Oportunitatea Amenajarii Turistice A Parcului Natural Cefa

OPORTUNITATEA AMENAJĂRII TURISTICE A PARCULUI NATURAL CEFA

Introducere

Activitatea de interes comunitar reprezintă o îmbinare de activități constante și programe punctuale orientate spre creșterea bunăstării colective. În orice comunitate există o serie de activități care asigură în mod continuu realizarea/producerea bunurilor și serviciilor de interes comunitar, distinct de sectorul public național organizat de către stat. În acest caz, autoritățile locale nu mai sunt doar reprezentantul în comunitate a autorității central-naționale, ci sunt pe cale să devină, în primul rând, instrumentul public al comunității.

Autoritatea publică locală dezvoltă o serie de activități de interes comunitar, susținute printr-o combinație de resurse mobilizate de comunitate și resurse transferate național. Descentralizarea, ca un obiectiv major al societăților moderne, deschide însă o posibilitate nouă: completarea resurselor obținute prin sistemul standard de impozite și taxe, cu noi forme de mobilizare a unor resurse locale suplimentare, contribuții financiare și în muncă, orientate în special către realizarea unor proiecte punctuale. Alături de activitățile publice comunitare standard (utilități de locuire, învățământ, sănătate, securitate) sunt în dezvoltare rapidă programele comunitare. Acestea se constituie în vederea realizării unor obiective comunitare punctuale: amenajări teritoriale, reabilitări ale infrastructurii, construcții de interes comunitar, apărarea comunității de factori destructivi, păstrarea unui mediu ecologic sănătos etc. Autoritățile publice comunitare deschid o nouă oportunitate, slab exploatată de mecanismele statului centralizat: construcția unui spațiu favorabil participării comunității la rezolvarea problemelor sale.

Noua filozofie implicată în această opțiune este crearea unui parteneriat multiplu: comunitatea, cu oamenii săi obișnuiți, segmente diferite ale comunității, oameni de afaceri la nivel local, sindicate, biserică, organisme ale autorității publice comunitare. Autoritățile publice comunitare tind să devină instrumentul construit democratic al orchestrării eforturilor comunitare în diferite forme, prin mobilizarea tuturor actorilor comunitari. În această nouă perspectivă, tradiționala alienare a statului de societatea civilă tinde să devină o situație de domeniul trecutului. Autoritățile publice locale, prin îmbinarea democrației reprezentative cu cea participativă, prin îmbinarea activităților publice standardizate cu activitățile comunitare orientate spre soluționarea problemelor comune, tind să devină axul central al acestui al treilea sector al acțiunii colective.

Am ales ca temă pentru proiectul meu de diplomă să analizez posibilitățile de dezvoltare economică și turistică, precum și atracțiile nenumărate oferite de zona comunei Cefa, insistând cu precădere asupra Parcului Natural Cefa, din anumite considerente care țin de faptul că sunt născută în acel areal și prin urmare cunosc și iubesc acele locuri, și nu în ultimul rând datorită faptului că am avut acces la o serie de date care mi-au fost necesare pentru a realiza lucrarea.

Lucrarea de față se bazează în mare parte pe materialele puse la dispoziție de primăriile din localitățile menționate, și de asemenea pe informațiile oferite de diverși agenți economici și organizații prestatoare de servicii turistice, precum și din alte surse.

Obiectivul urmărit pe parcursul celor cinci capitole, a fost să realizez un material informativ, în măsură să scoată în evidență potențialul enorm pe care Parcul Natural Cefa îl are în domeniul turismului și aș dori să contribui prin expertiza mea la dezvoltarea serviciilor din turismul rural prin transferul de informații practice către cei care desfășoară activități turistice.

Am prezentat de asemenea o serie de informații și date concrete legate de perspectivele de dezvoltare și amenajare acomunei Cefa, iar în ultimul capitol, ca și studiu de caz, am cules date și am prezentat informații referitoare la Planul de dezvoltare locală a comunei Cefa.

În final, am notat concluziile și recomandările mele, cu trimitere la unele aspecte sesizate de mine.

Capitolul 1

Principiile și obiectivele dezvoltării durabile

1.1 Principiile dezvoltării durabile

Concepția dezvoltării durabile s-a definit prima dată în anul 1983, când sub egida CE a apărut „Raportul Brundtland”, în care s-a precizat: „Dezvoltarea durabilă este acea evoluție care satisface necesitățile prezentului fără să compromită satisfacerea necesităților generațiilor viitoare”.

Cetățenii din comunitățile din lumea întreagă încep să își schimbe modul în care gândesc și acționează atunci când este vorba de viitorul lor. Acești cetățeni sunt interesați să urmeze o nouă direcție de dezvoltare a comunității, prin care se vizează în același timp protejarea mediului, îndepărtarea sărăciei și a bolilor, îmbunătățirea calității vieții și asigurarea unei economii puternice și dinamice. Conceptul de „dezvoltare durabilă” a apărut ca o abordare a dezvoltării din mai multe puncte de vedere vizând întărirea economiei locale și respectarea limitelor mediului natural de funcționare și suport în timp a activităților antropice.

Dezvoltarea durabilă a primit un impuls important în 1992, atunci când reprezentanții din 140 state s-au întâlnit cu ocazia Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare la Rio de Janeiro, și au adoptat „Agenda 21” – un plan de acțiune în vederea dezvoltării durabile pentru secolul XXI. Printre alte aspecte, Agenda 21 încurajează autoritățile locale din fiecare stat să lucreze îndeaproape cu cetățenii pentru dezvoltarea unei „Agende 21 Locale”. În cadrul acestora, autoritățile locale sunt încurajate:

să învețe de la cetățeni și de la comunitatea locală, civică, de afaceri, industrială, despe prioritățile, valorile acestora, precum și despre soluțiile propuse pentru soluționarea problemelor;

să dobândească informația necesară pentru formularea celor mai bune strategii de acțiune și să introducă politicile și legislația adecvată, care să permită avansarea spre dezvoltare durabilă a comunității respective;

să elaboreze planuri de acțiune pentru dezvoltarea durabilă, în cooperare cu cetățenii.

Institutul pentru Comunități Durabile din Montpelier, Vermont, USA în anul 1995 a identificat următoarele componente ale unei comunități durabile:

Integritatea ecologică:

satisfacerea nevoilor de bază ale populației: aer și apă curată și alimentație hrănitoare și necontaminată;

protejarea și întărirea ecosistemelor locale și regionale și a diversității biologice;

conservarea apei, solului, energiei și a resurselor regenerabile, inclusiv reducerea, recuperarea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor la maximum posibil;

aplicarea strategiilor de prevenire și a tehnologiilor adecvate pentru minimizarea emisiilor de poluanți;

utilizarea resurselor regenerabile nu mai rapid decât rata lor de reînnoire.

Securitatea economică:

bază economică variată și financiar viabilă;

reinvestirea resurselor în economia locală;

maximizarea proprietății locale a afacerilor;

oportunități de angajare pentru toți cetățenii;

oferirea de instruire în muncă și educație, pentru a sprijini forța de muncă să se conformeze nevoilor viitoare.

Împuternicire și responsabilitate:

posibilități egale pentru toți indivizii de a participa și influența deciziile care le afectează viețile;

acces adecvat la informația publică;

un sector non-guvernamental viabil;

atmosferă de respect și toleranță față de puncte de vedere, credințe și valori variate;

încurajarea indivizilor indiferent de vârsta, sex, etnie, religie și abilitate fizică în preluarea responsabilității pe baza unei viziuni comune;

stabilitate politică;

să nu compromită durabilitatea altor comunități.

Bunăstare socială:

aprovizionare sigură cu alimente, care să optimizeze producția locală;

servicii de sănătate adecvate, locuințe sigure și salubre, calitate înaltă a educației pentru toți membri comunității;

menținerea unui spațiu sigur fără pericolul crimei și al agresiunii;

sprijinirea unui spirit comunitar care creează simțul apartenenței, al locului și al valorii personale;

stimularea exprimării creative prin intermediul artelor;

protejarea și extinderea spațiilor publice și a resurselor istorice;

un mediu de lucru sănătos;

adaptabilitate la condiții și circumstanțe în schimbare.

Potrivit Concern Inc.: „O comunitate durabilă utilizează resursele proprii pentru a răspunde cerințelor prezente, astfel încât resursele adecvate să fie disponibile și pentru generațiile viitoare. Ea urmărește îmbunătățirea sănătății publice și o mai bună calitate a vieții pentru toți locuitorii, prin limitarea deșeurilor, prevenirea poluării, maximizarea conservării și promovarea eficienței, precum și prin dezvoltarea resurselor locale, în vederea revitalizării economiei locale”.

În anul 1996 a avut loc conferință europeană în Irlanda, care s-a finalizat în „Declarația de la Cork despre dezvoltarea rurală”. Acest document a luat naștere datorită recunoașterii faptului că 80% din teritoriul CE este reprezentat de teritoriile rurale, în care trăiește un sfert din populația totală. Aceste teritorii sunt caracterizate de o structură culturală, economică și socială unică, de o serie de activități deosebit de diversificate și de multitudinea de peisaje variate – păduri și terenuri agricole, peisaje naturale neatinse, sate și orășele, centre regionale, industrie mică. Tendințele în această privință arată că, în economia Europei ponderea majoritară a agriculturii și silviculturii a încetat, și că în viitor ponderea relativă a acestui sector va mai scădea. Ca urmare, sarcina dezvoltării rurale în zilele noastre este adresarea tuturor sectoarelor socio-economice ale teritoriilor rurale.

Fiecare dintre cele 10 puncte ale „Declarației de la Cork despre dezvoltarea rurală” formulează concepte clare și simple:

1. teritoriile rurale au prioritate,

2. abordare integrată,

3. diversificare,

4. durabilitate,

5. caracter complementar,

6. simplificare,

7. programe,

8. finanțare,

9. conducere,

10. apreciere.

„Declarația de la Cork despre dezvoltarea rurală” încercă să răspundă acestor concepte, menite să inverseze părăsirea satelor, să combată sărăcia, să stimuleze ocuparea și egalitatea șanselor, să satisfacă nevoia spre o calitate mai bună de sănătate, siguranță, dezvoltare personală și deconectare, să ridice nivelul de trai la sate, să păstreze și să îmbunătățească calitatea mediului rural, să stabilească un echilibru mai just între teritoriile orășenești și rurale în privința cheltuielilor comunitare, acelor de infrastructură, precum și în privința serviciilor de educație, sănătate și de comunicație, păstrarea identității culturale, a biodiversității, bazată pe creativitatea și solidaritatea comunităților rurale.

1.2 Obiectivele dezvoltării comunitare

Orice bun de interes comunitar poate face obiectul unui program al activității comunitare. Ar fi utilă o enumerare a unor asemenea obiective:

Construcții/reabilitare a infrastructurii comunitare – drumuri, poduri, canalizare, alte facilități publice, sisteme de comunicare.

Amenajări teritoriale atât cele necesare producției – îndiguiri, regularizări de ape cât și cele referitoare la prevenirea și eliminarea efectelor poluării și a reabilitării ecosistemului.

Realizarea unor obiective de interes public – școli, spitale, locuri de agrement, complexe sportive.

Dezvoltarea de capacități productive atât de tip individual, cât și cooperativ, stimularea dezvoltării de afaceri, a creării de locuri de muncă este o cale importantă pentru creșterea și dezvoltarea bunăstării colective.

Creșterea securității individuale și colective reprezintă mai ales în societățile actuale extrem de vulnerabile, obiectul frecvent al acțiunilor comunitare.

Forme sistematice de ajutorare și întrajutorare. Exemplu – sprijinul pentru tinerii căsătoriți, pentru persoanele în nevoie – bătrâni, orfani, copii abandonați, mame singure etc.

Utilizarea conceptului de ,,dezvoltare comunitară" indică o caracteristică extrem de importantă a programelor de acțiune colectivă în contextul societăților actuale. Lansarea lor a fost legată în mod special de problema reabilitării comunitare. O mulțime de comunități au o poziție marginală în sistemul economiei de piață. Integrarea lor eficace în acest sistem este împiedicată de factori structurali asupra cărora se poate acționa mai degrabă colectiv decât individual. În aceste cazuri, producerea bunăstării la un nivel satisfăcător nu poate fi realizată decât pe de o parte, prin programe de reabilitare a condițiilor economice colective (infrastructură, amenajări teritoriale, dezvoltarea capacități lor de activitate economică, informații asupra cerințelor pieței etc.), iar pe de altă parte, prin mobilizarea unor resurse colective comunitare.

Se poate spune astfel că termenul de ,,dezvoltare” se referă în principal la crearea/refacerea/reabilitarea condițiilor comunitare care să facă posibilă reintegrarea comunității în circuitul global al economiei de piață și al unei bunăstări colective dorite. În acest sens, ideea de dezvoltare comunitară implică o acțiune limitată în timp, cu obiective precise: eliminarea ,,handicapurilor comunitare". De asemenea, ideea de dezvoltare comunitară se referă la constituirea unor mecanisme de mobilizare a resurselor comunitare, singurele posibile în anumite condiții să ducă la soluționarea obiectivelor în cauză.

Ideea de dezvoltare comunitară se referă totodată și la mijloace, nu doar la obiective: dezvoltarea capacităților/mecanismelor comunitare de acțiune alternativ celor ale economiei de piață. Din punct de vedere al mijloacelor de intervenție, majoritatea comunităților actuale sunt încă deficitare. De aceea, multe din programele de dezvoltare comunitară au ca obiectiv central nu numai realizarea unor bunuri de interes comunitar, dar și a creării capacităților de acțiune comunitară.

