Organizarea Si Exercitarea Controlului Fiscal din Romania

CUPRINS

INTRODUCERE

CAP. I

1.Conceptul de inspectie fiscala. Contribuabilul si organul de inspectie

fiscala

1.1. Obiectul, rolul, funcțiile și formele inspectiei fiscale

1.2. Procedee, tehnici și instrumente de inspecție fiscală

1.3. Modalități de efectuare și finalizare a inspecției fiscale

CAP. II

2.Metodologia efectuarii inspectiei fiscale

2.1. Principii generale de efectuare a inspecției fiscale

2.2. Înștiințarea contribuabilului

2.3. Pregătirea inspecției fiscale

2.4. Desfășurarea inspecției fiscale

2.5. Finalizarea inspectiei fiscale

2.6. Controlul declaratiei de impozite si taxe

CAP. III

STUDIU DE CAZ : Inspectia Fiscala CAR SRL Pitesti

CONCLUZII

Bibliografie

INTRODUCERE

Fiscalitatea trebuie privită ca fiind, într-adevăr, un atribut al statului suveran, dar ea trebuie să ia în considerare și voința și elementul de consimțire la impozit din partea contribuabilului. Numai armonizând aceste două laturi atât în perioada premergătoare instituirii sau măririi unui impozit, cât mai ales în faza de percepere și gestionare a impozitului se vor crea garanții pentru un randament ridicat și de durată al fiscalității și pentru limitarea evaziunii fiscale.

Fiscalitatea este indubitabil necesară. Nimeni, până acum nu a putut înlocui, acest mijloc de finanțare și de susținere a statului, oricare au fost tipurile acestuia din urmă surprinse de analiza politică. S-a dovedit, astfel, că impozitul este un rău necesar. Un rău necesar cu atât mai evident, cu cât impozitului nu i s-au găsit virtuți intervenționiste în mediul economic de către analiza keynesistă și post-keynesistă.

Datorită acestor virtuți, dar mai ales necesităților tot mai mari de finanțare reclamate de puterile publice, presiunea fiscală suportată de contribuabilii naționali a cunoscut în decursul timpului nivele tot mai ridicate, fără a părea că ar fi posibil să se stabilească cu precizie limita maximă până unde poate merge aceasta.

Pericolele care pot afecta, în general, economia datorate unei presiuni fiscale excesive au fost semnalate și analizate de mulți specialiști care au consacrat studii acestui fenomen. Ele pot fi incluse în trei mari grupe:

pericole sociale manifestate prin tulburări sociale și revolte fiscale;

pericole economico-sociale: evaziunea și frauda fiscală, corupția;

pericole economice: inhibarea dorinței de a muncii, înclinației spre economisire și investire.

Prin trecerea la un nou tip de economie, nu i-a fost deloc greu agentului economic român să-și adapteze comportamentul, astfel încât, beneficiind de blândețea și lacunele legii, evaziunea fiscală să devină în dese cazuri o manieră curentă de lucru față de fiscalitatea care încerca să-l atingă. Fără îndoială că nici românul nu putea și nu poate face excepție de la „înclinația” spre evaziune, din moment ce contribuabili ai unor țări considerate a avea un bun civism fiscal, nu ezită, cât au posibilitatea, să realizeze o evaziune ori o fraudă fiscală.

Alarmarea opiniei publice românești de acest nou fenomen economico-social, apărut pe scena românească după cincizeci de ani de civism fiscal aproape perfect, în lipsa, însă, cvasitotală a impozitului în finanțele publice (socialiste), s-a datorat, în principal apariției unui nou flagel, cel al evaziunii fiscale, care lovea societatea românească aflată nu numai la o cotitură istorică în existența ei, ci și într-o profundă criză economică.

CAPITOLUL I

1. Conceptul de Inspectie Fiscala

1.1. Obiectul, rolul, functiile si formele inspectiei fiscal

Nevoia sporită de resurse financiare publice la dispoziția statului face ca acesta să introducă o gama variată de impozite și taxe greu de gestionat de agenții economici sau altfel spus de către contribuabili.

Odată cu dezvoltarea afacerilor, fiecare operație este generatoare de un element fiscal. Impozitele și taxele fiscale penetrează tot ce este act de comerț, acumulare și distribuire de resurse, precum și intersecția între întreprindere și mediu economic-social.

Existența unei fiscalități a întreprinderii generează necesitatea creării unui sistem informațional care să gestioneze mulțimea regulilor fiscale privind obiectul

impunerii, baza de calcul, cota de impozitare, termenul de plată, facilitățile și penalitățile fiscale. Un asemenea sistem trebuie să aibă un caracter preventiv și asiguratoriu privind drepturile și obligațiile fiscale, precum și sancțiunile în cazul neregulilor.

Inspecția fiscală are ca obiect verificarea bazelor de impunere, a legalității și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor de către contribuabili, respectării prevederilor legislației fiscale și contabile, stabilirea diferențelor obligațiilor de plată, precum și a accesoriilor aferente acestora.

Potrivit legii, inspecția fiscală se exercită asupra tuturor persoanelor, indiferent de forma lor de organizare, care au obligații de stabilire, reținere și plată a impozitelor și taxelor și a altor obligații fiscale prevăzute de lege.

Inspecția fiscală se exercită nemijlocit și neîngrădit prin Agenția Națională de Administrare Fiscală. În cadrul acesteia Direcția generală de inspecție fiscală are competență de inspecție fiscală pe întreg teritoriul țării, și se exercită de către organele de inspecție fiscală. Acestea, pentru a-și îndeplini atribuțiile, vor proceda la :

examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al contribuabilului ;

verificarea concordanței dintre datele din declarațiile fiscale cu cele din evidența contabilă a contribuabilului ;

discutarea constatărilor și solicitarea de explicații scrise de la reprezentanții legali ai contribuabililor sau împuterniciții acestora , după caz ;

solicitarea de informații de la terți ;

stabilirea de diferențe de obligații fiscale de plată ;

verificarea locurilor unde se realizează activități generatoare de venituri impozabile ;

dispunerea măsurilor asiguratorii în condițiile legii;

efectuarea de investigații fiscale ;

aplicarea de sancțiuni potrivit prevederilor legale.

Contribuabilii sunt obligați să declare cu sinceritate la termenele legale veniturile realizate, bunurile mobile și imobile aflate în proprietate sau obținute cu orice titlu legal, precum și alte valori care generează titluri de creanță fiscală. Când legea nu prevede obligația de depunere a declarației de impunere, contribuabilii răspund de calcularea corectă a obligațiilor fiscale, in condițiile prevăzute de lege. De asemenea, contribuabili sunt obligați să evidențieze veniturile realizate și cheltuielile efectuate din activitățile desfășurate, prin întocmirea registrelor sau a oricăror documente prevăzute de lege.

În vederea controlului modului de îndeplinire a obligațiilor fiscale, organele de inspecție fiscală au dreptul să solicite de la contribuabili orice informații,

explicații sau justificări în legătură cu declarațiile sau orice alte documente depuse de către aceștia.

Inspecția fiscală se desfășoară, de regulă, în timpul programului de lucru al contribuabilului. Inspecția fiscală se poate desfășura și în afara programului de lucru al contribuabilului, cu acordul scris al acestuia și cu aprobarea conducătorului organului fiscal. În toate cazurile, indiferent dacă contribuabilul a fost sau nu înștiințat în prealabil asupra inspecției, organul fiscal are obligația să prezinte contribuabilului legitimația de inspecție și ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de control. Începerea inspecției fiscale trebuie consemnată în registrul unic de control.

Contribuabilul trebuie să pună la dispoziția organelor fiscale un spațiu adecvat, precum și logistica necesară desfășurării inspecției fiscale. Dacă contribuabilul nu poate asigura un spațiu de lucru adecvat inspecției, atunci organele de inspecție propun în scris în vederea aprobării, la începerea acțiunii, conducătorului organului de inspecție fiscală alt loc de desfășurare a inspecției. Decizia conducătorului organului fiscal cu privire la locul desfășurării inspecției fiscale se transmite și contribuabilului printr-o adresă, înregistrată la acesta. Inspecția fiscală poate avea loc la domiciliul administratorului sau asociatului numai în cazul când :

locuința contribuabilului este utilizată pentru obținerea de venituri ;

activitatea impozabilă se desfășoară la domiciliul contribuabilului.

Contribuabilul, pe întreaga durată a inspecției fiscale, poate beneficia de asistență de specialitate sau juridică.

Funcționarii publici din cadrul organului fiscal, inclusiv persoanele care nu mai dețin aceasta calitate, sunt obligați, în condițiile legii, să păstreze secretul asupra informațiilor pe care le dețin ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu. Totuși, informațiile referitoare la impozite, taxe și alte obligații fiscale ale plătitorilor pot fi transmise numai :

autorităților publice, în scopul îndeplinirii obligațiilor prevăzute de lege ;

autorităților fiscale ale altor țări, în condiții de reciprocitate, în baza unor convenții ;

autorităților judiciare competente, potrivit legii.

Autoritatea care primește informații fiscale este obligată să păstreze secretul asupra informațiilor primite. Nerespectarea obligației de păstrare a secretului fiscal atrage răspunderea potrivit legii. Pe parcursul desfășurării inspecției , organului fiscal îi este permis să ia sau să facă copii după oricare documente sau înregistrare contabilă, precum și să rețina orice document sau element material care poate constitui o probă sau o dovadă în determinarea obligațiilor fiscale ale contribuabilului.

În scopul desfășurării inspecției în condiții optime, contribuabilul are obligația să colaboreze la constatarea stărilor de fapt fiscale. Acesta este obligat să dea informații, să prezinte la locul de desfășurare a inspecției fiscale toate documentele, precum și orice alte date necesare clarificării situațiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal. La începerea inspecției fiscale, contribuabilul

va fi informat că poate numi persoane care să dea informații. Dacă informațiile contribuabilului sau cele ale persoanei numite de acesta sunt insuficiente, atunci inspectorul fiscal se poate adresa și altor persoane pentru obținerea de informații.

1.2. Procedee,tehnici si instrumente de inspectie fiscala

Aparatul fiscal, ca parte componentă a sistemului fiscal, își realizează funcțiile de dimensionare, așezare, urmărire și încasare a impozitelor și taxelor, prin inspecția fiscală. Felul cum este organizată inspecția fiscală, procedeele, tehnicile și modalitățile aplicate diferă de la un sistem la altul, de la o etapă la alta de evoluție a economiei de piața în funcție de politicile financiare și fiscale.

Inspecția fiscală se exercită nemijlocit și neîngrădit prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, iar la nivel teritorial de către Direcția generală de inspecție fiscală , prin organele de inspecție fiscală.

Inspecția fiscală, indiferent de cine este realizată presupune realizarea unor reguli unitare de acțiune și adaptare a unor procedee, tehnici, și modalitatea sau instrumentele de control specifice, care rămân general valabile.

