Organizatia S. C. Electrocarbon S. A. Slatina

PROIECT DE DIPLOMĂ

EVALUAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII PENTRU RETEHNOLOGIZAREA UNEI STAȚII ELECTRICE

Autor: Marius Valentin Ghiță

Cadru didactic îndrumator pe partea tehnică:

Prof. dr. ing. Ion N. Chiuță

Cadru didactic îndrumător pe partea economico-managerială:

S. l. dr. ing. Cătălina Alexe

Promoția: septembrie 2015

PROIECT DE DIPLOMĂ

EVALUAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII PENTRU RETEHNOLOGIZAREA UNEI STAȚII ELECTRICE

Autor: Marius Valentin Ghiță

Cadru didactic îndrumător pe partea tehnică:

Prof. dr. ing. Ion N. Chiuță

Cadru didactic îndrumător pe partea economico-managerială:

S. l. dr. ing. Cătălina Alexe

Comisia pentru examenul de diplomă: Prof. dr. ing. Sorin IONESCU – președinte
Conf. dr. ing. Ioan Sotir DUMITRESCU – membru
Conf. dr. ing. Virgil DUMBRAVĂ – membru

Conf. dr. ing. George Cristian LĂZĂROIU-membru
Ș. l. dr. ing. Ionuț BITIR – membru

Ș. l. dr. ing. Cătălina ALEXE – membru
As. dr. ing. Paula VOICU – secretar

Promoția: septembrie 2015

CUPRINS

INTRODUCERE 5

Capitolul 1. PREZENTAREA ORGANIZAȚIEI S. C. ELECTROCARBON S. A. SLATINA 7

1.1 Date de identificare ale unității 7

1.2 Descrierea companiei 7

1.3 Domeniul de activitate 8

1.3.1. Activitate principală 8

1.3.2. Resurse 11

1.4 Poziționare pe piață 13

1.4.1. Ponderea fiecărei categorii de produse sau servicii în veniturile și în totalul cifrei de afaceri ale societății comerciale in ultimii 3 ani 14

1.4.2. Evaluarea activității de aprovizionare tehnico-materiala (surse indigene, surse import) 15

1.4.3. Evaluarea activității de vânzare 16

1.5 Structura organizatorică 16

1.5.1 Structura de exploatare 19

Capitolul 2. FUNDAMENTAREA ȘI NECESITATEA OPORTUNITĂȚII LUCRĂRII 21

2.1 Scopul lucrării 21

2.2 Rolul și funcțiile stației 22

Capitolul 3. DATE TEHNICE ALE LUCRĂRII 25

3.1 Suprafața și situația juridică a terenului care urmează să fie ocupat de lucrare 25

3.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament 25

3.3 Caracteristicile principale ale construcțiilor 26

3.3.1 Soluții propuse pentru retehnologizare 26

3.3.1.1 Lucrări de construcții 26

3.3.1.2 Lucrări tehnologice 29

3.3.2 Tehnologia de execuție a lucrărilor 43

3.4 Amenajări constructive 44

3.5 Lucrări de provizorat 45

Capitolul 4. DIMENSIONAREA INSTALAȚIEI DE LEGARE LA PĂMÂNT 46

4.1 Calculul prizei de pământ 49

4.2 Dimensionarea conductoarelor de legare la pământ 51

4.3 Determinarea rezistenței de dispersie a prizelor 51

4.4 Determinarea rezistenței de dispersie a întregii instalații de pământare 52

Capitolul 5. CRITERII DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ 55

5.1 Venitul net actualizat( VNA) 55

5.2 Rata internă de rentabilitate( RIR) 55

5.3 Termenul de recuperare a investiției 56

5.4 Calcule economice referitoare la investiția aferentă 56

Capitolul 6. MĂSURI DE PROTECȚIA MEDIULUI 59

Capitolul 7. MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII, DE PREVENIRE ȘI STINGERE A INCENDIILOR 61

CONCLUZII 63

BIBLIOGRAFIE 64

ANEXE 65

INTRODUCERE

Sistemul electroenergetic cuprinde ansamblul instalațiilor în care se produce, se transformă si consumă diferite forme de energie mecanică, termică. Sistemul energetic conține mai multe subsisteme, corespunzătoare diferitelor forme de energie și o mare complexitate de instalații, începând cu amenajările pentru extragerea sau captarea resurselor energetice naturale, continuând cu sistemul de linii și rețele pentru transportul combustibililor și sfârșind cu instalațiile de transformare a eneregiei în forma necesară consumatorilor.

Se numește sistem electroenergetic partea unui sistem energetic alcătuită din generatoare electrice, instalațiile de distribuție din centralele electrice, stațiile ridicătoare de tensiune din centralele și rețelele electrice, stațiile de conexiune, punctele de alimentare și receptoarele de energie electrică, toate fiind legate între ele prin linii și rețele electrice. Sistemul electric cuprinde deci partea sistemului energetic dintre arborele de acționare al fiecărui generator de energie electrică de la consumatori, toate elementele cuprinse între aceste limite fiind legate între ele fie galvanic, fie magnetic.

Fazele principale prin care trece energia electrică în transformările ei sunt: producerea, transportul, distribuția și utiliyarea ei.

Centralele electrice sunt formate dintr-un ansamblu de instalații mecanice și electrice, construcții și amenajări pentru producerea de energie electrică sau, uneori, producerea combinată de energie electrică și termică.

Rețelele electrice cuprind instalațiile care servesc la transmiterea energiei electrice de la centralele de producere la consumatori. Rețelele electrice cuprind liniile electrice, stațiile electrice, stațiile electrice de transformare, stațiile electrice de conexiuni.

Consumatorii de energie electrică consumă energia electrică transformată în alte forme de energie: mecanică, termică, chimică, luminoasă, e.t.c.

Sistemele electrice au următoarelecaracteristicimai importante: schema de conexiuni, nivelul tensiunilor, frecvența, circulația puterilor active și reactive și situația rezervelor de putere.

Schema de conexiuni cuprinde schema de legături a părților electrice ale centralelor, inclusiv a grupurilor generatoare, schemele stațiilor și posturilor de transformare și de conexiuni, se indică și poziția aparatelor electrice de comutație, precum și alte aparate limitatoare de curent sau de supratensiuni, cum ar fi bobinele de reactanță sau descărcătoarele electrice.

Nivelul tensiunilor impune existența unor valori determinat de tensiune în nodurile sistemului.

Aceste valori se mențin constante, reglându-se tensiunea prin diferite mijloace. În acest scop se folosesc regulatoare automate de tensiune la generatoare, prizele transformatoarelor și autotransformatoarelor din stațiile de transformare, mașini și aparate producătoare sau consumatoare de putere reactivă e.t.c.

Frecvența curentului alternativ din sistem este unică în tot sistemul, cu excepția unor părti din sistem care se leagă prin intermediul unor grupuri convertizoare de frecvență. În sistemul electric al țării noastre, precum și în toate sistemele electrice ale țărilor europene, frecvența curentului alternative are valoarea de 50 Hz. Ea trebuie menținută constantă, cu toleranțe de ± 0,5 Hz, prin reglarea puterii active din sistem.

Circulația puterilor active și reactive într-un sistem electric trebuie cunoscuta și se trece în schema de conexiuni marcându-se de o parte puterile produse în centrale, iar de altă parte cele consumate în diferite noduri.

Rezerva de putere într-un sistem electric este absolut necesară, fiind, de regulă, egală cel puțin cu puterea celui mai mare grup electrogen din sistem. Această rezervă este folosită în toate cazurile neprevăzute din sistem, care au drept urmare scoaterea din funcțiune a unor părți din sistemul electric.

Comanda sistemelor electrice se realizează prin dispecerat. Ea coordonează, transmite dispozițiile necesare pentru menținerea regimului de funcționare optim, stabilit sau pentru eliminarea unor situații de avarie. [1]

De ce am ales aceasta temă?

Totul a început în anul 2014, în momentul în care îmi desfășuram activitatea din cadrul stagiului de practica din cadrul companiei S. C. ELECTROCARBON S. A. SLATINA, unde am dobândit multe cunoștiințe teoretice cât si practice legate de activitatea în cadrul stațiilor electrice.

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA ORGANIZAȚIEI S. C. ELECTROCARBON S. A. SLATINA

1.1 Date de identificare ale unității

Sediul societății este în România, localitatea Slatina, str. Silozului, nr. 9, jud. Olt, la circa 400 m est de șoseaua Pitești-Slatina DN65-E94.

Sediul societății comerciale S. C. ELECTROCARBON S. A. Poate fi schimbat în alt loc din Romania pe baza Hotărârii Adunarea Generală a Acționarilor, conform legislației.

Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanțe, agenții situate ăi în alte localități în tară și în străinătate.

Scopul societății este de a realiza în condiții de rentabilitate produsele și serviciile menționate în domeniul de activitate.

1.2 Descrierea companiei

Societatea comercială S. C. ELECTROCARBON S. A. a fost înființată în anul 1968 prin Hotărârea Consiliului de Miniștrii nr. 1340, ca intreprindere proprietate de stat sub denumirea de „ ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE CĂRBUNOASE ”.

În anul 1991, prin Hotărârea Guvernului României nr. 29, Întreprinderea de produse Cărbunoase s-a transformat în societate comercială pe acțiuni, având ca obiect de activitate initial producerea și comercializarea de produse cărbunoase (electrozi și nipluri din grafit, blocuri și plăci carbonice, mase și paste carbonice, cocs de petrol calcinat, microproduse din grafit).

S. C. ELECTROCARBON S. A. Slatina deține de la OSIM, următoarele: Certificatul de Înregistrare a mărcii nr. R33056 culori revendicate roșu și negru cu litera E, in cinci segmente de culoare roșie si litera C în interiorul literei E; certificatul de înregistrare a nărcii nr. 66555 cu denumirea Electrocarbon.

În luna martie 1998 Sistemul Calității implementat în S. C. ELECTROCARBON S. A. a fost certificate în conformitate cu norma de referință SR EN ISO 9002:1995.

În luna mai 2003 a fost certificate sistemul integrat calitate-mediu conform normelor de referință ISO 9001:2000 și ISO 14001:1996.

În luna iunie 2009 a fost certificate sistemul integrat calitate-mediu-sănătate și securitate ocupaționala conform normelor de referință ISO 9001:2008, ISO 14001:2004 și OHSAS 18001:2007.

S. C. ELECTROCARBON S. A. are un număr de 325 angajați.

1.3 Domeniul de activitate

Ramura de producție a materialelor cărbunoase autohtonă a apărut în anul 1967.

S-a obținut know-how pentru tehnologiile de fabricație de la o firma străină pentru realizarea unei fabrici ce urma să includă în programul său de fabricație electrozi siderurgici, blocuri și dale catodice, electrozi clorosodici, pasta Soderberg și blocuri de furnal.

Nivelul tehnologiei corespunde, în mare măsură, nivelului atins pe plan mondial. Pe lânga creșterea cantitativă a producției s-a ținut seama de noutățile tehnice apărute.

S. C. ELECTROCARBON S. A. Slatina este persoană juridică română, cu capital integral privat, cu cont în bancă, având forma juridical de societate pe acțiuni, cod unic de înregistrare: 1515382, atribut fiscal R, nr. De ordine în registrul comerțului: J28-13-1991, Email: [anonimizat].

Funcționeaza ca societate pe acțiuni conform Legii nr. 31/1990, republicată, având ca obiect principal de activitate „fabricarea altor produse din minerale nemetalice” (cod CAEN 2682).

1.3.1. Activitate principală

Principala activitate a firmei S. C. ELECTROCARBON S. A. este fabricarea produselor din minerale nemetalice:

electrozi (fig. 1.1) și nipluri din grafit pentru oțelăriile electrice din siderurgie;

Un electrod este un conductor folosit pentru a face contact cu o parte a unui circuit nemetalic (de exemplu un semiconductor, un electrofit sau vid). Cuvântul a fost inventat de omul de știință Michael Faraday din cuvintele grecești elektron (adică chihlimbar, de la care este derivat cuvântul electricitate) și hodos, mod.[3]

Fig. 1.1. Electrozi

cocs petrol calcinat pentru industria aluminiului (fig. 1.2);

Cocs de petrol este un produs gri-negru sntat în S. C. ELECTROCARBON S. A. a fost certificate în conformitate cu norma de referință SR EN ISO 9002:1995.

