Perfectionarea Managementului Operational In Cadrul S.c. Picasso Bc Impex S.r.l
LUCRARE DE LICENȚĂ
PERFECȚIONAREA MANAGEMENTULUI OPERAȚIONAL ÎN CADRUL SC PICASSO B C IMPEX SRL
CUPRINS
Cap. 1. MANAGEMENTUL OPERATIONAL AL PRODUCTIEI – CONCEPT
1.1. Planificarea si programarea productiei in intreprinderile industriale
1.2. Caile de perfectionare a structurii de productie si conceptie
Cap. 2. PREZENTAREA SC PICASSO IMPEX SRL
2.1. Rata rentabilitatii economice
2.2. Rata rentabilitatii financiare
2.3. Rentabilitatea resurselor consumate
2.4. Rata rentabilitatii veniturilor
2.5. Productivitatea muncii
Recomandari
Cap. 3. ANALIZA STADIULUI ACTUAL AL MANAGEMENTULUI OPERATIONAL IN CADRUL SC PICASSO IMPEX SRL
3.1. Aprecieri generale privind metodologia actuala de programare, pregatire si urmarire a productiei in cadrul SC PICASSO IMPEX SRL
3.2. Analiza critica a metodologiei actuale de elaborarea a programelor de productie in cadrul SC PICASSO IMPEX SRL
Cap. 4. PROPUNERI PRIVIND PERFECTIONAREA CONDUCERII OPERATIVE A PRODUCTIEI IN CADRUL SECTIILOR
4.1. Trecerea la forme superioare de organizare a productiei pe principiile fluxurilor de fabricatie cale de imbunatatire a conducerii operative in cadrul sectiilor
4.2. Elaborarea programelor operative de productie in cadrul sectiilor de fabricatie
4.3. Indicatori utilizati pentru cuantificarea eficientei economice a unui nou sistem de programare, pregatire si urmarire a productiei
4.4. Efecte economice ale metodologiei de programare, pregatire si urmarire propuse
Cap. 5. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE ..
ANEXE
CAPITOLUL I
MANAGEMENTUL OPERATIONAL AL PRODUCTIEI – CONCEPT
Ca urmare a operativității muncii de management, prin instituirea conducerii la nivelul funcțiilor și activităților desfășurate în întreprinderile industriale, se pot identifica:
managementul operațional al cercetării-dezvoltării;
managementul operațional al producției;
managementul operațional al activităților comerciale;
managementul operațional al activității financiar-contabile;
managementul operațional al activității de personal.
Fundamentarea managementul operațional se realizează prin managementul strategic și cel tactic, care asigură îndeplinirea obiectivelor unității în condiții de eficiență economică. Managementul operațional al producției se realizează în etape care se interferează și se condiționează reciproc.
Managementul operational al productiei presupune parcurgerea mai multor etape:
Elaborarea programelor de productie: ansamblu de activitati desfasurate in scopul derivarii obiectivelor stabilite de catre managementul tactic in domeniul functiunii de productie, pe intervale de timp reduse si subunitati structurate de fabricatie, obtinandu-se programe de productie.
Metodele, tehnicile si instrumentele de elaborane a programelor de productie se aleg pe baza analizei sarcinii de productie, a conditiilor concrete de fabricatie. Aceasta etapa este si ea alcatuita din 3 subetape:
a) elaborarea programului calendaristic (centralizator) la nivelul intreprinderii
industriale;
b) elaborarea programelor de productie la nivelul sectiilor de fabricatie;
c) elaborarea programelor operative in cadrul sectiilor de fabricatie.
– Lansarea in fabricatie: ansamblu de activitati necesare elaborarii, multiplicarii si difuzarii documentelor economice la nivelul centrilor efectorii, potrivit programelor de productie. Dintre documente enumeram:
a) bonurile de materiale si a fisele limita; b)fisele de insotire si dispozitiilor de lucru;
c) set de documente de lansare: fisa limita de materiale, bonuni de materiale, fise de insotire,
desene de executie, fise tehnologice.
Controlul indeplinirii programelor de productie: ansamblu de activitati de culegere, transmitere, prelucrare a informatiilor primare in ceea ce priveste procesul de productie in scopul de a stabili gradul de indeplinire a programelor, abaterilor fata de obiectivele stabilite, cauzele care genereaza acordul intre standarde si performante, in scopul actualizarii prevederilor asigurandu-se 'feed-back-ul' activitatii managementului operational al productiei.
Printre metodele care sunt utilizate de managementul operativ al productiei se numara: programarea liniara si metoda Simplex, tehnici de tip Pert, CPM, teorii decizionale computerizate, se utilizeaza M.R.P (material requirements planning). Aplicatiile informatice urmaresc determinarea necesarului de materiale pentru executia produselor complexe, pornind de la arborescenta acestora, cererea bruta de produse si durata devansarilor calendaristice. Cele mai des utilizate metode sunt: J.I.T Gust in time), T.Q.C (total quality control) si produsele autonomizate: C.I.M (computeintegratedmanufacturing), F.O. F (factory of the future).
Aceste metode se folosesc in: planificarea agregat, programarea productiei, dimensionarea inventarului, folosirea potentialului productiv pe termene scurte si controlul cantitativ al indeplinirii programelor de productie.
Managementul operational al productiei se contureaza ca un domeniu distinct care opereaza cu obiective derivate, resurse directe si functii manageriale in domeniul productiei pentru a obtine bununi sau servicii pe baza de program. In peisajul economic managementul operational al productiei este vazut prin prisma functiilor sale.
, Obiectivele managementului operational al productiei se clasifica in:
a) obiective fundamentale (indeplinirea programelor productiei fizice din punct de vedere at termenelor de livrare, cantitati lor si structurilor sortimentale contractate );
b) obiective principale (asigurarea ritmicitatii fabricatiei);
c) obiective derivate (stabilirea previzionala a cauzelor ce conduc la nerealizarea programelor de productie)
d) obiectivul corolar (reducerea cheltuielilor de productie).
1.1. PLANIFICAREA SI PROGRAMAREA PRODUCTIEI IN INTREPRINDERILE INDUSTRIALE
Planificarea si programarea productiei in intreprinderile industriale sunt atat de strins legate intre ele in etapele ce preced productia, incat uneori nu este necesar sa se faca distinctie intre ele. Atat planificarea cat si programanea productiei sunt indreptate spre aceleasi obiective: asigurarea cu produse a beneficiarilor, la solicitarea acestora, intr-un mod care minimizeaza costurile totale.
Planificarea productiei trebuie sa preceada data terminarii unui produs sau a unei comenzi cu o perioada de timp suficient de lunga, astfel incit sa permita conducerii sa ia in considerare diferite posibilitati de actionare in ceea ce priveste angrenarea materialelor si fortei de munca.
Elaborarea planurilor si a programelor de productie este precedata de o prevedere a cererilor.
Faza de planificare a productiei conduce in mod normal la o previziune pentru cererile de vanzare incadrata intr-un program principal pentru produsele finite, planuri ce includ atat modificarile de capacitate a uzinei, cat si nivelele planificate pentru stoc.
Programarea productiei se refera in general la elaborarea programelor necesare sustinerii programului principal, cuprindzand programele de productie si programele de procurare a materialelor.
Formele de programare a productiei industriale la SC PICASSO IMPEX SRL sunt urmatoarele:
a) elaborarea programului calendaristic (centralizator) la nivelul intreprinderii industriale (se realizeaza prin programarea agregat)
a) elaborarea programelor de productie la nivelul sectiilor de fabricatie;
a) elaborarea programelor operative in cadrul sectiitor de fabricatie.
1.2. CAILE DE PERFECTIONARE A STRUCTURII DE PRODUCTIE SI CONCEPTIE
O cale importanta de perfectionare a structurii de productie si conceptie o constituie cresterea ponderii unitatilor de productie (sectii, ateliere) specializate, organizate dupa principiul obiectului de fabricat, in totalul unitatilor de productie ale intreprinderii. Prin cresterea ponderii acestor unitati de productie se creaza conditii optime pentru generalizarea introducerii in intreprindere a metodelor superioare de organizare a productiei in flux.
O alta cale de perfectionare a structurii de productie si conceptie constituie asigurarea adincirii specializarii productiei si a extinderii relatiilor de cooperare. Adincirea specializarii, ca tendinta moderna de organizare a intreprinderilor, duce la reprofilarea unitatiilor de productie pe o productie specializata, creand astfel conditii optime pentru cresterea eficientei activitatii intreprinderii.
Cresterea ponderii volumului de productie sau de lucrari executate pentru activitatea de baza de catre intreprinderi specializate pentru executarea reparatiilor, producerea de scule, energie, si reducerea la minimul necesar a unitatiilor de productie auxiliare si deservire proprii reprezinta o alta cale de perfectionare. Acesta este cu atat mai important in conditiile actuate cand in cadrul unitatiilor de productie, de reparatii, de scularie, energetice, lucreaza un numar mare de muncitori, acestea dispunand de un important potential productiv care ar putea fi folosit pentru dezvoltarea productiei de baza a intreprinderii.
Optimizarea gradului de marime a unitatiilor de productie si asigurarea proportionalitatii intre capacitatiile de productie ale acestora constituie o alta cale de perfectionare. Folosirea acestei cai asigura o crestere puternica a productivitatii muncii, reducerea costurilor de productie si o folosire rationata a capacitatiilor de productie prin lichidarea locurilor inguste sau folosirea completa a excedentelor de capacitate.
O cale deosebit de importanta a perfectionarii structurii de productie si conceptie o contituie sistematiza rea intreprinderii.
Folosirea acestei cai trebuie sa duca la o imbunatatire, ori de ca te ori este posibil, a planului general de organizare a intreprindenii, pe·linia aplicarii cerintelor de proiectare rationala, ori de cate ori survin abateri de la aplicarea acestora.
Sistematizarea intreprindenii trebuie sa asigure zonificarea teritoriului intreprinderii si gruparea in blocuri constructive a unitatiilor de productie ale intreprinderii, folosirea rationala a suprafetelor existente in intreprindere, realizarea unor extinderi rationale, dupa necesitati, imbunatatirea continua a retelelor de transport energetice, sau tehnico-sanitare.
Din randul indicatorilor influnetati in mod direct de structura de productie si conceptie rationala si de perfectionarile care se aduc acesteia pot fi amintiti urmatorii:
– volumul, continutul si directia transportunilor interne, fondul de salarii afectat personalului care lucreaza in transporturile interne si volurnul costurilor de transport intern;
– numarul, felul, marimea si locul de amplasare a depozitelor intreprinderii, numarul de personal care lucreaza in cadrul gospadaririi depozitelor si fondul de salarii aferent acestuia;
– numarul de personal ocupat in aparatul administrativ si fondul de salarii aferent acestuia;
– durata medie a ciclului de productie pe intreprindere, volumul productiei neterminate si normativul de miloace circulante pentru productia neterminata;
– gradul de continuitate a fluxului tehnologic si de materiale si forta de munca;
– gradul de folosire a teritoriului intreprinderii.
Perfectionarile aduse structurii de productie si conceptie, in timp, trebuie sa se reflecte in imbunatatirea acestor indicatori, in sensul reducerii volumului de lucrari, a numarului scriptic si a fondului de salarii aferent activitatii de transport, de depozitare si activitatii administrative, a reducerii duratei ciclului de productie si al normativului de mijloace circulante, a marimii gradului de continuitate a fluxunilor si a reducerii lungimii lor precum si a marimii gradului de folosire a suprafetelor de care dispune intreprinderea.
CAPITOLUL II
PREZENTAREA SC PICASSO IMPEX SRL
SC PICASSO IMPEX SRL este organizata ca o societate cu raspundere limitata avand de la infiintare doi actionari, capitalul social fiindi care lucreaza in transporturile interne si volurnul costurilor de transport intern;
– numarul, felul, marimea si locul de amplasare a depozitelor intreprinderii, numarul de personal care lucreaza in cadrul gospadaririi depozitelor si fondul de salarii aferent acestuia;
– numarul de personal ocupat in aparatul administrativ si fondul de salarii aferent acestuia;
– durata medie a ciclului de productie pe intreprindere, volumul productiei neterminate si normativul de miloace circulante pentru productia neterminata;
– gradul de continuitate a fluxului tehnologic si de materiale si forta de munca;
– gradul de folosire a teritoriului intreprinderii.