Formele de inspecție fiscală sunt :

inspecția fiscală generală

inspecția fiscală parțială

inspecția fiscală este generală atunci când are ca obiect verificarea în totalitate a situației fiscale a contribuabilului în legătura cu toate obligațiile fiscale și sunt în competența organului de inspecție fiscală.

inspecția fiscală este parțială atunci când are ca obiect verificarea uneia sau mai multor obligații fiscale și sunt în competența organului de inspecție fiscală.

Inspecția fiscală parțială se realizează, de regulă, atunci când :

a). este prevăzută în acte normative ;

b). se realizează o acțiune de regularizare a unor obligații fiscale ;

c).este dispusă prizată presupune realizarea unor reguli unitare de acțiune și adaptare a unor procedee, tehnici, și modalitatea sau instrumentele de control specifice, care rămân general valabile.

Formele de inspecție fiscală sunt :

inspecția fiscală generală

inspecția fiscală parțială

inspecția fiscală este generală atunci când are ca obiect verificarea în totalitate a situației fiscale a contribuabilului în legătura cu toate obligațiile fiscale și sunt în competența organului de inspecție fiscală.

inspecția fiscală este parțială atunci când are ca obiect verificarea uneia sau mai multor obligații fiscale și sunt în competența organului de inspecție fiscală.

Inspecția fiscală parțială se realizează, de regulă, atunci când :

a). este prevăzută în acte normative ;

b). se realizează o acțiune de regularizare a unor obligații fiscale ;

c).este dispusă prin decizia de reverificare urmare a soluționării contestației ;

d). se solicită, de către unele instituții abilitate ale statului, clarificarea unor aspecte privind situația fiscală a contribuabilului

e). exista solicitări fundamentate, aprobate de conducătorul organului de inspecție fiscală

În realizarea atribuțiilor inspecția fiscala poate aplica următoarele proceduri de control :

a). controlul prin sondaj, care constă în activitatea de verificare selectivă a documentelor și operațiunilor semnificative în care sunt reflectate, modul de calcul, de evidențiere și de plată a obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat;

b). controlul inopinat, care constă în activitatea de verificare faptică și documentară, în principal, ca urmare a unei sesizări cu privire la existența unor fapte de încălcare a legislației fiscale, fără anunțarea în prealabil a contribuabilului;

c). controlul încrucișat, care constă în verificarea documentelor și operațiunilor impozabile ale contribuabilului în corelație cu cele deținute de alte persoane.

Utilizarea procedeelor de control se poate face individual sau combinat în funcție de scopul, obiectivele, complexitatea, dificultățile, specificul și perioada inspecției fiscale.

Controlul prin sondaj implică verificarea parțială a unor operațiuni sau perioade semnificative. Atunci când la un control prin sondaj se constată fapte ce ar putea întruni elemente constitutive ale unor infracțiuni, verificarea se va extinde asupra tuturor documentelor și operațiunilor relevante pentru faptele constatate.

Controlul inopinat implică verificarea faptică și documentară, fără înștiințarea deținătorului incintei, depozitului, localului, mijlocului de transport, ori în orice alt loc unde se produc, depozitează sau se transportă mărfuri sau se prestează servicii, cu scopul surprinderii fenomenului în desfășurare sau atunci când există informații, sesizări cu privire la derularea unor operațiuni ce pot întruni elemente de evaziune fiscală.

Controlul încrucișat implică verificarea conformității datelor existente la un contribuabil prin compararea lor cu informațiile, elementele și/sau evidențele deținute de alte organe fiscale, clienți, furnizori, organe vamale, alte instituții sau persoane fizice și juridice.

1.3. Modalitati de efectuare si finalizare a inspectiei fiscale

Orice plătitor, persoană juridică, care potrivit legii are obligația să efectueze calculul impozitului, trebuie să întocmească și să depună declarații sau deconturi, denumite declarații fiscale, la termenele stabilite prin Codul Fiscal.

Inspecția fiscală se poate efectua asupra declarațiilor și celorlalte acte depuse de contribuabil în scopul obținerii unor deduceri, restituiri, rambursări sau în alte scopuri, fără deplasarea organului de inspecție fiscală la sediul sau la domiciliul acestuia. În acest caz, organul de inspecție poate solicita contribuabilului orice informație, justificare sau clasificare referitoare la declarațiile sau documentele depuse, printr-o scrisoare sau prin convocarea acestuia la sediul unității fiscale. Scrisoarea sau adresa de convocare trebuie să cuprindă în mod obligatoriu termenul până la care contribuabilul să transmită răspunsul, respectiv data la care să se prezinte la unitatea fiscală, precum și problemele care se vor discuta cu ocazia întrevederii.

Inspecția fiscală la sediu sau la domiciliul contribuabilului se desfășoară în principal pe baza înregistrărilor și evidențelor contabile pentru contribuabilii care, potrivit legii, sunt obligați să țină astfel de evidențe a documentelor primare, care au stat la baza acestor înregistrări sau pe baza documentelor legale sau a constatărilor faptice privind deținerea de bunuri sau desfășurarea de activități supuse impozitării.

Inspecția fiscală se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit sau taxă și pentru fiecare perioadă supusă impozitării. Prin excepție, conducătorul inspecției fiscale competent poate decide reverificarea unei anumite perioade dacă, de la data încheierii inspecției fiscale și până la data împlinirii termenului de prescripție, apar

date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuării verificărilor sau erorilor de calcul care influențează rezultatele acestora.

Rezultatul inspecției fiscale va fi consemnat într-un raport scris, în care se vor prezenta constatările inspecției, din punct de vedere faptic și legal. Dacă, ca urmare a inspecției, se modifică baza de impunere, raportul întocmit va sta la baza emiterii deciziei de impunere. În cazul în care baza de impunere nu se modifică, acest fapt va fi comunicat în scris contribuabilului.

Rezultatul inspecției fiscale va fi consemnat într-unul din următoarele acte : proces-verbal sau raport de inspecție fiscală, după caz.

Procesul-verbal este un act bilateral și se încheie :

a). cu ocazia constatării de fapte ce ar putea întruni elemente constitutive ale unor infracțiuni, în condițiile prevăzute de legea penala ;

b). cu ocazia inspecțiilor fiscale efectuate la solicitarea autorităților publice ;

c). cu ocazia inspecțiilor fiscale realizate prin control inopinat.

Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină și la sfârșit de cel care-l încheie, de persoanele la care se referă, precum și de martori, când există. Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuză să semneze se face mențiune despre aceasta.

Raportul de inspecție fiscală se încheie în toate cazurile, cu excepția celor menționate mai sus și este un act unilateral. Acesta va cuprinde obligatoriu următoarele :

a). datele de identificare ale contribuabilului ;

b). numele/prenumele, funcția organelor de inspecție fiscală ;

c). perioadele supuse controlului pe fiecare obligație fiscală ;

d).perioada în care s-a efectuat inspecția fiscală ;

e). fundamentarea de drept și de fapt a constatărilor;

f). sinteza rezultatelor inspecției fiscale pe fiecare obligație fiscala și an fiscal ;

g). date privind discuția finală și punctul de vedere al contribuabilului cu privire la constatările inspecției ;

h). măsurile propuse de inspector pentru remedierea deficiențelor constatate și intrarea în legalitate ;

i). persoanele răspunzătoare pentru abaterile constatate și sancțiunile contravenționale aplicate.

Raportul de inspecție fiscală se semnează de către organele de inspecție fiscală și se avizează de șeful de serviciu. După aprobarea conducătorului de inspecție fiscală, raportul se trimite unității fiscale unde este arondat contribuabilul pentru emiterea deciziei de impunere. Modelul și conținutul raportului privind rezultatul inspecției fiscale se va aproba prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Pentru inspecțiile fiscale în care se constată fapte ce ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, se va face plângere penală, în temeiul prevederilor din Codul de procedură penală, care se va înainta organelor competente împreună cu procesul verbal. Data comunicării către contribuabil a procesului verbal este data

semnării acestuia de către administrator sau reprezentantul său legal. În cazul în care administratorul sau reprezentantul legal al contribuabilului refuză semnarea procesului verbal, un exemplar al acestuia va fi comunicat contribuabilului.

Împotriva actelor administrative fiscale și împotriva titlului de creanța fiscală se poate formula contestație potrivit legii. Contestația se formulează în scris și va cuprinde :

datele de identificare a contestatorului ;

obiectul contestației;

motivele de fapt și de drept;

dovezile pe care se întemeiază ;

semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia, precum și ștampila în cazul persoanelor juridice.

Dovada calității de împuternicit a contestatorului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii. Contestația se depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii. Contestația poate fi retrasă de contestator până la soluționarea acesteia. Organul de soluționare competent va comunica contestatorului decizia prin care se ia act de renunțare la contestație. Prin retragerea contestației nu se pierde dreptul de a se înainta o noua contestație în interiorul termenului general de depunere a acesteia. În soluționarea contestației, organul competent se pronunță prin decizie care este definitivă în sistemul căilor administrative de atac. Organul competent va verifica motivele de fapt și de drept care au stat la baza actului administrativ fiscal. Analiza contestației se face în raport de susținerile părților, de dispozițiile legale invocate de acestea și de documentele existente la dosarul cauzei. Soluționarea contestației se face în limitele sesizării.

CAPITOLUL II

2. Metodologia efectuarii inspectiei fiscale

2.1. Principii generale de efectuare a Inspectiei Fiscale

Inspecția fiscală cuprinde ansamblul activităților care au ca scop verificarea sincerității declarațiilor, precum și verificarea corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor fiscale de către contribuabili.

Sunt supuși inspecției fiscale contribuabilii persoane fizice și juridice, române și străine, precum și asociațiile fără personalitate juridică, cărora le revin obligații fiscale.

Obligațiile fiscale cuprind:

obligația de declarare a bunurilor, a veniturilor impozabile, sau după caz, a impozitelor datorate;

obligația de calculare, de înregistrare în evidențele contabile și de plată la termenele legale a impozitelor;

obligația de calculare, de înregistrare în evidențele contabile și de plată la termenele legale a impozitelor care se realizează prin stopaj la sursă;

orice alte obligații care revin contribuabililor în aplicarea și executarea legilor fiscale.

Angajații inspecției fiscale îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

Organizarea, competența teritorială și atribuțiile organelor de inspecție fiscală se aprobă de către ministrul finanțelor și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

În ceea ce privește relația controlor – controlat, legea stabilește cu claritate drepturile pe care le au organele de inspecție fiscală în exercitarea atribuțiilor lor, obligațiile conducerilor și salariații unităților controlate, precum și sancțiunile care se pot aplica în cazul nerespectării acestor obligații.

