Organizarea Spatiului Destinat Agrementului Turistic In Zona Periurbana a Bucurestiului

Organizarea spațiului destinat agrementului turistic în zona periurbană a Bucureștiului

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I – Condiții naturale

1.1. Așezare geografică și limitele

1.2. Particularități ale structurii geologice

1.3.Caracteristici geomorfologice

1.4.Condiții climatice

1.5. Resursele de apă

1.6.Elemente pedobiogeografice

CAPITOLUL AL II-LEA – Populația, teritoriul, baza economică..

2.1.Particularități geodemografice

2.2. Teritoriul orașului

2.3. Bază economică

2.4. Zonă de influență a orașului . Relații urban- rural

CAPITOLUL AL III-LEA – Analiza componentelor spațiului destinat agrementului turistic

3.1. Componentele bazei de agrement turistic

3.2.Spațiile verzi și rolul lor în desfășurarea agrementului

3.3. Păreri asupra agrementului turistic în zona periurbană a Bucureștilor

3.4.Posibilități și direcții de diversificare a spațiului destinat agrementului

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să analizeze și să evidențieze principalele caracteristici ale organizării spațiului destinat agrementului în zona periurbană a Bucureștiului. Am considerat necesară realizarea acestei lucrări deoarece,deși, conceptul de zonă periurbană este cunoscut , el este foarte puțin studiat și aplicat în România. De asemenea, în zonă periurbană a Bucureștiului se desfășoară o intensă activitate de turism , un număr foarte mare de locuitori ai capitalei, mergând în vecinătatea orașului pentru recreere și agrement.

Lucrarea este structurată pe trei capitole: primul prezintă cadrul natural , cel de-al doilea capitol -populația, evoluția teritoriului și economia zonei periurbane, iar cel de-al treilea capitol, reprezintă o analiză a componentelor spațiului destinat agrementului turistic al zonei periurbane.

NOȚIUNI INTRODUCTIVE

DEFINIREA ȘI DELIMITAREA ZONEI PERIURBANE

În dicționarul de Geografie umană (1999), zona periurbană este definită drept ̎arealul situat la periferia unui oraș și a banlieului sau și care este afectat de transformări profunde în plan demografic, economic, social, politic, cultural , rezultat din relatiiile sale reciproce cu orașul.”

Prezintă următoarele caracterisitici dominante :

Caracterul rezidențial recent

Caracterul de subansamblu al orașului

Predominarea migrațiilor pendulare

O altă formulare definește zona periubana drept “zona preorășenească, care se înscrie în teritoriul de ansamblu ce se încadrează în zona generală de influență urbană, fiind cel din proximitatea orașului , unde influențele urbane în teritoriul adiacent se propagă cel mai puternic.̎

În această lucrare am utilizat delimitarea zonei periurbane realizată de Ion Iordan, deoarece este cea mai complexă . se remarcă 2 categorii de criterii care delimitează zonele periurbane :

• principale – ele permit delimitarea zonei și se bazează pe funcționalitatea teritoriului, pe relațiile directe dintre zona și oraș

• secundare – care vin în completarea celor principale și înlătura orice îndoieli și se referă la aspect și la dotările edilitare, tehnice, culturale și sociale.

Pentru că o anumită localitate să fie inclusă în zona periurbană trebuie să îndeplinească anumite condiții :

• producția agricolă marfă trebuie să fie formată din produsele cerute de oraș și mai ales de legume și fructe, din totatul cărora mai mult de 60 % și mai mult de 90% din cele perisabile trebuie livrate orașului ;

• mai mult de 80 % din producția animală marfă și peste 95 % din laptele proaspăt trebuie livrate orașului ;

• navetiștii trebuie să lucreze într- o proporție mai mare de 80 % în unitățile economice ale orașului

• în ceea ce privește timpul de deplasare a mărfurilor și salariaților, acesta trebuie să fie mai puțin de 90 de minute ;

• trebuie să aibă condiții favorabile dezvoltării căilor de comunicație

• să dispună de condiții de dezvoltare a unor unități industriale pentru a decongestiona orașul, sau pentru a valorifica forță de muncă disponibilă și materiile prime locale .

Ion Iordan a elaborat o metodă de calcul, care se bazează pe anumiți indicatori:

• indicele activităților neagricole , calculat prin :Pn x 100/ Pa , unde Pn – populația activă din sectoarele neagricole ; Pa – populația activă totală

• indicele de navetism , calculat prin : Nv x 100/Pa , unde Nv –numărul navetiștilor , Pă –populația activă totală

• indicele de înnoire edilitară , calculat prin (N+r) x 100/Tc, unde N – numărul de clădiri construite după anul 1950 , r- numărul renovărilor capitale , Tc- numărul total al clădirilor

• ponderea producției vegetale și animale livrată orașului , din totalul producției

• ponderea suprafețelor furajere, legumicole, de plante pentru industrializare

• activitățile industriale în legătură cu orașul

• distantă dintre localitate și oraș

• potențialul turistic și de agrement, calculat după formula : Pt2 = ∑i=1 x T i / n, unde Ti – valorile potențialului turistic , n –numărul de elemente luate în considerare .

CAPITOLUL I – Condiții naturale

1.2. Particularități ale structurii geologice

Zona periurbană a Bucureștiului se suprapune Câmpiei Române, având aceleași trăsături ca și aceasta,dar și unele specifice.

Câmpia Română face parte din Platforma Moesică și are un fundament cretacic cu o înclinare de la nord la sud, având o adâncime de 875m la București.

Depozitele geologice cele mai vechi provin din carbonifer, fiind formate din calcare bituminoase și argile cu intercalații de cărbuni; urmând triasicul cu calcare, argile, gresii,dolomite, brecii,anhidrite. Peste acesta se dispune jurasicul cu dolomite, gresii, calcare și apoi ,cretacicul alcătuit din nisipuri, calcare, gresii. Neogenul este reprezentat de miocen prin nisipuri, marne , calcare marnoase și de pliocen prin nisipuri, marne, argile, calcare lacustre. În Câmpia Vlasiei, Argeșul a depus Nisipurile de Mostiștea (Alexeeva și colab., 1983)

1.3.Caracteristici geomorfologice

Câmpia Română s-a format prin acumulare și a fost exondată de la Vest la Est.

Dintre cele 12 subtipuri genetice de câmpuri și câmpii existente în Câmpia Română(Posea, 1987) în zona periurbană se întâlnesc : câmpii piemontane cu Strate de Frătești (prebalcanice), ce sunt construite din pietrișuri de proveniență balcanică- Burnaz; câmpii piemontan terminale, plasate după fâșia de subsidență, situate numai la est de Argeș și care au aspect de con complex-Câmpia Vlăsiei (Snagov, Movilița, ), Câmpia Mostiștei, câmpie de subsidență .

Fig 1. Unitățile morfogenetice ale Câmpiei Române (Sursa www.unibuc.ro)

Se află o câmpie de subsidență în nord-vestul zonei periurbane, caracterizată de o rețea densă de râuri cu un curs lin și multe meandre. Specifice sunt viroagele și văile părăsite care sunt umplute cu apă în urma revărsărilor .

Zona periurbană include toată Câmpia Vlăsiei, cuprinsă la nord de Ialomița, la sud de Argeș,la est de Dâmbovița, la vest un aliniament format din Crevedia, Săbăreni, Dârvari.

Se subdivide în 3 subunități

– Câmpia Snagovului (Vlăsia Nordică) este o câmpie netedă, cu o înclinare vest- est. cu o rețea hidrografică densă. Pe teritoriul acesteia s-au format limanele fluviatile –Snagov, Bălteni, Căldărușani, prin bararea confluenței albiilor părăsite ale Ialomiței.

– Câmpia Colentinei (Vlăsia Centrală) este formată din

Câmpul Colentina –Pasărea

Câmpul Colentina –Dâmbovița și Câmpul Dâmbovița-Sabar.

– Câmpia Câlnăului (Vlăsia Sudică) este mai înaltă,prezintă numeroase crovuri și acumulări de apă cu diferite utilizări. Este formată din Câmpia Câlnăului de est și Câmpia Câlnăului de vest.

Câmpia Mostiștei –doar nord-vestul și vestul fac parte din zona analizată. Se caracterizează prin văi de tip furcitură, numeroase crovuri .Se diferențiază

Câmpia Mostiștei de Sus- energie de relief foarte redusă și puține crovuri.

Câmpia Belciugatele – Rasa (Mostiștea de Jos) cu numeroase crovuri .

-Câmpia Burnazului – are un aspect tabular, o înclinare diferită față de cea a Câmpiei Române.

-Câmpia Neajlovului are aspect tabular, o fragmentare slabă. Aici se află Balta Comana, amenajată și utilizată pentru agrement.

1.4.Condiții climatice

Deoarece se află în centrul Câmpiei Române, climatul zonei periurbane are un climat temperat continental cu caractere de tranziție.

1.4.1.Regimul termic

Datorită caracterului său continental, temperaturile înregistrează amplitudini mari, anuale, ale mediilor lunare (23˚C până la 25˚C) La stația Snagov temperatura medie anuală este de 10˚C, la Afumați de 10,2˚C.

1.4.2.Regimul precipitațiilor

Media anuală a precipitațiilor prezintă valor icuprinse între 500 și 550 mm, cele mai mari medii lunare fiind de peste 600 mm în mai și iunie, iar cele mai mici sub 30 mm, în ianuarie. Temperatura maximă absolută (40 grade C) a fost înregistrată la Snagov (20 august 1945), iar temperatura minimă absolută (-35 grade C), tot la Snagov (25 ianuarie 1942).

