Perfectionarea Activitatii de Logistica a Intreprinderii

Economie

Perfectionarea Activitatii de Logistica a Intreprinderii

Byadmin ianuarie 1, 2024

PERFECȚIONAREA ACTIVITĂȚII DE LOGISTICĂ A ÎNTREPRINDERII (PROIECT PRIVIND ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI )

PROIECT DE LICENȚĂ

CUPRINS

ABSTRACT

ANNOTATION

LISTA ABREVIERILOR

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. LOGISTICA CA FACTOR IMPORTANT AL COMPETITIVITĂȚII ÎNTREPRINDERII

1.1. Esența logisticii: premisele și etapele dezvoltării logisticii

1.2. Funcțiile și conexiunile logisticii cu marketingul

1.3. Premisele și problemele dezvoltării logisticii în întreprinderile din R.M.

CAPITOLUL 2. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING ȘI LOGISTICĂ LA ÎNTREPRINDEREA ICS „NEFIS” SRL

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ABSTRACT

Obiectivile: îl formează întreprinderile contemporane din străinătate și din Republica Moldova, în particular întreprinderea ICS „Nefis” S.R.L. determinarea premiselor capitalului uman și studiul complex alaportului teoretic în domeniu;

Concretizarea conținutului științific și definirea noțiunilor logistică, dirijarea transportului, organizarea sistemelor informaționale și evidențierea particularităților acestora;

Evidențierea aspectelor teoretice a conceptului logistic și anume premisele și etapele dezvoltării logisticii;

Analiza funcțiilor logisticii și interacțiunea sa cu marketingul;

Studierea mecanismelor actuale de gestiune a resurselor materiale și informaționale drept condiție de creștere a competitivității întreprinderilor;

Analiza procesului de utilizare a conceptului logistic în întreprinderile din Republica Moldova și în întreprinderea ICS „Nefis” S.R.L.;

Formularea propunerilor și recomandărilor privind perfecționarea procesului logistic ca factor important al competitivității întreprinderii ICS „Nefis” S.R.L.

Rezultatele cercetării: Argumentarea noțiunii de logistică ca factor important a întreprinderii.

Concluzii și recomandări: Analizând pe parcursul acestei teze conceptul logistic ca factor care asigură competitivitatea întreprinderii, autorul poate face mai multe concluzii.

Logistica este un mecanism care necesită acțiuni concrete și bine organizate din partea factorului uman. Majoritatea specialiștilor în logistică din S.U.A. sunt foști militari, pentru care disciplina și organizarea sunt calități profesionale. Nu întâmplător cele mai spectaculoase succese în sfera logisticii le obțin întreprinderile japoneze, care dispun de un personal executiv conștiincios și disciplinat.

Nume de familie, prenumele: Mutu Serghei

Titlul proiectului de licență: Perfecționarea activității de logistică a întreprinderii (proiect privind elaborarea planului de afaceri )

Localitate: Chișinău

Anul perfectării proiectului de licență: 2014

Structura tezei. Teza este constituită din introducere, două capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie cu 15 de titluri, 42 de pagini de text de bază, 10 figură, 2 tabel. Cuvinte-cheie: decizie, calitate, standard, competitive,marketing, logistică.

ANNOTATION

Objective: is formed by contemporary enterprises abroad and the Republic of Moldova , in particular enterprise ICS " Nefis " SRL determining human and study premiselor complex alaportului teoretic in domeniu ;

– Delivering scientific content and definitions logistics, transportation routing , organizing information systems and highlighting their peculiarities ;

– Highlighting the theoretical concept namely logistics premises and logistics development stages ;

– Analysis of logistics functions and interaction with marketing;

– Review current arrangements for management of material and information as a condition of increasing the competitiveness of enterprises ;

– Analysis of the use of the concept of logistics enterprises in Moldova and the company ICS " Nefis " LLC ;

– Formulating proposals and recommendations on improving the logistics process as an important factor of enterprise competitiveness ICS " Nefis " SRL

Researchresults: The rationale of the concept of logistics as an important factor of the enterprise.

Conclusions and recommendations: Throughout this thesis analyzing logistics concept as a factor that ensures competitiveness of the enterprise, the author can make more conclusions.

Logistics is a mechanism that requires concrete actions and well organized in the human factor. Most experts in logistics in the U.S. are former military for discipline and organization are professional qualities. Not coincidentally the most spectacular successes in the sphere of logistics derive Japanese businesses that have a conscientious and disciplined executive staff.

Lastname, firstname: Mutu Serghei

Project Title: Improving Logistic Activity of the Enterprise (project on business plan elaboration)

Location:Chisinau

Yearperfecting Project: 2014

Structure of thethesis. The thesis consists of an introduction, two chapters, conclusions and recommendations, bibliography of 15 titles, 42 pages of basic text, 10 figure, 2 table.

Keywords: decision quality standard, competitive, marketing and logistics.

LISTA ABREVIERILOR

SRL – Societate cu răspundere limitată

PTȘ – Procesului tehnico-științific

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Necesitatea studierii conceptului de logistică este legată de crearea întreprinderilor specializate în domeniul gestiunii mărfurilor și pregătirea cadrelor în domeniul comerțului. Analiza sistemelor logistice ca instrument de optimizare a fluxurilor materiale între participanți de la producător până la consumator reprezintă o sarcină prioritară la etapa actuală.

Logistica permite reducerea esențială a intervalului de timp dintre procurarea materiei prime adică a semifabricatelor și livrarea produsului fabricat consumatorului, contribuind la reducerea stocurilor materiale. Aplicarea logisticii în practică accelerează procesul obținerii informației, perfecționează nivelul deservirii cumpărătorilor.

Activitatea în domeniul logisticii e multilaterală. Ea include dirijarea transportului, gospodăriei de depozite, stocurilor, cadrelor, organizarea sistemelor informaționale, activitatea comercială etc. Noutatea principală a metodei logistice constă în integrarea domeniilor enumerate într-un sistem unic cu tehnologiile comerciale.

Experiența internațională demonstrează că lider în lupta cu concurența va ieși acel care va avea un avantaj în procesele tehnologice și logistice, strâns legate de sistemul transportului, aprovizionării, desfacerii producției, stocurilor și alte domenii.

De aceea, cunoașterea și utilizarea rațională a conceptului logistic într-o organizație va permite asigurarea competitivității ei și prin urmare aceasta va ocupa o poziție importantă pe piață.

Scopul lucrării îl constituie elaborarea și fundamentarea științifică a indicațiilor metodice și recomandărilor practice privind organizarea și utilizarea conceptului logistic în întreprinderile de pe piața internațională și cea autohtonă. Ca direcție de bază au fost prezentate și cercetate metode noi în politica de organizare a conceptului logistic în întreprinderea ICS „Nefis” S.R.L.

Obiectivele propuse:

Concretizarea conținutului științific și definirea noțiunilor logistică, dirijarea transportului, organizarea sistemelor informaționale și evidențierea particularităților acestora;

Evidențierea aspectelor teoretice a conceptului logistic și anume premisele și etapele dezvoltării logisticii;

Analiza funcțiilor logisticii și interacțiunea sa cu marketingul;

Studierea mecanismelor actuale de gestiune a resurselor materiale și informaționale drept condiție de creștere a competitivității întreprinderilor;

Analiza procesului de utilizare a conceptului logistic în întreprinderile din Republica Moldova și în întreprinderea ICS „Nefis” S.R.L.;

Formularea propunerilor și recomandărilor privind perfecționarea procesului logistic ca factor important al competitivității întreprinderii ICS „Nefis” S.R.L.

Obiectul cercetării îl formează întreprinderile contemporane din străinătate și din Republica Moldova, în particular întreprinderea ICS „Nefis” S.R.L.

Metodologia cercetării. Pe parcursul cercetării efectuate, autorul a aplicat o abordare metodologică complexă, care a permis studierea proceselor, elementelor și factorilor procesului de organizare a activității întreprinderii prin utilizarea conceptului logistic. Baza informațională a investigațiilor au constituit-o legile Republicii Moldova, instrucțiunile, regulamentele, precum și datele statistice privind activitatea întreprinderilor din Moldova. La elaborarea acestei lucrări științifice au fost utilizate lucrări fundamentale în domeniul economiei și antreprenoriatului, elaborate de autori autohtoni și internaționali.

Revizuirea literaturii de specialitate. În activitatea de cercetare a fost studiată literatura economică de specialitate, site-uri specializate, materialele informaționale alediferitelor organisme de specialitate, ale administrației publice,

CAPITOLUL I. LOGISTICA CA FACTOR IMPORTANT AL COMPETITIVITĂȚII ÎNTREPRINDERII

1.1. Esența logisticii: premisele și etapele dezvoltării logisticii

Termenul logistică, cunoscut până nu de mult numai de un cerc restrâns de specialiști, capătă în prezent amploare deosebită. Cauza principală a acestui fenomen constă în faptul că conceptul logistic a început să fie utilizat în economie.

Din punct de vedere istoric logistica s-a dezvoltat ca disciplină militară. Acest termen e cunoscut încă din secolul IX e.n., însemnând o activitate clară, coordonată în spatele frontului vizând aprovizionarea armatelor cu toate cele necesare.

Comandanții talentați înțelegeau întotdeauna rolul strategic pe care îl joacă munițiile, combustibilul, produsele alimentare, echipamentul, aflate la timpul oportun și la locul necesar. De-a lungul istoriei omenirii se cunosc cazuri cînd războaie întregi erau câștigate sau pierdute în dependență de organizarea aprovizionării armatelor.

În primul mileniu al erei noastre, în vocabularul militar, prin logistică se subânțelegea activitatea de asigurare a forțelor armate cu resurse materiale și întreținerea stocurilor. Astfel, în perioada împăratului bizantin Leon al VI-lea (865 – 912 e.n.) se considera că sarcinile logisticii constau în înarmarea armatei, aprovizionarea ei cu patrimoniu militar, în preocuparea, în măsura completă și la timpul oportun, de necesitățile ei și corespunzător, pregătirea fiecărui act al campaniei militare.

Conform părerii unui șir de savanți europeni, logistica a devenit știință datorită artei militare. Creatorul primelor lucrări științifice vizând logistica este considerat specialistul în artele tehnicii militare Henry Jomini (1779-1869) care la începutul secolului XIX a formulat următoarea definiție a logisticii: arta manevrării cu ostași în armată [35, p.19].