1.3 Cerințe ale dezvoltării comunitare: actori, contribuții, resurse

Acțiunile de tip comunitar presupun o combinație complexă de actori. Există mai multe ipostaze în care un individ sau un grup devine actor comunitar:

a) contribuabilul cu resurse. Resursele pot fi standardizate și continue sau punctual ocazionale: în bani sau în natură. Există contribuții standardizate și constante ca impozitele, taxele. Descentralizarea creează o relație mai directă și mai transparentă între aceste contribuții și realizarea obiectivelor comunitare. Se poate constitui conștiința de contribuabil comunitar.

b) contribuții la realizarea unor obiective punctuale. Acestea se pot realiza fie prin colectarea unor fonduri comunitare speciale care să implice atât contribuții obligatorii, dar mai ales voluntare. Aceste fonduri pot fi utilizate fie de către autoritățile locale fie de alți actori comunitari: școală, biserică, spital, instituții de asistență socială, organizații civice. Acestea sunt contribuții fie financiare (impozite, taxe, donații, sponsorizări), fie în natură (muncă, utilaje, diferite bunuri). Contribuția în resurse trebuie să fie considerată nu ca o obligație impusă din afară ci ca un mijloc de motivare a participării comunitare.

c) contribuția universală. Toți membrii colectivității trebuie să aibă o contribuție de un fel sau altul. Trebuie evitată complet situația spargerii comunității în două segmente: ,,contribuabilii” și ,,noncontribuabilii, dar beneficiari”. Cei care dețin resurse financiare mai scăzute pot contribui financiar mai puțin, compensând parțial cu participare directă (muncă sau alte forme de activitate în folosul comunității).

d) contribuție după posibilități. Ca oricare altă contribuție și aceasta trebuie să fie progresivă: contribuții mai mari la resurse mai mari, contribuții mai mici la posibilități mai mici.

Alte cerințe ce se mai impun în dezvoltarea programelor comunitare:

stabilirea democratică a obiectivelor. Obiectivele comunitare de realizat trebuie stabilite printr-o procedură democratică. Implicarea comunității chiar din faza de început privind alegerea obiectivelor de realizat precum și eșalonarea lor în timp este cerută de procesul democratic al cooperării. În aceste condiții, responsabilitatea actorilor comunitari crește precum și gradul de motivare a acestora pentru acțiunile comune.

utilizarea transparentă a resurselor. Înalta vizibilitate a modului în care resursele sunt utilizate, controlul comunitar permanent al eficienței utilizării reprezintă o condiție esențială pentru motivarea contribuției.

îmbinarea contribuției obligatorii cu cea voluntară. Este necesară dezvoltarea modalităților de stimulare a contribuții lor voluntare, mai ales pentru realizarea programelor punctuale. Ipostaza de contribuabil este ipostaza cea mai importantă a actorului comunitar. Ea însă trebuie completată cu altele, cum este cea de participant la procesul democratic de organizare și control.

Dihotomia dintre contribuabil și decident politic, caracteristică a statelor modeme centralizate, este depășită, contribuabilul devenind el însuși actor politic la nivel local, concomitent păstrându-și poziția de reprezentant politic la nivel național.

Din punctul de vedere al dezvoltării comunitare se redeschide o perspectivă mai fructuoasă de înțelegere a interacțiunii stat – societate civilă. Participarea comunitară este cea mai firească, naturală și directă implicare a comunității pentru satisfacerea propriilor interese. Aici se pot conjuga eforturile celor trei mari actori: întreprinzătorii economici, organismele de stat și comunitatea.

O categorie aparte de actori sunt cei externi. Rolul lor a apărut în contextul programelor de suport al comunităților marginale. De cele mai multe ori, comunitățile marginale prezintă nu numai un deficit de resurse și condiții, dar și de capacități. Filozofia actuală a recuperării marginalității se bazează pe principiul parteneriatului cu comunitățile însăși, excluzându-se ca neproductiv paternalismul autoritar extern. O primă ipostază a parteneriatului cu comunitățile marginale o reprezintă inițiativa directivă din exterior. Actorii externi furnizează resursele, stabilesc obiectivele, proiectează strategia, urmăresc derularea programelor. La cealaltă limită se înscrie crearea capacităților interne care să susțină întreaga strategie a dezvoltării, actorul extern contribuind cu resurse și cu suport tehnic. Actorii externi ai comunității reprezintă o sursă extrem de importantă a dezvoltării comunitare. Îi putem găsi în ipostazele cele mai diferite.

Fondul Român de Dezvoltare Socială reprezintă un exemplu de instrument național actual de stimulare și suport pentru dezvoltarea comunităților sărace. Există însă un gol imens în ceea ce privește stimularea mai generală a programelor comunitare. În parte, acest gol se explică și prin alergia anilor 90 la orice formă care ar fi putut să evoce filozofia participării voluntare de tip socialist.

Structura programelor de dezvoltare comunitară se referă în primul rând la tipul de resurse comunitare precun și la modalitatea de folosire a lor. Presupunerea centrală a acestei strategii este că orice comunitate deține o serie de resurse importante a căror utilizare oferă posibilitatea soluționării unei game largi de probleme:

a) Resurse financiare. Sunt situații în care proiecte de interes comunitar nu pot fi rezolvate din lipsă de resurse individuale și statale. O comunitate de exemplu, nu poate amenaja un sistem normal de drumuri, poduri, rețea de comunicare, datorită finanțării limitate primite de la bugetul național. Deși fiecare membru al comunității are nevoie de o asemenea infrastructură, nici unul nu are resursele individuale de a o realiza. În plus, el s-ar confrunta cu un dezechilibru între costurile acoperite individual și beneficiile, care inevitabil se vor distribui colectiv. Atât soluția oferită de economia de piață, cât și cea a intervenției statului sunt puțin operaționale. Cumularea resurselor individuale ar putea reprezenta o soluție sau cel puțin o parte a soluției. Problema crucială aici este dezvoltarea unor mecanisme noi de mobilizare și utilizare a resurselor economice individuale pentru rezolvarea unor obiective de interes comunitar.

b) Resurse de muncă. Există frecvent situații în care comunitățile, atât membrii lor cât și ele însele, nu dispun decât de resurse financiare limitate. Există însă o disponibilitate a resurselor de muncă. Oamenii nu au bani să contribuie dar pot să muncească pentru rezolvarea unor obiective comunitare. Capacitatea de muncă în aceste colectivități este subutilizată economic. De multe ori, comunitatea este prinsă în capcana unui cerc vicios: pe de o parte facilitățile comunitare pentru o activitate economică eficientă sunt deficitare, iar pe de altă parte, ea nu dispune de resursele financiare pentru a le investi în producerea acestor facilități colective. Este una dintre situațiile tipice de subdezvoltare. Cercul vicios trebuie spart prin mobilizarea unor resurse suplimentare. Transferurile de la bugetul național sunt o practică curentă din acest punct de vedere. Dar și ele sunt limitate. Mobilizarea resurselor de muncă ale colectivității poate reprezenta un factor decisiv. În satele românești tradiționale o asemenea practică de mobilizare a resurselor colective este foarte frecventă pentru rezolvarea în special a problemelor de infrastructură.

c) Resursele naturale. De multe ori comunitățile dețin colectiv o serie de resurse naturale care nu sunt rentabile pentru a fi exploatate în sistemul economiei de piață dar pot fi utilizate pentru realizarea unor obiective locale: lemn, piatră, apă etc.

d) Resursele de solidaritate. Fiecare persoană este caracterizată, în virtutea apartenenței la o comunitate, de o anumită propensiune pentru acte de susținere colectivă. Mici resurse personale există întotdeauna. Actualizarea unei asemenea propensiuni este de regulă inhibată, în primul rând, de lipsa unor mecanisme de orientare a lor eficace către realizarea unor obiective de interes colectiv. Societatea modernă este caracterizată în mod cert printr-un deficit sever al mecanismelor solidarității sociale. Acest deficit este factorul limitator cel mai important al mobilizării acestor resurse potențiale.

e) Resurse de capacități. În orice comunitate există o largă gamă de capacități profesionale care pot fi utilizate în programele de interes comunitar. La aceasta se adaugă și capacitățile productive care, în secundar, pot fi utilizate, dincolo de folosirea lor economică normală: mașini, căruțe, cai, boi, instrumente etc.

1.4 Oportunități de finanțare – Proiecte de finanțare pentru statele membre ale U.E.

De la data aderării la Uniunea Europeană (UE), România participă ca membru cu drepturi depline la Politica de Coeziune a UE. În cadrul acestei politici, România beneficiază, prin intermediul instrumentelor structurale, de sprijin financiar pentru susținerea dezvoltării economice a țării. Volumul finanțărilor disponibile este mai mare decât cel pe care țara noastră l-a primit prin programele de pre-aderare Phare, ISPA și SAPARD. Accesul la Fondurile Structurale și de Coeziune va da posibilitatea României să dezvolte echilibrat regiunile rămase în urmă, să modernizeze infrastructura de transport și mediu, să sprijine dezvoltarea rurală, să creeze noi oportunități de ocupare a forței de muncă, mai ales în mediul rural, să promoveze politici sociale care să ducă la creșterea standardului de viață.

Disparitățile regionale din cadrul UE au crescut în mod semnificativ, o dată cu integrarea celor 12 noi state membre în mai 2004 și ianuarie 2007. Astfel, 10% din populația de la nivelul Uniunii Europene care trăiește în regiunile cele mai dinamice, generează de opt ori mai multe venituri în termeni de Produs Intern Brut (PIB) decât 10% din populația care trăiește în zonele cel mai puțin dezvoltate.

Dincolo de statisticile privind PIB, există totuși inegalități complexe între statele membre și celelalte regiuni datorate diferențelor în ceea ce privește:

infrastructura;

calitatea mediului înconjurător;

șomajul și abilitățile forței de muncă relevante pentru dezvoltare;

mărimea și diversitatea afacerilor;

nivelurile de inovație și utilizarea tehnologiei în afaceri.

Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalități și a dificultăților economice pe care acestea le generează, în vederea îmbunătățirii funcționării Pieței Unice Europene. Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanțată prin instrumentele structurale. În termeni financiari, aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere în bugetul Uniunii Europene, destinat politicilor europene. În terminologia specifică perioadei 2007-2013, „Instrumentele structurale” cuprind: 1. Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), 2. Fondul Social European (FSE), cunoscute și sub denumirea de „Fonduri structurale”, și 3. Fondul de Coeziune (FC). Fiecare instrument structural are o destinație specifică:

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)

FEDR sprijină investiții în diferite domenii, astfel:

Investiții în diferite tipuri de infrastructură, dezvoltarea de facilități de producție și prelucrare, structuri instituționale pentru noi afaceri, dezvoltarea turismului, regenerare urbană, unități medicale, unități de învățământ, îmbunătățirea calității mediului, precum și dezvoltarea rețelelor locale și regionale de transport și a mijloacelor de transport în comun, etc.

Investiții de tip sprijin financiar și consultanță pentru IMM-uri, dezvoltarea de servicii pentru afaceri, cercetare și dezvoltare, inițiative de transfer tehnologic, crearea capacităților pentru comunitățile locale, etc.

FEDR sprijină, de asemenea, investiții în contextul inițiativelor speciale de cooperare transfrontalieră, transnațională și inter-regională în cadrul Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”.

Fondul Social European (FSE)

FSE sprijină o gamă largă de investiții în dezvoltarea resurselor umane și formare în conformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forței de Muncă, care vizează:

Integrarea în muncă a șomerilor prin formare profesională și diverse măsuri privind piața de muncă;

Sprijinirea întreprinzătorilor și măsuri de îmbunătățire a abilităților și productivității persoanelor angajate;

Implementarea de acțiuni care să vizeze incluziunea socială a persoanelor din grupurile dezavantajate;

Îmbunătățirea sistemelor de învățământ, inclusiv a învățământului profesional și tehnic.

Fondul de Coeziune (FC)

Fondul de Coeziune contribuie la realizarea proiectelor mari de infrastructură cum ar fi construcția și modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) și investițiile majore în infrastructura de mediu (apă, canalizare, deșeuri etc).

Fondul de Coeziune este disponibil pentru statele membre cu un nivel al VNB4 mai mic de 90% din nivelul mediu al Uniunii Europene. În prezent, în această categorie se încadrează atât Grecia, Portugalia și Spania, și cele 10 noi state membre, cât și România și Bulgaria.

Fonduri complementare

În România, investițiile din instrumentele structurale sunt completate de fondurile Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene și cele ale Politicii Comune de Pescuit.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

FEADR are ca scop creșterea competitivității în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural și îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale prin promovarea diversificării activităților economice și prin acțiuni specifice destinate protecției mediului înconjurător.

De asemenea, prin proiecte de tip LEADER, FEADR finanțează și implementarea strategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acțiune din zonele rurale și a abordărilor experimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea rurală.

Fondul European pentru Pescuit (FEP)

FEP sprijină investițiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii, modernizarea ambarcațiunilor de pescuit și îmbunătățirea prelucrării și comercializării produselor piscicole. De asemenea, FEP sprijină și implementarea strategiilor pentru promovarea dezvoltării durabile a zonelor de coastă.

Obiectivul „Convergență”

Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice va susține cu prioritate consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv și crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru dezvoltarea întreprinderilor. Vor fi stimulate activitățile de cercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate în mediul economic și se va urmări valorificarea potențialului TIC și aplicarea acestuia în sectorul public (administrație) și cel privat (cetățeni, întreprinderi). Totodată, programul vizează creșterea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sectorului energetic.

