anul de vârf fiind 2011, unde s-a ȋnregistrat 103 milioane de sosiri turiști.
Ritmul de creștere este unul negative, datele arătând diminuări de până la 6% a sosirilor turiștilor comparative cu anul de bază. Chiar dacă ȋn unele situații se ȋnregistrează creșteri cum ar fi ȋn 2010 și 2011, unde comparative cu anul 2008, situația reală este una negative, deoarece doar ȋn anul 2011 se observă o ȋmbunătațire a numărului de turiști sosiți ȋn Spania, cu 3% mai mult decât anul precedent.
Fig. 2.1
Potrivit graficului anul care a ȋnregistrat cel mai puțin a fost 2009, numărul sosirilor de turiști fiind de 93.67 milioane turiști, după care urmează o creștere ȋn următorii 2 ani, iar ȋn 2012 o ușoară scădere de 3% comparative cu anul precedent.
2.1.1 Numărul sosirilor de turiști rezidenți
Conform datelor din tabelul de mai jos se constată că numărul sosirilor de turiști rezidenți este ȋntr-o scădere continua. Comparativ cu anul de bază al perioadei analizate, anul 2012 ȋnregistrează o diminuare a numărului de sosiri cu 7%, resectiv cu 6% față de anul precedent.
Se observă că după anul 2008, anul ȋn care s-a ȋnregistrat cel mai mare număr de sosiri pe perioada analizată, numărul turiștilor a rămas relative constant, fiind cuprins ȋntre 54-55 milioane sosiri. Se mai poate constata că anii 2010 și 2011 sunt relativ asemănatori, diferențele fiind nesemnificative, dar următorul an adduce o scădere de 3 milioane de sosiri turiști rezidenți.
Tabel 2.2: Numărul sosirilor de turiști rezidenți
Sursa:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tin00174&language=en
Fig. 2.2
Din grafic poate observa cu ușurință că pe parcursul perioadei analizate, ȋn ultimii 4 ani nu s-a realizat aceeași performanță ca ȋn anul de bază, numărul de sosiri cel mai apropriat fiind ȋn anul 2010.
2.1.2 Numărul sosirilor non-rezidenți
Tabel 2.3: Numărul sosirilor de turiști non-rezidenți
Sursa:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tin00174&language=en
Din tabelul de mai sus se poate observa că numărul sosirilor de turiști străini este ȋntr-o ușoară creștere, ritmul având o tendință pozitivă. Valorile ajung cu până la 10% mai mult decât ȋn anul de bază. Chiar dacă ȋn 2009 s-a ȋnregistrat o scădere de 10% a sosirilor de turiști străini ȋn Spania, anii 2010-2011 au ȋnregistrat măriri cu 10% comparative cu anul precedent.
fig.2.3
2.2 Numărul ȋnnoptări
Potrivit datelor statistice, numărul de ȋnnoptări are o tendință de creștere. După anul 2008 unde s-a ȋnregistrat 376 milioane de ȋnnoptări, numărul lor a scăzut brusc ȋn anul următor cu 7%, ajungând la 349 milioane, adică cu 27 de milioane mai puțin decât ȋn anul precedent.
După aeastă scădere, numărul ȋnnoptărilor se redresează, ȋnregistrând o creștere cu 5% ȋn 2010, ȋn 2011 și 2012 s-au ȋnregistrat creșteri de 1-3% comparativ cu anul precedent. Ȋnsă abia
ȋn ultimul an al perioadei analizate se poate spune că a avut loc o evoluție adevărată, numărul ȋnnoptărilor fiind cu 2% mai mare decât ȋn anul de bază, restul prerioadei ȋnregistrând diminuări de 2-7%, comparative cu 2008.
Tabel 2.4: Numărul ȋnnoptări
Sursa:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do;jsessionid=9ea7d07e30e70601c7fd8e0e4d4c986cbbebe44ef80a.e34OaN8Pc3mMc40Lc3aMaNyTbhuMe0?tab=table&plugin=1&pcode=tin00175&language=en
fig. 2.4
Se poate observa din grafic situația numărului de ȋnnoptări, după ce ȋn 2009 a avut loc o scădere bruscă, ȋn anii următori evoluția acesteia este una pozitivă, având loc ȋn fiecare an creșteri, astfel de la un trend negativ s-a ajuns la unul cu tendință de creștere.
2.2.1 Numărul ȋnnoptări turiști rezidenți
Tabel 2.5: Numărul ȋnnoptări turiști rezidenți
Sursa:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tin00175&language=en
Potritivit datelor statistice din tabel se constată că numărul ȋnnoptărilor turiștilor rezidenți a scăzut semnificativ, valoarea minimă fiind ȋnregistrată ȋn anul 2012 139 de milioane, cu 8% mai puțin decât ȋn anul de bază.
Pe parcusul perioadei analizate numărul ȋnnoptărilor ȋnregistrează diminuări cuprinse ȋntre 1 și 8%. Singurul an ȋn care se ȋnregistrează o ușoară creștere este 2010, cu 2% mai mult decât anul precedent, dar care are aceeași valoare ca anul de bază. După această creștere, ȋn anii următori, valorile ȋnnoptărilor scad din ce ȋn ce mai mult.
fig. 2.5
Din grafic se observă o tendință descrescătoare a numărului de ȋnnoptări ȋn cazul turiștilor rezidenți. Dacă ȋn 2011 valoarea trecea de 150 de milioane, ȋn anul următor are loc o diminuare bruscă, numărul ajungând la sub 140 de milioane.
2.2.2 Numărul ȋnnoptări turiști non-rezidenți
Din tabelul de mai jos datele statistice indică o creștere a numărului de ȋnnoptări, valorile ȋnregistând măriri cu până la 12% comparative cu anul de bază.
După anul 2009, unde s-a ȋnregistrat o scădere de 10%, anii următori aduc ȋmbunătățiri semnificative, ȋn 2010 creșteri cu 6%, iar ȋn 2011 valoare este cu 12% mai mare decât ȋn anul precedent.
Anul 2012, deși are o urcare mai slabă decât ȋn ultimii 2 ani, cu doar 2% mai mult decât 2011, comparativ cu anul de bază, evoluția din 2012 este cea mai mare, ȋnregistrându-se o creștere cu 8% mai mare decât anul de bază.
Tabel 2.6: Numărul ȋnnoptări turiști non-rezidenți
Sursa;http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tin00175&language=en
fig. 2.6
2.3 Nivelul ȋncasărilor din turism
Tabel 2.7: Nivelul ȋncasărilor din turism
Sursa: http://www.ine.es/en/inebmenu/mnu_hosteleria_en.htm
Potrivit datelor statistice, nivelul ȋncasărilor din turism are o tendință de creștere pornind de la anul 2009. Dacă anul de bază a ȋnregistrat un venit de 41.901 milioane euro, ȋn anii următori se identifică o scădere relative bruscă de până la 9%, valorile nedepășind anul de bază decât după anul 2011, unde s-a ȋnregistrat un venit cu 3% mai mare decât cel din 2008, și ȋn 2012 cu 4% mai mare decât anul de bază.
fig. 2.7
Din grafic se observă o tendință de creștere, ultimii 2 ani depășind valoarea anului de bază. După ce ȋn 2009 nivelul ȋncasărilor a scăzut brusc, ȋn anii următori situația se redresează, anul 2012 ȋnregistând valori cu până la 14% mai mult decât valoarea minima din 2009.
2.4 Principalele țări furnizoare de turiști
Tabel 2.8: Principalele țări furnizoare de turiști
Sursa: http://www.ine.es/en/inebmenu/mnu_hosteleria_en.htm
Potrivit datelor statistice se constată că Maria Britanie, Franța și Germania sunt principalii furnizori de turiști având peste 5 milioane de turiști care vizitează Spania annual. Restul țărilor nu depășesc 3 milioane de turiști anuali pe perioada analizată.
fig. 2.8
Se observă din grafic că Maria Britanie ocupă cea mai mare parte a exportului de turiști cu 35%, urmată de Germania care are 22% din totalul turiștilor străini care vizitează Spanie. Franța ocupă locul 3, cu doar 18%, restul țărilor nu depășsesc 10%. De aici se poate concluziona că principalii 3 furnizori de turiști străini pentru Spania, ȋn 2008 sunt: Marea Britanie (locul I), Germania (locul II) și Franța (locul III).
fig. 2.9
Din grafic se poate constata că situația principalilor furnizor de turiști internaționali nu s-a schimbat pe perioada analizată, Marea Britania rămâne pe primul loc cu 32% din totalul numărului de turști străini, urmată de Germania cu 22%, și Franța cu 21%. Se poate concluziona că pe parcursul perioadei analizate Regatul Unit a scăzut la numărul de turiști străini plecați ȋn Spania cu 3%, Germania a rămas neschimbată, iar Franța a crescut cu 3%, fiind la un pas să ocupe locul al II-lea ȋn cadrul principalilor furnizori de turiști.
Restul de țări nu au o valoare semnificaivă, deoarece nu depășesc 10% din totalul turiștilor străini.
CAP III
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DIN SPANIA
Ȋn Spania problema dezvoltării durabile apare tratată ȋn două documente importante: “Turismo 2020. Plan del Turismo Espaniol Horizonte 2020. Plan del Turismo Espaniol 0812” (8 nov. 2007) și “Strategia de dezvoltare durabilă a Spaniei” (23 nov. 2007), elaborate și publicate ȋn paralel.
Se observă că prin urmare, că nu există un document de sine stătător care să facă referire la dezvoltarea durabilă a turismului, ȋnsă durabilitatea acestui sector de activitate este tratată ȋn ambele documente menționate.
Ȋn ceea ce privește “Strategia de dezvoltare durabilă a Spaniei”, ȋn partea a treia, destinată Durabilității mediului ȋnconjurător, la secțiunea 3.1 Producție și consum apare problema Turismului Durabil.
Astfel, obiectivul principal este acela de a: reevalua sistemul touristic ȋn termenii durabilității. Ȋn acest scop, creșterea durabilă trebuie să se concentreze pe respectarea capacității de suport a destinațiilor, reducând impactul negative rezultat din caracterul sezonier al activităților turistice, protejând și conservând elementele sociale și culturale din aceste destinații și scoțând ȋn evidență rolul turismului durabil. Sistemul de indicatori disponibil pentru monitorizarea atingerii acestor obiective cuprinde: procentul de turiști sosiți ȋn 6 mari regiuni receptoare, procesul sosirilor de turiști din sezonul de vară, numărul de firme turistice ȋnscrise ȋn Spanish System of Tourist Quality (SCTE), precum și alți indicatori menționați ȋn “Plan del Turismo Espaniol Horizonte 2020”.