Perfectionarile aduse structurii de productie si conceptie, in timp, trebuie sa se reflecte in imbunatatirea acestor indicatori, in sensul reducerii volumului de lucrari, a numarului scriptic si a fondului de salarii aferent activitatii de transport, de depozitare si activitatii administrative, a reducerii duratei ciclului de productie si al normativului de mijloace circulante, a marimii gradului de continuitate a fluxunilor si a reducerii lungimii lor precum si a marimii gradului de folosire a suprafetelor de care dispune intreprinderea.
CAPITOLUL II
PREZENTAREA SC PICASSO IMPEX SRL
SC PICASSO IMPEX SRL este organizata ca o societate cu raspundere limitata avand de la infiintare doi actionari, capitalul social fiind in exclusivitate roman.
Sediul societatii este in Romania, localitatea Bucuresti, str. B-dul Pache Protopopescu numarul 117, sector 2, societatea a fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului al Camerei de Comert si Industrie din Bucuresti sub nr. J40/11475/1992 in data de 09.05.1992.
Dotarea tehnica a intreprinderii, adecvata profilului de activitate, cu un grad mediu de flexibilitate, a fost facuta in mod continuu de la infiintare pana in prezent.
In 2008 intreprinderea s-a confruntat cu mari probleme financiare atat datorita blocajului financiar, cat si proastei gestionari a resurselor financiare.
Dupa 2009 firma a inceput sa exporte unele din produsele sale in Bulgaria, Ungaria si Republica Moldova si a schimbat strategia de aprovizionare eliminand o serie de intermediari ce duceau la cresterea pretului diferitelor materii prime. Acest lucru a fost posibil datorita maririi capitalului firmei direct de catre asociati precum si a obtinerii diferitelor credite.
Conform statutului inregistrat la constituirea societatii obiectul de activitate al societatii SC PICASSO IMPEX SRL este producerea si comercializarea confectiilor textile pe baza de comanda dar si in functie de cererile pietei.
SC PICASSO IMPEX SRL are un profil de fabricatie ce s-a diversificat mai ales in ultimii trei ani ca urmare a unor investitii facute si a patrunderii pe piata interna direct catre populatie prin magazinul propriu precum si a patrunderii pe piata externa. Gama de produse ce se pot fabrica este prezentata in Anexa 2.
Pe langa aceste produse fabricate dupa standarde proprii societatea mai executa si alte produse pe baza de comenzilor facute de catre parteneri straini, cu standardele si modelele create de acestia.
Principalii furnizori si concurenti ai SC PICASSO IMPEX SRL sunt prezentati in Anexa 3.
In ceea ce priveste structura veniturilor si cheltuielilor, din datele prezentate in Anexa 4, se observa ca profitul obtinut din actiunea de productie (de exploatare) a fost realizat in suma de 940.003 ron pentru anul 2013 fata 423.909 ron obtinut in 2012, deci se observa o dublare a acestuia ceea ce reprezinta un aspect pozitiv in activitatea de productie a societatii el fiind afectat in mod negativ de cheltuilelile cu dobanzile la creditele curente, si de o serie de cheltuieli neproductive efectuate din contul societatii in favoarea asociatilor.
Rezultatul financiar a fost si el imbunatatit ca urmare a platii cat mai rapide catre furnizoni externi de materii prime ceea ce a dus la o micsorare a cheltuielilor din diferentele de curs valutar.
Totusi dupa cum am mai afirmat cheltuielile exceptionale au avut o crestere galopanta ca urmare a efectuarii unor cheltuieli ce nu privesc activitatea societatii.
Din punct de vedere a structurii clasei de venituri se observa ca fata de total venituri, veniturile din exploatare reprezinta un procent in anul 2013 de 97.5% la acelasi nivel fata de 2012 un procent ridicat care totusi nu a avut o influenta majora asupra profitului societatii.
Daca analizam si structura cheltuielilor se poate observa ca nici cheltuielile de exploata re nu s-au modificat cu mai mult de 1 %, deci diferenta dintre profitul impozabil pe cei doi ani provine din cadrul cheltuielilor financiare. La nivelul acestora se observa o reducere fata de anul 2012 de 90.000.000 lei reducere datorata in mare parte de achitarea a numeroase credite inainte de termen.
La nivelul veniturilor exceptionale si financiare se observa per total o influenta aproape nuia asupra profitului societatii.
Din cele expuse mai sus se poate afirma ca profitul societatii a fost influentat pozitiv de activitatea din exploatare iar influenta activitatii financiare si exceptionale a fost relativ redusa.
In ceea ce priveste evolutia indicatorilor economici in perioada 2012-2013, din analiza datelor prezentate in Anexa 5, se remarca o imbunatatire valorica la majoritatea indicatorilor cu exceptia cifrei de afaceri precum si a cheltuielilor cu personalul datorita unor factori externi societatii (legislatia in vigoare). Acest lucru se datoreaza, tinand cont de scaderea cifrei de afaceri, utilizarii mai eficiente a resurselor existente, precum si a reducerii principalelor clase de cheltuieli.
Intre trei indicatori (fond de salarii, productivitatea muncii si productia industriala) exista o anumita corelatie. Se poate spune ca, in cazul acestei societati, se respecta corelatia referitoare la valoarea productiei industriale care are o crestere mai rapida decat totalul cheltuielilor. Acelasi lucru se poate observa si la coeficientul de crestere a productivitatii muncii fata de nivelul cheltuielilor. Nu putem afirma acelasi lucru daca ne raportam la procentul de crestere a fondului de salarii comparativ cu ceilalti indicatori.
Cresterea galopanta a fondului de salarii fata de productia industriala, numarul de muncitori si cheltuielile totale s-a datorat unor cauze: externe societatii precum introducerea unor procente mai mari de catre guvern la piata unor contributii legate de calculul salariului de baza precum si interne: incadrarea a 25 de salariati cu contract de colaborare, salariati cu contract permanent de munca, ca atare a crescut obligatia platii societatii catre bugetul de stat.
Ca urmare a cresterii personalului firma reuseste o productie industriala mai mare decat in 2012 dar cu o productivitate a muncii mai ridicata.
Pe baza datelor prezentate in Anexa 6 se poate efectua o analiza a rentabilitatii activitatii desfasurate de societatea SC PICASSO IMPEX SRL
2.1. RATA RENTABILITATII ECONOMICE (Rre):
Rata rentabilitatii economice caracterizeaza eficienta cu care au fost utilizate mijloacele economice de care dispune societatea. Nivelul acestui indicator la 31.12.2013 este de:
Rre=891.553/(5.668.206+6.114.965)x100=7,56%
Acest nivel scazut al ratei rentabilitatii se datoreaza in cea mai mare parte investitiilor (hale de productie si mijloace de transport) facute si care au functionat sub parametrii proiectati intrucat au fost date in functiune spre sfarsitut periadei de raportare.
2.2. RATA RENTABILITATII FINANCIARE (Rrf):
Indicatorul reflecta posibilitatea societatii ca prin capitalurile proprii puse in miscare sa produca profit. EI se determina ca raport intre profitul net si valoarea capitalului propriu.
La sfarsitul anului 2013 nivelul indicatorului este de:
Rrf=792.635/567.7'82 x 100=139,60%
Interpretand nivelul indicatorului constatam ca societatea dispune de resursele necesare pentru a obtine profit si de a realiza un echilibru financiar corespunzator.
2.3. RENTABILITATEA RESURSELOR CONSUMATE (Rrrc):
Intalnit in literatura de specialitate si sub denumirea de rentabilitatea costurilor acest indicator caracterizeaza eficienta costuri.
Rrrc=1.240.003/10.869.779 x 100=11,40%
Se constata ca rentabilitatea in activitatea de baza a crescut fata de anul 2012 pe baza preturilor de vanzare precum si prin reducerea cheltuielilor de exploatare in proportie de 10%.
2.4. RATA RENTABILITATII VENITURILOR (Rrv):
Prin continut, caracterizeaza eficienta intregii activitati a firmei in cursul exercitiului. La data de 31.12.2013 valoarea acestui indicator este de:
Rrv=891.553/12.023.819 × 100=7,41
Analizand acest indicator fata de nivelul sau din 2012 (0.93%) se remarca o imbunatatire a intregii activitati pe categorii de venituri.
Studiind in ansamblu acesti indicatori principali de rentabilitate finaciara putem spune ca fata de anul 2012 societatea si-a imbunatatit activitatea dar intr-o masura restrinsa datorita investitiilor tarzii facute (nereusindu-se a se obtine efectul scontat) fapt ce a determinat o crestere a acestor indicatori ca urmare a reducerii unor cheltuieli de exploatare si crestere a pretului de vanzare.
2.5. PRODUCTIVITATEA MUNCII (Pm):
Asa cum rezulta din normativele metodologice cu privire la determinarea indicatorilor de eficienta, productivitatea se determina ca raport intre cifra de afaceri si numarul de salariati, la 31.12.2013 aceasta fiind de:
Pm=97.751 lei
Nivelul productivitatii muncii determinat in raport cu veniturile realizate incluse in cifra de afaceri si fata de nivelul anului 2012 este satisfacator. Precizam ca rezultatul este obtinut pe baza cheltuielilor de exploatare precum si datorita nivelului ridicat de investitii fata de anul 2012 care a dus la o mai buna inzestrare a muncitorilor.
ANALIZA CIFREI DE AFACERI
Un alt indicator important in analiza economico-financiara este cifra de afaceri care reprezinta suma totala a veniturilor din vanzarea marfurilor si produselor intr-o perioada determinata. In cifra de afaceri nu se includ veniturile financiare si veniturile exceptionale.
Cifra de afaceri a inregistrat in ultima perioada o scadere semnificativa iar acest lucru se poate vedea din tabelul de mai jos:
Indicele cifrei de afaceri s-a calculat dupa urmatoare formula:
Indicele cifrei de afaceri=CA(an curent)/CA(an precedent)
Pentru a explica mai bine care sunt factorii care au determinat scaderea cifrei de afaceri in ultimii doi ani, vom face o analiza a cifrei de afaceri avand in vedere modelul urmator:
CA=Ns*Mf/Ns*Mf'/Mf*Qf/Mf'*CA/Qf
Baza acestui model o constituie tabelul urmator:
ΔCA=CA2011-CA2010=-408.231 ron
Diferenta s-a datorat influentei modificarii urmatorilor factori:
1.1nfluenta modificarii numarului de salariati(Ns)
ΔNs=(Ns2013-Ns2012 )*Qf2012/Ns2013*CA2013/Qf2012= =(120-115)* 75.322,4*1,34=+381.658,6 ron
2.1nfluenta modificarii productivitatii medii anuale(Qf/Ns)
ΔQf/Ns= Ns2013* (Qf2013/Ns2013-Qf2012/Ns2012)*CA2012/Qf2012= =120*(91.893,1-75.322,4)* 1,34=+2.644.568 ron
2.1. Influenta modificarii gradului de inzestrare tehnica(Mf/Ns)
ΔMf/Ns= Ns2013* (Mf2013/Ns2013-Mf2012/Ns2012)* Mf2012/Mf2012* *Qf2012/Mf2012 *CA2012/Qf2012=
=120*(47.089,9-11.100,5)*0,99*6,75*1 ,34=+38.672.265,8 ron
2.2.1nfluenta modificarii ponderii mijloacelor fixe productive(Mf'/Mf)
ΔMf/Mf= Ns2 007*Mf2013/Ns2013* (Mf2013/Mf2013-Mf2012/Mf2012 )* *Qf2012/Mf2012 *CA2012/Qf2012=
=120*47.089,9*(0,98-0,99)*6,75*1 ,34=-511.113,7 ron
2.3.1nfluentei modificarii randamentului mijloacelor fixe productive(Qf/Mf’)
ΔQf/Mf= Ns2013*Mf2013/Ns2013*Mf2013/Mf2013*(Qf2013/Mf2013-
-Qf2012/Mf2012 )*CA2012/Qf2012= =120*47.089,9*0,98*(1,98-6,75)*1,34=-36.118.706,7 ron
3.lnfluenta modificarii gradului de valorificare a productiei fabricate( CA/Qf)
ΔCNQf= Ns2013*Qf2013/Ns2013* (CA2013/Qf2013-CA2012/Qf2012 )= =120*91.893,1*(1,01-1,34)=-3.638.966,7 ron
Se constata o scadere a cifrei de afaceri cu 408.231 ron in 2012 fata de 2013.