În luna mai 2003 a fost certificate sistemul integrat calitate-mediu conform normelor de referință ISO 9001:2000 și ISO 14001:1996.

În luna iunie 2009 a fost certificate sistemul integrat calitate-mediu-sănătate și securitate ocupaționala conform normelor de referință ISO 9001:2008, ISO 14001:2004 și OHSAS 18001:2007.

S. C. ELECTROCARBON S. A. are un număr de 325 angajați.

1.3 Domeniul de activitate

Ramura de producție a materialelor cărbunoase autohtonă a apărut în anul 1967.

S-a obținut know-how pentru tehnologiile de fabricație de la o firma străină pentru realizarea unei fabrici ce urma să includă în programul său de fabricație electrozi siderurgici, blocuri și dale catodice, electrozi clorosodici, pasta Soderberg și blocuri de furnal.

Nivelul tehnologiei corespunde, în mare măsură, nivelului atins pe plan mondial. Pe lânga creșterea cantitativă a producției s-a ținut seama de noutățile tehnice apărute.

S. C. ELECTROCARBON S. A. Slatina este persoană juridică română, cu capital integral privat, cu cont în bancă, având forma juridical de societate pe acțiuni, cod unic de înregistrare: 1515382, atribut fiscal R, nr. De ordine în registrul comerțului: J28-13-1991, Email: [anonimizat].

Funcționeaza ca societate pe acțiuni conform Legii nr. 31/1990, republicată, având ca obiect principal de activitate „fabricarea altor produse din minerale nemetalice” (cod CAEN 2682).

1.3.1. Activitate principală

Principala activitate a firmei S. C. ELECTROCARBON S. A. este fabricarea produselor din minerale nemetalice:

electrozi (fig. 1.1) și nipluri din grafit pentru oțelăriile electrice din siderurgie;

Un electrod este un conductor folosit pentru a face contact cu o parte a unui circuit nemetalic (de exemplu un semiconductor, un electrofit sau vid). Cuvântul a fost inventat de omul de știință Michael Faraday din cuvintele grecești elektron (adică chihlimbar, de la care este derivat cuvântul electricitate) și hodos, mod.[3]

Fig. 1.1. Electrozi

cocs petrol calcinat pentru industria aluminiului (fig. 1.2);

Cocs de petrol este un produs gri-negru sau întuneric greu de petrol solid, cu un luciu metalic, a fost poros, format prin cristalizarea de granule grafit fin, coloane sau organism ac compus din materiale de carbon. Componenta hidrocarbură este un cocs de petrol, 90-97% carbon, hidrogen 1,5-8%, conține de asemenea, azot, clor, sulf și compuși de metale grele. [6]

Fig. 1.2. Cocs petrol calcinat [4]

carbură de siliciu (fig. 1.3)

Carbura de siliciu (SIC), cunoscută și sub denumirea de carborund sau moissanite ( denumire dată după cercetătorul francez Dr. HENRI MOISSAN care a identificat-o în 1905), este un compus solid format din 50% carbon și 50% siliciu. În natură SIC este găsită doar în cantități reduse și doar în locuri geologice excepționale cum ar fi deschizăturile vulcanice bogate în diamante și uneori în unele tipuri de meteorit. [5]

Fig. 1.3. Carbură de siliciu

blocuri catodice (fig. 1.4)

Blocurile catodice se folosesc la oțelării, împreună cu un amestec de antracit și electrografit. Aceste materiale, împreună au un rol principal pentru separarea metalelor din topitorii. [6]

Fig. 1.4. Blocuri catodice

Pasta Soderberg (fig. 1.5)

Pasta electrod Soderberg se adaugă în interiorul carcasei de metal din partea de sus a coloanei de electrod deasupra cuptorului. Pe măsură ce electrodul este consumat în procesele de furnal, pasta adăugată se topește și coace într-un electrod solid și conducator de curent. [5]

Fig. 1.5. Pasta Soderberg

Activități secundare

Activitățile secundare ale firmei S. C. ELECTROCARBON S. A. sunt:

Fabricarea altor elementr de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;

Fabricarea ambalajelor din lemn;

Fabricarea produselor obținute prin prelucrarea țițeiului;

Fabricarea produselor abrazive;

Turnarea fontei;

Turnarea metalelor neferoase ușoare;

Operațiuni de mecanică generală;

Fabricarea produselor de tăiat;

Fabricarea echipamentelor de ridicat și manipulat;

Repararea mașinilor;

Repararea articolelor fabricate din metal;

Instalarea mașinilor și echipamentelor industriale;

Producția de energie electrică;

Transportul energiei electrice;

Distribuția energiei electrice;

Comercializarea energiei electrice;

Colectarea și epurarea apelor uzate;

Colectarea deșseurilor nepericuloase cât și periculoase;

Tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase cât și periculoase;

Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale [8]

1.3.2 Resurse

Pentru obținerea produselor și comercializarea lor, societatea dispune de o mare diversitate de utilaje, agregate, instalații, aparatura de laborator și echipamente, unele unicat în România, cu care sunt dotate secțiile de producție și auxiliare.

Materiile prime folosite se caracterizeza printr-un conținut mare de carbon (min. 90%) și reziduuri minerale(cenușă) scăzute, cum ar fi: cocs petrol, cocs metalurgic, antracit, smoală de huilă, uleiul mineral, gudronul de huilă, uleiul antracenic, oxidul de fier, nisip cuarțos.[8]

ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICO – FINANCIARI

I. Indicatori de lichiditate

a) Lichiditatea curentă=Active curente/ Datorii Curente = 146,421,814/169,489,387 = 0,8

b) Testul acid(rata rapidă a lichidității) = (Active curente – stocuri)/Datorii curente= (146,421,814-60,352,052) /169,489,387 = 0,50

II. Managementul datoriei (Indicatori de solvabilitate)

a) Rata datoriilor = Total datorii / Total active = 169,489,387 /(246,769,155+146,421,814) = 43 %

b) Rata de rotație a cheltuielilor cu dobânda = Profit de exploatare/ Cheltuieli cu dobânzile= 1,927,260/401,512 = 4,8

III. Indicatori de Activitate

a) Rotația Stocurilor = Cifră de afaceri/ Stocuri= 320,867,510/60,352,052 = 5,31

b) Rata de rotație a creanțelor = Creanțe / Cifra de afaceri zilnică = 77,861,558/879089= 88 zile

c) Rata de rotație a activelor imobilizante = Venituri totale/ Active imobilizante = 150000000 / 246769155 = 0,6

d) Rata de rotație a activelor totale = Venituri totale / Total active = 150000000 / (246,769,155+146,421,814) = 0,4

IV. Indicatori de profitabilitate

a) Marjă Profit = Profit Net / Venituri Totale = 22000000 /150000000 = 14%

b) Rata de rentabilitate a activelor = Profit net/ Total active = 22000000/ (246,769,155+146,421,814) = 6,0 %

c) Rata de rentabilitate a capitalurilor = Profit net/ Capitaluri = 22,000,000/ 141,127,793 = 15,0 %

Datele folosite mai sus sunt luate de pe site-ul Ministerului de finanțe, Agentul Economic cu codul unic de identificare 1515382.

Resurse financiare

Resursele financiare sunt:

investițiile;

subvențiile guvernamentale pe linie de protecție a mediului și dotare a laboratorului cu aparatură corespunzatoare, de ultimă generație;

profitul realizat.

Resurse informaționale

studierea pieței;

problemele de marketing;

prospectarea pieței interne și externe;

reclama și prezentarea produselor;

participarea la expoziții;

demonstrații practice;

târguri în țară și străinătate;

elaborarea si difuzarea de cataloage comerciale;

1.4 Poziționare pe piață

În relația directă cu siderurgia S. C. ELECTROCARBON S. A. Slatina este un barometru al industriei românești care reflectă gradul de funcționare prin cantitatea de oțel produs.

S. C. ELECTROCARBON S. A. Slatina acoperă 90% din cererea de electrozi și nipluri a României având mari posibilități pentru export. [8]

Furnizori

Principalii furnizori de materie primă ai S. C. ELECTROCARBON S. A. sunt:

Interni:

CHEMOSTAHL AG – Cocs petrol, cocs metalurgic;

Externi:

MITSUBISHI Japonia – cocs calcinat;

VFT Germania și CARBOCHIMICA Italia – smoală;

AVTOMAN Bulgaria – antracit brut. [8]

Clienți

Principalii beneficiari de produse cărbunoase sunt:

Interni:

S. C. ALRO S. A. Slatina;

ARCEOLOR;

METAFORM – Baia Mare;

DONASID CĂLĂRAȘI.

Externi:

EUROMETA – Franța;

EXOTERM IT DOO;

GPS SIC KESSL GMBH CO KG;

EVAS IMPEX LTD;

BEIJER INDUSTRY AB;

PCC MORAVA CHEM SRO;

GLOBAL CIPRU;

ENCONET;

TRACTRADE AUSTRIA. [8]

1.4.3. Ponderea fiecărei categorii de produse sau servicii în veniturile și în totalul cifrei de afaceri ale societății comerciale in ultimii 3 ani

Evoluția ponderii veniturilor realizate pe categorii de produse finite în veniturile totale din exploatare și cifra de afaceri pe ultimii trei ani se prezintă atât grafic cât și sub forma tabelara (Tabel 1.1, Fig. 1.6): [7]

Tabelul 1.1 Evoluția ponderii veniturilor

Sursa: Raport anual conform regulamentului C.N.V.M. nr. 1/2006

Fig. 1.6 Evoluția ponderii veniturilor

Putem observa din tabelul si graficul de mai sus că produsele calcinate reprezintă cea mai mare pondere în venitul total, cât și în cifra de afaceri firmei ELECTROCARBON în ultimii trei ani. Se mai observă, de asemenea că ponderea cea mai mică în ultimii trei ani este în rubrica grafitului.

1.4.4 Evaluarea activității de aprovizionare tehnico-materială (surse indigene, surse import)

Furnizorii de materii prime și materiale sunt recunoscuți pentru activitatea pe care o desfașoară și au o tradiție îndelungată în domeniul respectiv. Întreaga activitate de aprovizionare tehnico-materială urmărește asigurarea la timp a necesarului de materii prime, materiale în condițiile celui mai bun raport calitate-preț. [7]

La 31.12.2014 stocurile de materii prime au fost următoarele (Tabelul 1.2):

Tabelul 1.2 Stocurile de materii prime

Sursa: Raport anual conform regulamentului C.N.V.M. nr. 1/2006

Materiile prime, conform raportului anual, au cea mai mare valoare in lei spre deosebire de celelalte stocuri. La polul opus materiilor prime găsim combustibilul cu o valoare în lei de 41,358 lei.

1.4.5 Evaluarea activității de vânzare

Descrierea evolușiei vânzarilor secvențial pe piața internă și/sau externă și a perspectivelor vânzarilor pe termen mediu și lung (Tabelul 1.3): [7]

Tabelul 1.3 Evoluția vânzărilor secvențial pe piața internă și/sau externă și a perspectivelor vânzarilor pe termen mediu și lung

Sursa: Raport anual conform regulamentului C.N.V.M. nr. 1/2006

Ponderea în cifra de afaceri în ultimul an pe piața internă a produselor calcinate se situează în fruntea ierarhiei, pe când în mediul extern carbura de siliciu are ponderea cea mai mare în cifra de afaceri.