În exercitarea atribuțiilor ce le revin, organele de inspecție fiscală au dreptul:

să examineze orice înscrisuri, documente, registre sau evidențe contabile ale contribuabililor care pot fi relevante pentru stabilirea corectă a impozitelor datorate și pentru modul de respectare a obligațiilor fiscale de către aceștia;

să solicite contribuabililor toate informațiile, justificările sau explicațiile referitoare la declarațiile sau documentele supuse inspecției. În cazul în care se solicită răspunsul în scris, contribuabilii sunt obligați să furnizeze informațiile respective în termen de 3 zile de la primirea solicitării;

să solicite prezența contribuabililor sau reprezentanților legali ai acestora la sediul unității fiscale. Solicitarea se face în scris și cuprinde, în mod obligatoriu, data, ora și locul întâlnirii, precum și scopul acesteia. Solicitarea se comunică contribuabilului, cu cel puțin 10 zile înaintea datei fixate pentru întâlnire;

să facă constatări practice cu privire la natura activităților producătoare de venituri impozabile sau pentru identificarea obiectelor sau surselor impozabile;

să ridice extrase sau să facă copii de pe orice înscris, document sau înregistrare contabilă;

să rețină în scopul protejării împotriva înstrăinării sau distrugerii, în schimbul unei dovezi scrise și semnate de organul de inspecție fiscală, orice document sau orice element material care poate constitui o probă sau o dovadă referitoare la determinarea impozitelor datorate de către contribuabil, pe o perioadă de maximum 30 zile. În cazuri excepționale, cu aprobarea conducerii organului de inspecție fiscală, perioada reținerii poate fi prelungită până la 90 de zile.

să intre în prezența contribuabilului sau a reprezentantului legal al acestuia, ori în prezența unei alte persoane desemnate de contribuabil, în orice incintă de afaceri a contribuabilului, iar în afara acesteia numai cu autorizarea scrisă a conducerii organului de inspecție fiscală, și cu

acordul contribuabilului.

În caz de refuz, organul fiscal va solicita autorizarea instanței judecătorești competente, aplicându-se dispozițiile Codului de procedură civilă privind ordonanța prezidențială.

Organele de inspecție fiscală au obligația să exercite inspecția fiscală în așa fel încât să afecteze cât mai puțin desfășurarea activităților curente ale contribuabilului.

În baza constatărilor efectuate ca urmare a acțiunilor de inspecție fiscală, Ministerul Finanțelor are dreptul:

să stabilească în sarcina contribuabilului diferențe de impozite, precum și să calculeze majorări de întârziere pentru neplata la termenele legale a impozitelor datorate;

să constate contravențiile și să aplice amenzile prevăzute de legile fiscale;

să dispună măsurile necesare îndeplinirii corecte de către contribuabili a obligațiilor fiscale ce le revin;

Pe întreaga durată a inspecției fiscale, contribuabilii au dreptul:

să fie informați asupra desfășurării inspecției fiscale și asupra eventualelor operații neclare;

să fie primii solicitați pentru a furniza informații, explicații, justificări;

să beneficieze de asistență de specialitate;

să fie protejați pe linia secretului fiscal.

Contribuabilii sunt obligați să pună la dispoziția organelor de inspecție fiscală toate documentele tehnico-operative și contabile, evidențele și orice fel de înscrisuri care stau la baza calculării corecte și în cuantumul legal a impozitelor datorate.

Neprezentarea cu rea credință a documentelor cu ocazia inspecției fiscale nu vor fi luate în considerare ulterior, cu ocazia formulării eventualelor obiecțiuni, contestații și plângeri împotriva actelor de inspecție fiscală.

Măsurile dispuse ca urmare a inspecției fiscale pot fi contestate de către contribuabili, potrivit dispozițiilor legale (Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală).

Contribuabilii sau după caz reprezentanții legali ai acestora sunt obligați să coopereze la desfășurarea în condiții optime a inspecției fiscale, prin respectarea drepturilor organelor de inspecție și acordarea sprijinului în exercitarea acestor drepturi.

Timpul afectat efectuării inspecției fiscale este stabilit de către organele fiscale în funcție de categorii de agenți economici, de natura acțiunilor de inspecție, precum și de perioada cuprinsă în inspecția fiscală.

Inspecția fiscală la sediul contribuabilului sau în orice alt loc stabilit de comun acord cu acesta se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit și pentru fiecare perioadă supusă impozitării. Prin excepție, conducătorul organului fiscal poate decide reverificarea unei anumite perioade dacă, de la data încheierii inspecției fiscale până la împlinirea termenului de prescripție apar date suplimentare necunoscute organului fiscal la data efectuării inspecției fiscale care influențează sau modifică rezultatele acestuia.

Dreptul material al organelor fiscale de a stabili diferențe de impozite și majorări de întârziere pentru neplata în termen a acestora, precum și de a constata contravenții și de aplica amenzi și penalități pentru faptele a căror constatare și sancționare sunt, potrivit legii de competența organelor fiscale, pentru o perioadă impozabilă, se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat:

în termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declarației pentru perioada respectivă;

în termen de 5 ani de la data ultimului termen legal de plată a impozitului, în cazul în care legea nu prevede obligația depunerii declarației;

în termen de 5 ani de la data comunicării, către contribuabil, a impozitului stabilit de organele fiscale în condițiile prevăzute de lege.

Declarația este orice document prin care contribuabilul declară impozitele datorate, conform prevederilor din Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală.

Termenele de prescripție prevăzute anterior se întrerup dacă:

la data depunerii de către contribuabil a declarației fiscale, după expirarea termenului legal de depunere a acesteia;

la data comunicării, către contribuabil a unor diferențe de impozite stabilite de organele fiscale ca urmare a acțiunilor de control.

Întreruperea șterge prescripția începută înainte de a se ivi împrejurarea care a produs-o. După întrerupere urmează o nouă perioadă de prescripție.

Termenele de prescripție se suspendă în următoarele condiții:

pe timpul cât contribuabilul se sustrage, cu rea credință, de la efectuarea inspecției fiscale;

cât contribuabilul, ca urmare a dispozițiilor organelor fiscale, remediază deficiențele sau îndepărtează cauzele care împiedică desfășurarea inspecției fiscale.

Curgerea termenului de prescripție este oprită pe timpul cât durează situațiile prevăzute de lege care împiedică organul fiscal să stabilească diferențe de impozite.

După încetarea suspendării, prescripția își reia cursul, socotindu-se și timpul scurs înainte de suspendare. În cazul în care, după încetarea suspendării și până la împlinirea termenului de prescripție, au mai rămas mai puțin de 6 luni, prescripția nu se va împlini înainte de expirarea unui termen de 6 luni, calculat de la încetarea cauzei de suspendare.

Suspendarea termenului de prescripție se face în baza documentului (P.V. de inspecție fiscală, Notă de Constatare), prin care organul fiscal constată existența unuia dintre cazurile prevăzute de lege (Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală) pentru suspendare.

Impozitele și diferențele de impozite declarate sau recunoscute în orice fel de către contribuabil, după împlinirea termenelor de prescripție, se consideră legal stabilite și datorate.

Termenul de prescripție pentru stabilirea impozitelor și a diferențelor de impozite este de 10 ani în caz de evaziune fiscală, în cazul în care există o hotărâre judecătorească definitivă care a stabilit existența evaziunii fiscale.

Constituie contravenții, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât potrivit legii, să constituie infracțiuni, următoarele fapte:

nefurnizarea de către contribuabil sau de către persoana împuternicită legal să îl reprezinte, a informațiilor, justificărilor sau explicațiilor solicitate de către organele de inspecție fiscală;

neprezentarea contribuabililor sau reprezentanților legali ai acestora la sediul unității fiscale la data, ora și locul fixate, la solicitarea scrisă a organului fiscal;

refuzul contribuabilului de a permite accesul organului fiscal în sediul său de afaceri sau în oricare alte locuri în care există bunuri impozabile sau în care acesta desfășoară activități producătoare de venituri, în vederea exercitării inspecției fiscale;

neținerea evidențelor contabile și a documentelor justificative la sediul social declarat sau păstrarea acestora în condiții improprii desfășurării inspecției fiscale.

Inspecția fiscală face parte din mecanismul de conducere și gestionare a economiei naționale, și are rolul de a contribui la perfecționarea conducerii eficiente a activității economice, de a asigura cunoașterea modului de aplicare a deciziilor luate asupra gospodăririi resurselor materiale și financiare, de a asigura realizarea veniturilor statului în conformitate cu legea bugetară.

Inspecția fiscală are o contribuție importantă în asigurarea realizării veniturilor care intră în bugetul statului de la agenții economici sub forma impozitelor, taxelor și a altor sume datorate, la vărsarea la termenele stabilite și în cuantumul lor real. De menționat că începând cu anul financiar 2004, Ministerul Finanțelor Publice este

responsabil și cu verificarea și încasarea tuturor contribuțiilor sociale de stat, ceea ce înseamnă o sferă mai largă de activitate a inspecției fiscale.

Verificarea obligațiilor fiscale față de stat presupune controlul tuturor veniturilor și cheltuielilor, indiferent de subiectul plătitor, ceea ce presupune controlul integrității patrimoniului.

Realizarea dezideratelor activității de inspecție fiscală depinde de gradul de înțelegere, de implicare și de eforturile pe care fiecare inspector fiscal și fiecare agent economic la va face pentru a lucra cât mai corect din punct de vedere moral și profesional.

Întărirea inspecției fiscale este necesară deoarece unii agenți economici nu acordă atenția cuvenită respectării întocmai a normelor legale privind îndeplinirea obligațiilor fiscale către stat, această situație contribuind în principal la eludarea legislației în vigoare și neconducerea corectă și la timp a evidenței contabile.

2.2. ÎNȘTIINȚAREA CONTRIBUABILULUI

În baza programului de inspecție fiscală, fiecare inspector va proceda la înștiințarea contribuabililor cu privire la selectarea și programarea lor în vederea inspecției, acest lucru realizându-se prin intermediul unui „aviz de verificare”, care va trebui să conțină:

denumirea unității fiscale care a dispus inspecția;

numele și prenumele sau denumirea contribuabilului;

adresa sediului / domiciliului contribuabilului;

luna în care este programată a se desfășura inspecția;

obiectivele controlului;

perioada fiscală ce urmează a fi supusă verificării;

semnătura conducătorului unității fiscale.

De asemenea, în aviz se va menționa obligativitatea punerii la dispoziția inspectorilor a tuturor documentelor și evidențelor contabile, precum și asigurării condițiilor necesare pentru desfășurarea în bune condiții a inspecției fiscale.

Avizul va fi comunicat contribuabililor, prin poștă, cu cel puțin 15 zile înainte de începerea efectivă a acțiunii de verificare.

Formularul va fi înmânat direct, odată cu prezentarea la contribuabil în vederea desfășurării verificării, în următoarele cazuri:

dacă organele fiscale apreciază că eficiența acțiunii de verificare depinde de caracterul inopinat al acesteia;

dacă acțiunea de verificare se desfășoară în vederea soluționării unor cereri ale contribuabililor;

dacă se consideră că avizul nu-i va parveni în timp util contribuabilului.

La solicitarea întemeiată a contribuabilului, conducătorul unității fiscale poate aproba amânarea datei de începere a inspecției fiscale.

