Performantele Economice Specifice Unor Culturi Melifere

Cercetare cu privire la performantele economice specifice unor culturi melifere

CUPRINS

Lista figurilor

Lista tabelelor

Introducere

Care ar putea fi efectul particular și general al cercetărilor efectuate?

Ex: Calitatea vieții în spațiul rural este determinată de performanțele economice înregistrate de exploatațiile agricole care la rândul lor determină direct și indirect calitatea vieții pe plan național și internațional. ………………………………………….

În consecință, cercetările destinate creșterii performanțelor exploatațiilor agricole pot contribui la dezvoltarea socio-economică a arealului în care evoluează și în final la îmbunătățirea calității vieții ……………………..

Care este scopul cercetărilor prezentate în lucrare?

Ex: Cercetările prezentate în lucrarea de față are drept scop determinarea impactului fondurilor europene asupra exploatațiilor agricole din Regiunea NE ………………..

(de obicei scopul lucrării este și titlul lucrării)

Care sunt obiectivele specifice ale cercetării?

Ex: Scopul cercetării a derivat în două obiective specifice. Primul obiective se referă la determinarea efectelor utilizării fondurilor europene asupra rentabilității și siguranței exploatațiilor agrocole. Al doilea obiectiv constă în identificarea cauzelor care au determinat efectele negative induse de accesarea fondurilor europene.

De ce este necesară această cercetare?

Ex: Necesitatea cercetării care a condus la realizarea acestei lucrări este dată de imperativul sectorului agroalimentar în perioada de post-aderare care presupune îmbunătățirea nivelului rentabilității și siguranței investițiilor realizate prin accesarea fondurilor europene în cadrul exploatațiilor agricole….

…………………………………

Cine poate utiliza rezultatele cercetării?

Ex: Rezultatele obținute pot fi utilizate de către managerii exploatațiilor agricole care intenționează să realizeze investiții prin accesarea fondurilor europene………….

De asemenea, aceștia cunoscând problematica legată de implementarea proiectelor cu finanțare europeană vor putea preîntâmpina eventualul impact negativ pe care l-ar putea produce…

……………………..

Mulțumiri (opționale):

Îmi exprim deplina gratitudine față de Dl/D-na …………….. pentru aportul adus la furnizarea informațiilor necesare pentru realizarea acestei lucrări…………………………….

Colegilor cu care am colaborat la realizarea unor cercetări comune de teren ……………………….

PARTEA I CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL I

ASPECTE TEORETICE

1.1. Aspecte teoretice cu privire la potențialul melifer sub aspect calitativ și cantitativ

Un exemplu important de cercetare care a avut ca obiectiv determinarea potențialului melifer este cel realizat în regiunea montana din nordul Rezervatiei Calakmul a statului Campeche (Mexic) unde a fost studiata fenologia de ȋnflorire. Cel puțin 100 specii de plante sunt vizitate de albine, din care au fost indentificate cel putin 67 de genuri și 31 de familii. Producția de miere din această regiune depinde de ȋnfloririle multiple din padure, care se deosebesc de alte zone, unde o mare parte din producția de miere depinde de arealul pe care albinele ȋl frecventează. Apicultura ȋn zonă are o activitate istorică, care ȋn prezent reprezintă o activitate alternativă ce poate fi comparată cu conservarea resurselor naturale . Atȃt rezultate obținute ȋn timpul evaluării sezoniere de nectar, secreția de la Ballota Nigra, Prunella Vulgaris și Lamium Album ȋn perioada din timpul zilei pȃnă ȋn septembrie 1997, ȋn regiunea de pe langa Belgrad au aratat că producerea de nectar este un proces complex fiziologic ȋn funcție de specie și caractere iar ȋn mare masură de condițiile de mediu prezente ȋn habitat, secreția de nectar era crescută dimineața pȃnă după-amiază, atunci cȃnd condiițiile de dezvoltarea plantelor au fost optime, ȋn timp ce o scădere a umiditații relative a aerului a permis secreția de nectar maximă ȋntre orele 12 și 14 pm. la toate plantele monitorizate. Secreția de nectar a scăzut după-amiază după ce nivelul maxim a fost atins.

Producția de nectar a scăzut odată cu vremea ploioasă și vȃnt, ca urmare a combinației nefavorabile a condițiilor microclimatice din habitate, temperaturile scăzute, ȋn special umiditare relativă ridicată a aerului, ȋn luna august. La toate cele trei specii, analizele comparative au demonstrat că secreția de nectar din B. Nigra a avut o creștere ȋn două habitate diferite de mediu nu au evidențiat o relație strȃnsă ȋntre producția de nectar și schimbările de mediu, cu excepția secreției de nectar mai intensivă ȋntr-un habitat ȋnsorit și cu o temperatură mai mare. Dependența secreției de nectar ȋn perioada de anteză s-a stabilit, deoarece plantele secretă mai mult nectar la ȋnceputul pȃnă la sfȃrșitul antezei(septembrie). Ȋn mod excepțional, secreția de nectar de la B. Nigra, are o perioadă lungă de ȋnflorire ce a durat pȃnă la sfȃrșitul lunii octombrie și a fost continuă pe parcursul sezonului. S-a ajuns la concluzia că producția cea mai mare de nectar ȋn timpul unei zile la plantele monitorizate a fost la Prunella Vulgaris iar la polul opus cu cea mai mică producție a fost L. Album.

Un alt studiu a avut drept scop de a ȋnforma pe cei interesați de proprietățile medicinale și aromatice de profitabilitate a plantelor Perilla Frulescens(L.) Britton(Laminaceae). Perilla este o plantă medicinală și comestibilă de origine asiatica, ce a fost recent introdusă ȋn regiunea Piedmont din nord-vestul Italiei, ea fiind folosită la alergii, contra tumorilor dar și ca antioxidant ,de aceea este și utilizată pe scară largă ȋn alimentația umană. Sau colectat o serie de date privind culturile de Perilla din regiunea Piedmont. Inclusiv practicile agricole, profitabilitatea culturii și valoarea ei ca plantă meliferă, ușurința de cultivare, eficiența economică, cererile medicinale și valoarea ei meliferă au facut din Perilla o plantă de interes economic ȋn Italia.

Mierea este un produs strȃns legat de tipurile de flori căutate de albine atȃt din cauza aromei cȃt și din cauza compoziției din zonele de producție. Principalele caracteristici ale produselor finale sunt influențate ȋn mare parte de condițiile climatice , sol dar și de activitățile umane. Insula Italiană, Sardinia, este situată ȋn centrul Bazinului Mediteranian avȃnd o marime de aproximativ 24000km, fiind caracterizată prin vegetație naturală dar și agricultura excesivă reprezentată ȋn mare parte de ramura agro-pastorala. Sunt și unele zone cu agricultură excesivă unde se utilizează produse chimice pentru insectele polenizatoare. Insula reprezintă cadrul natural ideal pentru producția mierii de calitate, reprezentȃnd cea mai mare parte naturală. Plantele melifere din Sardinia sunt ȋn jur de 200 de specii,astfel, producȃndu-se diferite tipuri de miere atȃt monoflorală cȃt și polifloră. Producții din Asphodelus ramosus (asphodel), Thistle(grup de plante cu flori) și Strawberry-tree( arbore de capsuni) și alte plante mediteraneene cum ar fi Eucalyptus (eucalipt) și Citrus. Lucrare raportată la catalogul descriptiv al mierii monofloră și polifloră din Sardinia, pentru fiecare tip se oferă informații botanice, organoleptice, fizico-chimice și caracteristici melifere.

Scopul acestui studiu a fost de a analiza flora cu potential melifer din regiunile Ubirata și Nova Aurora-PR dar și de a analiza probe de miere colectate lunar. S-au inregistrat 208 de specii de plante aparținand a 66 de familii. Familiile care au potențial melifer ridicat au fost: Asteraceae, Myrtaceae și Solanaceae. De asemenea ȋn probele de miere au fost observate circa 80 de tipuri de polen, cele mai multe fiind caracterizate ca ,,heteroflorale". Plante cultivate, ca Glycine max (soia) și Eucalyptus spp.,au fost reprezentate doar ȋn unele luni ale anului. Peste 50% dintre tipurile de polen au fost reprezentate de speciile indigene din regiune, cum ar fi Schinus Terebinthifolius, Baccharis sp. Alchornea triplinervia, Parapiptadenia rigida, Hexaclamys edulis, Zanthoxylum sp. și Serjania sp., ceea ce indica importanța vegetației native pentru supraviețuirea coloniilor.

O dată cu creșterea populației, a speciilor de polen dar și a mierii produsă și gestionată ,coloniile de albine au fost introduse in trei ecosisteme. Ȋncepȃnd de la 30 august 2000 pȃnă ȋn mai 2002 experimentele au fost efectuate la Canlubang Industrial Estate, ȋn orașul Bay și ȋn Makiling Forest Reserve, reprezentȃnd mediile industriale, agricole și forestriere. S-a inregistrat o creștere a populației de Apis meliferă ȋn agro-ecosistem mai mare decȃt ȋn mediile industriale și forestriere. Abundența de plante melifere ȋn agro-ecosistem a sporit o creștere a populației de Apis melifera. Speciile native de Apis cerana și Apis dorsata, au afectat negativ creșterea de colonii Apis melifera ȋn ecosistemul forestier atȃt prin agresiunea lor cȃt și prin provocarea furtișagurilor. Acarienii, Varroa destructor, boala puetului și păsările prădătoare au fost observate ȋn toate regiunile. Dintre cele trei medii, albinele au ȋnregistrat creșterea populației și producție de miere ȋn agro-ecosistem. Ȋn ecosistemul industrial s-au ȋnregistrat urme de plumb și crom ȋn probele de polen. Daltamentin si cipermetin au fost absente ȋn miere și polen , abia ȋn probele din agro-ecosistem unde au fot ȋnregistrate cincizeci și unu de tipuri de polen și nu s-a obținut nici o sursă de polen care să predomine. S-au ȋnregistrat șapte surse de polen secundare: Hygrophila lancea, gen Acanthaceae, genuri de Convolvulaceae, Mimosa diplotricha varietatea diplotricha, Mimosa pudica și tipuri de leguminoase. Din familile leguminoaselor au fost majoritatea tipurilor de polen. A existat și o suprapunere ȋntre tipurile de polen din ecosistemul industrial și agro-ecosistem. Ȋn ciuda diversității dintr-un ecosistem forestier Apis melifera nu a reușit să extragă nectar și polen din toate speciile melifere exotice fapt care a indicat că Apis melifera nu are capacitatea de a se adapta la speciile naturale silvice și la cele tropicale.