1.5 Structura organizatorică

Societatea comercială își desfășoară activitatea conform Legii 15/1990 și a Legii 31/1990 privind societățile comerciale cu modificările și completările ulterioare și statutul societății, având atribuții multiple pentru realizarea produselor solicitate de piață, fiabile, rentabile și anume:

– studiază piață, problemele de marketing, management și desing;

– utilizează eficient resursele societății legate de: materii prime și materiale, dotare, forța de muncă, resursele financiare și informaționale, de cercetare și valorificare a tuturor rezervelor existente, aplicarea managementului modern, a ergonomiei muncii și psihosociologiei salariaților;

– elaborează cu forțe proprii sau prin colaborare studii și programe de proiectare privind dezvoltarea în perspectivă a societății și a produselor sale;

– elaborează programe speciale pentru valorificarea superioară a resurselor, utilizarea rațională a capacităților de producție, mărimea productivității muncii, reducerea cheltuielilor de producție și de circulație;

– elaborează studii, documentații și proiecte pentru retehnologizare, realizarea de produse noi și modernizarea celor existente, dezvoltarea și modernizarea utilajelor și instalațiilor, reutilări și introducerea unor metode și procedee tehnologice noi;

– încheie contracte pentru obiectivele de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și de introducere a progresului tehnic;

– elaborează documentația de pregătire a fabricației, elaborează norme de consum pentru materii prime, materiale, combustibil, energie, precum și norme de consum de manopera, elaborează norme tehnice, prospecte și instrucțiuni de folosire pentru produsele realizate, în condiții de siguranță și cu mentenanța minimă;

– asigura realizarea producției conform programelor, coroborate cu cerințele pieții, de termenele contractuale și sursele materiale;

– stabilește măsuri pentru realizarea de produse fiabile, cu cheltuieli minime prin lucrări de mecanizare, optimizări, perfecționări a personalului, întreținere și reparații de bună calitate, exploatarea rațională a dotării;

– asigură alimentarea cu combustibil, energie electrică, energie termică, apă și alte utilități pentru necesitățile societății, ia măsuri pentru folosirea rațională a instalațiilor termoenergetice, modernizarea proceselor tehnologice la instalațiile mari consumatoare de combustibil și energie, asigură aplicarea măsurilor pentru reducerea continuă a consumurilor energetice și pentru economisirea combustibililor și energiei;

– asigură aplicarea legislației de sănătate și securitatea și igiena a muncii în vederea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale, aplicarea normelor de prevenire și stingerea incendiilor ;

– asigură aplicarea măsurilor pentru prevenirea și combaterea poluării mediului înconjurător;

– elaborează și fundamentează , corespunzător producției contractate, programul de aprovizionare tehnico-materiala, care cuprinde necesarul din țară și import cât și termenele de livrare, cu respectarea normelor și normativelor de consum și de stoc;

– participă la prospectarea pieții interne și externe, asigură reclamă și prezentarea produselor; participă la expoziții, demonstrații practice și târguri în țară și străinătate, elaborează și difuzează cataloage comerciale;

– organizează urmărirea și exploatarea instalațiilor și a produselor livrate, precum și activitatea de “service” potrivit clauzelor contractuale;

– elaborează bugetul de venituri și cheltuieli pe societate;

– elaborează propuneri pentru planul de credite și planul de casă a sporirii acumulării bănești și accelerării vitezei de rotație a mijloacelor circulante;

– asigură crearea resurselor financiare pentru acoperirea costurilor de producție și de circulație, desfășurarea normală a activității economice, constituirea fondurilor proprii, rambursarea creditelor bancare, precum și menținerea echilibrului între venituri și cheltuieli;

– face periodic inventarierea bunurilor aflate în patrimoniul societății și în cazul lipsurilor de valori materiale constatate le imputa celor vinovați;

– organizează orientarea profesională, selecționarea , încadrarea în muncă și promovarea personalului, conform cerințelor stabilite pentru fiecare loc de muncă asigura evidenta salariaților; ia măsuri pentru aplicarea unor criterii obiective de aprecieri pe baza competenței;

– organizează perfecționarea pregătirii personalului prin instruire, specializare, cursuri la societate sau în afara acesteia;

– asigura condiții bune pentru derularea programului de lucru prin organizare de cantine, grupuri sociale, asistenta medicală, e.t.c.;

– asigură aplicarea legilor și a normelor metodologice referitoare la securitatea și sănătatea în muncă și protecția mediului;

– stabilește periodic obiectivele sistemului informatic și aprobă programul de activitate privind modul de realizare al acestuia;

– asigură personalul muncitor cu echipament de protecție și de lucru, specific locurilor de muncă cu grad înalt de pericol, în vederea prevenirii accidentelor, exploziilor și incendiilor;

– selecționează și încadrează personalul cu calificarea necesară pentru exploatarea, întreținerea și repararea instalațiilor , utilajelor și mașinilor cât și organizarea formelor de perfecționare a pregătirii profesionale, precum și a verificării periodice a cunoștințelor și aptitudinilor acestuia. [8]

1.5.1 Structura de exploatare

S. C. ELECTROCARBON S. A. Slatina este structurată conform organigramei de mai jos ( Fig 1.7), pe următoarele direcții:

Direcția Programare Producție:

Biroul Programare-Urmărire-Producție;

Secția Calcinare-Fabricare Electrozi, Nipluri, Produse Amorfe;

Secția Grafitare-Prelucrare Electrozi, Nipluri, Produse Amorfe, Produse Anorganice;

Serviciul Transport Intern.

Direcția Mecano-Energetică:

Metrologie;

Serviciul Mecano-Energetic;

Serviciul Producere Furnizare Energie Electrică;

Secția Întreținere Reparații, Utilități. [9]

Figura 1.7 Organigrama S. C. ELECTROCARBON S. A. Slatina

CAPITOLUL 2. FUNDAMENTAREA NECESITĂȚII ȘI OPORTUNITĂȚII LUCRĂRII

2.1 Scopul lucrării

Lucrările de retehnologizare în stația de 110-20 kV se vor executa în vederea restabilirii potențialului funcțional și de fiabilitate al instalațiilor și înlocuirea componentelor îmbatrânite chiar dacă acestea mai sunt în stare de funcționare pentru o perioadă, la un nivel comparabil cu cel inițial, ce va fi confirmat prin recepția definitivă.

Pentru evitarea pericolului de incendiu și explozie la transformatoare sunt necesare lucrări de investiții prin care, fără a interveni asupra tehnologiilor utilizate, se înlocuiesc elementele uzate moral și/sau fizic cu elemente noi, cu performanțe superioare, cu scopul de a crește randamentul și rentabilitatea peste nivelul actual; lucrările de modernizare nu constituie lucrări de mentenanță întrucât spre deosebire de acestea:

asigură obținerea de venituri suplimentare substanțiale față de cele realizate cu mijloacele fixe inișiale;

reduc substanțial cheltuielile de exploatare-mentenanță;

conduc la makorarea valorii contabile a mijloacelor fixe.

Lucrarea tratează in faza inițială, documentația tehnică și economică pentru:

reparații elemente de beton ( stâlpi, rigle și suporți);

înlocuire la canalele de cabluri din celule;

înlocuire canale de cabluri magistrale;

înlocuire drumuri interioare;

demolare cadre si suporți dezafectați la 110 kV și 20 kV;

schimbare izolație 110 kV;

schimbare izolație 20 kV;

înlocuirea dulapurilor de servicii interne de c.a.;

înlocuirea dulapurilor de servicii interne de c.c.;

înlocuire redresor în ulei cu redresor uscat;

înlocuire grup Diesel existent cu un grup electrogen cu pornire automată;

lucrări pentru protecția mediului.

2.2 Rolul și funcțiile stației

Stațiile 110/20 kV Milcov, respectiv 220/110/20 kV Gradiște alimentează S. C. ELECTROCARBON S. A. prin cele două LEA și anume LEA 110 kV Milcov și LEA 110 kV Grădiște. (Anexa 1)

S. C. ELECTROCARBON S. A. are in componența sa urmatoarele:

două stații 110 kV, dupa cum urmează:

SRA 1-110/6 kV (fig. 2.1) alimentată prin LEA 110 kV Milcov;

SRA 3-110/20 kV alimentată prin LEA 110 kV Grădiște.

SRA 2 a fost scoasă din funcțiune cu ceva ani în urmă.

Cele două SRA au în componența lor transformatoare TITUS-NS și TITUS-OFWF de 25 MVA, respectiv 40 MVA, transformatoare de curent de înaltă tensiune CESU, separatoare STEP 110 kv, întreruptoare de înaltă tensiune de tip IO e.t.c.

PRAM

sector CT ( centrale pentru producerea aburului și contrale pentru încălzire și producere apă caldă menajeră).

Fig. 2.1 Stație electrică de 110 kV, racord acând, fără întreruptor

Schemele cele mai frecvente pentru stațiile de 110 kV sunt cu bare colectoare, cu un singur întreruptor pe circuit, datorită elasticității pe care le oferă realizarea diferitelor configurații de rețea în timpul exploatării.

Stațiile de distribuție tip racord adânc (SRA) sunt prevăzute cu una sau două celule bloc linie electrică – transformator de forță, prevăzute cu întreruptoare doar pe partea de alimentare a liniei electrice și pe partea de tensiune inferioară a transformatorului. Transformatorul fiind amplasat aproximativ în centrul de sarcină al consumatorului, astfel de scheme sunt folosite în scopul reducerii pierderilor de energie în rețelele electrice. Acest tip de stație este destinat alimentării obiectivelor industriale de putere importantă, a centrelor urbane cu densitate mare de sarcină etc. Alimentarea SRA se face, de regulă, de la barele stațiilor de 110 kV sau din liniile electrice de distribuție (tip "intrare-iesire" sau "agățate în T"), direct, fără bare colectoare pe partea de înaltă tensiune și fără alte legături între căile de alimentare.

Deoarece protecția întreruptorului de la capătul de alimentare al liniei este insensibilă la o bună parte dintre defectele care se produc pe înfășurările secundare ale transformatorului, în cazul unor curenți de scurtcircuit monofazat nu prea mari și dacă întreruptorul liniei rezista la defect kilometric, se poate utiliza SRA cu separator de scurtcircuitare la bornele transformatorului. Acesta este prevăzut cu dispozitiv de acționare rapidă și se închide automat în caz de defect în transformator, transformând defectul în scurtcircuit trifazat, pentru a fi sesizat și deconectat de întreruptorul de la capătul liniei de alimentare.

Atunci când nu sunt îndeplinite condițiile de utilizare ale separatorului de scurtcircuitare, buna funcționare a unor astfel de scheme poate fi asigurată prin utilizarea unor canale de telecomunicații (cabluri pilot, canale de înaltă frecvență prin conductoarele liniilor de înaltă tensiune, canale hertziene prin unde ultrascurte). Toate aceste soluții presupun însă un efort de investiții pe care reducerea numărului de întreruptoare nu-l poate uneori compensa. [10] Pentru lungimi mari ale racordului (de regulă, peste 10 km), poate rezulta oportună din punct de vedere economic montarea unui întreruptor suplimentar pe partea de înaltă tensiune a transformatorului

Stația de la S. C. ELECTROCARBON S. A. îndeplinește următoarele funcții:

constituie una dintre alimentările de bază ale consumatorilor din zonă cât și în cadrul societății;

colectează puterea produsă, in special in CHE, pe care o evacuează spre consumatori.

constituie una dintre alimentările de bază ale platformei industriale.

Întrerupătoarele montate în stație sunt de tip IO, au o vechime de aproape 30 ani și prezintă un grad mare de uzură și, în consecință, un risc crescut de incidente. Elementul care comportă cele mai multe probleme este mecanismul de acționare.

Separatoarele montate în stații au o vechime mare de exploatare (aproape 30 ani) și prezintă o rată mare de defectare (sistemul de etanșare a dispozitivelor de acționare).

Se manifestă, de asemenea, o uzură avansată la transformatoarele de curent care prezintă caracteristici tehnice necorespunzătoare.

Din analiza calculelor efectuate cu privire la capacitatea de îndeplinire a funcțiilor celor două SRA, pe baza regimurilor de funcționare, rezultă următoarele:

Nu se semnalează probleme (tensiuni, încarcări) în regimurile cu N elemente în funcțiune;

Suprasarcinile dispar dacă în zonă se conectează LEA 110 kv care în regim normal funcționează debuclat;

Deși apar frecvente suprasarcini, tensiunile se situează în marja admisibilă;

Riscul unor avarii și respectiv suprasarcini poate fi atenuat prin schimbarea actualului aparataj cu un aparataj performant și fiabil. [7]

Comportarea nesatisfăcătoare a componentelor stației este pusă în evidență de rezultatele calculelor de stabilitate tranzitorie, astfel:

În cazul refuzului de declanșare al unui întreruptor și acționarea DRRI sau la un defect pe bare ( acționarea PDB), generatoarele din zonă ies din funcțiune;

Pentru eliminarea riscurilor este necesară și oportună modernizarea stației de 110/20 kV. Noile echipamente trebuie să realizeze un timp total (protecție + întreruptor) de eliminare a defectelor mai mic de 230ms la 110kV, pentru toate protecțiile, inclusiv protecția de bare și DRRI. Această condiție va fi îndeplinită de aparatajul modern care se va monta în stație.

Pentru asigurarea stabilității centralelor din zonă ar fi oportună eliminarea rapidă a defectelor de la ambele capete.