Ca rezultat situatia se prezinta defavorabila intrucat cresterea cifrei de afaceri creaza premise pentru cresterea profitului care reprezinta sursa pentru constituirea de fonduri necesare realizarii de noi investitii, pentru cresterea gradului de cointeresare materiala a salariatilor prin premii si a actionarilor prin dividende.
Factorial, scaderea cifrei de afaceri in 2013 se explica astfel:
1. Cresterea numarului de salariati in 2013 fata de 2012 cu 5 s-a concretizat in mod firesc in cresterea cifrei de afaceri cu 381.658,6 ron;acest lucru este imbucurator intrucat daca nu s-ar fi realizat aceasta crestere de 5 salariati efectul numarului de salariati asupra cifrei de afaceri ar fi fost unul negativ rezultand un nivel global al cifrei de afaceri mult mai mic.
2. Cresterea nivelului productivitatii medii anuale a determinat o sporire a cifrei de afaceri cu 2.644.568 ron.
Avand in vedere ca nivelul productivitatii medii anuale reflecta o utilizare rationala a resurselor umane si materiale ale intreprinderii putem aprecia ca aceasta influenta constituie o activitate favorabila din punct de vedere economic.
Din calcule rezulta ca influenta favorabila a cresterii nivelului productivitatii medii anuale este rezultatul imbunatatirii gradului de inzestrare tehnica a salariatilor (+38.672.265,8 ron) dar in conditiile reducerii structurii mijloacelor fixe productive (-511.113,7 ron) si a unui randament scazut a acestora (-36.118.706,7 ron).
Reducerea structurii mijloacelor fixe productive si a randamentului scazut a acestora s-a datorat perioadei scurte de timp de la punerea in functiune a acestora si sfarsitul perioadei de raportare cu toate ca mijloacele fixe productive au crescut fata de anul precedent cu 480%. Acest lucru impreuna cu uzura celorlate mijloace fixe si a reparatiilor de slaba calitate a dus la o reducere a cifrei de afaceri. Pe viitor se preconizeaza a se obtine in conditiile de mentinere a cererii la acelasi nivel o cifra de afaceri mult mai mare datorita faptului ca mijloacele fixe vor fi exploatate in totalitate pe parcusul unui an financiar.
3. Modificarea gradului de valorificare a productiei fabricate a avut si el o influenta negativa asupra cifrei de afaceri. Tinand cont de investitiile facute, de reducerea stocurilor de marfa, precum si de cresterea substantiala a productiei fabricate rezulta ca societatea a inregistrat o reducere a gradului de valorificare a productiei fabricate ca urmare a scaderii preturilor de vanzare fapt evidentiat si de nivelul scazut al ratei profitului (Rp=profit brut/cifra de afaceri) .
In ceea ce priveste personalul, din Anexa 7 se observa o pondere mai mare a numarului de angajati indirect productivi ceea ce ar duce la o productivitate a muncii mai scazuta tinand cont si de faptul ca numarul de angajati fata de 2012 este in crestere cu 5 angajati.
Totusi comparand productivitatea muncii pe anii 2012 (75.322,4 ron) si 2013 (91.893,1 ron) constatam ca aceasta are o tendinta crescanda deci un aspect pozitiv.
Analizand numarul personalului din 2012 fata de cel din 2013 rezulta o transformare a muncitorilor cu contract de colaborare in muncitori cu contract permanent (44 angajati).
RECOMANDARI
Din analiza punctelor slabe, a punctelor forte si a cauzelor lor, prezentate pe domenii in Anexa 8, se desprind urmatoarele recomandari:
intensificarea actiunii de desfacere si livrare a produselor in conditii cat mai rezonabile si de calitate superioara
lichidarea debitelor de la clienti pentru evitarea efectuarii unor actiuni in justitie
micsorarea creantelor fata de furnizori si a datoriilor fata de bugetul statului prin luarea unor masuri de vanzare a unor mijloace fixe nefolosibile in stare de functionare, dar care nu sunt folosite
controlul riguros al costurilor de productie
fundamentare mai riguroasa a preturilor produselor executate si acordarea de
facilitati pentru clientii buni platnici
implementarea unui sistem informatic performant
multiplicarea documentelor privind elaborarea productiei
mai buna colaborare intre coin partimentele functionale din cadrul intreprinderii prin constituirea unor colective din toate domeniile de activitate atunci cand se creaza un nou produs
intensifcarea controlului privind consumul de resurse materiale si finaciare necesare desfasurarii activitatii
incheierea unor contracte ferme cu furnizorii de materii prime si materiale si alegerea acelor furnizori care ofera materii prime la preturi avantajoase.
CAPITOLUL III
ANALIZA STADIULUI ACTUAL AL MANAGEMENTULUI OPERATIONAL IN CADRUL SC PICASSO IMPEX SRL
3.1. APRECIERI GENERALE PRIVIND METODOLOGIA ACTUALA DE PROGRAMARE, PREGATIRE SI URMARIRE A PRODUCTIEI IN CADRUL SC PICASSO IMPEX SRL
Activitatea de programare, pregatire si urmarire a productiei este activitatea cea mai importanta a functiunii de productie.
Functiunea de productie cuprinde in cadrul societatii SC PICASSO IMPEX SRL
urmatoarele activitatii:
activitatea PPUP (Programarea, Pregatirea si Urmarirea Productiei)
activitatea de executia a produselor
activitatea CTC
activitatea de intretinere si reparatii a utilajelor
activitatea de protectia muncii
activitatea energetica
Programarea, pregatirea si urmarirea productiei pe de o parte si executia sau fabricatia pe de alta parte sunt doua activitati distincte, avand fiecare obiective si un rol bine precizat.
Cu toate acestea, intre cele doua activitati exista din punct de vedere al sistemului informational, cat si at celui decizional si operational o stransa interdependenta, un schimb reciproc de informatii, un lant continuu si sistematic de actiuni care se pregatesc la programare, trec prin pregatire pentru ca apoi prin urmarire sa se inchida din nou circuitul la activitatea de programare.
Planificarea nivelelor stocurilor si modificarea volumului productiei sunt probleme ce trebuie tratate legat de un program de productie al modelelor finale corespunzator cererilor de vanzare solicitate in cadrul firmei.
Serviciul programarea, lansarea si urmarirea productiei are un compartiment de planificare si programare a productiei care pastreaza toate datele, rapoartele de previziuni si de realizari si care depinde de directorul tehnic.
Date fiind conditiile concrete de productie la SC PICASSO IMPEX SRLcaracterul de serie al fabricatiei si specificul acesteia, programarea productiei necesita utilizarea unui volum mare de date si informatii.
Datorita faptului ca societatea produce bunuri in cea mai mare parte pe baza de comenzi, executand pe langa aceste comenzi ce au caracter discontinuu si produse proprii, eleborarea programului de productie se imparte in programele de productie proprii aferente cererii pietei si cele aferente comenzilor.
In cazul productiei ce are la baza cererea pietei, precum si exportul firma se orienteaza catre produse noi si de calitate avand la baza urmatorul program de productie:
previziunile privind felul si cantitatile de produse ce se pot vinde.
caracteristicile produselor fabricate, in special normele de timp si de materii prime.
marimea capacitatii de productie existente pe o periada de timp.
disponibilul de materii prime ca fel si calitate.
numarul si structura muncitorilor utilizabili in perioada respectiva.
In conceperea si derularea programarii productiei este esentiala asigurarea corelatiilor urmatoare:
– marimea capacitatii de productie, tinand cont de numarul de ore-masina si randamentul fiecarei masini si, respectiv, marimea productivitatii muncii programate.
– necesarul de materii prime pentru fabricarea productiei programate si marimea stocurilor firmei din respectivele materii prime.
– fondul de timp de munca necesar pentru deservirea masinilor, tinand cont de cantitatea si felul produselor programate si normele de timp, pe de o parte si fondul de timp de munca efectiv disponibil, tinand cont de numarul muncitorilor, zilele de lucru efective din cadrul lunii pe de alta parte.
Programarea vanzarilor la SC PICASSO IMPEX SRL este realizata prin esalonare pe perioade calendaristice (luni sau trimestre) sub forma de programe bloc ce contin lista modelelor ce trebuie expediate pentru fiecare perioada.
Planificarea productiei incepe cu estimarea cererilor, dimensionarea stocului de produse finite existent si cel estimat a fi disponibil pentru fiecare perioada planificata iar prin compararea lor se determina posibilitatea firmei de a onora cererea. Dupa aceasta operatie se determina un raport corespunzator intre volumul productiei si volumul stocurilor.
SC PICASSO IMPEX SRL fabrica produse care au un ciclu scurt de fabricatie, de aceea se foloseste o programare a productiei lunare, dupa aceea programarea productiei saptamanale, pe sectii si in interiorul sectiilor.
Pentru elaborarea programului calendaristic de productie compartimentul care se ocupa cu aceasta programare are nevoie sa cunoasca cererea prognozata, programul lucreaza cu cantitati globale atat in cazul resurselor (numar total de muncitori, ore masina, tone de materii prime), cat si in cazul productiei care se programeaza (tone de produse sau unitati de produs echivalente si valoarea totala exprimata in mii lei a productiei). Aceasta programare se mai numeste si programarea agregat.
SC PICASSO IMPEX SRL a ales strategia de urmarire a cererii, ca strategie de programare globala, considerand ca aceasta strategie are costurile cele mai mici de productie. Strategia nu este pura, ea find conditionata si de numarul de muncitori, capacitatea de productie.
Pe parcursul celor 12 luni ale anului 2013 se obseva pe baza datelor din Anexa 9, diferite necorelari intre productia fabricata si cea vanduta ca urmare a unor estimari gresite a cererii de produse in anumite luni ale anului (in special luna mai si septembrie). Aceste necorelari au aparut ca urmare a faptului ca firma produce colateral cu productia bazata pe contracte ferme si produse destinate vanzarii directe catre populatie prin diferite puncte de desfacere, iar conducerea societatii a dorit crearea unor stocuri de produse finite inaintea sezonului de vara si iarna.
Previzionarea productiei s-a facut pe baza urmaririi cererii pentru luna respectiva si a viitoarelor contracte posibile tinandu-se cont si de investiile facute in anul curent (Anexa 10).
Datorita unor probleme financiare legate de investiite facute in acest an precum si de nivelul dobanzilor scadente, si a unor probleme independente de firma (nerespectarea sarcinilor de catre transportatorii internationali de materii prime de la furnizori) firma nu a reusit sa-si indeplineasca productia programata in lunile mai august 2013, existand o diferenta mare intre ceea ce s-a propus si ceea ce s-a realizat.
Acesta cauza s-a datorat si numarului mare de persoane care au cerut concediu in aceasta perioada precum si complexitatii produselor ce s-au fabricat pe baza de cerere firma fiind nevoita se execute anumite faze ale procesului de productie la ale societati cu profil asemanator ce dispun de utilajele necesare (in special aplicarea de broderii cu un grad ridicat de specializare).
Analizand cifrele se obseva o disfunctionalitate mare in lunile mai, iunie, iulie, disfunctionalitate ce reflecta o productie mult mai mare realizata fata de cea previzionata. Aceasta productie s-a realizat datorita deciziei conducatorilor unitatii de a creste productia pe perioade scurte datorita unor cereri posibile care ar putea interveni, a cresterii stocurilor in special a produselor finite care se adreseaza vanzarii catre populatie.
Elaborarea planului de productie pentru comenzi ferme in cadrul sociatatii analizate are la baza are la baza urmatoarele informatii:
1. Informatii din activitatea de desfacere
Se porneste de la analizarea cererii de produse existente pe piata, cerere analizate de directorul general si departamentul de vanzari. Acestia centralizeaza ofertele primite si contacteaza diferite firme pentru comenzi. Din multitudinea de comenzi se aleg acelea care satisfac urmatoarele criterii:
– posibilitatea de a platii in avans un procent din valoarea lucrarii
– daca au mai fost executate lucrari in cadrul societatii si daca are facturi neachitate
– se obtine un beneficiu cat mai mare
– se incadreaza in fondul de timp global disponibil al societatii in momentul respectiv.