1.4.3.Vântul

Frecvența vânturilor este strâns legată de mișcarea generală a aerului din Câmpia Română. In cadrul frecvenței medii anuale, primul loc este ocupat de vânturile de nord-est, cărora le revin 21,9% din totalul mișcărilor de aer, după care urmează vânturile de est și de vest cu câte 21,8%, apoi cele de sud-vest cu 14,4%, de sud-est cu 7,1%,roza vânturilor având o formă alungită de la est-nord-est vest-sud-vest.Calmul înregistrează valorile cele mai ridicate în septembrie (21%),august (20%) și iulie (18,6%), iar cele mai scăzute în aprilie (9,6%).

1.5. Resursele de apă

1.5.1. Ape curgătoare

Fig. Rețeaua hidrografică a zonei periurbane a Bucureștiului

Cursurile de apă apartin ,în mare parte, bazinelor hidrografice ale Argeșului și Ialomiței.

Argeșul este principala arteră hidrografică ce străbate teritoriul de la nord-vest la sud-est. Lunca Argeșului este mai ridicată decât luncile afluenților, faptcare a dus la diminuarea pantei de scurgere a râurilor afluente. Lunca largă, adâncită de câmpie, prezintî microformele tipice de luncă:belciuge, pinteni și grădiști, privoluri, mici depresiuni cu exces de umiditate, văi părăsite .Principalii afluenți ai Argeșului sunt : Neajlovul, Sabarul și Dâmbovița.

Neajlovul, are un debit mai redus-mai ales în timpul verii . O mare parte din cursul sau o reprezinta balta Comana. Cel mai de seamă afluent al său este Câlniștea.

Sabarul este al doilea mare afluent al Argeșului. Albia sa este puțin individualizată, fiind sculptată în lunca Argeșului și marchează marginea estică aacestuia. Afluentul cel mai important

este Ciorogârla, o fostă viroaga ce a devenit arteră hidrografică prin canalizarea Dâmboviței la Brezoaele.

Dâmbovița are o lungime de 95 km în cadrul zonei periurbane, unde are loc vărsarea sa în Argeș. Rîul traversează partea centrală a zonei periurbane, pe direcția nord vest-sud est.Principalul afluent al Dâmboviței, râul Colentina, este de fapt o înlănțuire de bazine lacustre, mai mari sau mai mici.

Crevedia, afluentul Colentinei, este artera hidrografică ce face legătura între Ialomița și pârâul Cociovaliștea prin intermediul unui canal.Pârâul Ilfov are un debit neînsemnat, legat de caracterul precipitațiilor șicu o albie ce se pierde în netezimea câmpiei de subsistență.

Pasărea și Câlnăul, afluenți ai Dâmboviței, până nu demult simple văi mlăștinoase, cu ochiuri de apă înconjurate de vegetație acvatică, sunt astăzi înșiruiri de iazuri .

Ialomița formează limita nordică a zonei periurbane,. Afluenții Ialomiței de pe partea dreaptă sunt: Sticlăria, Snagov, Vlăsia și Cociovaliștea.Mostiștea, din care numai sectorul său superior se desfășoară în zona periurbană, măsoară peste 20 km. Numai Snagovul îsi are obârșia în afară.

Mostiștea este o arteră hidrografică tipică pentru Câmpia Română. Numeroasele meandre si coturi ii dau un aspect sinuos.

1.5.2.Lacurile

După modul de formare si dupa poziția pe care o au, lacurile din zona periurbană a Bucureștiului se încadrează în trei tipuri principale: de luncă, de viștea prin intermediul unui canal.Pârâul Ilfov are un debit neînsemnat, legat de caracterul precipitațiilor șicu o albie ce se pierde în netezimea câmpiei de subsistență.

Pasărea și Câlnăul, afluenți ai Dâmboviței, până nu demult simple văi mlăștinoase, cu ochiuri de apă înconjurate de vegetație acvatică, sunt astăzi înșiruiri de iazuri .

Ialomița formează limita nordică a zonei periurbane,. Afluenții Ialomiței de pe partea dreaptă sunt: Sticlăria, Snagov, Vlăsia și Cociovaliștea.Mostiștea, din care numai sectorul său superior se desfășoară în zona periurbană, măsoară peste 20 km. Numai Snagovul îsi are obârșia în afară.

Mostiștea este o arteră hidrografică tipică pentru Câmpia Română. Numeroasele meandre si coturi ii dau un aspect sinuos.

1.5.2.Lacurile

După modul de formare si dupa poziția pe care o au, lacurile din zona periurbană a Bucureștiului se încadrează în trei tipuri principale: de luncă, de vale și artificiale.

Lacurile de luncă, numite și bălți, ocupă cu precădere depresiunile și luncile joase, fiind alimentate atât din precipitații, cât și din izvoare.

Cel mai mare și mai tipic este Balta Comana, situată în Lunca Neajlovului, la 7 km de confluența cu Argeșul, având o lungime de 7 km și o lățime ce variază între 1 și2,5 km.

In lunca Argeșului se găsesc câteva lacuri, cu suprafețe de 10-40 ha(Herăști, Gruiu și Zăgaz).

In lunca Dâmboviței sunt mai multe bălți cu importanță locală și cusuprafețe mici, cum sunt de exemplu: lacul Tătaru (55 ha) și bălțile Vasilați și Nuci. In amonte de București se află Balta Zurbaua.

Lacurile de vale –formate prin stagnarea in mod natural a apei provenite din precipitații, din viituri și uneori,din izvoarele de pe fundul văilor. După factorii genetici se deosebesc 2 tipuri: limane fluviatile și lacuri dde vale propriu-zise.

Limanele fluviatile sunt lacurile formate la gurile văilor, prin colmatarea confluenței lor de catre râul principal. Sunt situate în sectoarele de confluență ale tuturor afluenților de pe dreapta Ialomiței. Primul liman fluviatil, începând din amonte, este lacul Scroviștea (sauBălteni, Mănăstiri, Ciolpani, Maicilor, Tigănești) format de pârâul Sticlăria la confluența cu Ialomița. Are o suprafață de 85 ha, fiind alimentat de pârâu, de izvoare din apa freatică și de precipitații

Lacul Snagov, următorul liman fluviatil, cel mai amenajat și mai cunoscut,este lung de 16,5 km și are o adâncime maximă de 9 m, având o formă sinuoasăși multe prelungiri pe vâlcele afluente. Se întinde pe o suprafață de 512 ha șieste alimentat de pârâul Snagov, de izvoare și de precipitații.

Urmează Balta Neagră, cu o lungime de 4 km și o lățime de 10-250 m.

Lacul Căldărușani, are o lungime de 4 km ,acoperă o suprafață de 150 ha și are o adâncime maximă de 5m.

Lacuri artificiale

Sunt acumulări deapă obținute prin bararea văilor pentru regularizarea cursurilor și menținerea unui volum însemnat de apă necesar agriculturii, practicării turismului.

1.6.Elemente pedobiogeografice

1.6.1Solurile

Se disting -soluri zonale care acoperă spațiile interfluviale

-solurile azonale, care acoperă luncile joase formate din aluviuni recente, în partea inundabilă.

Solurile zonale

Cea mai mare răspândire o au solurile brun-roșcate de pădure(luviosoluri), formate sub vegetație de păduri cvercinee, pe depozite leossoide, în condițiile unei pânze freatice situate la adancimi de peste 6m.

Solurile silvestre brun-roșcate sunt mai răspândite pe Câmpia Vlăsiei (cuexcepția Câmpiei Câlnăului), pe Câmpia Neajlovului, pe terasele Argeșului,Neajlovului și Dâmboviței.

A doua grupă de soluri zonale, cu o răspândire însemnată în zona periurbană este reprezentată de cernoziomuri și molisoluri, în diferite stadii de degradare.

Cernoziomurile puternic degradate, care acoperă o mare parte din Câmpia Câlnăului, Câmpia Mostiștei și, sub forma unei fâșii orientată vest-est,partea centrală a Burnazului, sunt formate pe depozite loessoide, unde pânza freatică se află la peste 8 m adâncime.

Solurile azonale

Sunt formate din depozite aluvionare, se găsesc în diferite stadii dedezvoltare și sunt răspândite în câmpia de subsidență, în lunca Argeș – Sabar,luncile Ialomiței, Dâmboviței și Neajlovului.Solonețuri sau soluri saturate se găsesc pe raza comunelor Comana,Mihăilești, Budești, Valea Dragului și Crevedia.

1.6.2.Vegetația

Zona de silvostepă este reprezentată de păiușuri, negară și sadină, de asociațiile pășunilor și fânețelor naturale.

Vegetația pe interfluvii este caracterizată de frecvența pădurilor în care domină cerul (Quercus cerrus), gârnița, stejarul pedunculat (Quercus robur)

Vegetația de luncă și lacuri

Printre speciile lemnoase, care se dezvoltă cu precădere în lunci și pe malurile râurile și lacurilor se remarcă și răchita, plopul și arinul. In porțiunile mai joase ale văilor și luncilor, ca și la marginea bălților, apare frecvent rogozul,trestia și papura. De asemenea, marginile bălților și lacurilor sunt invadate de nufărul alb, broscărița, stânjenelul de baltă etc.

Pădurile reprezintă principalul element natural amenajat pentru recreere și agrement. Celelalte categorii ale vegetației prezente în jurul Capitalei sunt puțin valorificate.

1.6.3.Fauna

Fauna de pădure este compusă din specii a căror viață este legată de vegetația arborescentă și este reprezentată de cerb lopătar, cerb, vulpe, veveriță,păsări cu interes vânătoresc : fazanul și sitarul, gaița, dumbrăveanca, ciocârliade pădure, privighetoarea și ciocănitoarea.

