Pensiile Private In Romania

PENSIILE PRIVATE ÎN ROMÂNIA

Cuprins:

Introducere……………………………………………………………………………………………………4

Capitolul I: Sistemul privat de pensii

Scurt istoric pe plan internațional…………………………………………………………………5

Scurt istoric pe plan național……………………………………………………………………….6

Riscuri sociale…………………………………………………………………………………………..6

1.4 Reglementarea sistemului de pensii în România……………………………………………7

Capitolul II: Prezentare comparativă între pensiile publice și pensiile private

2.1 Pilonul I Pensiile publice(pay as you go)………………………………………………………9

2.2 Pilonul II Pensiile administrate privat………………………………………………………….11

2.2.1 Aderarea la un fond de pensii private………………………………………………………..11

2.2.2 Constituirea unui fond de pensii administrat privat……………………………………..12

2.2.3 Agentul de marketing, administratorul și depozitarul unui fond de pensii………13

2.2.4 Transferul la un alt fond de pensii administrat privat și contribuția la un fond de pensii administrat privat…………………………………………………………………………………..13

2.3 Pilonul III Pensii facultative……………………………………………………………………….14

2.3.1 Contribuțiile la fondurile de pensii facultative……………………………………………15

2.3.2 Societățile care pot administra fonduri de pensii facultative…………………………15

2.3.3 Pensia privată facultativă și asigurarea de viață…………………………………………..15

Studii de caz:

I.Analiza strategiilor de investiții adoptate de fondurile de pensii……………………17

– Structura investițiilor pentru pilonul II…………………………………………………………….19

– Structura investițiilor pentru pilonul III……………………………………………………………24

II.Comparație a sistemului privat de pensii din România cu Slovacia, Estonia, Slovenia și Letonia…………………………………………………………………………………………29

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………38

Prezenta lucrare de licență aborbează aspectele teoretice și practice privind asigurările și pensiile din România. Lucrarea este o cercetare, deoarece folosește rezultate și cunoștiințele din literatura de specialitate a altor cercetărori și practicieni din domeniu, oferind soluții pentru problemele studiate (este cazul soluțiilor oferite referitoare la reformarea actuală a sistemului public de pensii, în condițiile modificărilor legislative dorite a se implementa de legislația din România).

Relatarea evolutivă, identificarea și modificările specifice în domeniile studiate, pe fondul explicării evenimentelor de cauzalitate care și-au pus amprenta asupra dezvoltării companiilor (de exemplu: prezentarea evenimentelor de la nivel național și internațional referitoare la asigurări și pensii care au generat modificările contabile impuse de noul regim de solvabilitate) ce derulează activitățile analizate, ne permit să considerăm că cercetarea noastră este de tip descriptiv.

Prezentarea sumară a concluziilor specialiștilor din domeniu, extrase din studiile analizate, pe ariile de cercetare cu legătură directă asupra domeniilor studiate,evidențiază funcția rezumativă a cercetării noastre științifice.

Procesul de cercetare este structurat astfel:

-am conturat cadrul de referință legislativ distinct pe pensii, pentru urmărirea acestuia în evoluție;

– am formulat problemele de cercetat, distinct pe pensii, axând în principal pe aspectele contabile și fiscale, precum și pe conexiunile cu alte științe, motiv pentru care apreciem că lucrarea de față are un caracter interdisciplinar;

-am stabilit obiectivele principale și secundare pe fiecare capitol în parte, pentru ca ulterior să ne pronunțăm asupra realizării acestora, subliniind limitele și perspectivele cercetărilor întreprinse;

-am expus și listat referințele bibliografice relevante la probleme de studiu fixate.

Documentarea directă asupra realității a fost orientată tactic spre sistemul de reglementări legale specifice domeniilor analizate la nivel national pe fondul conturării perioadei de timp destinată documentării.

Cercetarea amănunțită a completat documentarea noastră și s-a concretizat în prelucrările de date colectate pe domeniile studiate, formularea interpretărilor necesare formării ansamblului coerent sub toate aspectele (theoretic și conceptual-metodologic) al lucrării.

Cercetarea noastră având un puternic caracter normativ, din punct de vedere metodologic este individualizată pe cele două domenii abordate, dar și fenomenologică și istorică (prezentând fapte și evenimente în evoluție caracteristică). Metodologia de cercetare aplicată este pozitivistă, prin soluțiile oferite la problemele depistate în domeniile studiate, dar și critică, prin reliefarea anomaliilor sesizate și a consecințelor faptelor legiuitorului asupra pensionarilor.

Cercetarea sistematizată, structurată și dezvoltată pe baze raționale, a oferit un suport deosebit pentru aprecierea plauzibilă a rezultatelor obținute, iar raportarea la legislația specifică permite individualizarea concluziilor formulate.

Trecerea de la individual la general (evenimentele la nivel național și internațional), interpretarea explicativă a dinamicii modificărilor legislative, a datelor complexe din perioade de analize îndelungate conturează abordarea calitativă comparativă a cercetării efectuate.

În primul capitol al lucrării vom aborda sistemul privat de pensii pe plan național și internațional, riscurile sociale și reglementarea sistemului în România.

În al doilea capitol analizăm comparativ pensia publică și pensia privată abordând fiecare pilon în parte.

La finalul lucrării analizăm strategia de investiții adoptată de fondurile de pensii și vom compara sistemul privat de pensii din România cu Slovacia, Estonia, Slovenia și Letonia.

Capitolul I: Sistemul privat de pensii

Scurt istoric pe plan internațional

Primul sistem organizat de pensii a fost introdus în anul 1670 în Marea Britanie pentru ofițerii retrași ai Marinei Regale. Pasul legislativ major, a fost făcut tot în Marea Britanie prin introducerea ,,Old Age Pensions Act” în 1908, care punea bazele primului sistem de pensii non-contributiv pentru persoanele de peste 70 de ani, continuând să facă progrese majore la nivelul legislației pensiilor, stabilind în 1921 și excepții de la plata taxelor pentru unele sisteme de pensii ori în 1946 prin ,,National Insurance Act”, posibilitatea unei pensii contributive pentru toată lumea. Prin introducerea Old Age Pensions Act în 1908, s-au pus bazele primului sistem de pensii non-contributiv pentru persoanele de peste 70 de ani. Instituită de guvernul liberal al lui David Lloyd George, sfătuit de “părintele” statului bunăstării sociale, Sir William Beveridge, în realitate, pensia acordată era în mod voit minoră pentru a stimula și existența altor surse de venit și a economisirii personale. Marea Britanie a continuat să facă progrese majore la nivelul legislației pensiilor, stabilind în 1921 și excepții de la plata taxelor pentru unele sisteme de pensii sau în 1946 prin National Insurance Act , posibilitatea unei pensii contributive pentru toată lumea.

În 1857 Statele Unite ale Americii: a introdus prima pensie municipală pentru reprezentanții poliției din New York; în 1862 se stabilește sistemul legal general de pensii care prevedea venituri sub formă de pensii pentru soldații răniți sau mutilați ca urmare directă a serviciului militar ; în 1875 apare și prima pensie la nivel de corporație, oferită de American Express Corporation angajaților săi, iar în 1896 se introduce primul sistem de pensii la nivel statal, în New Jersey pentru profesori și învățători. Deși izolate, aceste ipostaze duc la generalizarea și popularizarea ideii de pensie pentru cei în vârstă.

În anului 1889, Germania a introdus o prevedere a sistemului de securitate socială, prima schemă obligatorie de pensii pentru cei vârstnici la nivel național. Prima persoană care a beneficiat de acest sistem a fost Ida May Fuller, din Ludlow, Vermont care a plătit 24,75 dolari în taxe și a trăit 100 de ani, încasând 22 889 de dolari ca pensie.

În Chile s-a introdus pentru prima dată sistemul de pensii obligatorii, contributive, dar administrate privat în 1980, cu largul suport al “părintelui” pensiilor private, Jose Pinera, actualmente președinte al Centrului Internațional de Reformă a Pensiilor. Pinera susține că în Chile, în 27 de ani de funcționare a sistemului de pensii private nu a fost pierdut nici un peso din cauza fraudei sau a managementului slab. Participanții la acest sistem au obținut un randament mediu anual de 10% Pinera mai susține că pentru buna funcționare a pensiilor private este nevoie de un sistem eficient de colectare a contribuțiilor și de o instituție de supraveghere a societăților de pensii private competentă.

Odata cu imposibilitatea înțelegerii depline a sistemului privat de pensii fără existența unei comparații cu alternativa disponibilă, vor exista mențiuni și explicații referitoare și la sistemul public de pensii, menite mai degrabă să sublinieze diferențele conceptuale dintre cele două sisteme, decât să afirme superioritatea unuia asupra celuilalt.

Natura strict naționalistă pe care au avut-o relațiile externe până mai aproape de prezent și existența a nenumărate bariere între țări, un istoric al conceptului de pensie este greu de făcut. Singurul aspect în comun este înțelesul acestuia, anume asigurarea unui venit persoanelor prea bătrâne pentru muncă. Într-o lume atât de bine delimitată la nivel de state, dar și de clase sociale, funcții, nu este de mirare că pensia a fost aplicată la început în mod dicreționar unor anumite clase.

Scurt istoric pe plan național

Început în anul 2007, odată cu startul campaniei inițiale de aderare la sistemul de pensii administrat privat, a durat 4 luni și a fost încheiată cu milioane de participanți atrași în sistem, alăturându-se și cei care au fost distribuiți ulterior aleatoriu. Pe parcurs, o parte dintre administratori au preferat să iasă din sistem, costurile inițiale au fost semnificative și lipsa unei mase critice de participanți care să le amortizeze chiar și pe termen foarte lung făcea imposibil continuarea afacerii din punct de vedere economic.

Pensiile private aduc o schimbare foarte importantă, astfel, pensiile peste 30-40 de ani vor depinde de sumele economisite în acest sistem, dar și de eficiența cu care economiile sunt investite. Petru că, spre deosebire de sistemul public, fondurile de pensii private vor investi toți banii colectați, pentru a obține profit, de acesta beneficiind fiecare client al sistemului.

În 2013 a debutat alt reper important din istoria fondurilor de pensii administrat privat, valoarea cumulată a activului net a depășit zece miliarde de lei. Practic, la finele primului trimestru, valoarea activului net agregat a fost de peste 10,5 miliarde lei, cu 9,4% mai mult față de sfârșitul anului anterior. Comparativ cu finele anului 2011, valoarea cumulată a activului net a crescut cu 64,3%.

La sfârșitul lunii aprilie 2015, numărul de participanți înscriși în fondurile de pensii administrate privat a fost de 6,39 milioane. Putem spune că industria se maturizează, începe să capete acea masă critică de care are nevoie pentru a nu mai întâmpina greutățile din trecut.

Sistemul privat de pensii, propus de Banca Mondială în România, funcționează în aproximativ 30 de state, fiind răspândită în Europa Centrală și de Est. La nivel regional, România este de cele mai multe ori pusă lângă Polonia, sistemul românesc adoptat în anul 2007 fiind foarte asemănător cu sistemul polonez adoptat din 1999.

Riscuri sociale

În timp ce pensionarii s-au înmulțit rapid, pe diverse căi, numărul de salariați a scăzut dramatic, scăzând contribuția, după 1990 generând o mare criză a finanțării fondurilor de pensii. În anumite domenii sunt puțini contribuabili la sistemul de pensii (în agricultură sunt aproximativ 2 milioane de persoane ocupate, din care doar 2-3% contribuie la sistemul de asigurări) în condițiile în care pensiile cu contribuție obligatorie administrate privat (Pilonul II) vor plăti beneficii doar în viitor iar pensiile opționale (pilonul III) sunt nesemnificative ca acoperire în populație, pensiile din pilonul I, anume cele din sistemul asigurărilor sociale de stat și cele pentru agricultori (echivalente pensiilor sociale, pentru că beneficiarii nu au contribuit la sistem în trecut) duc toată povara protecției sociale a celor asigurați.