Acesta confirmă că logistica include nu numai transportarea, dar și o sferă amplă de activități ca: planificarea, dirijarea și aprovizionarea, determinarea locurilor de dislocare a armatelor și, de asemenea, construcția podurilor, drumurilor etc. Unele principii ale logisticii au fost utilizate de armatele lui Napoleon. Însă, ca știință militară, logistica a fost constituită abia la mijlocul secolului XIX.

În Imperiul Roman existau slujitori, care purtau titlu de „logiști” și se ocupau cu repartizarea produselor alimentare.

Logistica a început să fie aplicată activ în perioada celui de al doilea război mondial, în special, la aprovizionarea tehnico-materială a rmatei S.U.A. în acțiunile militare. Interacțiunea dintre industria de război, bazele de aprovizionare a frontului și a transportului a permis asigurarea sistemică și la timpul oportun a armatei americane cu livrări de armament, materiale combustibile și lubrifiante, produse alimentare în cantități necesare.

În țările apusene logistica a fost pusă în funcția dirijării efective a fluxului de materiale în economie cînd, de rînd cu alte metode ale matematicii aplicate, logistica trece din domeniul militar în sfera activității economice. La început, ea s-a constituit ca o nouă teorie vizând dirijarea circulației res a frontului și a transportului a permis asigurarea sistemică și la timpul oportun a armatei americane cu livrări de armament, materiale combustibile și lubrifiante, produse alimentare în cantități necesare.

În țările apusene logistica a fost pusă în funcția dirijării efective a fluxului de materiale în economie cînd, de rînd cu alte metode ale matematicii aplicate, logistica trece din domeniul militar în sfera activității economice. La început, ea s-a constituit ca o nouă teorie vizând dirijarea circulației resurselor materiale în sfera transportului, iar mai apoi și a producerii.

Dicționarul englez-român traduce cuvîntul „logistics” prin: militar; spatele frontului și aprovizionarea; asigurarea tehnico-materială; organizarea și realizarea activității spatelui frontului.

O altă direcție în dezvoltarea logisticii reprezintă sfera economică. Aici sub noțiunea „logistică” se înțelege o activitate științifică și practică, care constă în dirijarea eficientă a fluxurilor materiale, informaționale și financiare, în sferele producției și circulației.

Începutul utilizării ample a logisticii în economie revine anilor 60-70 și este legat de realizările în domeniul tehnologiilor de comunicație. Apariția posibilității monitoringului direct al tuturor etapelor de circulație a materiei prime, detaliilor și producției finite a permis de a vedea clar neeficiența schemelor tradiționale vizând dirijarea fluxurilor materiale. Avantajul economic evident, obținut la utilizarea logisticii în economie, a contribuit la orientarea partenerilor spre colaborare în domeniul promovării mărfurilor.

Necesitatea aplicării logisticii se explică prin mai multe motive, dintre care se evidențiază:

dezvoltarea concurenței, provocată de trecerea de la piața vânzătorului la piața cumpărătorului;

criza energetică din anii 70, care nu a fost depășită nici până în prezent;

progresul tehnico-științific și computerizarea dirijării.

Condiția necesară pentru dezvoltarea logisticii naționale constă în lichidarea progresului economic vizând reproducerea tendințelor monopoliste și promovarea progresului tehnico-științific în sfera producției și circulației.

Etapele dezvoltării logisticii pot fi divizate în felul următor:

Prima etapă corespunde perioadei anilor 60, care se caracterizează prin utilizarea abordării logisticii la dirijarea fluxurilor materiale în domeniul circulației. În această perioadă au apărut două situații cheie:

Fluxurile materiale sunt separate în producție, stocare și transportare, fiind legate reciproc printr-un sistem unic de dirijare.

Integrarea funcțiilor fizice a materialelor poate avea un efect economic considerabil.

La prima etapă a dezvoltării logisticii transportul și depozitul, legate anterior numai prin operațiile de încărcare și descărcare, încep să fie analizate într-o legătură strânsă. Ele încep să activeze după principiul rezultatului economic conform unui grafic unic și unei tehnologii coordonate.

Ambalajul în care se expediază încărcătura se alege ținând cont de transportul utilizat, la rândul său caracteristicile încărcăturii transportate determină alegerea transportului. Este necesar de menționat că soluționarea comună a sarcinilor de dirijare a fluxurilor materiale este cu mult mai complicată decât soluționarea lor separată. Aici sunt necesare alte metode și o altă pregătire a specialiștilor.

Etapa a doua în dezvoltarea logisticii revine perioadei anilor 80, secolul XX. În această perioadă integrarea logistică s-a extins și a început să cuprindă procesul de producție.

Din punct de vedere al dezvoltării logisticii perioada anilor 80 se caracterizează prin următoarele:

creșterea rapidă a costului distribuției fizice;

creșterea profesionalismului managerilor, care realizează dirijarea proceselor logisticii;

planificarea pe termen lung în domeniul logisticii;

utilizarea largă a computerelor pentru colectarea informațiilor și controlului asupra proceselor logistice;

reducerea bruscă a stocurilor în lanțurile de promovare a materialelor;

determinarea și realizarea măsurilor cu privire la micșorarea costului legat de circuitul fluxului material la consumatorul final.

Prin urmare, interacțiunea dintre depozitare și transportare este completată cu planificarea producției. Acest fapt a permis reducerea stocurilor, majorarea calității de deservire a cumpărăturilor prin executarea comenzilor la timpul oportun, îmbunătățirea folosirii utilajului.

Etapa a treia corespunde fazei actuale de dezvoltare a logisticii și se caracterizează prin următoarele:

schimbări fundamentale în organizarea și dirijarea tehnologiilor comunicaționale, care asigură circuitul rapid al fluxurilor materiale și informaționale și care permite monitorizarea tuturor fazelor de circulație a produsului de la sursa primară a materiei prime până la consumatorul final;

dezvoltarea ramurilor din domeniul serviciilor logistice;

concepția logisticii începe să fie recunoscută de majoritatea participanților lanțului de aprovizionare, producție și distribuție;

integrarea participanților în cisrcuitul mărfurilor.

Dacă este de definit termenul de logistică, atunci există două direcții de definire a ei. Prima direcție este legată de comportamentul funcțional față de circulația mărfurilor, adică dirijarea tuturor operațiilor fizice, care e necesar să fie executate la livrarea mărfurilor de la furnizor până la consumator.

O altă direcție se caracterizează printr-un comportament ceva mai amplu. Adică, pe lângă dirijarea operațiilor de circulație a mărfurilor, ea include analiza pieței furnizorilor și consumatorilor, coordonarea cererii și ofertei pe piața mărfurilor și serviciilor și, de asemenea armonizarea intereselor participanților la procesul de circulație a mărfurilor.

Alte definiții ale logisticii formulate de specialiști accentuează anumite funcții ale ciclului examinat. Astfel, logistica se reduce la un ciclu foarte îngust de operațiuni: transportarea, încărcarea – descărcarea, depozitarea etc.

Fig. 1.1. Definițiile logisticii formulate de specialiști din S.U.A., Franța, Germania, Rusia [35, p.15]

În condițiile Europei Occidentale specialiștii evidențiază câteva tipuri de logistică: logistica achiziționării, logistica producerii, logistica marketingului sau logistica distribuției. Se diferențiază în mod separat și logistica transportărilor, care în esență este parte componentă a fiecăruia din acele tipuri de logistică. O componentă inerentă a tuturor tipurilor de logistică este prezența obligatorie a fluxului de informație logistică, exprimată prin selectarea datelor privind fluxul de mărfuri, prelucrarea, sistematizarea, transmiterea informației finite. Acest subsistem al logisticii deseori este numit logistica computerizării.

O altă grupă de definiții examinează logistica ca activitate economică, care constă în dirijarea fluxurilor materiale în sferele producției și circulației.

În continuare se va examina schema principală a fluxului material direct ca obiect de studiu al logisticii, începând cu sursa inițială a materiei prime până la consumatorul final (figura 1.2.) [35, p.120].

Tot traseul de circulație a materialelor în această figură poate fi împărțită în două sectoare:

în primul sector circulă producția cu destinație industrială;

în al doilea sector – produsele de larg consum.

Dirijarea circulației producției cu Dirijarea circulației

destinație industrială mărfurilor

LOGISTICA

Dirijarea fluxului material

Semne convenționale:

Flux material Flux informațional

Fig. 1.2. Schema fluxului material și informațional [35, p. 120]

Componența calitativă a fluxului pe măsura promovării în lanț se schimbă. La început între sursa de materie primă și întreprinderea prelucrătoare și de asemenea, dintre diferite sectoare de producție circulă, de regulă, produse omogene. La finele traseului fluxul material este reprezentat prin diverse mărfuri pregătite pentru consum.În interiorul anumitor fabrici sau uzine au loc, de asemenea fluxuri materiale. Aici între secții sau în interiorul secțiilor se deplasează diferite detalii, semifabricate.

În desfășurarea procesului logistic fluxul material se aduce până la întreprindere, mai apoi se organizează promovarea lui rațională prin lanțul sectoarelor de depozite și al secțiilor de producție, după ce producția finită se aduce până la consumator în corespundere cu comanda ultimului.

1.2. Funcțiile și conexiunile logisticii cu marketingul

Pentru determinarea funcțiilor și operațiunilor logistice trebuie luate în considerație fluxurile interne și externe de mărfuri, care depind de un șir de factori [25, p.78]:

factorii de ramură care reprezintă numărul furnizorilor de resusre materiale și numărul cumpărătorilor pentru producția finită;

factorii regionali reprezintă numărul de întreprinderi specializate în transportarea mărfurilor în regiune;

factorii de producție reprezintă parametrii producției fabricate, tipul de producție, suprafața clădirilor, planul de amplasare a întreprinderii, sistemul de depozitare.

La nivelul întreprinderii se evidențiază trei grupuri de funcții logistice: de bază, cheie și suplimentare, reprezentate în figura 1.3. [25, p.79].

Fig. 1.3. Funcțiile logisticii [25, p. 79]

După criteriul conceptual se pot evidenția următoarele funcții ale logisticii:

Sistemică – se referă la sistemul de dirijare cu fluxurile de marfă, materiale și informaționale;

Integrală – asigură sincronizarea procesului de distribuție, de stocare și livrarea mărfurilor;

De reglare – este orientată spre economisirea resurselor materiale, reducerea costurilor;

Rezultativă – orientată spre livrarea produselor în cantitatea și calitatea necesare la locul stabilit cu costuri minime.