Studiile au relatat faptul că resursele melifere s-au schimbat ȋn Franța ȋn ultimii cincizeci/șaizeci de ani, atȃt la culturile de ceriale, oleaginoase și prașitoare cȃt și la producția de furaje (anuale și multianuale), ȋn această perioadă s-au introdus culturi foarte utile pentru albine cum ar fi rapița și floarea soarelui ȋn timp ce altele se cultivă pe arii restrȃnse sau au dispărut. Totodată cu simplificarea rotației culturilor se ajunge la un deficit de aprivizionare ȋn polen și nectar atȃt ȋn cantitate cȃt și ȋn calitate. Numai aceste schimbări nu pot cauza mortalitatea excesivă de albine dar are loc o destabilizare a coloniilor și o slăbire generală a acestora, ȋn special ȋn zonele de producție. Prin urmare datorită creșterii populației practicile agricole au suferit schimbări majore ȋn ultimile decenii pentru satisfacerea nevoilor de consum atȃt prin produse abundente dar și ieftine .

Ȋn studiile de laborator s-a demonstrat unele disfuncții ale sistemului digestiv și i ȋn comportamentul albinelor de ȋnvățare la albinele individuale tratate cu inhibatorul Bowman-Brik(BBI) , un inhibator de protează care este exprimat doar la unele plante modificate genetic. Obiectivul a fost acela de a vedea și detecta modificările comportamentale ale acestui inhibitor la albinele de colonie, menținute ȋn condiții de laborator. S-a ȋnființat un experiment la alegere, care s-a bazat pe 150 de indivizi și s-a realizat peste 7700 de vizite pe flori. Numărul mediu de vizite consecutive pe oră nu a fost foarte diferit atunci cȃnd s-a administrat soluția de zaharoză amestecată cu 100g BBI, doză aproape egală de nivelul ei din plantă. Procedura propusă aici ar putea fi o formă de procedură ȋn familie deosebit de relativă pentru evaluarea riscului de impact asupra albinelor a inhibatorilor de protează sau ale transgenelor care eventual ar putea fi exprimate ȋn plantele melifere.

Puțin ne este cunoscut faptul că o parte din uleiurile comerciale s-ar putea folosi ca ingredient pentru ȋmbunătățirea furajelo furajelor artificiale pentru mierea de albine. Pentru testarea și calității lor gustative sau dacă albinele melifere au interes asupra lor s-au adăugat ȋntr-un polen scăzut de grăsime cunoscut atractiv pentru albine. S-a adăugat 2% ulei peste conținutul polenului ȋn ulei, la un nivel aproximativ jumătate de cea a unei plante melifere. Din cele 27 de uleiuri de plante care s-au ȋncercat doar cel din semintele de in și ulei de nucă de cocos ȋmbunătățit cu polen au fost consumate de albine pe o scară semnificativ de mare (p <0.05) decȃt polenul ȋn sine. Alte uleiuri adăugate la polen care au avut consumabilitate mare au fost, uleiurile din : secară, migdal, semințe de struguri,masline, caise, legume amestecate, ulei esențial de portocale (EO), acid linoleic, soia,avocado, semințe de muștar,susan. Altele nu pot fi consumate: ricin, arahide, acid oleic, pește, floarea soarelui, tărȃțe de orez, EO lavandă. La 2% din cele 4 uleiuri esențiale s-au dovedit a fi semnificative dar nu pot fi consumate de albine.

Odată cu trecerea timpului atȃt familiile de albine cȃt și producția de miere ȋn Europa, au prezentat semne de slăbiciune și de scădere. Observațiile subliniază faptul că insectele polenizatoare globale sunt ȋn continuă scădere. Conservarea habitatului insectelor are un aspect esențial, care nu poate fi tratat. Initial Politica Agricola comună europeană ar putea fi o oportunitate pentru apicultură și ȋn general pentru conservarea insectelor polenizatoare. Suprafețele semănate corespunzator ar putea oferi diferite și importante surse de nectar și polen. Urmărirea agro-mediului are un impact pozitiv asupra insectelor polenizatoare, oferindu-le adăpost și hrană. Favorabile și pentru calitatea apei prin reducerea de azot și a peisajelor prin ȋnflorit eșalonat. Datorită reglementărilor europene, zonele necultivate vor trebui să fie semănate ȋn mod spontan sau artificial. Speciile permise sunt ȋnregistrate ȋntr-o listă care poate fi modificată ȋn funcție de regiune. De exemplu ȋn Franța, problemele specifice au fost generate pe baza cadrului general,ȋn scopul de a ȋndeplini anumite situații: florile destinate pentru a proteja biodiversitatea și protejarea calitații apei. Normele europene și regulamentele, precum și practicile agricole ȋn ceea ce privește plantele melifere, trebuie să evolueze, ȋn scopul de a ajuta populațiile de insecte pentru a se dezvolta. Ȋn zonele necultivate ar trebui o insămȃnțare cu specii melifere ceea ce ar conduce la promovarea apiculturii și a protecției biodiversității atȃt ȋn Franța cȃt și ȋn Europa.

1.2. Metode de cercetare a potenrialului melifer

Sa-u efectuat analize palinologice de miere si polen de la Apis melifera situate in Golful Guanabara din statul brazilian Rio de Janeiro. Laguncularia racemosa este specia care se gaseste in abundenta in aceasta zona dar si Avicennia tomentosa. Analiza polenului a aratat ca albinele au mai vizitat si alte specii de plante cum ar fi cele ruderale si ierburi. Sa recunoscut 27 de tipuri de polen care apartineu la 22 de familii de plante cum ar fi cele din urmatoarele familii: Asteraceae, Euphorbiaceae, Fabaceae, Myrtaceae si Arecaceae. Au fost si specii nectariforme ca: Croton sp., Eucalyptus sp., Eupatorium maximilianii, Mimosa pudica. Polenul tipic vegetatiei de mangrove (arbusti si copaci) cu exceptia Lagunccularia racemosa, care au fost rare in probele de polen si miere. Acest fapt reflecta tulburarea mediului local, precum si valoarea speciilor invadaroare de plante bune pentru albine.

Nectarul secretat de florile Ziziphus sa studiat prin eliminarea si masurarea nectarului la fiecare 4 ore, timp de 2 zile de la 88 de flori de la 4 arbori si la alte 120 de flori zaharul acumulat a fost masurat la sfarsitul stadiului de inflorire. Masatotala de zahar nectar a fost determinata in conformitate cu tehnica de spalare. Cantitarea totala de zahar nectar a fost calculata prin inmultirea numarului de flori de pe fiecare copac si media de zahar nectar secretat de floare. Masa medie de zahar produsa pe floare in esantioane consecutive a fost de 0.79+/-0.54 mg/floare. Masa medie de zahar pe floare la fiecare 4 copaci investigati a fost de 1.43+/-0.53 mg, 0.72+/-0.27 mg, 0.94+/0.39 mg si 0.37+/-0.29 mg, diferenta a fost semnificativa. Nectarul acumulat, masa medie de zahar pe floare a fost de 0.55+/-0.23 mg si valorile medii pentru florile de Ziziphus spina-christi au fost de 0.69+/-0.26 mg, 0.41+/-0.16 mg, 0.51+/-0.16 si 0.53+/-0.21 mg variatii statistic semnificative. Masa medie a zaharului nectar acumulat de la cele 120 de flori la sfarsitul stadiului de inflorire a fost semnificativ mai mica decat cantitatile acumulate prin calcularea secretiilor repetate (0.79+/-0.54 mg). Conform acestui studiu, un copac de Ziziphus este estimat pentru a produce aproximativ 900 kg miere/ha ( interval 550-1300kg). Aceste cifre indica potentialul ridicat de productie de miere. Secretia de nectar a fost corelata pozitiv cu temperatura, indicand adaptarea copacului la climatele calde

Material si metode

Studiul a fost realizat la ferma King in cadrul uiversitatii Saud, Riyadh, Arabia Saudita in septembrie 2011- martie2012 pe zile inzorite fara ploaie.

Fenologie

Pentru acest studiu s-au facut observatii pe patru arbori. De la fiecare copac au fost etichetate cinzi flori sau observat si inregistrat deschiderea anterelor, stigmatizarea receptica si secretia de nectar. Stigmatul a fost determinat prin monitorizarea in diferite etape: verde stralucitoare si rumenie la vatful stigmatului.

La monitorizare sa folosit lentile de mana si microscoape binoculare stereo. Stadiile florii au fost analizate la fiecare doua ore de la deschiderea florii pana la sfarsitul infloritului, timp de patru zile consecutive.

Dinamica secretiei de nectar

Secretia de nectar si directia acesteiaau fost determinate in doua moduri. In primul rand, pentru a determina daca este sau nu se initiaza secretia de nectar, si de asemenea se indentifica momentul de varf al secretiei de nectar, unde nectarul a fost indepartat in mod repetat si masurat pe cand in al doilea experiment a implicat masurarea nectarului acumulat la sfarsitul perioadei de inflorire.

Indepartarea repetata si masurarea concentratiei de nectar.