Procesele economice și socio-demografice caracterizează perioada ultimilor 20 de ani în România (îmbătrânirea populației, reducerea populației active, problemele macroeconomice în principal ale țărilor în tranziție, etc.) și care se vor accentua în viitor transformând problema protecției sociale a persoanelor vârstnice și în special problema administrării mai eficiente a sistemelor de pensii în cea mai mare provocare a sistemului de protecție socială .

Toate țărilor foste comuniste au problemele majore de natură structurală comune care înregistrează un declin economic și o reducere a numărului de salariați (susțin sistemul de pensii prin contribuții). România se confruntă și cu presiuni generate de introducerea foarte târzie a pilonului II, cel al pensiilor administrate privat, care absoarbe din contribuții, cu ponderea mare a contributiilor la fondul de pensii în veniturile angajaților și cheltuielile angajatorilor, cu presiunile sociale mari pentru ridicarea pensiei medii la nivelul de 45% din salariul mediu pe economie și cu nemulțumirile sociale majore, cauzate de inechitatea acordării pensiilor speciale, ocupaționale ale magistraților, parlamentarilor, și militarilor.

Pensiile reprezintă cea mai importantă formă de protecție socială a persoanelor de vârsta a III-a, iar cheltuielile cu acestea și numărului de beneficiari (aproximativ 6 milioane de persoane) fac ca sistemul să reprezinte cea mai mare categorie de cheltuieli publice, având o importanță crucială pentru societatea românească.

Cheltuielile anuale pentru pensii în România sunt peste 10 miliarde de Euro, constituind cea mai mare categorie la nivel bugetar. Ponderea lor în PIB a fost în anul 2008 de aproximativ 7,3 % (fără a lua în calcul pensiile agricultorilor și cele din sistemele militare care ridică toate cheltuielile la peste 9 % din PIB) iar în bugetul general consolidat de peste 26%. De aceste pensii beneficiau în 2007 aproximativ 5,7 milioane persoane, la un număr mediu de salariați de 4,9 milioane, pentru fiecare persoană care contribuia la sistem și plătea impozite revenind astfel aproximativ 1,2 pensionari. Este evident că riscurile implicate sunt foarte mari, mai ales că de atunci situația s-a deteriorat și mai mult.

1.4 Reglementarea sistemului de pensii în România

Micșorarea numărului de participanți la bugetul asigurărilor sociale a sporit interesul pentru împărțirea responsabilităților cu sectorul privat, ca administrator de fonduri de pensii și a demarat o activitate nouă ale cărei rezultate încep să se vadă.

Reglementarea funcționării sistemului de pensii private.

În România elaborarea legii pensiilor administrate privat a durat aproximativ 10 ani. Îngreunarea apariției acestei legii și, implicit, a punerii în funcțiune a sistemului s-a datorat unei susținute și concertate piedici a mai multor opozanți:

viitorii beneficiari, care fie nu au avut pregătirea necesara să înțeleagă ce li se pregătea, ori pierduseră încrederea în orice variantă de acumulare de capital datorită unor falimente ale fondurilor de investiții (F.N.I. ori Caritas);

politicienii nu au resimțit efectul lipsei de bani în bugetul public de pensii, în fața unor pensii, din care trăiesc mulți dintre cetățeni;

sindicatele, considerând că statul are obligații asupra angajaților pe care nu mai doresc să respecte reguli;

Banca Mondială și FMI au făcut tot ce au putut pentru a menține rolul de actor principal, dominant al statului.

Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat și modificările din anul următor, le putem numi îmbunătățiri sau corecturi.

Ulterior a apărut Legea nr. 313/2005 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private și Legea nr. 690/2005 privind pensiile facultative.

Legile vor fi modificate deoarece se așteaptă o promisă de reformare a sistemului românesc de pensii.

Autoritatea de Supraveghere Financiară este organismul desemnat de Parlamentul României, sub al cărui control se află, ca fiind autoritatea administrativă autonomă de reglementare și supraveghere a pensiilor administrate privat.

Scopul acesteia este îndeplinit în trei direcții: reglemetare, supraveghere continuă, impunerea unor rezerve financiare care acoperă lipsa temporară a rentabilității unui fond.

Există un consiliu de cinci membrii numiți de Parlament, precum și o conducere executivă care asigură îndeplinirea activităților de:

– protejare a intereselor participanților și ale beneficiarilor, prin asigurarea unei funcționări eficiente a sistemului de pensii private și informare asupra acestuia;

– reglemetare, coordonate, supraveghere și control al activității sistemului de pensii private.

Autorității de Supraveghere Financiară a autorizat funcționarea unui număr de 18 fonduri care îndeplinesc condițiile necesare pentru pilonul II și un număr de 6 fonduri pentru pilonul III.

Conform surselor statistice, se estimează de la 3,5 -13,6 milioane numărul clienților potențiali, respectiv al persoanelor salariate și care contribuie la sistemul public de pensii, cu vârsta până la 45 de ani, din care specialiștii previzionează că, vor opta pentru o pensie privată 80%.

Persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani sunt obligate să adere la un fond de pensii administrat privat, dacă nu au făcut acest lucru până la 16 ianuarie 2008, în mod automat și aleatoriu, vor fi distribuite către un fond aleatoriu.

Persoanele cu vârste cuprinse între 35 și 45 de ani nu sunt obligate să adere la aceste fonduri, opțiunea lor fiind facultativă, riscul la care se expun prin neaderare este ca pensia pe care o vor avea să fie mult mai mică decât a celorlalți.

Legea 187/2011 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private prevede:

Organizarea fondului de garantare se face în așa fel încât participarea la fondurile de pensii facultative să se facă în mod individual față de constituirea, evidența și utilizarea resurselor în cazul plații compensaților către participanții fondurilor de pensii administrate privat, în perioada de acumulare a contribuțiilor și perioada de plată a pensiilor, iar resursele se gestionează separat de resursele pentru acoperirea cheltuielilor de administrare și funcționare a Fondului.

Acesta compensează pierderile participanților la fondurile de pensii private, în perioada de acumulare a contribuțiilor, dar și odată cu deschiderea dreptului la pensie.

Importanța Fondului de garantare este de a garanta drepturile participanților si ale beneficiarilor.

Tabel nr. 1: Evoluția numărului de fonduri și a participanților.

Pilonul II

Sursa: Date preluate după rapoartele anuale de activitate – ASF.

Pilonul III

Sursa: Date preluate după rapoartele anuale de activitate – ASF.

Capitolul II: Prezentare comparativă ântre pensiile publice și pensiile private

Fondul de Pensii Administrat Privat are un profil mediu de risc și 65% până la 85% din activul net al fondului reprezentând instrumente cu venit fix, respectiv: titluri de stat, obligațiuni emise de obligațiuni corporatiste, organisme străine neguvernamentale din România, statele membre ale Uniunii Europene, care au garanția statului.

Tabel nr. 2: Comparație între sistemele de pensii din România.

Sursa: ASF

2.1 Pilonul I Pensiile publice(pay as you go)

Sistemul PAYG este cel mai însemnat și folosit sistem, datorită caracteristicilor sale, este public, administrat de stat ori autoritatea națională, fiind un sistem nefinanțat de pensii, care nu se bazează pe folosirea contribuțiilor pentru asigurarea și eventual acumularea unor active suplimentare pentru existența pensiei în viitor. PAYG implică promisiunea că pentru banii plătiți acum de angajați pentru a sprijini pensionarii, la fel și generațiile viitoare vor plăti pentru a sprijini muncitorii de astăzi la bătrânețe. Acest lucru nu este perceput decât numai la nivel de stat, unde guvernul este singurul capabil de a fi negociatorul și asiguratorul unui asemenea contract social între generații. Înțelegând ce anume a făcut sistemul de pensii PAYG, opțiunea favorizată pentru o bună perioadă de timp în istoria lumii, voi enumera riscurile majore pe care le suportă venitul pensionarilor:

riscul politic presupune schimbarea din temelii a sistemului social, ceea ce va duce inevitabil și la o modificare a regulilor după care conduce sistemul de pensii, , rezultatul brut va fi o pensie mult scăzută;

riscul randamentelor scăzute ale instrumentelor în care se stochează banii, în cazul sistemelor finanțate de pensii, este mai ridicat și trecut asupra beneficiarilor, datorită participării active a banilor în fluxul economic;

riscul volatilității venitului este legat de riscul randamentelor scăzute, și înseamnă că, deși valoarea pensiei poate fi acceptabilă în medie, suma primită poate fi mult mai mică pentru perioade lungi de timp;

riscul longevității se referă la durata de viață a pensionarului și la posibilitatea ca acesta să trăiască mai mult decât îi permit banii acumulați pentru pensie, risc fiind legat de durata medie de viață și de vârsta medie a populației.

Riscul inflației este același în cazul pensiilor ca și în cazul salariilor ori alte tipuri de venit și se referă la căderea pe care o inflație ridicată o va avea asupra puterii de cumpărare a banilor, deși valoarea pensiei poate fi la nivelul dorit, puterea de cumpărare a acelui nivel scade.

Sistemele de pensii nu poat elimina toate aceste riscuri, iar în implementarea celui mai potrivit trebuie făcute alegeri grele, cea mai evidentă fiind aceea între siguranța pensiei și valoarea ei numerică, fiind primul factor care a dus la o folosire generalizată a sistemului PAYG, majoritatea oamenilor apreciind mai degrabă siguranța decât performanța la vârste înaintate. Siguranța maximă nu poate fi oferită decât de stat, în sensul în care este posibil ca multe companii să dea faliment sau să fie afectate de schimbările economice actuale, dar statul va fi ultimul care va cădea. Într-o piață în care diferite crize economice se succed cu repeziciune, statul este văzut cel mai sigur mod de investiție, chiar dacă rentabilitatea este mai scăzută decât în alte cazuri, așa că sistemul PAYG a fost preferat, fiind administrat în totalitate de stat, luându-și responsabilitatea pentru asigurarea pensiilor.

Riscurile volatilității și al randamentelor scăzute sunt oarecum legate, deoarece acestea există în ambele tipuri de sisteme, finanțate sau nu, public sau privat, sunt mai mici în cazul instrumentelor de investiție garantate de stat. Atâta timp cât un cont de pensii va fi activ pe piața financiară poate înregistra randamente mai ridicate decât acelea administrate de stat, acestea din urmă vor fi mai bine protejate în fața evoluțiilor nesatisfăcătoare ale pieței și vor prezenta un venit mai sigur, deși în același timp și un potențial mai diminuat.

Volatilitatea are un potențial distructiv asupra oricărui tip de venit economic, dacă nu există anumite limite, iar primul pericolul este că, se poate manifesta într-o multitudine de ipostaze. Cât timp nu sunt legate direct, corupția produce o volatilitate periculoasă la nivelul venitului final sub formă de pensii, dat fiind faptul că un sistem de pensii administrat de stat, mai ales de tip PAYG reprezintă o țintă excelentă pentru corupția politică, datorită volumului mare de bani care se manipulează, a nivelului insuficient ori având un nivel scăzut de supraveghere și control.

Inflația este un alt pericol în economia oricărui stat, deoarece afectează atât salariații cât și pensionarii prin micșorarea puterii de cumpărare a banilor. Efectele inflației asupra pensiei sunt diferite de oricare alt tip, datorită conceptului de bază al pensiei, de venit asigurat bătrânilor, practic fără ca aceștia să producă neapărat vreun bun sau serviciu.