În procesul de dirijare a fluxurilor materiale în economie se soluționează un șir de probleme cum ar fi: prognozarea cererii și producției, a volumului transportărilor, determinarea volumului optim și a direcțiilor fluxurilor materiale, organizarea depozitării, ambalării, transportării, etc. Fluxurile materiale se formează în urma activității diferitor întreprinderi și organizații, care produc și consumă anumite produse și acordă sau beneficiază anumite servicii. Rolul principal în dirijarea fluxurilor materiale îl joacă următoarele organizații și întreprinderi:

Întreprinderile de transport comun, firmele de expediții;

Întreprinderile comerțului angro, care realizează totalitatea operațiilor logistice cu produsele;

Organizațiile intermediare de comerț care nu prelucrează marfa, dar acordă servicii de organizare a comerțului angro;

Întreprinderile producătoare care dețin depozite de materie primă și produse finite, unde se execută diferite operații logistice.

Fiecare din acești participanți ai procesului logistic se specializează în realizarea unei grupe de funcții logistice.

Funcția logistică reprezintă o grupare a operațiilor logistice, orientate spre realizarea scopurilor sistemului logistic [25, p.82].

În tabelul 1.1. sunt enumerate funcțiile principale ale logisticii și repartizarea lor între diferiți participanți la procesul logistic. Fiecare din aceste funsții reprezintă un ansamblu de acțiuni omogene din punct de vedere al scopului.

Se pot evidenția două particularități caracteristice ale funcțiilor din complexul logisticii:

Toate funcțiile enumerate în tabel sunt legate reciproc și orientate spre dirijarea fluxurilor materiale, adică întregul complex al funcțiilor logisticii este subordonat unui scop unic;

Funcțiile enumerate sunt specifice pentru subiecții care participă în procesul logistic.

Tabelul 1.1. Funcțiile de bază ale logisticii și repartizarea lor între diferiți participanți la procesul logistic [25, p. 82]

Deosebirea principală a funcțiilor logisticii comparativ cu funcțiile tradiționale constă în existența unei legături sistemice între activitățile economice enumerate.

În sistemul distribuției mărfurilor există o interferență între marketing și logistică.

Pentru a analiza interacțiunea logisticii cu marketingul se vor folosi noțiunile de marketingul – mix format din cei 4 „P” și logistica – mix format din 7 „R”, care sunt reprezentate de autor în figura 1.4. [35, p.190].

Din figura de mai jos se observă o interacțiune directă dintre caracteristicile „produs”, „preț” și „loc” (distribuție). De exemplu, luarea deciziei în domeniul prețurilor necesită o analiză profundă a factorilor care înfluențează asupra mărfurilor concurente , asupra caracteristicilor demografice și socio-economice a consumatorilor pe fiecare segment al pieței. Astfel, logistica ajută la realizarea sarcinii de marketing cu privire la formarea prețurilor.

Mixul de marketing (4 „P”) Mixul logistic (7 „R”)

Fig.1.4. Interacțiunea mixului de marketing cu mixul logistic [35, p.190]

Domeniile majore de interacțiune între matketing și logistică sunt [35, p.180]:

proiectarea produsului – poate avea un efect major asupra depozitării și transportului;

stabilirea prețului – este modalitatea prin care cererea la serviciile logistice influențează costul produsului și, prin urmare și politicile de preț;

prognozarea pieței și a vânzărilor – permite ca prognozele de marketing să dicteze nivelul resurselor logistice necesare pentru livrarea produselor la consumatori;

strategiile de servire a clientului prevăd situația când specialistul în marketing optează pentru un nivel înalt de servire, iar resusrele logistice în formă de echipamente și stocuri vor trebuie să fie considerabile;

numărul și suprafața depozitelor – poate fi stabilit numai dacă specialiștii din marketing și logistică vor elabora o strategie comună în domeniul depozitării.

strategia dirijării cu stocurile – prevede elaborarea unei strategii comune a specialiștilor de marketing și logistică pentru a lichida divergențele legate cu întreținerea stocurilor la mărfuri în depozite;

strategia întocmirii comenzilor – presupune elaborarea în comun a comenzilor, deoarece are o influență esențială asupra costurilor operaționale și asupra imaginii clienților;

luarea deciziei de furnizare prin canalele de distribuție – coordonarea dintre specialiștii în marketing și logistică în privința utilizării canalelor de distribuție.

Într-o formă mai explicită, domeniile de interacțiune dintre logistică și marketing se pot reprezenta în figura 1.5. [35, p.189].

Fig. 1.5. Domeniile majore de interacțiune dintre marketing și logistică [35, p. 189]

Din figura reprezentată mai sus rezultă că satisfacerea cerințelor clienților implică maximizarea utilității de timp și spațiu în baza conceptului logistic care depinde de furnizori, de intermediari și de clienții finali. Rolul logisticii este de a asigura deservirea clienților ținând seama de oportunitățile de marketing care vizează maximizarea vânzărilor pe diferite segmente de piață.

Efortul integrat înseamnă coordonarea activității de marketing într-un program coerent care să ducă la un cost minim și la maximizarea profitului, în condițiile asigurării unui anumit nivel calitativ către clienți.

Profitul întreprinderii exprimă necesitatea realizării unui nivel acceptabil al profitului pe termen lung. Maximizarea profitului se poate realiza prin reducerea costurilor totale în condițiile asigurării unui nivel al serviciilor către clienți, ținând cont de strategia de marketing și de cerințele clienților.

În ansamblu, se urmărește ca la un cost minim, să se asigure un profit cât mai ridicat din punct de vedere al logisticii. Prin prisma conceptului de marketing, principalul obiectiv al distribuției fizice îl constituie asigurarea serviciilor de natură logistică în conformitate cu cerințele consumatorilor și utilizatorilor.

Peter Druker menționează că îmbunătățirea conexiunii activității de marketing și de logistică reprezintp în viitor o cale importantă în economia costurilor pentru sporirea performanțelor de realizarea a funcțiilor de distribuție fizică.

Se poate face concluzia că interacțiunea logisticii cu marketingul permite soluționarea următoarelor probleme [22, p.152]:

Analiza mediului extern al marketingului și cercetarea pieței;

Analiza comportamentului consumatorului;

Proiectarea produsului și specializarea în sfera producției;

Planificarea și optimizarea nivelului serviciilor.

Dacă primele două probleme pot fi soluționate de serviciul marketing fără participarea serviciului logistic, atunci problema a treia și a patra trebuie să fie soluționate în comun prin realizarea funcțiilor marketingului și a logisticii.

Autorul demonstrează conexiunea reciprocă după exemplul producției băuturilor, ambalate în cutii tetrapack. Proiectarea ambalajului este o funcție a marketingului. Parametrii durabilității pachetelor țin de funcția logistică. Volumul pachetului se referă atât la funcția marketingului, cât și a logisticii. Parametrii geometrici ai pachetului aparțin logisticii. Notarea codului liniar este la fal o sarcină a logisticii. Însă ținând cont că prezența codului liniar pe ambalaj influențează asupra cumpărăturii, modul de notare a codului poate fi recomandat de marketing.

1.3. Premisele și problemele dezvoltării logisticii în întreprinderile din R.M.

Interesul față de logistică este determinat într-o mare măsură de dezvoltarea concurenței pe piață a serviciilor din Republica Moldova.

O premisă importantă pentru aplicarea logisticii este extinderea sortimentului în comerțul cu amănuntul și adaptarea maximă a acestuia la cerințele cumpărătorilor.

Logistica este un mecanism care necesită acțiuni concrete și bine organizate din partea factorului uman. Majoritatea specialiștilor în logistică din S.U.A. sunt foști militari, pentru care disciplina și organizarea sunt calități profesionale. Nu întâmplător cele mai spectaculoase succese în sfera logisticii le obțin întreprinderile japoneze, care dispun de un personal executiv conștiincios și disciplinat [29, p.187].

Logistica aduce multe avantaje sistemului în întregime, însă limitează libertatea acțiunilor fiecărui participant în parte. Pentru a găsi o soluție de compromis în această sferă este nevoie de un profesionalism înalt.

Răspândirea largă a logisticii nu poate fi explicată numai prin creșterea necesității în aceasta. În economie trebuie să apară premise, care permit satisfacerea acestei necesități. Aceste premise sunt asigurate de realizările contemporane ale procesului tehnico-științific (PTȘ).

O dată cu dezvoltarea progresului tehnico-științific sunt create și încep să fie aplicate pe larg diverse mijloace de lucru cu fluxurile materiale și informaționale. Apare posibilitatea de a folosi utilajul corespunzător condițiilor concrete ale proceselor logistice. O importanță deosebită pentru dezvoltarea logisticii o are automatizarea dirijării proceselor logistice.

În continuare, autorul va prezenta problemele dezvoltării logisticii în comerțul Republicii Moldova, care sunt:

lipsa legăturilor logistice strânse între participanții la circulația mărfurilor și între întreprinderile comerciale angro și cu amănuntul;

nivelul scăzut al asigurării tehnice a întreprinderilor comerciale angro și cu amănuntul, precum și a celor de transport;

dezvoltarea insuficientă a tehnologiilor informaționale, lipsa sistemelor informaționale, care asigură colectarea, stocarea, prelucrarea informației în regimul necesar și schimbul de imformații între participanții la circulația mărfurilor;

dezvoltarea insuficientă a activității intermediarilor;

nivelul înalt al adaosului comercial la mărfuri și servicii și, ca urmare, cointeresarea redusă a participanților la circulația mărfurilor aplicând sistemul logistic;

lipsa metodelor elaborate de formare a sistemelor de dirijare materială în condițiile pieței;

lipsa experienței organizării logistice a circulației mărfurilor în comerțul angro și, de asemenea, nerecunoașterea de către personalul întreprinderii comerciale angro și cu amănuntul a conținutului și priorităților comportamentului logistic la dirijarea fluxurilor materiale.

O condiție esențială pentru organizarea logistică a comerțului constă în dezvoltarea progresului tehnico-științific, prin care se înțelege perfecționarea bazei tehnico-materiale a comerțului corespunzătoare sarcinilor social-economice, implementarea unor procedee tehnologice avansate și gradul de pregătire superior al fluxurilor materiale și informaționale recepționate de întreprindere pentru aceste procedee.

Direcțiile fundamentale ale progresului tehnico-științific în comerț sunt prezentate în figura 1.6. [35, p.195].