Fauna de luncă și de baltă este prezentă prin câteva specii de păsări: rațamare, rața cârâitoare, gâsca, stârcul cenușiu, stârcul roșu și lișița.

Fauna acvatică e reprezentată de câteva specii de pești de apă dulce:bibanul, crapul, plătica, știuca, somonul, obletul.

1.6.4.Rezervații Naturale

Rezervația Naturală Lacul Snagov este formată din Lacul Snagov cu o suprafață de 620 kectare și Pădurea Snagov cu o suprafață de aproximativ 400 hectare. Este o zonă umedă cu o mare varietate a florei și faunei , fiind tranzitată de numeroase păsări migratoare. Lacul Snagov cuprinde 120 de specii protejate printre care : Nymphaea Alba( Nufărul alb), Nelumbo nucifera (nufărul indian ) ; Sagittaria latifolia ( săgeata apei), Dreyssena polymorpha ( lamelibranhiat- este un relict pontocarpatic). Prezența a 15 exemplare de Fagus sylvatica, specie caracteristică zonelor de deal, a determinat desemnarea Pădurii Snagov drept arie naturală protejată.

Grădiștea – Căldărușani – Dridu – Sit NATURA 2000. se afla pe teritoriul județelor Ilfov și Ialomița , in cadrul a 6 localtăți: Fierbinți-Târg , Dridu , Gruiu , Nuci , Gradiștea ,Moara Vlăsiei . reprezinta o zona umeda propice pentru numeroase specii de fauna si flora salbatica, mai ales pentru pasari salbatice. Sunt 70 de specii de păsări , printre care : barza albă (Ciconia ciconia); cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmaeus) , stârcul galben (Ardeola ralloides) , stârcul roșu (Ardea purpurea), egreta mare și mică (Egretta alba și E.garzetta). importanta sitului este data de prezenta speciilor Aythya nyroca, Nycticorax nycticorax , Ardeola ralloides, Phalacrocorax pygmaeus, Egretta alba , Anser albifrons, Ardeola ralloides, Cygnus cygnus.

Parcul natural Comana cuprinde arbori seculari declarați monumente ale naturii, 2 rezervații științifice: cea de ghimpe (Ruscus aculeatus) și cea de bujor românesc (Paeonia peregrina) , care este un endemit. Mai este propusă și rezervația de mărgăritar . de asemenea,aici se află Balta Comana , care este a treia zonă umedă din țara ( după Delta Dunării, Balta Mică a Brăilei ) și a două zonă că biodiversitate după Deltă Dunării. Cuprinde 141 specii de păsări , 13 specii de pești, cu țigănușul și cleanul de Comana care se găsesc doar aici. Plus mănăstirea comana și cabana Fântâna cu Nuc.

Scroviștea- Sit NATURA 2000

CAPITOLUL II -POPULAȚIA, TERITORIUL, BAZA ECONOMICĂ

2.1. Evoluția numerică a populației

Analizând graficul evoluției numerice a populației , se observă că în perioada 1992 -2002, numărul populației a scăzut de la 482797 (1992) la 447295(2002) din cauza numeroaselor schimbări sociale și economice datorate căderii regimului comunist. Scăderea numărului populației a fost influențată de legalizarea avortului, de restructurarea economică, dar mai ales de migrație. Între 1992-2002, un număr foarte mare de persoane pararesc țara, căutând locuri de muncă mai bine plătite, condiții mai bune de trai. Între 2002 -2011, numărul populației crește ajungând la 487897, datorită atracției exercitate de orașul București, unde se găsesc mai multe locuri de muncă, din domenii diverse. Hectare întregi din terenurile arabile și agricole sunt transformate în spații rezidențiale și sunt puternic urbanizate.

2.2. Teritoriul zonei periurbane

2.2.1. Evoluție teritorială

Conform Iordan (1973) etapele dezvoltării zonei periurbane sunt :

Începând din 1860, când Bucureștiul devine târg, zona periurbană cuprinzând : Băneasa ,Colentina-Fundeni, Dudești-Cioplea, Militari, Roșu, Pantelimonu-Dobroesti.

Perioada 1900- Primul Război Mondial, când au loc modificări atât teritoriale, cât și funcționale. Zona periurbană se mărește prin extinderea construcțiilor pe terenurile înconjurătoare și prin înglobarea mai multor localități: Roșu, Chitila, Mogoșoaia, Dudu, Chiajna, Pantelimon, Popești, Cățelu, Jilava, Otopeni, Bragadiru, Pipera.

Perioada interbelică, când se formează bazele zonei periurbane actuale, ale cărei limite se extind foarte mult. Unele localități sunt înglobate în București, altele noi intră în zona periurbană. În prima parte a perioadei, zona periubana cuprinde : Berceni, Glina, Balaceanca, Cernica, Tunări, Buftea, Dragomirești, Domnești, Clinceni, Măgurele, 30Decembrie; iar în a două parte : Copaceni, Vidră, Varasti,Valea Dragului, Izvoarele, Hotarele, Herasti, Frumușani, Branesti, Afumați, Stefanesti,Balotesti, Corbeanca, BA¢cu, Sabareni, Tărtășești, Lunguletu, Grădinări, Colibași, Brezoaele,Ulmi, Bolintin-Deal, Bolintin Vale, Ogrezeni, Ciorogârla, Adunații -Copăceni, Știubei-Orăștiti.

Perioada 1945-1970, când zona periurbană se extinde tot mai mult, se accentuează relațiile zonă -oraș. Zona periurbană se extinde în cadrul a 3 unitati administrative: București, județul Ilfov și județul Dâmbovița și are o suprafață de 3543 km .

2.2.2. Echiparea tehnico-edilitară

În ceea ce privește dotarea tehnico edilitară , această prezintă anumite variații de la o localitate la alta, cât și în cadrul aceleiași unități administrative . cel mai bine dotate din punct de vedere tehnico –edilitar sunt orașele . nu toate unitățile administrative dispun la momentul actual de rețea de alimentare cu apă ( inclusiv sistem de tratare a apei) , însă rețeaua de alimentare se află în execuție ( Goștinari , Hotarele, Joița, Ogrezeni) . în județul Ilfov , 5 comune (Petrăchioaia , Dascălu, Moară Vlăsiei , Nuci, Tunari ) nu au alimentare cu apă în sitem centralizat , iar în Clinceni și Glina , rețeaua de alimentare cu apă este nefuncțională. . Unde nu există o rețea , alimentarea se realizează din fântâni. Situația este similară și în cazul canalizării . rețele de canalizare au , în general,o dezvoltare foarte mică și acoperă doar parțial localitățile . se remarcă anumite unități administrative fără canalizare precum : Mihai Bravu, Greacă , Stoenești, Vărăști, Buturugeni, Găiseni , Tunari, Corbeanca, Găneasa, Nuci, Berceni, Ciolpani, Dârăști Ilfov, Gruiu, Petrăchioaia. Există o stație de epurare a apei la Glina . acolo unde nu există o rețea de canalizare , apă uzată , colectată prin mijloace rudimentare , are un impact negativ asupra mediului.

Distribuția rețelei de gaze naturale este prezența doar în Bolintin –Vale și Mihăilești în Giurgiu , în toate unitățile administrative ale județului Ilfov , cu excepția Petrăchioaia, Nuci , Dârăști-Ilfov.

Bolintin Vale este alimentat cu energie termică. În Județul Ifov se află mai multe centrale termice de zona. Sunt dominante sistemele individuale de producere a energiei termice în locuințe ( încălzire cu lemne, cu centrale pe lemne, ).

2.2.2.1.Rețeaua de transport

Zona periurbană a Bucureștiului este deservită de o infrastructură de transport diversificată și puternic dezvoltată, Bucureștiul fiind un important nod rutier, feroviar. Este cel mai important nod rutier , din el plecând 9 drumuri naționale , 6 dintre acestea fiind europene .(Cepoiu A.-L., 2009). Zona periurbană este străbătută de 2 coridoare de transport pan-europene ( IV și IX ) și se află în apropierea coridorului VII.

Infrastructură rutieră este deservită de drumuri europene , naționale, județene, comunale și autostrăzi, fiecare cu grade diferite de dezvoltare. Drumurile europene ce trec prin zona periurbană sunt : E60 – Constanța – București – Ploiești – Brașov – Oradea; E70 – București –Pitești – Craiova – Timișoara; E81 – București –Pitești – Sibiu – Cluj-Napoca – Satu-Mare; E85 – Giurgiu – Bucharest – Bacău – Suceava . Pricipalele drumuri naționale sunt DN1 și DN1A –București – Ploiești; DN2- București – Urziceni – Buzău, DN3 – București – Fundulea – Lehliu-Gara – Călărași, DN4 – București – Oltenița, DN5 – București – Giurgiu, DN6 – București –Alexandria ; DN7 – București – Găești – Pitești (Cepoiu, 2009).

Un rol important îl au și cele 3 autostrăzi care străbat această zona : A1 – București-Pitești, A2 – București-Constanța și A3 – București-Ploiești. A3 nu este finalizată, fiind necesară construirea ieșirilor de pe autostada și tronsonul ce leagă București de Șoseaua de Centură.

Drumurile județene și comunale sunt mai numeroase în nord și vest și fac legătură între localități. Starea unora dintre ele este însă precară, acestea necesitând lucrări ample de reparare și modernizare .

Șoseaua de Centură a Capitalei ocupă un loc central în desfășurarea traficului . din cauza numărului mare de vehicule , a degradării carosabilului și preponderență unei singure benzi pe sens , traficul nu se desfășoară fluent și se înregistrează numeroase ambuteiaje. În prezent, se desfășoară lucrări de modernizare.