Prioritățile de investiții vizate în cadrul programului sunt: îmbunătățirea standardelor de viață prin asigurarea serviciilor de utilități publice la standardele de calitate și cantitate cerute, în sectoarele de apă și deșeuri; îmbunătățirea sistemelor municipale de termoficare, îmbunătățirea sistemelor sectoriale de management de mediu, precum și implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale în zonele cele mai vulnerabile. O atenție deosebită va fi acordată prevenirii inundațiilor și combaterii eroziunii în zonele costiere, în vederea reducerii impactului economic și social al unor astfel de fenomene.

Investițiile în cadrul Programului Operațional Sectorial Transport vizează îmbunătățirea rețelelor de transport rutier, feroviar, aerian, fluvial și maritim, acordând prioritate proiectelor aflate pe rețeaua TEN-T (axele prioritare 7, 18 și 22). De asemenea, se va îmbunătăți gradul de conectare a infrastructurii naționale și regionale la rețeaua TEN-T. Investițiile vor conduce la sporirea accesibilității la piețele regionale, naționale și internaționale, reducerea timpilor de deplasare și a costurilor de transport pentru pasageri și marfă, precum și la creșterea calității serviciilor de transport.

Programul Operațional Regional vizează diminuarea disparităților interregionale și intra-regionale, precum și a celor dintre centrele urbane și zonele rurale adiacente, prin sprijinirea creării mai multor piețe integrate ale forței de muncă și o utilizare mai bună a sinergiilor regionale. În acest scop, programul cuprinde intervenții în cadrul următoarelor domenii: îmbunătățirea infrastructurii publice regionale și locale (modernizarea rețelelor de drumuri regionale/locale, infrastructura de sănătate, infrastructura educațională); consolidarea mediului de afaceri regional/local (dezvoltarea infrastructurii de afaceri și sprijinirea microîntreprinderilor); dezvoltarea turismului regional și local (reabilitarea infrastructurii turistice); dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane).

În cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fi sprijinite investițiile în îmbunătățirea sistemului educațional și de pregătire profesională și se vor corela oferta educațională și cererea efectivă de forță de muncă. Programul vizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare, în sprijinul bunei funcționări a pieței muncii. Adaptabilitatea forței de muncă și a întreprinderilor, precum și formarea pe tot parcursul vieții vor reprezenta de asemenea elemente centrale ale programului. În acest sens, angajatorii vor fi încurajați să investească în resursele umane angajate.

Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative vizează accelerarea reformei managementului public din administrația publică prin intervenții în ciclul de politici publice (consolidarea capacității managementului public a ministerelor și implementarea unor metode moderne în domeniul resurselor umane pentru îmbunătățirea performanțelor individuale a funcționarilor publici) și susținerea reformei managementului în sectoarele care contribuie în mod direct la creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

Prin Programul Operațional Asistență Tehnică se va asigura sprijin pentru coordonarea și implementarea eficientă și transparentă a Instrumentelor Structurale în România, după cum urmează: Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale și coordonarea programelor; Dezvoltări viitoare și sprijin pentru funcționarea Sistemului Unic de Management al Informației; Diseminarea informațiilor și promovarea Instrumentelor Structurale.

În cadrul Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”, Programele Operaționale pot fi grupate pe următoarele componente:

Cooperarea trans-frontalieră

În această componentă se încadrează Programele Operaționale România– Ungaria, România–Bulgaria, România–Serbia, România-Ucraina-Moldova, și Ungaria -Slovacia-România-Serbia. Strategia acestor programe se concentrază pe acțiuni care vizează: dezvoltarea infrastructurii fizice; consolidarea relațiilor economice dintre regiunile vecine pentru ca împreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă a zonei (dezvoltarea cooperării în domenii ca IMM, turism și comerț de frontieră, promovarea integrării piețelor locale); crearea legăturilor sociale și culturale între comunitățile și locuitorii care locuiesc de ambele părți ale frontierei (utilizarea comună a infrastructurii de sănătate, culturale și educaționale); găsirea de soluții comune de apărare împotriva pericolelor naturale (prevenirea inundațiilor, a alunecărilor de teren și eroziunii solului, crearea de sisteme tehnologice de avertizare și control). De asemenea, din această componentă face parte și Programul Operațional Bazinul Mării Negre, care vizează cooperarea între statele riverane.

Cooperarea trans-națională

În această componentă se încadrează Programul Operațional Spațiul Sud-Est European. Acesta se concentrează asupra următoarelor acțiuni: asigurarea cooperării integrate în domeniul managementului apei (protejarea și administrarea bazinului Dunării, a zonelor de coastă și a resurselor maritime); dezvoltarea rețelelor de cooperare în sectorul IMM, în domeniul C&D și inovării; desfășurarea de activități trans-naționale de prevenire a riscurilor naturale și tehnologice.

Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaționale Inter-regionale INTERREG IV C, URBACT II, ESPON 2013 și INTERACT II. Programul vizează următoarele acțiuni: sprijinirea procesului de schimb de informații și bune practici cu privire la dezvoltarea urbană, modernizarea serviciilor publice, incluziunea socială și antreprenoriatul, precum și realizarea de studii și corelarea datelor referitoare la domenii de interes comun.

Capitolul 2

Comuna Cefa. Date generale

2.1 Asezare geografică

          Comuna Cefa este situată în partea de vest a țării, la granița cu Ungaria, în sud-vestul județului Bihor, la circa

34 km față de reședința de județ – municipiul

Oradea.
Până în anul 2004, comuna Cefa era una dintre cele mai mari comune ale județului Bihor, având în componență 8 sate și o suprafață totală de 19.535 ha teren agricol. În prezent, în urma reorganizării administrative a teritoriului s-au reînființat comunele Gepiu și Sânicolau Român, astfel că Cefa a rămas cu următoarele localități componente: Ateaș, Cefa și Inand. Datorită poziției geografice, situată la aproximativ jumătatea distanței dintre municipiile Oradea și Salonta, comuna Cefa este străbătută de drumul național DN79 Oradea – Arad – Timișoara prin localitatea Inand.

          Comuna este strabatuta in partea de est de Soseaua Natională (DN 79) Satu-Mare-Oradea-Arad-Timisoara, iar de la nord la sud de Drumul Judetean (DJ 797) Oradea-Santandrei-Girisu de Cris-Roit-Sanicolau Roman-Berechiu-Cefa-Inand.

Cefa este o localitate aflata in apropierea frontierei dintre Romania si Ungaria, doua state ale Uniunii Europene. Ea este iclusa in euroregiunea de dezvoltare Bihor-Hajdu Bihar si face parte, totodata, din Parcul natural Cefa, rezervatie menita sa protejeze nu numai zona umeda cu flora si fauna sa ci si traditiile locale. Data fiind distanta relativ mica fata de Oradea si de Salonta, Cefa este de fapt o localitate suburbana, cu posibilitati de naveta spre cele doua orase.

2.2 Mijloacele  si caile de comunicatie

Pe teritoriul administrativ  al  comunei  Cefa circulația se practică pe două căi:

rutiera (dominantă)

feroviara (secundară)

Pentru primul tip de circulatie si anume cel rutier există legaturile:

DN 79  Satu  Mare-Oradea-Arad-Timisoara, care traverseaza comuna de la nord-est  la sud in localitatea  Gepiu si Inand.

DJ 797 Oradea-Santandrei-Girisu de Cris–Roit–Sanicolau-Roman-Berechiu-Cefa –Inand, care traverseaza  comuna  de la nord  trecand prin localitatile Roit, Sinicolaul-Roman, Berchiu, Cefa si Inand si se leaga  pe teritoriul  localitatii  Inand de DN 79

DC 89  Cefa-Ateas, leaga Cefa  de Ateas  traversand zona de pescarie  a Cefei

Al doi-lea tip de circulatie si anume cel feroviar se desfășoară pe ruta Oradea-Arad cu statiile:

Halta Gepiu situat la o distanta de 1 km de  centrele  localitatilor  respective

Gara   Cefa situat la o distanta de 1,5 km de  centrele  localitatilor  respective

Caile de acces la localitatile componente ale comunei sunt:

Cefa –Centrul de comună.

Ateas–Localitate de frontiera, situata in vest la 9 km de Cefa, legata prin  DC 89.

Inand –Localitate situata la sud-est de Cefa la o distanta de 4 km, legata de aceasta prin intermediul DJ 767.

          Localitatea Cefa are legatură feroviară, Gara CEFA fiind la 1,5 km de centrul comunei, însă fiind la jumatatea distantei dintre Cefa si Inand, cetatenii prefera sa se deplaseze cu autobuzele înspre Salonta si Oradea.

Satul Inand fiind  strabatut de soseaua nationala Oradea-Arad-Timisoara, cetatenii se deplaseaza cel mai des la oras cu autostopul.

         Drumurile de importanta nationala si judeteana sunt modernizate, cu platforma carosabila de 7 m. Pe raza comunei Cefa in satul Inand sunt doua parcari.

2.3. Relieful

Teritoriul administrativ al comunei Cefa este situat in partea vestica a judetului Bihor la limita cu granita tarii, in campia joasa de divagare a Crisurilor.

            Altitudinea variaza intre 80-100 m, iar relieful se caracterizeaza  prin larga dezvoltare a campiilor dintre luncile Crișului Repede si a Crișului Negru, campii mlastinoase dotate cu canale colectoare si prin larga raspadire a lacurilor care insumeaza  o suprafata de apa de 693 ha. Câmpiile din aceasta zona sunt mlastinoase avand ca si specific lipsa orizontului pietrisurilor. In campia joasa (Cefa, Ateas) sunt prezente depozite nisipoase care cantoneaza si primul nivel freatic. In campia glacisurilor (Inand) lipsesc depozitele nisipoase sau ale orizonturilor pietrisurilor, iar primul nivel freatic se situeaza in depozitele prafoase loessoide si are  aceeleasi cote ca in terasele fluviatile de la nordul si sudul compartimentului. Campia joasa aluvionara poarta denumirea în aceasta zona de Campia Salonta, iar campia glacisurilor de Campia Miersigului. Din punct de vedere geotehnic se disting urmatoarele straturi:

un strat de o grosime de 2,5-3,0 m alcatuit din argile prafoase care fac parte din categoria pamanturilor bune de fundare;

urmatorul strat este alcatuit din nisipuri fine argiloase sau prafoase amorsate, afanate sau cu indesare medie care fac parte din categoria pamanturilor dificile de fundare.

Roca de baza este alcatuita din argile cenusii, plastic vartoase si se situeaza la adancimi variabile de 8-10 m.

2.4 Hidrografia

         Reteaua hidrografica a localitatii Cefa se rezuma la suprafata lacurilor si baltile din partea de vest a localitatii unde sunt amenajate pescariile si zonele turistice care se intind pe o suprafata de 693 ha. Apele subterane sunt cantonate in stratul de nisip la adancimi variabile intre 2,5-3,0 m.

Fig. 2.1 Balta Cefa

         De la nord la sud, teritoriul comunei este strabatut de canalul colector al Crisurilor, care trece prin extremitatea vestica a localitatii Cefa.

         Extravilanul comunei si intravilanul localitatilor este brazdat de la est catre vest de numeroase vai: Valea Gepiului cu afluentul principal Valea Bicaciului si in sud Valea Mare si Valea Mica; Valea Inandului. Valea Gepiu are prezente pe cursul său doua baraje de retentie.

        De asemenea pe teritoriul comunei sunt prezente sisteme de desecare, drenaj si un sistem de irigatie zonal (pe teritoriul localitatilor Cefa-Inand) in prezent nefunctional.

        Toate localitatile din comuna Cefa, dispun de alimentare cu apa prin retele locale, apele potabile fiind aduse la suprafata de statii de pompare cu hidrofor.

Trebuie mentionat ca rețelele de alimentare cu apa nu sunt instalate pe toata lungimea satelor din comuna. In satul Ateas aceste retele de alimentare cu apa nu au functionat niciodata de la instalare si până în prezent, populatia alimentandu-se cu apa de la cismelele publice.

         Pe teritoriul comunei se mai gaseste si un izvor termal situat in extremitatea vestica a localitatii Cefa, care pana in prezent nu este exploatat.

         Canalul Colector este principalul curs de apa artificial de pe teritoriul comunei Cefa, el unind Crisul Repede la nord de Crisul Negru la sud, avand o lungime de 61,2 km. A fost construit in perioada 1896-1905, cu scopul de a prelua apele mari in perioada viiturilor de primavara, iar din 1906 este folosit pentru alimentarea cu apa a Pescariei Cefa.

         La Cefa se gasesc cele mai importante amenajari piscicole (helestee) din tara, construite pentru cresterea intensiva a pestelui, avand o suprafata de 700 ha, din care 640 ha luciu de apa.

2.5 Solul

     Textura solurilor din comuna Cefa este diversificata. Exista soluri cu un foarte bun potential in humus (pana la 7,5%) precum si soluri slabe cu un potential agricol scazut (sub 3,5 %- pășunile).

     Ponderea solurilor in comuna o au pamanturile bogate in humus:

cernoziom levigat                  ph=7,5-6 %

brun roscat de padure            ph=6-5%

aluviuni fertile                       ph=5-4%

podzoluri                                ph=5-4,5%

     Pe raza comunei predomina cernoziomul. Pamanturile alcaline (pășunile) au nevoie de tratamente (amendare) in fiecare an pentru stabilirea neutralitatii solului.

Loessul ocupa o suprafata sub 5% din cele 13.872 ha teren arabil ale comunei.

2.6 Vegetatia

       Vegetatia caracteristica in comuna Cefa este cea de stepa si silvostepa. Pe campurile si in padurile comunei traiesc unele animale salbatice cum sunt: iepuri, capre salbatice, mistreti precum si unele pasari: prepelite, potarnichi, fazani.

       In cadrul campiei joase intre localitatile Cefa si Ateas se intind peste 690 ha de amenajari piscicole. Tot in aceasta zona se intind 230 ha padure -Padurea Radvani- formata din stejaris.