Fig.1.6. Direcțiile dezvoltării progresului tehnico-științific în comerț [35, p. 195]

Din figura reprezentată mai sus este clar că pentru organizarea logistică a comerțului este importantă perfecționarea mijloacelor de muncă aplicate în activitatea cu fluxurile informaționale, inclusiv aplicarea sistemelor informaționale care asigură monitorizarea fluxurilor materiale.

Asigurarea întreprinderilor comerciale din Republica Moldova cu mijloace de muncă se realizează pe calea înzestrării acestor întreprinderi cu utilaj tehnologic și comercial necesar și prin utilizarea rațională a resurselor tehnice existente.

Următorul element al efectului economic obținut ca rezultat al aplicării logisticii este reducerea timpului de circulație a mărfurilor în lanțul logistic. Peste 95 % din timpul de circulație revin operațiilor logistice. Reducerea acestui element permite accelerarea rotației capitalului, majorarea profitului obținut pe o unitate de timp și reducerea costului producției.

Efectul economic obținut de la aplicarea logisticii apare și ca rezultat al reducerii cheltuielilor de transport. Se optimizează rutele de circulație a transportului, se coordonează graficele, se reduc distanțele parcurse, se ameliorează alți indici ai utilizării transportului.

Comportamentul logistic presupune coordonarea acțiunilor participanților la circulația mărfurilor în domeniul înzestrării tehnice a sistemelor de prelucrare a încărcăturilor. Aplicarea mijloacelor tipice de mecanizare, ambalajul standartizat, utilizarea unor procedee tehnologice similare la prelucrarea încărcăturilor constituie un element important al efectului economic obținut din aplicarea logisticii.

Deci, optimizarea logistică a comerțului în întreprinderile din Republica Moldova reprezintă o cale esențială în dezvoltarea ramurii. Aplicarea sistemului logistic este garanția competitivității întreprinderilor comerciale, iar în viitor este posibil ca aceasta să devină unica sursă de profit a întreprinderilor.

CAPITOLUL 2. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING ȘI LOGISTICĂ LA ÎNTREPRINDEREA ICS „NEFIS” SRL

Întreprinderea cu capital străin ”Nefis”, înregistrată la Camera Înregistrării de Stat de pe lîngă Ministerul Justiției la data de 04.11.1997 cu numărul de identificare de stat 1003600044307. Adresa juridică a întreprinderii este: str. Calea Moșilor 15, mun. Chișinău, Republica Moldova [8, p.50].

Fondatorii acestei companii sunt cetățeni ai Turciei, domnul Kilicoglu Burak Burcin cu o cotă de 47,04% și domnul Kilicoglu Bora cu o cotă ce constituie 52,96%. Directorul general al întreprinderii conform statutului este domnul Kilicoglu Zikri.

Î.C.S „Nefis” S.R.L. face parte din industria alimentară, domeniul de activitate al căreia este fabricarea produselor de patiserie. Sortimentul de produse al întreprinderii este foarte bogat (se numără mai mult de 200 denumiri de produse) de o bună calitate, iar ambalajul produselor este comod, corespunde standartelor Europene și atrage atenția cumpărătorilor.

Timp de 11 ani de existență, compania a demonstrat rezultate bune în promovarea produsului atât pe piața națională cât și pe cea internațională. Produsele Nefis se exportă în mai mult de 20 de țări ale lumii, inclusiv SUA, Rusia Georgia, Slovacia, Cehia, Lituania, Estonia, Africa de Sud, Israil, Cipru, Liberia, Siera Leone, Australia, Romînia și Bielorusia.

Istoria companiei Nefis își ia startul din luna octombrie 1997 în micul orășel Florești plasat la nordul Republicii Moldova unde se află fabrica Nefis. Primul biscuit a ieșit din cuptor pe data de 10 februarie 1998.

La început se produceau doar două feluri de biscuiți, dar în scurt timp sortimentul produselor a depășit câteva sute de feluri. Până în prezent la fabrică au fost puse în funcțiune 9 linii de producere .

La început producția era orientată spre cei mai mici consumatori – copiii iar mai apoi producția Nefis a cucerit și inimile celor mai mari. De aici și primul logotip al companiei care reprezinta o rățușcă alături de denumirea firmei. Din momentul creșterii vânzărilor produselor pe teritoriul țării și obținerea popularității peste hotarele țării, conducerea a shimbat logotipul cu unul mai modern, mai atrăgător care este reținut foarte ușor.

Sloganul întreprinderii este expresia: „Dulciuri ”Nefis” pentru orice vis”.

În scopul distribuirii mai eficiente a producției Nefis, întreprinderea a deschis depozite comerciale la început în Chișinău (Republica Moldova), Moscova (Federația Rusă), Frankfurt (Germania), iar în anul 2008 a fost luată decizia de a lărgi piața internă și au fost deshise două depozite la Nordul și Sudul republicii, în orașele Edineț și Cahul.

Unul din secretele companiei este capacitatea întreprinderii de a propune clientului produse noi și totdeauna proaspete.

Misiunea întreprinderii este oferirea produselor de înaltă calitate consumatorilor la prețuri optime. Pentru întreprinde este foarte important ca clientul să fie mulțumit și face tot posibilul pentru a realiza această misiune. Se acordă atenție deosebită întregului proces de producere și nu mai puțin serviciilor de vânzare și postvânzare.

Scopul principal al întreprinderii este obținerea profitului, lărgirea pieții produselor de patiserie în Republica Moldova, introducerea tehnologiilor noi de producere a produselor de patiserie și oferirea posibilității unei mase largi a populației să procure „produse bune la prețuri bune.

În acest sens compania „Nefis” adoptă strategia de extindere, care se bazează pe capacitatea firmei de a se înscrie în tendințele de creștere ale pieții prin utilizarea mai multor resurse față de concurenți, sporind astfel cota sa pe piață. De regulă, o astfel de strategie se materializează prin investițiile pe care firma le efectuează.

Pe piața locală sunt mulți producători ai producției de patiserie. Datorită bunei organizări ai acivității, compania „Nefis” a devenit unul din liderii producători ai produselor de patiserie. Producția „Nefis” este găsită în fiecare magazin din țară. Timp de 11 ani de existență compania a demonstrat rezultate bune în promovarea produsului atât pe piața națională cât și pe cea internațională.

În perioada 2005-2008 sortimentul producției „Nefis” s-a lărgit considerabil. Au apărut tipuri noi de biscuiți, napolitane, caramele, bomboane. De asemenea s-a îmbunătățit considerabil și calitatea produselor întreprinderii. Au fost procurate linii noi de producere a biscuiților, napolitanelor și bomboanelor de ciocolată. Au fost create noi ambalaje pentru produsele unitare.

Producția Nefis este orientată spre clasele sociale cu un nivel mediu de venituri.

În lupta cu concurența pentru a-și menține poziția pe piață întreprinderea utilizează în activitatea sa următoarele avantaje:

Termeni scurți de distribuire a comenzii,

Posibilitatea de a face comanda prin telefon, economisind timpul clienților,

Sistem flexibil de prețuri,

Abordare individual a fiecărui client,

Servicii poștale gratuite, etc.

Compania Nefis se specializează pe producerea anumitor tipuri de produse, fiind unul dintre primii producători care a început să producă în volume mari așa tipuri de produse ca biscuiți zaharoși, biscuiți glutenoși, galete, bețișoare–krekeri etc.

Tipologia produselor companiei „Nefis” S.R.L. este prezentată în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. Tipologia produselor întreprinderii ICS „Nefis” S.R.L. în perioada anilor 2004 – 2009 [8, p.25].

Structura organizatorică a I.C.S „Nefis” S.R.L. este una de tip funcțională, deoarece organizația dată are o structură mijlocie și are un singur gen de activitate și anume producerea produselor de patiserie, conform clasificatorului activităților – CAEM 15412.

Organigrama întreprinderii „Nefis” S.R.L. este prezentată în figura 2.1. [8, p.25].

Această structură este formată atât din compartimente operaționale cât și din compartimente funcționale.

Se observă de asemenea multipla subordonare a angajaților atât față de șefii lor ierarhici cât și față de conducătorii compartimentelor funcționale.

Fig. 2.1. Organigrama întreprinderii ICS „Nefis” SRL [8, p. 25]

Utilizarea acestei structuri organizatorice permite înregistrarea următoarelor avantaje:

permite relizarea controlului strategic al rezultatelor;

este eficientă în scopurile care sunt de rutină și cu un grad mare de repetabilitate;

simplifică procesul de conducere a personalului din fiecare compartiment;

permite realizarea activităților în bază de competență;

această structură este bine adaptată problematicii instituțiilor cu o singură afacere;

simplifică procesul de recrutare, perfecționare și conducere a personalului din fiecare compartiment;

Pe lângă avantajele utilizării acestei structuri organizatorice, pot apărea un șir de dezavantaje, printre care:

complică asigurarea responsabilităților funcționale;

trimite responsabilitatea anumitor probleme către vârful structurii organizatorice;

miopia funcțională lucrează adesea împotriva relațiilor de conducere, a cooperării și adaptării prin schimbare;

poate provoca superspecializarea;

poate duce la conflicte și rivalități între funcții.

Din organigrama sus prezentată, se poate de evidențiat următoarele funcții care activează în această organizație [15, p.60].

Administratorul (directorul general) are o sferă largă de responsabilitate pentru coordonarea altor posturi, el îndeplinește mai multe funcții în cadrul organizației date:

conduce și verifică activitatea care se desfășoară în cadrul organizației;

impune unele cerințe, norme, care vor trebui să fie respectate și realizate;

atrage personalul la realizarea obiectivelor unității;

creează și menține armonia între resursele umane ale organizației, activitățile și compartimentele de muncă pe care le are în subordine;

urmărește performanțele înregistrate în cadrul întreprinderii și efectuează o comparație a acestora cu nivelul lor prestabilit.

Directorul comercial coordonează activitatea managerilor și agenților de vînzări; ia parte la procesul de elaborare a politicii de prețuri și formarea canalelor de distribuție; elaborează procesul logistic al produselor finite; prin intermediul compartimentului de marketing permanent caută nișe pe piața produselor de patiserie; prognozează nivelul vânzărilor de sezon.

Directorul pentru aprovizionare și export coordonează vânzarile pe piața externă; planifica investigațiile piețelor internaționale; elaborează politica prețurilor de export; elaborează monitoringul actelor legislative internaționale (și legate de procedurile vamale); ia decizii referitor la importul materiei prime; studiază piața internă și externă a furnizorilor.