Pe teritoriul localităților din județul Ilfov sunt curse preorășenești care pleacă din București și care sunt gestionate de Regia Autonomă de Transport București și curse realizate de operatori privați. Existau în trecut curse preorășenești operate de firme private, dar care au fost anulate deoarece erau neprofitabile.

Rețeaua feroviară a avut o dezvoltare în stea, dar în ultimii ani a suferit numeroase desfunctionalitati ( Cepoiu A.-L., 2009). Zona periurbană este străbătută de 5 magistrale feroviare : 300, 500, 700, 800, 900. Predomină cursele spre vest ( pe aici se face legătură cu orașul Giurgiu ) și spre nord-vest (datorită legăturii su zona carpatica și cea subcarpatică ). Pe ruta București –Ploiești se află cel mai mare număr de ganituri ( 106 ), urmată de București –Videle ( 36 ) , București – Titu ( 24 de garnituri ) , București-Ciulnița ( 22 garnituri. ). Cel mai mic număr de garnituri se află pe București-Urziceni și București – Oltenița . există și o linie feroviară care face legătură între Gara de Nord și aeroportul Otopeni.

Pe teritoriul zonei periurbane este cel mai mare aeroport din țară , Aeroportul Internațional Henri Coandă, situat în orașul Otopeni, care este important pentru traficul internațional.

2.3.Baza economică

Structura economică a zonei periurbane a suferit numeroase schimbări după anul 1990 odată cu restructurearea economiei. Se restrâng numeroase activități, care ofereau locuri de muncă și deci un venit sigur, locuitorilor , apărând astfel , fenomenul de șomaj. Unele obiective economice (din domeniul agriculturii, al industriei ) fie și-au redus activitatea, fie au fost închise ("Agropol" S.A., "Viscofil").

Un alt moment important în viața economică îl constituie procesul de privatizare prin adoptarea Legiinr.15/1990, prin care fostele întreprinderi de stat din vremea regimului comunist au fost transformate în societăți comerciale sau regii autonome. Importantă în acest sens este Legea nr.58/1991.

Activitatea economică a zonei periubane se bazează pe :

• agricultură , silvicultură ,pomicultură

• industrie și construcții

• activități din sectorul terțiar – comert, prestări de servicii

2.3.1.Agricultura

Agricultura a dispus de condiții favorabile de dezvoltare atât naturale (sol,climă , relief,resurse de apă),cât și economice ( apropierea de București) . Solul de tip cernoziom are o fertilitate foarte mare , iar relieful favorizează orice tip de mecanizare și de chimizare a lucrărilor.

Sectorul agricol are o istorie îndelungată în zona periurbană , dar suferă numeroase modificări de-a lungul timpului și mai ales în ultimii 20 ani , deoarece accentul se pune pe dezvoltarea activitatilor din sectorul terțiar.

Agricultura,atât prin producția vegetală, cât și prin cea animală reprenzinta un sector important al economiei localităților din toate județele zonei periurbane . Județul Ilfov are valori ridicate ale producției agricole, atât cea vegetală cât și cea animală. Producția de legume și fructe, realizată în proporție de 90% pe exploatații agricole de mari dimensiuni, în scop comercial, înregistrează valori mult peste media națională.

Se cultivă : grâu , porumb ( bine reprezentate in Județul Ilfov); floarea soarelui și rapiță (Județul Ilfov) ;

Producția de legume , rădăcinoase și tuberculi

Se remarcă câteva zone cu o importanță deosebită : Lungulețu-Slobozia Moară-Brezoaele ; Popești-Leordeni, Mogoșoaia și Chitila ;

In ceea ce privește livezile și pepinierele pomicole, zonele cu suprafața cea mai mare sunt în Afumați, Găneasa ,orașul Pantelimon, în orașul Popești-Leordeni în Domnești (toate in Ilfov);

In ceea ce priveste suprafețele cultivate cu vii se renarca : Moara Vlăsiei, Brănești și orașul Popești-Leordeni.

In localitatile din Județul Ilfov legumele și pepenii sunt cultivati în trei tipuri de suprafețe: în câmp, în grădini pentru comercializare; în sere și solarii. Cu cele mai mari suprafețe sunt culturile cultivate în câmp, pentru toate categoriile ( legume, pepeni și căpșuni).

Foartă importantă în zona periurbană este și producția agricolă animală, dar care cunoaste o usoara scadere in ultimii ani. . se cresc bovine, porcine , pasari. Avicola Crevedia este al treilea mare actor din România din domeniul creșterii păsărilor,

importante în activitatea agricolă sunt de grupurile de producători, unități de procesare, spații de depozitare . se remarca : S.C. Grupul de Producători Cereal GAIC-KAISER ( Jilava), pentru culturi de cereale și plante oleaginoase; Cooperativa Agroecologică 2002( Vidra) pentru culturi de legume .

2.3.2.Industria

Industria se remarcă printr-o gamă variată de produse , însă cu diferențe notabile între județe, dar și între localități. Se produc anvelope, articole din cauciuc, utilaje de transport, diferite aparate pentru măsurători, confecții textile , materiale de construcții (din beton, cărămidă), băuturi alcoolice, conserve, preparate din carne , obiecte și mobilier din lemn.

Se evidențiază și industria cinematografică prin Studiourile Mediapro din orașul Buftea. Sunt cele mai mari și mai avansate studiouri din România. Sunt potrivite pentru realizarea filmelor, a serialelor de televiziune , a ședințelor foto, a videoclipurilor sau a reclamelor și dețin 19 studiouri echipate complet, 4 bazine pentru filmări subacvatice și un teren de 40 hectare .

Principalele ramuri ale industriei sunt :

• Industria extractivă – extracție pietriș, nisip, caolin , argilă în Chiajna , Bragadiru. Chitila, Popești –Leordeni

• Industria alimentară și a băuturilor – Coca Cola HBC în Voluntari ; NEDALIMENT PROD SRL RACARI 1012 – prelucrarea si conservarea cărnii de pasare

• Industria tutunului – Philip Morris din Otopeni ,

• Industria de prelucrare a lemnului – Grădinari,

• Industria de prelucrare a cauciucului și a maselor plastice

• Industria celulozei, hârtiei, cartonului și a articolelor din hârtie și carton

• Industria chimică și a fibrelor sintetice și artificiale

• Industria metalurgică

• Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal

• Industria textilă

• Industria confecțiilor de îmbrăcăminte

• Industria pielăriei și încălțămintei

2.3.3.Zona periurbana a Bucureștiului se remarca prin relații economice și comerciale independente. Dacă până în urmă cu 10 ani întreaga economia depindea de piața de desfacere bucureșteană, în prezent, pe lângă această relație se dezvoltă o serie de contacte cu parteneri din Uniunea Europeană sau din alte județe din România cu scopul eficientizării producției.

In perioada crizei economice, cel mai afectat a fost sectorul serviciilor .

CAPITOLUL AL III-LEA – Analiza componentelor spațiului destinat agrementului turistic

Agrementul poate fi definit ca fiind ansamblul mijloacelor, evenimentelor și a echipamentelor, formelor oferite de către stațiunile sau zonele turistice, ce au scopul de a asigura turistului o stare de bună dispoziție, de distracție, plăcere și odihnă, de a da senzația unei satisfacții și împliniri.

Literatura de specialitate apreciază faptul că principalul element al agrementului este reprezentat de distracție, plăcere, orice activitate turistică sau preocupare ce îl poate deconecta pe turist, se încadrează în sfera activității de agrement.

În cadrul orașelor, în ceea ce privește desfășurarea turismului în limitele spațiului urban, întâlnim diverse forme de turism, cu motivații și condiții optime de desfășurare, cum ar fi turismul cultural, comercial-expozițional, festivalier, de afaceri, de reuniuni și congrese, sau sportive.

Componentele bazei de agrement turistic

Spațiile destinate agrementului pot fi impartite în:

• închise – special amenajate cum ar fi sălile de teatru, cinema, muzee, cluburi, discoteci etc;

• în aer liber – special amenajate ca grădini publice, parcuri de distracție, stadioane, destinate în general destinderii fizice.

3.1. elemente de ordin cultural

3.1.1.Lăcașuri de cult

• Mănăstirea Comana, ctitorie a lui Vlad Țepeș , se află pe o colină , pe malul drept al râului Neajlov. De-a lungul timpului, a fost refăcută de mai multe ori ( de către Radu Șerban și Șerban Cantacuzino. ) Șerban Cantacuzino reface biserica , construiește chilii noi, repară zidul și îl înalță și adaugă foișorul de tip brâncovenesc pe latura de nord. Se mai păstrează doar biserica. În 1932, în cadrul mănăstirii a fost construit Mausoleul Eroilor căzuți în Primul Război Mondial.

. • Mănăstirea Cernica este ctitoria marelui vornic Cernica Știrbei și a soției sale, doamna Chiajna , fiind atestată documentar din anul 1608. DE-a lungul timpului este supusă mai multor restaurări . În 1781, se realizaeaza prima restaurare și se adaugă unele anexe. Este afectată de cutremurul din 1838, dar este refăcută 4 ani mai târziu de către Sfântul Calinic . În perioadă 1965-1967 este restaurat tot ansamblul mânăstiresc de către patriarhul Justinian. Important este și muzeul mănăstirii unde se află o colecție numeroasă de obiecte de artă.

• Ansamblul fostei manastiri Snagov este așezat pe un ostrov al lacului Snagov. Cea mai veche atestare documentare provine din secolul al XIV-lea, în timpul lui Mircea cel Bătrân. În jurul mănăstirii, în 1485, Vlad Țepeș construiește un zid de apărare, o închisoare pentru trădători, un tunel subacvatic, un pod. Din vechiul ansamblu, se mai păstrează azi Din vechile clădiri, astăzi se mai păstrează numai biserică cea mare, clopotnița, o fântână și o serie de ruine, ale chiliilor și ale închisorii. Biserica actuală cu hramul "Intrarea în biserică a Maicii Domnului", a fost construită în stil bizantin între 1517-1521 de Neagoe Basarab. Biserică are patru turle poligonale, acoperite cu țiglă, că și restul suprafeței bisericii și a fost pictată în 1563 de Dobromir cel Tânăr.