Uzura morală nu se referă numai la echipamente, ci și la concepția de ansamblu a instalațiilor; cele mai multe consecințe fiind următoarele:

timpii de eliminare a defectelor sunt ridicați;

siguranță redusă în declanșare.

Efectuarea unei reparații capitale are drept scop eliminarea defecțiunilor și a cauzelor acestora în scopul asigurării funcționării instalațiilor până la următoarea reparație. Totodată se are în vedere readucerea echipamentelor și instalațiilor la parametri corespunzători prescripțiilor în vigoare.

Lucrările de reparație se vor executa în conformitate cu „Regulamentul de conducere și organizare a activității de mentenanță" cod ANRE: 035.1.2.0.7.0.06/12/02, fiind imperios determinate de:

– alinierea la noile standarde și norme de proiectare și execuție, în special la cele privind fiabilitatea și timpii de bună funcționare;

– îmbunătățirea condițiilor de exploatare și reducerea cheltuielilor de exploatare prin montarea unor echipamente performante și adoptarea unor soluții constructive aliniate la tehnologia mondială actuală;

– capabilitatea de a satisface noile cerințe ale sistemului energetic. [7]

CAPITOLUL 3. DATE TEHNICE ALE LUCRĂRII

3.1 Suprafața și situația juridică a terenului care urmează să fie ocupat de lucrare

Lucrările descrise în prezenta documentație urmează să fie executate în incinta existentă a stației SRA 3-110/20 kV; în consecință nu este necesară ocuparea temporară sau definitviă a unei suprafețe de teren suplimentară celei ocupate în prezent. Conform HGR 627/2000, anexa 8, stația de transformare ocupă o suprafață de teren preluată din domeniul public de către CNTEE TRANSELECTRICA S. A. [13]

3.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

Din referatul geotehnic întocmit de ISPH în decembrie 1968, rezultă următoarea stratificație:

un strat vegetal de la 0,00 ÷ 0,30;

un strat discontinuu de argilă nisipoasă până la 1,20 m;

un strat de aluviuni, pietrișuri și bolovănișuri într-o masă de nisip argilos care reazemă roca de bază (marne vinete).

Pănza de apă nu a fost întâlnită în forajele executate, dar din fântânile din zonă rezultă ca ar fi cantonată în stratul de pietriș cu nisp și bolovăniș între 9÷10m. Pentru fundare, referatul recomandă stratul de pietriș cu bolovăniș și nisip slab argilos cu rezisteța admisibilă centric la sarcini fundamentale de 3,5kg/cm2 la adâncimea de 1,20m. Adâncimea de îngheț este de 0,75m.

Categoria de importanță a construcției este B, iar zona seismică de calcul este D (conform P1I00/92) pentru care Tc=1,0sec. și Ks=0,16. [13]

3.3 Caracteristicile principale ale construcțiilor

Principalele construcții tehnologice din stație ( bloc de comandă și cabinele de relee de 110 și 20 kV) sunt existente și nu fac obiectul prezentului proiect.

Lucrările la partea de construcții constau în turnarea de fundații noi și realizarea de suporți metalici pentru descarcătoare de 110 kV, adaptarea fundațiilor existente pentru întreruptoare – la care suporții din beton se înlocuiesc cu suporți metalici, adaptarea capetelor superioare ale suporților de b.a.c. pe care se vor monta echipamentele înlocuite, remedierea suprafețelor deteriorate ale stâlpilor și suporților de b.a.c, remedierea și vopsirea riglelor metalice, precum și vopsirea paratrăsneților.

Adaptarea fundațiilor pentru întreruptoarele de 110 kV (numai pentru varianta livrării de 3 suporți) se va realiza în soluția beton armat monolit și se poate efectua cu celula sub tensiune.

Alte lucrări la partea de cinstrucții:

adaptarea clădirii și fundației existente pentru realizarea fundației grupului Diesel nou și accesoriile aferente;

realizare canale de cabluri magistrale noi pentru cablurile prevăzute în cadrul proiectului de comandă-protecție;

adaptare pardoseală existentă pentru amplasare dulapuri noi de senvicii interne; înlocuirea drumurilor interioare existente;

demolarea părții de construcții ce va fi dezafectată. [13]

3.3.1 Soluții propuse pentru retehnologizare

3.3.1.1 Lucrări de construcții

Elaborarea prezentului proiect are la bază lucrarea „Expertiza tehnică la partea de construcții din stația 110/20kV – Slatina”, realizată de ÎNCERC Cluj în iunie 2004.

Obiectivele expertizării:

– evaluarea stani tehnice a elementelor din beton: stâlpi, suporți și stabilirea categoriilor de degradări pe tipuri de elemente;

– determinarea capacității portante actuale a elementelor din beton armat cu degradări;

– determinarea abaterii de la verticală a stâlpilor;

– evaluarea stării tehnice a elementelor metalice;

– indicarea soluțiilor tehnice pentru aducerea elementelor de construcții la o capacitate portantă cât mai apropiată de cea inițială;

– indicarea soluțiilor pentru protejarea elementelor din beton armat și metal.

Pentru realizarea obiectivelor de mai sus s-au efectuat investigații și determinări privitor la:

– identificarea tipurilor de suporți, rigle și stâlpi;

– măsurători și observații vizuale;

– decopertări betoane, prin sondaj, la stâlpi, rigle și suporți; determinarea rezistenței betonului prin metode nedistructive;

– determinarea adâncimii de carbonatare a betonului;

– determinarea dimensiunilor fundațiilor în plan prin sondaje în teren;

– determinarea înclinării stâlpilor.

Urmare cerinței TRANSELECTRICA SA ca durata de viață a elementelor de construcție din stație să fie prelungită cu cel puțin 20 de ani și a concluziilor din expertiză pentru remedierea defectelor, pregătirea și repararea elementelor din beton și metal se va realiza în conformitate cu prevederile din „Instrucțiuni privind analiza stării tehnice și repararea cadrelor și suporților de beton armat centrifugat din stațiile de transformare – indicativ 2E-I 206-94/4" și din „Procedura operațională Prevenirea și combaterea coroziunii instalațiilor de transport a energiei electrice, după cum urmează: [13]

Reparații la elementele de beton armat cuprinse în categoria I de degradare

Elementele de beton armat centrifugat (stâlpi și grinzi) care intră în această categorie, sunt în general într-o stare bună, în afara degradărilor comune ca pete de rugină în dreptul fretei ( datorate grosimii reduse a stratului de acoperire cu beton), se constată și segregări în dreptul vipuștii, defecțiuni care se vor remedia. [14]

Reparații la elementele de beton armat cuprinse în categoria II de degradare

Începerea lucrărilor constă în repararea zonelor cu fisuri colmatate cu eflorescente ( săruri de gidroxid de calciu) care se va face concomitent cu celelalte operații.

Tehnologiile de reparație a secțiunii de beton degradate trebuie să folosească sisteme unitare compatibile, verificate și acceptate, cu proprietăți fizico-chimice apropiate de cele ale betonului vechi.

Tehnologiile de reparație a armăturilor ( la elementele de categoria a II-a) vor asigura curățirea, compensarea reducerii secțiunii și protecției acestora.

Protecția anticorozivă a elementelor de construcții se va face pe întreaga suprafață în vederea realizării unei suprafețe cmpacte de beton sănătos.

Pentru curățirea suprafețelor degradate la elementele de beton cuprinse în categoria I și II, proiectul prevede utilizarea unei instalații cu jet de apă sub presiune, care permite realizarea lucrărilor cu durate reduse de scoaterea de sub tensiune a circuitelor, fără zgomot și fără degajare de praf. [14]

Reparații la elementele metalice

Urmare observațiilor vizuale nu s-au constatat degradări importante, cu reducere semnificativă de secțiune, la inelele metalice sau la elementele riglelor metalice. Acestea se vor curăța și proteja anticoroziv în conformitate cu cele expuse anterior.

Sistemele de tratare, reparare, protecție și finisare pentru elementele din beton se vor alege din cele recomandate de procedura operațională.

Sistemele de protecție anticorozivă a construcțiilor metalice împotriva agresiunii atmosferice se vor alege funcție de clasa de agresivitate a mediului din zona amplasamentului precum și de importanța elementului care se protejează.

Soluțiile de prevenire și combatere a coroziunii, la elementele de construcții metalice, se prevăd în conformitate cu procedura operațională .

Suprafețele metalice cu protecția anticorozivă deteriorată vor fi pregătite prin curățire cu peria de sârmă; suprafețele metalice noi vor fi protejate cu același sistem peliculogen.

Prezentul proiect prevede montarea unor plase de sârmă zincată la capetele riglelor metalice de 17 m, care nu vor mai permite construirea cuiburilor de păsări.

Pentru elementele de beton (stâlpi, rigle, suporți) și riglele metalice neutilizate din stația de 110 kV și 20 kV se propune demolarea acestora. [14]

Fundații și suporți metalici noi

Fundațiile noilor suporți metalici pentru întreruptoarele de 110kV se vor amplasa în axul întreruptorului existent, funcție de numărul de suporți livrați, după cum urmează:

– pentru varianta livrării ansamblului tripolar cu 2 suporți se vor turna două fundații noi între cele trei fundații existente;

– pentru varianta livrării ansamblului tripolar cu 3 suporți se vor turna trei socluri noi de beton fixate prin armături forate în cele trei fundații existente, socluri amplasate între cei 2 suporții de b.a.c. existenți (aferenți unui pol).

In faza de execuție a fundațiilor nu este necesară demontarea suporților SCA. Fixarea suporților metalici în fundație se va realiza cu buloane de ancoraj fixate în beton direct la turnare.

Suporții metalici noi vor fi protejați anticoroziv prin zincare la cald și vopsire anticorozivă.

Se precizează că turnarea noilor fundații pentru echipamentele celulei de măsură și descărcător MD I, pentru întreruptorul livrat cu doi suporți sau tehnologia de adaptare a fundațiilor existente la întreruptoare livrate cu 3 suporți se realizează fără scoaterea circuitelor de sub tensiune, ceea ce permite o reducere substanțială a perioadelor de întrerupere. [14]

Demolarea părții de construcții în stația 110 kV

Se propune menținerea riglelor de 9m lățime (aferente barei de transfer care se dezafectează) care sunt montate în plan perpendicular față de planul cadrelor terminale al celulelor LEA 110kV; menținerea acestor elemente (majoritatea reparate relativ recent) contribuie la sporirea rezistenței și stabilității cadrului pentru ieșirile LEA.

La propunerea proiectantului și în conformitate cu precizările din faxul ST Pitești, se vor demola: 1 riglă din beton de 9 m neutilizată, 1 stâlp de 11,6 m înălțime neutilizat, suporții b.a.c. aferenți întreruptoarelor, precum și suporții b.a.c. care nu vor mai fi utilizați. [14]

Canale noi de cabluri

Repararea canalelor magistrale de cabluri (între stația de 110 kV, stația de 20 kV și camera de comandă) nu este posibilă, deoarece necesită durate mari de întrerupere totală a stațiilor, iar cablurile existente fiind vechi nu pot fi manipulate.

Din acest motiv se prevăd canale magistrale noi pentru cablurile noi care urmează a fi pozate în cadrul lucrărilor de „Mărirea gradului de siguranță prin modernizarea sistemelor de comandă-control-protecție-măsură-înregistrare în stația 110/20kV Slatina", canale care se vor realiza în prima fază a lucrărilor de RK, fară scoaterea de sub tensiune a circuitelor.

La subtraversarea drumurilor interioare de aceste canale se vor prevedea dale carosabile.

După realizarea canalelor magistrale noi și pozarea cablurilor noi, canalele magistrale vechi se dezafectează, iar pe dale se va turna un strat de asfalt care nu va permite pătrunderea apei pluviale și care permite totodată circulația în bune condițiuni a personalului de exploatare.

Canalele de cabluri noi se vor realiza din beton turnat monolit, dalele pentru acoperire vor fi de tip prefabricat, iar dalele carosabile (la subtraversarea drumului interior) vor fi realizate din beton armat care trebuie să permită circularea utilajelor de transport și intervenție.

Se vor realiza compartimentări antifoc pentru evitarea propagării flăcării în canale, în cazul unui eventual incediu pe traseul de cabluri; stelajele metalice din canale se vor lega la instalația existentă de legare la pământ a stației. [15]

Realizare drumuri interioare

Pentru realizarea drumurilor interioare se propune demolarea tuturor drumurilor vechi și realizarea de drumuri noi prin turnarea unui strat corespunzător de beton, iar peste stratul de beton realizarea unui strat de asfalt de înaltă rezistentă de 6 cm grosime.[15]

3.3.1.2 Lucrări tehnologice

Schema funcțională propusă

Schema primară a stației 110kV se simplifică prin eliminarea barei de transfer, ceea ce duce la modificarea schemei primare de 110kV, în sensul existenței a două sisteme de bare 110kV cu cuplă transversală.