Contabilul Șef elaborează politica de evidență contabilă; participă la luarea deciziilor financiare; coordonează lucrul contabililor subalterni; asigură îndeplinirea obligațiilor față de instanțele de stat privind dările de seamă, achitarea impozitelor ș.a.; monitorizează legislația cu privire la contabilitate și finanțe.

Directorul tehnic asigură montarea echipamentului nou; verifică înlăturarea deficiențelor tehnice a echipamentului de producere și autovehiculelor.

Directorul pentru producție planifică pe termen scurt procesul de producere, ține sub control activitatea de producere, monitorizează stocurile de materie primă și producție finită, este la curent cu shimbările în legislație referitor la standardele de calitate și conformitate.

Sistemul de lucru cu clienții este bine pus la punct și organizat. Fiecare agent de vânzări îi este împărțit câte un sector al orașului și al suburbiilor. Astfel pe teritoriul orașului Chișinău lucrează 6 agenți de vânzări și pe suburbii 5 agenți de vânzări.

În afară de agenții care lucrează în permanență cu clienții, cu ei de asemenea lucrează și managerii pe vânzări. Fiecare manager pe vânzări are un sector pe care îl controlează regulat. Clienții sunt telefonați în fiecare zi de către manageri pentru a afla doleanțele acestora, recomandările sau pretențiile acestora, convin referitor la achitarea datoriilor, discută probabilitatea încheierii contractelor etc. Cînd este necesar managerul merge la magazine pentru a verifica sortimentul produselor, pentru a se întâlni cu clienții, pentru a prezenta un produs nou.

Managerii pe vânzări și agenții de asemenea promovează merchendisingul, verifică dacă marfa este expoziționată corect, dacă sunt prezente materiale publicitare.

Activitatea managerilor este foarte bine organizată. Fiecare manager al întreprinderii are o serie determinată de activități. Secția vânzări este în strânsă legătură cu secția marketing și managerii ambelor compartimente colaborează în strânsă legătură pentru atingerea obiectivelor întreprinderii formînd o echipă puternică, energică, competentă și bine instruită. Această colaborare este vizibilă mai ales la momentul apariției unui produs nou care trebuie introdus pe piață. Managerii întreprinderii pregătesc mostrele producției, organizează întâlniri cu clienții, stabilesc mărimea reducerii, condițiile furnizării mărfii, reprezintă firma la expoziții, încheie contracte cu clienții. Activitățile marketologilor sunt extrem de importante pentru întreprindere. Ei sunt primii care aduc informația despre shimbările prețurilor concurențiale, mostrele produselor noi apărute pe piață. Aceste mostre sunt analizate mai apoi în laboratoarele fabricii. La momentul ieșirii pe piață a unui produs nou, marketologii inspectează piața și propun tactica de promovare a produsului. Tactica propusă este analizată de manageri cărora le revine rolul decizional.

Promovarea produselor „Nefis” pe piață se realizează în felul următor:

Organizarea degustațiilor;

Participarea la expoziții, iarmaroace;

Reduceri de preț la procurarea unei cantități determinate de produse;

Distribuirea mostrelor;

PR acțiuni, reclama la radiou, în reviste.

Mediul de afaceri al unei companii constă din multitudinea de actori și forțe din exteriorul acesteia, care au efect asupra capacității managerilor de a realiza și întreține relații de succes cu clienții vizați. Mediul oferă ocazii favorabile, dar ridică si amenințări. Companiile de succes știu că este de o importanță vitală să-și supravegheze constant mediul în care acționează si să se adapteze la schimbările produse în cadrul acestui mediu [25, p.68].

Compania „Nefis” își desfășoară activitatea într-un mediu complex, care este într-o permanentă schimbare și care în mod continuu creează noi provocări.

Pentru ca întreprinderea să înregistreze succese și să supraviețuiască în războiul puternic, ce are loc pe piața internă și externă a Republici Moldova, ea trebuie să ducă o evidență continuă a modificărilor ce au loc în cadrul mediului său ambiant.

I.C.S Nefis S.R.L este o întreprindere tînără care se află într-o etapă de creștere Timp de 11 ani de existență a obținut succese importante – dintr-o firmă micuță ea a crescut acum fiind unul dintre cei mai mari producători de pe piața națională, datorită sistemului de management bine reglat, iar numărul clienților este în creștere continuă. Numărul clienților „Nefis” în prezent constituie circa 2000 pe teritoriul Republicii Moldova. La numărul clienților existenți se adaugă întreprinderile relativ recent deschise și foarte importante din punct de vedere al ponderii în volumul de comenzi – Metro Cash and Carry, Fourchette.

Unul din cele mai importante componente ale pieții întreprinderii “Nefis” S.R.L. este desigur clientela. Clientela, respectiv consumatorii, constituie elementul cel mai important al pieții având în vedere că ea exercită în toate cazurile o influență directă asupra vânzărilor unui produs. Natura și caracteristicile acestora sunt foarte variate în funcție de sectorul de activitate al întreprinderii.

Întreprinderea “Nefis” S.R.L. se adresează unui număr vast de clienți, care pot fi clasificați în următoarea ordine:

consumatorii – persoane fizice,

utilizatorii industriali,

distribuitorii,

bazele angro,

dealerii,

rețelele de magazine și supermarkete.

piața internațională

Cei mai mari clienți ai întreprinderii “Nefis” S.R.L., cărora le realizează un volum de comenzi destul de important sunt bazele angro, dealerii și distribuitorii din Republica Moldova, cum ar fi Metro Cash and Carry, Vladalina, Ramaiana, Almaian, Rusanda, Liscomir, dealeri precum Centaur, Camelot, Fructalia, Lornet, Octav-Nord, etc.

De asemenea, în dependență de volumul comenzilor efectuate, clientela întreprinderii “Nefis” S.R.L. este divizată în clienți mari și clienți mici. În cazul când cumpărătorul este o bază angro, atunci acesta achiziționează produse la prețurile pentru angrosiști. La fel se procedează în cazul achiziționării produselor de către rețelele de magazine și supermarkete. Aceasta este o condiție obligatorie pentru un producător de bunuri de consum, întrucât contribuie la stimularea clienților prin prețuri și respectiv la desfacerea cât mai rapidă a mărfurilor, luând în considerație faptul că produsele întreprinderii “Nefis” S.R.L. au un anumit termen de valabilitate.

Produsele întreprinderii « Nefis » S.R.L. sunt exportate în mai bine de 20 de țări ale lumii cum ar fi: SUA, Rusia Georgia, Slovacia, Cehia, Lituania, Estonia, Africa de Sud, Israil, Cipru, Liberia, Siera Leone, Australia, Romînia și Bielorusia.

Furnizorii de materie primă sunt acei agenți economici, prin intermediul cărora întreprinderea este asigurată în termenii și condițiile optimale cu resursele materiale, tehnologice sau de altă natură în scopul funcționării și asigurării ritmicității activității întreprinderii.

Principalii furnizori de materii prime și materiale cu care întreprinderea “Nefis” S.R.L. întreține relații de vînzare-cumpărare sunt : “Saturn” S.A care asigură întreprinderea cu făină de grîu, “Agrimec” asigură cu făină de secară și ovăz, “Marrshugar” S.R.L., “Sudzucker” S.R.L. asigură întreprinderea cu zahăr, “Firmenich”, cu aromatizatori, “Amilon”, cu sirop de glucoză, “Sanin”, cu polietilenă, “Horn” – cu carton, “Moзыpь coль” (Bielorusia) – cu sare, Fabrica de conserve Orhei – cu magiun de fructe, “Orlact” (Orhei) – cu halva, “Bиница маcлocыp” – cu lapte praf, “Vilmor” – cu margarină.

Pentru a fi aprovizionată cu energie electrică, apă, mașini, echipamente etc. întreprinderea a încheiat contracte directe cu furnizorii autohtoni, livrarea energiei electrice se efectuează de către compania „Unoin Fenosa”; serviciile apă-canalizare sunt prestate de către S.A. „Apă canal”; serviciile de telefonie fixă sunt prestate de S.A „Moldtelecom”, serviciile de telefonie mobilă sunt prestate de operatorul „Moldccell” cu care întreprinderea „Nefis” a încheiat un contract individual cu ofertă specială de tarif, serviciile acces internet sunt prestate de firma „Starnet” și cu care de asemenea este încheiat un contract individual cu ofertă specială de tarif, serviciile de deservire a blocului, transportarea gunoiului etc. sunt oferite de Regia Autosalubritate.

ÎCS „Nefis” S.R.L dispune de toată gama de informații referitoare la calitatea și dimensiunile ofertei, politicele comerciale practicate și prețurile utilizate de furnizorii de mărfuri.

Pentru relizarea obiectivelor de activitate întreprinderea „Nefis” colaborează de asemenea cu firmele prestatoare de servicii cum ar fi: firmele de transport – Rolans Prim,- transport internațional, Zenal (Odessa) – transport internațional, Danatol Trans, Donici Trans; agențiile de publicitate: „Sairos Design”- pregătirea și instalarea panourilor publicitare, „Cașalot” – tipărirea materialelor publicitare, în unele cazuri întreprinderea „Nefis” colaborează cu ziarele Aquarelle, Makler; stațiile de radio – radio Polidisc.

Prestatori de servicii bancare cu care colaborează ICS. „Nefis” S.R.L sunt : Banca Comercială „Victoria Bank” S.A., Banca Comercială „Moldindconbanc” S.A.

Furnizorii de forță de muncă au rolul de a asigura legătura dintre piață și forța de muncă și societățile comerciale specializate în plasarea forței de muncă. Aceștia sunt reprezentați de oficiile forței de muncă, persoanele care caută să ocupe un loc de muncă. Sursele despre ofertele forței de muncă accesate de către „Nefis” S.R.L. sunt de asemenea revistele specializate în domeniul dat cum ar fi „Makler”, internetul – siteul www.999.md.

De asemenea I.C.S „Nefis” S.R.L colaborează și cu școlile profesionale, Colegiul de Comerț, Universitatea Tehnică a Moldovei.

Competiția între întreprinderi pentru obținerea de condiții cât mai avantajoase, precum și lupta pentru asigurarea surselor de aprovizionare și a piețelor de desfacere, reprezintă concurența. În procesul de analiză a pieței firmei „Nefis” S.R.L. concurenții ocupă un rol destul de important. Întrucât, piața Republicii Moldova este una mobilă, concurența pe această piață este una foarte intensă. Pe piața Moldovei activează o serie de întreprinderi producătoare de produse de patiserie, în rezultat pentru fiecare din aceste întreprinderi este dificil de a se menține pe piața moldavă.