Strategia turismului durabil este srtucturată pe câteva axe majore, o serie de acțiuni menite să contribuie la atingerea obiectivelor. Durabilitatea “Modelului Turistic” este legată de nevoia de a ȋntări competitivitatea și durabilitatea turismului din principalele destinații, pe termen lung. Ȋn această viziune, procesele de planificare și management trebuie să se caracterizeze prin rigoare metodologică și tehnologică, o abordare strategică pe termen lung și printr-un interes crescut din partea tuturor “agenților” implicați.
3.1 Ariile naturale protejate și rolul lor în dezvoltarea turismului durabil
Parcul Național Ordesa y Monte Perdido sau Parcul Național Ordesa este situat în regiunea Pirineilor. provincia Huesca,Spania. El a fost declarat parc național la dat de 16 august 1918 fiind cel mai vechi parc din Pirinei. Pe teritoriul parcului se aflăMonte Perdido ( 3.355 m), regiunea muntelui fiind declarat în anul 1997 patrimoniu modial UNESCO. Parcul Național Ordesa a fost mărit la data de 13 iulie 1982, întinzându-se azi pe o suprafață de 15.608 ha. cuprinzând teritoriile comunale Torla (2.315 ha), Fanlo (8.265 ha), Tella-Sin (731 ha), Puértolas (2.473 ha) și Bielsa (1.824 ha). Anual parcul este vizitat de ca. 600.000 de turiști. In regiunea lui se pot găsi o floră și faună bogată, cu un relief accidentat cu forme bizare, defilee adânci care amintesc de Gran Canyon. Printre animalele care trăiesc aici se pot aminti ursul brun (Ursus arctos), sau vulturul (Neophron percnopterus).
Parcul Național Cabañeros (Parque Nacional de Cabañeros) este situat pe teritoriul comunității Castilia-La Mancha. El se întinde pe suprafața de 41.804, fiind renumit prin fauna sa bogată. Pe teritoriul parcului sunt căi de drumeție, sau drumuri amenajate pentru cicliști.
Parcul Național Doñana este o rezervație naturală în Andaluzia, sudul Spaniei, în provinciile Huelva și Sevilla. Acesta acoperă 543 km ² (337.41 MI2), din care 135 km ² (83.89 MI2) sunt o zonă protejată. Parcul este o zonă de mlaștină, fluxuri de mică adâncime, și dune de nisip din Las Marismas, regiunea râului Guadalquivir Delta, unde se varsă în Oceanul Atlantic. Sa stabilit ca o rezervație naturală în 1969, când World Wildlife Fund au alăturat cu guvernul spaniol și a cumpărat o secțiune de mlaștini pentru ao proteja. Nu a fost o amenințare constantă pentru a ecosistemului, care de drenaj a mlastinilor, utilizarea apei de râu pentru a stimula producția agricolă prin irigarea terenurilor de-a lungul coastei, și extinderea facilities.In turistice 2011, o echipă arheologică a propus ca orașul pierdut al Atlantidei a fost dată situat în ceea ce sunt acum mlastinile Parcului Național Doñana a fost distrus de un tsunami.
Presiunile din partea turismului cresc de la o zi la alta. Ariile naturale mai frumoase și mai cunoscute devin din ce în ce mai mult locuri pentru turismul de lungă durată, vizite de sfârșit de săptămână și chiar sport. În câteva arii protejate există pur și simplu atât de mulți turiști în anumite părți sau în anumite momente încât natura – și calitatea experienței turiștilor – suferă.
Facilitățile turistice intră deseori în conflict cu țelurile de conservare și afectează peisajele naturale. Dacă este planificat și administrat pentru a fi durabil, turismul poate fi o forță foarte pozitivă, aducând beneficii atât ariilor protejate cât și comunităților locale. Turismul va fi binevenit în sau lângă ariile protejate dacă respectă caracterul special al ariei – turismul bazat pe aprecierea naturii; turismul cultural și educațional sau activități turistice în grupuri mici – și dacă pagubele și poluarea sunt minime. Turismul poate ajuta la justificarea înființării ariilor protejate în regiunile marginale și poate duce la înviorarea comunităților locale din punct de vedere economic și al culturilor tradiționale. Dezvoltarea ecoturismului poate fi legată de industria manufacturieră și de locurile de muncă la ferme, pentru a produce elementele unei economii rurale durabile.
Turismul durabil trebuie să fie parte a strategiei naționale de dezvoltare durabilă, dar trebuie să fie inclus și în planurile de management ale ariilor protejate.
Măsurile de care trebuie să beneficieze ariile protejate sunt;
– stabilirea unor standarde de turism durabil;
– desemnarea zonelor pentru diverse grade de turism, bazate pe capacitatea și gradul de suportabilitate al ariilor protejate, incluzând zone liniștite în care accesul turiștilor este strict limitat sau interzis, ca și zone potrivite pentru diferite niveluri de utilizare turistică ;
– reducerea poluării și descongestionarea traficului de sfârșit de săptămână;
– evitarea supraaglomerării turistice în ariile protejate;
– asigurarea că de pe urma turismului beneficiază și comunitățile locale;
– pregătirea managerilor ariilor protejate pentru turismul durabil.
Guvernului îi revin sarcini importante în sprijinirea și reglementarea acestui tip de turism, care în Europa a luat amploare deosebită în ultimii ani.
Turismul durabil poate fi definit ca “toate formele de dezvoltări turistice, management și activități turistice care mențin integritatea ecologică, socială și economică și care mențin pentru viitor valorile naturale, construite și culturale”.
Turismul durabil în și în afara ariilor protejate cere:
– cooperare strânsă cu autoritățile ariilor protejate;
– operatorii turistici și ghizii care lucrează în arii protejate să aibă serioase cunoștințe ecologice;
– contribuții practice și financiare ale operatorilor turistici pentru conservarea ariilor protejate;
– reguli pentru promovarea și marketingul vacanțelor bazate pe ariile protejate;
– linii directoare pentru implicarea comunităților locale;
– standarde pentru proiectarea și operarea facilităților și afacerilor de turism durabil;
Categorii de arii protejate
a) Rezervații științifice
Rezervațiile științifice sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natură. Mărimea rezervațiilor științifice este determinata de arealul necesar pentru asigurarea integrității zonei protejate.
Managementul rezervațiilor științifice asigura un regim strict de protecție, prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În perimetrul lor se pot desfășura numai activități științifice, cu acordul forului științific competent.
Rezervațiile științifice corespund categoriei I a IUCN (Uniunea Internațională pentru
Conservarea Naturii) – Rezervație Naturală Strictă: arie protejată administrată în principal în
scopuri științifice.
b) Parcuri naționale
Parcurile naționale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic, sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice.
Managementul parcurilor naționale asigura menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversității biologice în condiții de stabilitate ecologică, excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale și a folosințelor terenurilor incompatibilă scopului atribuit.
Regimul de gospodărire se stabilește prin regulamente și planuri proprii de protecție și conservare aprobate de autoritățile naționale științifice și administrative abilitate, potrivit
dispozițiilor prezentei ordonanțe. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracțiuni de ecosisteme terestre și acvatice cât mai puțin influențate prin activități umane. Elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naționale pot fi delimitate și puse sub un regim strict de protecție ca rezervații științifice. Parcurile naționale se întind în general, pe suprafețe mari de teren.
În perimetrul parcurilor naționale sunt admise doar activitățile tradiționale practicate numai de către comunitățile din zona AP național, activități tradiționale ce se vor reglementa prin planul de management.
Parcurile Naționale corespund categoriei II a IUCN – “Parc național: arie protejată
administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere”.
c) Monumente ale naturii
Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice sau amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice, fenomene geologice – peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade și alte manifestări și formațiuni geologice, depozite fosilifere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor.
Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecție, pentru asigurarea integrității lor se vor stabili zone de protecție obligatorie, indiferent de destinația și de deținătorul terenului.
Managementul monumentelor naturii se face după un regim strict de protecție care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice. În funcție de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populației poate fi limitat sau interzis.
Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN– “Monument natural : arie protejată
administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice”.
d) Rezervații naturale
Rezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate.
Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice. Pe lângă activitățile științifice, după caz, pot fi admise activități turistice, educaționale organizate. Sunt admise unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosințe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervațiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umedă, marină, de resurse genetice și altele.
Aceste rezervații corespund categoriei IV IUCN și anume arie de gestionare a
habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenții de
gospodărire.
e) Parcuri naturale
Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.
Managementul parcurilor naturale urmărește menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale. De asemenea, se oferă publicului posibilitate pentru recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale.
Parcurile Naturale corespund categoriei V IUCN- “Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului și recreere”.
f) Rezervații ale biosferei
Rezervațiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice. Rezervațiile biosferei se întind pe suprafețe mari și cuprind un complex de ecosisteme terestre și/sau acvatice, lacuri și cursuri de apa, zone umede cu comunități biocenotice floristice și faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiționala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influența omului și care pot fi readuse la starea naturală, comunități umane a căror existență este bazată pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltării durabile și armonioase. Mărimea rezervațiilor biosferei este determinată de cerințele de protecție și conservare eficientă a mediului natural și a diversității biologice specifice.
Managementul rezervațiilor biosferei se realizează conform unor regulamente și planuri de protecție și conservare proprii, în conformitate cu recomandările Programului Omul și Biosfera de sub egida UNESCO. Dacă în perimetrul rezervațiilor biosferei sunt cuprinse și situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervației se realizează cu respectarea prevederilor Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, de sub egida UNESCO. Pentru asigurarea protecției și conservării unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice, precum și pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerințelor de consum ale populațiilor locale și în limitele potențialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervațiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferențiat de protecție ecologică, de conservare și de valorificare a resurselor, după cum urmează:
1. Zone strict protejate, având regimul de protecție și conservare al rezervațiilor științifice.
2. Zone tampon, cu rol de protecție a zonelor strict protejate și în care sunt admise activități limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizațiile date de administrația rezervației.
3. Zone de reconstrucție ecologică, în care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat.
4. Zone valorificabile economic, prin practici tradiționale sau noi, ecologic admise, în limitele capacității de regenerare a resurselor.