2.3. PREGĂTIREA INSPECȚIEI FISCALE

Pentru o eficientă desfășurare a acțiunii de inspecție fiscală, trebuie ca aceasta să fie pregătită anterior, așa încât inspectorii însărcinați cu efectuarea acesteia să ajungă la fața locului după ce au colectat toate datele și informațiile disponibile referitoare la contribuabil și activitatea desfășurată de acesta, iar acest lucru se face mai cu seamă din consultarea dosarului fiscal al contribuabilului, ce se află în cadrul Compartimentului Dosare Fiscale al D.G.F.P.

Pentru realizarea corectă a inspecției fiscale, respectiv stabilirea unor venituri suplimentare din impozite și taxe, este esențială pregătirea profesională a aparatului de specialitate, existența unor programe detaliate de control fiscal, documentarea și strângerea unor informații despre contribuabil din datele existente la dosarul fiscal, despre care am menționat mai sus, toate acestea ducând la stabilirea unui set de probleme prioritare care urmează să fie verificate.

De asemenea vor fi verificate toate compartimentele care, prin natura obligațiilor ce le revin, dețin informații referitoare la situația fiscală a contribuabilului, cum ar fi serviciile de urmărire, trezorerie, bilanțuri, control financiar. Compartimentele menționate sunt obligate să comunice, la solicitarea inspectorului însărcinat cu efectuarea inspecției, toate datele pe care le dețin, referitoare la contribuabilul ce urmează a fi verificat.

Prin consultarea dosarului fiscal al contribuabilului și a compartimentelor sus menționate, se vor colecta toate datele și informațiile despre acesta existente în:

acte de înființare, inclusiv declarația de plătitor de impozite;

declarațiile fiscale depuse, inclusiv bilanțurile contabile;

rapoarte de verificare, efectuate anterior.

Din actele de înființare și declarațiile cu modificările aduse anterior și declarația de înregistrare ca plătitor de impozite și taxe inspectorul va avea informații cu privire la:

denumire;

numărul de înregistrare ;

numărul codului unic de înregistrare (CUI);

adresa sediului de afaceri;

eventualele puncte de lucru unde își desfășoară activitatea precum și datele de identificare ale sucursalelor sau filialelor dacă este cazul;

forma de proprietate;

capitalul social pe felul lui – subscris și cel vărsat;

obiectele de activitate;

persoana care asigură conducerea activității contribuabilului;

conturile bancare (numărul lor și numerele conturilor), precum și băncile unde acestea sunt deschise;

conducătorul evidenței contabile.

Din declarațiile fiscale existente la dosarul fiscal al societății care urmează a fi verificată, pe linia inspecției fiscale, precum și din informațiile colectate de la celelalte compartimente, inspectorul:

va stabili dacă au fost depuse toate declarațiile și situațiile prevăzute de legislația fiscală în vigoare;

va semnala existența unor anumite creșteri sau scăderi bruște în componența elementelor patrimoniale;

va compara datele comune cuprinse în diferite declarații fiscale;

va stabili pe baza datelor din perioade anterioare, dacă există cifre care prezintă o anumită tendință. Această tendință va fi, apoi extrapolată la perioada supusă verificării, după care, se vor compara sumele astfel previzionate, pe baza tendinței, cu cele existente în declarația fiscală;

va stabili plățile restante;

va face orice alte aprecieri în legătură cu îndeplinirea, de către contribuabil a obligațiilor fiscale conform datelor obținute.

După ce se efectuează analiza rapoartelor încheiate cu ocazia verificărilor anterioare, se vor extrage, în special, aspecte la care au fost constatate nereguli și eventuale măsuri dispuse la acele verificări.

Strângerea de informații din alte documente aflate la dispoziția organului fiscal se realizează prin studierea rapoartelor privind verificarea efectuată la două categorii de contribuabili:

cei care au legături de afaceri cu contribuabilul ce urmează a fi verificat, în cazul în care aceste informații sunt disponibile;

cei care desfășoară activități similare.

În urma analizei documentelor și datelor disponibile la sediul organului fiscal, se vor efectua analize de risc, respectiv identificarea domeniilor și impozitelor care prezintă un risc ridicat al evaziunii la contribuabilul respectiv și în domeniul său de activitate. Pe baza analizei de risc, se vor stabili obiectivele orientative ale controlului și, eventual, procedura și tehnicile de verificare ce urmează a fi aplicate.

Declanșarea unei acțiuni de inspecție fiscală va fi motivată de existența unui volum suficient de informații obținute de organul fiscal, fie din declarațiile contribuabililor, fie din alte surse.

Un aspect important în programarea acțiunilor de verificare este termenul de prescripție, pentru stabilirea diferențelor de impozite și a majorărilor de întârziere, pentru neplata în termen a acestora.

2.4. DESFĂȘURAREA INSPECȚIEI FISCALE

Prezentarea la contribuabil se face doar pe baza unei împuterniciri scrise (ordin de deplasare), emisă de conducătorul unității fiscale. Aceasta trebuie să conțină:

denumirea unității fiscale care a dispus efectuarea controlului;

datele de identificare ale organelor care efectuează inspecția fiscală (nume, prenume, numărul legitimației de serviciu);

datele de identificare ale contribuabilului (denumire, CUI, adresă);

data începerii efectuării inspecției fiscale;

semnătura conducerii unității fiscale.

După intrarea în sediul de afaceri (locul de desfășurare a inspecției fiscale), inspectorul va solicita o întrevedere cu contribuabilul sau reprezentantul legal al acestuia.

Cu această ocazie, inspectorul va căuta să obțină cât mai multe informații referitoare la activitatea desfășurată de acesta;

Contribuabilul trebuie informat cu privire la scopul verificării, perioada supusă verificării (aceasta trebuie să înceapă imediat după perioada verificată la o verificare anterioară, așa încât să nu existe perioade neverificate), precum și impozitele și taxele ce urmează a fi verificate.

Inspectorul va solicita contribuabilului punerea la dispoziție a documentelor și evidențelor contabile necesare pentru desfășurarea verificării, precum și desemnarea unui reprezentant care să-i poată furniza toate informațiile necesare.

De câte ori va considera necesar inspectorul va solicita vizitarea incintelor de afaceri, precum și a tuturor încăperilor ce aparțin contribuabilului și au legătură cu activitatea desfășurată, în prezența contribuabilului sau a unui reprezentant desemnat de acesta.

În desfășurarea acțiunii de verificare, inspectorul va urmări următoarele aspecte:

dacă au fost respectate de agentul economic toate legile și reglementările fiscale în vigoare și care fac obiectul verificării;

dacă toate elementele activității agentului sunt înregistrate, corect și complet în contabilitate.

În efectuarea operațiunii de inspecție fiscală, în funcție de specificul activității contribuabilului și de problemele care au reieșit din etapa de pregătire a controlului, inspectorul va utiliza, după caz, una din următoarele metode:

verificare pornind de la datele de bază (documente justificative), până la balanța de verificare și declarația fiscală. Se recomandă utilizarea acesteia, în cazul în care există indicii sau informații privind reflectarea nereală a operațiunilor în contabilitatea sintetică.

Verificarea declarației fiscale și apoi aprofundarea elementelor pe care inspectorul le consideră necesare, putând ajunge la documente justificative. În desfășurarea efectivă a verificării, corectitudinea înregistrării în contabilitate, precum și a declarațiilor întocmite pe baza acestora se verifică în general prin:

comparații și calcule de indicatori, indici;

informații aflate la dispoziția inspectorul încă din faza de pregătire a inspecției, sau obținute pe parcursul acestei acțiuni;

stabilirea gradului în care documentele justificative respectă realitatea operațiunilor efectuate;

observații culese la fața locului prin vizitarea incintei de afaceri;

analiza și interpretarea economică a unor serii sau grupe de cifre;

verificarea corelațiilor prin stabilirea caracterului corect și complet al datelor, prin corelarea acestora cu cele a căror corectitudine a fost deja stabilită. Acest tip de metodă poate fi folosită în cazul producției, când pe baza normelor de consum și rețete de fabricație poate fi stabilită cantitatea de produse finite ce se obțin dintr-o anumită cantitate de materii prime.

Verificarea corectitudinii și realității operațiunilor înscrise în contabilitate și în declarațiile fiscale, precum și a corelațiilor între evidențele contabile și declarațiile fiscale întocmite pe baza acestora.

Este recomandabil ca, în eventualitatea descoperirii unor nereguli, în activitatea, documentele și evidențele contribuabilului, inspectorul să aducă la cunoștință contribuabilului sau reprezentantului său delegat, toate aceste probleme

solicitând totodată, clarificări, justificări și punctul de vedere al agentului economic supus inspecției fiscale.

Durata acțiunii de inspecție fiscală este stabilită prin programul de inspecție fiscală aprobat.

La solicitarea motivată a inspectorului care efectuează verificarea, conducătorul unității fiscale poate aproba prelungirea sau reducerea duratei acțiunii de inspecție, precum și întreruperea pe o anumită perioadă de timp a acestuia.

Dacă pe parcursul desfășurării inspecției fiscale se constată fapte care constituie contravenții, a căror constatare și sancționare este de competența organelor fiscale, inspectorul va întocmi proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, potrivit reglementărilor în vigoare. În cazul în care faptele pot constitui infracțiuni, se va proceda, de îndată, la sesizarea organelor de urmărire penală competente.

Când în cursul controlului se fac cercetări a căror reconstituire ulterioară nu mai este posibilă sau care nu mai pot fi dovedite în orice alte situații când inspectorul consideră necesar se întocmește notă de constatare.

Nota de constatare cuprinde situații de fapt și masurile dispuse pentru remedierea deficiențelor, fiind întocmită în două exemplare.

2.5.FINALIZAREA INSPECȚIEI FISCALE

Rezultatele controlului fiscal se consemnează obligatoriu în procese verbale, note de constatare, procese verbale de constatare a contravențiilor, note unilaterale.

Procesul verbal de verificare: este un document bilateral, întocmit în două exemplare, din care unul se păstrează la organul fiscal în dosarul fiscal al contribuabilului, și un exemplar rămâne la contribuabil.

Conținutul procesului verbal trebuie redactat astfel încât acesta să poată fi citit independent de alte documente și să nu permită alte interpretări.

Procesul verbal de verificare trebuie să aibă o structură unică pentru toate verificările efectuate și poate fi structurate în 4 capitole:

Date referitoare la:

unitatea fiscală care a dispus inspecția fiscală;

datele inspectorului care a efectuat verificarea;

obiectivele inspecției fiscale;

perioada supusă inspecției fiscale;

durata desfășurării verificării;

tipul de verificare efectuată.

Date generale referitoare la contribuabil:

date de identificare a contribuabilului;

denumire;

număr de înregistrare ;

CUI (cod unic de înregistrare);

Adresa sediului de afaceri;

Date de identificare ale sucursalelor, filialelor sau punctelor de lucru;

Forma de proprietate;

Obiectul de activitate;

Cifra de afaceri conform ultimului bilanț contabil aprobat;

Capitalul social;

Persoana care asigură conducerea activității în timpul desfășurării verificării;

Persoana responsabilă de evidențele contabile;

Numerele conturilor bancare, precum și băncile unde acestea sunt deschise

Date privind clienții și furnizorii , cu care contribuabilul are relații de afaceri.