Foto Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului (fotografie personală, 2012)

• Mănăstirea Caldarusani se află în Satul Lipia, comună Gruiu, județul Ilfov, pe malul lacului omonim. A fost ctitorită de Matei Basarab în anul 1638. Denumirea provine de la configurația locului, care are forma unei căldări.

Foto Mănăstirea Caldarusani (, 2011)

Ansamblul este format din biserica mare care este construită în centru; chilii,turnul clopotnița, zidul de răsărit; biserica din cimitir, care se află în vestul mănăstirii. Biserica mare cu hramul Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir are o formă trilobata , o turlă pe naos și două turle pe pronaos . Se remarcă prin dimensiuni, prin decorațiile exterioare și pictura interioară. I se adaugă în 1778 un pridvor. Mănăstirea Caldarusani are o importantă colecție de obiecte bisericești și de picturi.

• Mănăstirea Țigănești este situată în județul Ilfov în Comună Ciolpani, pe malul drept al lacului Scrovistea . Istoria acesteia începe în secolul al XVII – lea odată cu zidirea mănăstirii de către călugării români de la Muntele Athos. Mănăstirea este menționată într-un document semnat de Matei Tiganescu și de verișoara lui, Paraschiva Căplescu. Inițial , au fost Schitul Țigănești și o biserică . Pe locul acestei biserici a fost construită un alt lăcaș de cult, mai încăpător, de către banul Radu Golescu. Biserica și clădirile anexe au fost restaurate , suferind și numeroase modificări asupra picturii, care a fost refăcută în 1929, în stil neobizantin de către pictorul Belizarie Gheorghe .

Foto Mănăstirea Țigănești ( sursa http://manastireatiganesti.md/ , 2012)

Pictură originală se găsește doar în pridvor. În anul 1817 ,este construită și biserica din cimitir ce are un plan trilobat și un pridvor deschis, în stil post brâncovenesc. Ansamblul monahal cuprinde și casele monahale, turnul clopotniței, clădirea muzeului, trapeză și atelierele pentru hainele preoțești.

• Biserica „Nasterea Maicii Domnului” a fostului schit Turbați se află în județul Ilfov , în Satul Silistea Snagovului, comuna Gruiu. Are un plan trilobat ,un aspect de navă la exterior fațade cu arcaturi , pereți groși și împărțită pe două nivele. Se consideră că numele acesteia provine de la harul Maicii Starețe , care putea vindeca oamenii de turbare. Se pare că aici este îngropat Constantin Cantacuzino.

• Biserică ”Sf. Nicolae” a fostului schit Balteni se află în județul Ilfov , în Satul Balteni, comună Periș și datează de la sfârșitul secolului al XVI -lea . Se remarcă prin înălțime, prin lipsă picturii, prin acoperișul din șindrilă. Are ziduri masive și un pridvor deschis, este construită din cărămidă. Biserica are un plan trilobat și este formată din pronaos, naos și altar. Catapeteasma este din lemn, cu grinzi de stejar .

• Biserica ”Sf. Eftimie” Fundenii Doamnei se află în județul Ilfov , în Satul Fundeni, comuna Dobroiesti. A fost ctitorită în 1699 de către Mihail Cantacuzino, în plan triconc, având o turlă pe naos. Sunt deosebite decorațiile exterioare, formate din ornamente cu iz oriental de tipul miniaturilor persane, realizate în stuc – vase cu flori, chiparoși, palate, mănunchiuri de crengi de lămâi. Coloanele pridvorului sunt decorate cu vită de vie.

• Mănăstirea Balamuci se află în județul Ilfov , Satul Balta Neagră, comuna Nuci.

• Mănăstirea Pasărea se află în județul Ilfov , în Comuna Brănești. A fost ctitorită în 1813 , de către Arhimandritul Timotei , starețul Mănăstirii Cernica, pe malul lacului Pustnicul.

3.1.2.Conace și palate

• Palatul Familiei Alexandru Ghica

Foto . Palatul Familiei Alexandru Ghica(Sursa http://www.ilfov.djc.ro/ ,2014 )

Este situat în județul Ilfov, Sat Caciulati, comuna Moara Vlasiei. Istoria acestuia începe cu moșia boierului Ianache Mavrodin,care va fi vândută lui Dimitrie Ghica și care va începe construcția palatului. Acesta este moștenit de Alexandru Ghica, iar în 1832 se construiește și biserica în stil neoclasic. Palatul este format din demisol , parter și etaj și are mobilier de epocă stil Ludovic al XVI – lea, care a aparținut Elenei Lupescu .Din 1924, palatul se află în proprietatea Academiei Române.

• Conacul Otetelesanu este situat în județul Ilfov,Oraș Măgurele . A fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX – lea și a fost lăsat , prin testament, Academiei Române , pentru a deveni școală de fețe. Astăzi, se află în incintă Institutului de Fizică Atomică.

• Conacul stolnicului Constantin Cantacuzino este situat în județul Ilfov, Comuna Afumați . A fost construit în a doua jumătate a secolului al XVII -lea și face parte din fostă curte a a stolnicului Constantin Cantacuzino alături de biserica și de zidul de incintă. Conacul aparține stilului românesc și are influențe gotice și renascentiste. La subsol se află pivnițele pentru vinuri, iar parterul și mansardă cuprind camerele pentru personal.

• Ansamblul Palatului Brâncovenesc

Foto Palatul Mogoșoaia (Fotografie persoanală,2015)

Cu o istorie de peste 300 de ani, Palatul Mogoșoaia este mai mult decât o simplă clădire. Palatul are o istorie unică și zbuciumată, cu unele detalii învăluite în mister. Începuturile palatului se leagă de cumpărarea moșiei de la Mogoșoaia de către Constantin Brâncoveanu și dorința acestuia de a construi aici o reședință demnă de rangul său. Nu se cunoaște data începerii lucrărilor, dar construcția se finalizează în anul 1702 . Ansamblul cuprinde

Palatul structurat pe 3 nivele și aici se află Muzeul Tradiției Aulice.

Cuhnia care este fosta bucătărie domnească și spațiu expozițional în prezent.

Turnul porții și poartă Târgoviștei, ce are o replică a grupului statuar care o reprezintă pe Zeița Minerva

Fosta Vilă d’Elchingen, azi centru de conferințe și rezidențe.

Ghețăria reprezentată de fostul depozit de gheață al palatului.

În afara curții exterioare sunt :Biserica cu hramul Sf. Gheorghe ctitorită de Constantin Brâncoveanu și finalizanta în anul 1688.

Capela Gheorghe Bibescu ce adăpostește mormintele familiei Bibescu și ale prinților Mihai și George Basarab – Brâ¢ncoveanu.

Parcul englezesc cu grădini în stil italian.

Serele N. Bibescu, astăzi utilizate pentru culturi floricole și ateliere pentru copii.

Așezat într-o curte dreptunghiulară înconjurată de ziduri , Palatul de la Mogoșoaia are un plan rectangular și este construit în stil brâncovenesc, ce preia elemente specifice arhitecturii românești,aș acum este pridvorul și le îmbină cu elemente orientale și occidentale.

• Domeniul Știrbey este situat in orasul Buftea ,la 20 de kilometri de Bucuresti.

Domnitorul Barbu Stirbey dezvolta puternic Domeniul Știrbey , mostenit de la marele vornic Stirbey, dandu-i o dimensiune industriala si comerciala. Amenajeaza parcul, construieste Palatul si Biserica, si alte obiective functionale, doar partial prezervate astazi.

Foto Palatul Știrbey ( Sursa esscirc2013.imt.ro, 2013)

Palatul este construit initial ca o cula prevăzută cu două tuneluri de ieșire în caz de primejdie. Urmașii săi au adăugat acestei clădiri încă două etaje și au modificat-o dupa stilul Tudor.

La 6 iunie 2007, Domeniul Stirbey a fost achizitionat de la mostenitorii familiei Stirbey de catre Bucharest Arena, care l-a redeschis publicului, pastrandu-i caracterul de parte a patrimoniului cultural si istoric national si totodata adaugand noi constructii .

Elemente de ordin sportiv

Datorită situării zonei periurbane în Câmpia Română, pe un teren relativ neted , cu un grad de fragmentare redus, s-au amenajat multe terenuri pentru golf și echitație.

Activitățile sportive au rol recreațional , oferind o stare de bine , de relaxare , au numeroase beneficii asupra fizicului și psihicului, ajută la reducerea stresului cauzat de problemele vieții cotidiene.

Fig . Elemente de ordin sportive din zona periurbană a Bucureștiului

Cluburi de echitație

Unele oferă serivicii complexe, precum cazare , servicii de alimentație publică , organizare diferitelor evenimente .

o Clubul de călărie și echitație EQUESTRIA 2010 este situate in localitatea Tăncăbești județul Iflov, la 17km de Bucuresti. Se pot face plimbari călăre în pădure sau la câmp ; lecții pentru toate nivelurile, care pot fi individuale sau în grup, clubul are 50 de boxe pentru cai, Șase dușuri cu apa rece si caldă, doua manejuri acoperite cu instalație de iluminat . Manejul mare detine o zzona de tribune, cu o capacitate de peste 200 de oameni si un restaurant cu o capacitate de 50-60 de persoane.

o Tărâmul Zmeilor, Centru de echitație Brănești, Judetul Ilfov. Este situat lângă Mănăstirea Pasărea, la 11 km de București si ofera cursuri de agrement pentru copii și adulți , plimbări călare, spectacole ecvestre, excursii de o zi călare, sedinte foto.

o Academia Ecvestră Mogoșoaia , situată în comuna Mogoșoaia , Județul Ilfov , la 12 km de de București . Au în ofertă creșterea, cazarea, întreținerea, antrenamentul și dresarea cailor de rasă; activități de agreement precum cursuri de echitație, tabere ecvestre , ședințe de hipo-terapie și de creștere cai de rasă , dar și practicarea sporturilor ecvestre cum ar fi sariturile peste obstacole. Atelaje, probă completă.