Concurenții influențează volumul vânzărilor întreprinderii în special prin comportamentul lor în materie de politica de gama de produse oferite, de prețuri practicate, de comunicații și de distribuție. Analiza pieței presupune deci, culegerea și analiza informațiilor cu privire la concurenții săi direcți și indirecți. Studiul concurenților presupune analiza principalelor politici ale întreprinderilor concurente ce va permite cunoașterea orientărilor firmelor și prevederea reacțiilor acestora [25, p.89].

Întrucât întreprinderea ICS „Nefis” S.R.L. ocupă pe piața Republicii Moldova o cotă de 35%, ea este înconjurată de o mulțime de întreprinderi care activează în domeniul produselor de patiserie.

Concurenții naționali principali cu care se confruntă ICS „Nefis” S.R.L. sunt:

„Bucuria” S.A., care este cel mai mare producător de produse de patiserie pe piața Republicii Moldova, având o experiență de peste 70 de ani și care de-a lungul timpului a reușit să devină o marcă de succes.

„Franzeluța” S.A., este cel de-al doilea principal concurent, care propune pe piață o gamă variată de produse de patiserie.

„Daron Lux” S.R.L. reprezintă concurentul direct al „Nefis” S.R.L. în domeniul biscuiților zaharoși.

„Bonfetti”, un concurent important în producerea caramelelor și produselor napoletane.

Importanți concurenți ai întreprinderii sunt și acei producători străini care își realizează produsele pe piața Republicii Moldova, printre care putem menționa:

Fabricile de patiserie ale Ucrainei cum sunt: „Киeв Кoнти”, „ABК”, „Poшeн”, „Бyкoвина”, „Лагoда” și multe altele care au reușit să cucerească piața Moldovei prin politica de preț și calitate.

Fabricile de patiserie ale Rusiei cum sunt : „Кpаcный oктябpь”, concernul „ Бабаeвcкий”.

Alte firme mai mici cum ar fi : Savi Plus, Colombus, Agrovic, Octobus și altele care nu sunt concurenți de bază ai „Nefisului” dar pot produce analogice celor ale „Nefisului”.

În procesul de analiză a pieței oricărei firme, este important de a menționa influența organismelor publice în activitatea acestor firme. Organismele publice sunt acele instituții ale statului, confruntarea cărora cu fiecare întreprindere este indispensabilă.

Organismele publice cu care se confruntă ICS „Nefis” S.R.L. sunt:

Camera de Licențiere de Stat, organul care certifică documentele necesare de funcționare legală a activității întreprinderii.

Organul Fiscal în raza căruia își are sediul întreprinderea, care verifică activitatea financiară a întreprinderii.

Biroul National de Statistică, organ de stat care verifică periodicitatea și veridicitatea întocmirii și prezentării rapoartelor financiare ale întreprinderii.

Casa Națională de Asigurări Sociale în raza căruia își are activitatea, organ care de asemenea duce evidența prezentării dărilor de seamă și a rapoartelor de activitate a firmei.

Organul Supravegherii Sanitaro-Epidemiologic de Stat, organ de stat care exercită un control permanent vasupra executării Regulamentului privind supravegherea sanitaro-epidemiologică de stat a Republicii Moldova.

Organul cu privire la protecția consumatorilor, care exercită controlul permanent asupra respectării Legii cu privire la protecția consumatorilor.

Alte organisme de stat care intră în relații directe cu întreprinderea „Nefis” S.R.L.

Datorită cotei importante pe care o deține întreprinderea ICS „Nefis” S.R.L. pe piața Republicii Moldova și a volumului vânzărilor destul de semnificativ pe care îl realizează și conform datelor Organului Fiscal de Stat, această companie este unul dintre cei mai importanți contribuabili ai anului 2008, acesta vărsând în bugetului de stat impozite în proporții considerabile. Conform aceleași surse, pe Lista Contribuabililor mari pentru anul 2008, întreprinderea „Nefis” S.R.L. este pe locul 305 din cei 338 de contribuabili mari ai Republicii Moldova. Ca dovadă a acestor realizări, statul trebuie să ocupe un rol important în susținerea și protejarea activității acestei companii, precum și în facilitarea atragerii cât mai multor investiții nu numai străine, dar și locale în scopul dezvoltării durabile a economiei naționale.

Pentru a face o analiză mai minuțioasă a companiei „Nefis” S.R.L. este necesar de a elabora analiza SWOT [10, p. 65].

Analiza SWOT permite determinarea punctelor forte, a punctelor slabe pe care le posedă întreprinderea, a amenințărilor și a oportunităților pe care le poate întîlni în viitor. Această metodă este una eficientă întrucît poate determina poziția pe care o ocupă întreprinderea în raport cu concurenții și evidenția avantajul competitiv pe care îl posedă sau îl va poseda.

Analiza SWOT reprezintă pentru orice întreprindere, un instrument managerial, deosebit de valoros și eficace, prin care se pot stabili obiectivele adecvate situației întreprinderii respective, care vor urmări:

dezvoltarea punctelor tari ale punctelor tari ale organizației,

corectarea sau înlăturarea deficiențelor și a minusurilor,

exploatarea ocaziilor favorabile,

diminuarea sau evitarea impactului amenințărilor externe.

Pentru a stabili punctele tari și punctele slabe, precum și cum se poate profita de oportunitățile ivite, concomitent cu evaluarea riscurilor datorate amenințărilor externe, se va face o comparație cu firmele concurente, identificându-se soluțiile optime pentru rezolvarea tuturor problemelor cu care se confruntă întreprinderea și a cotei de piață, cu efecte benefice atât pentru consumatori – care vor să primească satisfacție în urma consumului produselor respective, cât și obținerea de beneficii pentru firma producătoare a acestor bunuri și servicii.

Modelul de analiză SWOT are avantajul de a fi simplă, clară și didactică, dar este puțin nuanțată. Confruntarea datelor exterioare și a elementelor interne este o comoditate de prezentare în parte artificială, subiectivă și caracteristicile lor depind de reprezentarea implicită a managerilor, decidenților. Același fenomen poate avea mai multe dimensiuni, unele atrăgătoare, altele amenințătoare, de asemenea este posibil să fie considerat la termen ca o oportunitate și pe termen lung ca o potențială amenințare (vezi tabelul A.1.1).

Deci, analiza SWOT permite întreprinderii de a determina avantajele, dezavantajele pe care le posedă în prezent și de a prevedea ce se va întâmpla în viitorul apropiat. Analiza are meritul de a provoca întreprinderea de a nu neglija unul sau altul din componentele diagnosticului strategic și de a face referință la toate datele.

Scopul perfecționării procesului de organizare a activității întreprinderii ICS „Nefis” S.R.L. în baza conceptului logistic, constă în creșterea sistemelor de procesare a mărfurilor și materialelor cu eficiență înaltă, capabile să asigure produsul necesar, la locul cuvenit, la momentul oportun, în cantitatea necesară, cu cheltuieli minime și la un preț acceptabil. Acest sistem trebuie să posede o înaltă capacitate de adaptare la schimbările mediului extern [35, p.302].

Reformele de la începutul anilor 1990 au avut ca urmare dezintegrarea întreprinderilor în comerț. Ca rezultat, actuala organizare a circulației mărfurilor autohtone se caracterizează printr-o coordonare insuficientă a acțiunilor participanților în procesul logistic. Organele statului nu participă la dirijarea acestui proces. Distribuirea stocurilor de mărfuri și materiale între verigile sistemului poartă un caracter întâmplător și irațional. La depozitele angro, în trafic și în magazine se aplică procese tehnologice tradiționale de prelucrare a informației și mărfurilor, fără ca acestea să fie coordonate între ele.

Utilajul aplicat de participanții la procesul logistic nu este corelat după parametrii de exploatare. Din mai multe motive de ordin organizațional costul transportării este ridicat. În magazinele din țară nu sunt create condiții pentru accesul liber al transportului, descărcarea și recepționarea rapidă a mărfii. Operațiunile comerțului cu ridicata, cu amănuntul și transportarea nu sunt integrate într-un sistem de planificare unic.

Misiunea logisticii în aceste condiții constă, în primul rând, în intensificarea coordonării tehnico-tehnologice, economice și metodologice a eforturilor participanților la procesul de circulație a mărfurilor.

Pentru a analiza conceptul logistic al întreprinderii ICS „Nefis” S.R.L. este necesar de a evalua politica de distribuție a companiei. Se cunoaște faptul că elementele mixului de marketing sunt reunite sub cupola celor 4 P și anume:

produs,

preț,

plasament sau distribuție,

promovare

Politica de distribuție are un rol foarte important pentru întreprinderea „Nefis” S.R.L. Politica de distribuție a întreprinderii:

asigură circulația mărfurilor de la producător la consumator, prin apropierea ofertei de cumpărător în locuri specializate (piață, supermarkete, magazine, depozite, etc.);

oferă posibilitatea cumpărătorului de a alege dintr-o varietate de oferte;

oferă distribuitorului un rol important în promovarea produselor și serviciilor pe piață.

Există mai multe canale de distribuție și întreprinderea este în drept să aleagă acel canal care consideră că este cel mai eficient pentru ea.

ICS „Nefis” S.R.L. are o rețea de distribuție largă. Însă aceste canale prezintă și unele dezavantaje. Din cele știute și văzute, întreprinderea nu posedă canale de distribuție directe, adică fără intermediari.

Ce înseamnă canale de distribuție directe? Este cazul când întreprinderea are o rețea de magazine proprie, personal specializat în distribuția directă, comunicare directă cu consumatorii și obținerea unui răspuns imediat de la consumatori.

Întreprinderea „Nefis” S.R.L. nu are o rețea suficientă de magazine proprii, cum sunt spre exemplu magazinele specializate ale fabricii „Bucuria” sau cele ale fabricii „Franzeluța”. Deschiderea unor magazine proprii „Nefis” înseamnă prețuri mai mici, prețuri de producător, produse comercializate mai proaspete, o comunicare directă cu consumatorii și obținerea unui feedback imediat.

Întreprinderea „Nefis” S.R.L. a ales să-și realizeze marfa printr-un canal de distribuție lung, adică prin intermediari. Acest canal de distribuție presupune implicarea a doi sau mai mulți intermediari între producător și consumator.