Efectele inflației asupra unei pensii nominale fixe sunt prezentate astfel:

O inflație mărită de la 12 și 16% aduce o valoare mai mare a pensiei pentru persoanele retrase din activitate, cel puțin în primii 6-7 ani ai pensiei;

Inflația între 8 și 12 % aduce o valoare a pensiei ceva mai mică, trendul păstrându-se până la inflația de 0% care vine cu cea mai mică valoarea a pensiei în anul pensionării. Diferența este că în timp ce o inflație de 0% va păstra valoarea pensiei intactă pentru până la 35 de ani, cu cât inflația este mai mare, cu atât mai repede va scădea valoarea pensiei spre 0, cazul extrem fiind inflația între 12 și 16%, care efectiv aduce pensia aproape de 0, ca putere de cumpărare cu cât trece mai mult timp;

Punctul culminant, în care valoarea pensiilor afectate de diferite inflații se întâlnește și apoi scade sub pensia neafectată de inflație se află undeva în jurul a 7-8 ani, depinzând de rata inflației.

După acest punct, pensia neafectată de inflație devine mai mare pe fondul scăderii generalizate a celorlalte valori, diferența fiind că, pensiile afectate de o inflație mai mică vor scădea mai lent și în cele din urmă se vor menține la un nivel mai apropiat de pensia cu inflație 0%, pe când cele cu inflație mare scad spectaculos și după 7-8 ani, se apropie ingrijorător de 0, ceea ce înseamnă un venit foarte diminuat pentru pensionari.

Sistemele de pensii de stat din intreaga lume au fost puternic afectate de criza financiara si economica, fiind nevoite sa reduca substantial promisiunile privind pensiile viitoare, pe fondul deficitelor devenite cronice, arata o analiza publicata de Federatia Internationala a Administratorilor de Fonduri de Pensii Private (FIAP).

Odată cu criza financiară și economică, sistemele publice de pensii din intreaga lume au fost mult mai afectate decat sistemele de pensii administrate privat. La nivel global, pensiile de stat se arată mult mai puțin sustenabile decât sistemele bazate pe capitalizare si administrare privată, iar această concluzie trebuie sa stea de acum la baza politicilor publice in domeniul asigurarilor sociale.

2.2 Pilonul II Pensiile administrate privat.

Sistemul de pensii private obligatorii este reglementat de Legea nr. 23/2007 și Legea nr. 411/2004 privind pensiile administrate privat, cu modificările și completările ulterioare. Pentru a crește veniturile după pensionare, salariații cu vârste de până la 35 de ani au fost nevoiți, din data de 17 septembrie 2007, să aleagă un fond de pensii administrat privat.

Fondul de pensii administrate privat, este obligatoriu pentru persoanele sub 35 de ani și opțională pentru cei între 36 și 45 de ani

Participanții pot opta individual și aderă la un fond de pensii administrat privat ori în urma repartizării aleatorii de către Casa Națională de Pensii (CNPAS).

Pensia obligatorie se realizează pe baza colectării și investirii unei părți din contribuția individuală de asigurări sociale. Contribuțiile individuale lunare la fondul de pensii privat, sunt schimbate în unități de fond care sunt investite conform riscului asumat și legislației în vigoare. În continuare, contribuțiile sunt investite în titluri de stat, obligațiuni corporative și acțiuni cotate pe piețe importante. Rezultatul din investirea activelor este supravegheat de autoritatea de supraveghere și orice neregulă atrage după sine intervenția Autorității de Supraveghere Financiară.

2.2.1 Aderarea la un fond de pensii private

Fondul de pensii administrat privat, reprezintă fondul constituit prin contract cu societatea civilă, încheiat între participanți, în conformitate cu prevederile Codului Civil și cu dispozițiile legale în vigoare.

Pentru ca o persoană să devină participant la un fond de pensii private trebuie să îndeplinească o serie de condiții:

eligibilitate, fiind angajat și să plătească contribuția de asigurări sociale în sistemul public de pensii (CAS);

să își aleagă un fond de pensii în perioada prevăzută de lege ori, în cazul în care nu a ales, să fie repartizat de către instituția de evidență care va face repartizarea aleatorie a celor nesiguri;

să semneze actul individual de aderare la fondul ales sau la care a fost repartizat.

Alegerea unui fond de pensii administrat privat se va face în timp de 4 luni de la care a fost anunțată oficial declanșarea perioadei de alegere a unui fond de pensii administrate privat. O persoană nu poate fi participant, în același timp, la mai multe fonduri de pensii administrate privat.

Aderarea la un fond de pensii se face prin actul de aderare,contract, încheiat între participant și administrator în vederea înscrierii la un fond de pensii administrat privat.

2.2.2 Constituirea unui fond de pensii administrat privat

Un fond de pensii administrat privat se constituie printr-un contract de societate civilă, încheiat între participanți, potrivit Codului civil (prevederile referitoare la societatea civilă particulară) și legii privind fondurile de pensii administrate privat.

Pentru ca un fond de pensii administrat privat să fie constituit conform legii fondurilor de pensii administrate privat trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

în raporturile cu terții, inclusiv în fața instanțelor judecătorești, este reprezentat numai de către administrator, autorizat de către ASF;

trebuie să aibă minimum 50.000 de participanți, într-o perioadă de 3 ani de la data constituirii fondului;

primește contribuții numai după autorizarea sa de către ASF;

denumirea fondului de pensii administrat privat trebuie să conțină obligatoriu denumirea "fond de pensii private" pentru a nu induce în eroare participanții.

Resursele financiare reprezintă:

sumele provenite din investirea veniturilor fondului (contribuțiile nete, drepturile cuvenite și neridicate de către beneficiari);

contribuțiile nete convertite în unități de fond;

dobânzile și penalitățile de întârziere aferente contribuțiilor nevirate în termen;

drepturile cuvenite beneficiarilor și nerevendicate în termenul general de prescripție.

În România, aceste fonduri de pensii pot fi administrate de către o societate comercială pe acțiuni autorizată de către ASF ca administrator.

Figura 1

2.2.3 Agentul de marketing, administratorul și depozitarul unui fond de pensii

Agentul de marketing al fondului de pensii este persoana fizică sau juridică împuternicită să administreze și să obțină acordul de aderare a participanților.

Acesta are următoarele atribuții:

să prezinte aspectele relevante ale prospectului schemei de pensii administrată privat;

să obțină acordul participantului de aderare la fondul de pensii;

să transmită administratorului documentele de aderare semnate de către participant, în original, în termen de maximum 5 zile calendaristice de la data semnării acestora.

Administratorul este societatea comercială pe acțiuni constituită în conformitate cu dispozițiile legislației în vigoare și cu prevederile prezentei legi, care are obiect exclusiv de activitate administrarea fondurilor de pensii și opțional, furnizarea de pensii private.

El are obligația să investească activele fondurilor de pensii administrate privat în mod prudențial, potrivit următoarelor reguli:

să investească într-un mod care să asigure securitatea, calitatea, profitabilitatea și lichiditatea lor;

investițiile în instrumente care nu sunt tranzacționate pe o piață reglementată nu trebuie să depașească niveluri prudențiale;

să investească în interesul participanților și beneficiarilor;

activele se diversifică în mod corespunzător, pentru a se evita dependența excesivă de un anumit activ, emitent sau grup de societăți comerciale și concentrări de riscuri pe ansamblul activelor.

2.2.4 Transferul la un alt fond de pensii administrat privat și contribuția la fondul de pensii administrat privat

Transferul la un alt fond de pensii administrat privat este posibil, însă trebuie înștiințat (cu o notificare scrisă) administratorul fondului anterior de pensii, trebuie să i se transmită acestuia o copie a actului de aderare la noul fond. Calitatea de participant la vechiul fond de pensii încetează la data la care se realizează transferul, iar calitatea de participant la noul fond de pensii începe la aceeași dată.

La noul administrator se transferă activul personal net existent în contul participantului la data solicitării transferului, diminuat cu penalitatea de transfer, dacă se percepe această penalitate.

Dacă transferul la un nou fond se realizează mai devreme de doi ani de la data aderării la fondul anterior, administratorul acestui fond poate percepe penalități de transfer.

Valoarea penalităților este menționată în prospectul schemei de pensii administrată privat. Limita maximă a penalității este stabilită de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. Dacă transferul la un nou fond se realizează după 2 ani de la data aderării la fondul anterior, administratorul fondului de pensii care transferă activul personal al participantului nu va percepe penalități de transfer, suma acumulată în fond va fi transferată integral în noul fond.

Drepturile acumulate într-un fond de pensii administrat privat pot fi transferate în țările în care o persoană are reședința ori domiciliul, prin convențiile internaționale la care România a aderat, în moneda țărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a stabilit.

Persoanele nu se poate retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada deoarece datorează contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până se deschide dreptul la pensia privată. Participanții la aderare sau repartizare, au obligația să contribuie la un fond de pensii. Se face excepție de la această obligație doar în perioadele pentru care nu există obligația de plată a contribuției de asigurări sociale în sistemul public de pensii.

În cazul pensionării de invaliditate pentru afecțiuni care nu mai permit reluarea activității (potrivit Legii nr.19/2000), un participant poate obține:

o plată unică;

plăți eșalonate în rate, pe o durată de maximum 5 ani;

o pensie privată;

dacă activul său personal net nu este suficient pentru acordarea unei pensii private minime, stabilită de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Când survine decesul participantului, înaintea deschiderii dreptului la pensia privată, la ultimul fond de pensii la care a contribuit acesta, se deschide câte un cont pentru fiecare beneficiar, în care se transferă activele cuvenite fiecăruia dintre aceștia.

2.3 Pilonul III Pensii facultative

Pensia facultativă a intrat în vigoare de la data de 1 mai 2007 și este finanțată din contribuțiile suplimentare, fiind deschisă persoanelor de până la 52 ani. Persoanele poat contribui la acest sistem cu cel mult 15% din venitul brut și beneficiază și de pensie când împlinește 60 de ani. Acest sistem este reglementat de Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările si completările ulterioare .

Pensiile facultative sunt un venit suplimentar pentru toți cei care au contribuit la un astfel de fond și au plătit minim 90 de contribuții lunare. Acestea se strâng într-un cont individual, similar contului bancar, care este identificat prin CNP-ul fiecărei persoane. Se poate vira până la 15% din salariul brut lunar, contribuțiile fiind deductibile fiscal în limita a 200 EUR/an fiscal, ceea ce reprezintă un alt avantaj.

Prin intermediul sistemul pensiilor private facultative (pilonul III), se dorește sprijinirea viitorilor pensionari, astfel încât aceștia să beneficieze de venituri mai mari la pensie. În momentul pensionării, se cumulează pensia de la stat, cu pensia facultativă.

Persoanele care sunt interesate să își asigure venituri suplimentare la vârsta pensionării, pot contribui la un fond de pensii facultative în limita a 15% din venitul brut lunar. Este posibil ca un participant să contribuie la mai multe fonduri de pensii facultative, atât timp cât contribuțiile sale lunare însumate nu depășesc 15% din venitul brut.

Pentru asigurarea unei bune funcționări a pieței pensiilor private, printre atribuțiile Autorității de Supraveghere Financiară se numără:

desemnarea administratorului special în vederea protejării intereselor participanților și beneficiarilor la fondurile de pensii private;

acordarea, suspendarea ori retragerea avizelor și autorizațiilor fondurilor de pensii, administratorilor, depozitarilor și auditorilor financiari;

supravegherea prudențială a sistemului de pensii private;

controlul activității din sistemul de pensii private;

controlul constituirii și virării de către angajator a contribuției la fondurile de pensii.