       Covorul vegetal este format din mezofite, xerofite, hidrofite si halofite, predominand elementele xerofite si halofite caracteristice stepelor si saraturilor continentale.

       In Campia joasa a Cefei predomina vegetatia de stepa si silvostepa (Padurea Radvani-230 ha), iar in zona lacustra, Pescaria Cefa se intalneste o vegetatie acvatica si palustra.

Speciile de arbori mai des intalnite sunt: stejarul, gorunul, frasinul, ulmul, cerul, iar ca arbusti intalnim: alunul, macesul si porumbarul. Pe intinderile de ape ale amenajarilor piscicole intalnim: matasea broastei, sabiuta, irisul, stuful, papura. Nufarul Galben este una din plantele ocrotite ale zonei. Fundatia Licinium de la Inand lupta pentru ocotirea acestui peisaj. Pe teritoriul comunei se va infiinta un coridor de conservare a biodiversitatii, care va lega Parcul National Mures-Crisuri (Hu) de Parcul National Muntii Apuseni (Ro).

2.7 Fauna

        Se compune dintr-o mare varietate de specii de pasari de apa care ierneaza aici sau  o parte sunt in pasaj.

Fig. 2.2 Fauna Cefa

Aici traiesc peste 130 de specii de pasari de apa ocrotite de lege, dintre care starcul, cenusiu, starcul de noapte,  egreta mare, egreta mica, soimul dunarean, gaste rosii, barza neagra, iar in pajistile din jurul satului Ateas au fost semnalate prezenta a 12 exemplare de dropii . Dintre mamifere: vidra de  apa, bizonul, iepurele,  caprioare, vulpea, harciogul, popandaul si soarecele de camp.

         In Padurea Radvani, se gaseste o colonie de pasari acvatice (ARDEIDAE) care este rezervatie zoologica, o colonie ornitologica de starci, iar pe lacurile si baltile din Pescaria Cefa se intalnesc berze, gaste si rate salbatice, cormorani, starci.

2.8 Clima

Clima este cea de contact intre clima continentala si clima mediteraneana. Teritoriul este deschis in totalitate maselor de aer de la vest. Valorile medii termice lunare se mentin intre 20 si 21,5 grade C in luna iulie si de -1,5 si 2 grade C in luna ianuarie.

            Temperatura medie anuala este de 10 grade C.

            Precipitatiile sunt cuprinse intre 550-650 mm anual.

            Majoritatea vanturilor au directia nord-sud.

2.9 Atestarea documentară

Ca oricare așezare rurală cu tradiție, Cefa este o entitate cu o biografie proprie a cărei cunoaștere se face în mod firesc tot mai simțită. Numele localității Cefa provine, probabil, de la un antroponim. Acesta ar fi, după unele păreri, Ștefan, de la care s-a ajuns la forma Chepan și apoi la Cefa. Tot ipotetic, se poate considera că toponimul Cefa a rezultat din numele apostolului Petru (Kepha, Chepha, Chyfa).

Materialul arheologic scos la lumină, cu prilejul unor lucrări edilitare, de utilitate publică și de îmbunătățiri funciare, probează că vatra satului și împrejurimile sale au fost intens locuite începând din epoca pietrei (neolitic).

La Cefa interesul pentru istoria locului a fost mereu viu, dar realizarile in acest domeniu nu se ridicau nici pe departe la nivelul asteptarilor. La solicitarile unor factori de conducere ai regimului trecut au fost intocmite scurte materiale informative in care erau incluse si pasaje de istorie locala, intemeiate in principal pe traditia orala si pe unele amintiri. Ca peste tot, se fabula pe tema unor comori si a unor locuri considerate cu potential arheologic.

Trecutul localitatii Cefa este tesut dintr-o bogatie si varietate de informatii cu care putine localitati din Bihor se pot mandri. Acest valoros tezaur, rezultat al activitatii economico-sociale si spirituale desfasurate de membrii comunitatilor ce au trait in acest spatiu de-a lungul mileniilor, nu poate ramane intr-un con de umbra intr-o perioada cand peste tot in tara se manifesta o efervescenta pentru istoria asezarilor.

In data de 7 octombrie 1302, Cefa apare intr-un document sub numele de Chepha, fiind prima atestare documentară sigura a localitatii.

In 1332 Cefa este amintita ca o asezare cu drept de targ, unde piata sa era deschisa în ziua de joi și era atât de frecventată încât acolo se citeau anunturile autoritatilor vremii si hotaririle judecatoresti. In 1421 Cefa avea statut de targ, asezare intermediara intre sat si oras, fiind si punct de vama. Pe baza unei conscrieri se poate estima ca in anul 1552 Cefa avea 48 de gospodarii. Stapanii de pamant ai locului erau nobili din familia Csaky.              

Potrivit unor date oficiale, in anul 1842, Cefa avea 1026 locuitori, care dupa confesiune erau: 915 ortodocsi, 97 romno-catolici, 5 uniti, 6 reformati calvini si 3 reformati luterani.

Intre 1902-1904 in hotarul satului s-a construit Canalul Crisurilor care leaga Crisul Repede de Crisul Negru. Un an mai tarziu pe teritoriul familiei  nobiliare Tisza se amenajeaza prima crescatorie sistematica de crap de pe teritioriul Romaniei.

Voi puncta în continuare câteva dintre evenimentele care au marcat de-a lungul timpului activitatea socio-culturală a comunității din Cefa.

În anul 1934 a luat ființă Căminul Cultural, care mai târziu a primit numele de „loan Costa", iar în același an a avut loc prima întâlnire a fiilor satului.

În 1935 după o întrerupere de circa 20 de ani se redeschide piața din Cefa, care va funcționa până la cel de-al doilea război mondial.

În 1936 Căminul Cultural din Cefa, cea mai bine organizată instituție culturală de acest fel din județul Bihor, s-a numărat printre cele 20 de cămine culturale din țară premiate de regele Carol al ll-lea pentru activitatea desfășurată în anul 1935. Presa vremii evidențiază aportul directorului căminului, învățătorul Constantin Anastasiu, a bibliotecarului Petru Albuțiu și a comandantului Centrului de pregătire premilitară, învățătorul loan Lupaș. Dintre tinerii participanți la activitățile căminului (șezători literare, teatru, cor) sunt amintiți Maria Albuțiu, Ecaterina Hoțea, Rozalia Pintea, luliana Chiș, loan Petca, Georghe Gui, Eremia Balog, Gheorghe Fărcău și alții

În 1938 în clădirea fostei preturi se organizează dispensarul circumscripției sanitare Cefa, la care erau arondate șapte sate din jur. Țăranul Petru Bocșan a fost premiat cu „Meritul Agricol" clasa l, distincție acordată de oficialitățile județului Bihor celor mai buni gospodari.

În 1940, ca urmare a aplicării prevederilor Dictatului de la Viena, Cefa a făcut parte din teritoriul cedat de România, Ungariei, iar în sat s-au instaurat autoritățile maghiare de ocupație.

1944, Octombrie. Pe raza localității s-au dat lupte între ariergărzi ale armatelor germană și maghiară și avangărzile române și sovietice.

Între noiembrie 1944 – martie 1945, localitatea s-a aflat sub administrație militară sovietică.

În martie 1945 administrația locală este preluată de autoritățile civile române. În aplicarea reformei agrare din 23 martie, terenul fermei Tisza-Rădvani a fost împărțit țăranilor.
În ianuarie 1948 potrivit datelor rezultate în urma recensământului agricol și al populației României, Cefa avea 1.669 locuitori (1.412 români și 257 maghiari).

În 1948 crescătoriile piscicole Cefa și Rădvani au intrat în proprietatea statului, prin legea naționalizării.

În 1950 luat ființă Stațiunea de Mașini și Tractoare Cefa.

În 1961 s-a înființat Gospodăria Agricolă Colectivă „1 Mai" Cefa, devenită ulterior Cooperativa Agricolă de Producție.

În 1963 după zece ani de la aprinderea primului bec electric se termină electrificarea localității.

În 1967 a fost dat în folosință actualul edificiu al Căminului Cultural.

În 1968, prin reorganizarea teritorială, comunele Sânnicolau Român și Gepiu, cu satele aparținătoare, au fost alipite comunei Cefa, care devine astfel una din cele mai mari comune din județul Bihor. A fost asfaltat drumul județean Inand-Cefa și, parțial, drumul comunal Cefa-Ateaș.

În 1971 s-a înființat Asociația Economică Intercooperatistă care a construit la Cefa un Complex de creștere și îngrășare a porcilor.

În 1972 a fost dat în folosință noul local al școlii.

Între 1972-1973 Biserica ortodoxă a fost pictată de profesorul loan Taflan din București.

În 1975 Iconostasul bisericii ortodoxe a fost pictat de profesorul losif Keber din Târgu Jiu.

1980 și-a început activitatea productivă Ferma de păsări Cefa, aparținând de Avicola Oradea.

În 1989 Primăria s-a mutat în noul sediu.

În 1990 după mai multe sondaje de control, Muzeul Țării Crișurilor din Oradea deschide un șantier arheologic. Sunt cercetate prin săpături sistematice vestigiile satului medieval Rădvani.

1991. Prin legea 18/1991 s-a reconstituit proprietatea privată asupra pământului. Cooperativa Agricolă de Producție s-a desființat. S-au inițiat noi forme de asociere

În 1998 s-a redeschis piața din Cefa.

În 1998 s-a constituit Euroregiunea de dezvoltare Bihor-Hajdu Bihar, iar Consiliul Local Cefa s-a aflat printre inițiatorii proiectului. S-a legiferat înfrățirea comunei Cefa cu comunele Geszt, Mezögyán și Sarkadkeresztur din Ungaria.

În 2000 prin legea 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului național, colonia de păsări din pădurea Rădvani a fost declarată rezervație naturală.

În 2000-2001 a fost introdusă telefonia digitală.

În 2002 s-au aniversat 700 de ani de la prima atestare documentară a localității și 680 de ani de la prima ei atestare ca târg. S-a ales ziua de l septembrie ca zi a satului. Au fost inaugurate Muzeul Parohial și noua Arenă sportivă. Prin legile nr. 102 și 586 din 2002 se reînființează comunele Sânnicolau Român și Gepiu. Potrivit recensământului din acel an, Cefa avea 482 locuințe și 1.275 locuitori.

Tot în 2002 fosta întreprindere Piscicolă se privatizează sub numele de S.C. Pro Aqua S.A.

În 2003 s-a introdus televiziunea prin cablu.

În martie 2004 în holul de onoare al Muzeului Țării Crișurilor din Oradea s-a organizat, cu sprijinul Primăriei Cefa, expoziția arheologică „Satul medieval Rădvani-necropola și biserica".

2.10 Cultura și culte

Intre cele doua razboaie mondiale, satele comunei Cefa au fost sate de tarani mijlocasi, care lucrau pamantul cu pricepere. Totodata, localnicii au fost si iubitori de cultura, fapt pentru care au construit un camin cultural, unde la 1 Mai 1899 s-a jucat prima piesa de teatru, sub indrumarea invatatorului Ioan Costa.

Datorita acestui fapt, Caminul Cultural a fost premiat cu distinctia de onoare "Meritul Cultural" de catre regele Carol al II-lea al Romaniei, ca o recunoastere a meritelor in domeniul activitatilor culturale la nivel satesc. Pe langa activitatile cultural-artistice, in cadrul caminului cultural si-au desfasurat activitatea un muzeu etnografic, o biblioteca, o formatie de teatru si o sectie sportiva.

In comuna sunt doua camine culturale si o biblioteca comunala, care detine un numar de 12.000 volume. In cadrul scolilor din Cefa si Inand functioneaza biblioteci scolare, cea din Cefa inregistrand peste 4.000 de volume.

In fiecare an se organizeaza in cursul lunii septembrie "Ziua Comunei Cefa". Cu prilejul zilei de 1 Iunie, ziua internationala a copilului, se realizeaza numeroase activitati sportive pe stadionul din localitatea Cefa, ecoturism si pescuit sportiv.

Cu ocazia sarbatoririi a 700 de ani de atestare documentara a localitatii Cefa, in data de 1 septembrie 2002, s-a inaugurat Muzeul Parohial, locuitorii satului donand picturi pe sticla cu tematica religioasa, obiecte vechi de uz casnic, costume populare, obiecte de decoratiuni interioare, razboi de tesut, lazi de zestre si covoare taranesti tesute cu modele specifice zonei.

2.11 Populatia. Elemente demografice si sociale

Conform datelor recensamantului populatiei din anul 2012,comuna Cefa are 2272 de lociutori repartizati pe localitati astfel:

Tabelul și graficul 2.1 Repartitia populatiei pe numar de locuitori

Tabelul și graficul 2.2 Repartitia populatiei  pe grupe de varsta

Tabelul și graficul 2.3. Structura populatiei dupa religie

Tabelul și graficul 2.4. Structura populatiei dupa nationalitate

Tabelul și graficul 2.5. Structura populatiei in functie de sex

Tabelul și graficul 2.6. Structura populatiei in functie de starea civila

In cadrul comunei Cefa resursele de munca sunt constituite mai ales la nivelul sectorului primar de activitate (agricultura, piscicultura) și tertiar (comert, servicii, constructii).

         Alte resurse se gasesc in localitatile invecinate cu rol polarizator (Salonta, Oradea) datorita industrializarii puternice existente, mai ales in Oradea.

         Un numar mare de adulti, cat si elevi fac naveta zilnic la Oradea sau Salonta pentru a merge la munca, respectiv la licee si scoli profesionale.

         Starea sanatatii populatiei este in general buna. In comuna exista 20 de persoane cu handicap grav care necesita ingrijire permanenta din partea altei persoane. Pe langa acestia mai exista 52 de persoane cu handicap usor.