Schematic el poate fi reprezentat în figura 3.1. [8, p.62]:

Fig.2.2. Canalul de distribuție al ICS „Nefis” S.R.L. [8, p. 62]

Desigur că acest canal de distribuție fiind unul foarte lung, este și unul costisitor, în rezultat, când produsele marca „Nefis” ajung pe rafturile magazinelor sau supermarketelor sunt vândute la prețuri mari, pentru ca veniturile obținute să acopere cheltuielile de transportare, sortare, depozitare și nu în ultimul rând cele de fabricare a acestor produse de patiserie.

Analizând în capitolul precedent problemele cu care se confruntă ICS „Nefis” S.R.L. în asigurarea procesului logistic, autorul recomandă întreprinderii utilizarea unui canal mai scurt cu participarea unui intermediar, ca spre exemplu cel reprezentat în figura 3.2. [8, p. 63]:

Fig.2.3. Canalul de distribuție optimal pentru ICS „Nefis” S.R.L. [8, 63]

Poate fi criticat și faptul că întreprinderea „Nefis” nu utilizează toate tehnicile de vânzare a produselor sale. Unele tehnici de distribuție ar putea fi expedierea la domiciliul clientului, sau televânzarea, sau chiar vânzarea on-line, internet, tehnici care sunt destul de eficiente și utilizate în toată lumea civilizată care are acces la aceste mijloace. Aceste tehnici ar contribui semnificativ la cucerirea clienților.

În cazul utilizării unui canal de distribuție cu mai mulți participanți, autorul recomandă o coordonare mai eficientă între producție, comerțul cu ridicata, cu amănuntul și transportul, elemente ce sunt reprezentate în figura 3.3. [8, p.64].

Fig.2.4. Folosirea abordării logistice în dirijarea cu fluxurile materiale în procesul circulației mărfurilor [8, p. 64]

Din figura reprezentată mai sus, reiese că participanții ar trebui să stabilească în comun utilajul tehnic aplicat, să coordoneze transportarea, repartizarea stocurilor, să stabilească modul de repartizare a venitului suplimentar obținut.

Cu alte cuvinte se creează o funcție unică de dirijare cu fluxurile materiale și cele informaționale și financiare legate de primele. Ca rezultat, elementele lanțului de distribuție a mărfurilor se asociază într-un sistem competitiv, care asigură o dirijare eficientă a fluxurilor materiale.

În pofida importanței consolidării informaționale a proceselor comerciale, de producție și de transport, logistica nu trebuie echivalată cu automatizarea dirijării circulației mărfurilor.

Sistemele informaționale prezintă numai o parte a sistemelor logistice, care reunesc în afară de informație și tehnica, tehnologia, planificarea și economia participanților la circulația mărfurilor.

Fluxul direct al mărfurilor și asigurarea informației, dotarea tehnică, planificarea coordonată reprezintă elementele care permit întreprinderii „Nefis” S.R.L. livrarea mărfii la momentul oportun cumpărătorului cu cheltuieli minime, fără pagube și deteriorări.

De exemplu, s-a demonstrat prin calcule că dacă aprovizionarea cu mărfuri se va face într-un ambalaj-tară în loc de lăzi tradiționale, în circuitul comerțului angro și cu amănuntul la 1 t de marfă reambalată, cheltuielile de muncă se reduc de la 6 operații până la 1,75 operații [35, p. 258].

Se reduc brusc staționările transportului, însă pentru ca tehnologia numită să fie aplicată permanent, este necesară organizarea logistică a circulației mărfurilor.

Logistica presupune existența legăturilor economice stabile dintre participanții la circulația mărfurilor. Numai între parteneri stabili ai afacerilor poate exista transparența sistemelor de evidență a costurilor, de asemenea apare posibilitatea elaborării și aplicării tehnologiilor de prelucrare a mărfurilor și informațiilor agreate de parteneri.

Este necesar a menționa posibilitățile înalte ale optimizării logistice a structurilor integrate. De exemplu, în rețelele americane și europene cu amănuntul integrarea sistemelor informaționale angro și cu amănuntul permite a informa în mod automat furnizorul despre micșorarea cantității mărfurilor din magazinele deservite.

Este remarcabil și exemplul sistemului comercial MIGROS din Elveția, care cuprinde 46% din piața națională de consum [35, p.259].

Aici comenzile magazinelor se formează și se transmit automat la depozitul central angro sau la uzina producătoare de produse alimentare.

Nivelul automatizării procesului comercial în întregime pe sistem este atât de înalt, că în numeroase magazine lipsesc manageri responsabili pentru organizarea livrărilor și controlul calității mărfurilor.

Rețelele de magazine pot să creeze pe teritoriul deservit câteva centre de distribuție și să încheie contracte cu o companie logistică specializată în realizarea traficurilor și expedierea încărcăturilor.

Dezvoltarea sistemelor logistice în comerțul unui șir de țări occidentale este condiționată anume de existența rețelelor comerciale, cărora le revine o pondere de circa 90% din volumul circulației mărfurilor.

Din punctul de vedere logistic, cei mai importanți participanți la procesul de circulație a mărfurilor sunt unitățile comerțului angro și de transport. Perfecționarea sistemului logistic în comerțul angro al întreprinderii „Nefis” S.R.L. poate fi realizată în două direcții:

Dezvoltarea comerțului angro în cadrul perfecționării tehnice și organizaționale a întregului sistem de circulație a mărfurilor;

Perfecționarea sistemelor de prelucrare a încărcăturilor în cadrul depozitelor.

Prezența celei de a doua direcții este condiționată de faptul că întreprinderea comercială angro este un sistem complex de prelucrare a încărcăturilor. Aplicarea abordării logistice în dirijarea fluxurilor materiale în cadrul acestui sistem reprezintăo premisă importantă în majorarea eficienței funcționării comerțului angro la ICS „Nefis”.

Perfecționarea procesului de circulație a mărfurilor în comerțul cu amănuntul a întreprinderii „Nefis”, la fel ca și în comerțul angro, trebuie privită ca perfecționarea unei verigi din sistemul circulației mărfurilor.

Veriga comerțului cu amănuntul se perfecționează în măsura în care aceasta corespunde strategiei comune, privind perfecționarea sistemului logistic în întregime.

Deciziile cu caracter logistic se adoptă deja la etapa proiectării magazinelor, încăperile cărora trebuie să corespundă cerințelor proceselor tehnologice integrate. Ținând cont de interesele proceselor tehnologice integrate, trebuie să fie stabilite următoarele:

dimensiunile suprafeței încăperilor și zonelor tehnologice;

lățimea golurilor pentru uși;

înălțimea și suprafața platformelor de descărcare;

planificarea sălilor comerciale, etc.

Toate componentele forțelor de producție ale magazinului începând cu încăperea, utilajul, tehnologia, personalul, informația, produsele trebuie să fie integrate într-un sistem unic care, la rândul său trebuie să fie integrat în sistemul general al circulației mărfurilor.

O influență asupra costului livrării mărfurilor consumatorului o are transportul în logistica circulației mărfurilor. Se cunoaște faptul că în practica internațională, operațiile de transport sunt executate, de regulă de companiile specializate de transport, acestea făcând parte din grupurile de referință ale companiilor.

În Republica Moldova, în prezent, este larg practicată executarea în mod independent a operațiilor de transportare de către comerțul angro.

Existența serviciului logistic este deosebit de actuală pentru rețeaua comercială a întreprinderii „Nefis” S.R.L. Este necesar de a separa funcțiile logistice în cadrul acestui producător.

Analizând organigrama întreprinderii „Nefis” S.R.L. este clar faptul că în structura organizatorică a acestei companii funcția de specialist în logistică nu există. Prezența câtorva expeditori, așa precum este arătat în organigramă nu asigură o dezvoltare a circulației mărfurilor și produselor sale la consumatori.

De aceea, este recomandabil angajarea unui specialist în logistică la întreprinderea „Nefis” S.R.L. care să armonizeze circulația mărfurilor atât pe calea integrării multilaterale a întreprinderii în mediul ambiant, cât și prin organizarea adecvată a proceselor tehnologice comerciale în cadrul întreprinderii.

Totodată, acest fapt ar permite să-i elibereze pe colaboratorii serviciilor comerciale de la un șir de funcții administrative și de la activitățile de dirijare a proceselor vizând transportarea-depozitarea. Specialiștii din sfera logisticii sunt capabili să execute calcule tehnologice și tehnico-matematice necesare pentru adoptarea multor decizii.

În concluzie, se poate de menționat faptul că o logistică dezvoltată este garanția competitivității întreprinderii „Nefis” S.R.L., care pe viitor poate să devină unica sursă de profit a ei.

Recomandările privind sporirea competitivității și ameliorării politicii de distribuție ale ICS „Nefis” S.R.L. menționate mai sus sunt eficiente întrucît competitivitatea pentru ICS “Nefis” S.R.L., precum și pentru alte firme, reprezintă capacitatea firmei de a rezista concurenței pieței. Această caracteristică a fiecărei întreprinderi este asigurată de o serie de factori interdependenți care alcătuiesc un cerc vicios și anume este vorba de profitabilitate, adică capacitatea întreprinderii de a cîștiga bani și al doilea factor îl reprezintă investirea profiturilor în perfecționarea și dezvoltarea activităților [5, p. 205].

Aprecierea competitivității firmei se poate face numai prin raportarea la întreprinderile concurente. În activitatea practică competitivitatea unei firme este judecată prin prisma a doi indicatori: profitul obținut și impactul produselor asupra pieței. În managementul modern profitul nu este privit ca o finalitate a întreprinderii, ci ca un mijloc care îi asigură existența, dezvoltarea și atingerea obiectivelor economico-sociale pe care și le-a stabilit. Altfel spus, obiectivul de bază al întreprinderii trebuie să fie satisfacerea clientului și a societății în ansamblul ei. Totuși, profitul nu trebuie negat, el constituie un indicator pentru performanțele întreprinderii și pentru competitivitatea sa. El trebuie privit ca o consecință a atingerii obiectivelor economico-sociale stabilite de întreprindere, ca o recompensă a reușitei pe o piață concurențială. Impactul produselor unei firme asupra pieței sale arată performanțele obținute de întreprindere prin adaptarea produselor la nevoile clienților. Orice întreprindere care urmărește satisfacerea cerințelor clienților săi va reuși să obțină o cotă de piață importantă și implicit profitul necesar pentru dezvoltarea activităților sale. Studierea nevoilor consumatorilor reprezintă o condiție pentru realizarea unor produse sau servicii de calitate.