Masuratorile repetate de nectar 19, 16, 19 si 34 din pomii 1, 2, 3 si 4 ( un total de 88 de muguri ) au fost etichetate si puse in saci de plasa (Wyatt si colab. , 1992). Nectarul a fost indepartat la fiecare patru ore, in timpul unei zile( de la 06.00, 10.00, 14.00 si 18.00h) timp de doua zile consecutive. Nectarul a fost colectat cu ajutorul tehnicii de spalare Mallick (2000). Microclimatele din zona de studiu insumeaza temperaturile din timpul zilei de 30/35°C ceea ce duce la o evaporare rapida si face nectarul foarte concentrat si vascos (>72% zahar) si conducand la o cristalizare rapida pe suprafata florii. Din aceste motive a fost dificil de a masura si elimina volumul nectarului secretat cu ajutorul unei micropipete. Dificultati similare s-au mai intalnit la masurarea volumului de nectar folosind tot o micropipeta la Eucryphia lucida (Ettershank si Ettershank, 1993). Prin urmare, pentru a estima cantitatea de zahar pe flori s-a folosit o micropipeta calibrata si 10 ml apa distilata pentru nectarul de pe suprafata unei flori. Florile au fost eliminate pentru a se evita contaminarea cu nectar a unor tesuturi fluide.

Apa a fost lasata sa dizolve zaharul de pe suprafata florii. Apa a fost lasata acolo pentru aprozimativ un minut, pentru a se evita evaporarea rapida si concentrarea solutiei. Atunci cand solutia a fost recuperata, nu sa constatat o crestere in volum ci sa constatat ca nectarul a fost in mare parte mai vascos sau in forma cristalizata. Zaharul dizolvat in apa distilata nu a avut nici o schimbare semnificativa de volum. Sa constatat ca volumul recuperat a fost uneori mai mic decat cel adaugat, pentru ca in unele solutii au fost retinute de tensunea superficiala a tesuturilor florale. Deoarece zaharu dizolvat in 10 ml apa, concentratia solutiei reflecta faptul ca din cei 10 ml apa din ,, bazinul,, floral a fost folosita pentru estimarea totalului de zaharuri presupunand un volum de 10 ml. Concentratia solutiei a fost masutata cuu ajutorul temperaturii unui reflactometru digital. Refractometru a fost calibrat cu apa distilata. Penrtu fiecare floare sa folosit cate un nou tip de micropipeta. Pentru procedura de esalonare repetata si pentru a se evita re-masurarea continutului de zahar care ar fi putut ramane din perioada precedentei secretii, dupa fiecare floare analizata a fost clatit/spalat de cate trei ori prin adaugarea a 10 ml apa distilata.

Masurarea concentratiei de necatar din proba

Un total de 120 de boboci florali au fost etichetati si pusi in saci de panza. Florile etichetate au fost de la aceleasi ramuri si copaci, utilizanduse pentru repetari esalonate. Concentratia de zahar din nectarul acumulat a fost masurat la sfarsitul perioasei de inflorire si s-au mentinut aceleasi proceduri pentru repetarile esalonate.

Determinarea mesei de zahar

Masa de zahar de nectar secretat a fost calculata din volumul si concentratia solutiei masurate. Pentru aceasta avem formula ( masa/masa totala, zahar g/100g solutie) au fost convertite in masa/volum, folosind un tabel de coversie Weast (1986). Cantitatea medie de miere, care poate fi obtinuta de la un singur arbore a fost estimata din numarul mediu de flori de pe pom si masa medie de zahar de pe flori, calculate prin proceduri similare ca cele ale Masierowska (2003) si Kim si colab.(2011). Prin urmare totalitatea mugurilor floriferi au fost numarati in cinci serii aleatorii pe m de suprafata pentru patru copaci. Bofocii florali au fost numarati devreme in perioada de inflorrire si sa incercat ca aceste flori sa fie ferite de umbra. La copacii de Ziziphus, toate florile apar aproximativ o data. Numarum mediu de flori pe pom a fost estimat prin multiplicarea suprafetei medii a curonamentului si numarum de flori de pe m . Suprafata medie a coronamentului a fost obtinuta prin masurarea a 10 copci acoperiti. Masurarea sa facut manual folosind un dreptunghi (2m-3m) cu rama de lemn. Cdrul a fost in continuare impartit in sase unitati egale cu 1 utilizand grila de sarma. Cand sa ridicat desupra solului cadrul dreptunghiular a fost fixat cu un bat lung pentru a ajunge la inaltimea coronamentului. Suprafata superioara (A) a boltei a fost estimata prin masurarea diametrului coroanei si sa calculat prin A = πr2 .

Masa totala de zahar carepoate fi obtinuta de la un copac a fost estimata prin inmultirea numarului mediu de florri de pe copac si masa medie de zahar de pe floare, iar acest lucru a folosit la estimarea cantitatii de miere de pe floare, care poate fi obtinuta pe copac si hectar de padure. Rezultatele au fost comparate intre copaci, si , de asemenea, intre acumularile repetate de nectar, dar au fost inregistrati si factorii de mediu ( umiditate relativa si temperatura aerului).

Analiza statistica

Pentru a compara masa de zahar secretat de o floare la 4 ore de pe diferiti copaci, s-au efectuat o serie de masuratori repetate si o analiza de varianta. Inainte de analiza, normalitatea si omogenitatea, variantelor date au fost verificate folosind teste Kolmogorov-Smienov si Levere. Eterogitatea variatiilor a fost eliminata dupa transformarea radacinei patrate a datelor (Kolmogorov-Smirniv si Levene).

Studiiile s-au realizat in conditii naturale, la specii mixte din zona de padure din apropierea Belgradului, precum si intr-un camo experimental in primavara anului 2013. Pentru determinarea potentialului melifer s-au luat trei specii melifere care infloresc in lunile martie, aprilie si mai si au fost alese: Lamium maculatum ( urzica moarta), Lamiastrum galeobdolon (arhanghelul galben) si Ajunga reptans( goarna comuna). Pentru a se analiza influenta parametriloor microclimatici, populatiile naturale ale acestor specii au fost scoase in campuri experimentale. Indicile productiei de nectar arata calitatea plantelor si este reprezentata pe o scara de la 1 la 4 (1-nectar minimal, 2-planta melifera buna, 3- foarte buna, 4-excelenta).

Intensitatea secrtiei de nectar a fostdeterminata in mod ditect prin metoda Kuliev (1951). Nectarula a fost luat cu sticla (diametru de 0.5 sau 0.6 mm) fara a distruge nectarul. Lungimea coloanei de nectar a fost masurata cu hartie milimetrica. Rezultatele au fost transformate in ml ( ) prezentand valoare medie a masuratorilor repetate.

Productia de nectar a celor trei specii melifere s-a masurat in apogeul perioadei de inflorire. Inflorescentele s-au acoperit cu plasa fina sau pungi de plastic perforate (20×20 cm) pentru 24 de ore inainte de indepartarea nectarului si intre masuratprole de la o zi la alta (de 6 ori), pentru a preveni influenta vizitatorilor, vantului sau ploii. Flori individuale au fost selectate in mod aleatoriu de la diferite inflorescente. Au fost incluse doar flori complet deschise fara semne de sinescenta. Estimarea productiei de nectar, bazata pe protectia florilo cu saci timp de 24 de ore, este semnificativ mai mica decat sumele produse de flori care au fost vizitate de mai multe ori in timpul zilei. Prin urmare, suma totala de nectar acumulata zi de zi afost obtinuta: eliminarea nectarului periodic de pe flori in timpul zilei si valoarea medie a masuratorilor unice. Concentratia de zahar a fost masurata cu refractometrul imediat dupa recoltarea nectarului o data pe zi la ora 10:00. Dinamica diurna a producerii de nectar a fost calcutala pe plante din doua zone ecologice diferite, prin masurarea cantitatii de nectar secretat la intervalele orare de la 08:00 la 18:00. In momentul recoltarii nectarului s-au analizat si parametrii microclimatici: temperatura si umiditatea aerului.

Perioada de inflorire sa inregistrat de la inceputul infloriirii de fenofaza si prin utilizarea datelor din literatura de specialitate( Josifovi si colab., 1977). Estimarea plantelor de pe metrul patrat sa efectuat prin numararea lor din interiorul ramei din lemn.

La monentul colectarilor de nectar, masuratorile microclimatice au fost efectuate in ambele parti, la 10 si 100cm deasupra solului la intervale din 2 in 2 ore incepand de la 08:00 pana la 18:00: temperatura aerului e fectuat cu termometrul, umiditatea relativa a aerului efectuata cu higrometru si evaporarea cu evapometrul. Intensitatea evaporarii desctie volumul de vapori de pe suprafata frunzelor, masurata din 2 in 2 ore. La aceeasi intensitate de evaporare se arata nivelul de umiditate al aerului si favorizarea conditiilor specifice pentru transpiratie.

Apiflora cuprinzand 34 de specii de padure si plante de lunca care au fost studiate cu scopul evaluarii potentialului melifer. Plantele melifere au fost analizate indvidual din punct de vedere al fenologiei de inflorire, abundenta dar si cantitatea de nectar si polen, precum si productia de mana. Copacii notabili pentru productia lor de mana in cantitati bune au fost Pinus nigra Arnold, Picea sp. Fagus sylvatica Linnaeus, Populus tremula Linnaeus, și Quercus cerris Linnaeu. Deoarece vegetatia din zona de studiu este dominata de padure si foarte putin erbacee, o importanta mare o are inflorirea esalonata incepand de primavara devreme cu culesuri de polen si nectar dar si toamna ca sursa de mana. (unele specii care la noi in zona nu sunt) .

Caracteristicile morfo fiziologice ale florii de Rapita, cum ar fi, productia de nectar, miere si seminte precum si vizitele albinelor au fost studiate cu scopul de a evolua potentialul melifer al acestei culturi dar si interesul de a poleniza. Calculul teoretic al randamentului maxim de miere a aratat ca, cantitatea de miere extrasa este cu mult mai mica decat potentialul de productie. Sa constatat ca mierea de albine polenizatoare a crescut randamentul productia de seminte la rapita cu circa 12%, comparativ cu celelalte tratamente la care au fost exclusi polenizatorii.

Sau inrgistrat vizite pe teren pentru observarea de vizite polenizatoare care au fost efectuate in timpil fazei de inflorire deplina, o data pe saptamana, in lunile aprilie si mai 2009. Studiul a fost pe o suprafata de 10 ha semanate in cultura comerciala de Brasica napus subsp. Napus, soi kwc’’Triangle’’, studiul sa desfasurat in Belgrad,Serbia. Solul a fost de tip gleic. Regiunea studiata are o clima temperat continentala cu precipitatii medii de 43.4mm, cu temperatuta medie de 17.4°C si umiditatea de 68%. Datele au fost obtinute de la serviciul Hidrometeorologic din Serbia.