Pentru acele contracte care nu au fost selectate se incearca sa se obtina o amanare a lucrarii iar in cazul in care nu se ajunge la nici o intelegere societatea contacteaza alte firme din domeniu astfel incat clientul sa nu ramana neonorat. Pentru contractele cedate societate a aplica un adaos mediu in functie de valoarea contractului.
Spre exemplificare vom analiza comanda externa din luna ianuarie a anului 2013 cand firma trebuia sa execute pentru o comanda externa 5800 de camasi si 3750 de pantaloni in timp de aproximativ 70 zile. Intrucat patru din cele 5 sectii de productie ale firmei aveau comenzi interne asigurate pentru lunile februarie si martie conducerea societatea a decis realizarea acestei comenzi in sectia de productie CB 1.
2. Informatii din activitatea de planificare si pregatire tehnica a fabricatiei
-capacitatiile de productie-aceste informatii au fost furnizate de catre directorul de productie si seful sectiei CB 1; astfel capacitatea de productie lunara al sectiei CB1 este de:
-pentru pantaloni: 3872 bucati
-pentru camasi: 2640 bucati
-produsul, conceptia si nomenclatorul de repere – acesta etapa se realizeaza in colaborare cu partenerul strain, astfel incat se incearca o satisfacere cat mai mare a beneficiarului;uneori se realizeaza chiar o rmonstra pe baza careia se fac diferitele modificari in functie de preferintele beneficarului;se stabilesc deasemenea tipul si calitatea de materii prime folosite.
-proiectarea proceselor tehnologice cu stabilirea succesiunii optime a operatiilor – la realizarea acestei faze se au in vedere procesele tehologice existente in cadrul societati si care au fost elaborate in timp fara a se folosi un calcul matematic adecvat.
– intocmirea fiselor tehnologice cu timpii normati pe operatii – si in cadrul acestei faze se au in vedere procesele tehologice existente in cadrul societatii si care au fost elaborate in timp fara a se folosi un calcul matematic adecvat.
3. Informatii din activitatea de aprovizionare
Sunt informatii referitoare la necesarul de materii prime, materiale, situatia stocurilor, cantitatile de aprovizionat.
Compartimentul 'Aprovizionare' are in vedere la stabilirea planului de aprovizionare cu materii prime si materiale, urmatoarele:
Baza de calcul a necesarului de materiale o constituie:
normele de consum pe produs, extrase din fisa procesului tehnologic;
fisele de plan pe comanda, luna, saptamana, zi lucatoare elaborate de compartimentul PPUP;
stocurile de materii prime si materiale in structura preliminara a exista la inceputul perioadei de plan;cantitatea si tipul de materii prime ce trebuie a se aproviziona in perioada imediat urmatoare;
alegerea furnizorului in stransa legatura cu directorul general.
Dupa parcurgerea acestor etape societatea stabileste programul de productie saptamanal iar apoi de comun acord cu beneficiarul termenele de livrare intermediare si cele finale precum si modul de transport al marfii.
La elaborarea programelor de productie lunare s-au avut in vedere urrnatoarete criterii:
– respectarea termenelor contractuate de livrare
– minimizarea stocurilor de productie neterminata.
Deoarece nu au existat in prealabil calcule exacte ale capacitatii de productie, ci numai calcule orientative din anii anteriori, utilizarea eficienta si la potential maxim a capacitatii de productie nu a putut fi urmarita si aplicata, ceea ce a condus in multe situatii la disfunctionalitati in desfasurarea procesului de productie.
Repartizarea calendaristica, pe saptamani, a sarcinilor de productie, s-a facut tinand cont de comenzile primite de la beneficiar si de termenele de livrare si de alte prevederi contractuale.
S-a urmarit, pe cat posibil, asigurarea unui grad de incarcare optima a utilajelor.
Programul de productie lunar stabilit de catre SC PICASSO IMPEX SRLeste prezentat in Anexa 11.
Fisa procesului tehnologic al produsului camasa cu maneca lunga este prezentata in Anexa 12.
ELABORAREA PROGRAMELOR DE PRODUCTIE LA NIVELUL SECTIILOR DE FABRICATIE
Aplicarea programarii operative la detalierea sarcinilor de plan pe sectii de fabricatie se realizeaza in mod diferit intrucat variaza atat caracteristicile si particularitatile produselor cat si cele ale proceselor de productie.
Produsele care se executa pot fi simple sau complexe in raport cu numarul reperelor componente si al operatiilor de executie.
Practic, forma programarii operative depinde de sistemul de productie (masa, serie mare, mijlocie), de tipul sortimental, de complexitatea produselor, de modul de amplasare a utilajelor in sectie, de marimea seriei de fabricatie si a nomenclaturii produselor.
Referitor la amplasarea utilajelor, sectiile au fost organizate dupa metode tehnologice, in sensul ca utilajele sunt amplasate in ordinea succesiunii operatiilor pe fluxul tehnologic sau uneori ele functioneaza separat pentru produse cu o complexitate mica.
La nivelul sectiilor de productie se detaliaza programul centralizator tinand cont de forma de specializare a productiei. Aceasta, deoarece marimea sectiei de fabricatie, numarul, tipul si sortimentul de produse care se fabrica in cadrul fiecarei sectii este diferit.
La aplicarea programarii operative trebuie sa se analizeze conditiiie existente in fiecare sectie si sa se ia in considerare toate elementele caracteristice care actioneaza local si determina gradul de complexitate al procesului de productie.
Sectia trebuie sa-si calculeze pentru o anumita perioada (de obicei lunar) capacitatea disponibila si, in functie de planul inaintat de compartimentul PPUP si ciclul de fabricatie al fiecarui produs in parte din program isi realizeaza o incarcare a tuturor masinilor si utilajelor disponibile pe perioada respectiva.
Astfel, sectiile de productie pot stii dinainte daca au capacitate disponibila pentru toate produsele din plan sau nu pot sa furnizeze un anumit numar de produse din lipsa de capacitate.
Pentru comanda analizata programul de productie lunar al sectiei de fabricatie CB1 coincide chiar cu programul de productie al societatii.
Exista insa cazuri cand o sectie nu poate realiza o anumita comanda de marime mare primita de la beneficiari in termenele de livrare stabilite cu beneficiarul. In acest caz programul de productie centralizator se detaliaza pe sectii de productie (Anexa 13).
Societatea mai fabrica pe langa productia pe baza de comenzi si o serie de produse concepute de ea si care servesc comercializarii directe sau prin intermediari catre populatie.
Aceasta productie se realizeaza in timp pe parcursul unei perioade de 2-3 luni. Astfel sectiile pe langa comenzile ferme primite produc si o serie de repere ce sint asamblate mai tarziu. Aceste repere sunt stabilite de catre compartimentul PPUP si reprezinta anumite parti ale unui produs (ex: maneci de tricouri, gulere etc) care contribuie la incarcarea uniforma a utilajelor intre doua comenzi ferme primite.
De remarcat este faptul ca realizarea programelor de productie ale sectiilor de fabricatie s-au facut pe baza timpilor normati de executie a unui produs extrasi din fisa tehnica a produsului.
Elaborarea programelor operative de productie in cadrul sectiilor se face pe locuri de munca si grupe de masini, pe unitati de timp suficient de reduse pentru a permite o reactie rapida a sistemului de programare la influenta unor factori perturbatori.
Instrumentul principal de programare ar trebui sa fie 'fisa de distributie a sarcinilor pe executanti directi', care este intocmita de catre seful de sectie pe baza datelor extrase din fisa procesului tehnologica astfel:
– se determina numarul de repere si operatii asemanatoare din punct de vedere tehnologic necesare realizarii unui produs pe tipuri de utilaje
– se determina numarul de utilaje din fiecare categorie
– se determina numarul de repere si operatii realizate pe fiecare utilaj prin
raportarea numarului total de repere si operatii ce se pot realiza pe categoria de utilaj la numarul de utilaje.
O problema deosebit de importanta care intra in sarcina programarii este efectuarea calculelor de incarcare a utilajelor.
Verificarea esalonarii calendaristice prin calcule de incarcare a utilajelor este necesara pentru a asigura concordanta dintre sarcinile de productie ale perioadei si disponibilul existent.
Calculele de incarcare a utilajelor sunt foarte dificile, deoarece de exemplu, produsul 'camasa cu maneca lunga' parcurge un numar mare de operatii (cusut, calcat, surfilat, lipire, brodat, etc) care se executa pe utilaje diferite (masini de cusut cu un ac si cu 2 ace, surfilat, prese cu abur, masina de cusut butoniere, masina de brodat). Totusi ele au fost efectuate pentru principalele utilaje.
A fost determinat un coeficient de incarcare a utilajelor de 73% ceea ce echivaleaza cu subincarcarea masinilor, si nerespectarea corelatiei dintre posibilitati si cerinte de productie.
Neasigurarea incarcarii uniforme a utilajelor este si cauza lucrului nerational, cu implicatii negative asupra procesului de productie in ansamblul sau.
3.2. ANALIZA CRITICA A METODOLOGIEI ACTUALE DE ELABORAREA A PROGRAMELOR DE PRODUCTIE IN CADRUL SC PICASSO IMPEX SRL
Pe baza informarii anterioare asupra modului de elaborare a programelor de productie, de lansare si urmarire a productiei, se poate observa ca in cadrul acestei societati, programul de fabricatie nu este suficient fundamentat, datorita in principal unei repartizari nu intotdeauna judicioase a sarcinilor pe sectii de productie, a lipsei unei baze de date aflata in prezent in formare, a inexistentei preocuparilor privind studiul economiei de piata si nu in ultimul rand a inertiei personalului incepand cu conducerea si terminand cu executantii.
Lipsa unor analize serioase la nivelul produsului, inexistenta unui pret al pietei, toate acestea coroborate cu problematica asigurarii unei baze corespunzatoare de materii prime si materiale si cu imperfectiunile sistemului la nivelul politicii economice constituite de asemenea in momentul de fata, obstacole in realizarea programului.
Totodata, in conditiile in care prin specificul fabricatiei exista numeroase sortimente de produse, fara utilizarea calculatorului nici nu se poate discuta de o fundamentare stiintifica a unui program de fabricatie.
Analiza detaliata a sistemului actual de programare, lansare si urmarire a productiei a relevat o functionare necorespunzatoare a unor subactivitati si anume:
se folosesc fise ale proceselor tehnologice de realizare a produselor invechite din punct de vedere tehnologic in sensul ca operatiile si reperele prezentate sunt Intr-o ordine aproximativ aleatoare fapt care conduce la cresterea timpului de realizare a produselor finite;
nu se indica termenele de executie pentru fiecare etapa a procesului de executie, lansarea in fabricatie a reperelor si a operatiilor necesare realizarii unui produs facandu-se in acelasi timp fapt care conduce si la o incarcare neunimiforma a utilajelor si fortei de munca precum si folosirea intregii ei capacitati;
se foloseste in numar mare de documente, fara a asigura informatiile necesare;
transmiterea sarcinilor zilnice se face verbal, fapt ce poate conduce la introducerea de erori existand fise de sarcini de productie doar la nivelul saptamanii acestea nefiind detaliate pe zilnic;
fisele de distributie a sarcinilor nu contin termene de incepere a operatiilor si realizare a reperelor ducand astfel la timpi de asteptare pentru utilaje aflate in amontele procesului de productie.
nu se folosesc tehnici si metode corespunzatoare complexitatii procesului de fabricatie, ceea ce determina o intensa activitate de dispecerat pe toate nivelele ierarhice;
nu se poate vorbi de o programare eficienta a productiei atata timp cat nu se cunoaste exact capacitatea de productie a fiecarei sectii, grupa de utilaje pentru perioada de plan luata in considerare, aceasta capacitate fiind calculata pe baza unor norme de timp depasite si netinandu-se seama de calificarea muncitoriilor precum si de uzura utilajclor;
nu se face o programare propriu -zisa a productiei pe sectii, utilaje si repere si utilaje ci o simpla planificare pe sectii, lasand in seama sefilor de sectie programarea pe schimburi, pe ore, sefii de sectie intervenind cu corectii sau indrumari.