2.12. Invățămant

In Comuna Cefa exista doua gradinite, la Cefa si Inand cu un numar de 62 de prescolari si doua educatoare. Totodata, exista doua scoli cu clasele I-VIII la Cefa si Inand si o scoala cu clasele I-IV la Ateas.  Fig. 2.3 Școala generală

Spatiile de scolarizare la Cefa si Inand sunt suficiente – unde incepand cu anul scolar 2004-2005 s-a dat in folosinta un local nou de scoala cu fonduri primite prin Banca Mondiala de catre Inspectoratul Scolar al Judetului Bihor.

Scoala cu Clasele I-VIII Inand a promovat colaborarea transfrontaliera cu scoli din Belgia (Bethlem) si Ungaria (Sarkadkerezstur si Mezogyan). In cadrul Cercului Micii Ecologisti de la Scoala Inand se desfasoara activitati extracuriculare de protectie a mediului si de cunoastere si popularizare a zonei umede Cefa si a Coloniei de Starci de la Cefa. Activitatile sportive nu se desfasoara in conditii optime din cauza lipsei bazelor sportive. 

In satul Cefa s-a amenajat in 2002 un mic muzeu care poate sa se constituie intr-un punct de atractie turistica. Alte atractii turistice sunt 'Holumb' (fortificatie, turn din epoca bronzului), 'Cimitir' si 'Movila cu pomi' (asezare din epoca bronzului) – Ateas; 'La padure' (asezare neolitic, cimitire epoca medievala si satul medieval Radvani, amplasament de biserica din epoca medievala sec XVI ) – Cefa; 'Raturi' (asezare sec. XI-XVI) – Inand; Biserica ortodoxa 'Sf. Arhangheli' (1852) – Inand. 

Capitolul 3

Planul de dezvoltare locală a comunei Cefa

3.1 Prioritățile comunității locale

Odată cu integrarea țării noastre în Uniunea Europeană, comunitățile rurale din România trebuie să asimileze și să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea lor viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni poate duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunități și se consumă irațional resurse prețioase. Experiența internațională a aratat că proiectele și programele operaționale funcționează cel mai bine când fac parte dintr-un cadru coerent și atunci când există o coordonare la nivel strategic.

Autoritățile locale din comuna Cefa au înțeles necesitatea implementării unui plan de dezvoltare a comunei, iar principiile avute în vedere au fost asigurarea validității științifice, implicarea comunității, transparența, obiectivitatea, coerența și continuitatea demersului.

Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoțită de promovarea, la nivelul administrației publice, a unui management capabil să identifice și să speculeze oportunitățile apărute în beneficiul comunității. Astfel, creșterea calității vieții în comunitatea locală este un obiectiv strategic indispensabil dezvoltării viitoare a comunei, iar existența unei administrații publice performante este esențială pentru dezvoltarea durabilă a comunei.

De aceea prioritățile comunității locale Cefa au avut în vedere:

oamenii și problemele lor trebuie să ocupe locul central în ceea ce privește planurile și deciziile;

aspectele pozitive ale societății rurale și în special ale vieții tradiționale de familie trebuie conservate pentru a favoriza dezvoltarea tinerilor și a integrării lor în cadrul comunității;

identitatea comunitară trebuie reconsolidată, precum și sentimentul auto-susținerii, cooperării și creativității;

caracteristicile culturale și istorice ale regiunii rurale trebuie conservate și susținute pentru ca acestea să înflorească;

diversificarea, precum și relațiile dintre populația rurală și restul populației trebuie încurajate.

Având stabilite prioritățile, autoritățile locale din comună au căutat soluții pentru implementarea lor, și anume:

Identificarea programelor de finanțare europeană și depunerea de cereri de finanțare în vederea atragerii de resurse financiare în zonă;

Atragerea de investitori care să inițieze proiecte care să absoarbă forța de muncă existentă pe piață și să elaboreze bunuri, produse sau servicii la nivel local cu o ridicată valoare adăugată;

Atragerea altor localități în programe de înfrățire cu beneficii pentru toți partenerii implicați;

Investiții în infrastructură care să permită deschiderea zonei.

Regiunea rurală își poate îndeplini rolul de furnizor și sursă de recreare și echilibru, tot mai mult solicitat de societate, dacă rămâne un loc atractiv, de sine stătător, unde se poate trăi, având:

infrastructură bună;

sectoare viabile în agricultură;

acces adecvat al activităților economice, ne-agrare;

un mediu sănătos și peisaje îngrijite.

Pentru ca o comunitate rurală să rămână în viață, oamenii din zona rurală au nevoie de asigurarea unui nivel satisfăcător de venituri. Pentru aceasta este nevoie de o serie de oportunități atractive de angajare, nu numai în sectorul agricol, ci și în cel industrial, de producție sau servicii.

Astfel, în cadrul Planului de dezvoltare locală a comunei Cefa au fost relevate funcțiile economice, ecologice și socio-culturale ale acestei zone rurale. Pe baza acestora au fost elaborate direcțiile principale de dezvoltare iar pentru implementarea obiectivelor stabilite au fost ierarhizate proiecte de dezvoltare locală, în special conform planului bugetar U.E., respectiv 2007-2013.

Planul strategic face posibilă coordonarea activă a proceselor de dezvoltare a unității administrativ – teritoriale, luând în considerare caracteristicile locale și schimbările din mediul extern, bazându-se pe o abordare proactivă, multidimensională și inovativă în același timp. Acest tip de strategie clarifică pe termen scurt, mediu și lung care sunt direcțiile și domeniile spre care se orientează efortul de dezvoltare a comunității.

Planul de dezvoltare locală a comunei Cefa a urmărit să întrunească următoarele caracteristici:

imagine asupra viitorului,

creativitate,

flexibilitate,

orientare spre activitate,

schimbare și câștig durabil.

De asemenea, s-a urmărit integrarea planului local în documentele programatice de la nivelele superioare sau macro-nivele. Obiectivul principal al acestui plan este ca prin intermediul implementării unui pachet de programe să se realizeze o schimbare majoră pe plan economic și social și care să contribuie la o dezvoltare durabilă a zonei. Scopul final al procesului de dezvoltare comunitară este creșterea nivelului de trai.

Scopul elaborării acestui Plan a fost acela de a întări capacitatea administrației publice locale pentru a putea atinge următoarele obiective:

obiectivul socio-economic,

obiectivul practic.

3.2 Obiectivele comunității locale

Autoritățile locale construiesc, operează și mențin infrastructura economică, socială și de mediu, supraveghează procesele de planificare, stabilesc politicile și reglementările pentru mediu la nivel local și iau parte la implementarea acestora. Reprezentând nivelul de guvernare locală cel mai apropiat de oameni, ele joacă un rol important în relațiile cu publicul, în educarea și mobilizarea acestora în scopul promovării dezvoltării durabile. Autoritățile locale sunt structurile recomandate pentru coordonarea acestui proces, fiind cunoscut faptul că ele sunt cele mai apropiate de probleme, de oameni și chiar de soluții.

Este esențială promovarea unui parteneriat între cei implicați în dezvoltarea localității (diferitele segmente ale sectorului privat, autoritățile locale, organizațiile neguvernamentale), este necesară integrarea variatelor sectoare ale dezvoltării unei localități într-o strategie de dezvoltare unitară. Este important să fie înțeleasă natura integratoare a dezvoltării, astfel încât fiecare sector să fie considerat ca parte a unui plan de dezvoltare globală a localității. Este necesară existența unui schimb permanent de informații coerente, corecte, concrete și relevante între acești parteneri în procesul de dezvoltare durabilă a localităților. Pentru a asigura o bază pentru procesul de dezvoltare durabilă a localității este necesară crearea unui mediu favorabil uman și economic.

Obiectivul fundamental al Planului de dezvoltare durabilă a comunei Cefa este transformarea acesteia într-un ecosistem rural.

La formularea obiectivelor principale, trebuie să ne gândim la următoarele:

Care sunt sectoarele și direcțiile cu potențial competitiv ca priorități ale dezvoltării durabile a comunei?

Cum se poate preveni poluarea mediului?

Cum se poate reface capitalul natural deteriorat?

Cum se poate monitoriza și evalua permanent performanțele economice, sociale și de protecție a mediului, printr-un sistem de indicatori cantitativi și calitativi determinabili?

Ce se poate face pentru menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a populației?

Care sunt posibilitățile de ieșire pentru asigurarea creșterii nivelului de trai a populației?

3.3 Nevoile comunității locale

În ceea ce privește opinia cetățenilor comunei Cefa, privind direcțile de dezvoltare a comunei, am realizat un studiu având ca instrument de cercetare chestionarul, cu 4 itemi de opinie și 7 itemi socio-demografici, aplicat unui eșantion de 65 de locuitori. Subiecții au fost selectați în mod aleator, pe baza listelor electorale. Structura eșantionului și rezultatele studiului sunt prezentate în cele ce urmează.

Fig.3.1 Structura eșantionului chestionat, pe satele componente

Fig.3.2 Structura eșantionului chestionat, în funcție de sexul subiecților

Fig.3.3 Structura eșantionului chestionat, în funcție de naționalitatea subiecților

Fig.3.4 Structura eșantionului, în funcție de vârsta subiecților chestionați

Fig.3.5 Structura eșantionului, în funcție de starea civilă a subiecților chestionați

Tabelul 3.1 Structura eșantionului, în funcție de nivelul de educație al subiecților chestionați

Tabelul 3.2 Structura eșantionului, în funcție de ocupația subiecților chestionați

3.4 Rezultatele studiului

În ceea ce privește direcțiile în care să acționeze primăria pentru dezvoltarea comunei, am întocmit un set de 12 întrebări pe care le-am adresat locuitorilor comunei.

În urma interpretării rezultatelor, majoritatea locuitorilor doresc ca Autoritatea Locală a comunei lor să țină seama și să acționeze foarte serios în privința utilităților de pe teritoriul comunei. Mai exact, asigurarea canalizării este prioritară (80 %), la fel și asigurarea unei infrastructuri rutiere corespunzătoare fiind la fel de importantă pentu fiecare dintre cei chestionați (61,5 %). De asemenea, asigurarea alimentării cu apă reprezintă și ea o direcție de dezvoltare de care autoritatea locală ar trebui să țină seama (27,7 %).

Tabelul 3.3 Chestionar cu direcțiile de dezvoltare a comunei Cefa

O pondere mai mică decât o are introducerea gazului în comuna Cefa (10,8 %). Soluționarea acestor aspecte este cu atât mai stringentă, cu cât atragerea investitorilor străini sau români în comună depinde și de existența unor utilități corespunzătoare cerințelor acestora. Din categoria serviciilor, asigurarea de mijloace de transport care să facă legătura între comuna Cefa și alte orașe / comune reprezintă 36,9 % din rezultate.

În ceea ce privește protecția mediului, locuitorii din Cefa sunt preocupați de înfățișarea satelor componente, 53,8 % dintre cei chestionați considerând important ca spațiile verzi să fie amenajate, și de asemenea autoritățile să investească în înființarea de noi parcuri. Paradoxal, locuitorii nu par la fel de interesați în ceea ce privește colectarea deșeurilor, doar 12,3 % considerând că aceasta ar trebui să reprezinte o direcție de dezvoltare în care primăria ar trebui să acționeze.

Progresul comunității depinde în mare măsură de existența unei populații tinere, dornice de dezvoltare. Tineretul trebuie atras și determinat să rămână pe raza comunei. Acesta reprezintă o altă proiritate semnalată de către cetățeni (52,3 %). Acest aspect se leagă strâns de ideea atragerii investitorilor care ar putea oferi locuri de muncă populației din comună (73,8 %), oferind astfel un motiv în plus pentru stabilirea lor aici.

Fig.3.6 Grafic cu interpretarea răspunsurilor la întrebările din chestionar

Cea mai mare parte din subiecții chestionați privesc dezvoltarea comunei Cefa, în ultimii 10 ani, ca fiind una puternică (50,8 %). Un procent ridicat, de 41,5 %, consideră dezvoltarea comunei una medie. Tendința dezvoltării comunei este semnificativă, doar 7,7 % dintre persoane considerând acest proces ca având rezultate foarte puțin vizibile, sau chiar deloc.

Fig.3.7 Grafic cu interpretarea răspunsurilor la întrebările din chestionar

Din 65 de persoane chestionate, 6,2 % au declarat că sunt foarte nemulțumite, iar 4,6 % s-au declarat a fi nemulțumite de serviciile pe care angajații primăriei și conducerea le oferă cetățenilor comunei Cefa. Majoritatea dintre persoane sunt mulțumite (44,6 %), chiar foarte mulțumite (18,5 %). 26,2 % dintre subiecții chestionați sunt ,,nici mulțumiți, nici nemulțumiți”.

Fig.3.8 Grafic cu interpretarea răspunsurilor la întrebările din chestionar

Cefa este o comună dezvoltată din punct de vedere al ofertelor și serviciilor turistice. Ca atare, 38,5 % dintre respondenți întrezăresc în turism un pilon solid pentru dezvoltarea viitoare a comunității lor. Cu toate acestea, deocamdată, agricultura rămâne domeniul cel mai reprezentativ pentru Cefa (53,8 %). Dezvoltarea industrială este văzut ca un domeniu de dezvoltare cu potențial scăzut pentru comuna Cefa (7,7 %).

Până la momentul de față, comuna a reușit să valorifice oferta naturală și antropică a zonei (situl Natura 2000), să dezvolte infrastructura specifică și să formuleze programe culturale, de loisir sau sport atractive pentru piața turistică. Creșterea acestui sector ar trebui să fie mai puternică, în deverea unei dezvoltări turistice marcante a zonei, și implicit a creșterii nivelului de trai al populației.