Perioada de inflorire, durata de viata a florilor si dezvoltarea lor a fost studiata la 25 de boboci florali din 5 plante. Florile au fost studiate de la inceputul formarii mugurelui pana la primele semne de ofilire. Au mai fost observate si caracteristicile inflorescentei, numarul de ramuri laterale si numarul de flori pe ramura si planta. Numarul de plante pe hectar a fost determinat printr-o metoda standard de pe parcele de dimensiuni de 1/1m care au fost prelevate la intamplare pe diagonala culturii de rapita. Pe baza acestor date sa calculat numarul de flori de pe hectar.

Aria suprafetei petalei a fost considerata si platforma de aterizare si a fost masurata folosind scotch transparent pe hartie alba care a fost scanat (ScanExpress A3 600 Pro USB; Mustek Systems, Taiwan, R.O.C.); procentul de zona neagra a imaginii de la digitalele alb-negru a fost calculata cu ajutorul programului de software Adobe Photoshop CS5 (Adobe Systems, San Jose, CA).

Prezenta urmelor invizibile de nectar au fost investigate pe fotografii realizate cu Nikon D70 si camere digitale D200(Nikon, Tokyo, Japonia), modificate pentru fotografii UV prin inlocuirea ambalajului filtrului intern cu fereastra transparenta de sticla- UV transparent. Un aparat UV-Nikkor 105 mm cu obiectiv f/4.5 cu Baader U 2 filtru (www.Baader-Planetarium.com) a fost utilizat pentru capturi UV si ca sursa de lumina sa folosit un Nikon SB-140UV Flash.

Productia de nectar si zahar concentrat in nectar.

Cantitatea de nectar a fost masurata a doua zi de viata a florii. Analiza de productie de nectar a inclus urmatorii parametri: suma totala diurna de nectar de pe flori, dinamica diurna a secretiei de nectar, rata de secretie si concentratia de zahar din nectar.

Pentru estimarea productiei totale de nectar de zi cu zi, se colecteaza nectarul in fiecare dimineata la ora 7 si suma reprezinta cantitatea de nectar acumulata in 24 de ore colectat de pe o floare acoperita cu plasa fina timp de 24 ore referindu-se la productia de nectar de pe o floare nevizitata. Pentru dinamica diurna a secretiei de nectar, sa masurat volumul de nectar la intervale de 3 ore in timpul zilei ( de la 7 pana la 19). Florile au fost acoperite intre masuratori pentru a preveni vizitatorii. Suma nectarului de pe floare reprezinta productia de nectar de pe o floare vizitata frecvent.

Nectarul a fost colectat din 10 flori folosind metoda microcapilaritatii ( McKenna si Thomson 1988). Volumul de nectar a fost exprimat in microlitri.

Concentratia de zahat din nectar (m/v) (n=10) a fost determinata folosind un reflactometru portabil B&S (Bellingham & Stanley, Basingstoke, Hants, Marea Britanie).

Analiza morfo-anatomica a florilor nectarifere

Pentru a analiza pozitia, dimensiunea, forma si structura de suprafata a nectarului am examinat ovarul prin microscop stereo (model M60, Leica Microsystems, Wetzlar, Germania_ si microscop electronic de scanare (model JSM-35; JOEL, Tokyo, Japonia). Analiza structurala a tesutului nectariflor, observat la lumina si microscopie de fluorescenta, a fost etectuat pe o serie de sectiuni longitudinale si transversale.

Microscopie optica

Pentru studiul anatomic al tesutului nectarilor, exterior (mediu), parti ale florilor (sepale, petale si seminte) s-au indepartat si resturile ramase din flori (ovar si receptacul) au fost fixate in formol acetic. Tesutul a fost modificat cu ajutorul metodei stabdard de parafina (Ruzin 1999). Sectiuni longitudinale goase de 6-10 mmau fost studiate pe un Leica SM1000 R microton si colorate cu albastru. Probele au fost examinate prin microscopie optica (modelul DC 300, Leica Microsystems). Masuratori pentru dimensiunea celulei au fost efectuate in software IM1000.

Microscopia de fluorescenta

Pentru examinarea tesutului vascular din nectar, flori proaspete au fost atent sectionate ci o lama de ras si tesutul nefixat a fost observat la un microscop DMLS Leica cu epifluorescenta.

Polenul a fost observat folosind o solutie apoasa de (1mg/ml) de colorat fluorescent carboxifluorescentina ( Grignon si colab. 1989; Viola si colab. 2001) si examinate prin fluorescenta microscopica folosind un filtru I3 (BP 450-490nm).

Frecventa albinelor

Observatiile privind frecventa vizitelor de albine s-au efectuat la plante alese la intamplare situate la 100 m de stupi, la intervale regulate (7 zile) in timpul infloririide sezon. S-au numarat albinele la intervale de 10 minute pentru fiecare 3 ore care au vizitat florile numarate, in plus fata de numarul de albine care au vizitat plantele marcate, am inregistrat si numarul de flori vizate de aceleasi albine si numarul total de flori deschise pe planta. Procentul de flori vizitate intr-un interval de 10 minute la 3 palnate alese la intamplare a fost estimata in raport cu numarul total de flori deschise pe planta, dupa cum a sugerat Dafni si colab. (1988).

Randament de miere

Patruzeci de stupi au fost plasati langa campul de cultura, si la sfarsitul sezonului de inflorire mierea extrasa sa cantarit. Estimativ productia de miere pe ha reprezinta potentialul de miere obtinut, teoretic, pe ha de cultura in timpul unui sezon de inflorire. Randamentul potentialului melifer a fost calculat prin luarea in considerare a zaharului din nectar, producerea de nectar pe florile vizate atat o data pe zi cat si de cinci ori pe zi, numarul mediu de plante pe unitatea de suprafata, numarul total de flori pe planta pe sezon si durata de viata in functie de metoda de calcul.

Productia de necar pe hectar pe zi (Pz) sau productie pe sezon (Ps) se calculeaza altfel:

Pz(l/ha)=Vf(µl) x No x P x 10-6; sau

Ps(l/ha)=Vf(µl) x Nt x d(zile) x P x10-6

Unde Vf = nectar de zi cu zi sau diurn cantitate/floare, No= numarul de flori deschise pe planta, Nt= numarul total de flori pe planta pe sezon, d=durata de viata a florii, P numarul de plante pe hectar, si 160 este pentru a transforma microlitri in litri.

Randamentul potentialului de miere pe hectarpe zi sau sezon (PYz si PYs), presupunand ca toate florile au fost vizitate, se va calcula dupa urmatoarea formula:

PYz= Vz x C x K sau PYs= Vs x C x K;

Unde: PYz= potentialul randamentului de miere pe zi (kg/ha), PYs=potentialul de miere pe sezon (kg/ha), C= corectia de zahar din nectar( g/ml) si K=1,25 este coeficientul de transformare a zaharului din miere ( Ion et al. 2007).

Potentialul randamentului de miere pe zi sau pe sezon, pe baza de procent de flori vizitate (Pyzv sau Pysv) a fost calculata ca:

PYzv= PYz x Nv sau PYsv= PYs x Nv;

Unde PYzv=potentialul pe zi (kg/ha) bazat pe procentul de flori vizitate, PYsv=potentialul de miere pe sezon (kg/ha), bazat pe procentul de flori vizitate si Nv=numarul vizat de flori deschise.

Randament de seminte

Productia de seminte la plantele vizitate de albine afost comparata cu cea a plantelor alogame, plante selectate pe doua loturi de 1m . Inainte de faza de floare se lasa deschis pana la sfarsitul perioadei de inflorire, plantele din lotul martor au fot izolate de albine acestea fiind inchise in custi de 1/1/1.5m cu plexiglass transparent pe partea superioara si nailon pe partile laterale. Plantele cu albine au fost cultivate intt-o zona marcata cu nici o intervetie fitosanitara, plantele din ambele loturi au fost recoltate manual. Dupa recoltare, urmatoarele parti ale plantei au fost analizate: numarul de silicve pe planta, numarul de seminte pe siligve si masa a1000 de boabe. Cinci plante din din fiecare lot au fost examinate.

Analizele statistice

Analizele sunt ezprimate ca o medie ± deviatia standard. S-au efectuat statistici desctiprive si testul Kurskal-Wallis folosind programul statistic NCSS(Hintze 2001)

Capacitatea de productie a unei zone melifere este in functie de mai multi factori: numarul, abundenta si importanta valoare a indicelui melifer ceea ce influenteaza productia de stup. Obiectivele studiului au fost de a evalua influenta factorilor ecologici asupra productiei. Au avut loc observatii directe lunare de cercetare a hranei de albine si analiza cantitativa a vegetatiei din jurul stupinei. Au avut loc doua perioade de flux de miere, in primul flux de miere a avut loc in sezonul uscat si a fost dominat de flori de specii lemnoase iar in fluxul al doilea care a aparut la sfarsitul fluxului ploios si a fost dominat de plantele ierboase ceea ce a dus la o medie de 15 kg de miere intr-un an per stup, existand relatii intre greutatea stupului si numarul de specii si melifere si de asemenea intre greutatea stupului si abundenta acestor specii.

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA UNITĂȚII CERCETATE

2.1. Amplasare geografica

Județul Neamț este situat în partea central estică a României, între paralelele 46º40’ și 47º20’ latitudine nordică și meridianele 25º43’ și 27º15’,longitudine estică.Ocupă o poziție care se suprapune,în parte,Carpaților Orientali,Subcarpaților Moldovenești și Podișului Moldovenesc limitîndu-se la nord cu județul Suceava,la vest cu județul Harghita,la sud cu județul Bacău iar la est cu județele Iași și Vaslui.

Principalele unități de relief ale județului Neamț sunt situate in trepte,cu înălțimi ce descresc de la vest spre est de la 1904 m în vîrful Toaca din muntele Ceahlău și 180 m în luca Siretului.