Aspectul principal luat în calcul la alegerea unui fond de pensii facultative este profilul de risc al fondului și structura investițiilor (date care se regăsesc în mod obligatoriu în prospectul fiecărui fond-document public, pus la dispoziție de fiecare dintre administratorii fondurilor de pensii).

Pe piața pensiilor private, fondurile de pensii facultative care au fost autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară au grade de risc medii (AZT Moderato și ING Classic) și scăzut (BCR Prudent).

Alt factor important, care se reflectă în mod direct asupra sumelor de care vor beneficia la vârstă pensionarii, îl constituie randamentul fondurilor de pensii dar, în această etapă, atunci când încă nu se poate lua în considerare randamentul ca factor decisiv în alegerea unui fond de pensii facultative, piața pensiilor private fiind abia la început, este foarte importantă reputația de care se bucură administratorii fondurilor de pensii, soliditatea și poziția companiei pe piață.

2.3.1 Contribuțiile la fondurile de pensii facultative

Contribuția maximă care se poate plăti în cazul în care se decide participarea la un fond de pensii facultative este de 15% din venitul salarial brut lunar. Important de reținut faptul că, în limita a 200 Euro/an fiscal, contribuțiile la fondurile de pensii facultative sunt deductibile.

Contribuțiile la fondurile de pensii facultative se pot plăti fie de angajator, sau participanți. În cazul în care, în calitate de participant la un fond de pensii facultative, persoana respectivă e angajată, contribuția lunară se poate reține și vira de către angajatorul ei, odată cu plata contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii, în contul specificat în actul de aderare.

În cazul acesta, este necesar să se pună la dispoziția angajatorului un exemplar din actul individual de aderare care a fost semnat cu administratorul fondului de pensii facultative, iar dacă se decide să se modifice nivelul contribuției la fondul de pensii facultative, va fi necesară notificarea atât a administratorului fondului, cât și a angajatorului.

2.3.2 Societățile care pot administra fonduri de pensii facultative

Pentru protejarea participanților la fondurile de pensii facultative, activitatea de administrare a fondurilor de pensii este riguros reglementată de societățile care pot activa ca administratori de pensii facultative. Conform legislației în vigoare, pot administra fonduri de pensii facultative societățile de pensii constituite și autorizate în acest scop, societățile de administrare a investițiilor și societățile de asigurare (autorizate de către ASF pentru administrare).

Odată cu acordarea autorizației de administrare a fondurilor de pensii facultative, administratorul este înscris în Registrul fondurilor de pensii private și al administratorilor, care este întocmit și a cărui evidență este ținută de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. Registrul este public, accesibil on-line pe pagina web a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, având ca scop înregistrarea și actualizarea permanentă în evidența administratorilor și a fondurilor de pensii facultative.

În prezent, societățile care sunt autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară ca administratori ai fondurilor de pensii facultative sunt: ING Asigurări de Viață, BCR Asigurări de Viață și Allianz-Țiriac Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Facultative.

2.3.3 Pensia privată facultativă și asigurarea de viață

Cele două funcționează după aproximativ aceleași principii: sumele colectate (prima de asigurare și contribuția participantului la fondurile de pensii) sunt investite, astfel încât să fie asigurată rentabilitatea acestora (investiții pe termen lung).

Între polițele de asigurare de viață unit-linked și fondurile de pensii, există asemănări, însă între cele două produse există diferențe importante, fiecare dintre acestea având avantaje și elemente specifice.

În primul rând, în cazul pensiei facultative nu mai poate fi vorba de protecția specifică pe care o oferă o asigurare de viață.

O altă diferență care trebuie mentionață, se referă la calculul și plata primei de asigurare față de modalitatea de stabilire a contribuției lunare, în cazul pensiilor private facultative. În cazul unei asigurări de viață, prima de asigurare este stabilită luând în calcul o serie de factori, printre care vârsta și starea sănătății asiguratului, factori în funcție de care prima de asigurare poate varia. Pentru pensiile facultative, constrângerea privind contribuția lunară o constituie limita de 15% din venitul lunar brut. În această limită, există posibilitatea deciderii sumei cu care se contribuie lunar la fondul de pensii.

În cazul fondurilor de pensii facultative, este posibilă suspendarea pentru o perioadă a contribuțiilor la fondul de pensii, fără ca activul personal să fie afectat, plățile putând fi reluate în orice moment(ex. șomajul). Pentru polițele de asigurare însă, suspendarea plăților înseamnă rezilierea poliței.

Legat de frecvența plăților, polițele de asigurare de viață oferă posibilitatea opțiunii pentru plata primei cu altă frecvență decât lunar (ex. trimestrial sau anual), față de fondurile de pensii, unde contribuția este lunară.

Altă diferență importantă dintre cele două produse se referă la posibilitatea de a cesiona sumele acumulate în cont și de a le utiliza drept garanție. În cazul asigurărilor de viață există posibilitatea de a cesiona sumele acumulate în cont în favoarea băncii, obținându-se un credit, situația este diferită în cazul pensiilor private facultative.

Activul personal (suma acumulată în contul participantului) nu poate fi cesionat și nu poate fi folosit pentru acordarea de credite sau pentru a garanta credite.

Studii de caz:

Analiza strategiilor de investiții adoptate de fondurile de pensii

În cadrul activității de administrare a activelor Fondului de Pensii Administrat Privat se respectă principiile investiționale impuse de prevederile legale în vigoare, precum și cele asumate prin prospectele celor doua fonduri. Administratorul are o abordare pe termen mediu și lung în definirea și evaluarea strategiilor investiționale.

Principalele reguli de investire prudențiala a activelor fondurilor sunt:

investirea in interesul participanților și al beneficiarilor, iar în cazul unui potențial conflict de interese;

investirea într-un mod care să asigure securitatea, calitatea lichiditatea și profitabilitatea lor;

investirea în instrumente financiare tranzacționate pe o piață reglementată, astfel cum este prevăzut în Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare;

investițiile în instrumente financiare derivate sunt permise doar în măsura în care ajută la

scăderea riscurilor investiției sau facilitează gestionarea eficientă a activelor sub condiția existentei în portofoliu a activului suport. În conformitate cu legislația în vigoare, sunt permise doar investițiile în instrumente financiare derivate pentru acoperirea riscului valutar;

activele se diversifică în mod corespunzător, pentru a se ocoli un anumit activ agreat, emitent ori grup de societăți comerciale și concentrări de riscuri pe ansamblul activelor.

Comisia verifică îndeplinirea obligației administratorilor și respectarea, în principal, a următoarelor reguli:

– activele se diversifică în mod corespunzător, astfel încât să se evite dependența excesivă de un anumit activ, emitent sau grup de societăți comerciale și concentrări de riscuri pe ansamblul activelor;

– investirea în interesul participanților și beneficiarilor, iar în cazul unui conflict potențial de interese, administratorul care gestionează activele fondurilor de pensii administrate privat trebuie să adopte măsuri ca investirea să se facă numai în interesul acestora;

– investirea să se efectueze preponderent în instrumente tranzacționate pe o piață reglementată, astfel cum este definită în Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare; investițiile în instrumente care nu sunt tranzacționate pe o piață reglementată trebuie să nu depășească niveluri prudențiale;

– investirea într-un mod care să asigure securitatea, calitatea, lichiditatea și profitabilitatea lor, iar cele deținute pentru acoperirea fondului de garantare și a provizioanelor tehnice se investesc, de asemenea, într-un mod adecvat naturii și duratei drepturilor cuvenite participanților și beneficiarilor;

– investițiile în instrumente financiare derivate sunt permise doar în măsura în care contribuie la micșorarea riscurilor investiției sau facilitează gestionarea eficientă a portofoliului.

Activele fondului de pensii nu pot fi investite în:

– bunuri imobiliare;

– active care, potrivit legii, nu pot fi înstrăinate;

– orice alte active stabilite prin normele Comisiei;

– lucrări de artă,antichități, autovehicule;

– acțiuni, obligațiuni și alte valori mobiliare emise de administrator.

Activele fondului de pensii nu pot fi înstrăinate:

– depozitarului;

– administratorului sau auditorului;

– administratorului special;

– membrilor Consiliului Comisiei și personalului Comisiei;

– oricăror alte persoane sau entități prevăzute prin normele Comisiei.

Politica de investiții și prezentarea portofoliului de investiții al Fondului de Pensii Administrat Privat

Fondul de Pensii Administrat Privat vizează atingerea obiectivelor investiționale pe termen lung prin administrarea unui portofoliu diversificat de active cu profil de risc-randament diferit, urmărind respectarea limitelor prevăzute de lege si încadrarea în profilul de risc al fondului.

Fondul de pensii inveșteste atât în instrumente financiare cu venit fix, dar și în companii solide din punct de vedere financiar, care sunt listate pe piețe reglementate din România sau alte piețe reglementate din spațiul UE. Decizia de a investi se bazează pe o analiză fundamentală a contextului economiei, a industriei și a companiilor.

Managementul investițiilor se realizează atât la nivelul intregului portofoliu prin adoptarea unei strategii de alocare a activelor între diferite clase, cât și individual prin selectarea instrumentelor în cadrul fiecarei clase de active. Ponderile claselor de active sunt selectate cu respectarea limitelor prevăzute de lege și a celor prevăzute în prospectul fondului, urmărind obținerea unor randamente investiționale ridicate și realizarea unui portofoliu diversificat de active.

Categoriile instrumentelor financiare în care fondul a deținut investiții în anul 2014 sunt:

titluri de stat denominate în lei, dolari sau euro, emise de Ministerul Finanțelor Publice din România sau emise de alte state membre din Uniunea Europeană;

obligațiuni corporative listate și tranzacționate pe piețe reglementate ale Statelor Membre UE sau din Spațiul Economic European;

obligațiuni supranaționale;

obligațiuni municipale emise de administrații publice locale din Romania sau din state membre ale Uniunii Europene;

acțiuni listate si tranzacționate pe piețele reglementate din România și alte state europene;

depozite bancare;

titluri de participare emise de Organisme de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare tranzacționabile și netranzacționabile;

instrumente de acoperire a riscului valutar.

Tabel nr. 1: Limite maxime ale investitiilor

Investițiile fondului de pensii sunt efectuate în conformitate cu reglementările Băncii Naționale a României privind operațiunile valutare. Autoritatea de Supraveghere Financiară poate modifica, temporar, procentul maxim al activelor, care poate fi investit în categoriile de active permise.

În funcție de natura instrumentelor financiare ale emitentului, investiția activelor fondului de pensii administrat privat este limitată pentu dispersia riscului, iar procentele maxime sunt:

10% din activele unui fond de pensii pot fi investite în activele unui grup de emitenți și persoanele afiliate lor;

5% din activele unui fond de pensii pot fi investite într-o singură societate comercială ori în fiecare categorie de active ale acesteia.

Fiecare administrator de fond va preciza din ce categorie face parte fondul respectiv (moderat sau riscant).

Structura investițiilor pentru pilonul II

Din punct de vedere valoric, la sfârșitul anului 2011, comparativ cu decembrie 2010, doar obligațiunile corporative au înregistrat scăderi de 4,01%, în timp ce restul claselor de active au înregistrat creșteri de până la 265,95% (titluri de participare – OPCVM). În cazul în care se analizează comparativ cu situația din iunie 2011, se constată că, din punct de vedere valoric, numai acțiunile au înregistrat scăderi de 3,84%, creșterile înregistrate fiind de până la 67,33% (titluri de participare – OPCVM).

La sfârșitul anului 2012, numai sumele plasate în depozite bancare și obligațiuni municipale au înregistrat scăderi comparativ cu decembrie 2011. Sumele plasate în celelalte clase de active au înregistrat creșteri cuprinse între 1,64% și 72,67%, în condițiile în care activele totale au crescut cu 50,17%.