În vederea evaluării opiniilor și nevoilor agenților economici de pe raza comunei Cefa, am realizat un studiu, având ca instrument de cercetare un ghid de interviu semistructurat, cu 24 de itemi. Astfel, am ales 4 societăți comerciale reprezentative pentru comună, realizându-se interviuri cu reprezentanții acestora. Ca și domenii de activitate, firmele consultate se ocupă cu: agricultura, transportul, comerțul și panificația.

Motivele care i-au determinat pe acești investitori să își stabilească afacerea în comuna Cefa, au fost:

calitatea terenului agricol (speficiul preponderent agricol al zonei);

faptul că provin din comună și doresc să contribuie la dezvoltarea acesteia;

necesitatea diversificării producției în zonă.

Două dintre firmele intervievate au o activitate care datează din anii ‘90, iar celelalte două au fost înființate după anul 2000.

În principiu, relația investitorilor cu administrația locală este bună, normală. În momentul stabilirii afacerii în comună, nu au fost întâmpinate obstacole, procesul fiind facilitat de către administrația locală. Societățile au obiective majore de dezvoltare pentru viitor, în principal în ceea ce privește extinderea afacerii, modernizarea și tehnologizarea.

Ca și puncte slabe ale comunei, adică sectoare de intervenție necesare pentru administrația locală au fost identificate:

lipsa utilităților (canalizare, gaz);

lipsa serviciului de salubritate la standarde mai înalte;

necesitatea modernizării și extinderii infrastructurii rutiere, inclusiv a trotuarelor.

Acestea constituie principalele nemulțumiri ale investitorilor din comuna Cefa. În acest sens va acționa administrația publică locală pentru a îmbunătăți condițiile oferite întreprinzătorilor.

Ca și puncte tari ale comunei, importante pentru potențialii investitori, au fost identificate:

potențial natural turistic crescut (zona piscicolă);

tradițiile care se păstrează în zonă;

instituțiile existente în zonă (școlaă, Centrul de afaceri);

calitatea terenului agricol.

Cei intervievați declară că au găsit în comună forța de muncă necesară, care să aibă calificare corespunzătoare.

Dorința investitorilor este reducerea taxelor și impozitelor, îmbunătățirea performanțelor administrației publice locale și amenajarea unor spații verzi în fața magazinelor din comună. De asemenea, este considerată oportună realizarea unui Centru de colectare al cerealelor. Acești investitori îndeamnă administrația publică locală să obțină cât mai multe fonduri nerambursabile pentru proiecte viabile, pentru a face cât mai atractivă zona Cefa pentru investitori.

Capitolul 4

Direcțiile de dezvoltare ale comunei Cefa

Condiții de implementare a planului de dezvoltare

acordul și susținerea planului de către cetățeni și politicieni;

susținerea din partea sectorului privat a planului de dezvoltare a serviciilor;

informarea permanentă a cetățenilor privind progresul implementării planului.

Caracteristica funcționării sistemelor administrative este aceea de întărire a democrației. Administrația locală trebuie să răspundă în mod eficient și eficace nevoilor locale și să fie ,,contabilizată” de propriul electorat. Deși serviciile de bază sunt asigurate de către, sau în numele administrației publice locale, instrumentele, prin care se dorește îmbunătățirea eficienței și eficacității serviciilor publice, sunt proiectate de către guvern.

În contextul descentralizării, sistemele de servicii ale administrației publice locale trebuie comparate între unitățile administrativ teritoriale, în scopul obținerii unei coerențe a actului de conducere, din punct de vedere al performanțelor serviciilor asigurate populației.

Astăzi administrația locală are de făcut mai multe, cu bani mai puțini. Cetățenii doresc mai mult în termeni cantitativi și calitativi, în timp ce resursele financiare scad. Atunci când vorbim de calitatea serviciilor, nu putem omite faptul că adnimistrația nu funcționează după un principiu important al economiei de piață: competiția. Dacă nu poate lucra precum sectorul privat, administrația publică poate împrumuta cel puțin instrumentele cu care acest sector lucrează: sistemul de control și sistemul de evaluare a performanțelor.

Unul dintre fundamentele unei administrații publice democratice și eficiente constă în consolidarea procesului de descentralizare administrativă și financiară.

Din punct de vedere politic, Planul de dezvoltare locală al comunei Cefa a fost asumat de către Consiliul Local al comunei, care va stabili o ordine a priorităților, prevăzând în bugetul anual sume destinate finanțării totale sau parțiale a proiectelor de investiții.

În acest mod se pot raționaliza alocațiile financiare și proiectele care se întind pe o perioadă mai lungă de timp. Consiliul Local este cel care poate modifica și chiar schimba total acest plan de dezvoltare, în funcție de dezvoltările ulterioare ale situației sociale, politice și economice din comună.

4.2 Date statistice privind forța de muncă

Obiectivele care stau la baza strategiei de dezvoltare locală sunt:

Creșterea prosperității comunității locale;

Asigurarea unui grad înalt de ocupare a forței de muncă.

Astfel, un obiectiv strategic privind forța de muncă este îmbunătățirea calității forței de muncă prin investiții substanțiale în dezvoltarea capitalului uman, îmbunătățirea nivelului de calificare și a gradului de ocupare, sprijinirea dezvoltării unei societăți bazată pe cunoaștere, în conformitate cu obiectivele strategice de la Lisabona.

Populația comunei este ,,îmbătrânită”, aceasta fiind o tendință generală în România pentru mediul rural. În urma recensământului din anul 2012, populația comunei Cefa este de 2.272 locuitori, din care numărul populației active este de 1.450 persoane.

Marea majoritate a persoanelor fără loc de muncă, deși calificate, se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor în gospodării proprii.

Tabelul 4.1 Unități economice active pe sectoare de activitate

Sursa: Institutul Național de Statistică 2012

Tabelul 4.2 Cifra de afaceri (mild lei) pe sectoare de activitate

Sursa: Institutul Național de Statistică 2012

Tabelul 4.3 Fenomene demografice la nivelul comunei Cefa

Sursa: Institutul Național de Statistică 2012

Tabelul 4.3 Numărul mediu de salariați

Sursa: Institutul Național de Statistică 2012

4.3 Analiza SWOT

Strategia de dezvoltare a comunei Cefa nu se poate realiza fără o atentă analiză SWOT. Aceasta este un instrument de analiză strategică, foarte flexibil și ușor de aplicat, folosindu-l pentru a identifica cele mai potrivite direcții de acțiune în vederea dezvoltării locale a comunei.

Scopul acestui tip de analiză a fost de a furniza informații cât mai reale, astfel încât strategia de dezvoltare să aibă o bază cât mai solidă, luând în considerare următorii factori: punctele tari ale comunei Cefa (Strenghts), punctele slabe (Weaknesses) ale acesteia, oportunitățile de dezvoltare sau investiție în comună (Opportunities), dar și posibilele amenințări (Threats) care ar afecta dezvoltarea comunei Cefa.

Pe baza acestei analize au fost propuse soluții pentru redresarea deficiențelor identificate în sistemul administrației publice locale.

4.4 Direcțiile de dezvoltare ale comunei Cefa

Principale direcții de dezvoltare identificate pentru perioada 2009 – 2013 au presus o dezvoltare de tip concentric a comunei, corelată cu exploatarea la nivel maximal a resurselor existente.

Fig. 4.1 Direcții dezvoltare a comunei Cefa pe ruta Oradea – Arad

Complementar proiectelor de finanțare, trebuie adoptate și măsuri concrete pentru atragerea investițiilor externe directe, prin acordarea unor diverse facilități potențialilor investitori. Sprijinirea întreprinzătorului este șansa schimbării mentalităților. Inovația socială, în dezvoltarea unor instituții ca educația, cultura și relația față de muncă, este mai dificil de realizat în timp. Instituțiile au nevoie de anumite ,,rădăcini" de tip cultural și educațional.

Întreprinzătorii sunt cei care dau ,,seva" inovației sociale și a mutațiilor culturale. Politicile, doctrinare sau publice, trebuie dedicate în primul rând cultivării spiritului antreprenorial și sprijinirii întreprinzătorului. Rolul comunității noastre, prin intermediul aleșilor locali, este de a impune un climat competițional, precum și unele reguli clare și stabile în funcție de care întreprinzătorul să poată acționa.

Una dintre prioritățile majore ale Uniunii Europene se axează pe protejarea mediului înconjurător și pe investirea substanțială în conservarea acestuia. A fi membru în Uniunea Europeană înseamnă a ne alinia la prioritățile acesteia, și deci a depune efort maximal în conservarea mediului înconjurător, prin implicarea resurselor financiare și a celor umane. Este unul dintre obiectivele principale ale comunei Cefa. Ca atare, se va investi pentru început mai ales în mentalitatea locuitorilor din Cefa, care își propune să devină o comunitate sensibilă față de mediul înconjurător. Aceasta cu atât mai mult cu cât pe teritoriul comunei se află o zonă protejată prin lege, respectiv Heleșteele și Pădurea Rădvani. De asemenea, apropierea comunei față de granița cu Ungaria crează o responsabilitate crescută.

Poziționarea avantajoasă, pe ruta Oradea – Arad, a comunei Cefa, facilitează o dezvoltare concentrică a localității din această perspectivă. Apropierea geografică față de orașul Salonta indică o posibilă dezvoltare, extindere a zonei industriale a acestui oraș către teritoriul comunei Cefa.

Direcțiile de dezvoltare ale comunei Cefa sunt:

1. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere

Modernizarea rețelei de trotuare în comuna Cefa;

Amenajare de parcări în comuna Cefa;

Modernizare drumuri locale în comuna Cefa.

2. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de utilități publice

Realizarea rețelei de alimentare cu apă în satul Ateaș, comuna Cefa;

Realizarea rețelei de canalizare în comuna Cefa;

Realizarea rețelei de distribuție a gazului în comuna Cefa.

3. Dezvoltarea vieții social – comunitare la nivelul comunei

Proiectarea și construirea unui centru de zi multifuncțional pentru persoanele vârstnice, în satul Ateaș, comune Cefa;

Reabilitare Cămin Cultural sat Inand, comuna Cefa;

Amenajare peisagistică a comunei Cefa (parc în satele Cefa și Inand);

Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii educaționale din comuna Cefa.

4. Dezvoltarea sectorului de servicii și gospodărire comunală

Managementul situațiilor de urgență: înființarea remizei P.S.I. în comuna Cefa;

Managementul integrat al deșeurilor în comuna Cefa.

Dezvoltarea agriculturii

Înființarea unui centru de colectare, prelucrare și valorificare a produselor agricole;

Dezvoltarea agriculturii ecologice;

Dezvoltarea sectorului piscicol, în zona heleșteelor.

6. Valorificarea potențialului turistic al zonei

Realizarea unui ștrand termal în comuna Cefa.

7. Atragerea investitorilor români și străini în comună

Dezvoltarea unui parc industrial în zonă.

Desigur că soluțiile propuse în cadrul acestei argumentări sunt supuse procesului de îmbunătățire, în funcție de evoluția ulterioară a evenimentelor socio-politice și a contextului regional, respectiv local.

După dezbaterea publică asupra acestor direcții de dezvoltare, acestea sunt necesar a fi asumate politic de către factorii implicați pentru a putea beneficia de premisa unei susțineri locale inițiale.

Capitolul 5

Oportunitatea amenajarii turistice a Parcul Natural Cefa.

Studiu de caz

5.1 Așezare

Parcul Natural Cefa se intinde pe o suprafata de 5002 ha in Campia Crisurilor (judetul Bihor), pe teritoriile administrative ale comunelor Cefa si Sannicolau Roman.
Criteriile in alegerea limitelor au fost distributia speciilor si a habitatelor, precum si invecinarea de partea cealalta a granitei cu zona Kis-Sarret din parcul National Koros-Maros (Ungaria). Cele doua parcuri despartite de granita adapostesc aceleasi tipuri de habitate si speciile lor caracteristice, realizand impreuna un ecosistem complex, ceea ce constituie premiza realizarii unei zone protejate transfrontaliere.

Fig. 5.1. Parcul Natural Cefa 

Aceasta a stat la baza fundamentarii proiectului PHARE CBC Culoar romano-maghiar de conservarea biodiversitatii derulat in perioada 2004-2007 de catre Directia Silvica Oradea- Administratia Parcului Natural Apuseni. Unul din obiectivele acestui proiect a constat in declararea acestui parc, precum si creerea unei infrastructuri de protectie, vizitare si monitorizare.
Limita nord-vestica a Parcului National Cefa se suprapune cu granita romano-maghiara, cea sudica e definita de canalul care margineste Padurea Radvani, iar cea estica de canalul Crisului.

5.2 Ecosistemul Parcului

Parcul Natural Cefa se caracterizeaza printr-o diversitate mare a habitatelor si dispunerea lor in mozaic, dar si prin gradul ridicat de integritate ecologica al acestora. Astfel, intr-o arie restransa se intalnesc habitate variate: mlastini, helestee, canale, balti, padure, saraturi, terenuri cultivate, pasuni si fanate umede. Conditiile heterogene permit adapostirea unui spectru larg de specii, din cele mai diverse grupe sistematice si ecologice.

Fig.5.2. Imagini din Parcul Natural Cefa

5.3 Fauna de chiroptere

Fauna de chiroptere a Parcului Natural Cefa se compune dintr-un numar de 12 specii: liliac pitic Pipistrellus pipistrellus, liliacul pitic al lui Kuhl P.kuhlii, liliac urechiat P.pygmaeus, pipistrelul natuzi P.nathusii, liliac de amurg Nyctalus noctula, liliac cu aripi late Eptesicus serotinus, liliacul de apa Myotis daubentonii, liliac de iaz M.dasycneme, liliac cu mustati M.mystacinus, liliacul lui Brandt M.brandtii, liliacul urecheat cenusiu Plecotus austriacus, liliac mare cu potcoava Rhinolophus ferrumequinum.