Vecini:

• la nord și nord-vest județul SUCEAVA

• la est județele IAȘI și VASLUI

• la sud județul BACĂU

• la vest județul HARGHITA

Teritoriul comunei Romani de afla in partea sudica a Judetului Neamt, pe valea paraului Romani si a afluentilor lui, in zona colinara subcarpatica a Moldovei; mai exact in Depresiunea Cracau-Bistrita.

Mosia comunei se invecineaza la nord-est cu comuna Secueni, la est cu comunele Moldoveni si Bahna, la sud cu orasul Buhusi, in sud-vest cu comuna Costisa, la vest cu comuna Podoleni, iar la nod cu comuna Margineni-Neamt.

Pozitia geografica a comunei Romani pe harta jud. Neamt asa cum rezulta din citirea punctelor de coordonate 46⁰46’ si 46⁰52’ latitudine nordica si 26⁰39’ si 26⁰45’ latitudine estica si sud-estica.

Teritoriul comunei Romani face parte din zona subcarpatica colinara ce inchide la est depresine subcarpatica Cracu-Bistrita. Cea mai mare parte a teritoriului comunei se desfasoara in zona de inseurare situata intre dealul Marginenilor si masivil Runc-Buhusi, inseurare care a fost folosita din timpuri vechi drept cale de acces dinspre valea Bistritei spre valea Siretului.

Alitudinea medie a reliefului vatiaza intre 280-320m. Inclinarea versantilor este cuprinsa intre 1⁰, si ajung la peste 20⁰ in relieful austiformdin teritoriu si chiar mai mult in fruntea Dealului Cetatuia din fata satului Silistea.

Figura 2.1 Harta județului Neamț

2.2 Conditii natutale

Ansamblul factorilor naturali, începând cu cei fizico-geografici și până la tipurile și starea de fertilitate a solurilor, formează "oferta ecologică" a unui teritoriu, aceasta definind într-o primă fază vocația pentru o anumită folosință și un anumit profil de producție, în cazul când pe terenurile respective urmează a se desfășura activități agricole.

Trăsăturile actuale de relief sunt determinate de influența cumulată a factorilor fizico-geografici și antropici (climatici, hidrologici, biologici, pedo-geografici), care au acționat de-a lungul timpului și le-au supus acțiunii de transformare.

Temperatura:

Elementul principal al climei are un rol deosebit de important datorita faptului ca, duce la modificari spectaculoase in intreg ansamblul peisajului geografic care il afecteaza.

Regimul termic este de tip temperat continental cu puternica amprenta estica. Regiunea comunei Romani este transversata de izoterma anuala de 9⁰C, deci cu doua grade mai putin de cat media pe tara de 11⁰C.

Temperaturile medii lunare cele mai ridicate, se inregistreaza in luna iulie care se ridica in medie la aproximativ 20⁰C.

Cea mai coborata temperatura ar fi in jur de -29/31⁰C.

Normal, temperaturile negative fregvente se inregistreaza in a 2 jumatate a lunii decembrie si tin pana aproape de sf lunii februarie uneori si mai tarziu. Astfel ca in medie numarul zilelor cu inghet ar cam de aproximativ 130 zile pe an.

Precipitatiile:

Reteaua hudrografica

Este slab reprezentat, fiind alcatuita din paraul Romani si afluentii acestuia, cu un regim de alimentare de natura pluviala si mai putin nivala. Panzele freatice se gasesc la adancimi ce variaza intre 0.5-20 m si sunt cantonate in depozite sarmantiene si in conurile de dejectie. Alimentarea lor este bogata datorita rocilor permanente de la suprafata: pietrisuri, nisipuri si luturi loessoide.

Un element dinamic cu rol foarte important atat in ceea ce priveste modelarea reliefului, dar mai ales pentru activitatea agricola si a covorului vegetal.

Regunea comunei Romani, se incaderaza in zona cu precipitatii medii anuale ce variaza intre 500-600mm/an. Aceasta demonstreaza ca ne situam sub media pe tara care este de 640 mm. Cantitatea medie care cade intr-un an este suficienta pentru necesarul agriculturii, daca ar fi rational repartizate in timp. In realitate, datorita interventiei altor factori, se inregistreaza mari variatii de la un anotimp la altul.

Ploile sunt de durata, peste media pe tara, in semenstrul cald avand o medie de 150-170 minute, insa cantitatile de apa produse de ploaie sunt moderate (6-8mm), avand si intensitate moderata.

Luna cu maxim de zile cu diferite cantitati de precipitatii este de regula luna mai.

Precipitatiile sub forma de zapada isi fac aparitia la sfarsitul lunii noembrie si dispar la sfarsitul lunii martie. Aceasta perioada variaza de la an la altul putand fi mai scurta sau mai lunga. Zapada are un rol de protectie a solului si mai ales a semanaturilor de toamna. Topirea zapezii are loc o data cu sfarzitul lunii februarie in unii ani, dar obisnuit in a doua decada a lunii martie.

Vanturile:

Vaturile au un caracter diferit in funcrie de miscarea maselor de aer si de directia din care bat. Din cauza variatiei vantului ca intensitate,ditectie, durata, avem ierni mai blande sau mai aspre, veri mai ploioase sau secetoase. In timpul iernii predomina circulatia aerului dinspre N, N-E, aer de factura est-continentala sau polara. Vantul care transporta acest aer este crivatul. Acesta coboara foarte mult temperaturile, viscoleste zapada de pe camp si o aduna in obstacole sau in forme negative de relief.

Totusi in timpul iernii se face simtit si curentul de aer oceanic sau Baltic care aduce importante cantitati de precipitatii solide.in timpul vetii predomina Atlanticul in lunile mai-iunie, cand cad si cele mai importante cantitati de apa, foarte necesare perioadei de vegetatie a culturilor agricole.

In anii cand aceste vanturi bat mai putin si de instaleaza mese de aer nord-african asistam la perioade de seceta.

Pe langa aceste vanturi locale mai ales vantul de miaza zi care vine dinspre baltile Dunarii si localnicii ii spun ,, vantul de jos”.

Umezeala relativa

Depinde de cantitatea de vapori de apa existenti in atmosfera, de temperatura aerului, de circulatia atmosferica, altitudine, caracteristicile active, erc.

Comuna Romani se incadreaza in zona cu umezeala relativa ce variaza intre 80-84%.

Nebulozitatea

Reprezinta gradul de acoperire nu nori, in comuna de inregistreaza cea mai ridicata nebulozitate in luna decembrie (7,3) si cea mai sczuta in luna august si septembrie (4,8 resoectiv 5)

Numarul cel mai mare de zile senine se inregistreaza in octombrie, iar numarul cel mai mic in noembrie si decembrie.

Durata de stralucire a soarelui

In comuna Romani aceasta depaseste 2000 de ore.

Presiunea atmosferica

Este in general rezultatul pozitiei in altitudine, a radiatiei solare si a circulatiei generale ce se produce la transversarea teritoriului de diferite formatiuni baltice. Presiune medie anuala este de app 990 mb.

Roua se formeaza prin condensareavaporilor de apa existenti la partea inferioara a atmosferei, pe suprafata activa, racita prin radiatie in timpul noptilor senine si linistite, din anotimpul cald. Anual de inregistreaza aproximativ 60 de zile cu roua, iar lunile cu cele mai frecvente forme de roua sunt septembrie si octombrie.

Grindina se formeaza in prezenta unui camp baric anticiclonal. In medie se inregistreaza cam 1.4 zile cu grindina pe an. Cu o frecventa remarcabila a fenomenelor de grindina este in perioade aprilie-august.

Ceata este fenomenul meteorologic pus in evidenta prin aglomerarea de picaturi foarte mici de apa, sau cristale extrem de mici de gheata, care plutesc in aer si prin reducerea vizibilitatii in directie orizontala la mai putin de un km. Ceata se inregistreaza in toate lunile anului, cu fregventa cea mai mare in lunile de iarna; ianuarie si decembrie ( 11-12 zile). In medie anual pe teritoriul comunei Romani, se inregistreaza cca. 60 zile cu ceata.

Bruma este un fenomen specific sezonului rece: toamana si primavara, daca conditiiile meteo –sinoptice ii permit sa se produca, bruma se poate remarca prin efectele negarive exercitate asupra vegetatiei. Anual de inregistreaza in medie 33 zile de bruma.

Chiciura reprezinta o depunere de cristale de gheata care formeaza un strat afanat de diferite obiecte in special pe cele suspendate sau verticale. Chiciura este prezentata in lunile de iarna, fiind in medie, anual de 9.6 zile.

Solul

Pe teritoriul comunei Romani sunt prezente soluri din clasele: molisolurilor, argiloiluvisoluri, hidromorfe, neevoluate.

1. Clasa molisolurilor.

Prezente sunt cernoziomurile argiloiluviale prin cernoziomul argiloiluvial tipic( Citi) si cernoziomul argiluvial pseudorenzinic ( Cipr); soluri cenusii prin solul cenusiu tipic (Chti) si solil cenusiu pseudorendzinic ( Chpr); pseudorendzinele prin pseudorendzine cambice (Srca).

2. Clasa argiluvisoluri

Din aceasta cauza sunt prezente: solul brun argiloiluvial cu sol brun argiloiluvial tipic si sol brun luvic.

3. Soluri neevoluate

Din aceasta grupa se gasesc : regosolul, aluvial, erodisolul si coluvisoluri.

Vegetatia spontana si cultivata

In ceea ce priveste vegetatia ierboasa perena se prezinta sub 2 aspecte: pe pajistile din imediata apropiere a padurii, predomina Agrostis tenuis si Festca rubra, iar din pajistile de deal din vestul teritoriului predomina Agrostis tenuis si Festuca sulcata. In general proportia dintre graminee si leguminoase este de aprozimativ 2.5 . Pe langa cele 2 specii mentionate mai sus mai intalnim, pirul cretat, urechea porcului, trifoiul rosu, etc. Din loc in loc se intalnes palcuri de arbusti ca: macies, paducel, mur de miriste, lemn raios.