La finalul anului 2013 sumele plasate în depozite bancare au înregistrat creșteri în comparație cu anul 2012, pe când sumele plasate în obligațiuni municipale și obligațiuni ale organismelor străine neguvernamentale au înregistrat scăderi comparativ cu aceeași lună din 2012, în timp ce sumele plasate în celelalte clase de active au înregistrat creșteri de peste 30%, în condițiile în care activele totale au crescut cu aproximativ 46%.

Tabelul nr. 2: Total structură investiții

Sursa: Date prelucrate din buletinele lunare ASF 2011-2013

Anul trecut, ponderea pensiilor private în PIB a fost de 3,05%, comparativ cu 2,34% în 2013.

Valoarea totală a activelor nete înregistrată la 31 decembrie 2014 de fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) a fost de 19,12 miliarde de lei (4,27 miliarde de euro), ritmul anual de creștere fiind de 37,15%.

La sfârșitul anului trecut, 6,29 milioane de participanți erau înregistrați în sistemul pensiilor aferente Pilonului II, în creștere cu 4,20% față de anul 2013.

Contribuția medie la nivelul participanților cu contribuții în decembrie 2014 a fost de 89,41 lei, înregistrând un ritm anual de creștere de 11%.

Valoarea medie a unui cont aferent Pilonului II pentru cei 3,19 milioane participanți care au avut contribuții lunare (în perioada mai 2008 – decembrie 2014) a fost de 4.479 lei (aproximativ 1.000 de euro), ceea ce înseamnă un avans anual de 34%.

În 2014, peste 2,3 milioane de participanți înregistrau sume în cont de până în 5.000 lei. Valoarea contului pentru aproximativ 602.000 de persoane era cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei, iar pentru aproximativ 309.000 de persoane aceasta depășea 10.000 de lei.

Sursa: Date prelucrate din tabelul nr. 1.

La finalul anului 2013, sumele plasate în obligațiuni municipale și obligațiuni ale organismelor străine neguvernamentale au înregistrat scăderi comparativ cu aceeași lună din 2012, în timp ce sumele plasate în celelalte clase de active au înregistrat creșteri cuprinse între 5,28% și 66,57%, în condițiile în care activele totale au crescut cu aproximativ 46%.

Alocarea resurselor financiare pe diferite clase de active, în decembrie 2013, comparativ cu anul 2012, depozitele și acțiunile au înregistrat creșteri de 5,13% din total active. Celelalte clase de active au înregistrat scăderi de 5,97%.

Tabelul nr. 2.1: Titluri de stat

Sursa: Date prelucrate din buletinele lunare ASF 2011-2013

Titluri de stat cu ponderea de 67,03% din total active, sunt în scădere cu 76,32% față de decembrie 2012 și cu 73,39% comparativ cu iunie 2013. Continuând trendul descrescător înregistrat pe parcursul anului 2012 cu o diferență de aproximativ 10 puncte procentuale față de valoarea cea mai mare înregistrată în februarie 2013, aproximativ 77%, tendință înregistrată în mod special în ultimele trei luni din 2013. Sumele investite reprezentând 9,35 miliarde de lei și care au crescut cu 27,04% față de decembrie 2012 și cu 10,37% față de iunie 2013.

Tabelul nr. 2.2: Structură investiții

Sursa: Date prelucrate din raport anual 2014 – ASF

În graficul nr. 1 este prezentată structura portofoliilor fondurilor de pensii în luna octombrie 2013 pentru Pilonul II.

Graficul nr. 1: Structura investițiilor- decembrie 2013

Sursa: Date prelucrate din buletinul lunar CSSPP octombrie 2013

Sursa: Grafic prelucrat din datele aferente tabelului nr. 2

Se poate observa că cele mai importante sunt titlurile de stat, depozitele bancare și acțiunile. Titlurile de stat ocupă 67,03% din total active fonduri, în scădere față de anul 2012 (73,52%). Valoric, activele investite în titluri de stat, reprezintă 9,35 miliarde de lei. Titlurile de stat continuă să reprezinte cea mai importantă investiție din portofoliul fondurilor de pensii adminstrate privat.

Obligațiunile municipale cu ponderea de 0,26% din total active, sunt în scădere constantă pe parcursul perioadei analizate. În decembrie 2012 aveau o pondere de 0,42%, respectiv 0,29% în noiembrie 2013. Sumele investite au atins valoarea de 0,04 miliarde de lei au înregistrat aceiași pondere de 0,29% ca în noiembrie 2013, dar în același timp valoarea a scăzut cu 12,00% comparativ cu decembrie 2012.

Obligațiunile corporative cu ponderea de 4,72% din total active sunt în creștere cu 4,45% față de noiembrie 2013, respectiv 4,92% față de anul 2012. Sumele plasate în obligațiuni corporative, au o valoare de 0,66 miliarde lei, înregistrând o creștere de 0,60% față de luna noiembrie 2013, dar crescând cu 26,63% comparativ cu decembrie 2012.

Obligațiunile organismelor străine neguvernamentale cu ponderea de 0,58% din total active, sunt în scădere cu 0,67% față de noiembrie 2013 și 0,85% față de decembrie 2012. Sumele investite în acest tip de instrument, reprezintă 0,08 miliarde de lei care au înregistrat o scădere de 2,00%, față de decembrie 2012.

Acțiunile cu ponderea de 15,37% din total active, sunt în creștere față de octombrie 2012 cu 11,18% și 10,70% comparativ cu noiembrie 2013. Sumele plasate în acțiuni, reprezintă 2,14 miliarde de lei, care au crescut cu 59,51% față de decembrie 2012 și cu 1,50% față de noiembrie 2013.

Titlurile de participare – OPCVM cu ponderea de 2,94% din total active, sunt în creștere cu 1,22% față de decembrie 2012 și cu 0,88% față de noiembrie 2013. Valoarea activelor investite este de 0,41 miliarde de lei, care a înregistrat o triplare față de anul 2012 și o creștere de 0,60% față de noiembrie 2013.

Tabel nr. 2.3: Structură depozite pe administratori

Sursa: Date prelucrate din buletinele anuale publicate de ASF

Depozitele bancare cu ponderea de 8,55% din total active, sunt în crestere cu 5,44% față de anul 2012 și în scadere cu 9,24% față de noiembrie 2013.Activele plasate în depozite bancare sunt în valoarea de 1,19 miliarde lei care s-a dublat comparativ cu anul 2012 cand inregistra o valoare de 0,52 miliarde lei. Față de noiembrie 2013, cresterea a fost de aproximativ 12%.

Graficul nr. 2: Structură depozite pe instituții bancare

Sursa: Date prelucrate după raportul anual de activitate – ASF

Acțiunile au crescut față de luna decembrie a anului 2012 cu 11,18%. Acestea ocupă 15,73% din total active fonduri. Sumele plasate în acțiuni sunt de 2,14 miliarde lei.

Numărul companiilor în care au investit fondurile de pensii administrate privat a scăzut ușor anul trecut, de la 125 în 2011 la 123 în 2012.

Cea mai importantă investiție a fost în continuare Fondul Proprietatea, realizată în cursul anului 2011 reprezentând și cea mai importantă deținere din întreg portofoliul de acțiuni 16,21% (174,81 milioane lei) și 1,81% din total active fonduri de pensii administrate privat.

Graficul nr. 3: Fonduri de pensii private- Structură acțiuni pe emitenți în Oct. 2013

Sursa: Date prelucrate după raportul anual de activitate (oct. 2013) – ASF.

Ponderea investițiilor în acțiuni a crescut în anul 2012 față de anul 2011, atât pentru fondurile de pensii administrate privat (de la 10,72% la 11,18%), cât și pentru cele facultative (de la 12,51% la 15,06%)

Structura investițiilor pentru Pilonul III

Activele nete ale fondurilor de pensii facultative au atins, în decembrie 2014, 1,04 miliarde de lei (0,2 miliarde de euro), înregistrând un avans de 28,12% comparativ cu decembrie 2013. La sfârșitul anului trecut erau înregistrați 346.452 de participanți în sistemul pensiilor facultative, în creștere cu 10,56% față de anul 2013.

Anul trecut, valoarea medie a unui cont în Pilonul III a fost de 3.001 lei (aproximativ 670 de euro), mai mult cu 16% raportat la sfârșitul anului 2013.

Tabelul nr. 3: Total structură investiții

Sursa: Date prelucrate din buletinele lunare ASF 2011-2013

Sursa: Date prelucrate din tabelul nr. 3.

În decembrie 2014, sumele plasate în depozite bancare și în obligațiuni municipale au înregistrat scăderi comparativ cu decembrie 2013. În cazul celorlalte clase de active s-au înregistrat creșteri cuprinse între 9,60% și 45,75%, în condițiile unui avans al activelor totale de aproximativ 28,11%.

În decembrie 2013, sumele plasate în obligațiuni municipale, fonduri de marfuri și metale prețioase și instrumente de acoperire a riscului au înregistrat scăderi comparativ cu decembrie 2012. În cazul celorlalte clase de active s-au înregistrat creșteri ale sumelor plasate cuprinse între 5,28% și 70,53%, în condițiile unui avans al activelor totale de 35,50%. Raportat la iunie 2013

s-au înregistrat scăderi în cazul sumelor plasate în obligațiuni municipale și fondurile de mărfuri și metale prețioase. Sumele plasate în celelalte clase de active au înregistrat creșteri cuprinse între 4,31% și 56,32%, în condițiile unui avans al activelor totale de aproximativ 18%.

În octombrie 2013, numai sumele plasate în obligațiuni municipale, titluri de participare și fonduri de mărfuri și metale prețioase au înregistrat scăderi comparativ cu aceeași lună din 2012. În cazul celorlalte clase de active s-au înregistrat creșteri ale sumelor plasate cuprinse între 4,88% și 48,40%, în condițiile unui avans al activelor totale de 35%.

Tabelul nr. 3.1: Structură investiții

Sursa: Date prelucrate din raport anual 2014 – ASF

În graficul nr. 4 este prezentată structura portofoliilor fondurilor de pensii facultative în luna decembrie 2013. Se poate observa că cele mai importante sunt titlurile de stat, depozitele bancare și acțiunile. Ca și în cazul Pilonului II, cea mai importantă investiție a fondurilor de pensii facultative o reprezintă titlurile de stat. Ponderea acestora la finalul anului 2012 a fost de 68,14%, în creștere față de cea înregistrată la finele anului 2011 de 65,78%. Valoric, activele investite în titluri de stat, au reprezentat 508,80 milioane de lei.

Graficul nr. 4: Structura investițiilor – decembrie 2013

Sursa: Date preluate din buletinul lunar ASF decembrie 2013

Ca și în cazul Pilonului II, depozitele folosesc ca sursă de lichidare pentru potențiale noi investiții și nu doar ca un mod de plasare a disponibilităților. Depozitele bancare, din totalul activelor ocupă 7,93% în scădere cu aproximativ 9,50% față de aceeași perioadă a anului trecut. Activele plasate în depozite bancare au o valoare de 64,51 milioane de lei.

Titlurile de stat cu ponderea de 64,21% din total active fonduri, sunt în scădere cu 68,96% față de 2012 și cu 67,58% față de noiembrie 2013. Activele investite în titluri de stat, reprezintă 521,97 milioane de lei care au crescut cu 31,40% comparativ cu decembrie 2012 si numai cu 1,96% față de noiembrie 2013.