Soluția de reparație și modernizare a celulelor 110kV trebuie să asigure menținerea dispoziției constructive existente; deoarece lucrările de retehnologizare realizate în ultimul panou de bare (MDI+MDII, Vâlcea Sud și Stupărei) necesită scoaterea de sub tensiune a ambelor celule de măsură, proiectul prevede mutarea celulei de măsură și descărcătoare sistem I din cîmpul existent în câmpul celulei LEA CET. [17]

Cupla combinată 110 kV CC se va transforma în cuplă transversală prin dezafectarea separatorului racordat în prezent la sistemul de bare II.

Prin renunțarea la bara de transfer și cupla de transfer se propune reamplasarea transformatoarelor de curent, montate în prezent în afara barei de transfer, în interiorul celulei lângă bornele întreruptoarelor, ceea ce determină îmbunătățirea gradului de siguranță al funcționării celulelor racordate din următoarele considerente:

– reduce foarte mult zona existentă cuprinsă între bornele spre „linie" ale întreruptorului și locul de montaj al transformatoarelor de curent, zonă neprotejată de protecția prin relee a celulei respective;

– se simplifică circuitele de comandă prin eliminarea releelor necesare anterior pentru comutarea comenzilor emise de protecțiile celulei de la întreruptorul propriu la cel al cuplei de transfer;

– lucrările de modernizare a circuitelor secundare prevăd montarea unei protecții de bare numerice, care prin funcția „end fault protection" poate lichida și eventualele defectele care pot apare în porțiunea restrânsă a racordurilor de înaltă tensiune între întreruptor și transformatorul de curent.

Echipamentele noi trebuie sa fie performante, fiabile, cu mentenanță redusă și să respecte datele de sistem specifice situației existente și prevederile lucrărilor în curs de desfășurare. [17]

Înlocuirea lanțurilor de izolatoare existente

Lanțurile de izolatoare existente tip capă-tijă din sticlă călită existente e vor înlocui cu lanțuri de izolatoare tip compozit, elementele de fixare la rigle se vor înlocui în totalitate, iar noile ansambluri vor avea aceeași lungime cu cele înlocuite.

Se vor înlocui și lanțurle de izolatoare existente la stâlpii terminali LEA spre stație.

Reglajul săgeților se va face cu ajutorul tendoanelor de întindere. [17]

Înlocuirea echipamentului existent

Echipamentele demontate de 110 kV se vor conserva și ambala după cum urmează:

întreruptoarele în lăzi noi de lemn, prevăzute în cadrul prezentului proiect; celelalte echipamente în lăzile în care a fost ambalat echipamentul nou.

Întreruptorul nou 3AP1FG va fi prevăzut cu stingerea arcului electric și cu 2 circuite de declanșare trifazată și va fi echipat cu urmatoarele:

comutator pentru alegerea locului de comandă (Local – O – Distanță) ;

clemele de legătură la bornele primare pentru racordarea echipamentului în circuit.

Fig. 3.1 Întreruptor 3AP1FG

Descriere

Întretuptorul 3AP1FG (fig. 3.1) este de tip auto-compresie și utilizează gazul de SF6 ca mediu de izolație și stingere. Descrierea se referă la construcția întreruptorului tripolar de exterior.

Întrreruptorul are pentru toate fazele un emcanism de acționare comun și este în consecință potrivit pentru RAR trifazat.

Întreruptorul împreună cu echipamentul și sculele speciale livrate este în conformitate cu legile în vigoare, reguli și standarde aplicate la data livrării.[18]

Temperatura de funcționare

Întreruptoarele sunt destinate a funcționa la o temperatură ambiantă într-o gamă de la -30°C la 45°C.

Tabelul 3.1 Caracteristici tehnice ale întreruptorului 3AP1FG

Mediu de stingere a SFg( fig. 3.2)

a – Dispozitiv de umplere cu gaz de SF6

b – Semnalizare pierdere de SF6

c – Întrerupere generală de SF6

e – Curba de lichefiere

Fig. 3.2 Mediu de stingere a SFg

Valori de operare și umplere ale manometrului de BILD 1 presiune de SF6

Tabelul 3.2 Valori de operare și umplere ale manometrului BILD 1 presiune de SF6

Fig. 3.3 Întreruptor

11 – baza întreruptorului; 15.7 – Indicator de poziție; 16 – Izolator suport; 18 – Mecanism de acționare; 22 – Camera de stingere

Polii sunt umpluți cu gaz 6 cu scopul de stingerea arcului electric și mediu izolație

Cele trei coloane cu poli ai întreruptorului sunt conectați prin tije la un compartiment cu gaz. Densitatea gazului SF6 în acest compartiment este monitorizată de către un monitor de densitate și presiunea gazului indicată de către un manomentru de presiune.

Întreruptorul are un mecanism cu rasoarte localizat în mecanismul de acționare 18, fixat de baza 11. Energia necesară pentru acționare este stocată în arcul de închidere comun celor trei poli și un arc pentru deschidere. Arcurile de deschidere/închidere sunt amplasate în mecanismul de acționare. [20]

Cele trei coloane ale întreruptorului au aceeași construcție. Figura 3.4 ne prezintă o secțiune a unui pol tip coloană.

Fig. 3.4 Vedere secționată a întreruptorului

15 – cuplaj în unghi; 15.16.3 – sac de filtrare; 15.8.3 – ax; 15.9 – manivelă dublă; 15.9.2 – tija de cuplare; 16 – izolator suport; 16.9 – tija de operare; 22 – camera de stingere; 22.1 – anvelopă; 22.2 – terminal de înaltă tensiune

Descriere

Mișcarea de comutație este transmisă de la mecanismul de acționare (aflat la potențialul pământului) printr-un sistem de pârghii, axul 15.8.3 și tija fabricată din material izolant 16.9 la camera de stingere 22(fig. 3.5).

Fig. 3.5 Vedere secționată a unei camere de stingere

22.1 – anvelopă; 22.11 – contact tubular; 22.11.1 vârful contactului; 22.11.17 – piston; 22.11.18 – supapă plată; 22.11.19 – supapă de grup; 22.17 – tija de acționare contact; 22.22 terminal de înaltă tensiune; 22.23 – baza; 22.29 – garnitură rotună; 22.3 – contact lamelar; 22.31 – contact purtător; 22.41 – cilindru încalzire

Separatoarele SGF tripolare noi vor fi de tipul rotativ, montate în linie la separatoarele de bare și în paralel la separatoarele de linie, cu deschiderea în plan orizontal a cuțitelor principale și cu închiderea în plan vertical a cuțitelor de legare la pământ (CLP); acționarea cuțitelor principale și a CLP se va face electric. [17]

Separatoare cu rupere centrală de tip SGF 72.5- 550 kV( fig. 3.6, fig. 3.7). Separatoarele sunt folosite pentru izolația metalică a sistemelor prin crearea în poziția deschis a unei distanțe de izolație vizibile. Ele sunt adecvate pentru comutarea curenților de mică intensitate sau a curenților a căror tensiune nu comport modificări semnificative de-a lungul terminalelor. Separatoarele rotative cu rupere centrală pot fi exploatate pentru mai multe tipuri de echipamente de comutație.Fiecare pol al separatorului poate avea unul sau două cuțite de legare la pământ pentru punerea la pământ și scurtcircuitarea secțiunilor deconectate. Acestea sunt disponibile pentru tensiuni nominale cuprinse între 72.5 și 550 kV și pentru curenți nominali de până la 4000 A.

Proiectare. Mod de funcționare

Elementul de montaj al separatorului destinat transportării sarcinilor este reprezentat de un cadru din oțel profilat. Pe el sunt asamblate postamentele rotative capsulate, protejate împotriva influențelor atmosferice, și care funcționează cu rulmenți asamblați care nu necesită întreținere. Izolatorii suport sunt montați pe placa de montaj sau pe prezoanele postamentului rotativ și susțin atât semicontactele (tip tulipă și tip cuțit) cu capete rotative, cât și clemele de înaltă tensiune, conform standardelor DIN și NEMĂ. Rotirea terminalului de înaltă tensiune la 3600, oferă libertate de dispunere.Astfel, montarea unui racord sau întinderea unui cablu de legătură sunt posibile din orice direcție. Calea de curent este alcătuită dintr-o structură sudată din aluminiu, cu un număr minim de puncte excentrice supuse efectului Corona , și ca urmare de-a lungul anilor nu apar modificări substanțiale ale rezistenței contactului. Separatoarele destinate unor tensiuni nominale de minim 170 Kv sunt echipate cu un dispozitiv de interblocare, alcătuit dintr-un cârlig de prindere și un șurub de blocare care împiedică separarea în lungime a celor două jumătăți, în situația unor curenți înalți de scurtcircuit. [17]

Unitatea de împământare disponibilă opțional este alcătuită dintr-un cuțit de legare la pământ articulat, fixat la baza cadrului. Atunci când se află în poziția DESCHIS, pârghia tubulară este poziționată de-a lungul cadrului de bază. În poziția ÎNCHIS, contactul cuțitului de legare la pământ fixat pe calea de curent se sprijină între degetele de contact ale acestuia, care pot fi montate fie pe semicontactul tip cuțit sau pe semicontactul tip tulipă, fie pe ambele (cu excepția modelelor SGF 72.5 și 90 kV care pot fi livrate doar cu un singur cuțit de legare la pământ).

Mecanisme de acționare

Toate separatoarele pot fi livrate cu mecanism acționat manual sau cu mecanism acționat prin motor electric, conform cererii clientului. Fiecare separator tripolar sau grup de cuțite de legare la pământ necesită un singur mecanism de acționare. Mecanismele de acționare (fig. 3.8) sunt fixate în partea laterală a cadrului de bază. În cazul unităților instalate la un nivel superior este posibilă montarea mecanismului de acționare cu acces de la nivelul solului prin folosirea unui lagăr basculant și a unei tije de acționare suplimentare. [17]

Interblocaje

Separatoarele și cuțitul de legare la pământ pot fi interblocate mecanic astfel încât în timpul acționării manuale este posibilă doar acționarea cuțitului de legare la pământ cu separatorul în poziția DESCHIS și a separatorului cu cuțitul de legare la pământ în poziția DESCHIS. În cazul separatoarelor acționate prin motor electric și a cuțitelor de legare la pământ acționate manual, se livrează și interblocare mecanică pentru acestea din urmă. Pe de altă parte, mecanismul de acționare a separatorului acționat prin motor electric este interblocat electric. [17]

Fig. 3.6 Separatoare cu rupere centrală de tip SGF 72.5- 550 kV

Fig. 3.7 Separator rotativ cu rupere centralăde tip SGF (cuplare tripolară pentru tensiuni de maxim 300kV)

Fig. 3.8 Mecanism acționat manual HA 31-80

Transformatoarele de curent noi vor avea izolația în ulei iar cele de tensiune de tip capacitiv vor avea izolația tot în ulei; pentru fiecare ansamblu de 3 transformatoare de tensiune (amplasate în cele două celule de măsură) se va comanda câte o cutie de conexiuni complet echipată cu întreruptoare automate de joasă tensiune și conectori.

Se vor înlocui transformatoarele de tensiune aferente TIF numai pe LEA Milcov (celelalte instalații de înaltă frecvență fiind dezafectate), cu precizarea că bobina de blocaj existentă pe faza R se va muta pe faza S și se va înlocui numai transformatorul de tensiune montat pe faza S (pentru măsura tensiunii și pentru TIF).

Transformatoarele de tensiune, montate în prezent pe fazele R și T din celula LEA CET și care nu sunt utilizate în prezent nu se vor înlocui. [11]

Transformatoarele de tensiune de tip capacitiv din seria „CPTf”(fig. 3.9) sunt proiectate pentru valori ale tensiunii de exploatare cuprinse între 72,5 și 525 kV. În materialul tipărit CT al companiei NUOVA MAGRINI GALILEO sunt furnizate descrierea completă a acestor transformatoare nominale, clase de precizie, conturnare e.t.c.), precum și dimensiunile și greutatea acestora.