Foto Cursuri de echitație ( sursa www.herghelia-dulugeac.ro, 2014)

o ACS Top Class Berceni , este situat în Comuna Berceni, județul Ilfov . realizează cursuri de echitație pentru începători și avansați, pentru adulți și pentru copii ,plimbări călăre și au și pensiune pentru căi .

o Clubul Echitație Hollandia situat în Corbeanca , județul Ilfov , oferă cursuri de echitație și plimbării cu poneii.

o Cavalcada , situat la 10 minute de Pipera , este locul ideal pentru cursuri de echitație pentru începători și pentru avansați atât pentru copii,cât și pentru adulți .

o Arkadia Club este localizat în Localitatea Ciofliceni, Comuna Snagov, județul Ilfov, la 15 minute de București. Are o suprafață de 44 000 mp, iar printer serviciile oferite se remarcă : hipo-terapie , lecții de echitație , pensiune completă sau parțială pentru cai, concursuri echitație, restaurant, posibilitate de organizare a anumitor evenimente.

o Clubul de echitație Piccadilly este localizat între localitățile Saftica și Tancabesti, pe Șoseaua București – Ploiești, nr. 542 . oferă cursuri de echitație pentru începători și avansați, pensiune pentru cai, plimbări cu trăsura ,vânzare căi .

o Country Club situat în Orașul Mihăilești, județul Giurgiu , la numai 25 de minute de București . serviciile includ plimbări călăre individuale sau de grup, în satele din jur și în pădure ,oferă și hipoterapie , iar iarna -plimbari cu sania. Country Club dispune de 15 camere , două restaurante, trei terase , bază sportive și centru SPA.

o Regatul Cailor situat în Comuna Adunatii Copaceni, Satul Varlaam, județul Giurgiu este unul dintre cele mai cunoscute cluburi de echitație din România. Are o suprafață de 1100 mp, cu 38 de boxe, solaria , manej acoperit cu tribună pentru spectatori și două manejuri exterioare . oferă cursuri de echitație, pensiune pentru cai , o tavernă cu o capacitate de 100 locuri , potrivită pentru organizarea de evenimente.

o Club Insieme Grand Resort este situat în Localitatea Pitaru, comuna Potlogi, județul Dâmbovița și este locul potrivit pentru lecții de echitație pentru adulți și pentru copii. Acestea se pot îmbina cu pescuitul sportiv și alte activități în aer liber precum tenisul , fotbalul , baschetul , voleiul . este , de asemenea, o bază de tratament pentru înfrumusețare și întreținere.

o în cadrul parcului ARTHA PARK

o în cadrul parcului EDENLAND

Club golf

Golf & Country Club Bucharest este situat în comuna Zurbaua, între Chitila și Buftea , județul Ilfov. Este un club privat și cuprinde un teren profesionist de 18 parcursuri, un teren de 9 parcursuri pentru antrenament, driving range, chipping area, pitching area ,putting area. Spec-taculozitatea jocului este dată de îmbinarea obstacolelor de apă laterale și frontale, cu obstacolele de nisip.

Foto cursuri de golf (sursa http://www.golf-bucharest.ro/ , 2014)

Oferă cursuri pentru începători și avansați, dar și cursuri private , lecții pentru jucători cu handicap , cursuri de "tatonare" pentru grupuri mari sau firme , dimineți pentru doamne.

Pescuit sportiv

• Pe lacul Snagov , dar la o distanță de minim 500 metri în amonte și în aval de zona protejată .

• Baltă Caldarusani , unde se poate pescui doar ziua între orele 5:00 și 20:00

• În cadrul Parcului de Aventură Comana

• Pe lacul Cernica

Karting

Centrul internațional de karting competițional și de agrement AMCKART, construit pe o suprafață de 63.000 mp și cuprinzând o pista de exterior (1,2 km) și una de interior, iluminare nocturnă și tribună de 500 de persoane20. AMCKART este certificat de către CIK/FIA și aprobat de FNAK. Situl se află pe teritoriul comunei Tunari. Footn

Sporturi nautice

• Lacul Mogoșoaia a fost amenajat pentru practicarea diferitelor sporturi nautice și deține numeroase superlative. Aici se află Zumbaala Wake Park , primul centru de cable wake park din România. Wakeboard-ul cu sistem de cablu este ușor de utilizat, adresându-se atât profesioniștilor , cât și amatorilor. În cadrul acestuia se află și Wakeshop H2O ce vinde și închiriază echipamente necesare și Zumbaala Wakebar.

Foto sporturi extreme pe Lacul Mogoșoaia ( fotografie personală, 2015)

Pe lacul Mogoșoaia se află și primul parc de distracție acvatic de concepție Aquaglide din România. Se caracterizează prin combinarea toboganelor , a trambulinelor , a modulelor speciale pentru catapultare și a pistelor de alergare gonflabile. Se realizează cursuri de stând-up-paddle , de caiac și de sailing . Pentru adulți și pentru copii sunt și plimbările cu scuterele submersibile See Doo.

• Lacul Snagov este o zonă importantă și cu tradiție în desfășurarea sporturilor nautice. Din Snagov Parc se pot închiria șalupe, bărci cu motor , cu vâsle, echipament pentru ski nautic, vaporașe ,dar și șalupe de lux. De asemenea, agenția de turism Snagov Țur organizează anumite circuite precum Circuitul cu caiacele, cu vaporașul cu 3 trasee : Traseul Verde, care oprește și la Mănăstirea Snagov;Traseul Haiducului;Traseul Pescarilor.

Foto Activități sportive pe Lacul Snagov ( fotografie personală, 2015)

În Snagov Parc se află Marina Port & Resort , adresându-se proprietarilor de ambarcațiuni , pasionaților de camping și de petrecere a timpului liber în natură.

Pe malul lacului Snagov se găsește ARTHA PARK , care oferă plimbări pe lac, structuri de alimentație publică. Se realizează și plimbări cu Titicarul.

Water Park Otopeni se află la o distanță de 6 km de București. are o capacitate de 4000 de vizitatori și dispune de un număr mare de tobogane cu dificultăți diferite ,mini-tobogane și piscine pentru copii, 8 piscine de dimensiuni diferite , teren de tenis, de fotbal și volei pe nisip. De asemenea , au și restaurant și cafenea.

Parcuri de Aventură

• Edenland se află în orașul Balotesti, în județul Ilfov , la 20 km de București. În oferta parcului intră : 11 trasee în copaci, cu dificultăți diferite , ce dispun de sisteme de securitate ; plimbări cu bicicleta ; căsuțe în copaci ; locuri de joacă pentru copii . pasionații de senzații țări pot încerca Edenjump -un salt pendular de la 15 m; se pot iniția în tirul cu arcul ; sau pot allege paintball-ul că modalitate de petrecere a timpului liber. În cadrul parcului Edenland se poate practica airsoft-ul atât individual , cât și în grup. Airsoft-ul este un joc în cadrul căreia , jucătorii îndeplinesc anumite misiuni, utilizând echipamente specifice, replici ale armelor reale care lansează proiectile sferice non-metalice. De asemenea, se pot organiza petreceri private. Parcul se deschide pe data de 21 martie.

• Parcul de Aventură Comana se află în județul Giurgiu și are 3 trasee pentru adulți cu dificultate diferită , 6 trasee pentru copii, elemente suspendate la înălțimi diferite , o tiroliana peste lac , o cascadă de tiroliene, un perete de escaladă. Pe lângă acestea se pot practică și alte activități precum plimbări cu bicicletele , cu caiacul, cu bărci cu motor sau cu vâsle , pescuitul , tirul cu arcul , zborul cu motoparapanta, tenisul , plimbări cu trăsură până la Mănăstirea Comana, sau până la Fântână cu Nuc. În curând, se va putea practica și paint-ball , pe o suprafață de 4000 mp.

Foto Parcul de Aventură Comana ( fotografie personală, 2015)

• Phoenix Extreme Park se află în comuna Cernica, în județul Ilfov , la 15 km de București. Dispune de 9 trasee prin copaci , diferențiate în funcție de grupă de vârstă căreia i se adresează ; o tiroliana de 800 m peste lac , un spațiu de picnic, zonă de grătar. Se pot practică pescuitul sportiv și tirul cu arcul.

În zona periurbană se află numeroase resorturi , care ofertă servicii de cazare , de alimentație și servicii de agreement. Acestea dispun de terenuri de sport, piscine atât interioare , cât și exterioare , baze de tratament . Tot mai multe persoane vin aici în week-end pentru a -și petrece timpul liber . Exemple de resorturi:

• Domeniul Greaca

• Complex turistic Elisa – Belciugatele

Spațiul verde

Spațiul verde reprezintă “spațiul public caracterizat prin nelimitarea accesului sau specializat de interes comunal, spațiul pentru sport și agrement, spațiul plantat pentru protecție și păduri diferite”.