Tabel nr. 3.2: Structură depozite pe administratori

Graficul nr. 5: Structură depozite pe instituții bancare

Sursă: Date prelucrate după rapoartele anuale de activitate – ASF

Cu aproximativ 33,51% din totalul depozitelor, ING Optim ocupă primul loc în topul administratorilor. Acesta a înregistrat în 2012 o creștere de 5,96% comparativ cu anul 2011, când deținea 25,26% și în anul 2013 o crestere de 11,57% comparativ cu anul 2012, când deținea 31,22%.

Depozitele bancare cu ponderea de 7,93% din total active fonduri, sunt în scădere cu 9,36% față de decembrie 2012, dar în creștere cu 7,79% față de noiembrie 2013. Sumele plasate în depozite bancare, au o valoare de 64,51 milioane de lei, crescând cu aproximativ 20% comparativ cu anul 2012 si cu 9,39% față de noiembrie 2013.

Obligațiunile municipale cu ponderea de 0,56% din total active fonduri, au înregistrat scăderi constante având o pondere de 1,00% în decembrie 2012 și 0,82% în noiembrie 2013. Sumele plasate în obligațiuni municipale au o valoare de 4,58 milioane de lei care au scăzut cu 24% față de decembrie 2012 și cu 18,00% comparativ cu noiembrie 2013.

Obligațiunile corporative cu ponderea de 5,48% din total active fonduri, sunt în scădere cu 5,60% față de decembrie 2012, dar în creștere cu1,41% față de noiembrie 2013. Sumele investite în obligațiuni corporative, au o valoare de 44,57 milioane de lei, care au crescut cu 33% comparativ cu anul 2012 și cu 19% față de semestrul I al anului 2013.

Obligațiunile organismelor străine neguvernamentale cu ponderea de 1,57% din active fonduri sunt în scădere cu 2,02% față de anul 2012 și cu 1,65% față de noiembrie 2013. Sumele plasate reprezintă 12,73 milioane de lei,care au crescut față de finalul anului 2012 cu aproximativ 5,28% și cu 12% comparativ cu primul semestru al anului 2013.

Acțiunile au o pondere de 18,95% din total active fonduri, care au crescut cu 15,06% față de 2012 și cu 14,31% față de primul semestru al anului 2013. Sumele plasate în acțiuni, au o valoare de 154,06 milioane de lei, care au înregistrat o creștere de 70,53% comparativ cu finalul anului 2012 si de 56,32% față de semestrul I al lui 2013.

Titlurile de participare OPCVM cu ponderea de 1,05% din total active fonduri,sunt în scădere cu 1,14% față de decembrie 2012 dar în creștere cu 0,83% față de jumatatea anului 2013. Sumele investite, reprezintă 8,52 milioane lei și au înregistrat o creștere de 25% față de anul 2012 și 48,27% față de iunie 2013.

Rate de rentabilitate pilonul II

Rata de rentabilitate anuală a fondurilor de pensii cu grad de risc ridicat a fost de 11,5953% în cazul fondului ARIPI.

Rata de rentabilitate minimă a fondurilor de pensii cu grad de risc ridicat a fost de 4,2527%, iar rata de rentabilitate minimă a fondurilor de pensii cu grad de risc mediu a fost de 5,3159%. În cazul ratei medii ponderate de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat pentru ultimii 2 ani: a fost de 10,4535%.

Tabelul nr. 3.3: Rata de rentabilitate pilonul II

Sursa: Date prelucrate după rapoartele anuale de activitate – ASF

Rate de rentabilitate pilonul III

Rata de rentabilitate anuală a fondurilor de pensii cu grad de risc ridicat a fost de 12,5367% în cazul fondului AZT VIVACE și de 11,2059% pentru ING Optim.

Rata de rentabilitate minimă a fondurilor de pensii cu grad de risc ridicat a fost de 5,8457%, iar rata medie ponderată de rentabilitate a fondurilor de pensii cu grad de risc ridicat a fost de 11,6915%.

Rata medie ponderată de rentabilitate a fondurilor de pensii cu risc mediu a fost de 10,3900% și rata de rentabilitate minimă a fondurilor de pensii cu grad de risc mediu a fost de 5,1950%.

Tabelul nr. 3.4: Rata de rentabilitate pilonul III

Sursa: Date prelucrate după rapoartele anuale de activitate – ASF

Valoarea activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private a fost, în anul 2014, de 20,2 miliarde de lei (4,5 miliarde de euro), în creștere cu 36,65% față de anul 2013.

Concluzii

Această analiză contureză o imagine de ansamblu asupra sistemului de pensii private din România. Sistemul este relativ nou, dar riguros supravegheat și reglementat.

Principala problemă a sistemului de pensii private o reprezintă sumele mici cu care participanții la aceste fonduri contribuie în prezent. Pe lângă faptul că administratorii fondurilor au adus profit și randamente real pozitive acestor bani, în viitor nu se poate ajunge la o pensie satisfăcătoare în condițiile în care contribuțiile de acum sunt minime.

Gestionarea corectă a economiilor are în vedere o creșterea pe termen lung a capitalului investit, asigurînd o pensie privată corespunzatoare.

Banii pentru pensia obligatorie se strâng într-un cont și se întorc la persoana cauză la vârsta pensionării.

Obiectivul fondului de pensii administrat privat este in concordanta cu scopul legal de existenta a acestuia si este acela de a majora valoarea contributiilor pe termen lung și investirea acestora, in conditii de calitate și securitate, conform legislatiei, in vederea constituirii unui activ adecvat pentru obtinerea in viitor a unei pensii private, care sa vina in completarea pensiei acordate prin sistemul public de pensii.

Participanții la fondurile de pensii private au siguranța și garantia sumelor acumulate în cont și în cazul incapacității de plată a administratorului.

Din punct de vedere al eficienței, măsura calității unui sistem de pensii privat cu contribuții definite, ca în cazul României, poate fi apreciată prin prisma rentabilităților obținute în urma investirii activelor, cu respectarea cadrului normativ aplicabil de reglementare prudențială. Astfel, fondurile de pensii private românești au înregistrat rentabilități satisfăcătoare, atât pentru Pilonul II, cât și pentru Pilonul III.

Pensia privată trebuie privită ca un produs financiar de investiții-economisire pe termen lung.

Comparație a sistemului privat de pensii din România cu Slovacia, Estonia, Slovenia și Letonia.

Odată cu îmbătrânirea populației care pune presiune din ce în ce mai mare asupra mecanismelor de protecție socială, gestionarea sistemului public de pensii a reprezentat o provocare pentru toate statele lumii, inclusiv pentru cele dezvoltate economic, cu sisteme de securitate socială de tradiție.

Atât la nivel european cât și la nivel național, s-a ridicat problema reformării acestor sisteme pentru a asigura sustenabilitatea schemelor publice de pensii, în vederea creșterii calității vieții pensionarilor, mai apropiată de cea din perioada activă, prin introducerea și implementarea în cadrul sistemului de asigurări sociale a unor două componente noi, una obligatorie cealaltă facultativă, ambele administrate de către companii private.

Dacă luăm în considerare tendința de îmbătrânire a populației, și numărul persoanelor cu vârste de peste 65 de ani care este in creștere, necesitatea pensiilor private este evidentă.

Previziunile duc către o scădere a ponderii populației active, ceea ce practic, va insemna reducerea fondurilor disponibile pentru plata pensiilor. Dacă în prezent calculele demonstrează faptul că pensia medie primită de un pensionar de la stat reprezintă mai puțin de 50% din salariul mediu net, tendința este in mod clar de scădere. Pensiile private vin astfel în completarea pensiei plătite de stat și în sprijinul viitorilor pensionari.

Tabel nr. 1: Organizarea statelor comparate

Sursa: Date prelucrate din studiul elaborat de Dan Zăvoianu – CSSPP

Sistemul de pensii private din Slovacia, Estonia, Slovenia și Letonia.

Sistemele de pensii din Europa de Est au ales în anii 1990 modelul multi-pilon, propus de Banca Mondială și aplicat pentru prima data in Chile, in anul 1979. În cazul primului sistem de pensii private din lume, în decursul celor aproape 36 de ani de funcționalitate, s-a obținut un randament mediu anual de 10% peste nivelul inflației. În Europa Centrală și de Est, primele sisteme de pensii private facultative, au aparut in 1994 in Cehia, Ungaria și Bulgaria, iar primele sisteme de pensii private obligatorii au apărut în Ungaria (1998) și Polonia (1999).

Tabelul nr. 2: Aderarea statelor la fondurile de pensii private

Unul dintre principiile comune adoptate de țările din Centrul și Estul Europei este cel al contribuțiilor definite, și le diferențiază de statele Europei de Vest, bazate pe filosofia de beneficii definite. În același timp, sistemele multi-pilon practicate de statele est-europene nu sunt uniforme, din moment ce au fost determinate, de la o țară la alta, de condiții sociale, economice, politice diferite.

Tabelul nr. 3: Garanții, limite și comisioane ale statelor comparate

Slovacia

Context demografic si economic

Populație totală este de 5.414.937 locuitori, din care 12% au vârsta peste 65 de ani. Rata dependenței persoanelor în vârstă este de 16,6%, procent care, potrivit estimărilor Eurostat, va ajunge in 2060 la peste 68,5%. Speranța de viață pentru barbați este de 70,4 ani, iar pentru femei de 78,4 ani.

PIB/loc este de aproximativ 12.014 euro. Salariul minim este de 380 euro, iar salariul mediu de 803 euro. Rata somajului este de 12,3%. Vârsta medie de pensionare este de 59 ani, iar pensiile reprezentă 7.3% din PIB.

Sistemul de pensii private obligatorii.

În anul 2005, Slovacia a introdus Pilonul II al pensiilor obligatorii, după ce pensiile facultative au fost introduse din 1997. În 2006 piața slovacă număra 1,1 milioane de participanți, 6 administratori (ALLIANZ, AEGON, AXA, ING, GENERALI și CSOB) și active de 710 milioane de euro.

Nu există un nivel minim al cuantumului de pensie, iar contribuabilii care au venitul minim pe economie sunt protejați prin calcularea unui nivel al pensiei considerat a corespunde cerințelor minime. Sistemul din Slovacia prevede minim 10 ani de participare, vârsta minimă de pensionare fiind de 62 de ani pentru ambele sexe (pentru barbați, această limită funcționează din 2006, in vreme ce pentru femei plafonul varstei de pensionare la 62 de ani a devenit operațional până în 2014).

Contribuția la sistemul de pensii este de 9% din salariul brut, nivel obligatoriu pentru cei care au intrat pe piața muncii dupa 2005. Noii angajați și liberii profesioniști sunt implementați automat. Ceilalți pot opta pentru un sistem care le dă posibilitatea să rămână fie contributori doar în cadrul programului public fie să combine cele două variante. Cetățenii slovaci au posibilitatea pensionării anticipate, cu mențiunea că, dacă optează pentru acest lucru, pierd anual echivalentul a 6% din pensie. În cazul în care doresc să ramană activi după vârsta de pensionare, câștigul pe care îl pot obține suplimentar este tot de 6% pe an.

Fiecare administrator este obligat să aibă în portofoliu trei fonduri: unul conservator, altul echilibrat și al treilea mai riscant. Limitele maxime admise pentru plasamente sunt de 30% pentru titluri și, diferențiat pe fonduri, expunerea maximă pe acțiuni este de 0% pentru cel conservator, 50% pentru fondul echilibrat și 80% pentru cel riscant. La finalul anului 2014, 65% din activele participanților la sistemul de pensii private slovac erau plasate în fonduri riscante, 31% în fonduri echilibrate și doar 4% în fonduri conservatoare. În Slovacia peste 38% dintre participanți sunt tineri cu vârsta de maxim 20 de ani și alți 31% au vârste de 21-30 de ani, pentru că în sistem au avut obligația să intre doar noii angajați, pentru ceilalți fiind opțional.