Partea principală a procesului verbal de verificare cuprinde constatările efective ale inspectorului, fiind structurat pe impozitele care au făcut obiectul verificării.

– pentru fiecare impozit în parte se au în vedere următoarele:

baza legală pentru stabilirea , calcularea și vărsarea impozitului;

constatările inspectorului cu privire la modul de stabilire, calculare și vărsare a obligației bugetare;

diferențele de impozite stabilite, cauzele care au dus la calculul acestora (dispoziții legale încălcate, erori de calcul). Calculul detaliat al acestora va fi prezentat în anexă;

majorările de întârziere stabilite, calculul detaliat al acestora va fi prezentat în anexă;

contravențiile constatate, cu precizarea prevederilor legale încălcate, precum și amenzile aplicate și baza legală pentru aplicarea acestora;

termenul de plată pentru achitarea fiecărui debit stabilit;

justificări și puncte de vedere ale contribuabilului, cu privire la debitele stabilite, în cazul în care acesta și le-a exprimat;

eventuale măsuri și recomandări făcute contribuabilului pentru remedierea deficiențelor și intrarea în legalitate;

plățile contribuabilului în timpul controlului dacă este cazul.

În cazul în care nu s-au constatat abateri care să genereze calcularea diferențelor, se va face mențiunea corespunzătoare.

Acest capitol va menționa:

documentele și evidențele puse la dispoziția inspectorului precum și cele fotocopiate sau reținute;

alte informații care ar putea fi relevante;

mențiunea că toate documentele puse la dispoziție de către contribuabil au fost restituite acestuia.

Lipsa din procesul verbal al mențiunilor privind datele informative despre contribuabil, data și locul încheierii, datele de identificare și semnătura autorizată a organului fiscal atrag nulitatea acestui act.

Anexele procesului verbal de inspecție fiscală sunt:

anexa în care vor fi sintetizate, pe fiecare fel de impozit în parte

– diferențele de impozit stabilite,

– majorări de impozite calculate,

– amenzile și penalitățile aplicate.

anexe pe fiecare fel de impozit, calculul detaliat al tuturor obligațiilor stabilite, inclusiv majorările de întârziere corespunzătoare;

copiile proceselor verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, dacă este cazul;

note de constatare întocmite, dacă este cazul;

documente, acte sau copii ale acestora, precum și note explicative sau informative.

Procesul verbal de inspecție fiscală va fi semnat de inspectorul care a efectuat verificarea, căruia îi revine responsabilitatea pentru constatările înscrise în acesta, precum și de contribuabil sau de reprezentantul legal al acestuia.

Potrivit Codului Fiscal, Procesul Verbal făcut în urma unei inspecții fiscale, constituie titlu de creanță pentru diferențele constatate între obligațiile de plată determinate de contribuabil și de cele legal datorate, inclusiv majorările de întârziere și penalitățile stabilite.

Diferențele de impozite și taxe, majorările de întârziere și penalitățile stabilite cu ocazia controlului se plătesc în termen de 15 zile de la data comunicării rezultatelor controlului.

Data comunicării către contribuabil a rezultatelor controlului este considerată data semnării de către acesta sau reprezentantul său legal a procesului verbal de inspecție fiscală.

În cazul în care contribuabilul sau reprezentantul său legal refuză semnarea procesului verbal, rezultatele inspecției fiscale vor fi comunicate printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire, data primirii de către contribuabil a scrisorii constituind data comunicării.

Procesul verbal de inspecție fiscală va fi înregistrat și înaintat spre aprobare respectiv semnare, conducătorului unității fiscale.

Dacă cu ocazia aprobării intervin modificări în procesul verbal contribuabilul va fi înștiințat despre aceasta, tot printr-o scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, data primirii de către contribuabil a scrisorii constituind data comunicării.

Notele de constatare se întocmesc atunci când în cursul verificării se fac constatări a căror reconstituire ulterioară nu este întotdeauna posibilă sau care nu poate fi dovedită, sau în alte situații apreciate de organul fiscal.

În notele de constatare se consemnează situațiile de fapt, precum și măsurile luate operativ pentru remedierea deficiențelor constatate.

Notele de constatare se semnează de organul fiscal, de reprezentantul legal al agentului economic și de persoanele la care se referă constatarea, precum și de martori, după caz.

Nota unilaterală se întocmește în cazurile în care în urma controlului nu s-au constatat abateri, ori acestea prin volumul sau importanța lor, nu justifică întocmirea procesului verbal de inspecție fiscală.

În nota unilaterală, organul de inspecție fiscală va consemna atât documentele verificate cât și constatările efectuate.

2.6. CONTROLUL DECLARAȚIEI DE IMPOZITE ȘI TAXE

Pentru organul de control, modalitatea cea mai simplă de a cunoaște cuantumul materiei impozabile este furnizarea de către contribuabil a elementelor situației sale fiscale, ceea ce reprezintă o trăsătură fundamentală a sistemelor fiscale declarative și în același timp, o obligație din partea acelora care contribuie prin impozite și taxe la cheltuielile publice.

Contribuabilul este cel mai în măsură să cunoască natura și mărimea elementelor sale patrimoniale: cifra de afaceri, veniturile brute, legalitatea cheltuielilor deductibile, veniturile nete și cuantumul impozitelor și taxelor datorate.

Metoda declarativă asociază contribuabilul și administrația fiscală la determinarea bazei de impozitare.

Contribuabilul va trebui să manifeste sinceritate în declararea veniturilor sau a bunurilor impozabile. Contribuabilii sunt obligați să declare cu sinceritate veniturile realizate, bunurile mobile și imobile aflate în proprietate sau deținute cu orice titlu.

Mecanismul sistemului declarativ a fost conceput ca un mijloc de a asocia cetățeanul la îndeplinirea obligațiilor ce-i revin pe linie fiscală.

Sistemul declarativ prezintă avantajul ușurării sarcinii administrației fiscale în strângerea obligațiilor necesare impunerii contribuabililor și totodată acest sistem constituie un element de probă în sprijinul activității administrației, pe tot parcursul exercitării controlului fiscal și al soluționării diferitelor litigii, deoarece declarația devine opozabilă contribuabilului.

Prin Ordonanța Guvernului 68/1997 privind procedura de întocmire și depunere a declarațiilor de impozite și taxe se stipulează că:”Orice plătitor, persoană juridică care potrivit legii are obligația să efectueze calcului impozitului, trebuie să întocmească și să depună declarații sau deconturi, denumite în continuare declarații de impozite și taxe, conform reglementărilor legale în materie, precum și prezentei ordonanțe, la unitatea subordonată Ministerului Finanțelor în a cărei rază teritorială plătitorul își are sediul sau domiciliul, după caz, sau unde este luat în evidență fiscală denumită, în continuare Organ Fiscal competent”.

Plata impozitului sau taxei nu suspendă obligația plătitorului de a depune declarația de impozite și taxe.

Plătitorul este obligat să depună declarația de impozite și taxe și dacă în cursul anului fiscal se află în una din următoarele situații:

dizolvarea, lichidarea sau transformarea conform prevederilor legale;

încetarea obligației de a calcula, reține și vira impozite și taxe;

modificări intervenite în baza de impozitare, în cazul reprezentanților firmelor străine cu activitate pe teritoriul, României, sau pentru impozitele și taxele datorate pentru clădiri, terenuri și mijloace de transport de către persoanele juridice.

Dat fiind caracterul relativ al datelor declarate de contribuabil, sistemul declarativ este inseparabil legat de noțiunea de control.

Astfel, organul fiscal competent va avea în vedere dacă declarația de impozite și taxe întocmită pentru fiecare fel de impozit sau taxa s-a depus de plătitor la termenul stabilit prin legea specială care reglementează impozitul sau taxa respectivă.

Conținutul și modelul formularelor necesare privind declarațiile de impozite și taxe se stabilesc prin ordin al Ministrului Finanțelor și pot fi modificate și actualizate pe măsura modificării reglementărilor legale, precum și ori de câte ori este necesar. Controlul formal al declarației de impozite și taxe (declarația 100) mai are în vedere corecta lor întocmire de către contribuabili, în conformitate cu reglementările în vigoare, înscrierea clară și completă a informațiilor prevăzute de lege, precum și aplicarea semnăturilor autorizate și a Codului Fiscal.

Dacă în urma verificării declarației de impozite și taxe, organul fiscal constată erori în modul de completare a acestora va solicita în scris plătitorului să se prezinte

la sediul său, pentru efectuarea corecturilor necesare, plătitorul fiind obligat să se prezinte în termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor.

Dacă plătitorul nu s-a prezentat în 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor, organul fiscal competent v-a stabili din oficiu obligația de plată.

Controlul declarației de impozite și taxe nu trebuie să se transforme într-un control fiscal de fond de la distanță, iar pe de altă parte, acest tip de control va trebui să diminueze transferul asupra controlului fiscal de la sediul contribuabilului, a sarcinii corectării erorilor și combaterii evaziunii fiscale.

Pedepsele sau sancțiunile contravenționale aplicate evazioniștilor nu reprezintă obiectiv în sine, iar conformarea fiscală poate fi încurajată dacă administrația stabilește și aplică cu succes anumite procedee prin care neconformarea să fie depistată și corectată la timp.

Gradul de conformare fiscală definește aspectul calitativ al acțiunii administrației și nu trebuie confundat cu administrarea eficientă a taxelor.

O administrare poate fi eficientă atunci când costurile de colectare a impozitelor și taxelor sunt foarte reduse în comparație cu veniturile atrase la buget, dar poate fi în același timp ineficientă, dacă nu sprijină prin măsurile adoptate creșterea gradului de conformare fiscală a contribuabililor.

Contribuabilii vor adopta un comportament pozitiv, de conformare fiscală, dacă vor constata că o nerespectare a prevederilor legale în materie de impozite și taxe va însemna asumarea riscului de a suporta pedepsele sau sancțiunile contravenționale.

Un rol important în stimularea conformării fiscale îl reprezintă simplificarea legilor și a procedurilor, precum și serviciile pe care administrațiile financiare le furnizează contribuabililor.

În situația în care există un grad ridicat de neconformare, aplicarea de către administrația fiscală unor sancțiuni severe ar putea reprezenta elementul cheie în adoptarea unui comportament de conformare fiscală.