Rezervațiile biosferei cu așezări umane sunt astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităților umane în armonie cu mediul natural.
g) Zone umede de importanță internațională sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a se asigura protecția și conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede.
Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor și al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile Convenției privind conservarea zonelor umede de importanță internațională în special ca habitat al păsărilor acvatice.
h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal
Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al căror scop este ocrotirea și conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanță universală. Mărimea arealului lor este determinată de cerințele pentru asigurarea integrității și conservării elementelor supuse acestui regim de protecție. În cuprinsul acestor zone pot exista comunități umane ale căror activități sunt orientate pentru o dezvoltare compatibilă cu cerințele de ocrotire și conservare a sitului natural.
Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în conformitate cu regulamentele și planurile proprii de ocrotire și conservare, cu respectarea prevederilor Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, de sub egida UNESCO.
i) Arii speciale de conservare
Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a conserva, menține și acolo unde este cazul de a readuce într-o stare de conservare favorabilă habitatele naturale și/sau populațiile speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale și a habitatelor speciilor.
Managementul ariilor speciale de conservare necesită planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management și măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale și a habitatelor speciilor ca și perturbarea speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan
sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului dar susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ, va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, ținând cont de obiectivele de conservare a ariei. Nu vor fi acceptate planuri sau proiecte în ariile respective care afectează aria, orice activitate în aceste zone se va face cu consultarea publicului. Ariile speciale de conservare sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CCE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și vor face parte din rețeaua europeana NATURA 2000 după recunoașterea statutului lor de către Comisia Europeana.
j) Arii de protecție specială avifaunistică
Ariile de protecție specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a conserva, menține și acolo unde este cazul de a readuce într-o stare de conservare favorabilă habitatele specifice desemnate pentru protecția speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor menționate în anexele 3 și 4. Managementul ariilor speciale de protecție se realizează ca și pentru ariile speciale de conservare .
Ariile speciale de protecție sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice și vor face parte din rețeaua europeană NATURA 2000 după recunoașterea statutului lor de către Comisia Europeană.
3.2 . Programe de certificare a turimului durabil în Spania
“Live Your Tour” este un proiect finanțat de Uniunea Europeană în perioada 2007-2013 ENPI CBC Programul Bazinul Mării Mediterane pentru dezvoltarea turismului durabil în patru țări din întreaga lume: Liban, Tunisia, Spania și Italia, se anunta pentru un "Apel pentru Tour", care permite tinerilor de a aplica on-line și de a câștiga o excursie la Andaluzia, Spania timp de 10 zile pentru a participa la o tabără în afara sezonului, care va polariza alți tineri din Italia, Spania si Tunisia. În Liban, "Live Your Tour" Proiectul este implementat de patru parteneri: Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Universitatea Americană din cultură și educație (AUCE), Uniunea Municipalităților Chouf, și Uniunea Municipalităților Baalback pentru promovarea din două zone destinație turistică Chouf și Baalback / Deir El Ahmar.
“Financial support for Tourism and Commerce in Spain”- turismul este o sursă -cheie de venituri în multe domenii . Este un vârf de lance de dezvoltare regională , și în următorii ani este de așteptat să contribuie în mod active la diversificarea structurii economice și provocare ocupării forței de muncă în întreaga Europă . Dar multe întreprinderi turistice sunt mici și lipsa
musculare financiar . Îmbunătățirea calității , modernizarea numărul de camere , de dezvoltare a produsului și diversificarea sunt toate exemple de activități care pot să fie finanțate. Îmbunătățirea calității ȋn cazare, camere de hotel , sisteme de canalizare și facilități parc mijloace clienți mai fericiți , mediu mai sigur.
Investiția în atracții atracții noi sau renovate, creșterea numărului de turiști și de popularitate ȋn locație.,mai mulți oameni înseamnă o cifra de afaceri mai mare și de afaceri mai dezvoltate.
Blue Flag este o certificare de către Fundația pentru Educație de Mediu ( FEE ) care o plajă sau port respectă standardele stricte .
Blue Flag este o marcă comercială deținută de FEE , care este un nu – pentru – profit , organizatie non-guvernamentala format din 65 de organizații din 60 de țări membre din Europa , Africa, Oceania , Asia , America de Nord și America de Sud .
Certificate,la care FEE se referă la ca premii , sunt emise anual de plaje și porturi de agrement din țările membre FEE . Premiile sunt anunțate în fiecare an la data de 5 iunie, pentru Europa , Canada , Maroc , Tunisia și alte țări într-o locație geografică similară , și la 1 noiembrie în Caraibe , Noua Zeelandă , Africa de Sud și alte țări din emisfera sudică.
Steagul albastru (blue flag) este acordat in fiecare an plajelor de la mare din toata lumea, in urma analizei calitatii nisipului si apelor din zona respectiva. De aceasta distinctie beneficiaza doar cele care primesc un calificativ foarte bun in urma analizelor specialistilor.
Pentru a primi steagul albastru o plaja trebuie sa indeplineasca cateva criterii:
apa de mare sa fie curata, clara si fara alge toxice,
nisipul sa fie de calitate,
plaja sa fie curata in permanenta,
apa de mare sa nu fie poluata; sa fie potrivita pentru baie in mare,
sa aiba un numar corespunzator de salvamari,
algele sau alte tipuri de vegetatii nu ar trebui sa existe pe plaja decat daca fac parte din ecosistemul natural,
sa existe puncte de prim ajutor,
sa aiba puncte de unde turistii sa isi poata procura apa potabila,
sa aiba puncte cu toalete, inclusiv pentru persoanele cu dizabilitati,
accesul sa se faca prin locuri sigure si activitatile desfasurate pe plaja sa se intample in conditii de siguranta pentru turisti,
apele marii nu trebuie sa fie afectate de scurgeri de ape reziduale sau deversari de substante,
ecosistemele maritime trebuie sa beneficieze de programe de reabilitare si pastrare
sa gazduiasca macar cinci activitati de mediu.
In plus, administratia plajei trebuie sa afiseze:
informatii referitoare la ecosistemele naturale si zonele sensibile din arealul plajei
un cod de conduita pentru respectivul spatiu.
Analiza calitatii plajelor este facuta de catre specialisti in mediu ai Fundatiei pentru Educatie de Mediu, prin programul Blue Flag, la care au aderat 40 de tari, printre care si tara noastra. Aceasta fundatie are 65 de membri din 60 de tari din intreaga lume. In Uniunea Europeana calitatea apei si apelor este reglementata printr-o directiva europeana, asa numita EC Bathing Waters Directive.
La nivel mondial exista peste 3400 de plaje cu steag albastru, cele mai multe fiind in Spania, cu peste 490 de astfel de distinctii. Romania nu are la mare nici o plaja care sa fi primit un steag albastru. In schimb, Bulgaria are sapte astfel de distinctii in destinatiile de la mare, Grecia 425, iar Turcia 279.
Analiza calitatii apei si a conditiilor de pe plaje, inclusiv a celor care au deja distinctia Blue Flag este facuta anual de catre specialistii Programului Steagul Albastru (Blue Flag Programme). Mostre de apa si de nisip sunt luate din anumite puncte stabilite prin regulamentul Programului si analizate la centrele speciale prevazute in regulamentul Programului. In cazul in care analizele nu sunt corespunzatoare, steagul albastru este retras.
3.3 Organizații care susțin practicarea turismului durabil
Futurália Business Forum este Grupul NEXUS dedicat analizei descrierea scenarii prospective și definirea de propuneri sectoriale din partea de durabilitate ecologică de Turism în Spania.
Principalele obiective ale organizației sunt:
– valoarea de mediu, vital pentru conservarea a mediului în contextul atributului turismului spaniol.
-Spiritului antreprenorial și sensibilizarea profesioniștilor din sectorul turismului în Spania, despre importanța activității lor este guvernata de principiile sustenabilității și respect pentru mediul înconjurător.
Segittur (Societatea de Stat pentru Inovare și Tehnologie Management în Turism) urmărește să sprijine promovarea turismului și comercializarea de produse și servicii prin utilizarea de noi tehnologii, mai ales pe Internet.
Europe Senior Tourism este o inițiativă a Ministerului Turismului SEGITTUR ce a reușit încă de la începuturile sale în 2009; proiectul constă în proiectarea și organizarea unui sistem de grup de călătorie pentru cetățenii europeni cu vârsta de 55 de ani călătoresc în Spania în extrasezon mijlocul anului. Programul a apărut din necesitatea de a reduce problema gravă a sezonalității de care suferă destinațiile turistice. În acest sens, obiectivul principal este de a promova turismul pe tot parcursul anului și, prin urmare, crearea și menținerea locurilor de muncă în sectorul turismului. Este o politică activă de angajare. De asemenea, își propune să contribuie la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni în vârstă de 55 de ani prin participarea la călătorie și de schimb cultural, o inițiativă importantă, având în vedere creșterea constantă din acest grup pentru care este necesar pentru a ridica noi politici.
De la lansarea sa, programul de Turism Senior Europa a reușit să aducă în Spania, în afara sezonului de mai mult de 140.000 de turisti de peste 55 de ani de 16 de naționalități europene.
Tecnotur-Centrul Tehnologic European pentru turism, agrement și calitatea vieții funcționează pe generarea și gestionarea de tehnologii care ar putea permite o creștere a competitivității, dinamismului și durabilității în sectorul turismului.
Aria de cercetare se concentreaza pe dezvoltarea de cunoștințe și de tehnologie pentru gestionarea durabilă a destinațiilor turistice, pentru a spori durabilitatea întreprinderilor de turism, precum și dezvoltarea și gestionarea infrastructurii legate de turism, resurse naturale și culturale asociate.