Mutarea clienților de la un fond la altul a fost permisă, fară penalități, dupa un an de funcționare a sistemului. Acest lucru a dus la aranjamente între unii contribuabili și agenții de marketing dispuși să împartă din comisionul lor. Astfel spus, după un an și jumătate, 15% din slovaci își schimbaseră administratorul. Dupa înca șase luni, autoritățile din Slovacia au îmbunătățit legea și au introdus penalități la schimbarea administratorului.

În privința garanțiilor, există un randament minim obligatoriu relativ, în funcție de piață și de cele trei grade de risc disponibile pentru un fond conservator rată minimă de rentabilitate este stabilită la 90% din randamentul mediu pe 2 ani, 70% pentru fondul echilibrat și 50% pentru cel riscant.

Fondurile slovace au scăzut 6,7% în anului 2008, potrivit datelor publicate de autoritățile de supraveghere și asociațiilor fondurilor de pensii din statele respective. Deschizându-se de două ori, Pilonului II, s-a eliminat caracterul obligatoriu, venind decizii de reducere drastică ale comisioanelor de administrare pentru fondurile din Pilonul II. După aceea, autoritățile au obligat fondurile la garanții de randament anual pozitiv, obligând fondurile să vânda în pierdere acțiunile. În anului 2009 fondurile au traversat cea mai proastă perioadă din istoria lor, cu foarte slabe rezultate investiționale, iar toate celelalte fonduri de pensii private de la nivel mondial au recuperat masiv din scăderile din 2008.

Toate acestea au avut loc în Slovacia, promovându-se campanii naționale de dezinformare a publicului, pentru a dizcredita Pilonul II de pensii private obligatorii și a determina cetațenii să se întoarcă cu banii acumulați înapoi în sistemul public, care inregistrează deficite majore. Primul-Ministru din Slovacia a declarat public că este inamicul numărul unu al sistemului și sfătuiește la fiecare ieșire televizată la părăsirea fondurilor private de pensii. Odata cu încercările autorităților, numărul total al participanților retrași din Pilonul II ajunge la 11% din totalul participanților. Lupta cu sistemul continuă, premierul are în plan reducerea contribuțiilor la fondurile de pensii private obligatorii și a constrângerea mai mult a operatorilor de pe această piață.

Fondurile de pensii private slovace au active de 3,5 miliarde euro, fonduri pe care guvernul îi vede doar ca pe o salvare pe termen foarte scurt deficitele mari din bugetul public.

Estonia

Context demografic și economic

Populație totală este de 1.294.455 locuitori, din care 17.2 % au vârsta peste 65 de ani. Creșterea naturală este negativă, de -754. Rata dependenței persoanelor în vârstă este de 25.3%, procent care, potrivit estimărilor Eurostat, va ajunge în 2060 la peste 55.6%. Speranța de viață pentru bărbați este de 67.4 ani, iar pentru femei de 78.6 ani.

PIB/loc este de 11 827 euro, respectiv 15500 PPS. Salariul minim este de 390 euro, iar salariul mediu de 843 euro. Rata șomajului este de 11,7%. Vârsta medie de pensionare este de 62 ani, iar pensiile reprezintă 6% din PIB.

Sistemul de pensii private obligatorii

Estonia și-a lansat sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) în 2002. Metoda estoniană a fost una diferită de a celorlalte țări. Contribuția inițială la primul pilon era de 20% din salariul brut, plătită numai de angajați. O dată cu noul sistem de pensii s-a redus pilonul I la 16%. Participanții la al doilea pilon trebuie să plătească o contribuție individuală de 2% din salariul lor brut, care este suplimentat cu 4% prin contribuția la asigurarea de pensie plătită de angajator. În total, 6% din salariul brut e cumulat în contul personal de pensii în fondul alocat pilonului II.

Prin cei 2%, Estonia a fost singura țară din Europa Centrală și de Est care a mărit rata contribuției totale ca rezultat al reformei de pensii. În timp ce în celelalte țări europene pilonul II a fost introdus cu o agendă explicită pentru a reduce costurile cu pensiile, în cazul Estoniei pilonul II a mărit sistemul obligatoriu și a transmis mesajul că o pensie mai mare are nevoie de un preț mai mare.

Participarea la pilonul II este obligatorie pentru noii intrați pe piața forței de muncă din 2002, în timp ce pentru toți muncitorii care erau deja pe piață, aceasta este voluntară. Deși participarea la pilonul II necesită contribuții mai mari ale angajaților, rata de participare e una din cele mai mari din statele Europei Centrale și de Est care au adoptat o reformă asemănătoare. Numărul participanților la pilonul II a crescut constant, depășind 445 000 de participanți până în iunie 2005. La momentul acela, aproape 75% din forța de muncă de la 16 ani la vârsta de pensionare adoptaseră noul sistem.

Popularitatea reformei poate fi atribuită câtorva factori. În primul rând, modelul reformei arată atractiv. Sloganul reformei, “plătești 2%, statul plătește 4%” a reușit să schimbe modalitatea în care aceasta era vazută și percepută. Ce putea părea o creștere a ratei totale de contribuție a fost perceput ca un bonus din partea statului.

Alt factor important al succesului reformei a fost gradul mare de flexibilitate a adoptării noului sistem. Deadline-urile pentru aderare nu erau prea rigide și oamenii au avut suficient timp să se hotărască.

Nu în ultimul rând, momentul reformei este important. Până în 2002, când reforma a fost implementată, sectorul financiar era deja consolidat și rezolvase problemele primilor ani de tranziție. Dacă ar fi fost adoptată câțiva ani mai târziu, de exemplu înainte de criza bursieră din Estonia din 1998 sau criza financiară rusească din 1999, probabilitatea de eșec ar fi fost mult mai mare.

Cazul Estoniei iese în evidentță în privința reformei pensiilor din Europa Centrală și de Est și în privința continuității în implementarea reformei. În ciuda diferitelor schimbări guvernamentale, cabinetele succesive au urmărit pincipiile generale ale reformei.

Sistemul de pensii a oferit încă de la început companiilor de pensii opțiunea de a administra mai multe fonduri fiecare. Administratorii au ales trei tipuri de fonduri – dinamic, moderat și conservator, în prezent existând pe piață 6 administratori și 19 fonduri de pensii – 6 conservatoare, 6 moderate și 7 dinamice. Fondurile conservatoare investesc numai în titluri de stat, obligațiuni și depozite bancare, cele moderate investesc cel mult 25% în acțiuni și cel puțin 50% în titluri de stat, obligațiuni și depozite, iar cele dinamice investesc cel mult 50% în acțiuni, fără alte restricții privind alocarea plasamentelor. Participanții pot alege orice fond doresc, dar pot contribui doar într-un singur fond la un moment dat.

În sistemul de pensii private obligatorii, 75% dintre estonieni au ales fondurile dinamice de risc, 15% au ales fondurile moderate și doar 10% fondurile conservatoare (prudente). Opțiunea implicită o constituie fondurile conservatoare, iar structura de opțiuni a participanților arată că alegerea a fost de cele mai multe ori activă, din moment ce doar 10% dintre participanți contribuie la fondurile conservatoare. În același timp, opțiunile făcute reflectă structura pe vârste a participanților, 70% din totalul clienților fondurilor de pensii obligatorii având vârste sub 40 de ani. Participanții își pot schimba periodic tipul de fond ales.

Decizia anunțată de Guvernul Estoniei, de a sista pentru 2 ani plata contributiilor pentru Pilonul II de pensii private, a stârnit puternice reacții negative, atat din partea operatorilor în domeniu, cat și din partea publicului larg.

Calculele realizate de administratorii de fonduri pun în evidență faptul că, pentru o persoană al cărei câștig salarial este apropiat de salariul mediu, întreruperea contribuției statului pe perioada anunțată echivalează cu o reducere probabilă a valorii pensiei obținute din Pilonul II cu circa 5%. Dacă participantul își menține contribuția proprie, atunci reducerea pensiei ar putea fi de circa 3%. Pe piața muncii din Estonia, circa 25% dintre salariați au venit apropiat de salariul mediu. Specialiștii pieței de pensii private afirmă că măsura adoptată de Guvern va afecta cel mai mult interesele salariaților cu vârsta de circa 30 – 33 ani, care mai au o perioadă de contribuție de 30 de ani înainte, adică exact durata pentru care au fost realizate calculele menționate.

În contrapondere, reprezentanții Guvernului argumentează că, aceste calcule pornesc de la ipoteza unui randament mediu anual de 5% al fondurilor de pensii obligatorii, nivel pe care foarte puține dintre fondurile estoniene l-au atins în ultimii ani. În plus, declară oficialii Executivului în încercarea de a stinge valul de proteste iscate de această măsură, pentru anii în care contribuția Guvernului este sistată, participanții vor primi o compensație la pensia publică.

Potrivit oficialilor estonieni, citați de Baltic Business News, Guvernul s-a angajat să reia plata contribuțiilor în 2011, la nivelul de 2%, urmând ca din 2012 aceasta să revină la valoarea de 4 procente. Pentru participanții care decid să plătească în continuare contribuția personală, Guvernul s-a angajat, de asemenea, să compenseze lipsa propriei contribuții din cei doi ani de pauză, prin creșterea acesteia la 6% de îndată de economia estonă va reintra pe un trend crescator. Începând cu 1 iunie 2009, plata celor 4 procente a încetat pentru 2 ani, perioadă în care participanții erau liberi să decidă dacă doresc să-și mențină în continuare contribuția proprie, de 2%. Guvernul estonian a adoptat această măsură în încercarea de a reduce cât mai mult cheltuielile publice și estimează o economie de cca. 1,5 miliarde coroane estoniene (aprox. 95 milioane euro) pentru 2009 și 3 miliarde coroane estoniene în 2010.

Slovenia

Context demografic și economic

Populație totală este de 2.062.455 locuitori, din care 16.1 % au vârsta peste 65 de ani. Creșterea naturală este de 1906. Rata dependenței persoanelor în vârsta ajunge la peste 23%, procent care, potrivit estimărilor Eurostat, va ajunge în 2060 la peste 62%. Speranța de viață pentru bărbați este de 74.5 ani și pentru femei de 82 ani.

PIB/loc este de 18 518 euro, respectiv 15500 PPS.Salariul minim este de 790,3 euro, iar salariul mediu de 1797 euro. Rata șomajului este de 9.3%. Vârsta medie de pensionare este de 60 ani, iar pensiile reprezintă 10.3% din PIB.

Sistemul de pensii private obligatorii

Conform legislației, fondurile de pensii private din Slovenia ar trebui să realizeze anual un randament cel puțin egal cu 40% din randamentul mediu al unui “coș” de titluri de stat slovene, cu maturitatea de un an, indice de performanță calculat lunar.

Datorită faptului că legislația a impus garantarea anumitor randamente minime frânează în mod brutal performanța investițională a fondurilor de pensii private din Slovenia, una dintre piețele de pensii private de dimensiune medie în regiune – potrivit datelor prezentate de către Gregor Pilgram (CEO al GENERALI Slovenia). De exemplu, în anii cand indicele general al bursei slovene a crescut cu doua cifre, cea mai buna performanță de pe piața fondurilor de pensii private a fost de cel puțin două ori și jumătate (până la de opt ori) mai modestă, din cauza comportamentului investițional de grup al fondurilor, care preferă abordarea prudentă pentru a asigura garanțiile cerute de lege.