Capitolul IV -STUDIU DE CAZ

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA

STRUCTURA DE ADMINISTRARE FISCALA

ACTIVITATEA DE INSPECTIE FISCALA

SERVICIUL DE INSPECTIE FISCALA

APROBAT,

Director executiv adjunct,

RAPORT DE INSPECTIE FISCALA

Incheiat la data de 28.12.2010

CAPITOLUL I. DATE DESPRE INSPECTIA FISCALA

Subsemnatii,  Constantin Dumitru consilier si Razvan Corneliu, inspector in cadrul Activitatii de Inspectie Fiscala 2 Arges – Serviciul Inspectie Fiscala, in baza prevederilor privind activitatea de inspectie fiscala, reglementata prin Titlul VII, Inspectia fiscala din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala republicata, H.G. 1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, a ordinului de serviciu nr. 545/17.12.2010, precum si a legitimatiilor de serviciu nr.675 si 1532, am efectuat inspectia fiscala generala CAR SRL PITESTI ,JUD. ARGES.

Obiectivul inspecției fiscale are drept scop verificarea modului de calcul, evidentiere si virare a tuturor impozitelor taxelor si contributiilor datorate bugetului general consolidat al statului in baza planului de munca pe luna decembrie 2010 si a avizului de inspectie fiscala nr.130/3978/30.11.2010.

Inspectia fiscala a fost inceputa in data de 17.12.2010 (data inceperii fiind consemnata in Registrul unic de control la pozitia 19), desfasurindu-se pana in data de 28.12.2010, la sediul social al agentului economic .

Ultima verificare privind impozitele si taxele datorate bugetului general consolidat al statului a fost consemnata in Raportul de inspectie fiscala nr.13592/24.11.2006 , incheiat de organe specializate din cadrul A.C.F Arges, care a cuprins perioada pana la 30.09.2006 pentru impozitul pe profit , taxa pe valoarea adaugata ,impozitul pe veniturile de natura salariala,contributiile la asigurarile sociale, la asigurarile de sanatate, contributiile la fondul de somaj, impozitul pe dividende pentru anul 2004-2006.

Obligatiile stabilite prin actul de control anterior au fost aduse la indeplinire.

Actuala verificare a fost efectuata pentru, impozitul pe profit ,TVA, impozitul pe venituri din salarii, contributii la asigurari sociale , la asigurari de sanatate si la fondul de somaj de la controlul anterior pana la 30.09.2010 , impozit pe dividende pentru anii 2006,2007,2008.

CAPITOLUL II. DATE DESPRE CONTRIBUABIL

1.Datele de identificare ale contribuabilului

denumire societate : S.C. MY CAR SRL PITESTI

codul unic: RO 12374165

platitor TVA incepand cu data de 01.12.1999 lunar .

nr.inregistrare Comertului : J03/381/1999;

sediul social :,str. Paisesti,nr.85, jud. Arges;

domeniul principal de activitate conform act constitutiv: Comert cu ridicata al bunurilor de consum nealimentare –cod CAEN 5147.

Forma de proprietate :privata.

Forma juridica :societate cu raspundere limitata.

S.C. MY CAR SRL PITESTI. are capital intergral privat in valoare de 501000 RON si este organizata ca societate cu raspundere limitata, avand ca asociat unic si administrator pe domnul Grigorescu Marius.

De la infiintare si pina in prezent, capitalul social, subscris si varsat a suferit o singura modificare in sensul majorarii de la 1000 la 501000 lei.

3.Conturi bancare

S.C. MY CAR SRL PITESTI. nu are deschise puncte de lucru

Unitatea are urmatorul cont de virament:

BRD – Pitesti RO65BRDE030SV0573800300

Contul prezentat a fost comunicat la organul fiscal teritorial si exista si in baza de date

Societatea a condus evidenta imprimatelor cu regim special si le-a utilizat potrivit prevederilor H.G. nr. 831/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru perioada verificata societatea a procurat documente fiscale de . EUROPRODUCT SRL Pitesti, distribuitor autorizat în acest sens și au fost înregistrate în „Fișa de magazie a formularelor cu regim special”, iar la darea in folosinta se intocmea bon de consum .

In perioada verificata societatea a anulat facturi fiscale,in numar 21 de facturi urmare a unor erori de intocmire a acestora.

La agentul economic verificat exista toate exemplarele facturilor anulate.

La data controlului societatea utilizeaza documente cu regim special aprovizionate inainte de 01.01.2007 conform OMFP nr.2226/2006,art.1.

Dupa cum rezulta din declaratia administratorului, partenerii de afaceri mentionati nu sunt parti afiliate cu societatea.

S.C. MY CAR SRL PITESTI este reprezentata de DL. Grigorescu Marius in calitate de asociat unic respectiv administrator si Dl. Baicea Marinel in calitate de contabil reprezentant a cab. Expert contabil Bejliu Constantin.

Verificarea s-a efectuat in prezenta D-lui Grigorescu Marius la sediul societatii pe baza documentelor tehnico – operative si financiar contabile puse la dispozitia echipei de inspectie.

Capitolul III – CONSTATARI FISCALE

Din verificarea documentelor puse la dispozitie de societate s-au constatat urmatoarele :

1.Taxa pe valoarea adăugată

Perioada verificata:01.10.2006-30.09.2010.

Temeiul legal: verificarea s-a efectuat in baza Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, ale O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, ale H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare,OMFP nr.2217/2006 privind organizarea evidentei in scopul taxei pe valoarea adaugata.

Societatea este platitoare de TVA incepand 01.12.1999.

Forma inspectiei fiscale este,conform prevederilor art.96,pct.1,lit.a din OG nr.92/2003 republicata inspectia fiscala generala, iar procedura de control utilizata a fost verificarea prin sondaj a documentelor puse la dispozitie de societate pentru lunile: – decembrie 2006

-februarie,mai ,septembrie, decembrie 2007

-martie,iunie,septembrie,decembrie 2008

-martie,iunie,august 2009.

2.Obiective minimale avute in vedere

In perioada verificata societatea a depus deconturile de TVA pentru fiecare luna in anii 2008,2009 si trimestrial in anul 2010.Datele raportate prin deconturi corespund cu jurnalele de vinzari si de cumparari dar a fost preluat eronat soldul din actul de control anterior.

In urma verificarii documentelor fiscale si a jurnalelor de vânzări s-a constatat că seriile facturilor emise de S.C. MY CAR SRL PITESTI, corespund cu cele achizitionate de la distribuitorii autorizați.

Conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, actualizata cu modificarile și completarile ulterioare, HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile și completarile ulterioare (H.G. nr. 84/2005; H.G. nr. 610/23.06.2005), a OMFP nr.967/2005 privind Metodologia de solutionare a deconturilor negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare au fost verificate urmatoarele documente:

Statutul societatii, din care rezulta ca operatiunile efectuate de contribuabil se incadreaza in obiectul de activitate ( comert cu ridicata a altor produse nealimentare)

Jurnalele pentru vanzari, respectiv pentru cumparari in care sunt inregistrate operatiunile ;

Facturile fiscale din care rezulta TVA deductibila, respectiv colectata;

Balantele de verificare si deconturile de TVA din perioada verificata.

In perioada verificata situatia TVA se prezinta astfel (Anexa nr.1) :

01.10.2006 – 30.06.2010

– Sold TVA de plata din RIF anterior 2695610 lei

– TVA colectata 4849122270 lei

– TVA deductibila 4729639923 lei

-TVA virata 28287000 lei

– TVA de plata la 30.06.2010 93890957 lei (9389 RON)

01.07.2006 – 30.09.2010

– Sold TVA de plata din perioada anterioara 9389 lei

– TVA colectata 1285152 lei

– TVA deductibila 1207926 lei

-TVA virata 78370 lei

– TVA de plata la 30.09.2010 8245 lei

In urma controlului s-a constatat ca, sumele inscrise la pozitiile TVA colectata, din Decontul privind taxa pe valoarea adaugata, aferent perioadei verificate, corespund cu rulajul lunar ale conturilor 4427 – Taxa pe valoarea adaugata colectata din balanta de verificare, respectiv cu jurnalele de vanzari, si deductibila – cont 4426 – sumele inscrise la pozitia TVA deductibila, din Decont si jurnalele de cumparari, corespund cu rulajele din balanta de verificare.

TVA DEDUCTIBILA

Societatea a achizitionat, in perioada verificata, bunuri la care a fost aplicata cota de taxa pe valoarea adaugata 19%, conform art. 141 din Legea nr. 571/2003 actualizata cu modificarile și completarile ulterioare.

In perioada verificata societatea a avut achizitii scutite de TVA in suma de 1345 RON ( cumparari de la agenti economici neplatitori de TVA ).

Urmare a controlului s-a constatat ca in perioada verificata, taxa pe valoare adaugata deductibila inregistrata de societate in balanta de verificare si jurnalele de cumparari, in suma totala de 1681719 RON are urmatoarea structura:

1629143 RON aferenta achizitii de marfuri.

8210 RON aferenta leasing intern;

7169 RON aferenta utilitati;

24637 RON aferenta materiale consumabile;

12560 RON aferenta achizitii de combustibili si piese de schimb;

Conform prevederilor pct. 51 alin (2) din H.G. 44 /2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare deducerea taxei pe valoarea adăugată a fost justificată cu documentele prevăzute la art. 145 alin. (8) din Codul fiscal și/sau cu alte documente specifice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară și contabilă și a normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora, cu modificările ulterioare, sau prin ordine ale ministrului finanțelor publice emise în baza Hotărârii Guvernului nr. 831/1997, cu modificările ulterioare.

Ca urmare a controlului s-au constatat urmatoarele:

-societatea a dedus TVA aferenta Facturii nr.0072254/19.03.2010 in valoare de 1514 lei din care TVA in suma de 242 lei de Lion SRL prin care a achizitionat un monitor Samsung ce nu este utilizat pentru realizarea de operatiuni impozabile.Prin aceasta fapta s-au incalcat prevederile art.145 ,alin.(2),litera a) din Legea nr.571/2003cu modificarile si completarile ulterioare,fapt pentru care se va diminua TVA deductibila cu suma de 242 lei .

– in luna iunie 2010 societatea a dedus TVA aferenta Facturii nr.0704537/20.06.2010 in valoare de 301.35 lei din care TVA in suma de 48 lei si Facturii nr.0701372/04.06.2010 in valoare de 112.3 lei din care TVA in suma de 17 lei,ambele de DÉCOR SRL prin care a achizitionat obiecte sanitare ce nu au fost utilizate pentru realizarea de operatiuni impozabile.Prin aceasta fapta s-au incalcat prevederile art.145 ,alin.(2),litera a) din Legea nr.571/2003cu modificarile si completarile ulterioare,fapt pentru care se va diminua TVA deductibila cu suma de 65 lei .

–societatea a dedus TVA aferenta Facturii nr.0011/06.08.2010 in valoare de 2000 lei din care TVA in suma de 319 lei de Auto Center SRL prin care a achizitionat un ATV ce nu este utilizat pentru realizarea de operatiuni impozabile.Prin aceasta fapta s-au incalcat prevederile art.145 ,alin.(2),litera a) din Legea nr.571/2003cu modificarile si completarile ulterioare,fapt pentru care se va diminua TVA deductibila cu suma de 319 lei

In concluzie TVA deductibila se diminueaza la momentul constatarii celor prezentate mai sus cu suma totala de 626 lei,calculindu-se si dobinzi respectiv penalitati de intirziere.