nu se executa un grafic retea de aprovizionare cu materii prime si materiale lunar; nu se elaboreaza grafice zilnice a gradului de indeplinire a productiei;
situatiile dupa care se lucreaza (situatia stocurilor, situatia productiei neterminate) contin erori care se rasfrang in mod negativ asupra programarii si executiei productiei, de unde rezulta munca in salturi, necorelarii intre programul de productie inaintat sectiilor si necesitatile reale ale sectiilor;
planul lunar nu este detaliat pe zile; astfel, ar trebui inscrise in plan acele repere componente care conditiomeaza realizarea in aeeeasi luna a reperelor superioare; – prelucrarea informatiilor pe calculator este ingreunata de lipsa unor nomenclatoare unice si complete de codificare (nomenclatorul operatiilor tehnologice, cel al masinilor si utilajelor, nomenclatorul sectiilor de productie);
urmarirea productiei cu ajutorul tehnicii de calcul este dificila din cauza unor deficiente inregistrare in sistemul informational;
activitatea de urmarire la nivel de dezvoltare atins (ca volum, structura si complexitate a productiei) este departe de cerintele impuse de o urmarire operativa, la zi si chiar la ora;
situatia consumurilor specifice este tratata in mod superficial toate reglarile si rnodificarile de consum fiind vizibile dupa terminarea perioadei de productie;
apar erori atat in activitatea de programare, lansare si urmarire a productiei, cat si la raportari;
lipsesc analizele detaliate la nivelul produselor, reperelor si subansamblelor;
o deficienta majora inregistrata in activitatea de programare, lansare si urmarire a productiei, o constituie lipsa unor calcule aprofundate de optimizare; astfel, determinarea marimii optime a lotului de fabricatie nu a fost fundamentata pe calcule matematice exacte specifice criteriului economic, tehnico-economic, tehnologic, altor criterii, ci pe calcule aproximative care am dus in unele situatii la distorsiuni si neritmicitate in realizarea productiei;
activitatea de programare trebuie sa se orienteze mai profund in directia elaborarii strategiei de realizare a productiei, aceasta infaptuindu-se prin analize economice si tehnice, calculul capacitatii de productie al bazei materiale, al personalului, efectuarea unor propuneri de masuri de dezvoltare pentru capacitate in diferite sectoare;
lipsa unor studii de piata aprofundate si a unor specialisti in acest domeniu; astfel; compartimentul marketing, in urma unor analize, testari, diagnosticari la nivelul pietei interne si externe trebuie sa fie in masura sa puna la dispozitie informatii privind cerintele beneficiarului.
Trebuie remarcat faptul ca aspectele critice sus mentionate sint favorizate de existenta unor factori ca:
productie foarte diversificata;
fabricarea unor produse cu structura din ce in ce mai complexa necesitand
niveluri succesive de fabricatie si asamblare (geci si canadiene de iarna);
acceptarea unor prioritati in fabricatie ce au la baza calcule de eficienta economica (se obtine un venit superior altor comenzi si produse)
introducerea in fabricatie a unor produse de serie mica sau comenzi specia le, concomitent cu productia de serie mare;
discontinuitati in aprovizionarea tehnico-materiala de la furnizoriii externi;
fluctuatii mari in forta de munca si neasigurarea in totalitate cu personalul calificat necesar.
In concluzie, cu toate aceste deficiente intampinate, metodologia actuala de elaborare a programelor de productie in cadrul acestei societati s-a materializat in:
Studierea cererii, trierea comenzilor primite si esalonarea termenelor de livrare in corelatie cu cerintele beneficiarului la nivel de luna;aceasta repartizare la nivel de luna a comenzilor se realizeaza in ideea pastrarii unui echilibru intre perioadele de executie
Transformarea portofoliului de comenzi la nivelul compartimentului PPUP in niveluri unitare pe sectii si pe luni;
Plecand de la programul de productie al cererilor ferme compartimentul PPUP elaboreaza un program lunar de activitate; practic acest program este ecoperit prin comenzi si valoarea pt circa 1,5-2 luni de productie;
Pe baza acestui program lunar de productie sectiile stabilesc stucturile de productie care se vor realiza efectiv pe luna in curs.
Conducerea unor asemenea activitatii de productie trebuie sa tina seama de unele criterii menite sa produca o crestere a indicelui de satisfacere a cererii.
De asemenea, nu in ultimul rand trebuie avute in vedere analizele privind relatiile comerciale si de cooperare economica cu alte intreprindeni din tara ce au acelasi profil de activitate.
Avand in vedere punctele 'slabe' existente in activitatea de programare, lansare si urmarire a productiei s-a considerat necesar sa se elaboreze solutii moderne de perfectionare si imbunatatire a rezultatelor economice care vor fi prezentate in capitolul urmator.
CAPITOLUL IV
PROPUNERI PRIVIND PERFECTIONAREA CONDUCERII OPERATIVE A PRODUCTIEI IN CADRUL SECTIILOR
4.1. TRECEREA LA FORME SUPERIOARE DE ORGANIZARE A PRODUCTIEI PE PRINCIPIILE FLUXURILOR DE FABRICATIE CALE DE IMBUNATATIRE A CONDUCERII OPERATIVE IN CADRUL SECTIILOR
Organizarea productiei in flux se defineste ca acea forma de organizare a productiei de baza, caracterizata prin specializarea locurilor de munca in executarea operatiilor fabricarii unui produs sau grupe de produse, prin amplasarea locurilor de munca in succesiunea executarii operatiilor si prin deplasarea produselor de la un loc de munca la altul prin mijloace adecvate – de regula mecanizat – pe baza unui tact de functionare prestabilit.
Liniile de productie in flux, dupa criteriul de continuitate a procesului de fabricatie se pot clasifica in linii de productie cu flux continuu si flux intermitent.
Liniile in flux continuu reprezinta forma perfectionane a productiei in flux. Se foloseste in conditiile productiei de masa sau de serie mare. Prelucrarea produselor se face fara intrerupere de la lansarea in fabricatie si pana la obtinerea produsului finit.
Conditia esentiala pentru asigurarea continuitatii este exprimata de relatia:
ti =T N l m l
ti = durata operatiei i;
N l m l = numarul unor de munca la care se executa operatia; T = tactul liniei de productie in flux.
Tactul linie in flux se determina astfel:
T= t x 60-i
P
In cazul fabricarii mai multor feluri de produse pe linia in flux, tactul se calculeaza astfel:
1) Pentru produsele fabricate A,B,,N care au aceeasi norma de timp
T= t x 60-i unde:
A+B+C+ +N
A, B, ,N = cantitatea de fabricate pentnu produsele A, B, N;
2) Pentru produsele fabricate la care normele de timp difera:
T = tx60-i unde:
A x B x . x N x n
b.n =coeficientii de echivalare a cantitatii de produse B N in care produsul A considerat etalon
t =timpul disponibil in perioada programata (ore)
i =intreruperile reglementate in perioada programata; Pp= cantitatea de produse programata pentru perioada t.
Tactul este o marime variabila; trebuie actualizata in raport de schimbarile in nomenclatura de fabricatie, regimul de lucru.
Ritmul liniei este marimea inversa a tactului si caracterizeaza randamentul linie in flux
R= 1/T
Ritmul exprima cantitatea de produse care se poate obtine pe linia in flux intr-un interval de timp dat, de regula un minut, o ora sau un schimb.
Organizarea productiei in flux se poate realiza in mai multe variante:
Banda rulanta;
Sistem prodsincron
Sistem conveior sectionar.
Sistemul agregat cu transport mecanizat onizontal.
In cadrul sistemul agregat cu transport mecanizat orizontal ca forma de organizare a productiei in flux se pot deosebi doua zone si anume:
1. O zona unde se executa operatiile mecanizate pe locuri de munca amplasate pe ambele parti ale unei benzi rulante;
2. O zona situata de regula in continuarea primei, in care se executa operatiile manuale cu caracter de finisare (calcat, etichetat, ambalat)
Sistemul agregat asigura transportul produselor sau al semifabricatelor de un loc de munca la altul cu ajutorul unei benzi transportatoare, in jurul careia sunt amplasate locurile de munca, actionata de la un pupitru de comanda.
Fiecare loc de munca dispune la acest mod de organizare de spatii de depozitare pentru cutiile de produse sau semifabnicate.
Organizarea productiei dupa sistemul agregat se poate face numai pentru fabricarea produselor care nu necesita un numar mare de locuri de munca, dat fiind faptul ca operatorul de la pupitrul de comanda poate asigura lansarea, aprovizionarea cu semifabricate si urmarirea desfasurarii operatiilor pentru un numar iimitat de locuri de munca.
Una dintre problemele de baza ale proiectarii organizarii productiei in flux este acea de echilibrare a linilor de productie.
A echilibra o linie de productie inseamna a repartiza operatiile de executat pe un numar cat mai mic de locuri de munca, in conditiile respectarii unui anumit tact de functionare a liniei si reducerea la minimul posibil a pierderilor de timp in folosirea utilajului si a fortei de munca.
Problema echilibrarii liniei se pune in toate cazurile in care operatiile necesare executarii unui produs sau al unei piese nu se pot stabili egale cu tactul sau cu un multiplu al acestuia. In acest scop se poate folosi un ansamblu de metode de eehilibrare a liniei tehnologice in flux cum ar fi:
1.Metoda programarii liniare in numere intregi 2.Teoria deciziilor
3.Metode euristice (Kilbnidge si Wester) si stohastice 4.Modele matematice
Pentru SC PICASSO IMPEX SRL precum si in cazul procesului tehnologic al unei camasi propun folosirea metodelor euristice din considerente de calcul care este mai complex, chiar daca aceste metode nu duc intotdeanuna la soluti optime ca in cazul folosiri metodelor matematice. Un astfel de model euristic in abordarea problemei de echilibrare a liniei a fost oferit de Kilbnidge si Wester.
Potrivit acestui model repartizarea sarcinilor pe posturi de lucru se face tinand seama de raporturile de precedenta existente intre operati precum si de durata diferitelor operatii, astfel incat suma duratei operatiilor atribuite a fi executate pe un loc de munca sa nu depaseasea marimea tactului liniei.
Se intocmeste diagrama de precedenta sub forma unui un tabel (Anexa 15) ce cuprinde:
1. Operatia – numarul acesteia
2. Durata operatiei exprimata in secunde
3. Predecesor imediat
Pentru a putea stabili numarul de locuri de munca ale liniei si atribui pe aceasta baza operatiile pe locuri de munca, se stabileste durata totala a ciclului, operatia care are durata cea mai mare precum si numerele prime ale duratei totale(L:Ti).
Pe baza Anexei 15 din care se extrag timpii totali pe operatie rezulta:
n
∑Ti=2700 si: 220 < T < 2700
i=1
Se descompune durata totala in numere prime si se fac diferitele combinari pentru a se putea stabili combinatiile ce pot fi acceptate pentru determinanea tactului si cele care nu ar putea fi acceptate pentru a fi eliminate. Se va obtine:
2700 2
1350 2
675 3
225 3
75 3
25 5
5 5
1 1
Deci: 2700=2x2x3x3x3x5x5x1
Combinatiile posibile sunt urmatoarele:
C1 = 2 x 2 x 3 x 3 x 3 x 5 x 5 x 1 = 2700
C 1 =2 x 3 x 3 x 3 x 5 x 5 x 1 = 1350
C1 =3 x 3 x 3 x 5 x 5 x 1 =675
C 1 =3 x 3 x 5 x 5 x 1 =225
C1=3 x 5 x 5 x 1 =75
C1 =5 x 5 x 1 =25
C1=5 x 1 =5
Tinand seama de conditia:
n
∑Ti=2700 si: 220 < T < 2700
i=1
se elimina valorile tactului ce nu corespund conditie de mai sus ramanand ca din restul de valori sa se aleaga aeea valoare a tactului ce corespunde modelului de echilibrare a liniei in flux.
Se face urmatoarea grupare
Timpi de tact posibili Timpi ce nu pot fi adoptati ca tact
2700 75
1350 25
675 5
225
In functie de cele 4 combinatii ce pot fi acceptate ca tact de lucru se poate determina numarul de locuri de munca pentru echilibrarea liniei.