De asemenea, datorită condițiilor de piață, această solicitare de randament minim garantat este aproape întotdeauna pozitivă, motiv pentru care fondurile nu au de ales decat să investească marea majoritate a banilor clientilor în instrumente financiare cu venit fix (titluri de stat, obligațiuni, depozite bancare), lăsând prea puțin loc acțiunilor și fondurilor mutuale, care constituie în fapt motorul real de creștere a performanței investiționale, mai ales cand Bursa a avut perioade de creștere de 80% într-un an, aceasta realizându-se dacă nu este prezentă o perioadă delicată a economiei globale. Totodată, ca urmare a faptului că legea impune un randament minim care trebuie să se obțină, structura activelor din fondurile de pensii din Slovenia este formată în proporție de peste 90% din titluri de stat, de unde și performanțe scazute ale fondurilor facultative de pensii.

Contribuția medie lunară la un fond de pensii facultative în Slovenia este de 40 euro, adică aproape de cinci ori mai mare decât cei 8,80 euro pe lună în Romania. Însă garanțiile cerute de lege nu lasă loc și pentru alocări consistente în acțiuni, care să permită fructificarea acestor aprecieri puternice ale acțiunilor. De exemplu, indicele SBI a crescut cu 24,74% în 2004, cu 37,86% în 2006 și cu 78,13% în 2007. În aceiași ani, fondul de pensii cu cea mai bună performanță investițională de pe piață a avut următoarele randamente anuale: 10,41% în 2004 (de două ori și jumătate sub indicele bursier), 5,67% în 2006 (de șase ori și jumătate sub indicele bursier) și de 9,45% în 2007 (de opt ori sub indicele bursier).

Legislația și sistemul cerut de garanții nu permit valorificarea anilor de creștere bursieră puternică. Reglementările lasă managerilor de fonduri prea puțin loc pentru investiții în acțiuni.

În același timp, în anii în care bursa slovenă a fost pe minus, indicele general al pieței a scăzut cu 5,59% în 2005 de exemplu fondurile de pensii au reușit să depașească acestă etapă și să conserve mai bine economiile participanților: în 2005 cel mai bun fond de pensii a obținut un randament de 4,18% față de scăderea cu 5,59% a Bursei.

În Slovenia pilonul II nu este obligatoriu, iar pensia privată economisește circa 550000 de participanți, nivelul activelor acumulate fiind de aproape 1,4 miliarde euro. În niciuna din țările din Europa Centrală și de Est nu sunt prevăzute prin lege randamente minime anuale, cu excepția Sloveniei, în care există doar fonduri facultative de pensii. În cazul Sloveniei, însă comisionul de administrare maxim ce poate fi perceput este de 8,5%, iar comisionul maxim de gestionare a activelor este de 1,5% .

Letonia

Context demografic și economic

Populație totala este de 2.217.000 locuitori, din care 17.2% au vârsta peste 65 de ani. Creșterea naturală este negativă, de -7217. Rata dependenței persoanelor în vârstă este de aproximativ 25%, potrivit estimărilor Eurostat, va ajunge in 2060 la peste 64.5%. Speranța de viață pentru barbați este de 65.4 ani, iar pentru femei de 76.3 ani.

PIB/loc este de 10179 euro. Salariul minim este de 360 euro, iar salariul mediu de 716 euro. Rata somajului este de 7.3%. Vârsta medie de pensionare este de 63 ani, iar pensiile reprezintă 6.1% din PIB.

Sistemul de pensii private obligatorii

Pilonul II al sistemului de pensii din Letonia a intrat în vigoare în iulie 2001, cu scopul de a crește pensiile, fară a fi nevoie să mărească și rata de contribuție. Pentru acest pilon, rata inițială de contribuție a fost de 2%, în prezent ea ajungând la 9%. Astfel, un muncitor care participă la ambele piloane contribuie un total de 20% împărțit între cei doi piloni. Începând din 2010, contribuțiile sunt împărțite egal între cei doi piloni.

Acest pilon are caracter obligatoriu pentru lucrătorii care au fost mai tineri de 30 de ani în iulie 2001 și voluntar pentru cei care aveau între 30 și 49 de ani la momentul respectiv, și se așteapta să fie pe deplin obligatoriu pană în anul 2035. Acest sistem este finanțat în totalitate și a fost inițial gestionat numai de către Trezoreria letonă. Cu toate acestea, din 2003 muncitorilor li s-au permis să își aleagă firma favorită de management și investiții financiare, care să ofere o gamă mai largă de opțiuni de investiții și portofolii mai diversificate.

La pensionare, participanții au două opțiuni, fie un contract cu anuități pe viață la o companie de asigurări pe piața deschisă, fie să combine sumele acumulate din cei doi piloni și să primească o pensie pe baza sumei dintre cele două fonduri.

În Letonia, Guvernul a decis de asemenea reducerea contribuției virate catre Pilonul II de la 8% la 2%, deși în 2010 a urmat o majorare programată la 10%. În schimb, în 2010 ea este de 2%, în 2011 de 4%, iar în 2012 de 6%. Masură a fost însoțită, ca și în Lituania, de reducerea pensiilor de stat, pentru a reduce presiunea bugetară imensă. Letonia este în proces de reformă a sistemului public de pensii colaborând cu Fondul Monetar Internațional, având un acord, de care se leagă acordarea viitoarelor tranșe de împrumut pentru sistemelor publice de pensii valabil și pentru sistemul din România.

Numărul participanților la fondurile de pensii private obligatorii a ajuns la 1,03 milioane, cu 35.000 mai mulți decât la finele anului trecut. În același timp, fondurile sunt tot mai prudente cu investițiile, la fel ca și cele din restul regiunii. Letonia este una dintre cele mai mici piețe de pensii private din zona Europei Centrale și de Est, care are un sistem de pensii multipilon asemănător celui românesc.

Practic, activele fondurilor obligatorii aproape s-au dublat, un ritm explicat de startul din 2004 al pilonului II în Letonia. Activele sunt investite foarte prudent, pe fondul temerilor legate de criza financiară: 48,6% în depozite bancare, 31,4% în titluri de stat și obligațiuni, 18,5% în fonduri mutuale și 1,5% în acțiuni listate și alte investiții. 65% din toate plasamentele sunt făcute pe piața financiară letonă, iar 35% sunt investiții în străinătate.

Pe piața letonă de pensii private obligatorii activează în prezent 9 administratori, care gestionează 25 de fonduri de pensii. În primul semestru al lui 2014, fondurile au obținut un randament mediu anualizat de 4,6% (față de 5,7% în aceeasi perioadă a anului precedent).

Concluzii

Scopul unei pensii private este de a oferi viitorilor pensionari posibilitatea de a benificia de o pensie mult mai mare decât cea care ar putea fi alocată de stat și de o protecție financiară sigură. Pensia privată obligatorie nu este altceva decat o parte a pensiei de stat, administrată privat.

Toți specialiștii în prognoze economico-sociale, și experții în investigații financiare sunt de acord cu aceste pensii private, deoarece sistemul public de pensii existent în România, nu va putea pe termen lung să asigure un trai decent celor asigurați.

Pensia de Stat nu va fi suficientă la vârsta pensionarii, de aceea, fiecare va trebui să economisească pentru propria bătrânețe.

Odată cu imbătrânirea populației care pune presiune din ce în ce mai mare asupra mecanismelor de protecție socială, gestionarea sistemului public de pensii a reprezentat o provocare pentru toate statele lumii, inclusiv pentru cele dezvoltate economic, cu sisteme de securitate socială de tradiție.

La nivel european cât și național, s-a ridicat problema reformării acestor sisteme pentru a asigura sustenabilitatea schemelor publice de pensii, în vederea creșterii calitații vieții pensionarilor, mai apropiată de cea din perioada activă, prin introducerea și implementarea în cadrul sistemului de asigurări sociale a unor două componente noi, cea obligatorie și cea facultativă, ambele administrate de către companii private.

Experiența statelor dezvoltate arată că administrarea privată a pensiilor a avut rezultate mai bune decât cea facută exclusiv de către stat. Statele dezvoltate economic, cu sisteme de securitate socială de tradiție au implementat reforme susținute pentru garantarea sustenabilitații financiare pe termen mediu și lung și pentru asigurarea unor pensii mai mari.

În România, problema cu care se confruntă în prezent sistemul actual este că, bugetul de stat nu poate face față nevoilor reale ale pensionarilor din zilele noastre, deoarece traiul este din ce în ce mai costisitor. Numarul celor care contribuie la plata pensiilor a scăzut considerabil în ultimii 15 ani, problema cea mai mare reprezentând-o nivelul pensiilor, acestea neacoperind necesitățile unui trai normal. Populația trebuie sa fie stimulată să economisească pe termen lung, prin aceste pensii private oferite de societățile autorizate care activează în România, deoarece în perspectiva anului 2050, numărul persoanelor vârstnice care vor avea nevoie de sprijin social va fi mai mare decât al tinerilor.

Banca Mondială și alte organisme internaționale îsi manifestă constant sprijinul pentru sistemele de pensii private de la nivel global: OCDE (Organizația pentru Cooperare si Dezvoltare Economică – gruparea celor mai dezvoltate 30 de state ale lumii), Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și altele, administratorii de fonduri de pensii private din Romania invață continuu din cele mai bune practici internaționale în domeniu.

Un sistem de pensii echilibrat duce la:

eliminarea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale;

stimularea creșterii economice prin investirea sumelor acumulate la fondurile de pensii;

dezvoltare pieței de capital (activele imobilizate cresc și sprijină dezvoltarea unor proiecte mari);

crearea de noi locuri de muncă, reducerea șomajului.

Scăderea numărului de angajați, a natalității, creșterea numărului de pensionari, împreuna vor face ca la un moment dat pensia care se poate obține din sistemul public să nu mai fie mulțumitoare. Apărând nevoia de reformă a sistemului de pensii, pilonul II face parte din sistemul multipilon care reglementează în prezent sistemul de pensii din țara noastră. Sistemul a fost realizat având ca scop suplimentrea pensiei din sistemul public. Contribuabilii cu vârsta de până la 35 de ani intră automat în sistemul pensiilor private obligatorii (pilonul II), în timp ce angajații cu vârsta între 35 și 45 de ani, regula este că devine facultativă.

În viitor, pentru a ne putea bucura de venituri acceptabile la vârsta pensionării, trebuie să începem să ne pregătim din punct de vedere material, gândind să repartizăm cât mai bine resursele și să ne asigura stabilitatea financiară pe termen lung.

Bibliografie

– Gîlcă Costel, Pensii și alte drepturi de asigurări sociale, Editura C. H. BECK, București, 2008;

– Felicia Alexandru , Daniel Armeanu – Asigurări de bunuri și persoane Editura ECONOMICA 2003

– Mirela Cristea, Raluca Drăcea și Radu Buziernescu – Sistemul de pensii private – Tribuna Economica nr. 3 2007;

– Sălăgean Viorel, Asigurările sociale și pensiile între sistemul public și cel privat în România, Editura Limes, Cluj–Napoca, 2009;

– Maria Bădoi – Pensii publice și pensii private. Reglementari juridice și norme de aplicare;

– Jose Pinera (2004), “Retiring in Chile”, The New York Times, pag 132;

– Michael Tanner (2006), “Modern pensions and social security: A timeline of historic events”, Society of Actuaries, CATO Institute, Washington D.C., www.socialsecurity.org, 16 octombrie, pag. 6;

– Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat;

– Cosmin Șerbănescu – Tribuna Economica nr. 31/2009;

– Tribuna Economică nr. 3/2008;

– Asociația pentru pensiile administrate privat din România www.apapr.ro;

– Asigurări private de pensii, http://www.asigurarisanatate.ro/pensii/avantajele_pensiei.htm;

– www.asfromania.ro;

– http://www.csspp.ro/uploads/files/analiza-comparativa-fonduri-de-pensii-administrate-privat-pilon-ii-02-14-2011_ki7t.pdf.