Linii de interes potențial:
• dezvoltarea de instrumente pentru evaluarea de mediu, infrastructură, economice, sociale și de evoluțiile de turism
• indicatori de mediu și instrumente de monitorizare
• dezvoltarea de instrumente de modelare pentru simularea dinamică a destinațiilor turistice
• modele de impact asupra ecosistemelor
• produse turistice noi, adaptate la caracteristicile de destinații
• dezvoltarea de instrumente de marketing și branding
• inginerie dezvoltare de produs pentru a oferi soluții inovatoare pentru dezvoltarea infrastructurii de turism și afaceri: clădiri bioclimatice, inteligente și verde
• evaluare de energie și utilizarea energiei din surse regenerabile
• instrumente de planificare și gestionare a celor mai bune practici
• managementul riscurilor și a făcut mediul
• instrumente de management pentru planificare, evaluare și minimizarea impactului zonelor naturale
• dezvoltarea de produse turistice pe baza patrimoniului natural și cultural
• instrumente pentru gestionarea și turistice, ghiduri de bune practici
• scheme de acreditare de mediu
Institute of Tourism Studies- EIT este un centru national de cercetare de turism care se ocupă de analize statistice cu privire la aspecte cum ar fi mișcările turistice peste frontiere, cheltuielile turiștilor, etc
Institutul de Studii Turism, în prezent Director General Adjunct de cunoștințe și Studii de turism, a fost creat în 1962. În 2012 a fost sărbătorit 50 de ani. Depinde Institutul de Turism din Spania (bazat pe Decretul regal 425/2013, din 14 iunie, prin statutul Institutului de Turism din Spania) a fost aprobat și are printre functiile sale, analiza piețelor de turism, face proiecții și prognoze privind fluxurilor turistice , înnoptări și veniturile din turism, analiza factorilor care afectează economia turist, coordonarea de informații cu privire la sectorul turismului, și răspândirea generală a cunoștințelor de turism.
Ca un producător de informații, este responsabil de operațiuni statistice Frontier Mișcarea turistică (Frontur) Ancheta Cheltuieli turistică (Egatur) și Mișcările turistice spaniole (Familitur), generarea de date cu privire la sosirile vizitatorilor străini în țara noastră și de particularitățile sale, precum și excursiile făcute de spanioli și caracteristicile lor. De asemenea, responsabil Ancheta turistică de ocupare (Ocupatur) din Studiul de obiceiuri turistice (Habitur) și tendințele indicelui de competitivitate turism (ITCT).
În mod similar, explodează de informația turistică din surse externe, cum ar fi schimbări/ sosiri de pasageri străini pe companii aeriene low cost și ocupării forței de muncă din sectorul turismului, care prezintă periodic informații. De asemenea, difuzează alte informații, de la alte organisme. în plus este responsabil pentru coordonarea studiilor de piață efectuate de birourile de turism din străinătate, precum și de modelare și tur tendință de perspectivă. Ambele Informații turistice distribuite de către Direcția Generală de cunoștințe și turism Studii, precum și consultarea documentației existente în Centrul de Documentare pentru Turism din Spania (CDTE), găsi prin intermediul acestui site.
Europarc-España Carta Europea de Turismo Sostenible – site-ul spaniol dedicat Carta europeană pentru turism durabil în zonele protejate; oferă link-uri către un ghid de destinații durabile, precum și o bază de date care listează toate companiile care au aderat la Carta.
EUROPARC-Spania conduce Programul strategic Societatea și Arii Protejate, perioada 2014-2020; este un program de alianțe strategice și face apel la acțiune pentru colaborare:
-Angajarea societății să se bucure de toate activele
-Îmbunătățirea managementului ariei protejate, o treime din țara noastră, în contextul schimbărilor globale
-Creșterea competențelor profesionale la noile provocări la nivel național și la nivel mondial
-Inspira forme mai durabile de management, echitate și solidaritate
-Consolidarea sistemului de arii protejate
Sistem de zone protejate: planificare, management și monitorizare eficient și adaptat la noile provocări:
-Matrix și teritoriale, zone protejate: instrumente de protecție a zonelor de prestare a serviciilor ecosistemice; conectivitate
-Zone marine protejate
-Instrumente de planificare și management elastic, adaptabil, flexibil
Cercetare de gestionare a:
– transferul de cunoștințe și de sprijin pentru noile nevoi
– managementul programului de cercetare
-programul comun de monitorizare
-program de știință și angajament științific față de societate
Observatory of Sustainability in Spain (OSE)- este o entitate independentă cu scopul de a promova o schimbare față de durabilitate, oferind cele mai bune informații disponibile pentru întreaga societate incluse cele care se ocupă de politici și de luare a deciziilor. Unul dintre poriecte a fost Regenerarea prin cultură – Bilbao, Spania.
Obiectivele proiectelor de regenerare urbană, precum și planul de revitalizare strategic au fost de a crea baza pentru noi activități economice, pentru a schimba imaginea industrial de Bilbao și să introducă noi servicii și activități culturale, care ar fi în măsură să atragă turiști, turistic și de afaceri.
Scopul proiectului este crearea infrastructurii culturale, serviciilor și generarea de malul mării. Zona de concentrat pe vechiul zona industrială interior-oraș și cartierele scăzut în Bilbao.Autoritățile, Guvernul regional basc, Guvernul Provincial Biscaya și Consiliului Bilbao orașului, cautat pentru un loc și partener pentru a construi un punct de atracție cultural major adecvat. Punerea în aplicare a diferitelor proiecte a fost integrat în thef CADRUL LOGIC din "Planul de revitalizare strategic pentru Bilbao regiunea metropolitană".
În acest plan s-au adunat o serie de orientări strategice și a proiectelor majore de infrastructură pentru viitoarea dezvoltare regională:
-Se concentreze pe restructurarea regiunea de la unul industrial într-o zonă cu un important de servicii și sectorul cultural.
-Reamenajarea economic și strategic a fost combinat cu regenerarea teritorială.
-Toate proiectele de regenerare au fost menite pentru a construi infrastructuri și spațiu pentru nou serviciu sau activități economice de producție moi sau incluse direct noi facilități culturale sau sociale.
-Integrarea de parteneri publici și privați în proiectarea strategică, p. Lanning și procesele de implementare și instituționalizarea acestor parteneriate prin intermediul a două asociații, Bilbao -Metropoli-30 și Bilbao Ria 2000, a fost o condiție prealabilă importantă pentru succesul proiectelor de regenerare.
-Participarea tuturor principalelor autorități publice și de integrare a societății civile, companii din sectorul privat, experți și academicieni fost parte a proiectului.
-Reînnoirea de spații industriale vechi a fost văzut ca un punct de plecare pentru generalr estructuring, servind reorientare fizică și psihologică.
-Proiectul a fost finanțat în exclusivitate de către autoritățile publice.
Foro Turismo Responsable este integrat cu mai multe ONG-uri spaniole în cauză cu privire la consecințele de turism s-ar putea avea asupra tuturor țărilor (cu un accent special pe țările din sud). Ei lucrează la campanii de sensibilizare, sprijin pentru inițiativele de turism care să împuternicească populația locală și sunt cu adevărat durabile, etc
Odyssea-Sudoe – proiect finanțat în cadrul programului Interreg IV-SUDOE, al cărui obiectiv a fost dezvoltarea unei rețele de orașe maritime, fluviale și interioare bazat pe un model de dezvoltare integrată în ceea ce privește maritim, turismul fluvial, gastronomic și cultural.
Sistemul adoptat în Strategia 2014-2020 a programului Odyssea Comisiei Europene-protejează habitatele costiere și marine vulnerabile care, în cazul în care gestionate bine, pot oferi oportunități de agrement semnificative și contribuie la o dezvoltare durabilă creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Legislația UE, cum ar fi cadru privind apa și Strategia pentru mediul marin Directivele-cadru impune statelor membre pentru a asigura o stare bună de coastă și marine apelor, o condiție prealabilă pentru ca turismul să prospere. Managementul zonei costiere și maritime asigura dezvoltarea durabilă și Green Infrastructure prin planificare inteligent și cooperare între guvern, public și privat partners. "Calea Țara Galilor Coasta", a 1,400 km porțiune de coastă Welsh vizitat de 2820000 de turiști în 2012 și generatoare de 32 de milioane de lire sterline într-o year28, este un exemplu bun. Eco-tourism29 este un bun posibilitatea de a dezvolta produse care atrag călătorii eco-conștient, de la servire produse locale de modele și practici de afaceri ecologice.
Sectorul este bine plasat pentru a măsura și monitoriza propria performanță de durabilitate, prin inițiative, cum ar fi eticheta ecologică UE sau certificare system Travelife. mediu sisteme de management sunt renumite pentru reducerea fluxurilor de deșeuri, îmbunătățirea operațională eficiență și economisire a banilor. Indicatori specifici pentru sectorul turismului exista deja sub Schema European Eco-Management si Audit (EMAS), iar altele ar putea fi dezvoltate sub pilotul Indicatorul european Turism System.
Două propuneri legislative ale Comisiei ultimii 34 de combatere a emisiilor de ambarcațiuni de agrement. În plus, navele care utilizează energiei electrice terestre, atunci când în port ar putea reduce substanțial de combustibil emisiilor de consum, de zgomot și de aer. Până în prezent, cu toate acestea, doar un număr mic de European porturi au investit în această tehnologie; furnizării de energie electrică și de integrare în domeniul energiei inteligente grile ar trebui să fie explorat și promovat în continuare.
CAP. IV STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ȊN SPANIA
4.1 Strategii de dezvoltare a turismului de litoral
Turismul de litoral este unul din cele mai importante segmente ale turismului la nivel mondial. Pentru a practica acest tip de turism condițiile de mediu sunt esențiale dezvoltarea turismului de litoral poate fi afectată de condiții climatice sau evenimente neprevăzute (ex.: proliferarea algelor, furtuni de nisip, tsunami-uri etc.) și presupune activități specifice, ce nu pot fi desfășurate decât în anumite zone și în anumite condiții (de exemplu, surf-ul nu poate fi practicat decât într-o zonă de litoral și necesită existența valurilor).
Principala problemă a turismului litoral o reprezită conflictul dintre beneficiile aduse de turismul de litoral economiei și societății globale și impactul său asupra mediului înconjurător și a societății (extinderea urbană, presiune exercitată asupra zonelor sensibile, producerea de deșeuri, fragmentarea mediului social prin pierderea identității și a valorilor socio-culturale etc.)23.
Cele mai importante obiective de management pentru coasta Spaniei sunt grupate în funcție de nivel, – european, național și regional . Trebuie să se țină seama de structurile și organismele existente pentru cooperarea inter-regională. În acest inventar opiniile acționarilor cu privire la relevanța diferitelor sectoare menționate în recomandare și privind Principalele probleme de coastă sunt luate în considerare.