Fig.5.3

Pentru prima data in Romania au fost semnalate la Cefa speciile: liliacul pitic al lui Kuhl Pipistrellus Kuhlii si liliacul urechiat P.pygmaeus.

O alta specie rara, considerata a fi vulnerabila, a cărei prezență din abundență in zona lacurilor de la Cefa motiveaza masuri speciale de protectia liliecilor pe teritoriul parcului, este liliacul de iaz Myotis dasycneme. In plus, specia se gaseste pe Anexa II a Directiei Habitate 92/43/EEC, protectia acesteia in Romania fiind considerata o prioritate nationala.

Padurile din lunca reprezinta un alt tip de habitat foarte important pentru lilieci, mai multe specii silvicole gasind in scorburi locuri ideale de inmultire. Astfel, intr-un frasin din padurea Radvani a fost identificata prima colonie de reproducere din Romania a speciei liliacul de apa Myotis daubentonii. In locuri asemanatoare se adapostesc si colonii a speciilor din genurile Pipistrellus sp., Nyctalus sp., liliac de iaz Myotis dasycneme, liliac cu mustati M.mystacinus si liliacul lui Brandt M.brandtii.

Fig. 5.4

5.4 Păsări cuibătoare-specii

Vegetatia formata pe helestee, constituie un biotop important pentru ornitofauna acvatica cuibaritoare: egrete mari Egretta alba (8-15 perechi) si corcodei cu gat negru Podiceps nigricollis (10-18 perechi).

Pe plaurii formati de vegetatia plutitoare cuibaresc cele 200-240 perechi de chirighite cu obraji albi Chlidonias hybridus, 10 perechi de chirighite negre Chlidonias niger si 100-110 perechi de rata rosie Aytya nyroca.

Fig.5.5

Zonele intinse de stuf sunt habitatul optim pentru cuibaritul a 6-8 perechi de hereti de stuf Circus aeruginosus. In aceste habitate cuibaresc buhai de balta Botaurus stellaris, starci pitici Ixobrychus minutus, starci galbeni Ardeolla ralloides, precum si starci purpurii Ardea purpura. Tot in aceste zone acoperite de stuf sunt locul de cuibarit si pentru crestetii pestriti Porzana porzana.

Pe balti sau in imediata apropiere a acestora cuibaresc si rața mare Anas platyhynchos, rața cu cap castaniu Aythya ferina, rața cârâitoare Anas querquedula, rața moțată Aythya fuligula, rața pestriță Anas strepera si rața cu ciuf Neta rufina.

Dintre pasarile care cuibaresc in stuf si pe arborii de pe marginea canalelor amintim: speciile de lacari Acrocephalus arundinaceus, A.shoenobaenus, A.melanopogon, A.palustris, A.scirpaceus, greusei Locustella naevia, L.luscinioides, presura de stuf Emberiza schoeniclus, boicusul Remiz pendulinus, gusa vanata Luscinia svecica.

Culturile agricole din Parcul Natural Cefa sunt locul de cuibarit pentru o serie de specii de pasari protejate. Aici (spre granita cu Ungaria), a fost identificate cuiburi de herete sur Circus pygargus.

Codalbul Haliaetus albicilla ce cuibareste pe arborii Pescariei Biharugra din Parcul National Koros-Maros, Ungaria, la o mica distanta de granita, deseori este observat procurandu-si hrana (fazani si iepuri) de pe terenurile arabile din Parcul Natural Cefa.

Tot de culturi agricole sunt legate in perioada cuibaritului si ciocarliile Alauda arvensis, fasa de camp Anthus campetris (1-2 perechi), presura sura Miliaria calandra, iar in tufisurile care marginesc parcelele agricole isi au cuibul sfranciocii rosiatici Lanius collurio si cei cu frunte neagra L.minor (6-8 perechi).

5.5 Păsări migratoare-specii

Helesteele de la Cefa si zonele invecinate ofera prin plasarea lor pe culoarul de migratie Panono-Bulgar, locuri ideale pentru hranire, acumulare si repaus pentru zeci de mii de pasari in timpul migratiei de primavara si toamna.

Fig 5.6

O caracteristica a pasajului de primavara este ca incepe foarte timpuriu, datorita iernilor blande si a inghetului de foarte scurta durata. Conditiile din Parcul Natural Cefa asigura pasarilor aflate in pasajul de primavara locuri de popas, in primul rand pe oglinzile de apa, pe fundul helesteelor care sunt golite de apa in aceasta perioada a anului, pe pasuni, in cele doua trupuri de padure si pe terenurile arabile invecinate.

Pasajul de toamna incepe la Cefa de timpuriu, inca din luna august si se continua pana tarziu, in luna decembrie, in functie de oscilatiile temperaturii. Conditii deosebit de favorabile pentru limicole in special se creaza in aceasta perioada a anului prin practicarea pescuitului industrial care presupune evacuarea apei din helestee pana la un nivel foarte scazut. Astfel, pe aceste helestee aproape golite de apa se pot observa mii de exemplare din speciile: culici Numenius arquata, N.phaeopus, nagati Vanellus vanellus, sitari de mal Limosa limosa, batausi Philomachus pugnax, ploieri Pluvialis apricaria, P.squatarola, fluierari Tringa erythropus, T.nebularia, T.ochropus, T.stagnatilis, T.totanus, T.glareola, Actitis hypoleucos, prundarasi Charadrius dubius, Ch.hiaticula, fugaci Calidris alpina, C.alba, C.minuta, C.temminckii, C.ferruginea, cataliga Himantopus himantopus, ciocintors Recurvirostra avosetta, becatine Lymnocryptes minimus, Gallinago gallinago.

Fig 5.7

Cu mult mai putine exemplare, dar observate in timpul pasajului pe helesteele golite au fost semnalate urmatoarele specii: sitar de mal nordic Limosa lapponica, chira mica Sterna albifrons, pescarita mare S.caspia, pescarita razatoare Gelochelidon nilotica, pietrus Arenaria interpres, notatita Phalaropus lobatus, notatita cu cioc lat Phalaropus fulicarius, prundaras de namol Limicola falcinellus, scoicar Haematopus ostralegus, pescarus cu cap negru Larus melanocephalus. 
Suprafetele acoperite cu stuf ofera loc de innoptare in timpul pasajului de toamna pentru lasturni de mal Riparia riparia si lasturni de casa Delichon urbica.

Bogatia de specii care realizeaza grupuri de mii de exemplare in timpul pasajelor de migratie si in timpul iernii, atrag o serie de specii de pasari rapitoare. Astfel, in timpul pasajului au fost observate trecand prin aceasta zona gaia neagra Milvus migrans, gaia rosie Milvus milvus, codalbi Haliaetus albicilla, serpari Circaetus gallicus, hereti de stuf Circus aeruginosus, hereti vineti Circus cyaneus, heteti albi Circus macrouros, hereti suri Circus pygargus, acvila tipatoare mica Aquila pomarina, acvila tipatoare mare A.clanga, acvile de camp A.heliaca, acvila mica Hieraaetus pennatus, uligani pescari Pandion haliaetus, vinderei de seara Falco vespertinus, soimi de iarna F.columbarius, soimi calatori F.cherrug, soimi calatori F.peregrinus, ulii pasarari Accipiter nisus, sorecari comuni Buteo buteo, sorecari incaltati B.lagopus, sorecari mari Buteo rufinus, vinderei de seara F.tinnunculus.

5.6 Specii de plante și animale

Parcul Natural Cefa prezinta un numar de 19 specii de plante si animale, de interes comunitar (Directiva Habitate 92/43/EEC), a caror conservare necesita desemnarea de arii speciale de conservare: Rhinolophus ferrumequinim, Lutra lutra, Triturus cristatus, Misgurnus fossilis, Emys orbicularis, Coenagrion ornatum, Lucanus cervus, Cerambyx cerdo, Marsilea quadrifolia.

Fig. 5.8

Parcul Natural Cefa este loc de reproducere, popas si migratie pentru un numar de 77 specii de pasari din Directiva Pasari 79/409/EEC.

Fig. 5.9

5.7 Helesteele (680 ha) la fel ca si cele de la Biharugra (parte din Parcul National Koros-Maros) au fost infiintate pe domeniile contelui Tisza, favorizate fiind de asezarea intr-o zona depresionara, supusa inundatiilor, lucru care a condus la formarea mlastinilor.

Pajistile utilizate ca pasuni si fanete in urma canalizarii si drenarilor, au suferit o salinizare, dand nastere la saraturi, care sunt raspandite insular pe tot teritoriul parcului, acoperite de vegetatie secundara halofila.

Terenurile agricole suporta o mare biodiversitate in special in sezonul in care nu se executa lucrari agricole si care corespunde cu perioada maxima de migratie a pasarilor.

5.8 Pescaria Cefa

Pescaria Cefa a fost infiintata in anul 1905. Fondatorii pescariei au fost Lakatos Iuliu si Korda Edmund. Daca pana in anul 1990 Pescaria Cefa era prorietatea statului, iar mai tarziu atat propritate publica, cat si privata acum tot ceea ce inseamna luciu de apa e proprietate privata. In incinta pescariei se gaseste restaurantul PRO ACVA, care ofera o gama larga de preparate, specifice fiind cele din peste.

Speciile de peste existente sunt: crap, caras, stiuca, somn, rosioara, biban.

5.9 Padurea Radvani

Rezervatia naturala Padurea Radvani din apropierea comunei Cefa si zona helesteelor Cefa este o zona cu importanta avifaunistica deosebita prin asigurarea conditiilor de pasaj, de hranire si de cuibarit pentru un

Fig. 5.10 Padurea Radvani

numar foarte mare de pasari protejate pe plan    European si mondial.

Aceasta zona umeda avifaunistica se afla pe culoarul de migratie a pasarilor Panono – Bulgar si de asemenea se invecineaza pe frontiera cu aria protejata Biharugra, parte componenta a Parcului National Koros – Maros din Ungaria.

        Intinsele suprafete acvatice formate din helesteele pescaresti de la Cefa atrag numeroase pasari mai ales in perioadele de migratie intreaga zona constituind un loc de refugiu a avifaunei caracteristica biotopului umed, fiind un loc de popas si de cuibarit, datorita conditiilor trofice exceptionale pe care le ofera, dar si a asezarii geografice favorabile din punct de vedere climatic, prin izolarea relativa.           

Padurea Radvani, este un rest al vechilor stejarete de lunca, care acopereau Campia Crisurilor, in alternanta cu pajistile stepice. Diversitatea mare a habitatelor, dispunerea lor in mosaic si gradul ridicat de integritate ecologica al acestora, permit adapostirea unui spectru larg de specii, din cele mai diverse grupe sistematice si ecologice.

               Zona asigura conditii de pasaj, de hranire si de cuibarit pentru un numar foarte mare de pasari protejate pe plan european si mondial.

               Padurea Radvani adaposteste o colonie mixta (cca 670 cuiburi) de starci cenusii Ardea cinerea, starci de noapte Nycticoraxnycticorax si egrete mici Egretta garzetta. De asemenea prezinta conditii si pentru cuibaritul mai multor specii de rapitoare de zi si de noapte, precum si pentru o multitudine de paseriforme. Padurea este adapost si loc de inoptare/reproducere pentru 12 specii de lilieci, precum si pentru alte specii de mamifere, reptile, amfibieni si insecte.

                Cercetarile prin voluntariat au evidentiat penrtu Parcul Natural Cefa 604 specii de animale (mamifere 43, pasari 213, reptile 4, amfibieni 11, pesti 35, nevertebrate 298) si 648 specii de plante.

                 Zona prezinta un interes educativ deosebit pentru turistii naturalisti amatori de ‘’bird watching’’, pentru acesteia fiind ridicate doua turnuri pentru observatii ornitologice in dreptul acelor helestee care sustin o biodiversitate mare.

5.10 Zonarea interna a parcului

Zonarea interna a parcului si obiectivele de management stabilite pentru fiecare zona in functie de importanta habitatelor si speciilor cheie pentru aceste zone, asigura functionarea unor nivele diferentiate de protectie, care imbina nevoia de protectie si conservare cu necesitatile de dezvoltare socio-economica a comunitatilor locale.

Pentru protejarea acestor specii foarte sensibile, sunt interzise orice forma de utilizare a resurselor naturale. De asemenea, accesul publicului este permis numai cu ghid specializat si respectand reguli stricte.

In Comuna Cefa sunt situate trei zone interne ale Parcului Natural.

Zona de protecție integrală:

Are o suprafata de 11 ha – este declarata parcela din padurea Radvani in care se gaseste colonia de starci cenusii Ardea cinerea, starci de noapte Nycticorax nycticorax si egrete mici Egretta garzetta, precum si cele mai multe dintre adaposturile liliecilor, in special in arborii neocupati de cuiburi de starci.

Zonele de management durabil:

– includ restul parcelelor de padure care nu sunt in protectie integrata, fanete, pasuni si canalele din afara pescariei Cefa si in care se intalnesc importante specii de flora si fauna.
Aceste zone sunt deschise accesului publicului.

Zone de dezvoltare durabilă a activităților umane:

– aici sunt incluse helestee si canale din pescarie, terenurile arabile, trupurile de intravilan, caile de acces si retelele electrice. De asemenea, aceste zone sunt deschise accesului publicului, cu exceptia complexului piscicol, a carui vizitare este inclusa in oferta turistica a S.C. Pro-Acva S.A.