Productia pajistilor este sub posibilitati din cauza ca se folosesc o mare incarcatura de animale pe o unitate de teren mare precum si o expluatatie nerationala. O imbunatatire a lor si imbinata cu o exploatatie rationala ar duce la obtinerea de rezultate mai bune.

Plante toxice mai fregvente sunt: matraguna(atropa belladonna), macul (papaver rhoias), cucuta (conium maculatum), coada calului (equisetum sp.), stanjenelul (iris sp.), pojarnita (hypericum sp.), loboda( ahiplex), bozul (sambuculus ebulus).

Plante ruderale( nefurajere sau slab furajere)mai frecvente sunt:urzica (urtica urens) urzica moarta (urtica doica), laptele cainelui (euphorbia sp.), traista ciobanului, nalba ( malva pusilla) palamida (cirsium lappa), palamida, brustur (arhium lappa).

Importanta vegetatiei

In afara de importanta econimica propriu-zisa, vegetatia spontana joaca un rol hatarator in mentinerea echilibrului natural al mediului inconjurator.

Si in comuna Romani defrisarile efectuate de-a lungul timpului au determinat modificari asupra celorlalti componenti ai mediului: apele freatice si de suprafata si-au redus mult debitul, fauna padurilor s-a micsorat simtitor, unele specii fiind pe cale de disparitie.

Padurea are un rol important in purificarea atmosferei, crearea unui mediu recreativ si de agrement.

In componenta vegetariei spontana intra si un numar insemnat de plante medicinale cu o valoare mare economica.

2.3 Obiecte de acrivitate

A.F Andrei are ca obiect principal de activitate cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a plantelor melifere iar ca obiect secundar cresterea taurinelor si apicultura.

Figura nr 2.2 Amplasarea geografică a fermei AF Andrei

2.4 Suprafata cultivata

In aceasta perioada analizata, PFA Andrei Dumitru, avea in folosinta 75 de hectare.

Tabelul nr. 2.1

Structura suprafețelor pe culturi în anul 2014

Firma se axeaza in prealabil pe producerea de seminte dar are in vedere si producerea de furaje pentru zootehnie si o mica parte pentru activitatea albinelor si acumularea de produse principale apicole, unde la cea din urma se incearca o extindere si o dezvoltare a ramurii apicole atat pe plan local cat si national.

2.5 Echiparea tehnica

In perioada analizata unitatea isi desfasura activitatea cu urmatoarele utilaje agricole:

Tabelul nr. 2.2

Masinile si echipamentele detinute de unitate in anul 2014

Acestea sunt:tractor 120 CP si unul de 65 CP, comnina Class Dominator 86 dotata cu echipament de prasitoare si ceriale de toamna ambele cu tocator, cultivator pe 8 randuri, semănatoare de păioase pe 29 de rînduri,plug reversibil cu 3 trupițe,semănatoare de plante prășitoare pe 6 rînduri,balotieră pentru baloți cilindrici lățime de 1,2 m, cositoare mecanică 1,85 m, greblă mecanică lățime de 5 m, remorcă agricolă 6 tone, remorca pentru transport baloti 2 tone, instalatie de erbicidat 600kg, mig ingrasaminte 500kg, cisterna vitansa 5 tone, 22 familii de albine, centrifuga apicola inox 3 rame.

Tractorul este prevăzut cu sistem de control al patinării,accesoriu care servește deasemenea pentru reducerea costului de carburant, evitîndu-se astfel fenomenul de patinare care generează de obicei consumuri suplimentare de carburant.

Societatea mai are in folosință și un tractor romînesc U650 de 65 de cai putere .

Plugul reversibil este cu 3 trupițe este din oțel special cu rezistența ridicată,fapt care-I conferă o durabilitate mai mare față de alte pluguri și care-i asigură o utilizare mai indelungată în exploatație.Corpul trupițelor este unul de calibru mare,distanța dintre trupițe este de 95 cm.Plugul mai este prevăzut și cu reglarea lățimii de lucru pe trupița,putîndu-se astfel respecta tehnologiile care implică o arătură mai adînca de 25 cm prin reducerea lățimii de lucru a trupiței și creșterea adîncimii,nesolicitîndu-se în mod suplimentar tractorul.

Cultivatorul pe 8 randuri distanța între acestea poate fi reglabilă 50-60-70-75 cm,lățimea zonei protective fiind de 7 cm.Cultivatorul realizează o lucrare de prășit pentru cultivație totală și afînarea solului,acesta realizînd o adîncime constantă și uniformă de lucru,în aceleași timp cu împraștierea îngrășamintelor solide.Viteza de lucru a combinatorului este de 5-8 km/h,avînd o capacitate de lucru de 3 ha/h,reușind astfel să efectueze lucrarea de prășit a culturilor într-un timp scurt cu cheltuieli minime.

Semănatoare cu fetilizator pentru plante prășitoare are posibilitatea de a regla adîncimea de lucru,distanța între rînduri 45-80 cm și are o productivitate de 3,5-4,5 ha/h.

Semănatoarea de păioase este prevăzută cu un sistem de semănare de 29 rînduri prevăzut cu un sistem de fertilizare. Semănatoarea permite controlul dozării cantitații de semințe la hectar, detrminand reducerea cheltuielilor făcute pentru achiziționarea seminței. Are o productivitate de 1.85-4.15 ha/h,distanța între rînduri este de 12,5cm.

Remorca agricolă are o capacitate de 6 tone, necesară pentru transportul recoltelor din cîmp dar și distribuirea lor.

Cositoarea mecanică are o lățime de lucru de 1.85 m,necesară pentru cositul masei furajere,în vederea strîngerii fînului.

Grebla mecanică are o lățime de lucru de 5 m,utilizată pentru adunarea cositului în vederea strîngerii acestora în baloți.

Balotiera are o lățime de lucru de 1.2 m, baloții rezultați în urma acesteia au formă cilindrică iar legarea acestora se realizează cu sfoară. Realizeaza strîngerii paielor și fînului în baloți, ce pot fi adunați cu ușurință și rapiditate de pe cîmp creînd astfel posibilitatea demarării lucrărilor solului pentru cultura viitoare. Realizează strîngerea corespunzatoare a paielor și fînului în vederea depozitării și păstrării pentru zootehnie in anotimpul rece daca nu sa folosit tocatorul in timpul recoltatului.

PARTEA A II-A CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3. METODOLOGIA DE CERCETARE

Metodologia de cercetare constă într-o succesiune de faze pentru construirea, rezolvarea și comunicarea rezultatelor unei cercetări.

În vederea realizării acestei cercetări sunt necesare parcurgerea unor etape și anume:

– conceperea problemei și întrebărilor la care trebuie găsite răspunsuri, explicații etc. ;

– punerea în aplicarea proiectului : realizarea unui program, relaționarea dintre concepte și fapte, stabilirea colectivității și eșantionului, culegerea datelor precum si prelucrarea datelor ;

– analiza și evaluarea rezultatelor prelucrării : obținerea de explicații corecte și testarea validității acestora ;

– elaborarea documentului final și comunicarea rezultatelor : redactarea textului studiului de cercetare, evidențierea contribuțiilor teoretice și aplicative, precizare limitelor și sugerarea unor direcții posibile de cercetare.

În vederea realizării lucrării de diplomă intitulată,, Cercetare cu privire la performantele economice specifice unor culturi melifere’’ a fost realizat un stagiu de practică. Stagiul de practică s-a desfășurat în cadrul societății comerciale PFA Andrei Dumitru, cu sediul în comuna Romani, județul Neamț, în urma unei convenții cadru, convenție ce face parte din cadrul programelor de studii universitare, încheiată între Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ,,Ion Ionescu de la Brad’’ și PFA Andrei Dumitru, comuna Romani, județul Neamț .

În această perioada de practică mi-au fost puse la dispoziție informații necesare redactării părții practice a prezentei lucrări.

Etapele prcesului de cercetare și de realizare a lucrării au constat în :

– alegerea și formularea problemei de cercetare;

– alegerea referințelor bibliografice importante și relevante în raport cu problema de cercetare;

– elaborarea unui cadru de referință teoretic;

– culegerea datelor;

– stabilirea scopului, ipotezelor;

– alegerea unei structuri de cercetare;

– definirea unor variabile;

– analizarea și interpretarea datelor și rezultatelor obținute.

Sursele de documentare bibliografică au fost:

– literatura de specialitate.

Formele de documentare bibliografică

– informare directă (societate, bibliotecă, internet).

Documentarea directă a avut ca obiectiv acumularea de informații privind organizarea și principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul societății. În ceea ce privește contribuțiile proprii, scopul prezentei lucrări constă în cercetarea performantelor economice specifice unor culturi melifere utilizând un studiu de caz la PFA Andrei Dumitru.

Dezvoltarea economică presupune un ansamblu de transformări cantitative și calitative. Legat de creșterea economica, dezvoltarea exprimă evoluția unor mărimi economice în cadrul unui interval de timp, la nivel național sau internațional și tot o data măsoară efectele pozitive în planul vieții economice și sociale prin intermediul unor indicatori.

Obiectivele acesteia au constat în: realizarea unei documentări teoretice asupra culturilor melifere; prezentarea unității unde sa efectuat cercetarea; determinarea performanțelor economice și a rentabilității.

Primul obiectiv a constat în realizarea documentării teoretice asupra problematicii rentabilității în apicultura.

Al II lea obiectiv a constat în prezentarea unitătii cercetate PFAAndrei Dumitru.

Al III-lea obiectiv a constat în determinarea performanțelor economice a culturilor la unitatea PFA Andrei Dumitru.

Al IV-lea obiectiv a constat în determinarea rentabilității culturilor la PFA Andrei Dumitru.

Metodele de cercetare utilizare au fost:

– studiul de caz,

– analiza economică.

Analiza economică constă în descompunerea mintală a unui întreg în elementele lui componente cu scopul de a studia părțile componente și relațiile dintre părți. Această analiză se clasifică dupa sensul raționamentului logic, dupa conținut și după modul cum surprinde desfășurarea fenomenelor economice în evoluția lor.