STRATEGIA ICZM pentru Spania
Pe baza rezultatului inventarului, fiecare stat membru în cauză, în parteneriat cu autoritățile regionale și organizațiile inter-regionale, după caz, ar trebui elaboreze o strategie națională sau, dacă este cazul, mai multe strategii, să pună în aplicare principiile pentru gestionarea integrată a zonei costiere. Aceste strategii ar putea fi specifică în zona de coastă, sau ar putea fi parte a unei strategii mai largi de vedere geografic sau Programul pentru promovarea managementului integrat de o suprafață mai mare. Obiectivele strategii naționale sunt împărțite pe strategic și specifice.
Obiectivele strategice sunt:
1. Pentru a îmbunătăți condițiile de mediu, economice și sociale ale coastă zonă și pentru a asigura utilizarea resurselor sale, în conformitate cu principiile dezvoltarea durabilă.
2. Pentru a revizui și adapta gestionarea și modelul de luare a deciziilor, în scopul de a includerea principiilor gestionării integrate a zonelor de coastă.
Obiectivele specifice pot fi împărțite în :
1 . Managementul durabil al interacțiunii dintre fizic naturale procese și de ocupare a coastei , inclusiv punerea în aplicare a urbane instrumente de planificare .
2 . Protecția și recuperare a ecosistemelor de coastă .
3 . Optimizarea utilizării resurselor naturale, inclusiv viață și minerale resurse și sursele regenerabile de energie , cu respect pentru capacitatea portantă asistemului .
4 . Securitatea împotriva riscului de accidente de mediu și catastrofele naturale de pe coasta .
5 . Facilități îmbunătățite pentru uz public și accesibilitatea la coasta , în conformitate cu criterii de durabilitate .
6 . Recuperare și promovarea patrimoniului cultural asociate cu coasta .
7 . Integrarea eficientă și sistematică a informațiilor despre mediu și cunoștințe în procesul de luare a deciziilor .
8 . Coordonarea între diferitele niveluri administrative pentru a facilita teritoriale coerență și coeziune și apăra interesul colectiv .
9 . Transparența în procesul de management și participare efectivă la planificarea acțiunilor .
10 . Consolidarea financiară a garanta necesar tehnic și economic resurse .
În vederea punerii în aplicare a obiectivelor strategice și specifice diferitelor unelte și instrumente sunt necesare . Instrumentele alese pentru a dezvolta strategii ICZM pentru Spania sunt :
1 . Master Plan pentru Coastal Sustainability ( MPCS )
2 . Observatorul Sustainability pentru Coasta de spaniolă ( CSO )
3 . Acorduri cu regiunile de coastă
4 . Consiliul Național Coast ( CNC )
5 . Achiziționarea de teren pentru protecție și restaurare
6 . Sprijin pentru cercetare și dezvoltare în zonele de coastă
7 . Învățământ , activități de educație și de formare continuă pentru managerii de coastă
Master Planul pentru turismul durabil de litoral ( MPCS )
Master planul pentru durabilitatea turismului litoral este inițiativa Ministerului spaniol al Mediului pentru un plan de acțiune rațional și concertat pentru a garanta o dezvoltare durabilă .
Fazele de MPCS sunt :
1 . Caracterizarea și mediului
2 . Elaborarea de propuneri și măsuri alternative
3 . Evaluarea propunerilor
4 . Elaborarea planului final
În toate cele patru faze participarea investitorilor este planificată , în scopul de a dezvolta acest master plan.
Riscurile asociate ȋn zona Ebro delta sunt:
1. Schimbările climatice
2. Pierderea de zone de cultură de orez (PAC UE 2013)
3. Dezvoltarea urbană neplanificată și excesivă în zone nepotrivite,
4 Riscul asociat cu o dinamică de râu: modificare a debitelor de apă, poluarea,
5. Construcția și punerea în aplicare a noilor infrastructuri fără evaluarea impactului de planificare strategică (parcuri eoliene marine, intensiv acvacultura, etc).
Liniile strategice ale acțiunilor, în funcție MPCS
Ca o concluzie unor strategii de acțiune , în conformitate cu Master Planul pentru trismul durabil de litoral vor fi propuse :
1 . Măsurile care vizează gestionarea de regresie de coastă
• Achiziționarea de teren în zonele predispuse la eroziune și / sau a resurselor naturale crescute valoare
• Propunerea de măsuri de coastă de inginerie pentru a controla sau corecta fenomene de eroziune costieră
• Propunere de instrumente de gestionare a domeniului public
2 . Măsuri pentru controlul și gestionarea poluării
• Programe pentru a restabili calitatea apei și a sedimentelor în mlaștini sare și golfuri
• Planurile de management și modernizarea de tratament hidraulice și apă infrastructuri
• Planurile de management de mediu în zonele portuare
3 . Măsurile care vizează protejarea și refacerea sistemelor de coastă
• Programele de întreținere și restaurare a zonelor de interes natural, inclusiv zonele umede , sisteme de dune , plaje și bluff . Acțiune pus mai departe va depune eforturi în vederea recuperării funcționalității declarant ecosisteme cu hidrologie privire ti , ecologie , precum și alte aspecte .
• Programele de restaurare a secțiunilor sub influența urban : inițiativă de îmbunătățire a rețelei de tratament , controlul și eliminarea deșeuri , corectarea impactului derivate din infrastructurile (zonele portuare , etc ) .
4 . Măsuri care vizează protecția peisajului de coastă
• Programele pentru controlul anumitor activități care generează un impact asupra peisajului litoral: controlul extragerea de construcție uscată material de -a lungul cursurilor râurilor și pe plaje , demontarea maritime structuri , etc
• Propunere pentru a îmbunătăți caracteristicile actuale ale peisajului litoral: Programul de achiziție publică de terenuri , de recuperare de licențe etc.
4.2 Dezvoltarea turismului montan
La nivel global 80 de țări unde se practică schiatul, iar 70 dintre acestea oferă pârtii de ski în aer liber, celelalte 10 oferind doar facilități de tip indoor; aproximativ 2.110 stațiuni de ski se regăsesc la nivel mondial (cu toate acestea, există în jur de 5.000-6.000 de zone în care se poate schia).
Pentru creatorii de vacanțe Spania a fost mult timp în țara cu soare, mare și nisip. Acum, acestă formulă nu mai este de încredere, și se confruntă cu o scădere fără precedent de vizitatori străini, iar autoritățile de turism spaniole iau măsuri drastice. Terenul de Costa del Sol este rebranduit ca o destinație pentru lunile reci, în conformitate un slogan ușor neinspirat, "Iarna în Spania".
Guvernul a promis 500 mil euro pentru a actualiza hotelurile și instalațiile de resort , dar efectele nu vor fi resimțite curând . Acest program , în care legiuni Sloganul evocă tot felul de idei pline de imaginație , care ar putea atrage vizitatorii ȋn extra-sezon cu: spectacole de artă de succes , sporturi de iarnă , vizite culturale în orașe antice și monumente istorice , tururi gastronomice ale unora dintre cele mai bune restaurante din Europa și vinării cele mai spectaculoase .
Dar până în prezent , în conformitate cu o declarative a Ministerului , planul pare mai prozaic . Printre obiectivele sale este de a atrage turiști europeni în vârstă pentru a umple hotelurile ocupate anterior în afara sezonului de pensionari spanioli pe circuite puternic subvenționate .
de spanioli pensionari plăteasc mai puțin pentru vacanțe lungi de litoral de iarnă decât costul de încălzire al casele lor , are de ani de zile success și a adus bucurie pentru milioane de oameni și a menținut în afara sezonului ocupare stațiunile de vară .
Multi turisti straini, au desfigurat plajele spaniole și refugii rurale odinioară, și au plecat în loc să plină expansiune destinații din Turcia, Africa de Nord și Egipt, care sunt 30 la suta mai ieftin. Astfel Spania ȋși ȋndreaptă atenția spre alte piețe de turiști, nu doar pentru cel litoral.
4.3 Dezvoltarea turismului de wellness
Deși în prezent reprezintă o nișă în industria turismului, călătoriile asociate cu menținerea sau refacerea sănătății, a bunăstării personale nu reprezintă o noutate (ex.: călătoriile la Marea Moartă pentru proprietățile terapeutice ale acesteia)
Exită două categorii de turiști de wellness:
– turiștii pentru care wellness-ul reprezintă unica motivație a călătoriilor, destinația fiind aleasă în consecință (turiști primari de wellness)
– turiștii pentru care wellness-ul reprezintă o motivație secundară, aceștia înecrcând să-și mențină bunăstarea în timpul oricărei călătorii, indiferent de scopul principal al acesteia (turiști secundari de wellness).
Spania a devenit noua destinație populară pentru turismul medical și 2012 a fost un an deosebit bun, cu 21868 de turiști internaționali care au vizitat țara pentru motive de sănătate și wellness singur.
Secretarul de stat pentru turism, Isabel Borrego, a declarat la o conferință recent că nu este vorba doar de turiști internaționali, dar chiar și turiști interne, care sunt în creștere numărul zilelor de concediu de spa termale sau excursii legate de sănătate pe care le iau în Spania.
Veniturile generate în mare de turismul medical a făcut autoritățile spaniole șă reconsidere atitudinea lor față de turiști care vizitează țara pentru tratament medical și de sărbători de recuperare. În trecut, autoritățile locale s-au plâns de faptul că acești turiști au puns o presiune asupra resurselor națiunii prin înființarea de case temporare în țară.
Multe beneficii ale sistemului de sănătate spaniol sunt mult mai atractive pentru turisti internaționale decât cele din țările lor respective, în special pentru turiștii din Marea Britanie și Germania, ceea ce face aceste piețe foarte interesant pentru industria turismului spaniol și de marketing.
Spania atrage turiști din Marea Britanie, Germania și în altă parte în mare parte din cauza sistemului său de sănătate. OMS clasat pe locul sistemului de sănătate din Spania ca al 7-lea în lume în 2013, în timp ce cea a Marii Britanii a fost pe locul al XVIII-lea. Timpii de așteptare sunt semnificativ mai scurți, în Spania, în comparație cu Marea Britanie, și standarde ridicate de tratament medical sunt disponibile în țară, la costuri mai mici.
Turismul medical și de wellness sărbători centrate în jurul statiuni termale din Spania au cerințe diferite care profesioniștii din domeniul turismului ar trebui să fie conștienți de deși . Spa și wellness sectorul turismului din Spania atrage vizitatori care sunt în căutarea de a petrece ceva timp departe de casă pentru a întineri și relaxați-vă , pentru a îmbunătăți bunăstarea lor fizică și mentală , și să caute tratamente preventive la spa-uri, statiuni si hoteluri de wellness . Aceste sărbători sunt , de obicei, rezervat ca un pachet .