TVA COLECTATA

In perioada verificata, societatea a livrat marfuri cu ridicata la care a fost aplicata cota de taxa pe valoarea adaugata (19%) .

Urmare controlului s-a constatat ca in perioada verificata, taxa pe valoare adaugata colectata inregistrata de societate in balanta de verificare si jurnalele de vanzari, in suma totala de 1770064 RON, provine din urmatoarele operatiuni:

– 1769984 RON, aferenta veniturilor din vanzarea de marfuri la intern ;

– 80 RON aferenta veniturilor din vanzari mijloace fixe.

Soldul contului 4423 la 30.09.2010 include si TVA achitata in cursul lunii octombrie 2010 ,iar diferenta de 8245 lei neachitata societatea a compensat-o cu TVA de rambursat din luna octombrie.

Din balanta de verificare incheiata la 30.09.2010, rezulta ca societatea nu a inregistrat operatiuni in contului “419 – Clienti-creditori ” .

Soldul contului 401 « Furnizori  » , reprezinta servicii cu o vechime de pana la 360 de zile.

Soldul contului 455 reprezinta imprumuturi de la asociati ,sume nepurtatoare de TVA.

Baza de impozitare privind TVA a fost corect stabilita cu exceptiile prezentate mai sus.

Referitor la respectarea metodologiei de inspectie fiscala a taxei pe valoarea adaugata aprobata si transmisa de ANAF sub nr. 303271/27.12.2005 si metodologia nr.300054/11.01.2007 mentionam:

-in inspectia fiscala efectuata s-au respectat procedurile cuprinse in metodologia precizata mai sus ;

-la societate nu exista un mediu teoretic perfect , avand si achizitii scutite de TVA .

-rulajele conturilor 4426 respectiv 4427 din balantele de verificare corespund cu sumele inscrise in deconturile de TVA si din jurnalele de cumparari respectiv de vinzari lunare.

Ca urmare a controlului s-a stabilit TVA suplimentara in suma totala de 626 lei pentru care s-au calculat dobanzi in suma de 99 RON.

2.IMPOZITUL PE PROFIT

Baza legala 

Legea nr.571/2003 privind codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare,

H.G.nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare,

H.G. nr. 84/03.02.2005.

Perioada verificata : 01.10.2006-30.09.2010.

1. Forma inspectiei fiscale este,conform prevederilor art.96,pct.1,lit.a din OG nr.92/2003 republicata inspectia fiscala generala, iar procedura de control utilizata a fost verificarea prin sondaj a documentelor puse la dispozitie de societate pentru lunile:

-decembrie 2006

-ianuarie,mai,septembrie,decembrie 2007

-martie,iunie,septembrie,decembrie 2008

-martie,iunie,august 2009.

Societatea nu a beneficiat de facilitati fiscale in perioada supusa inspectiei fiscale.

2.Obiective minimale avute in vedere

In perioada verificata societatea a depus declaratiile lunare privind obligatiile datorate bugetului general consolidat al statului initiale si rectificative in situatiile cind a constatat deficiente.Datele raportate prin declaratii corespund cu datele existente in balantele de verificare.

La determinarea bazei de impozitare privind impozitul pe profit, organul de inspectie fiscala a avut in vedere realitatea declaratiilor fiscale in corelatie cu datele inscrise in balanta de verificare, registrele societatii si documentele primare existente in societate.

Totodata organul de inspectie a verificat respectarea realitatii si legalitatii veniturilor, respectiv a cheltuielilor inregistrate de societate.

3.Baza de impunere

Din controlul documentelor financiar contabile puse la dispozitie de societate s-a constatat ca exista diferente intre punctul de vedere al organelor de inspectie si modul de interpretare al contribuabilului.

Consecintele fiscale ale abaterilor constatate conduc la modificarea bazei de impunere a profitului impozabil determinat de societate si implicit a impozitului pe profit datorat bugetului general consolidat al statului pentru anul 2010.

Situatia impozitului pe profit in perioada verificata se prezinta astfel :

La data de 31.12.2006 societatea inregistreaza urmatoarea situatie :

-Profit contabil 461910000 lei

– Cheltuieli nedeductibile 37270000 lei

– Profit impozabil 499180000 lei

– Impozit pe profit datorat 124795000 lei

– Impozit pe profit virat 124795000 lei

Societatea a avut obligativitatea respectarii prevederilor art. 34, alin 6,din Legea 571/ 2003 modificata privind virarea in contul trimestrului IV unui impozit pe profit calculat si evidentiat la nivelul trimestrului III 2006 cu termen scadent la 25.01.2007 ,obligatie respectata de agentul economic.

La data de 31.12.2007 societatea a inregistrat urmatoarea situatie privind impozitul pe profit:

– Profit contabil 13786 lei

– Cheltuieli nedeductibile 1018 lei

– Profit impozabil 14804 lei

– Impozit pe profit datorat 2368 lei

– Impozit pe profit virat 2368 lei

Societatea a avut obligativitatea respectarii prevederilor art.34,al.6 din Legea 571/2003 modificata privind virarea in contul trimestrului IV unui impozit pe profit calculat si evidentiat la nivelul trimestrului III 2007 cu termen scadent la 25.01.2008 obligatie respectata de unitate.

La data de 31.12.2008 societatea inregistreaza urmatoarea situatie privind impozitul pe profit :

-Profit contabil 61010 lei

– Cheltuieli nedeductibile 1052 lei

– Profit impozabil 62062 lei

– Impozit pe profit datorat 9930 lei

– Impozit pe profit virat 9930 lei

Societatea a avut obligativitatea respectarii prevederilor art.34,al.6 din Legea 571/2003 modificata privind virarea in contul trimestrului IV unui impozit pe profit calculat si evidentiat la nivelul trimestrului III 2008 cu termen scadent la 25.01.2010 obligatie respectata de unitate.

La 31.03.2010 societatea a inregistrat conform balantei de verificare profit pentru care a calculat si platit impozit pe profit in suma de 4559 lei.Ca urmare a controlului s-a stabilit un profit suplimentar pentru cheltuiala nedeductibila in suma de 1272 lei aferenta facturii nr.0072254/19.03.2010 prezentata la capitolul TVA deductibila pentru care s-a calculat un impozit pe profit suplimentar in suma de 204 lei cu scadenta la 25.04.2010.

Pentru aceasta suma s-au calculat dobanzi in suma de 49 lei astfel:

-204 lei x 0.1 % x 247 zile (25.04-28.12.2010) = 49 lei.

La data de 30.06.2010 societatea a inregistrat profit conform balantei de verificare profit pentru care a calculat si platit impozit pe profit cumulat in suma de 9381 lei.Ca urmare a controlului s-a stabilit un profit suplimentar pentru cheltuiala nedeductibila in suma de 348 lei aferenta facturii nr.0704537/20.06.2010 respectiv facturii nr. 0701372/04.06.2010 prezentate la capitolul TVA deductibila pentru care s-a calculat un impozit pe profit suplimentar in suma de 56 lei cu scadenta la 25.07.2010.

Pentru aceasta suma s-au calculat dobanzi in suma de 8 lei astfel:

-56 lei x 0.1 % x 156 zile (25.07-28.12.2010) = 8 lei.

La data de 30.09.2007 societatea a inregistrat profit conform balantei de verificare profit pentru care a calculat si platit impozit pe profit cumulat in suma de 10661 lei.Ca urmare a controlului s-a stabilit un profit suplimentar pentru cheltuiala nedeductibila in suma de 1681 lei aferenta facturii nr.0011/06.08.2010 prezentata la capitolul TVA deductibila pentru care s-a calculat un impozit pe profit suplimentar in suma de 269 lei cu scadenta la 25.10.2010.

Pentru aceasta suma s-au calculat dobanzi in valoare de 17 lei astfel:

-269 lei x 0.1 % x 64 zile (25.10-28.12.2010) =17 lei

La incheierea controlului societatea are in legatura cu impozitul pe profit urmatoarele obligatii:

-debit 529 lei stabilit suplimentar la control.

-dobanzi 74 lei

Mentionam ca potrivit balantei de verificare societatea are achitat in plus un impozit pe profit in suma de 4007 lei iar in fisa sintetica numai suma de 365 lei ,diferenta provenind din faptul ca societatea nu a inregistrat deciziile de accesorii, sume retinute din impozitul platit in plus.

Fata de aceasta situatie organele de inspectie fiscala vor transmite dispozitie de masuri in vederea regularizarii situatiei.

In conformitate cu art.44 din OMFP 1191/2005 s-au confruntat datele din evidenta fiscala si evidenta contabila si nu au rezultat neconcordante cu exceptiile prezentate mai sus.

Societatea conduce registrul de evidenta fiscala privind impozitul pe profit conform prevederilor OMFP nr.870/2005.

Capitolul IV – Alte constatari

Societatea conduce registrele contabile, respectiv Registrul – Jurnal, Registrul – Inventar, precum si Registrul fiscal.

Societatea detine Registrul unic de control pentru sediul social .

Societatea are aparate de marcat electronice fiscalizate conform OUG nr. 28/1999 republicata.

Societatea a depus declaratiile de impozite si taxe, deconturi de TVA, fise fiscale pentru anul 2007, 2008, 2009, raportarea semestriala la 30.06.2007 si bilantul contabil la 31.12.2007, raportarea semestriala la 30.06.2009 precum si bilantul contabil la 31.12.2008 ,conform prevederilor legale.

Inventarierea patrimoniului a fost organizata in conformitate cu prevederile Legii 82/1991 republicata si OMFP 1753/2004 si au fost valorificate rezultatele acestuia.

La data controlului s-a constatat ca societatea nu avea completat pentru luna decembrie 2007 registrul de casa, deci nu a respectat reglementarile emise de MFP privind intocmirea documentelor justificative si contabile.

Aceasta fapta constituie contraventie prevazuta la art.41,pct.2,litera b din Legea nr.82/1991 si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 4000 lei conform art. 42,alin.(1) din aceeasi lege.

Societatea se sanctioneaza cu amenda in suma de 500 lei conform procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr.0121223/27.12.2010 anexat.

Capitolul V – Discutia finala cu contribuabilul

1.Prezentarea sintezei punctului de vedere al contribuabilului

Prin instiintarea nr 130/3978 din 27.12.2010 S.C. MY CAR SRL PITESTI prin reprezentantii legali, le-a fost aduse la cunostinta data, ora si locul de desfasurare a discutiei finale privind constatarile inspectiei fiscale efectuate.

Discutia finala cu reprezentantii legali a avut loc in ziua de 28.12.2010, ora 1000 la sediul societatii.

2.Concluzii asupra analizei punctului de vedere al contribuabilului

Cu aceasta ocazie le-au fost aduse la cunostinta constatarile rezultate in urma inspectiei fiscale efectuate, pe care si le-au insusit,aratind ca nu au obiectiuni in legatura cu constatarile inspectiei fiscale si cu modul de desfasurare a controlului .