Indicatorii tehnico-economici care au fost determinați pentru atingerea scopului temei cercetate au fost:

– active imobilizante

– active circulante, care se împart în: stocuri, creanțe, casa și conturi în bănci.

– capitaluri din care: venituri totale, cheltuieli totale, profit brut, profit net.

Veniturile totale reprezintă suma de bani pe care o societate o primește din activitățile pe care le desfășoară din vanzarea de bunuri și prestarea de servicii.

Cheltuielile totale reprezintă totalitatea cheltuielior înregistrate în cursul unei perioade.

Profitul brut reprezintă partea care rămîne din venitul total dupa ce s-au scăzut cheltuielile de producție.

Profitul net reprezintă acea parte din profitul brut care ramîne dupa ce s-a dedus dobînda la capitalul propriu al intreprinzatorului, arenda și chiria pentru terenul și clădirea care îi aparțin și impozitele și taxele ce se suportă din profit.

CAPITOLUL 4. Indicatorii tehnico-economici

Determinatea cheltuelilor unitatii cercetate pe cele trei culturi presupune compararea cheltuelior de pe fisele tehnologice intre: salariile mecanizatorilor, consumul de materiale, lucrarile mecanice si totalul lucrarilor.

Determinarea cheltuelilor la cultura de facelia

Cheltuelile cu lucrarile mecanice s-au determinat prin inmultirea tarifului aratura normala pe hectar cu hectar aratura normala.

Figura nr. 4.1. Cheltuelile cu lucrarile mecanice

Cheltuelile cu lucrarile mecanice au fost de 574.5 mii/lei din care cele mai mari au fost date de aratura 187.5 mii/lei pentru ca necesita o forta mai mare, avand si coeficientul de transformare de 1.3 pe cand cele mai mici chetueli s-au inregistrat la incarcat si transportat ingrasaminte chimice, samanta si recolta cu o valoare de 7.5 mii/lei pe lucrare si cu in coeficient de transformare de 0.1 si rezultand o medie de 63.8 mii/lei.

Cheltuelile cu consumul de materiale s-au determinat prin inmultirea pretului pe kilogram cu greutatea totala si impartind la 1000.

Figura nr. 4.2 Graficul consulului de materiale

Cheltuelile cu consumul de materiale au fost de 0.8 mii/lei din care cele mai mari, au fost date de incarcat si transportat ingrasaminte chimica cu costuri totale de 0.608 mii/lei pe cand cele mai mici chetueli s-au inregistrat la incarcat si transportat samanta cu o valoare de 0.08 mii/lei si rezultand o medie de 0.6 mii/lei.

Cheltuelile cu salariile mecanizatorilor s-au determinat prin inmultirea zile agregat cu tarif mecanizaror.

Figura nr. 4.3 Cheltuieli cu salariile mecanizatorilor

Cheltuelile cu salariile mecanizatorilor au fost de 59.1 mii/lei din care cele mai mari au fost de arat cu un total de 23.07 mii/lei datorita valorilor mai mari dintre zile agregat si tarif mecanizator pe cand cele mai mici s-au inregistrat la incarcat si transportat ingrasaminte chimica avand un total de 0.58 mii/lei si cu o medie de 5.9 mii/lei.

Cheltuelile totale s-au determinat prin adunarea: totalul salariilor zilierilor, total lucrari mecanizator, total consum materiale si totalul salariilor mecanizatorilor.

Figura nr.4.4 Cheltuelile totale

Cheltuelile totale au fost de 722.1 mii/lei din care cele mai mari s-au inregistrat la arat in valoare de 211 mii/lei datorita fortei mari pe care o necesita, pe cand cele mai mici valori au fost de 1 mii/lei si s-au inregistrat la descarcat ingrasaminte chimica si cu o medie de 72.2 mii/lei.

Determinarea cheltuelilor la cultura de rapita

Cheltuelile cu lucrarile mecanice s-au determinat prin inmultirea tarifului aratura normala pe hectar cu hectar aratura normala.

Figura nr. 4.1. Cheltuelile cu lucrarile mecanice

Cheltuelile cu lucrarile mecanice au fost de 3870.6 mii/lei din care cele mai mari au fost date de aratura 975 mii/lei pentru ca necesita o forta mai mare, avand si coeficientul de transformare de 1.3 pe cand cele mai mici chetueli s-au inregistrat la incarcat si transportat ingrasaminte chimice pe baza de azot cu o valoare de 0.6 mii/lei pe lucrare si cu in coeficient de transformare de 0.1 si rezultand o medie de 276.5 mii/lei.

Cheltuelile cu consumul de materiale s-au determinat prin inmultirea pretului pe kilogram cu greutatea totala si impartind la 1000.

Figura nr. 4.2 Graficul consulului de materiale

Cheltuelile cu consumul de materiale au fost de 0.6 mii/lei din care cele mai mari, au fost date de incarcat si transportat samanta cu costuri totale de 0.3 mii/lei pe cand cele mai mici chetueli s-au inregistrat la balotat si deservit balotiera cu o valoare de 0.02 mii/lei si rezultand o medie de 0.11 mii/lei.

Cheltuelile cu salariile mecanizatorilor s-au determinat prin inmultirea zile agregat cu tarif mecanizaror.

Figura nr. 4.3 Cheltuieli cu salariile mecanizatorilor

Cheltuelile cu salariile mecanizatorilor au fost de 203.6 mii/lei din care cele mai mari au fost de arat cu un total de 60 mii/lei datorita valorilor mai mari dintre zile agregat si tarif mecanizator pe cand cele mai mici s-au inregistrat la incarcat si transportat samanta avand un total de 0.1 mii/lei si cu o medie de 14.5 mii/lei.

Cheltuelile totale s-au determinat prin adunarea: totalul salariilor zilierilor, total lucrari mecanizator, total consum materiale si totalul salariilor mecanizatorilor.

Figura nr.4.4 Cheltuelile totale

Cheltuelile totale au fost de 4783.6 mii/lei din care cele mai mari s-au inregistrat la arat in valoare de 1035 mii/lei datorita fortei mari pe care o necesita, pe cand cele mai mici valori au fost de 0.5 mii/lei si s-au inregistrat la descarcat ingrasaminte chimica pe baza de azot si cu o medie totala de 299 mii/lei.

Determinarea cheltuelilor la cultura de floarea soarelui

Cheltuelile cu lucrarile mecanice s-au determinat prin inmultirea tarifului aratura normala pe hectar cu hectar aratura normala.

Figura nr. 4.1. Cheltuelile cu lucrarile mecanice

Cheltuelile cu lucrarile mecanice au fost de 3570.2 mii/lei din care cele mai mari au fost date de aratura 840 mii/lei pentru ca necesita o forta mai mare, avand si coeficientul de transformare de 1.3 pe cand cele mai mici chetueli s-au inregistrat la incarcat si transportat samanta cu o valoare totala de 0.15 mii/lei si cu in coeficient de transformare de 0.1 si rezultand o medie de 198.34 mii/lei.

Cheltuelile cu consumul de materiale s-au determinat prin inmultirea pretului pe kilogram cu greutatea totala si impartind la 1000.

Figura nr. 4.2 Graficul consulului de materiale

Cheltuelile cu consumul de materiale au fost de 21.93 mii/lei din care cele mai mari, au fost date de incarcat si transportat ingrasaminte chimica pe baza de fosfor si potasiu cu costuri totale de 17mii/lei pe cand cele mai mici chetueli s-au inregistrat la erbicidat si deservit cu o valoare de 0.00105 mii/lei si rezultand o medie totala de 3.65 mii/lei.

Cheltuelile cu salariile mecanizatorilor s-au determinat prin inmultirea zile agregat cu tarif mecanizaror.

Figura nr. 4.3 Cheltuieli cu salariile mecanizatorilor

Cheltuelile cu salariile mecanizatorilor au fost de 735.05 mii/lei din care cele mai mari au fost de arat cu un total de 185.89mii/lei datorita valorilor mai mari dintre zile agregat si tarif mecanizator pe cand cele mai mici s-au inregistrat la incarcat si transportat samanta avand un total de 0.076 mii/lei si cu o medie totala de 40.83 mii/lei.

Cheltuelile totale s-au determinat prin adunarea: totalul salariilor zilierilor, total lucrari mecanizator, total consum materiale si totalul salariilor mecanizatorilor.

Figura nr.4.4 Cheltuelile totale

Cheltuelile totale au fost de 4433 mii/lei din care cele mai mari s-au inregistrat la arat in valoare de 1026 mii/lei datorita fortei mari pe care o necesita, pe cand cele mai mici valori au fost de 5 mii/lei si s-au inregistrat la descarcat samanta si cu o medie totala de 246 mii/lei.

Capitolul 5

Rentabilitatea culturilor melifere si performantele economice

Rentabilitatea activității agricole în cadrul ferme PFA Andrei Dumitru a fost determinată pe baza indicatorilor tehnico-economici:

Indicatori tehnici sunt: suprafața totală cultivată, producția medie, producția totală.

Indicatori economici: venitul din vînzarea producției, cheltuieli totale, profitul brut mediu, profitul brut total, rata profitului.

A. Analiza indicatorilor tehnici

5.1 Suparafața totală cultivată

În perioada analizată, PFA Andrei Dumitru avea în folosință 75 de hectare arabil (tabel 5.1).

Tabel 5.1

Structura suprafețelor pe culturi în anul 2014

5.2 Producția totală

Asupra producției vegetale acționează o serie de factori, interni sau externi, care pot influiența

pozitiv sau negativ calitatea și mărimea producției medii sau totale.

În cadrul analizei producției s-au luat ca termeni:

– producțiile medii ale culturilor pe unitatea de suprafață;

– producțiile totale la cele 4 culturi analizate.

Producția medie reprezintă cantitatea ce se recoltează de pe toate suprafetele unei culturi impartinduse la numarul de parcele.

Producția totală reprezintă întreaga cantitate care se recoltează de pe suprafața cultivată cu

fiecare din cele 4 culturi analizate.