Sectorul turismului medical are cerințe diferite . Acesta atrage vizitatorii care călătoresc în Spania din străinătate să caute tratamente medicale pentru boli sau pentru interventii chirurgicale cosmetice . Astfel de turiști sunt în căutarea mai accesibile sau mai bună calitate a asistenței medicale de care se pot aștepta la domiciliu . O companie implicată în industria turismului de sanatate va angaja , de obicei, medici autorizate și numai facilități medicale înregistrate participa la acest segment . Profesioniștii din acestea și facilități turistice aliate , inclusiv inchirieri de cazare vor beneficia de creșterea segmentului .
4.4 Strategii de dezvoltare a turismului ȋn Spania
Ȋn ultimii ani, creșterea ocupării forței de muncă ȋn sectorul turismului a fost mult mai mare decât ȋn restul economiei, turismul aducându-și ȋn mod semnificativ contribuția la obiectivul de la Lisabona de a crea locuri de muncă mai numeroase și mai bune. Importanța turismului ȋn cadrul economiei comunitare ar trebui să continue să crească, asteptându-se ȋn următorii ani o creștere anuală a cererii ȋn materie de turism de peste 3%.
A gasi echilibrul adecvat ȋntre dezvoltarea autonomă a destinațiilor si protejarea mediului ȋn care se găsesc acestea, pe de o parte, și dezvoltarea unei activități economice competitive, pe de altă parte, poate constitui o provocare. Cu toate acestea, activitatea Grupului pentru un turism durabil a confirmat faptul că turismul poate, mai mult decât oricare altă activitate economică, dezvoltă sinergii ȋn strânsă interacțiune cu mediul și societatea. Aceasta este cu putință datorită faptului că dezvoltarea destinatiilor turistice este strâns legată de mediul natural al acestora, de caracteristicile culturale, interacțiunea socială, securitatea și bunastarea populatiilor locale. Aceste caracteristici fac din turism motorul principal al conservării și dezvoltării destinațiilor – ȋn mod direct, prin sensibilizarea cu privire le acestea și prin ajutorul pentru venit și, ȋn mod indirect, prin oferirea unei justificări economice pentru furnizarea de sprijin din alte surse.
Tendintele globale și prioritățile se schimba: mai mult ca oricând, marea provocare pentru sectorul turismului este de a fi ȋn continuare competitiv, dar și durabil, recunoscând faptul că, pe termen lung, competitivitatea depinde de durabilitate. Ȋn mod special, schimbările climatice constituie ȋn prezent un aspect fundamental care impune, de asemenea, industriei turismului să ȋși reducă contribuția la emisiile de gaze cu efect de seră, iar destinatților să se adapteze la cerere și la tipurile de turism pe care le oferă.
Pe viitor, turismul european se va axa pe calitatea experienței turiștilor – aceștia vor realiza că destinațiile care acorda o atenție sporită mediului, angajaților și comunitătilor locale sunt cele care, foarte probabil, vor manifesta mai multă grijă pentru turiști. Integrând aspectele privind durabilitatea ȋn cadrul activității lor, părțile interesate din domeniul turismului vor proteja avantajele concurențiale care fac din Europa cea mai atractivă destinație turistică din lume – vor proteja diversitatea să intrinseca, precum și varietatea peisajelor și a culturilor. De asemenea, abordând preocupările privind dezvoltarea durabilă ȋntr-o manieră responsabilă din punct de vedere social, industria turismului va putea oferi produse și servicii inovatoare, de o calitate și valoare sporită.
„Agenda pentru un turism european durabil și competitiv” expusă ȋn comunicare reprezintă indeplinirea unui angajament pe termen lung al Comisiei Europene, angajament sprijinit ȋn continuare de catre celelalte instituții europene. Aceasta se bazeaza pe raportul Grupului pentru un turism durabil și pe rezultatele consultării publice ulterioare. Agenda reprezintă o nouă contribuție la punerea ȋn aplicare a Strategiei de la Lisabona revizuite pentru creștere și locuri de muncă și a Strategiei revizuite de dezvoltare durabilă.
Pentru a stabili un echilibru adecvat ȋntre bunastarea turiștilor, nevoile mediului natural și ale mediului cultural, precum și dezvoltarea și competitivitatea destinatiilor și a ȋntreprinderilor, este necesară o abordare politică integrata și globală, ȋn cadrul careia toate părțile interesate să ȋmpartasească aceleași obiective.
4.4.1 Obiective privind durabilitatea turismului
Cadrul comunitar existent pentru dezvoltarea politicilor economice, sociale și de mediu, bazat pe parteneriatul pentru creștere și locuri de muncă, precum și pe Strategia de dezvoltare durabilă, constituie contextul adecvat pentru realizarea obiectivelor prezentei „agende”: prosperitate economică, egalitate și coeziune socială, protecție a mediului natural și a culturii.
Aceste obiective ar trebui, de asemenea, să ghideze părțile interesate din cadrul turismului european ȋn politicile și acțiunile lor care influențează impactul turismului european și ȋn sprijinirea turismului ca instrument al dezvoltării durabile ȋn țările gazdă.
Ȋn vederea atingerii acestor obiective, trebuie abordate o serie de provocări specifice sectorului turismului. Acestea includ ȋn principal conservarea și gestionarea durabilă a resurselor naturale și culturale, reducerea la minimum a utilizării resurselor și a poluării ȋn cadrul destinațiilor turistice, inclusiv producerea de deșeuri, gestionarea schimbării ȋn interesul bunăstării comunității, reducerea caracterului sezonier al cererii, studierea impactului asupra mediului pe care ăl are transportul local implicat ȋn turism, crearea unui turism accesibil tuturor fără discriminare și ȋmbunătățirea calității locurilor de muncă din sectorul turismului, abordând, de asemenea, ȋn cadrul politicii Comisiei privind migrația, problema angajării unor resortisanți din țări terțe a caror ședere este ilegală. Garantarea siguranței și securității turiștilor și a comunităților locale din zonele turistice reprezintă o altă provocare și, de asemenea, o condiție esențială pentru dezvoltarea cu succes a turismului.
Aceste priorități pot varia ȋn spatiu sau ȋn timp. Prioritatea care li se va acorda, modalitatea ȋn care vor fi abordate, precum și sansele pe care le pot oferi variază de la caz la caz.
Părțile interesate trebuie să continue să anticipeze și să monitorizeze schimbările. Politicile și acțiunile trebuie să țină seama de modul ȋn care cererea și oferta vor fi afectate de provocările ȋn materie de mediu – cum ar fi schimbarile climatice și deficitul de apă-, de dezvoltarile tehnologice sau de alte aspecte politice, economice și sociale de actualitate. Prin urmare, ansamblul provocărilor va fi actualizat ȋn mod periodic, ȋn colaborare cu toate părțile interesate.
4.4.2 Cadru de acțiune
Ȋndeplinirea obiectivelor prezentei agende și abordarea provocărilor menționate vor necesita o acțiune coerentă care poate fi sprijinită de politici publice adecvate: gestionarea durabilă a destinațiilor, integrarea preocupărilor ȋn materie de durabilitate ȋn cadrul mediului de afaceri și sensibilizarea turiștilor cu privire la durabilitate.
Gestionarea durabilă a destinațiilor este esentială pentru dezvoltarea turismului, ȋn special prin planificarea utilizării eficiente a spațiului și a terenului, precum și prin controlul dezvoltării și prin deciziile de a investi ȋn infrastructură și servicii. Garantând faptul că noua dezvoltare a turismului este, ca scară și tip, adecvata nevoilor comunității locale și mediului natural, gestionarea durabilă poate consolida pe termen lung performanțele economice și poziția concurențială a unei destinații. Aceasta necesită un cadru de sprijin care să implice toate părțile interesate de la nivel regional și local, precum și o structură eficientă care să faciliteze parteneriatul și conducerea eficace.
O cerință de bază pentru intreprinderi este de a rămâne competitive. Acțiunile intreprinse ȋn acest scop ar trebui considerate ca parte a procesului de creare a unui caracter durabil, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai importante avantaje concurențiale. Prin urmare, pentru a-și asigura competitivitatea, viabilitatea și prosperitatea pe termen lung, ȋntreprinderile ar trebui să pună mai mult accent pe integrarea deplină a preocuparilor privind durabilitatea ȋn cadrul procesului decizional și ȋn cadrul practicilor și instrumentelor de gestiune ale acestora. Un rol important ȋn acest proces ȋl au serviciile și asociațiile de sprijinire a ȋntreprinderilor.
Ȋn cele din urmă, pentru a ȋnregistra un progres vizibil, cererea, atât din partea pieței activităților recreative, cât și a ȋntreprinderilor, ar trebui sa trimită semnale mai puternice și mai coerente. Este necesară sensibilizarea turiștilor pentru a-și putea dezvolta și consolida capacitatea de a face alegeri ȋn favoarea dezvoltării durabile. Sensibilizarea cu privire la durabilitate și etică poate facilita apariția unor atitudini și practici individuale responsabile din partea turiștilor. Intelegerea crescandă a consumatorilor ȋn ceea ce privește durabilitatea ar putea influența ȋntreprinderile să manifeste interes ȋn această direcție și să acționeze ȋn consecintă.
4.4.3 Pași de urmat
Pentru a atinge obiectivul unui turism competitiv și durabil, Comisia invita toți actorii să respecte urmatoarele principii:
– O abordare globală și integrate
– In planificarea și dezvoltarea turismului, ar trebui să se țină seama de totalitatea impacturilor pe care acesta le are. De asemenea, turismul trebuie să fie bine echilibrat și integrat ȋn cadrul activităților care au un impact asupra societății și mediului.
– Planificarea pe termen lung
– Dezvoltarea durabilă se referă la protejarea nevoilor generatiilor viitoare, precum și ale prezentei generații. Planificarea pe termen lung necesită abilitatea de a susține acțiuni de-a lungul timpului.
– Găsirea unui ritm adecvat pentru dezvoltare
– Nivelul, ritmul și forma dezvoltării ar trebui să reflecte și să respecte caracterul, resursele și nevoile comunităților gazdă și ale destinațiilor.