Aceste transformatoare de tensiune au un design capsulat ermetic și sunt compuse dintr-o unitate electromagnetică și una capacitivă.

Unitatea electromagnetică se află în cuva transformatorului și include următoarele elemente:

TV – Unitatea inductivă reduce treptat tensiunea de ieșire (20 : √3 kV) a divizorului de tensiune capacitiv până la tensiunea de alimentare a instrumentelor de măsurași protecție. Unitatea inductivă acționează la inducție redusăși este prevăzută cu bobine auxiliare pentru a alimenta filtrul de amortizare a ferorezonanței și pentru a permite corectarea raportului de transformare;

L – Bobină cu indictanță variabilă pentru a compensa reantanșa principală a divizorului de tensiune capacitiv;

F – Filtru cu componente L – R sau L – R – C previne apariția oricărei posibile oscilații de ferorezonanță subarmonică;

S – Descărcătorul protejează circuitul electric de medie tensiune împotriva oricărui tip de supratensiune. Descărcătorul are o tensiune de conturnare de aproximativ 30kV rmd la frecvență industrială.

Cuva transformatorului este prevăzută cu o placă de conexiuni din rășină epoxidică protejată de o cutie de aluminiu etanșată ermetic. În partea de jos a cutiei există o placă ce poate fi perforată pentru a permite poziționarea presetupei. Unitatea capacitivă este formată dintr-un număr mare de elemente capacitive, conectate în serie și impregnate cu lubrifiant sintetic, dispuse într-o carcasă de porțelan.

Ca regulă, transformatoarele etanșate din seria CPTF nu necesită niciun fel de întreținere, cu excepția curățării exterioare, în funcție de condițiile de meciu și conform practicilor adoptate pentru alte echipamente din stația de transformare ( întreruptoare, separatoare e.t.c.). În general, o simplă verificare vizuală a exteriorului transformatorului este suficientă pentru a constata starea în care se află. [11]

Figura 3.9 Schemă de principiu a transformatoarelor de tensiune de tip capacitiv din seria „CPTf”

Descărcătoarele de 110kV, care urmează să fie înlocuite în celulele de măsură, vor fi de tipul cu oxizi metalici și vor fi prevăzute cu contor pentru inregistrarea descărcărilor.

Deoarece durata normată de viață a izolatoarelor suport este depășită și că majoritatea sunt de tipul Spirellec, care facilitează conturnarea izolației pe timp ploios, se prevede înlocuirea integrală a acestora.

Având în vedere starea bună a suporților de b.a.c. și a faptului că toți suporții de separatoare au fost amplasați la distanțe exacte, în strictă concordanță cu proiectul tip ISPE, se prevede montarea echipamentelor noi, inclusiv a dispozitivelor de acționare pentru separatoare (cu excepția întreruptoarelor) pe suporții existenți prin intermediu! unor stelaje metalice de adaptare.

Se vor prevedea plăci indicatoare pentru inscripționare echipamente și celule. La instalația de legare la pământ existentă se vor racorda suporții metalici noi. [11]

Circuite secundare

În cadrul proiectului ISPE „Mărirea graduli de siguranță prin modernizarea sistemelor de comandă-control-protecție-măsură-înregistrare și servicii interne în stație” schemele de circuite secundare ale celulelor de 110kV la care se schimbă echipamentul primar, vor fi adaptate pentru noile tipuri de echipamente.

În celulele de 110kV se prevăd legături în cabluri noi, astfel:

la întreruptoare: între dispozitivul de acționare și cabina de relee;

la separatoare: între dispozitivele de acționare și cabina de relee;

la transformatoare de curent: între cutia de borne a transformatoarelor și cutia de borne a transformatoarelor – cutia de conexiuni montată pe faza S și între cutia de conexiuni – cabina de relee;

la transformatoarele de tensiune din celulele curente: între cutia de borne a transformatoarelor și cabina de relee.

Cablurile cu tensiunea 1/0,6kV, nou prevăzute, vor fi din conductoare de cupru, având secțiunea minimă de 2,5mm2, cu ecran de cupru, mantași izolație din PVC, armate cu benzi din oțel zincat, cu rezistență mărită la propagarea flăcării. [11]

Servicii interne

Posturi de transformare de M.T.

Posturile de transformare noi, în anvelopă, echipate cu celule de medie și joasă tensiune, precum și cu transformatoare de tip uscat (pentru a se reduce pericolul de incendiu) se vor amplasa pe fundațiile de beton existente aferente PTM-urile care se dezafectează; înlocuirea acestor posturi se va face pe rând pentru asigurarea alimentării serviciilor interne și se vor poza cabluri noi de 0,4kV între tranformatoarele incluse și dulapurile principale noi de servicii interne pe traseul exterior al cablurilor existente de 20kV și apoi în interiorul blocului de comandă pe traseul existent al cablurilor de 0,4kV. Cablurile de 20kV care alimentează PTM-urile se vor înlocui cu altele noi.

Transformatoarele de servicii interne existente se vor demonta, pe rând, după punerea în funcțiune a noilor posturi de transformare aferente.[17]

Grupul Diesel

Grupul Diesel nou, performant, de 125kVA și cu pornire automată va fi montat în clădirea existentă după adaptarea corespunzătoare a prinderii pe fundația existentă; fundația existentă este realizată pentru un grup Diesel de 125 kVA, 1500 rot./min. și asigură amortizarea vibrațiilor produse de gupul Diesel în timpul funcționării.

Se vor poza cabluri de joasă tensiune pentru alimentarea dulapurilor principale de joasă tensiune din tabloul grupului Diesel.

Grupul Diesel nou, mai silențios decât cel existent, va fi montat pe o fundație corespunzătoare care amortizează zgomotul. [17]

Instalația de servicii interne a c. a. și c. c.

Dulapurile principale de c. a. se vor monta în clădirea blocului de comandă în locurile libere din camera dulapurilor de servicii interne.

Se va monta o instalație AAR de 0,4kV cu automat programabil capabil să pornească și grupul Diesel care vă pornii automat la dispariția tensiunii de pe cele două secții de c.a.,care vor fi alimentate din acesta.

Schema electrică a ansamblului de dulapuri servicii interne de c.c. va fi cu bară simplă secționată, dimensionată la un curent de scurtcircuit pe bare de 6KA.

Dulapurile principale de c.c. se vor monta în clădirea blocului de comandă în locurile libere din camera dulapurilor de servicii interne.

Aparatajul din dulapurile principale de servicii interne ca. și c.c. va avea protecție selectivă, va fi de tip compact și va fi debroșabil (pentru separarea vizibilă a circuitelor).

Deoarece redresorul cu seleniu și răcire în ulei tip PTG este cu reglaj manual al tensiunii, are componente interne cu fiabilitate scăzută și nu are limitator de curent [contribuie la majorarea curentului de scurtcircuit], acesta se va înlocui cu unul performant.

Deoarece prin modernizarea circuitelor secundare din stația 110-20kV se prevede renunțarea la cutiile de cleme de la celule (implicit a buclelor de c. a.) și alimentarea dublu radială a dulapurilor de servicii interne c. c. și c. a. din cabinele de relee (prevăzute în proiectul ISPE „Mărirea gradului de siguranță prin modernizarea sistemelor de comandă-control-protecție-măsură-înregistrare și servicii interne în stația 110-20kV Slatina”), prin prezentul proiect se va asigura înlocuirea tuturor cablurilor de energie care asigură alimentarea cu c. c. și c. a. a cabinelor de relee. [21]

3.3.2 Tehnologia de execuție a lucrărilor

Lucrările de înlocuire drumuri, adaptare fundații întreruptor, realizare canale noi de cabluri, turnare fundații noi pentru echipamente și realizare platformă de depozitare se vor executa fără scoaterea din exploatare a stației, durata estimată de realizare a acestor lucrări fiind de cca. 2 luni.

În scopul realizării lucrărilor de reparații cadre și înlocuire izolație în stația 110kV cu scoaterea parțială din funcțiune a stației, celula de măsură bară 1 se va reampiasa din câmpul existent în câmpul celulei CET.

Programul propus prevede executarea lucrărilor pentru înlocuire echipamente primare, probe (coordonate cu lucrările de circuite secundare) prin retragerea din exploatare, pe rând, a celulelor după realizarea reparațiilor cadrelor și înlocuirea izolației.

Adaptarea prealabilă a fundațiilor întreruptoarelor va permite o reducere substanțială a perioadelor de întrerupere. Propunerea de program de realizare a lucrărilor din stația 110kV, durata totală estimată a lucrărilor fiind de cca. 5,5 luni

3.4. Amenajări constructive

Cabine de relee

La cabinele de relee existente, se vor realiza următoarele lucrări:

ecranarea ( prin interior) cu plasă STM cu ochiuri mai mici sau egale de 10 cm;

tencuieli și zugrăveli interioare peste ecranare;

reparații exterioare cca 30% din suprafața plafonului + pereți;

zugrăveli interioare pe toată suprafața ( pereți + plafon);

vopsitorii.

Camera de comandă

La camera de comandă existentă se vor executa următoarele lucrări:

închidere contur operativ, 10 x 3,5m, din sticlă pe ramă de aluminiu, usă acces în spate;

reparații tencuieli interioare, zugrăveli, vopsitoruu pereți, plafon, pe cca 200 m2 (120,0 m2, 80,0 m2 pereți).

Amenajare teren

În timpul scurs de la data execuției stației de transformare se constată tasări diferențiate ale platformei amenajate, ce au condus la apariția unor denivelări ale suprafeței. Ca urmare a circulației utilajelor, precum și a execuției de lucrărilor de construcții-montaj s-au accentuat denivelările platformei. Acestea produc stagnări ale apelor pluviale în vecinătatea construcțiilor, situație ce trebuie înlăturată.

Prin lucrările de resistematizare a platformei stației, lucrări ce vor cuprinde săpături și umpluturi de până la 10-15 cm, se vor elimina zonele de stagnare a apelor pluviale. [18]

Refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor

După terminarea lucrărilor de construcții se va proceda la acoperirea suprafeței cu un strat de pământ vegetal în grosime de până la 10 cm, se va nivela și finisa, după care se va însămânța cu semințe de gazon. Vegetația ce se va dezvolta va avea rolul de a împiedica eroziunea eoliană sau pluvială a solului.

După terminarea lucrărilor de construcții se va proceda la acoperirea suprafeței cu un strat de pământ vegetal în grosime de până la 10 cm, se va nivela și finisa, după care se va însămânța cu semințe de gazon. Vegetația ce se va dezvolta va avea rolul de a împiedica eroziunea eoliană sau pluvială a solului. [13]

3.5. Lucrări de provizorat

Lucrările din stația 110kV se fac concomitent celulă cu celulă, începând cu cabina E3 din capătul stației și continuînd cu cabinele E2 și E1, în baza unui program întocmit de executant și aprobat de ST Pitești, Electrica și DET.

Dulapurile noi de servicii interne din cabinele de 110kV se vor monta primele, conform planșei D2E8-006, după reamplasarea provizorie a 4 stelaje de protecție. Aceste dulapuri de servicii interne vor fi uzinate cu cleme suplimentare pentru buclele noi de tensiune, astfel că aceste dulapuri vor putea asigura tensiunile alternative pentru măsură și protecție conform realizării programului aprobat (celulă cu celulă).

Pentru celulele de 110kV ce urmează să se retehnologizeze se va proceda astfel:

se separă circuitele secundare în panourile de comandă prin deschiderea siguranțelor automate și dezlegarea tuturor legăturilor de la bareți;

cu acordul DET se renunță la schema PDB+DRRI pe toată durata lucrărilor de retehnologizare; dacă DET nu va fi de acord cu aceasta, se vor întregi buclele de DRRI, celulă cu celulă;

tot celulă cu celulă se desfac și se întregesc buclele existente de c.c. și buclele de tensiune alternativă;

buclele existente de ca.și buclele de blocaje generale separatoare nu vor fi afectate deoarece dulapurile de cleme mk existente se păstrează. [13]

CAPITOLUL 4. DIMENSIONAREA INSTALAȚIEI DE LEGARE LA PĂMÂNT

Instalațiile de legare la pământ pot fi:

de exploatare

Atunci când legăturile la pământ se executză în scopul de a asigura funcționarea normală la pământ ( legarea la pământ a punctului neutru, legarea la pământ a unei faze cu sistemul, conductoare de legare la pământ, legarea la pământ a descărcătoarelor(fig. 4.1) și a altor instalații de protecție împotriva supratensiunilor atmosferice).