La calcularea producției totale s-a folosit următoarea formulă:

Qt = S x q, în care:

Qt = producția totală( ț );

S = suprafața cultivată( ha )

q = producția medie la hectar( kg/ha )

Tabel 5.2

Productiile in anul agricol 2013-2014 pe hectar

Productia cea mai mare se inregistreaza la cultura porumb iar cea mai mica la floarea soarelui.

B.Analiza indicatorilor economici

5.3 Venitul din vanzarea producției

Venitul exprimă valoarea bunurilor și serviciilor vandabile obținute într-o exploatație agricolă.

Termenul „vandabil“ exprimă faptul că se ține cont de bunurile și serviciile efectiv vândute pe piață plus cele destinate remunerării factorilor de producție (autoconsumul, plăți în natură) sau ținute ca stocuri de magazie în așteptarea vânzării.

Se disting trei concepte: veniturile totale, veniturile medii și veniturile marginale.

Veniturile totale sunt caștigurile totale ale firmei într-o perioadă de timp, realizate prin vânzarea unui anumit volum de produse.

Veniturile medii sunt caștigurile pe unitatea de produs vândută.

Tabel 5.3

Venit total

In aceasta perioada veniul maxim sa inregistrat la cultura de porumb si cea mai mica la cultura de lucerna tinand cont si de suprafetele cultivate cu aceste culturi.

5.4 Cheltueli totale de productie

Cheltuielile de producție sunt condiționate, în principal, de evoluția consumurilor materiale și de muncă vie la unitatea de capacitate productivă la ha și de nivelul randamentelor obținute. Randamentul este dependent de o serie de factori tehnici, economico-organizatorici și într-o mare măsură de cei naturali.

Cheltuielile de producție sunt elemente pasive ale bilanțului economic și reprezintă consumul total de bunuri materiale și de forță de muncă efectuat pentru obținerea unui produs, lucrare sau serviciu.

Tabelul 5.4

Cheltuelile de productie la unitatea cercetata

5.5 Profitul

Pentru ca o unitate economică să fie rentabilă, ea trebuie să acopere toate cheltuielile de producție și de circulație din venituri proprii și să realizeze un profit.

Profitul reprezintă acel plus obținut de o firmă din faptul că aceasta caștigă mai mult din vînzarea unor produse decît cheltuiește pentru a produce bunurile respective.

Profitul total al unei firme se calculează cu urmatoarea formulă:

Pr = VT-CT,unde:

Pr = profil total;

VT = veniturile totale din vînzari;

CT = costurile totale de productie.

Tabel 5.5

Profitul mediu brut si profitul total

Profitul brut a inregistrat valori pozitive la toate culturile.

5.6 Rata profitului

Rata profitului este un indicator economic ce caracterizează mărimea relativă a rentabilității.Se determină prin raportarea masei profitului la mărimea eforturilor depuse. În funcție de eforturile depuse, rata profitului se urmărește sub trei aspecte comercial, financiar și economic.

Rata profitului reflectă gradul de rentabilitate pe produs, fiind influiențată de factori direcți și indirecți.

Factorii direcți sunt reprezentați de nivelul prețurilor bunurilor economice vîndute, nivelul cheltuielilor de producție aferente acestora, marimea capitalului și de viteza de rotație a acestuia.

Factorii indirecți sunt reprezentați de nivelul productivității, calitatea activității de producție, aprovizionarea și desfacerea.

Daca am fi avut in asolament 3 culturi melifere si cu o mare importanta economica rezultatele ar fi stat in felul urmator:

A. Analiza indicatorilor tehnici

5.1.1 Suparafața totală cultivată

În perioada analizată, PFA Andrei Dumitru avea în folosință 75 de hectare arabil (tabel 5.1.1).

Tabel 5.1.1

Structura suprafețelor pe culturi în anul 2014

5.2.1 Producția totală

Tabel 5.2.1

Productiile in anul agricol 2013-2014 pe hectar

Productia cea mai mare se inregistreaza la cultura porumb iar cea mai mica la facelia.

B.Analiza indicatorilor economici

5.3.1 Venitul din vanzarea producției

Tabel 5.3.1

Venit total

Venitul cel mai mare il avem deasemenea tot la porumb si cel mai mic la facelia.

Cheltueli totale de productie

Tabelul 5.4.1

Cheltuelile de productie la unitatea cercetata

Cheltuelile de productie totale cele mai mari sunt deasemenea la porumb si cele mai mici la facelia.

5.5.1 Profitul

Tabel 5.5.1

Profitul mediu brut si profitul total

Profitul brut a inregistrat valori pozitive la toate culturile.

Rata profitului

Rata profitului cea mai mare sa inregistart al cultura de Facelia ci cea mai mica rata la cultura de grau de doar 3.3%.

Cum ar fi aratat profitul total daca am fi amplasat si stupii langa culturilele cu o importanata mare melifera in timpul infloritului

Cheltuelile medii pe care le avem cu intretinerea, exploatarea si extragerea mierii de la o singura familie de albine sunt in jur de 400 lei si un total al cheltuelilor de 8800 lei.

Avand in calcul ca terenul expoatat este in apropierea bazei firmei cheltuelile cu deplasarea in pastoral a stupilor vor fi infime.

Stiindu-se faptul ca pe pe urma unui hectar de:

– Floarea soarelui se pot extrage intre 40-100 kilograme de miere,

-Rapita se pot extrage intre 35-195 kilograme de miere,

-Facelia se pot extrage intre 200-1000 kilograme de miere.

Noi vom lua in calcul o medie de productie a acestor valori si ne vom astepta la urmatoarele cantitati de miere:

-Floarea soarelui 70 kilograme miere

-Rapita 115 kilograme miere

– Facelia 600 kilograme miere

De unde vom avea o medie totala de 261.6 kilograme miere si un total de 785 kilograme miere.

Calculand venitul si luand in considerare prietul mierii din anul anterior adica 2013 care a fost de 8.50 lei/kilogram miere poliflora vom avea urmatoarele rezultate:

De unde rezulta un profit total de 18912.5-8800=10122.5 lei

Daca am fi avut in asolament si aceste culturi am fi inregistrat in profit mai mare cu 16585.5 lei

Grafic cu profitul fermei pe variante

Grafic cu rata profitului fermei pe variante

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Societatea P.F.A Andrei Dumitru este situată în perimetrul județului Neamț și deține o suprafață totală de 75 hectare teren arabil.

În perioada analizată, activitatea de productie a avut la bază următoarea structură: porumb boabe, grau, floarea soarelui, lucerna. Producția medie la cultura de porumb a fost de 8500 kilograme, la cultura de grau a fost de 3800 kilograme, la cultura de floarea soarelui de 2500 kilograme iar la cultura de lucerna 8000 de kilograme cu o medie de 5700 kilograme.

Profitul a atins cote maxime la cultura de floarea soarelui de 1528 lei/ha, urmat de porumb de 1135 lei/ha, lucerna 750 lei/ha și grau 660 lei/ha.

Rata profitului cu valorile cele mai mari s-au inregistrat la cultura de floarea soarelui de 68.7% la cultura de lucerna 60%, la cultura de porumb de 50.1% și la ce de grau de doar 3.3%.

In aceasta lucrare de licenta am vrut sa vad daca este rentabila marirea cultivarii suprafelelor cu un potential melifer ridicat atat din punct de vedere al productiei de seminte cat si al celei de miere de albine.

S-a dovedit ca amplasarea stupilor in apropiere culturilor melifere aduce un profit considerabil si chear mai mare decat profitul obtinut doar din productia principala si tot o data ele ajutand si la o polenizare mai buna si de aici rezutand si o crestere a productiei.

Directia geneticii ar trebui putin orientate sis pre acest lucru……

.

Care sunt cele mai importante rezultate obținute în urma cercetărilor efectuate?

Ex: Determinarea impactului investițiilor realizate din fonduri europene asupra exploatațiilor agrocole a presupus realizarea unei analize economice asupra eșantionului realizat prin utilizarea celor mai importanți indicatori de bilanț.

Această analiză a fost structurată pe două paliere: determinarea evoluției rentabilității exploatațiilor agricole beneficiare ale fondurilor europene și determinarea dinamicii siguranței implicate de utilizarea acestor fonduri.

De asemenea, a fost necesară stabilirea principalelor probleme care au intervenit la nivelul exploatațiilor agricole în urma implementării proiectelor de finanțare.

4.1. Rentabilitatea exploatațiilor agricole beneficiare ale proiectelor de finanțare

Ex: Impactul utilizării fondurilor europene asupra rentabilității exploatațiilor agricole analizate în cadrul eșantionului, a fost determinată pe baza principalilor indicatori economici precum: activele imobilizare,……………rata rentabilității financiare….

Activele imobilizate constau în resurse controlate de firma obținute din beneficii anterioare și de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare fie sub forma intrărilor de numerar (sau echivalente numerar), fie prin reducerea ieșirilor de numerar.

Evoluția acestora exprimă dinamica nivelului de capitalizarea a exploatațiilor agricole în urma implementării proiectelor cu finanțare europeană

Figura nr. 4.1 Evoluția activelor imobilizate în cadrul unității cercetate (lei)

Ex: În cadrul eșantionului cercetat, evoluția activelor imobilizate se exprimă printr-o creștere de la o valoare nulă în anul 2007 la cca. 316 mii lei în anul 2008 după care aceasta descrește progresiv până în anul 2011 când înregistrează o valoare de aprox. 241 mii lei. În perioada 2008 – 2011 reducerea totală a valorii acestui indicator a fost de 23,5%, media multianuală fiind de 224.000 lei (fig. 4.1).

Creșterea bruscă a nivelului activelor fixe indică o capitalizare importantă a unităților cercetate prin implementarea proiectelor de finanțare, după care reducerea acestora este determinată de procesul de amortizare. Reducerea valorii capitalului nu se dovedește a fi susținut în continuare prin noi investiții.

4.2. Siguranța exploatațiilor agricole beneficiare ale proiectelor de finanțare

4.2. Problematica ………………………….

(La anexe se vor trece toate tabelele sau figurile care depășesc ½ pagină)

Anexa 1

Informații economice din bilanțurile unităților cercetate