– Implicarea tuturor părților interesate
– O abordare durabilă necesită participarea amplă și angajată ȋn procesul de luare a deciziilor și de punere ȋn aplicare din partea tuturor părților vizate de rezultate.
– Utilizarea celor mai bune cunostinte disponibile
– Politicile și acțiunile ar trebui să fie elaborate pe baza celor mai bune și recente cunostințe disponibile. Ȋn intreaga Europă, ar trebui ȋmpartășite informațiile privind tendințele și efectele turismului, precum și competențele și experiențele.
– Reducerea și gestionarea riscurilor (principiul precauției)
– Ȋn cazul in care există incertitudini cu privire la rezultate, ar trebui realizata o evaluare completă și luate măsuri de prevenire pentru a evita producerea de efecte dăunatoare asupra mediului sau a societății.
– Repercutarea efectelor asupra costurilor (utilizatorul și poluatorul plătesc)
– Prețurile ar trebui să reflecte costurile reale pentru societate generate de activitățile de consum și de producție. Aceasta măsură nu vizează numai poluarea, ci și utilizarea de echipamente care generează costuri semnificative de gestiune.
– Stabilirea si respectarea limitelor, acolo unde este cazul
– Ar trebui recunoscută capacitatea limită a anumitor situri și regiuni, iar acolo unde este cazul, ar trebui să existe voința și capacitatea de a limita dezvoltarea turismului și numărul turiștilor.
– Realizarea unei monitorizări continue
– Durabilitatea presupune ȋnțelegerea efectelor și vigilența cu privire la acestea, pentru a putea aduce schimbările și ȋmbunătățirile necesare.
Mai multe părți interesate au recunoscut deja importanța durabilității și depun eforturi pentru a-și ȋmbunătăți prestarea. Ȋn ciuda acestor eforturi, este necesar a se realiza progrese ȋn continuare. Pentru a obține rezultate mai semnificative, inițiativele existente și cele viitoare ar trebui să conlucreze ȋn mod mai vizibil și sinergic.
Prezenta „Agendă” urmărește consolidarea unui astfel de proces voluntar și continuu. Acesta ar trebui ȋncurajat de către toate părțile interesate din domeniul turismului din Europa: diferitele niveluri ale administratiei – autorități locale, organizații de gestionare a destinațiilor, regiuni, state membre – precum și Comisia Europeană, ȋntreprinderile, turiștii și orice alt organism pot stimula, sprijini și influența turismul.
Domeniul turismului implică o multitudine de părți interesate din sectorul privat și din cel public ale caror competente sunt descentralizate. Prin urmare, este foarte importantă respectarea principiului subsidiarității și folosirea unei abordări verticale, de la baza spre vârf, care să implice acele părți interesate care au competenta și puterea de a acționa și care contribuie ȋn mod voluntar la punerea ȋn aplicare a Agendei.
Acesta este motivul pentru care se va pune accentul pe acțiunea comună la nivelul destinațiilor, desfasurată ȋnsă ȋn cadrul unor politici și acțiuni naționale și comunitare de sprijinire.
Grupul pentru un turism durabil a creat un cadru de acțiune atribuind responsabilități vaste și atribuții specifice unor diferite grupuri de părți interesate de punerea ȋn aplicare a agendei ȋn ceea ce privește cele trei elemente esentiale mentionate anterior – destinații durabile, ȋntreprinderi durabile și turiști responsabili – și provocările identificate.
Părțile interesate din sectorul turismului sunt solicitate să accepte responsabilitățile respective și sunt invitate să profite de posibilitățile pe care le oferă durabilitatea ȋn calitate de potențial motor pentru inovare și creștere.
Părțile interesate ar trebui să-și ȋmpărtașească cunoștințele comunicând rezultatele pozitive și negative obținute, ȋn vederea consolidării legăturii dintre obținerea și difuzarea cunoștințelor și punerea ȋn aplicare a practicilor durabile și competitive. Ȋn acest scop, părțile interesate ar trebui să stabilească o cooperare structurată și periodică la nivelurile la care activează cel mai mult – fie la nivelul destinațiilor, fie la nivel regional, național, european sau internațional – și să discute cu privire la durabilitate ȋn cadrul acestor structuri de cooperare.
Ȋntreprinderile mici și microȋntreprinderile joacă un rol fundamental ȋn turismul european, ȋnsă riscă, datorită dimensiunii lor, să fie mai puțin pregătite să integreze aspecte privind dezvoltarea durabilă și să le lanseze pe piața ca parte integrantă a activității lor. Prin urmare, se solicită intermediarilor relevanți să transmită mesajele esențiale ale prezentei Agende catre ȋntreprinderile mici și microȋntreprinderi și să faciliteze contribuția acestora la punerea ȋn aplicare a Agendei.
4.4.4 Rolul Comisiei Europene
Comisia ȋși recunoaște responsabilitatea de a acționa și va pune ȋn aplicare inițiative la scară europeană ȋn cadrul unei abordări progresive, prin furnizarea unei valori adaugate la nivel european către parțile interesate din sectorul turismului, ȋn același timp respectând pe deplin repartiția competentelor, astfel cum este prevazută ȋn Tratat.
Prezenta Agendă va orienta activitățile viitoare ale Comisiei ȋn domeniul turismului și ȋn toate celelalte domenii de acțiune care au impact asupra turismului și caracterului său durabil. Ȋn acest scop, Comisia se bazează pe Grupul pentru un turism durabil.
Comisia va continua cooperarea ȋn domeniul turismului cu țările vecine (Europa de Est și regiunea MED) și cu țările din cadrul PEV (Politica Europeană de Vecinatate) și va sprijini ȋn continuare țările ȋn curs de dezvoltare cu venituri mici și medii prin intermediul investițiilor străine directe ale Uniunii Europene și a societăților mixte ȋn sectorul turismului.
Comisia Europeană are ca obiectiv ȋmbunătățirea vizibilității și a recunoașterii bunelor practici de către cetățenii europeni și societate, precum și stimularea cunoașterii și ințelegerii practicilor care asociază ȋn mod sinergic durabilitatea și competitivitatea.
Comisia organizează deja conferințe și ȋntreprinde studii de cercetare pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la anumite provocări, cum ar fi facilitarea deplasării tinerilor, a persoanelor ȋn vârstă și a celor cu nevoi speciale prin intermediul unor inițiative cu caracter social și accesibile din domeniul turismului, precum și cu privire la metodele de lucru care ar putea fi aplicate la nivel local și regional (de exemplu, un studiu privind impactul marilor evenimente culturale si sportive asupra IMM-urilor axate pe turism). Ȋn special, manualul privind spațiul de profesionalizare ȋn turism reprezintă o inițiativă practică menită să sprijine implicarea instituțiilor bazate pe cunoaștere ȋn cadrul unei abordări construite pe consens care vizează ȋmbunătățirea prestării IMM-urilor și a potențialului uman din sectorul turismului la nivelul destinațiilor.
Comisia va continua să atragă atenția actorilor creatori de cunoaștere (de exemplu, universități, institute de cercetare, observatori publici și privați) asupra provocărilor durabilității turismului european. Aceasta va facilita cooperarea actorilor și va ȋncuraja educația formală și non-formală ȋn domeniul turismului. Va ȋncuraja mobilitatea ȋn intreaga Europa prin sprijinirea formării și angajării transnaționale, a schimburilor și dezvoltării de metode, materiale și continuturi de formare, inclusiv integrarea principiilor durabilității ȋn cadrul programelor de formare.
Angajamentul la nivel local și regional va fi sprijinit prin intermediul stabilirii de alianțe ȋntre diverse tipuri de destinații (de exemplu, destinații rurale, de coastă, de munte, urbane) dedicate gestionării durabile instituite de precursori și deschise participării tuturor celorlalte părți interesate. Comisia Europeană va sprijini consolidarea sau crearea de platforme – utilizând, de asemenea, noile tehnologii – care vor permite schimbul de ȋnvățăminte ȋn urma bunelor sau relelor practici, precum și ȋmbunătățirea colaborării dintre sectorul turismului și alte sectoare conexe. Ȋncurajarea schimbului de bune practici ȋn materie de gestionare durabilă a destinațiilor (de exemplu, abordarea problemei caracterului sezonier și a prelungirii sezonului turistic) poate contribui ȋn mod semnificativ la competitivitatea destinațiilor turistice. Aceste platforme ar putea permite o abordare mai specifică care sa reflecte caracteristicile teritoriale și economice ale destinațiilor.
Forumul european anual privind turismul oferă, de asemenea, o platformă pentru schimbul de opinii și consolidarea colaborării dintre toate părțile interesate ȋn ceea ce privește aspectele legate de relaționarea durabilității și a competitivității turismului european.
Pentru a consolida colaborarea cu și dintre statele membre, rapoartele anuale trimise de acestea Comitetului consultativ pentru turism vor fi utilizate pentru a facilita schimbul și difuzarea de informații privind, de asemenea, modul ȋn care politicile și actiunile lor protejează durabilitatea turismului.
Nevoia de a cunoaște mai bine și mai rapid evoluția turismului ȋn Spania poate fi satisfacută, pe de o parte, prin culegerea și furnizarea de date statistice și geografice, iar, pe de altă parte, prin activitatea observatorilor existenți sau a unor noi observatori. Astfel de informații ar putea facilita monitorizarea provocărilor esențiale, ȋn special a celor importante pentru IMM-uri ȋn relație cu angajarea forței de muncă și caracterul sezonier.
Ȋn cele din urma, Comisia invită organizațiile internaționale (UNWTO, UNEP, UNESCO etc.) să contribuie la acest proces prin identificarea sinergiilor dintre câmpul lor de activitate și Agenda Europeană.
4.4.5 Promovarea destinațiilor de excelență
Comisia va continua să pună ȋn aplicare proiectul pilot „Destinații europene de excelență” (EDEN). EDEN promovează noile destinații europene și oferă sprijin destinațiilor care urmăresc dezvoltarea turismului ȋntr-o manieră ȋn care să asigure durabilitate socială, culturala și de mediu. Ȋn fiecare an, se alege o temă diferită pentru atribuirea premiului. Comisia va facilita crearea de rețele ȋntre destinațiile premiate, cu scopul de a ȋnlesni schimbul de bune practici la nivel european și a ȋncuraja alte destinații să adopte modele similare de dezvoltare turistică durabilă.