Fig. 4.1 Legarea la pământ a unui descărcător

Up=RpI+L (4.1)

Up- tensiunea de punere la pământ;

Rp- rezistența de punere la pământ;

I- intensitatea;

L- inductanța.

de protecție

În acest caz, pământul este legat la unele elemente metalice ale instalației fără a face parte din circuitele normale ale acesteia( fig. 4.2), legătura putând fi definitivă sau provizorie.

Instalațiile de legare la pământ de protecție au rolul de a reface la amximum tensiunea de atingere și tensiunea de pas, astfel ca mărimea curentului ce poate străbate corpul omenesc, în cazul unui accident de electrocutare, să fie sub valorile periculoase( ˂50 mA). [16]

Fig. 4.2 Legarea la pământ a carcasei unui motor

Rp — rezistenta de trecere la pamint : Rl — rezistenta legaturilor ; Rt — rezistenta de trecere de la electrod la sol.

Caracteristica gradului de securitate în diferite stări de atingere se precizează prin doi indicatori generali (4.2, 4.3):

(4.2)

(4.3)

Ka – coeficient de atingere; Kpas – coeficient de pas; Ua –tensiune de atingere; Up – potențialul prizei; Uk, Uk1, Uk2 – potențialele punctelor K1, K2, K

Prin tensiunea de atingere (Ua) se înțelege partea din tensiunea unei instalații de legare la pământ la care este supus omul aflat la o distanță de 0,8 m față de obiectul atins.

Prin tensiunea de pas (Upas) se întelege partea din tensiunea unei instalații de legare la pământ la care este supus omul când atinge două puncte de pe sol (pardoseală) situate la o distanță de 0,8 m între ele, în apropierea unui obiect racordat la instalația respectivă de legare la pământ.

Tensiunea de atingere Ua a cărei mărime depinde în mod substanțial de rezistența instalației de împământare Rp și a curentului de punere la pământ Ip, nu trebuie să depășească valorile indicate în tabele. [16]

Prizele de pământ pot fi:

1. Prize de pământ naturale:

elementele metalice ale construcțiilor în contact cu pământul, direct sau prin fundații de beton;

armăturile metalice ale construcțiilor din beton armat în contact cu pământul;

coloanele de adâncime ale sondelor;

conductele metalice îngropate în pământ pentru apă sau fluide necombustibile;

învelișurile și armăturile metalice ale cablurilor subterane, e.t.c.

2. Prize de pământ artificiale:

sunt instalate special pentru scopuri de protecție, cu electrozo din țevi sau profile din oțel și benzi de oțel

3. Prize de pământ mixte:

sunt compuse din prize de pământ naturale componente cu prizele artificiale.

Rezistența totală de trecere la pământ a instalației de legare la pământ trebuie să fie mai mică de 4W. Această valoare se obține prin alegerea unui număr n de prize de pământ verticale, legate între ele cu elemente de platbandă (ce constituie o priză orizontală cu rezistența de trecere la pământ r6 ). [16]

Rezistența de trecere la pământ a diferitelor prize se calculează în funcție de tipul electrozilor aleși:

– electrod emisferic

– electrod sferic

– electrod tip țeavă

– electrod tip bandă

O instalație de legare la pământ de protecție se compune din:

– priza de pământ, formată din unul sau mai mulți electrozi;

– conductele de legătură dintre electrici;

– conducta principală de legare la pământ

– conductele de ramificare de la conducta principală la echipamentele electrice legate la pământ;

– conducta de legătură dintre priza de pământ și conducta principală de legare la pământ;

– piesele de separare destinate separării prizei de pământ pentru a-i modera rezistența

Priza de pământ constituie elementul principal al instalației de protecție și din punct de vedere constructiv se deosebesc: prize singulare, multiple și mixte. [16]

4.1 Calculul prizei de pământ

Din cauza curenților de punere la pământ se propune următoarea soluție pentru realizarea instalației de punere la pământ a stației 110/20 kV a S. C. ELECTROCARBON S. A.:

un contor interior de prize țăruși( fig. 4.3), amplsate în interiorul împrejurimii stației, la 2 m de împrejmuire, amplasate la distanțe de 10 m una de alta, îngropate la adâncimea de 0,8 m.

Fig. 4.3 Contor interior de prize țăruși

1- electrod vertical; 2- priză de contor; 3- împrejmuire stație; 4- piese de legătură; 5- priză de dirijare a potențialului

Se mai cunosc următoarele date:

curentul maxim de punere la pământ( curentul de scurtcircuit monofazat în regim maxim):

Ip= ISCmax(1)=29,08 kA

timpul total de lucru al protecției și al întreruptoarelor de protecție:

t= 2,5 s

suprafața de teren ocupată de stație( împrejmuită):

58 x 350 m

rezistivitatea solului( fost teren arabil):

100 Ω

rezistența de dispersie a prizelor de legare la pământ ale LEA( fir de gardă și prize stâlp):

rLEA=2,4 Ω/ linie

stația dispune de un număr de 14 LEA

Stabilirea numărului de prize:

prize

Vom folosi electrozi de tip bară din țeavă galvanizată, îngropați la adâncimea de h 0,8m cu următoarele dimensiuni Standard( RE- Ip 30/88 – Îndreptor de proiectare și execuție a instalațiilor de legare la pământ):

lv= 3,3 m

d= 75 mm

h= 0,8 m

t= h+= 0,8 + = 2,45 m

4.2 Dimensionarea conductoarelor de legare la pământ

Conductoare de ramificație(4.4)

Se dimensionează la curentul total de punere la pământ( pentru conductoare de oțel):

[mm2] (4.4)

Ip= 20,08 kA – curentul maxim de punere la pământ

J– densitatea de curent maximă admisibilă în conductoare

J= [A/mm2] pentru conductoare de oțel

tz= 2,5 s – timpul total de lucru al protecției și întreruptoarelor de protecție egal cu durata scurtcircuitului.

S mm2

Se aleg două conductoare din platbandă de oțel zincat 2x(60×4) mm2.

Conductoarele principale de legătură

Conductoarele principale de legătură, constituind circuite buclate, se dimensionează la jumătate din circuitul de punere la pământ(4.5):

S [mm2] (4.5)

J=

S mm2

Se alege o platbandă din oțel zincat 60 x 6 mm2

4.3 Determinarea rezistenței de dispersie a prizelor

Rezistența unei singure prize verticale(4.6):

[Ω] (4.6)

unde: q= 100 Ω m- rezistivitatea solului

lv= 3,3 m – lungimea electrodului tip țeavă

d= 75 mm – diametrul electrodului tip țeavă

d=h+

h= 0,8 m – adâncimea de îngropare a electrozilor tip bară

Ω

Rezistența tuturor prizelor verticale(4.7):

[Ω] (4.7)

unde: rv=23,284 (Ω) – rezistența unei singure prize verticale

uv – coeficient de utilizare și se definește ca raportul dintre rezistența elementelor individuale și rezistența prizei complexe;

uv – depinde de neomogenitatea straturilor K, de raportul dintre lungimea electrozilor lv și grosimea stratului h, de numărul electrozilor n1 și de distanța relativă dintre acestea a(.

n1= 80 – numărul electrozilor.

n1= 80

uv= 0,65

Rv= Ω

Rezistența unei prize singulare de legătură(4.8):

[Ω] (4.8)

unde: lb= 10m – lungimea totală a benzii îngropate

h= 0,06 m – lățimea benzii

d= – diametrul electrodului (pentru banda de lățime b)

Ω

Rezistența întregii prize ale platbandei de legătură(4.9):

[Ω] (4.9)

unde: rb = 16,54 – rezistența unei prize singulare de legătură

n1 = 80 – numărul electrozilor

ub = 0,40 – coeficient de utilizare a electrozilor

Ω

Priza de dirijare a potențialului(4.10)

Priza de dirijare a potențialului se asimilează cu o rețea,

[Ω] (4.10)

unde: S= 48 x 340 m2 –suprafața rețelei

q= 100 Ω x m – rezistivitatea solului

Ω

Rezistența echialentă firelor de gardă și prizelor stâlpilor LEA

Ω

unde: rLEA= 2,4 Ω

4.4 Determinarea rezistenței de dispersie a întregii instalații de împământare (4.11)

[Ω] (4.11)

unde: Rv= 0,447 Ω – rezistența tuturor prizelor verticale

Rb= 0,516 Ω – rezistența întregii prize platbandă de legătură

Rdp= 0,469 Ω – rezistența prizei de dirijare a potențialului

RLEA= 0,171 Ω – rezistența echivalentă firelor de gardă și prizelor stâlpilor LEA

Rp= 0,082 Ω

CAPITOLUL 5. CRITERII DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ

5.1 Venitul net actualizat (VNA)

VNA (5.1) reprezintă într-o formă sintetică eficiența intrinsecă a investiției analizate, pentru o perioadă de studiu considerată și o rată de actualizare aleasă.

Condiția limită pentru acceptarea investiției este VNA>0. [22]

(5.1)

unde: V – venitul anual;

I – investiția anuală;

C – cheltuieli anuale de exploatare

n – durata de studiu

i – rata de actualizare

5.2 Rata internă de rentabilitate (RIR)

RIR reprezintă rata de actualizare pentru care, pe durata de studiu, venitul actualizat este nul (VNA=0).

Fig. 5.1 Determinarea grafică a RIR

Formula(5.2) care rezultă din figura 5.1, pentru calculul RIR este următoarea:

(5.2)

5.3 Termenul de recuperare a investiției

Termenul de recuperare a investiției exprimă perioada de timp ăn care se recuperează investiția din profit sau din venitul net obținut în urma realizării investiției.

Relația de calcul(5.3), în care profitul anual( venitul net) este constant este:

(5.3)

unde: Ti – durata de recuperare a investiției din profit;

Iti – investiția totală;

Phi – profitul anual, egal în timp;

VNi – venitul net anual

În cazul în care profitul nu este egal în timp, se va folosi relația( 5.4):

(5.4)

unde: T – termenul de recuperare a investiției

Phi – profitul anului h, în varianta i

VNhi – venitul net al anului h [22]

5.4 Calcule economice referitoare la investiția aferentă

Pentru calculul VNA, RIR și timpul de recuperare al investiției am folosit următoarele date:

Venitul anual: 150,000,000 lei/an

Cheltuieli anuale: 128,000,000 lei/an

Investiția: 140,000,000 lei

Rata de actualizare: 8%

Atât veniturile cât și cheltuielile au fost considerate constante pe toata durata de studiu și au fost preluate de pe site-ul ministerului finanțelor publice.

perioada de studiu: 20 ani

Beneficiul în primul an= 140000000-0-0= -140000000

Beneficiul în anii 1-20= 150000000-128000000-0= 22000000

Datele au fost introduse in Excel, unde s-au calculat de asemenea VNA( s-a folosit funcția NPV), RIR( s-a folosit funcția IRR) si durata de recuperare a investiției:

VNA=

Rata internă de rentabilitate a rezultat atât din grafic, rezultat obținut prin interpolare cât și din Excel folosind funcția IRR= 14, 52 %

Durata de recuperare a investiției s-a obținut atât prin calcul cât și prin programul Excell:

Ti= ani

Tabelul 5.1 VNA, RIR, DRA în anii 1-6

Tabelul 5.1 VNA, RIR, DRA în anii 7-12 (continuare)

Tabelul 5.1 VNA, RIR, DRA în anii 13-18 (continuare)

Tabelul 5.1 VNA, RIR, DRA în anii 19-20 (continuare)

CAPITOLUL 6. MĂSURI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI

Generalități

Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător trebuie analizată în acord cu regulile și normele impuse în România armonizate cu normele și recomandările europene referitoare la protecția mediului atât pentru lucrări de mentenanță cât și pentru cele de investiții.

Obiectivul general, în materie de protejare a mediului, îl constituie menținearea unui sistem de management de mediu performant, conform cu cerințele standardului ISO 14001.

Conform OUG 78/2000 „Poluatorul plătește" toate daunele produse mediului pe perioada execuției lucrării vor fi suportate de executant si remediate inainte de încheierea lucrării.

In conformitate cu "Nomenclatorul activităților din RET cu efect asupra protecției mediului în Transelectrica SA", măsurile de protecție a mediului necesar a fi aplicate se referă la:

– protecția calității aerului și climei (cod 100), managementul apelor uzate (cod 200),

– managementul deșeurilor (cod 300), protecția solului și a apelor subterane (cod 400), reducerea zgomotelor și a vibrațiilor (cod 500),

– protectia resurselor resurselor naturale și conservarea biodiversității – reconstrucție ecologică (cod 600).