Capitolul VI – Sinteza constatarilor inspectiei fiscale

La incheierea controlului societatea are de achitat la bugetul general consolidat al statului obligatii suplimentare stabilite la control conform situatiei ce urmeaza

Capitolul VII – Anexe

Din declaratia data pe propria raspundere a d-l Grigorescu Marius (anexata la prezentul) rezulta ca toate documentele si informatiile solicitate au fost puse la dispozitia controlului, precum si faptul ca toate documentele au fost restituite de echipa de inspectie fiscala, dupa verificare.

La prezentul Raport de inspectie fiscala se mai anexeaza:

– Declarația dată pe propria raspundere a reprezentantului legal al societății

– Balanța de verificare încheiata 30.09.2010 ;

– Fisa sintetica pe platitor;

Anexa privind obligatiile

Anexe cu toate impozitele si taxele verificate

Copie dupa CUI

Proces verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr.0121223/27.12.10

Prezentul raport de inspecție fiscală a fost întocmit în 3 (trei) exemplare înregistrate CAR SRL PITESTI la pozitia nr.19 din Registrul unic de control, din care un exemplar va fi transmis agentului economic verificat.

AVIZAT INTOCMIT

Sef serviciu, Organe de inspectie fiscala,

Maria Pop Constantin Dumitru Razvan Corneliu

CONCLUZII

Îndeplinirea rolului nou pe care inspecția fiscală, trebuie să-l aibă în economia de piață este condiționată de luarea unui ansamblu de măsuri care să asigure, între altele :

transformarea inspecției fiscale într-o inspecție obiectivă prin acțiunea acesteia în exclusivitate asupra pârghiilor financiare prin care statul intervine în economie: fiscalitate, buget, subvenții etc. ;

respectarea cadrului favorabil, legal creat, de manifestare deplină a inițiativei individuale, ca o componentă esențială a democrației economice ;

fermitatea, în urmărirea aplicării riguroase a reglementărilor cu caracter fiscal, a plății de către agenții economici de orice fel a tuturor sumelor cuvenite statului, a utilizării fondurilor alocate cu orice titlu de la bugetul statului;

evitarea abuzului în inspecția fiscală prin crearea unui nou sistem de garanții viabile pentru toți agenții ;

Inspecția fiscală odată cu crearea ei s-a avut în vedere contribuția importantă care va trebui să o aibă alături de controlul fiscal în asigurarea realizării veniturilor care intră în bugetul statului de la agenții economici sub forma impozitelor, taxelor și a altor sume datorate.

Verificarea obligațiilor fiscale față de stat presupune practic verificarea tuturor veniturilor și cheltuielilor, indiferent de subiectul plătitor presupune în mod obligatoriu controlul integrității patrimoniului, verifică realitatea tuturor posturilor din activ și pasiv, dacă ele au la baza inventare și analize ale conturilor patrimoniale.

Deci, întreaga activitate economică reflectată în contabilitate și toate mișcările care au loc în activul și pasivul patrimoniului agentului economic trebuie analizate din punct de vedere al consecințelor fiscale.

Costurile înregistrate de agentul economic pe parcursul întregii perioade verificate trebuie analizate din punctul de vedere al deductibilității lor, urmărindu-se reintegrarea în profitul impozabil a tuturor cheltuielilor ce depășesc limitele deductibile stabilite prin lege, impozitului pe profit.

Inspecția fiscală nu se limitează la constatarea lipsurilor, deficiențelor și abaterilor. Inspecția fiscală de constatare este urmată obligatoriu de inspecția de remediere definitivă a neajunsurilor și abaterilor constatate. O acțiune de inspecție fiscală nu este considerată încheiată până nu se lichidează toate deficiențele constatate și se stabilesc măsuri care duc la îmbunătățirea practică a activității economico-financiare. Inspecția fiscala acționează pentru soluționarea concreta, operativă a problemelor, iar acolo unde sunt încălcate legile, în conformitate cu prevederile și drepturile legale, inspecția fiscală ia măsuri inclusiv pentru sancționarea celor vinovați.

Astfel, se propun sau dispun măsuri operative, în timpul desfășurării inspecției fiscale pentru înlăturarea deficiențelor constatate și prevenirea repetării lor dintre care menționăm :

depozitarea și păstrarea bunurilor în condiții corespunzătoare ;

întocmirea corectă și la timp a documentelor la locurile de producție;

corectarea erorilor din evidența tehnic-operativă și contabilă ;

înregistrarea plusurilor în gestiune, recuperarea pagubelor etc.

În ceea ce privește îmbunătățirea metodologiei inspecției fiscale se fac următoarele propuneri :

perfecționarea sistemului informațional prin realizarea unor programe informatice care selectează agenții economici după mai multe criterii ;

monitorizarea agenților economici ;

posibilitatea ca organul fiscal să cunoască situația fiscală a agentului economic ce urmează a fi verificat de la sediul său, consultând dosarul fiscal în ceea ce privește datoriile stabilite din evidența plătitorilor și eventualele majorări de întârziere calculate ;

actualizarea permanentă în baza de date a administrațiilor financiare din localitatea în care agentul economic își desfășoară activitatea, a fișei sintetice a agentului economic ;

pentru întâmpinarea greutăților în decontarea sumelor pe care unii agenți economici le au de încasat de la instituții bugetare pentru livrările de mărfuri, prestările de servicii și executării de lucrări, potrivit O.G.120/1999 s-a deschis un cont pe seama agenților economici la trezoreria statului;

potrivit art.2 din O.G. nr. 120/1990 din sumele colectate, agenții economici își vor achita obligațiile către bugetul de stat, iar disponibilitățile rămase vor fi utilizate pentru alte scopuri; utilizarea sumelor din contul menționat se va efectua sub supravegherea organelor trezoreriei statului și a organelor fiscale din raza în care agentul economic își are sediul fiscal ;

organizarea mai eficientă a inspecției fiscale prin reorganizarea aparatului fiscal (contribuabili mari și mici).

BIBLIOGRAFIE

1. Grigore Gh, Contabilitatea și fiscalitatea întreprinderii, Ed. Fundația pentru Management și Marketing, București,2001;

2. Grigore Gh. Fiscalitate Metode si Tehnici de Impunere, Editura Paralela 45,Pitesti 2008;

3. Mareș C., Contabilitate financiară, Ed. Independența Economică, Pitești 2000;

4. Mihăilescu I., Chilarez D., Sisteme comparate de impozite și taxe, Ed. Independența Economică, Pitești, 2002;

5. Iulian Văcărel, Finanțe Publice Editura aVI-a-Editura Didactică și Pedagogică RA 2007;

6. Georgeta Vintilă-Fiscalitate Metode și tehnici fiscale Editura Ecinomică-Ediția a doua 2006;

7, Iacob Petru Pîntea-Contabilitatea Financiară Românească Directivele Europene-Editura Intelcredo-Ediția 11 2007;

8. OMFP 3055/2009 Reglementarile contabile conforme cu directivele europene.

9. Legea nr.241/2005, privind combaterea evaziunii fiscale.

10. Legea contabilității nr. 82/1991 republicata.

11. Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, republicata.

12. O.G. nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală

13. H.G.1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G.92/2003 privind Codul de procedura fiscala;

14. O.M.F.P.1844/2003 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare a ceritificatelor de exonerare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata pentru importurile prevazute la art.157 alin.(3) din L571/2003 privind Codul fiscal;

15. O.M.F.P.1845/2003 privind norme de aplicare a unor prevederi din titlul VI „Taxa pe valoarea adaugata” din L571/2003 privind Codul fiscal;

16. O.M.F.P1846/2003 pentru aprobarea instructiunilor de aplicare a scutirilor de taxa pe valoarea adaugata pentru exporturi si alte operatiuni similare, pentru transportul international si pentru operatiunile legate de traficul international de bunuri, prevazute la art.143 alin.(1) si la art.144 alin.(1) din L571/2003 privind Codul fiscal;

17. O.M.F.P.1305/2004 pentru modificarea O.M.F.1801/1995 privind stabilirea regimului unor formulare tipizate in domeniul financiar;

18. O.U.G.24/2005 pentru modificarea si completarea L571/2003 privind Codul fiscal;

19. L96/2005 privind aprobarea O.U.G.123/2004 pentru modificarea si completarea L571/2003 privind Codul fiscal;

20. O.U.G.30/2005 privind modificarea alin.(2) si (3) ale art.III din O.U.G.24/2005 pentru modificarea si completarea L571/2003 privind Codul fis

BIBLIOGRAFIE

1. Grigore Gh, Contabilitatea și fiscalitatea întreprinderii, Ed. Fundația pentru Management și Marketing, București,2001;

2. Grigore Gh. Fiscalitate Metode si Tehnici de Impunere, Editura Paralela 45,Pitesti 2008;

3. Mareș C., Contabilitate financiară, Ed. Independența Economică, Pitești 2000;

4. Mihăilescu I., Chilarez D., Sisteme comparate de impozite și taxe, Ed. Independența Economică, Pitești, 2002;

5. Iulian Văcărel, Finanțe Publice Editura aVI-a-Editura Didactică și Pedagogică RA 2007;

6. Georgeta Vintilă-Fiscalitate Metode și tehnici fiscale Editura Ecinomică-Ediția a doua 2006;

7, Iacob Petru Pîntea-Contabilitatea Financiară Românească Directivele Europene-Editura Intelcredo-Ediția 11 2007;

8. OMFP 3055/2009 Reglementarile contabile conforme cu directivele europene.

9. Legea nr.241/2005, privind combaterea evaziunii fiscale.

10. Legea contabilității nr. 82/1991 republicata.

11. Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, republicata.

12. O.G. nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală

13. H.G.1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G.92/2003 privind Codul de procedura fiscala;

14. O.M.F.P.1844/2003 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare a ceritificatelor de exonerare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata pentru importurile prevazute la art.157 alin.(3) din L571/2003 privind Codul fiscal;

15. O.M.F.P.1845/2003 privind norme de aplicare a unor prevederi din titlul VI „Taxa pe valoarea adaugata” din L571/2003 privind Codul fiscal;

16. O.M.F.P1846/2003 pentru aprobarea instructiunilor de aplicare a scutirilor de taxa pe valoarea adaugata pentru exporturi si alte operatiuni similare, pentru transportul international si pentru operatiunile legate de traficul international de bunuri, prevazute la art.143 alin.(1) si la art.144 alin.(1) din L571/2003 privind Codul fiscal;

17. O.M.F.P.1305/2004 pentru modificarea O.M.F.1801/1995 privind stabilirea regimului unor formulare tipizate in domeniul financiar;

18. O.U.G.24/2005 pentru modificarea si completarea L571/2003 privind Codul fiscal;

19. L96/2005 privind aprobarea O.U.G.123/2004 pentru modificarea si completarea L571/2003 privind Codul fiscal;

20. O.U.G.30/2005 privind modificarea alin.(2) si (3) ale art.III din O.U.G.24/2005 pentru modificarea si completarea L571/2003 privind Codul fis