De asemenea, Comisia va consolida imaginea și modul ȋn care este percepută Spania ca destinație turistică de o excelență calitate și caracterizată de durabilitate. Ȋn acest scop, Comisia va colabora cu Comisia europeană a turismului și organizațiile naționale de turism pentru a elabora o strategie adecvată care să implice și utilizarea site-ului internet dedicat destinatilor turistice europene.
4.4.6 Instrumente financiare
Comisia europeană recunoaște necesitatea de a acorda sprijin financiar părților interesate pentru a favoriza punerea ȋn aplicare a Agendei. Există deja la nivel european oportunități ȋn acest sens, cum ar fi posibilitatea ca statele membre și toate regiunile să finanțeze proiecte ȋn domeniul turismului prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională. Practicile durabile și inovatoare din sectorul turismului constituie deja criterii prioritare ȋn cadrul obiectivelor diferitor instrumente financiare europene – ȋn special, fondurile politicii de coeziune (Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit, Al șaptelea program-cadru CE pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrație (ȋn cadrul căruia prioritatea esențială privind schimbările climatice include impactul asupra turismului) – precum și ȋn cadrul programului Leonardo da Vinci prin introducerea unei măsuri specifice pentru ucenici și tinerii implicați ȋn ȋnvatamantul profesional și un proiect ȋn desfățurare, care analizează și dezvoltă calificarile din sectorul turismului. Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP) sprijină, de asemenea, competitivitatea ȋntreprinderilor din UE și, ȋn special, a IMM-urilor. Comisia va facilita popularizarea modalităților ȋn care instrumentele financiare comunitare existente au fost și pot fi utilizate ȋn acest scop de către diferite părți interesate din domeniul turismului.
4.4.7 Durabilitate si competitivitate
O serie de politici și acțiuni europene existente pot avea o influență puternică asupra turismului și a caracterului său durabil și pot contribui ȋn mod semnificativ la abordarea provocărilor esențiale. Impactul politicilor generale, precum politica ȋn materie de mediu, transport, angajare sau cercetare, poate fi diferit de la un teritoriu la altul datorită caracteristicilor specifice fiecărui teritoriu. Comisia ia și va lua ȋn continuare ȋn considerare nevoile diferitelor teritorii.
Participarea amplă a părților interesate la procesul de consultare privind viitoarea politică maritimă a UE a demonstrat interesul și sprijinul acestora pentru acțiune la nivel european ȋn direcția unui turism maritim și de coastă mai durabil și mai competitiv. Ca raspuns la preocupările manifestate, abordarea integrată a politicii maritime va constitui baza pentru elaborarea actiunii de consolidare a durabilității și competitivitatii sectorului. Ca prim pas, Comisia se va concentra asupra sectorului turismului de coastă și va evalua efectele segmentelor cu dezvoltare rapidă, cum ar fi turismul de croazieră, prin examinarea relatiilor dintre industria croazierelor, echipamentele portuare, porturile de agrement și alte industrii maritime, precum și efectele problemelor legate de concurența dintre exploatările terestre și cele maritime din zonele de coastă.
Zonele montane necesită politici prospective de dezvoltare rurală care să ȋntegreze atât cerințele de conservare a acestui mediu natural deosebit, cât și bunăstarea durabilă a locuitorilor. Comisia recunoaște nevoia de a conserva moștenirea naturală bogată a multor zone montane vulnerabile.
Zonele rurale investesc ȋn turism pentru a-și diversifica economiile, necesare creșterii, ocupării forței de muncă și dezvoltării durabile. Acestea oferă adevărate posibilități, fie ȋn calitate de locuri atractive ȋn care se poate trăi și locui, fie ȋn calitate de rezervor de resurse naturale sau ca peisaje de o deosebită valoare. Ȋn acest context, se impune asigurarea coerenței politicilor comunitare, crearea de sinergii ȋntre acestea, conservarea mediului natural și protejarea zonelor rurale.
Turismul poate contribui, de asemenea, la dezvoltarea durabilă a zonelor urbane prin sporirea competitivitatii ȋntreprinderilor, satisfacerea nevoilor sociale și conservarea mediului cultural și a mediului natural. Pentru a inregistra succese ȋn toate zonele, destinațiile urbane trebuie sa adopte o abordare globală bazata pe principiile dezvoltării durabile și recunoscută și sprijinită de politicile publice la toate nivelurile, inclusiv la nivel european.
CONCLUZII
Pentru Spania turismul reprezintă un domeniu de activitate extrem de important în prezent, având un ritm de creștere superior celorlalte sectoare ale economiei, sector care a demonstrat de-a lungul timpului că are capactitatea de a se reface sau a depăși situații conjucturale nefavorabile.
Efectele negative ale turismului, în special asupra mediului natural al destinațiilor turistice, impun luarea unor măsuri în concordanță cu cerințele și principiile dezvoltării durabile. Trebuie asigurat cadrul unei dezvoltări durabile a turismului care să asigure un echilibru între protejarea și conservarea mediului natural, socio-cultural și satisfacerea exigențelor turiștilor și comunităților locale. Dezvoltarea conceptului șii a ideii de turism durabil a reprezentat în acest context un pas extrem de important, argumentat de necesitatea valorificarea rațională a resurselor naturale, a patrimoniului cultural și a tradițiilor locale, precum și de îmbunătățirea nivelului de trai a comunităților locale din regiunile de destinație turistică.
Experiența internațională a demonstrat că este necesară abordarea viitoarelor strategii de dezvoltare a turismului din perpectiva durabilității chiar și în cazul unor țări dezvoltate precum Spania. Practic, în condițile actuale, nu mai putem concepe dezvoltarea acestui sector fără a ține cont de principiile durabilității și de indicatorii dezvoltării durabile. Organizațiile naționale au încercat să susțină turismul durabil prin elaborarea unor materiale sau prin crearea unor etichete ecologice, care să susțină și să promoveze atât ideea de durabilitate cât și furnizarea unor produse și servicii de caliate și în conformitate cu normele de protecție a mediului.
Acțiunile de conservarea și protejare a mediului înconjurător au jucat un rol important în dezvoltarea turismului. Din ce în ce mai mulți prestatori de servicii turistice introduc în politicile de dezvoltare practici ale managementului durabil, astfel încât activitățile pe care le desfășoară să aibă un impact cât mai scăzut asupra mediului. Deasemenea, bunăstarea comunităților locale este o componentă importantă a acestor politici, punându-se accent mai ales pe angajarea în activitățile turistice a populației locale, precum și consumul de produse obținute la nivel local.
Este bine de știut că promovarea turismului durabil joacă un rol extrem de important, de aceea multe dintre afacerile de turism din Spania au site-uri prin care informează potențialii consumatori cu privire la calitatea și durabilitatea serviciilor turistice pe care le oferă. Acestea contribuie prin diverse forme la informarea publicului larg cu privire la importanța pe care o are conservarea și protejarea mediului înconjurător.
BIBLIOGRAFIE
Dinu Mihaela, Mihălcescu C., Dodu Patricia, Pețan Ioana, Negricea C., Dude Roxana, Impactul turismului asupra mediului: Indicatori și măsurători, Edit. Universitară, București 2005
Patrichi Ioana, “Agrementul și Animatia în Industria Turismului, Edit. ProUniversitaria, București, 2009
Patrichi Ioana, “Turism Durabil – O nouă perspectivă”, Edit. ProUniversitaria, București, 2012
Patrichi Ioana, Turism Internațional. Evoluție, particularități, tendințe. Edit. ProUniversitaria, București, 2013
Botezatu C., Mihălcescu C., Iacob I., “Sisteme informatice cu baze de date ȋn turism”, Ed. Universitară, București 2011
Enciclopedia Universală Britanica, vol 4
Enciclopedia Universală Britanica, vol 9
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/files/studies/structural_funds/sf_spain_en.pdf
http://en.wikipedia.org/wiki/Blue_Flag_beach
http://ro.wikipedia.org/wiki/Geografia_Spaniei
http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Ordesa_y_Monte_Perdido
http://tecnotur.es/index.php/areas-tecnologicas-tecnotur/turismo-sostenible-tecnotur
http://timp-liber.acasa.ro/vacante-calatorii-291/ce-ar-trebui-sa-stii-despre-plaja-blue-flag-13918.html
http://www.consilierturism.ro/topuri/cele-mai-importante-atrac%C8%9Bii-turistice-din-spania-i
http://www.eukn.org/Spain/en/E_library/Economy_Knowledge_Employment/Urban_Economy/Specific_Sectors/Tourism_Recreation_Culture/Regeneration_through_culture_Bilbao_Spain
http://www.iet.tourspain.es/es-es/elinstituto/informaciongeneral/paginas/default.aspx
http://www.infotour.ro/ghid-turistic/altele/podul-roman-din-cordoba-2835
http://www.infotour.ro/ghid-turistic/altele/zidurile-calle-cairuan-din-cordoba-2837
http://www.infotour.ro/ghid-turistic/catedrale-si-biserici/catedrala-din-valencia-3015
http://www.infotour.ro/ghid-turistic/catedrale-si-biserici/marea-moschee-din-cordoba-2834
http://www.infotour.ro/ghid-turistic/gradini-si-parcuri/gradina-botanica-din-valencia-3019
http://www.infotour.ro/ghid-turistic/palate-si-castele/palatul-marchizului-dos-aguas-din-valencia-3016
http://www.infoturism.ro/atractii-turistice/10-cele-mai-populare-destinatii-turistice-din-span/
http://www.odyssea.eu/odyssea2010/PDFs/strategie-europeenne-pour-plus-de-croissance-et-d-emploi-dans-le-tourisme-cotier-et-maritime-en.pdf
http://www.perpedes.albamont.ro/Arii%20protejate%20-%20management.pdf
http://www.protectedplanet.net/sites/Donana_National_Park_State_Network
http://www.redeuroparc.org/programaestrategico2020.jsp
http://www.segittur.es/es/proyectos/proyecto-detalle/Europe-Senior-Tourism/#.U5brsvmSxe8
http://www.spania-online.ro/
http://www.sustenmechanism.com/index.php/component/content/article/495-fueib-links/108-sustainable-tourism-links-national-and-regional-spain-and-balearic-islands?lang=en
http://www.xtb.ro/Educatie/Invata-despre-Piete/Actiuni/Actiuni-Spania/Economie-Spania
ANEXE
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4
Anexa 5
Anexa 6
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Perspective de Dezvoltare a Turismului In Spania (ID: 144112)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.