Îmbunătățirea competitivității unei firme în general și a ICS “Nefis” S.R.L. în particular, trebuie să fie obținută printr-o asigurare a circulației mărfurilor și produselor, adică printr-o transportare, încărcare – descărcare, depozitare eficientă.

Avantajul competitiv poate fi păstrat numai printr-o căutare sistematică a unor modalități noi, mai bune și prin modificări continue ale compartimentelor firmei.

Ameliorarea politicii concurențiale și sporirea competitivității întreprinderilor în general și a ICS „Nefis” S.R.L. în particular, presupune, după cum s-a menționat în capitolul anterior, dezvoltarea conceptului logistic prin asigurarea unei politici eficiente de distribuție. De aceea, este necesar de a motiva, antrena și educa personalul în domeniul logisticii.

Realizarea unui canal de distribuție direct, prin implicarea unui intermediar, sau chiar prin deschiderea propriilor magazine, va aduce mai multe avantaje întreprinderii „Nefis” S.R.L. și anume:

Dezvoltarea rețelei de distribuție a întreprinderii;

Creșterea volumului vânzărilor de produse de patiserie la întreprinderea „Nefis”;

Satisfacerea necesităților conumatorilor din regiunea unde sunt amplasate magazinele specializate;

Creșterea posibilităților de deschidere de noi magazione pe întreg teritoriul republicii;

Comunicare directă cu consumatorii finali și primirea unui beedback imediat;

Oferirea de prețuri de la producător;

Extinderea cotei de piață;

Crearea unei imagini pozitive pentru consumatori;

Reducerea riscurilor cu privire la transportare și încărcare-descărcare a produselor;

Asigurarea competitivității întreprinderii, etc.

Aceste recomandări pot aduce și unele dezavantaje firmei, dar sunt riscuri ce nu depind de voința părților implicate, ca spre exemplu:

Apariția de noi conurenți pe piață;

Situația economică și politică existentă instabilă în Republica Moldova.

Creșterea prețurilor de la furnizor și a altor resusre implicate în procesul de producție a produselor;

Înrăutățirea politicii investiționale în Republica Moldova.

Asigurarea sistemului logistic constă în creșterea sistemelor de procesare a mărfurilor și materialelor cu eficiență înaltă, capabile să asigure produsul necesar, la locul cuvenit, la momentul oportun, în cantitatea necesară, cu cheltuieli minime și la un preț acceptabil. Acest sistem trebuie să posede o înaltă capacitate de adaptare la schimbările mediului extern.

Toate aceste argumente și multe altele, determină ca acest proiect să atingă în cel mai scurt timp un nivel maxim de eficiență.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Analizând pe parcursul acestei teze conceptul logistic ca factor care asigură competitivitatea întreprinderii, autorul poate face mai multe concluzii.

Logistica este un mecanism care necesită acțiuni concrete și bine organizate din partea factorului uman. Majoritatea specialiștilor în logistică din S.U.A. sunt foști militari, pentru care disciplina și organizarea sunt calități profesionale. Nu întâmplător cele mai spectaculoase succese în sfera logisticii le obțin întreprinderile japoneze, care dispun de un personal executiv conștiincios și disciplinat.

Logistica aduce multe avantaje sistemului în întregime, însă limitează libertatea acțiunilor fiecărui participant în parte. Pentru a găsi o soluție de compromis în această sferă este nevoie de un profesionalism înalt.

Răspândirea largă a logisticii nu poate fi explicată numai prin creșterea necesității în aceasta. În economie trebuie să apară premise, care permit satisfacerea acestei necesități. Aceste premise sunt asigurate de realizările contemporane ale procesului tehnico-științific (PTȘ).

O dată cu dezvoltarea progresului tehnico-științific sunt create și încep să fie aplicate pe larg diverse mijloace de lucru cu fluxurile materiale și informaționale. Apare posibilitatea de a folosi utilajul corespunzător condițiilor concrete ale proceselor logistice. O importanță deosebită pentru dezvoltarea logisticii o are automatizarea dirijării proceselor logistice.

Efectele principale a utilizării mecanismului logistic în întreprinderile din Republica Moldova sunt:

Reducerea stocurilor de mărfuri.

Utilizarea maximală a suprafețelor întreprinderilor comerțului angro și cu amănuntul care presupune optimizarea logistică a lanțului de circulație a mărfurilor, ceea ce va permite schimbarea esențială a structurii suprafețelor în magazine, contribuind la creșterea suprafețelor comerciale.

Reducerea cheltuielilor de transport, care pot fi realizate din contul coordonării acțiunilor participanților referitoare la utilizarea transportului.

Reducerea cheltuielilor legate de prelucrarea încărcăturilor, inclusiv a cheltuielilor muncii manuale.

Accelerarea rotației capitalului, care se realizează din contul controlului asupra plasării și executării comenzilor.

Scopul perfecționării procesului de organizare a activității întreprinderii ICS „Nefis” S.R.L. în baza conceptului logistic, constă în creșterea sistemelor de procesare a mărfurilor și materialelor cu eficiență înaltă, capabile să asigure produsul necesar, la locul cuvenit, la momentul oportun, în cantitatea necesară, cu cheltuieli minime și la un preț acceptabil. Acest sistem trebuie să posede o înaltă capacitate de adaptare la schimbările mediului extern.

Dezvoltarea sistemului logistic constă în creșterea sistemelor de procesare a mărfurilor și materialelor cu eficiență înaltă, capabile să asigure produsul necesar, la locul cuvenit, la momentul oportun, în cantitatea necesară, cu cheltuieli minime și la un preț acceptabil. Acest sistem trebuie să posede o înaltă capacitate de adaptare la schimbările mediului extern.

Comportamentul logistic presupune coordonarea acțiunilor participanților la circulația mărfurilor în domeniul înzestrării tehnice a sistemelor de prelucrare a încărcăturilor. Aplicarea mijloacelor tipice de mecanizare, ambalajul standartizat, utilizarea unor procedee tehnologice similare la prelucrarea încărcăturilor constituie un element important al efectului economic obținut din aplicarea logisticii.

Ameliorarea politicii concurențiale și sporirea competitivității întreprinderilor în general și a ICS „Nefis” S.R.L. în particular, presupune, după cum s-a menționat în capitolul anterior, dezvoltarea conceptului logistic prin asigurarea unei politici eficiente de distribuție.

În concluzie, se poate de menționat faptul că o logistică dezvoltată este garanția competitivității întreprinderii „Nefis” S.R.L., care pe viitor poate să devină unica sursă de profit a ei.

Deci, optimizarea logistică a comerțului în întreprinderile din Republica Moldova reprezintă o cale esențială în dezvoltarea ramurii. Aplicarea sistemului logistic este garanția competitivității întreprinderilor comerciale, iar în viitor este posibil ca aceasta să devină unica sursă de profit a întreprinderilor.

BIBLIOGRAFIE

Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, Nr. 845-XII din 03.01.1992. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1944, Nr. 2/33, cu modificări și completări;

Legea Republicii Moldova privind protecția consumatorilor, Nr. 105-XV din 13.03.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, Nr. 126-131.

Ballou R. H. Business, Logistics, Management. New-York: Pretince-Hall International, 1993. 450 p.

Bender P. Logistic Sistem Design. New-York: The Free Dress, 1985. 389 p.

Caraiani Gheorghe. Logistica transporturilor. Chișinău: Universitara, 2009. 292 p.

Dijmănescu I. Bazele managementulu. București: Didactica și Pedagogica, 1994. 326 p.

Dima I., Constantin G. Managementul firmei. Craiova: Scrisul Românesc, 1999. 271 p.

Esinencu Alexandru., Lazur Dumitru. Lideri ai economiei nationale. Chișinău: Esin&Co, 2010. 92 p.

Florescu C., Balaure V., Boboc Șt. Marketing. București: Economica, 1992. 516 p.

Gherasim Toader, Gherasim Andrian. Cercetări de marketing. București: Economica, 2003. 374 p.

Kolnig Gérard. Management stratégique. Paris: Nathan, 1996. 543 p.

Kotler Philip. Managementul marketingului. București: Teora, 1997. 482 p.

Laplaze M. J. Logistique d'entreprises et politique comerciale de la SNCF. Paris: Organisation, 1948. 403 p.

Lefter V.; Manolescu A. Managementul resurselor umane. București : ASE, 1995. 195 p.

Luca Gabriel-Petru. Managementul general. Iași: Fundația Chemerea, 1993. 210 p.

Mihuleac E. Bazele managementului. București: Economica, 1993. 366 p.

Milgram P., Roberts J. Economie, organizare și administrare. New York: Prentice Hall, 1992. 376 p.

Mintzberg Henry. Le management. Paris: Organisation, 2004. 703 p.

Moreaga D., Romanescu M., Tanasoiu G. Management. Craiova: Universitara, 2006. 172 p.

Munteanu V., Medrihan G., Bucur M., Petrescu P. Marketing pentru toți. Iași: Meridianul 28, 1996. 276 p.

Nicolescu O., Verboncu I. Management. București : Economica, 1997. 596 p.

Nistorescu T. Organizarea și politica generală a întreprinderii. Craiova: Universitatea Craiova, 2008. 524 p.

Olaru A. Managementul afacerilor. Galați: Academica, 2003. 348 p.

Olaru A. Managementul marketingului firmelor românești. Galați: ALMA, 2000. 354 p.

Papin Robert. L’art de diriger. Paris: Dunod, 2002. 491 p.

Peretti Jean-Marie. Ressources humaines. Paris: Vuibert, 2002. 296 p.

Petrovici S.,Belostecinic Gr. Marketing. Chișinău: ASEM, 1998. 321 p.

Petrovici S., Muștuc S., Golovco V. Marketing. Chișinău: ASEM, 2004. 288 p.

Pichard Monique. Gestion basique économie de l’entreprise. Paris: Nathan, 1992. 305 p.

Prodan Adriana. Managementul de succes.Iași: Poliron, 1999. 188 p.

Pruteanu Șt. Cercetarea de marketing. Iași: Polirom, 2002. 281 p.

Puiu A. Conducerea și tehnica comerțului exterior. București: Didactica și pedagogica, 1995. 380 p.

Ristea A. Tehnologie comercială. București : ASE, 1995. 326 p.

Ristea A. Distribuția mărfurilor. București : ASE, 1996. 382 p.

Turcov E.; Petrovici S.; Petrovici A. Tehnologiile comerciale și logistica. Chișinău : ASEM, 2005. 327 p.