Pentru a alege numarul de locuri de munca trebuie aleasa o solutie care sa satisfaca urmatoarea relatie:
n
J*T= ∑Ti adica: J*T=2700 unde:
i=1
J=numarul de locuri de munca
Varianta optima pentru numarul de locuri de munca este j=4, iar tactul liniei este de T=675 secunde
Pornind de la cele de mai sus va trebui sa adoptam o solutie care sa tina seama pe de o parte ca linia va avea un numar de 4 locuri de munca, ca o conditie de echilibrare si ca marimea tactului liniei este de 675 secunde, iar pe de alta parte de posibilitatea atribuirii unor operatii pe locuri de munca prin respectarea regulii de precedenta data astfel incat sa se ajunga la o cerinta optima ca suma duratei operatiilor atribute pe un loc de munca sa fie egal cu marimea tactului, deci egale cu 675 secunde, sau cat mai aproape de acesta, aparand in acest caz timpi nefolositi egali cu marimea diferentei dintre suma operatiilor si marimea tactului, adica cu:
T-∑Tx cand Tx Є t (Sj)
Pentru atribuirea unei operatii pe un loc de munca se va aplica regula alegerii in primul rand a operatiei posibile cu durata cea mai mare de timp, celelate operatii cu durate mai mici putand fi repartizate pe locuri de munca in functie de necesitati.
Dupa repartizarea operatiilor pe un loc de munca pe baza respectarii acestor reguli se poate trece la atribuirea operatiilor pe locul de munca urmator, adica j+1 s.a.m.d.
Solutia finala este prezentata in Anexa 16.
Analiza pragului de rentabilitate
Pragul de rentabilitate caracterizeaza situatia in care unitatea nu realizeaza beneficii si nu are pierderi.
Punctul pragului de rentabilitate apare la stabilirea volumului productiei sau la determinarea nivelului de utilizare a capacitatii de productie.
Beneficii
Transformarea diagramei pragului de rentabilitate in echivalentul ei se obtine astfel:
R = venitul brut (incasari brute) in perioada T;
P = pretul unitar de vanzare admitand ca piata va absorbi orice cantitate la acelasi pret;
V =numarul de unitati produse in decursul perioadei T si prin urmare volumul vanzarilor din aceeasi perioada de timp;
U = capacitatea de productie maxima, adica numarul maxim de unitati ce pot
fi produse in decursul perioadei T, lucrand la capacitatea maxima;
K = factor de utilizare a capacitatii maxime de productie, egal cu U/v.
FC = costuri fixe in perioada T;
VC = costuri variabile pe unitatea de produs;
TC =cheltuieli totale in perioada T;
PR = pragul de rentabilitate.
Dreapta exprimand beneficiul in perioada 'T' corespunde formulei:
R=PxV=PxKxU
Dreapta costurilor totale in perioada 'T' este determinata de ecuatia:
TC= FC+VC*V=FC+VCXHXU
Beneficiul in perioada 'T' in functie de volumul productiei se exprima:
PR = R – TC = PxV – FC -VCxV = {P-VC)V -FC Beneficiul in perioada 'T' in functie de factorul de utilizare K:
PR = R – TC = PxKxU – FC -NC xKxU = (P-VC) KU -FC
Analiza pragului de rentabilitate a liniilor in fluxul continuu cu banda rulanta si fara banda rulanta respectiv capacitatea de productie a sectiei CB 1 este 4660 bucati/luna si 3770 bucati/luna. Aceasta inseamna ca zilnic se produc aproximativ 230 camasi, lucrandu-se la intreaga capacitate alocata acestui produs de care dispune sectia CB1.
Pentru varianta 1 :
PR= (P-VC)KU-FC = 19.632-12.990= 6.642
Pentru varianta 2:
PR =(P-VC)KU -FC =24.252- 15.765=8.487
Pentru pragul de rentabilitate se calculeaza presupunand
PR= (P-VC) KU=FC
K (punctul pragului de rentabilitate)= FC/(P-VC)U
Pentru varianta 1:
K = 12.990/ (79.200- 899,4)=0.165
Pentru varianta 2:
K = 15.765/ (101.200- 810,6) = 0.157
Daca tinem seama de beneficiu, cand coeficientul 100K=75% se prefera varianta 2, deoarece se obtine un beneficiu cu 4.919,59 lei/luna mai mare decat in cazul utilizarii variantei 1.
Daca tinem seama nu numai de pragul de rentabilitate, se prefera varianta 2 deoarece aceasta are valoarea mai mica decat varianta 1.
La analiza pragului de rentabilitate se ia in calcul un factor suplimentar si anume aprecierea riscului legat de nivelul variabil de utilizare a capacitatii de productie.
4.2. ELABORAREA PROGRAMELOR OPERATIVE DE PRODUCTIE IN CADRUL SECTIILOR DE FABRICATIE
Repartizarea sarcinilor de productie pe executanti directi presupune pe langa utilizarea unor metode moderne de efectuare, distribuire, incarcare, ordonantare si respectarea unor cerinte de baza, intre care pot fi mentionate:
-cerinte de ordin tehnologic
-cerinte de ordin organizatoric
-cerinte de ordin economic
Cerintele de ordin tehnologic
Din aceasta grupa de cerinte enumeram: felul prelucrarii, gradul de precizie al prelucrarii etc. Majoritatea cerintelor de acest tip sunt surprinse in documentatia tehnica. O alta cerinta importanta este folosirea masinilor unelte automate si semiautomate in locul masinilor unelte universale care presupun in executarea produselor o mare cantitate de munca.
In vederea cresterii gradului de utilizare a acestor masini se poate propune:
1) reconsiderarea proiectarii tehnologice la aceste variante de fabricatie inferioare care indica folosirea masinilor unelte universale si inlocuirea lor cu masini din grupa mentionata;
2) executarea reperelor pe masini automate sa antreneze consemnarea in dispozitia de lucru a unui adaos stimulativ de salarizare pentru cointeresarea prelucrarii cu prioritate pe aceste masini.
Rezulta ca la repartizarea sarcinilor de productie pe executanti directi trebuie sa se opteze asupra tehnologiei cu eficienta cea mai mare, care sa asigure un timp minim de executie.
Intre multimea executantilor directi m1, m2 mn si multimea sarcinilor de
productie X1 ,X2 Xn trebuie sa existe o corespondenta care sa asigure realizarea
urmatoarei functii obiectiv:
n m
min Z=Σ Σ xij*tij in conditiile restrictiilor:
i=1j=1
n m
Σ xij =1, i=1,2,3n Σxij = 1 , j=1,2,3..m
i=1 j=1
tij = timpul necesar executantului j pentru realizarea produsului i;
xij = cantitatea de produse i executate de executantul j;
Obs: xij = 1, daca i se atribuie lui j;
xij =0, invers.
Cerintele de ordin organizatoric
Presupun obtinerea unei corelatii intre nivelul de incadrare a lucratorilor si lucrarilor, posibilitatile executantului si cerintele produsului executat.
La S.C. SC PICASSO IMPEX SRLse manifesta fenomenul de 'acoperire' a executarii produselor ce necesita lucrari cu un grad de incarcare inferior de catre muncitori cu calificare superioara.
Consultand fisele tehnologice, rezulta urmatoarele categorii de incadrare a operatiilor care alcatuiesc procesul tehnologic: categoriile 1, 2, 3, 4, 5.
Muncitorii direct productivi care participa la executarea acestor operatii au urmatoarele categorii de incadrare:
Munca prestata se inregistreaza la tariful corespunzator categoriei de incadrare a executantului, ceea ce duce la cheltuieli suplimentare cu salariile ce se repercuteaza asupra cresterii costului de productie si implicit asupra pretului de vanzare a acestor produse.
Pentru eliminarea acestei situatii nefavorabile se poate propune:
# eliminarea operatiunii subiective in alegerea executantilor;
# imprimarea pe documente de lansare, dispozitii de lucru a executantilor corespunzatori;
#asigurarea controlului respectarii concordantei dintre gradul de incarcare a lucrarilor si nivelul de calificare a muncitorilor, prin neinregistrarea muncii prestate in afara concordantei cerute, se admit exceptii limitate in conditiile unor aprobari speciale.
Cerintele de ordin economic
#obtinerea unui timp de executie global minim si aceasta are loc in conditiile respectarii cerintelor tehnologice;
# imobilizarea minima a mijloacelor circulante – se produce in situatia fabricarii lotului optim;
# incarcarea rationala a utilajelor;
# obtinerea unui cost minim de prelucrare.
Obtinerea unui timp global minim de prelucrare pentru un produs, comanda sau lot de produse, in conditiile unei tehnologii si baze materiale date, este posibila prin respectarea urmatoarelor doua criterii:
-minimizarea timpilor de asteptare a utilajelor;
-minimizarea timpilor de asteptare a produselor.
Functia obiectiv este data de relatia:
n m n m
min C= ∑ ∑ Өij * C1+∑ ∑ ξij*C2
i=1 j=1 i=1 j=1
Өij= timpul de asteptare a utilajului j inainte de a prelucra produsul i;
C1 =costul asteptarii utilajelor Uj pe unitatea de timp, inainte de a prelucra produsul
ξij= timpul de asteptare al produsului i, inainte de a fi prelucrat pe utilajul j;
Cij = costul dat de asteptare, pe unitatea de timp, a produsului P1 inainte de a fi prelucrat pe utilajul U1.
Instrumentul practic folosit in programarea productiei la Iinile monobiect cu flux discontinuu este GRAFICUL STANDARD (Anexa 17), a carui denumire este motivata de existenta unui interval de timp, dupa care se repeta daca nu intervin modificari in tehnologia de fabricatie a produselor care fac obiectul programarii.
Pornind de la informatiile privind perioada de programare si numarul de produse ce urmeaza a se prelucra (si anume 3770 camasi cu maneca lunga) in aceasta perioada (perioada este considerata ca fiind o luna adica 22 zile lucratoare), pentru detalierea acestui program pe subunitati structurale (locuri de munca), si pentru subunitati de timp, se parcurg etapele de mai jos:
1. se calculeaza tactul teoretic al liniei dupa relatia:
&=T60/Pp unde:
&-tactul teoretic al liniei
T-durata in ore a perioadei de programare
Pp-programul de productie al liniei in perioada (T)
&=22zile*8ore* 60min./ 3770 camasi= 10560/3770=2.801
2. se determina numarul teoretic de locuri de munca pentru fiecare operatie dupa formula:
Mi=ti/&
Mi-numarul teoretic de locuri de munca la operatia i
ti-durata operatiei i
&-tactul teoretic al liniei
*valorile lui ti au fost extrase din capitolul III in urma echilibrarii liniei de productie in flux
3. se stabileste necesarul practic (M) de locuri de munca prin rotunjirea in plus a necesarului teoretic.
4. se determina pentru fiecare operatie gradul de incarcare a locurilor de munca neincarcate complet dupa relatia:
g=(Mi+ 1 )-M in care:
g=gradul de incarcare a locurilor de munca Mi=numarul teoretic de locuri de munca M=numarul practic de locuri de munca
5.se stabilesc operatiile care se vor executa de acelasi muncitor in functie de gradul de incarcare a locurilor de munca neocupate complet
6. se determina timpul de functionare al fiecarui loc de munca cadrul perioadei de programare dupa relatia:
Tij= T x gij
Tij-timpul de functionare al locului de munca j la operatia i
T -durata repetari graficului
gij-gradul de incarcare a locului de munca j la operatia i
T11=10.560 x 0,96=10.137minute T12=10.560 x 0,96=1 0.137minute T13=10.560 x 0,96 =10.137minute T14=10.560 x 0,96 =1 0.137minute T21=10.560 x 1,00= 10.560minute T22=10.560 x 1,00= 10.560minute T23=10.560 x 1,00 =10.560minute T24=10.560 x 1,00= 10.560minute
T31= 10.560 x 1,00=10.560 minute
T32= 10.560 x 1,00=10.560 minute
T33 =10.560 x 1,00=10.560 minute T34 =10.560 x 1,00=10.560 minute
T41 =10.560 x 0,96=1 0.137minute T42= 10.560 x 0,96=10.137minute
T43 = 10.560 x 0,96 =10.137minute
T44= 10.560 x 0,96= 10.137minute
7. se determina stocurile de productie neterminata intre operatiile care urmeaza a se executa de acelasi muncitor si intre operatiile cu randamente diferite dupa relatia:
N i/i+1 = (Mi x T)/ti-(Mi x T)/ ti+1
Ni/i+1 -stocul de productie neterminata intre operatia i si operatia i+1
M i ,M i+1-numarul de locuri de munca la care se executa operatia i respectiv i+1 in
perioada T
ti, t i+1 -durata operatiei i respectiv i+1
T-per.de functionare comuna a locurilor de munca la operatiile i si i+1
N1/2 = [(4 x 10.560)/11.1] – [(4 x 10560)/11.3] = 3782 -3724 = 58 camasi N2/3 = [(4 x 10.560)/11.3] – [(4 x 10560)/11.3] = 3724 -3724 = 0 camasi
N3/4 = [(4 x 10.560)/11.1] – [(4 x 10560)/11.3] = 3782 -3724 = 58 camasi
Aceste stocuri de productie neterminata au un caracter ciclic, prin relatia de mai sus determinandu-se nivelul maxim al acestuia ca fiind de 116 camasi, si care se va consuma spre sfarsitul perioadei de programare in ultimele 423 de minute cand locurile de munca aferente operatiilor 2 si 3 nu vor mai functiona.