Spațiile verzi urbane au o deosebită importanță și din punct de vedere estetic, deoarece atenuează impresia de rigiditate și ariditate a oricărui mediu construit, mediu predominant în orașe. Prin valoarea amenajării lor peisagistice, spațiile verzi dau identitate așezărilor umane, constituind ”o artă accesibilă, ușor de înțeles și apropiată tuturor, pentru că folosește elemente naturale ce exercită o atracție spontană.

Sistemul spațiilor verzi urbane și periurbane este constituit din totalitatea unităților de spațiu verde existente în perimetrul urban și în zona periurbana. În opinia literaturii de specialitate, spațiul verde aflat în interiorul sau în exteriorul unei localități reprezintă o categorie funcțională din cadrul localității și nu din afara acesteia, fiind caracterizat prin existența unui cadru vegetal natural sau amenajat sau a unui cadru construit, ce cuprinde amenajări și dotări corespunzătoare unor activități culturale sportive și recreative ale populației localității.

Din punct de vedere al amplasării în raport cu localitatea, putem distinge două categorii principale de spații verzi:

• Spații verzi interioare sau intraurbane, caracterizate prin formațiunile de spații verzi cuprinse în perimetrul construibil al localității, care au funcții de ameliorare a microclimatului și de satisfacere a necesității cotidiene de recreere și destindere;

• Spații verzi exterioare perimetrului construibil sau periurbane, care constituie zonele de agreement; aici putem aminti pădurile parc și pădurile de agrement, având funcția de a asigura petrecerea în natură a timpului liber.

Din punct de vedere ecologic, spațiile verzi urbane și periurbane joacă un rol important în ceea ce privește impactul activităților umane asupra mediului înconjurător, cu o puternică funcție de epurare chimică a atmosferei, plantele consumând dioxid de carbon și eliminând oxigen.

Din relația oraș-spațiu verde-timp liber pentru recreere și agrement s-au conturat următoarele:

• Spații de recreere și agrement cotidiene ce sunt prezente în mediul urban și preferate de persoanele în vârstă și cei foarte tineri, la care se adaugă un proces variabil de populație care preferă această formă de recreere;

• Spații de recreere și agrement de sfârșit de săptămână ce sunt situate în oraș sau în apropierea centrului urban, ce oferă recreeri săptămânale, accesibilitate, posibilitate de petrecere a timpului liber în mod plăcut și nu necesită cazarea persoanelor; • Spații de recreere și agrement aflate mai departe de oraș ce necesită cazarea persoanelor.

Pe lângă faptul că spațiile verzi interurbane oferă mai multe posibilități de petrecere a timpului liber de zi cu zi sau cel de la sfârșitul săptămânii, acestea au și un beneficiu economic, impactul lor pozitiv extinzându-se și în sfera economică a orașelor. Un mediu plăcut ajută la crearea unei imagini favorabile asupra centrelor urbane și astfel poate atrage după sine și investiții și oferte de noi locuri de muncă.

De asemenea, existența spațiilor verzi urbane ce sunt bine întreținute, poate ajuta la creșterea calității locuirii.

spațiile verzi urbane pot fi clasificate și după gradul de folosință:

• Spații verzi de folosință generală, publice, cu acces nelimitat: grădinile orășenești, parcurile, grădinile botanice sau zoologice, spațiile verzi aferente căilor de circulație din oraș.

• Spații verzi de folosință specială cu acces limitat care aparțin unităților industriale, de învățământ, culturale.

Dintre principalele tipuri de spații verzi urbane putem aminti scuarurile, parcurile și grădinile.

spațiile verzi pot fi :

• cu caracter public sau de folosință generală – în această categorie intră scuarurile, grădinile, parcurile, pădurile – parc, plantațiile arterelor de circulație;

• cu caracter limitat – parcuri sportive, grădinile instituțiilor sau cele ale locuințelor;

• cu profil specializat – în această categorie intră grădinile botanice, de trandafiri, cele zoologice, pentru expoziții;

• cu funcții utilitare.

Parcurile reprezintă spații verzi autonome sau aferente unor monumente importante, ce au o suprafață de cel puțin 20 hectare și o mare complexitate funcțională. Acestea pot fi nespecializate sau specializate (parc sportiv, de distracții, expozițional). În categoria parcurilor specializate putem aminti și pe cele istorice, deținătoare de valori istorice, cu semnificație memorială sau aferente unor ansambluri sau monumente istorice.

Grădinile reprezintă unități verzi cu suprafețe cuprinse între 3 și 20 de hectare, ce au ca și caracteristică principală asigurarea recreerii locuitorilor din raza de deservire. Acestea sunt integrate în spațiul locuirii, în cvartalele de locuințe, au utilizare zilnică.

Principalaele parcuri din zona periurbană sunt :

• Parcul Mogoșoaia

• Parcul Snagov

• Parcul Natural Comana

• Parc Dendrologic Chitila

Structuri de primire turistică

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare

Fig. Tipuri de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare

Analizând harta structurilor de cazare existente în zona periurbană a Bucureștiului, se remarcă un număr ridicat de pensiuni turistice și de hoteluri, o pensiune agroturistică, 5 hosteluri, 3 bungalowuri, 2 popasuri turistice, 2 cabane, moteluri, hosteluri , vile, apartamente și camere de închiriat. Motelurile și hostelurile sunt poziționate în apropierea principalelor drumuri naționale sau județene, iar în localitățile din jurul capitalei (Chiajna, Bragadiru, Voluntari), acestea se găsesc pe Șoseaua de Centură a capitalei. Se observă câteva zone de concentrare a unităților de cazare, fie legate de o infrastructură de transport dezvoltată, așa cum este cazul orașului Otopeni, unde se află principalul aeroport al țării, sau de potențialul turistic al localității , de exemplu –Snagov, Mogoșoaia, Buftea, Comana. în ceea ce privește categoriile de confort, predomină unitățile de cazare de 3 stele , urmate de cele de 2 și de 4 stele. 5 stele : 2 pensiuni turistice , una în Comana și una în Snagov, pensiunea agroturistică, un hotel în Snagov și o vila în Voluntari.

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică

Fig. tipuri de structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică

Unitățile de alimentație publică sunt mai reduse că număr și sunt localizate în aceleași zone că și unitățile de cazare . Predomină restaurantele clasice, urmate de barurile de zi. În zona periurbană există doar 2 restaurante cu specific românesc( ambele în Voluntari), 2 crame, 5 fast-food, 2 grădini de vara în Snagov, 1 pizzerie, 1 cofetărie , 1 disco bar și un 1 snack bar, ambele în Snagov . multe din unitățile de alimentație publică se află în cadrul structurilor de cazare. Sunt numeroase unitățile de alimentație de 3 stele , urmate , că și cazul unităților de cazare , de cele 2 și 4 stele. Există 3 unități de 5 stele, situate în Snagov.

3.1. Păreri asupra agrementului turistic în zona periurbană a Bucureștiului

Pentru a analiza părerea asupra agrementului turistic din zona periurbană , am aplicat un chestionar pe un eșantion de 100 de persoane, 50 în Snagov și 50 în Mogoșoaia. Am ales aceste două locații deoarece, sunt reprezentative pentru organizarea spațiului destinat agrementului in zona periurbană și sunt unele dintre cele mai frecventate locații pentru petrecerea timpului liber. Am atașat în anexă tabelul centralizator și chestionarul.

La întrebarea : unde vă petreceți timpul liber” , 60 % din cei intervievați în Mogoșoaia își petrec timpul liber în București și 40 % în afara Bucureștiului, în timp ce ,în cadrul celor intervievați în Snagov , predomină cei care își petrec timpul în afara Bucureștiului ( 52 %).

În legătură cu formele de relaxare preferate, parcul și alte forme ( mall, mers la film ) se află la egalitate , fiecare cu câte 32 % , urmate de spectacole-7% , ștranduri-6% ,muzee-5%, la persoanele chestionate la Mogoșoaia. la Snagov , forma preferată de relaxare este parcul cu 42 % , iar apoi alte forme – 34 %, spectacole -12 %, muzee- 8 %, ștranduri – 4%.

În urma interpretării chestionarului realizat la Mogoșoaia , am constatat că cea mai potrivită zi este duminică – 48 % ,urmată de sâmbătă – 32 % , altă zi -20%. În urmă interpretării chestionarului realizat în Snagov, tot duminică este considerată cea mai potrivită zi de mai mult de jumătate din persoane(52 % ), în timp ce, sâmbătă și altă zi se află la egalitate ,fiecare cu câte 24 %. Altă zi – a fost o variantă aleasă predominant de persoanele ce locuiesc în apropiere.

Jumătate din intervievați consideră satisfăcătoare posibilitățile de agrement oferite de Mogoșoaia, 34 % le consideră bune și numai 16 % le consideră foarte bune. Situația este total diferită la Snagov, unde 40 % din intervievați consideră bune posibilitățile de agrement oferite de Snagov, 38 % – foarte bune și 22 % -satisfăcătoare.

La întrebarea : Cât anume din veniturile dumneavoastră alocați pentru concedii și agrement, 38 % din numărul celor chestionați în Mogoșoaia ,nu pot să aprecieze, 28 % alocă mult concediilor și agrementului, 18 % puțin și 16 % foarte puțin. 38 % din persoanele chestionate în Snagov alocă mult din venit concediilor și agrementului, 24 % -nu pot să aprecieze, 22 % -puțin, 18 %-foarte puțin. Se observă că persoanele care vin în Snagov, alocă mai mulți bani concediilor și agrementului.

Jumătate din cei intervievați atât în Mogoșoaia, cât și în Snagov, vin frecvent aici, fiind însă diferite procentele ( 64 % la Mogoșoaia și 56 % la Snagov) datorită accesibilității mai bune pe care o are comuna Mogoșoaia.