– Protectia împotriva radiațiilor (cod 700)

– Cercetare și dezvoltare (cod 800),

– alte activități de protecția mediului (cod 900)

Protecția calității aerului și a climei

In scopul asigurării protecției aerului și a climei, ținând cont de specificul actualei investiții, în proiect nu se prevăd măsuri generale și implicit fonduri speciale pentru protecția calității aerului și climei. [23]

Managementul apelor uzate

Sistemul existent de evacuare și filtrare a apelor uzate din incinta stației este în perfectă stare de funcționare și nu necesită lucrări de reabilitare și implicit fonduri speciale pentru protecția mediului.

Managementul deșeurilor

Deseurile din adaptări construcții și demolări, inclusiv pământ excavat, sunt următoarele:

– beton și metale (stelaje aparataj, armături diverse, etc.);

– pământ;

– materiale izolante.

Aceste deșeuri se vor colecta, sorta în vederea reciclării și transporta de executant în locuri speciale, stabilite de comun acord cu beneficiarul și Contractantul.

Reducerea zgomotelor și a vibrațiilor

Utilizarea jetului de apă la demolarea și remedierea structurilor de beton și metalice permite menținerea nivelului de zgomot conform normelor în vigoare.

Autotransformatoarele existente, care nu fac obiectul mentenanței majore depășesc nivelurile de zgomot admise în zonele populate, dar în imediata vecinătate a stației nu se află amplasate așezări umane.

Realizarea lucrărilor de reparații nu necesită măsuri speciale pentru reducerea zgomotului și a vibrațiilor, deci nu sunt necesare fonduri speciale pentru protecția mediului. [23]

CAPITOLUL 7. MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII, DE PREVENIRE ȘI STINGERE A INCENDIILOR

Protecția muncii

Lista actelor normative privind protecția muncii:

1. Norme metodologice de aplicare a Legii securității si sanatatii in munca / 2006

2. Legea securității si sanatatii in munca nr.319/2006

3. Norme generale de protecția muncii NGMP / 2000

4. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul și distribuția energiei electrice, NSSM TDEE-2004

5. Instrucțiune proprie de securitate a muncii pentru instalațiile electrice în exploatare ale CNTEE Transelectrica S.A. aprobate cu aviz CTES nr.35/3.04.2007

6. Norme de medicina muncii, aprobate de MS cu Ord. 933/1994

7. Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții aprobat cu Ordinul MLPTL nr.9/N/93.

Factori potențiali de risc din punct de vedere al protecției muncii

– distanțe de protecție și de lucru nerespectate

– mijloace individuale de protecție a muncii neutilizate, sau incorect utilizate

– echipamente și utilaje neracordate la nulul de protecție și la instalația de legare la pământ

– cădere de la înălțime

– neatenție, oboseală, consum de alcool. [24]

Măsuri de prevenire și stingere a incendiilor

Pericole de incendiu avute în vedere la execuția lucrărilor:

– scurtcircuite electrice în apropierea unor materii combustibile;

– flacără deschisă sau surse de căldură manipulate incorect, urmate de aprinderea sau explozia unor materii inflamabile.

Se va acorda o deosebită atenție supravegherii și întreținerii instalațiilor, pentru detectarea și înlăturarea rapidă a scurtcircuitelor pe cablurile de comandă și control; este interzisă folosirea flăcării deschise și introducerea unor surse de căldură, în afara celor prevăzute în proiect, în zona cablurilor de circuite secundare.

Intervenția pentru stingerea incendiului la cabluri, șiruri de cleme, relee, aparate, se va realiza acționând cu mijloace și instalații din dotare conform PE 009. [24]

CONCLUZII

Cu ocazia retehnologizării stației și anume: reparații la elementele din beton, înlocuirea canalelor de cabluri din celule, înlocuirea canalelor de cabluri magistrale si a drumurilor interioare, schimbarea izolațiilor la stații, demolare cadre și suporți dezafectați la 110 kV și 20 kV, schimbarea izolației 110 kV-20 kV, înlocuirea dulapurilor de servicii interne, înlocuire grup Diesel existent cu un grup electrogen cu pornire automată, se are în vedere ușurarea desfășurarea la locul de muncă în condiții mult mai prielnice și binevoitoare.

În urma acestor lucrări, numărul de incidente( scurtcircuite e.t.c) estimăm să se reducă semnificativ, în proporție de 50%, astfel încât furnizarea de energie către platformele industriale și către locuitorii orașului să nu mai fie asaltată cu întreruperi.

O dată cu înlocuirea echipamentelor vechi și degradate, numărul produselor vândute vor crește și compania va avea un profit de cel puțin două ori mai mare.

Această nouă investiție ne oferă, din calcule precise, un VNA de 69,999,242.96, care după cum putem vedea este mult mai mare decât 0, ceea ce înseamna un singur lucru și anume că proiectul este acceptabil, deoarece veniturile sunt suficiente pentru a obține un beneficiu și să fie returnat capitalul investit inițial.

RIR-ul putem observa tot din calcule ca este de 14,52%, el reflectând atât rata de recuperare a capitalului investit, cat și rentabilitatea investiției originale. Aceasta cifră obținută este mai mare decât rata de actualizare considerată și anume 8%.

Durata de recuperare a investiției este de 6,36 de ani, cifră care ne indică faptul ca investiția este una recuperabilă în șase ani, lucru care nu poate decât să ne bucure.

În concluzie, proiectul de investiții pare să fie unul profitabil pentru S. C. ELECTROCARBON S. A. din calculele prezentate mai sus și având îm vedere rezultatele obținute.

Un lucru foarte important, ce trebuie menționat, este faptul că Transelectrica, operatorul național de transport și sistem, are ân plan derularea unor investiții de peste cinci miliarde de lei în următorii zece ani, astfel sunt vizate proiecte de întărire a interconexiunilor cu țările vecine și de întărire a capacității sistemului, lucru care după parerea mea ar fi trebuit făcut de toate țările cu un sistem energetic precar. Îmbunătățirea sistemului energetic, nu poate decât să ajute țara să prospere.

BIBLIOGRAFIE

[1] http://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/RETELE-DE-JOASA-TENSIUNE-LA-CO195.php (ultima accesare: 10.09.2015)

[2] Mircea, I. – Instalații și echipamente electrice. Ghid teoretic și practice. Ediția a doua. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002.

[3] http://www.ehow.co.uk/about_5434581_types-welding-electrodes.html

[4] http://www.jhj-itc.com/type_en.asp?t1=38

[5] https://www.elkem.com/carbon/soderberg-electrode-paste/

[6] http://ro.swewe.net/word_show.htm/?332847_1&Cocs_de_petrol_calcinat

[7] https://www.bvb.ro/info/Raportari/ELNG/ELNG-Raport%20anual%202013%20cu%20anexe.pdf

[8] http://www.primariaslatina.ro/images/PUG_Slatina//Partea%20scrisa/Alimentarea_cu_energie_electrica_.pdf

[9] http://linia1.ro/electrocarbon-slatina-investeste-in-performanta/

[10] Mircea, I. – Instalații și echipamente electrice. Ghid teoretic și practice. Ediția a doua. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002.

[11] Gheorghe Comănescu, Sorina Costinaș, Mihaela Iordache. Partea electrică a centralelor și stațiilor, Editura Electra, 2005

[12] http://www.electricats.ro/export/sites/default/Docs/racordare/ATR_CR/2014/CR_2014_03_25.pdf

[13] Studiu de fezabilitate: “Sisteme pentru producerea de energie electrice, localitatea Slatina, Judetul Olt”

[14] Pavel Buhuș, Gheorghe Comănescu, Instrucțiuni privind determinarea secțiunii economice a conductoarelor în instalațiile electrice de distribuție de 1-110 kV, Regia națională de electricitate, 1991

[15] Iacobescu, Gh., Iordănescu, I., Eremia, M., Țenovici, R., Dumitriu, C. – Rețele electrice.

Probleme. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1977.

[16] Alexandru Curelaru, Probleme de stații și rețele electrice, Editura Scrisul Românesc, 1979

[17] Gheorghe Comănescu, D. Scripcariu, M. Scripcariu, Manual pentru proiectare PECS, UPB, București, 1999.

[18] Normativ de încercări și măsurători la echipamente și instalații electrice, PE 116-94.

[19] Normativ privind metodologia de calcul a curenților de scurtcircuit în rețelele electrice cu tensiune de sub 1kV, PE 134-2/96.

[20] Basarab D.Guzun, G. Stelian Alexandru, Centrale, stații și rețele electrice. Sistem de servicii aferent, Editura AGIR, 2013

[21] Ion N. Chiuță, Oana Moise, Alexandru Selischi, Gheorghe Comănescu. Servicii proprii din centrale electrice, Editura Electra, 2007

[22] Romanu I., Eficiența economică a investițiilor și capitalului fix, Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1993

[23] Ghid de Aplicare – Calitatea Energiei Electrice. Analiza investițiilor pentru soluții PQ

Iulie 2004

[24] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=16917

ANEXE

Anexa 1. Schema electrică normală de alimentare a S. C. ELECTROCARBON S. A. Slatina

BIBLIOGRAFIE

[1] http://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/RETELE-DE-JOASA-TENSIUNE-LA-CO195.php (ultima accesare: 10.09.2015)

[2] Mircea, I. – Instalații și echipamente electrice. Ghid teoretic și practice. Ediția a doua. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002.

[3] http://www.ehow.co.uk/about_5434581_types-welding-electrodes.html

[4] http://www.jhj-itc.com/type_en.asp?t1=38

[5] https://www.elkem.com/carbon/soderberg-electrode-paste/

[6] http://ro.swewe.net/word_show.htm/?332847_1&Cocs_de_petrol_calcinat

[7] https://www.bvb.ro/info/Raportari/ELNG/ELNG-Raport%20anual%202013%20cu%20anexe.pdf

[8] http://www.primariaslatina.ro/images/PUG_Slatina//Partea%20scrisa/Alimentarea_cu_energie_electrica_.pdf

[9] http://linia1.ro/electrocarbon-slatina-investeste-in-performanta/

[10] Mircea, I. – Instalații și echipamente electrice. Ghid teoretic și practice. Ediția a doua. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002.

[11] Gheorghe Comănescu, Sorina Costinaș, Mihaela Iordache. Partea electrică a centralelor și stațiilor, Editura Electra, 2005

[12] http://www.electricats.ro/export/sites/default/Docs/racordare/ATR_CR/2014/CR_2014_03_25.pdf

[13] Studiu de fezabilitate: “Sisteme pentru producerea de energie electrice, localitatea Slatina, Judetul Olt”

[14] Pavel Buhuș, Gheorghe Comănescu, Instrucțiuni privind determinarea secțiunii economice a conductoarelor în instalațiile electrice de distribuție de 1-110 kV, Regia națională de electricitate, 1991

[15] Iacobescu, Gh., Iordănescu, I., Eremia, M., Țenovici, R., Dumitriu, C. – Rețele electrice.

Probleme. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1977.

[16] Alexandru Curelaru, Probleme de stații și rețele electrice, Editura Scrisul Românesc, 1979

[17] Gheorghe Comănescu, D. Scripcariu, M. Scripcariu, Manual pentru proiectare PECS, UPB, București, 1999.

[18] Normativ de încercări și măsurători la echipamente și instalații electrice, PE 116-94.

[19] Normativ privind metodologia de calcul a curenților de scurtcircuit în rețelele electrice cu tensiune de sub 1kV, PE 134-2/96.

[20] Basarab D.Guzun, G. Stelian Alexandru, Centrale, stații și rețele electrice. Sistem de servicii aferent, Editura AGIR, 2013

[21] Ion N. Chiuță, Oana Moise, Alexandru Selischi, Gheorghe Comănescu. Servicii proprii din centrale electrice, Editura Electra, 2007

[22] Romanu I., Eficiența economică a investițiilor și capitalului fix, Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1993

[23] Ghid de Aplicare – Calitatea Energiei Electrice. Analiza investițiilor pentru soluții PQ

Iulie 2004

[24] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=16917

=== anexa ===

ANEXE

Anexa 1. Schema electrică normală de alimentare a S. C. ELECTROCARBON S. A. Slatina