Pe baza datelor de mai sus se intocmeste graficul standard ce va arata ca in figura de mai jos.
Ca instrument practic de programare a productiei in masa cu organizare in flux, GRAFICUL STANDARD (Anexa 17), prezinta urmatoarele avantaje:
1. stabileste momentele de incepere si terminare a executarii cantitatii de produse din programul de productie;
2.stabileste numarul de locuri de munca necesare fiecarei operatii;
3. stabileste operatiile pe care le executa un muncitor in vederea ocuparii eficiente a acestuia, deci programul de productie pe executant;
4.precizeaza intervalul de timp la care se repeta executarea diferitelor operatii; 5. stabileste nivelul stocului de productie neterminata.
Dezavantajul principal consta in adaptarea scazuta la schimbarilor conditiilor de fabricatie.
Pe langa utilizarea unor metode moderne de efectuare, distribuire, incarcare, ordonantare si respectarea acestor cerinte de baza se impune folosirea diferitelor metode de indeplinire a sarcinilor de productie in cadrul sectiilor de productie cu atat mai mult in conditiile in care societatea produse o serie de confectii textile pe baza de comenzi la care trebuiesc respectate termenele de livrare. O astfel de metoda de urmarire a indeplinirii programului de productie si pe care o recomand a se folosii in cadrul societatii este graficul de programare si urmarire a productiei zilnice (Anexa 18).
Acesta metoda dupa cum sugereaza si titlu se prezinta sub forma unui dreptunghi a carui baza indica scara timpului, adica numarul de zile lucratoare dintr-o anumita perioada, iar pe diagonala se evidentiaza ritmicitatea fabricatiei potrivit sarcinilor de productie programata.
In partea stanga a graficului se construieste o scara verticala pe care vor fi prezentate sarcinile de productie zilnice cumulate in expresie naturala si in procente.
Urmarirea indeplinirii programului de productie se realizeaza prin marcarea printr-un punct a sarcinilor de productie realizate. Unirea acestor puncte va conduce la o linie franta care permite aprecierea gradului de indeplinire a sarcinilor sub aspectul ritmicitatii.
Acest grafic permite determinarea ramanerii in urma sau avansul in fabricatie.
Astfel daca sectia respectiva ramane in urma cu realizarea planului graficul se va pozitiona in zona marcata cu semnul '-', iar caz contrar al depasirii planului de productie graficul se va pozitiona in zona marcata cu semnul'+' de asemenea prin trasarea cu linii paralele axei timpului se poate determina gradul de indeplinire al programului de fabricatie atat din punct de vedere procentual cat si cantitativ.
4.3. INDICATORI UTILlZATI PENTRU CUANTIFICAREA EFICIENTEI ECONOMICE A UNUI NOU SISTEM DE PROGRAMARE, PREGATIRE SI URMARIRE A PRODUCTIEI
In conditiile nivelului actual de conducere a activitatii de productie, se poate considera ca, metoda cu cea mai larga audienta, metoda sistemului cu coeficienti organizatorici.
La baza metodei sta conceptia conform careia, calitatea organizarii sistemului se poate caracteriza prin estimarea cantitativa a variabilelor organizationale exprimate sub forma unor marimi relative.
Cu ajutorul marimii variabilelor organizationale care redau aspecte partiale se pot constitui indicatori sintetici.
Pentru sistemul conducerii operative a productiei se propun urmatorii indicatori:
Coeficientul indeplinirii programului productiei fizice;
Indicii indeplinirii programului productiei marfa si cifrei afaceri,
Coeficientul indeplinirii programului productiei de sortimente;
Coeficientul mediu al ritmicitatii productiei;
Indicatorul folosirii fondului de timp disponibil programat al masinilor, utilajelor si
instalatiilor
Indicatorul folosirii capacitatii de productie;
Indicatorul utilizarii fondului de timp disponibil al fortei de munca:
Coeficientul vitezei de rotatie a mijloacelor circulante;
Ponderea cheltuielilor neeconomicoase in totalul costului de productie;
Costul actiunilor de implementare a metodologiilor de conducere operativa a productiei.
1. Coeficientul indeplinirii programului productiei fizice
Procesul de productie avand ca obiect produse, este necesar ca evaluarea indeplinirii sarcinilor de productie sa se faca in primut rand sub aspect fizic, desi indicatorul propus are o aplicare restransa numai la obiectele de acelasi fel.
Prin fabricarea produselor potrivit programului, la nivelul tuturor verigilor de productie, se creeaza premisele obtinerii produselor la termenele, cantitatea si structura impusa de cerintele pietei.
Respectarea productiei fizice prevazuta, constituie baza de indeplinire a indicatorilor sintetici ai activitatii economice.
Astfel prin aplicarea modelului structurii de productie si conceptie agregat si respectiva modelelor euristice de echilibrare a liniei de productie in flux capacitatea de productie creste in cadrul sectiei CB 1 de la 3770 la 4660 camasi pe luna o crestere de aproximativ 123%
2. Coeficientul indeplinirii programului productiei, marja si coeficientul cifrei de afaceri
Prezinta gradul in care productia finalizata intr-o perioada sau volumul veniturilor obtinute de o unitate economica pe baza operatiunilor comerciale intr-un interval, corespunde nivelurilor programate. In luna decembrie 2012 cifra de afaceri a unitatii a fost de 11.235.850 ron, iar costurile totale de 10.644.297 ron, inregistrandu-se un profit brut de 891.553 ron.
3. Coeficientul mediu al ritmicitatii productiei
Verifica in primul rand cerintele unei productii ritmice si masoara nivelul acesteia.
Cerintele productiei ritmice sunt:
a) productia programata (Pp) trebuie sa asigure utilizarea superioara a marimii capacitatii de productie (Cp) ceea ce se poate exprima:
Pp=Cp
b) productia obtinuta sa fie cel putin egala cu cea programata:
R>Pp
Pentru cuantificarea nivelului de ritmicitate se poate propune coeficientul de ritmicitate
Kr=1/(1-2x)*(x j – x i) unde x j valorile productiei efective
x i valorile productiei programate
4. Coeficientul indeplinirii programului de productie pe sortimente
Arata daca activitatea unitatii este subordonata in totalitate cerintelor pietei. prevazute in programul de marketing si apoi structurate cu nivelurile de productie programate.
5. Indicatorul folosirii fondului de timp disponibil programat al masinilor, utilajelor si instalatiilor
Verifica la nivelul unitatilor structurate de fabricatie, pe intervale de timp, raportul dintre timpul efectiv si cel disponibil programat, potrivit corelatiilor de proportionalitate dintre necesar si disponibil.
6. Indicatorul folosirii capacitatii de productie
Constituie masura gradului de folosire a potentialului productiv de care dispune o intreprindere sau o subunitate de productie.
7. Indicatorul folosirii fondului de timp disponibil al fortei de munca
Arata gradul in care forta de munca a fost utilizata in scopuri productive.
8. Coeficientul vitezei de rotatie a mijloacelor circulante
Indica marimea valorica a productiei vandute care revine la un leu mijloace circulante imobilizate in procesul de productie.
9. Ponderea cheltuielilor neeconomiee in totalul costului de productie
Prezinta greutatea specifica a unor cheltuieli cum ar fi salariile aferente orelor suplimentare, cheltuieli de inlocuire a materiilor prime prevazute initial, penalizari datorate nerespectarii clauzelor contractuale, cheltuieli pentru reparatii neprevazute, cheltuieli cu rebuturi si remanieri, cheltuieli pentru plata dobanzilor neachitate in termen, in totalul costului de productie.
10.Costul actiunilor de implementare a metodologiilor de conducere operativa
Este dat de efortul utilizarii metodelor, tehnicilor si instrumentelor de previziune, organizare, coordonare, antrenare si control, intr-o unitate economica.
Acest cost este direct proportional cu gradul de detaliere a functiilor conducerii operative a productiei.
Prin folosirea productiva a muncitorilor disponibilizati se poate imbunatati gradul de folosire a fortei de munca.
De asemenea, se creeaza premisele indeplinirii indicatorilor si indicilor potrivit programului si a celorlalti indicatori din cei prezentati sub aspect teoretic in acest capitol.
4.4. EFECTE ECONOMICE ALE METODOLOGIEI DE PROGRAMARE, PREGATIRE SI URMARIRE PROPUSE
Se au in vedere urmatoarele doua directii de eficientizare a productiei, utilizand criterii care caracterizeaza nivelul de organizare a programarii:
A. Sporul de productie rezultat prin eliminarea orelor de nefunctionare a utilaje/or datorita lipsei de comenzi.
Realitatea practica arata ca timpul programat pentru procesul productiv este micsorat de 'cauze accidentale'.Apreciem ca programarea productiei se coreleaza in mod imediat cu timpul de nefunctionare a utilajelor, datorat lipsei de comenzi. Prin intermediul unei metodologii riguroase de programare, acest timp se poate elimina, si prin urmare creste timpul utilizat pentru o productie suplimentara.
Programarea productiei industriale contribuie la desfasurarea unei productii eficiente prin alegerea pentru executarea sarcinitor de productie a celor mai productivi muncitori si a utilajelor cu randamentul cel mai mare.
Desfasurarea unei astfel de detalieri a programelor de productie in cadrul sectiilor de fabricatie conduce la indeplinirea si chiar depasirea normelor de timp de munca de catre toti executantii directi.
Consideram ca in cadrul S.C. SC PICASSO IMPEX SRLin anul 2013, balanta timpului de munca a unui muncitor a fost de 1674 ore efective, in conditiile unei indepliniri a normelor de productie de 100%, rezulta ca un executant direct a desfasurat o activitate echivatenta cu 1674 ore/norma. In conditiile aceleasi balante a timpului de munca, dar la nivelul de 85% de indeplinire a normelor, activitatea unui muncitor a fost de:
1674 x 0,85 =1423 ore/norma.
Pornind de la faptul ca in cadrul acestei fabrici in anul 2013 un numar de 40 muncitori
si-au indeplinit normele in proportie de 85% si de la valoarea unei ore – norme de 12,33 lei rezulta un spor posibil de productie, pe baza realizarii corelatiei cerute, de:
(1674-251) x 40 x 12,98 =738.878,52 lei
In practica curenta din intreprinderea analizata se constata ca, lipsa corelatiei dintre categoria de incadrare a lucrarilor si cea a muncitorilor contribuie la neindeplinirea normelor in proportie de 10% pana la 40%, alaturi de alte cauze.
Prin perfectionarea programarii productiei rezulta urmatorul spor minimal si maximal de productie:
a. varianta minimala:
738.878,52 x 0,10 = 73.887,85 lei
b. varianta maximala:
738.878,52 x 0,40 = 295.551,40 lei
Astfel sporul posibil de productie realizat dupa aplicarea masurilor propuse va fi de 738.878,52 lei.
Acest indicator este foarte important pentru ca imbunatatirea lui creaza un cistig substantial pentru firma.
B. Reducerea costuri/or de productie prin diminuarea stocuri/ar de productie neterminata, a pierderi/ar din imobilizari si rebuturi.