Mai mult de jumătate din cei intervievați în Mogoșoaia nu frecventează și alte zone din apropierea Bucureștiului, în timp ce , mai mult de jumătate din persoanele chestionate în Snagov merg și în alte zone din apropierea Bucureștiului. Prin opțiunile acestora se află : Mogoșoaia, Chiajna, Comana, Greaca.

Analizând graficele , se observă faptul că aproape jumătate din persoanele care vin atât în Snagov , cât și în Mogoșoaia vin aici datorită amenajării, care corespunde cerințelor legate de modalitățile de petrecere a timpului liber. Pe locul doi că motivație, se află accesibilitatea pentru Mogoșoaia (36 % ) , aici venind mai ales persoane din orașele vecine ( Chitila, Buftea , București), iar pentru Snagov -curiozitatea( 36 %).

Atât în Mogoșoaia, cât și în Snagov , predomină ca modalitate de deplasare , autoturismul personal, însă cu un procent mult mai mare pentru Snagov ( 64%) . până la Mogoșoaia , persoanele se deplasează , în mod egal, fie pe jos, fie cu transportul în comun, în timp ce până la Snagov , doar 10% vin pe jos, iar restul utilizează mijloacele de transport în comun. Aceste diferențe în modul de deplasare sunt determinate de accesibilitatea diferită a celor două comune. În Mogoșoaia se ajunge mult mai ușor datorită existenței atât a unei linii preorășenești, care face legătura între București și Mogoșoaia, cât și a unor linii de transport private , în timp ce , în Snagov se poate ajunge doar cu un maxi taxi , ce pleacă o dată la o jumătate de oră , de la Piața Presei.

În ceea ce privește durata deplasării, pentru ambele comune, predomină o jumătate de oră, urmată de o oră -30 % , în timp ce peste o oră are un procent mult mai mare în cazul Snagovului, deoarece se află mai departe de centrul capitalei și necesită schmbarea mai multor mijloace de transport în comun.

În ambele locații , intervievații au considerat că seara este cea mai potrivită perioadă a zilei pentru recreere și agrement , urmată de prânz ( 40% – Mogoșoaia, 30% – Snagov) și de dimineața cu cele mai mici procente ( 18%- Mogoșoaia, 16 % -Snagov). În general, seara a fost aleasă de persoanele mai tinere, iar prânzul și dimineața de familii cu unul sau mai mulți copii.

Situația este diferită în ceea ce privește părerea asupra amenajării actuale. Doar 24% dintre subiecți consideră că Mogoșoaia are o amenajare foarte bună, în timp ce jumătate dintre subiecți apreciază amenajarea Snagovului că fiind foarte bună . 44% cred că amenajarea din Mogoșoaia este mediocră și 32 % că este slabă. La Snagov , 32% dintre subiecți consideră amenajarea că fiind mediocră și doar 16% că fiind slabă.

Atât în Mogoșoaia cât și în Snagov , cele mai multe persoane sunt atrase de agrement ( 48 % -Mogoșoaia, 44% – Snagov ), mai ales de amenajările celor 2 lacuri ( parc acvatic, hidrobiciclete, bărci, vaporașe, circuite specifice pe lacul Snagov) , de Parcul Mogoșoaia, de Parcul Snagov, de Artha Park Snagov. 32 % sunt atrași de alimentația publică ( baruri, restaurante , grădini de vară).

Atât în cazul Mogosoaiei , cât și în cazul Snagovului este considerată necesară realizarea unor noi amenajări ( 60 % -Mogoșoaia, 48 % -Snagov). 16% -Mogoșoaia și 28 % -Snagov, cred că amenajarea actuală este suficientă, iar restul de 24% nu pot să aprecieze.

CONCLUZII

În urma analizării condițiilor naturale , a evoluției teritoriului și a organizării spațiului destinat agrementului, au fost reliefate punctele țări și punctele slabe ale zonei periurbane a Bucureștiului. Punctele tari sunt date de condițiile naturale ( relief, climă hidrografie) favorabile dezvoltării turismului în orice sezon, dar și a unor tipuri de turism. De exemplu, relieful aproape plat, fără denivelări a permis dezvoltarea terenurilor de golf și a celor de echitație, lacurile au fost amenajate pentru agrement ( lacul Mogoșoaia, lacul Snagov), vegetația atrage pasionații de natură. De asemenea, un alt punct forte al zonei periurbane îl constituie diversitatea elementelor de ordin cultural, sportiv, distractiv. Sunt numeroase mânăstiri și biserici, conace, palate, dar și baze sportive, parcuri de aventură .

Punctele slabe ale zonei periurbane sunt date de starea de degradare accentuată a anumitor drumuri, de lipsa unor mijloace de transport în comun care să lege Bucureștiul de anumite localități, sau între localități.

Sunt necesare lucrări de reabilitare a drumurilor , o promovare mai bună a zonei periurbane și nu în ultimul rând , o nouă delimitare a zonei și o analiză aprofundată a acesteia.

Bibliografie

Băltărețu Andreea-Mihaela (2013), Amenajarea turistică a teritoriului, editura Universitară București

Iordan I. (1970), Zona periurbană a Bucureștilor, Editura

Pompei C.(2007) Amenajarea teritoriilor periurbane , Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca

ANEXE

CHESTIONAR

1. Unde vă petreceți timpul liber săptămânal?

a) În București; b) În afara Bucureștiului

2. Ce forme de relaxare preferați?

a) Parc; b) Muzeu; c) Spectacole; d) Ștranduri; e) Altele.

3. Care este ziua cea mai potrivită?

a) Sâmbătă; b) Duminică; c) Altele.

4. Cum apreciați posibilitățile de agrement oferite de Snagov / Mogosoaia?

a) Foarte bune; b) Bune; c) Satisfăcătoare.

5. Cât anume din veniturile dumneavoastră alocați pentru concedii și agrement?

a) Foarte puțin; b) Puțin; c) Mult; d) Nu știu/Nu pot să apreciez.

6. Veniți frecvent în Snagov / Mogoșoaia?

a) Da; b) Nu.

7. Mergeți și în alte zone din apropierea Bucureștiului?

a) da , B) nu

care :

a) Snagov / Mogoșoaia b) Buftea c)Căldărușani d)alte zone

8. De ce ați ales Snagov / Mogoșoaia?

a) Este mai accesibil față de locuință; b) corespunde cerințelor legate de modalitățile de petrecere a timpului liber. C) pentru a vedea cum e

9. Cu ce vă deplasați până aici?

a) Pe jos; b) mijloace de transport în comun; c) autoturism personal.

10. Care este durata deplasării?

a) 0.5 h; b) 1 h; c) peste 1 h.

11. Care parte a zilei este cea mai potrivită?

a) Dimineața; b) prânz; c) seara.

12. Cum apreciați amenajarea actuală?

a) Foarte bună; b) mediocră; c) slabă.

13. Dintre amenajările existente care vă atrage sau pe care o apreciați în mod deosebit?

a) Agrement; b) alimentație publică; c) niciuna.

14. Considerați necesară realizarea unor noi amenajări sau dotări?

a) Da; b) nu; c) nu știu/nu pot să apreciez.

15. Din ce domeniu ar trebui realizate noi dotări sau manifestări?

a) Cultural; b) sportiv; c) distractiv; d) commercial e) nu știu/nu pot să apreciez

Bibliografie

Băltărețu Andreea-Mihaela (2013), Amenajarea turistică a teritoriului, editura Universitară București

Iordan I. (1970), Zona periurbană a Bucureștilor, Editura

Pompei C.(2007) Amenajarea teritoriilor periurbane , Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca

ANEXE

CHESTIONAR

1. Unde vă petreceți timpul liber săptămânal?

a) În București; b) În afara Bucureștiului

2. Ce forme de relaxare preferați?

a) Parc; b) Muzeu; c) Spectacole; d) Ștranduri; e) Altele.

3. Care este ziua cea mai potrivită?

a) Sâmbătă; b) Duminică; c) Altele.

4. Cum apreciați posibilitățile de agrement oferite de Snagov / Mogosoaia?

a) Foarte bune; b) Bune; c) Satisfăcătoare.

5. Cât anume din veniturile dumneavoastră alocați pentru concedii și agrement?

a) Foarte puțin; b) Puțin; c) Mult; d) Nu știu/Nu pot să apreciez.

6. Veniți frecvent în Snagov / Mogoșoaia?

a) Da; b) Nu.

7. Mergeți și în alte zone din apropierea Bucureștiului?

a) da , B) nu

care :

a) Snagov / Mogoșoaia b) Buftea c)Căldărușani d)alte zone

8. De ce ați ales Snagov / Mogoșoaia?

a) Este mai accesibil față de locuință; b) corespunde cerințelor legate de modalitățile de petrecere a timpului liber. C) pentru a vedea cum e

9. Cu ce vă deplasați până aici?

a) Pe jos; b) mijloace de transport în comun; c) autoturism personal.

10. Care este durata deplasării?

a) 0.5 h; b) 1 h; c) peste 1 h.

11. Care parte a zilei este cea mai potrivită?

a) Dimineața; b) prânz; c) seara.

12. Cum apreciați amenajarea actuală?

a) Foarte bună; b) mediocră; c) slabă.

13. Dintre amenajările existente care vă atrage sau pe care o apreciați în mod deosebit?

a) Agrement; b) alimentație publică; c) niciuna.

14. Considerați necesară realizarea unor noi amenajări sau dotări?

a) Da; b) nu; c) nu știu/nu pot să apreciez.

15. Din ce domeniu ar trebui realizate noi dotări sau manifestări?

a) Cultural; b) sportiv; c) distractiv; d) commercial e) nu știu/nu pot să apreciez