Eficienta programarii riguroase a productiei se poate concretiza in diminuarea productiei neterminate din cadrul sectiilor de fabricatie.
In unele intreprinderi marimea productiei neterminate inregistreaza valori mari, peste normativul ce poate asigura desfasurarea normala a procesului productiv. Astfel in cadrul S.C. SC PICASSO IMPEX SRLla sfarsitul anului 2012 se consemna o productie neterminata de 5.102.325 ron fata de un nivel planificat de 4.000.000 ron, deci o depasire cu 1.102.325 ron, ceea ce in procente reprezinta 1,02% comparand nivelul realizat al productiei neterminate cu nivelul programat. In aceste conditii apreciem ca in unitate productia neterminata este in mod constant de 1,1 ori mai mare decat normativul in vigoare, ceea ce conduce la incarcarea costurilor cu urmatoarea dobanda minimala, aferenta creditelor primite de intreprindere:
1.023.250x 0,75 =767.437,5 mii lei;
Prin folosirea unei metodologii riguroase de programare, in literatura de specialitate se apreciaza ca supranormativele de productie neterminata se pot reduce cu 10%-30% ceea ce ar conduce si la eliminarea dobanzilor aferente creditelor astfel:
a.varianta minimala:
1.023.250lei x 0,10 = 115.115,62 lei
b.varianta maximala:
1.023.250lei x 0,30 = 230.231,25 lei
Eliminarea acestor cheltuieli cu dobanzile este echivalenta cu reducerea costului total al productiei.
In aceeasi directie de diminuare a productiei neterminata, actioneaza si reducerea marimii ciclurilor de fabricatie, ca urmare a desfasurarii coordonate a productiei, a controlului fabricatiei si eliminarea intreruperilor in procesul de productie
Practica desfasurata la nivelul microeconomiei si analizele facute la nivelul industriei textile cu ocazia incheierii bilantului anual arata ca marimea cheltuielilor cu rebuturile este influentata de metodologia de urmarire a lor, de rigoarea sistemului informational si a bazei documentare utilizata in consemnarea acestora.
Prin imbunatatirea acestor metodologii de urmarire, se poate obtine, folosind experienta practica, o reducere cu minimum 10% a rebuturilor, ceea ce la nivelul S.C. SC PICASSO IMPEX SRLar echivala cu o economie de:
106.000 ron x 0,10 = 10.600 ron.
Astfel se observa ca masurile propuse spre a fi aplicate vor putea genera scaderi ale cheltuielilor si cresterea profitului societatii SC PICASSO, fapt ce reprezinta cu siguranta cel mai important efect economic.
Datorita aplicarii acestor masuri se va realiza un spor de productie datorat eliminarii orelor de nefunctionare a utilajelor datorita lipsei de comenzi de 738.878,52 lei si de asemenea se va realiza o scadere a costului de productie datorat diminuarii stocurilor de productie neterminata, a pierderilor din imobilizari si rebuturi de 767.437,5 lei.
CAPITOLUL V
CONCLUZII
Programarea productiei industriale reprezinta arborele motor la procesul de productie, deoarece concretizeaza sarcinile de fabricatie la nivelul fiecarui executant si interval de timp.
Eficientizarea si intr-o etapa superioara optimizarea programarii productiei, desemneaza intr-o conceptie noua si proprie intr-un proces de stabilizare a datelor calendaristice de executie si control, a prioritatilor de fabricatie si a determinarii executantilor directi cei mai eficienti, in vederea desfasurarii coordonate a procesului de productie si cu costuri minime.
Acest proces se poate realiza in mod practic, numai in conditiile unei baze normative a programarii riguros determinata. In aceste conditii se propun metode practice de determinare a loturilor si ciclurilor de fabricatie a caror marimi sunt utilizate in elaborarea programelor de fabricatie.
Apreciem ca se poate aduce o contributie importanta la programarea productiei in cadrul sectiilor de fabricatie daca se deruleaza in mod practic pe baza cerintelor tehnologice, organizatorice si economice pe care le-am formulat si propus, eliminanduse in acest mod subiectivismul in optiunile asupra executantului direct.
Desfasurarea sistemului de programare a productiei se coreleaza in mod logic cu documentele pentru defalcarea sarcinilor de productie in timp si spatiu. De aceea, o atentie deosebita se acorda fluxului informational al sistemului de programare care asigura implementarea metodei, principiilor si cerintelor de concretizare a sarcinilor de productie care au fost recomandate.
Pentru imbunatatirea documentelor de programare a productiei se propune includerea in cadrul acestora, a informatiilor de fundamentare si motivare sau schimbare a lor.
Documentele propuse si circuitul acestora s-a realizat pe cazul concret al unei intreprinderi, potrivit cerintelor exprimate de aceasta unitate si a rezultatelor la care s-a ajuns in urma cercetarilor pe care le-am efectuat.
Pe baza programarii propriu-zise si numai dupa aceea, se desfasoara lansarea produselor in fabricatie, pe care o consideram un prim punct de control preventiv al cheltuielilor cu materia prima si a celor cu salarizarea.
In concluzie, se poate aprecia ca, functionarea pe baze noi a sistemului programarii productiei contribuie la cresterea factorilor calitativi ai productiei la nivelul microindustrial si in mod special la sporirea mai accentuata a eficientei cu care sunt folosite resursele de productie, asigurandu-se si pe aceasta cale trecerea la dezvoltarea preponderent intensiva a economiei nationale.
BIBLIOGRAFIE
1. V.Deac, F.Badea, C.Dobrin „Organizarea, flexibilitatea si mentenanta sistemelor de productie„ Editura ASE, Bucuresti, 2010
2. O.Nicolescu , C. Nicolescu, Intreprenoriatul și managementul întreprinderilor mici și mijlocii, Ed. Economică, 2008
2. C.Dobrin, F.Badea „Gestiunea bugetara a sistemelor de productie„, editia a II-a, Ed. Economica, Bucuresti,2006
3. G.Moldoveanu, C.Dobrin „Managementul operational al productiei”, Ed. Economica, Bucuresti, 2003
4. O.Nicolescu, I.Verboncu „Management”, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2003
5. G.Moldoveanu „Conducerea operativa a productiei”, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti,2002
6. C. Bagu, C.Barbulescu „Managementul productiei” Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2002
7. N. Oprea, G.Plesoianu „Analiza diagnostic a unitatilor economice”, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2002
8. O.Nicolescu, I.Verboncu „Fundamentele managementului organizatiei”, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti 2001
9. O.Nicolescu, I.Verboncu „Metodologii manageriale”, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2001
ANEXE
ANEXA 2
NOMENCLATOR DE PRODUSE
ANEXA 3
PRINCIPALII FURNIZORI
PRINCIPALII CONCURENTI SUNT:
SC Farzat Com S.R.L.
SC LaFolie Prodcom S.R.L.
ANEXA 4
STRUCTURA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR
ANEXA 5
ANALIZA EVOLUTIEI INDICATORILOR ECONOMICI IN PERIOADA 2012-2013
ANEXA 6
ANALIZA RENTABILITATII
ANEXA 7
ANALIZA REPARTIZARII SALARIATILOR PE SECTII SI INCADRARII ORGANIZATORICE
ANEXA 8
DOMENIU COMERCIAL SI PRODUCTIE
PUNCTE SLABE SI CAUZELE LOR
PUNCTELE FORTE SI CAUZELE LOR
DOMENIUL FINANCIAR-CONTABIL
PUNCTE SLABE SI CAUZELE LOR
PUNCTE FORTE SI CAUZELE LOR
DOMENIUL RESURSE UMANE SI MANAGEMENT
SIMPTOME SEMNIFICATIVE
PUNCTE SLABE SI CAUZELE LOR
PUNCTE FORTE SI CAUZELE LOR
ANEXA 9
CENTRALIZATORUL PRODUCTIEI PE ANUL 2013
ANEXA10
EVOLUTIA PRODUCTIEI REALIZATE FATA DE CEA PLANIFICATA
ANEXA 11
PROGRAMUL DE PRODUTIE LUNAR
-CENTRALIZATOR-
PROGRAMUL DE PRODUCTIE
-IN FUNCTIE DE TERMENELE DE LIVRARE-
ANEXA 12
PROCES TEHNOLOGIC
-CAMASA CU MANECA LUNGA-
ANEXA 13
PROGRAMUL DE PRODUCTIE CENTRALIZATOR DETALIAT PE SECTII DE PRODUCTIE
PROGRAMUL DE PRODUCTIE LUNA ..
COMANDA NR . BENEFICIAR: .
ANEXA 14
CONSUM MATERII PRIME SI MATERIALE PENTRU CAMASA
ANEXA 15
ANEXA 16
REPARTIZAREA OPERATIILOR PE LOCURI DE MUNCA
BIBLIOGRAFIE
1. V.Deac, F.Badea, C.Dobrin „Organizarea, flexibilitatea si mentenanta sistemelor de productie„ Editura ASE, Bucuresti, 2010
2. O.Nicolescu , C. Nicolescu, Intreprenoriatul și managementul întreprinderilor mici și mijlocii, Ed. Economică, 2008
2. C.Dobrin, F.Badea „Gestiunea bugetara a sistemelor de productie„, editia a II-a, Ed. Economica, Bucuresti,2006
3. G.Moldoveanu, C.Dobrin „Managementul operational al productiei”, Ed. Economica, Bucuresti, 2003
4. O.Nicolescu, I.Verboncu „Management”, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2003
5. G.Moldoveanu „Conducerea operativa a productiei”, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti,2002
6. C. Bagu, C.Barbulescu „Managementul productiei” Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2002
7. N. Oprea, G.Plesoianu „Analiza diagnostic a unitatilor economice”, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2002
8. O.Nicolescu, I.Verboncu „Fundamentele managementului organizatiei”, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti 2001
9. O.Nicolescu, I.Verboncu „Metodologii manageriale”, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2001
ANEXE
ANEXA 2
NOMENCLATOR DE PRODUSE
ANEXA 3
PRINCIPALII FURNIZORI
PRINCIPALII CONCURENTI SUNT:
SC Farzat Com S.R.L.
SC LaFolie Prodcom S.R.L.
ANEXA 4
STRUCTURA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR
ANEXA 5
ANALIZA EVOLUTIEI INDICATORILOR ECONOMICI IN PERIOADA 2012-2013
ANEXA 6
ANALIZA RENTABILITATII
ANEXA 7
ANALIZA REPARTIZARII SALARIATILOR PE SECTII SI INCADRARII ORGANIZATORICE
ANEXA 8
DOMENIU COMERCIAL SI PRODUCTIE
PUNCTE SLABE SI CAUZELE LOR
PUNCTELE FORTE SI CAUZELE LOR
DOMENIUL FINANCIAR-CONTABIL
PUNCTE SLABE SI CAUZELE LOR
PUNCTE FORTE SI CAUZELE LOR
DOMENIUL RESURSE UMANE SI MANAGEMENT
SIMPTOME SEMNIFICATIVE
PUNCTE SLABE SI CAUZELE LOR
PUNCTE FORTE SI CAUZELE LOR
ANEXA 9
CENTRALIZATORUL PRODUCTIEI PE ANUL 2013
ANEXA10
EVOLUTIA PRODUCTIEI REALIZATE FATA DE CEA PLANIFICATA
ANEXA 11
PROGRAMUL DE PRODUTIE LUNAR
-CENTRALIZATOR-
PROGRAMUL DE PRODUCTIE
-IN FUNCTIE DE TERMENELE DE LIVRARE-
ANEXA 12
PROCES TEHNOLOGIC
-CAMASA CU MANECA LUNGA-
ANEXA 13
PROGRAMUL DE PRODUCTIE CENTRALIZATOR DETALIAT PE SECTII DE PRODUCTIE
PROGRAMUL DE PRODUCTIE LUNA ..
COMANDA NR . BENEFICIAR: .
ANEXA 14
CONSUM MATERII PRIME SI MATERIALE PENTRU CAMASA
ANEXA 15
ANEXA 16
REPARTIZAREA OPERATIILOR PE LOCURI DE MUNCA
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Perfectionarea Managementului Operational In Cadrul S.c. Picasso Bc Impex S.r.l (ID: 144010)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.