Fig 5.11

5.11 Turismul în Parcul Natural Cefa

Accesul in Parcul Natural Cefa se poate face din soseaua nationala DN 79 Satu Mare-Oradea-Arad-Timisoara si drumul judetean DJ 797, sau cu trenul dinspre Oradea sau dinspre Arad.
Resursele locale pentru turism si recreere sunt populatiile de pasari salbatice care traiesc in zona helesteelor, a terenurilor inierbate si a padurii, helesteele din pescaria Cefa, complexul arheologic de langa padurea Radvani (asezare neolitica din sec XVI ien.), padurea Radvani cu colonia de pasari, satul traditional Ateas, tumulii de langa Ateas, Muzeul Parohial Cefa, etc.

Centrul de vizitare si informare turistica, situat la marginea padurii Radvani, a fost ridicat in cadrul “Proiectului PHARE CBC” Culoar romano-maghiar pentru conservarea biodiversitatii al carui beneficiar este Directia Silvica Oradea. Aici turistii pot primi informatii despre valorile naturale ale Parcului Natural Cefa si despre posibilitatile de agrement din zona, in cladire functionand si un mic centru de cercetare stiintifica, fiind dotat cu echipamente de monitorizare a biodiversitatii si a parametrilor mediului.

Zona prezinta un interes educativ deosebit pentru turistii naturalisti amatori de "bird watching", pentru acestia fiind ridicate in cadrul aceluiasi proiect doua turnuri pentru observatii ornitologice amplasate in dreptul acelor helestee care sustin o biodiversitate ridicata.

Pentru amatorii de turism hipic, S.C. Pro-Acva S.A. organizeaza periodic cursuri de echitatie in manej si in natura, precum si excursii pentru vizitarea lacurilor pline cu pasari, a canalelor cu nuferi, pe pasuni si fanate, precum si in padurea Radvani. De asemenea, se pot organiza plimbari cu barca si demonstratii de pescuit cu ustensile traditionale (setca, vintirul, prostovolul, varsele) si degustari de produse traditionale din peste. Tot in acest program turistic este inclusa si vizitarea unei stâne de oi, cu degustari de produse locale traditionale.

Puncte de atractie turistica constituie si cele doua lacuri de agrement deschise pentru pescuit sportiv.

Posibilitati de cazare si masa sunt oferite de Hanul Pescaresc administrat de S.C. Pro-Acva S.A. si Popasul Pescaresc Cefa, in ambele locatii putandu-se servi variate specialitati din peste.

Fig 5.12 Popasul Pescaresc Cefa

Starea  mediului  natural. Datorita  slabei dezvoltari  a  industriei, arealul Cefa si imprejurimile sale nu este afectat de poluare, adica zona este perfecta atat pentru recreere la sfarsit de saptamana, dar mai ales pentru sanatate.

5.12 Resursele naturale și antropice. Analiza comunitatii

A. Puncte tari

asezarea geografica aproape de municipiile Oradea (30km) si Salonta (15 km)

relief de campie cu sol bun pentru agricultura

resurse de apa geotermala (doua puturi forate in 1976 dar neutilizate)

conducta magistrala de gaz metan trece la jumatatea distantei dintre localitatile Cefa si Inand

peisaj atragator (tip Delta Dunarii) la pescaria Cefa

Padurea Radvani cu rezervatia ornitologica Colonia de Starci

acces la transportul pe calea ferata (Timisoara-Oradea-Cluj)

accesul la transport rutier pe DJ 797 si DN 79

telefonie digitala

televiziune prin cablu

potential uman si infrastructura de invatamant

retea de apa potabila

existenta Pietei Taranesti

existenta unor spatii amenajate pentru petrecerea timpului liber

existenta unei baze de date despre comuna si a unei pagini WEB

Pescaria Cefa

existenta unui parteneriat intre Fundatia Licinium si Fundatia Grupul Verde Oradea

diversitatea florei si a faunei

reprezinta o zona ale carei resurse naturale si antropice pot deveni prin amenajari specifice un punct de atractie preferential pentru segmente importante de turisti romani si straini

asocierea acestor resurse diverse pe care se pot grefa forme variate de turism creaza posibilitatea diversificarii ofertei si atragerea unui larg segment de clientela, unui flux sporit de turisti

           Punctele forte care sustin si argumenteaza realizarea unui proiect de dezvoltare turistică decurg din oportunitatea dezvoltarii turistice a zonei si sunt in principiu urmatoarele:

existenta unor factori naturali

capacitatea structurilor turistice (cazare, alimentatie) satisface solicitarile actuale privind activitatea turistica, in conditiile amenajarii lor la un grad de confort superior

existenta unui variat potential turistic natural (peisaje atractive, fond piscicol si de vanatoare) si antropic (vestigii arheologice)

pozitia arealului, cu acces la importante artere rutiere europene si nationale (DN 79)

B. Puncte slabe

slaba valorificare a potentialului turistic existent

nevalorificarea apei geotermale

lipsa canalizarii la nivel de comuna (exista doar o statie mica de epurare si un km de retea de canalizare construita)

nerealizarea proiectului de introducere a gazului metan (datorita lipsei de fonduri)

forta de munca disponibila si tanara din comuna nu este ocupata in totalitate (somaj mascat)

starea proasta a drumului Cefa-Ateas

inexistenta unui mijloc de transport in comun pe ruta Ateas-Cefa-Oradea

slaba preocupare pentru valorificarea traditiilor populare

nevalorificarea resurselor naturale traditionale existente in zona (impletituri din nuiele, papura si stuf)

inexistenta specializarii fortei de munca pentru meserii din domeniul turismului

5.13 Oportunitatea amenajarii turistice a zonei Cefa

            Atractivitatea zonei este data de peisajul deltaic al Pescariei Cefa, de Padurea Radvani, de intinderea mare de pasuni si fanete naturale cu elemente de flora naturala pe cale de disparitie din multe locuri in Europa, diversitatea si bogatia faunei si a pasarilor, majoritatea ocrotite de lege. Padurea Radvani care se intinde pe 230 ha constituie o atractie datorita alcatuirii sale din specii de stejar – raritate in zona de campie joasa, precum si faptul ca ea adaposteste o zona protejata – Colonia de Starci – rezervatie ornitologica de importanta nationala si europeana, realizata in 1999 pe o suprafata de 3 ha. 

In conditiile actuale de imbunatatire si diversificare permanenta a ofertei turistice, mai ales pe plan international, s-a creat o puternica concurenta pe piata serviciilor dată de calitatea produsului si serviciilor. Astfel, pentru a face fata noilor cerinte si pentru a se mentine intre destinatiile turistice preferentiale, zona Cefa trebuie sa-si adapteze produsul turistic la exigentele europene in domeniu, acordand o atentie deosebita si agrementului care poate determina motivatia alegerii segmentului de clientela caruia i se adreseaza.

               Motivatiile care stau la baza propunerilor de dezvoltare si amenajare turistica sunt in principal urmatoarele:

existenta unor structuri turistice (de cazare,alimentatie) care pot fi modernizate la un nivel ridicat de confort

lipsa structurilor de agreement

pozitia comunei, cu acces la principalele artere rutiere europene, nationale si feroviare

cadru natural atractiv, recreativ, lipsit de factori de poluare

existenta unui bioclimat benefic fara exces de temperature

existenta unui potential turistic natural si antropic pe baza caruia se pot realiza programe de agrement variate

dezvoltarea durabila a turismului in comuna Cefa va produce o revigorare socio-economica a zonei, prin dezvoltarea infrastructurii, crearea de noi locuri de munca, cresterea veniturilor incasate din turism

Cu toate că zona este bogată în resurse, de-a lungul timpului s-a dezvoltat o slaba activitate turistica, sustinută de construirea unor structuri de cazare (8 camere) și alimentatie (2 restaurante). In prezent capacitatea de cazare este nesatisfacatoare in ceea ce priveste numarul de locuri si are o slaba diversitate a tipurilor de unitati si a gradului de confort, de altfel intr-o zona tip Delta Dunarii nu exista nici un hotel.

             In structura de alimentatie ponderea este detinuta de cele 2 restaurante (Popas Pescaresc, langa Padurea Radvani si Restaurantul Pro Acva din incinta pescariei) care ofera o diversitate in ceea ce priveste originalitatea si specificul meniurilor.

             In prezent zona Cefa se adreseaza unui segment restrans si bine individualizat de clientela si anume celor pasionati de pescuit indiferent de varstă, persoane active sau pensionari. Chiar si pentru aceasta categorie de populatie venita pentru pescuit nu exista posibilitati de recreere care sa le ocupe timpul liber din afara programului de pescuit. De aceea, motivatia celor ce aleg Cefa ramane strict in domeniul pescuitului. Pentru mentinerea interesului fata de aceasta zona pe plan intern, dar mai ales pe plan extern si pentru a face fata concurentei de pe piata turistica este  necesara diversificarea ofertei care sa conduca atat la largirea segmentelor de clientela carora li se adreseaza cat si la extinderea sezonului de activitate turistica. Tocmai de aceea, în ceeace urmează, voi evidenția propunerile și solutiile de amenajare a teritoriului in scopul crearii unei oferte atractive, care sa extinda segmentele de clientela in zona. Propunerile cuprind atat partea de cazare si alimentatie, cat si de agrement.  

Amenajarea zonei Cefa si imprejurimi axata cu precadere pe agrement va oferi multiple posibilitati de petrecere a timpului liber pentru cei veniti sa se relaxeze in toate anotimpurile anului.

Sursa principală de atragere a investițiilor pentru dezvoltarea zonei turistice din Cefa, este reprezentată de posibilitatea de întocmire a unor proiecte pentru obținerea de finanțări guvernamentale, internaționale, europene în special. Direcțiile principale de investire a acestor fonduri europene vor fi cele care vizează extinderea și reabilitarea rețelelor de utilități ale întregii comune, dar și dezvoltarea și stimularea turismului. Beneficiile acestei strategii vor fi: creșterea calității vieții locuitorilor comunei și crearea unui comfort al vieții cotidiene și atragerea unor potențiali investitori prin crearea unei infrastructuri minime necesare desfășurării oricărei activități economice, în special turistice.

5.14 Propuneri de amenajare turistică

Cazarea. Structurile de cazare propuse totalizeaza 230 locuri in unitati turistice de categorii de confort diferite, avand ca grupuri tinta segmente total opuse de clientela, adica un hotel de 3 stele destinat turistilor cu venituri peste medie si un sat de vacanta de 2 stele destinat turismului pentru tineret, deci turistilor cu venituri in general modeste, avandu-se in vedere dezvoltarea ofertei de agrement.

Hotel Cefa  Categoria de confort va fi 3 stele.

         Cladirea va fi amplasata in zona dintre canalul colector si restaurantul Pescaresc Pro Acva, avand o vedere panoramica asupra zonei Cefa.

Cladirea va avea maxim S+P+3 etaje, cuprinzand la subsol baza de tratament si spatii tehnice, la parter spatiile de receptie, alimentatie, agrement, iar la etaje unitatile de cazare.

Capacitatea totala este de 150 de locuri, repartizate astfel:

                             -118  locuri cu 59 camere cu 2 paturi

                             -16  locuri cu 16 camere cu 1 pat

                             -16  locuri in 8 apartamente cu 2 camere

Camerele vor fi dotate cu bai proprii cu cada, lavoar si vas WC, vor avea mobilier de calitate superioara si dotari multiple: televizor color, minibar frigorific, telefon, internet, instalatii de aer conditionat.

Hotelul va avea  2 piscine: una special amenajata cu o capacitate de  150 de locuri cu tobogane si jocuri de apa pentru copii, iar cea de-a doua pentru adulti  cu o capacitate de 300 de locuri.

Sat de vacanta pentru tineret. Categoria de confort va fi 2 stele.

          Satul de vacanta va fi amenajat vis-à-vis de Padurea Radvani si va fi compus din bungalow-uri, platforma de campare, pavilion-grupuri sanitare, pavilion multifunctional pentru receptie, alimentatie si agrement, dotari sportive in aer liber.

Capacitatea totala 80 de locuri din care:

– bungalow-uri: 40 de locuri

– campare: 40 de locuri (8 parcele)

Bungalow-urile vor fi constructii P+1 (15 unitati) cuplate cu simplu tract, cu acces direct din exterior,  pe scari si pasarele din beton.

Camerele vor fi dotate cu bai proprii cu dus, lavoar si WC, mobilierul va fi de calitate superioara.

Platforma de campare va fi formata din 8 parcele de 100 mp, din care 2 parcele dotate cu prize pentru rulote.

Grupurile sanitare ale campingului vor fi grupate intr-un pavilion parter, impartit pe sexe (3 lavoare, 3 cabine WC, 3 dusuri), in exterior se vor amenaja spalatoare pentru vase, iar in apropiere mese fixe cu banchete din lemn.

Alimentatia

Structurile de alimentatie vor totaliza 420 de locuri in 6 unitati care vor fi amenajate pe langa cele doua deja existente, adica restaurantul Pescaresc Pro Acva si Hanul Pescaresc. Datorita existentei celor doua restaurante cu specific pescaresc, foarte bine dotate si frumos amenajate, consider ca nu mai este necesara amenajarea unui nou restaurant cu preparate bazate pe tot ceea ce inseamna peste.

        Noile structuri de alimentatie vor avea 5 unitati diversificate de categorii diferite (I si II), 4 dintre acestea fiind aferente celor 2 structuri de cazare propuse, iar celelalte in unitati independente destinate completarii ofertei existente in comuna.

        Profilul unitatilor acopera o piata larga de categorii: restaurant classic, restaurant cu specific vanatoresc, restaurant italian cu pizzerie, cofetarie, bar de zi, terase (acoperite si descoperite).

Unitatile de alimentatie aferente hotelului de 3 stele

          Unitatile de alimentatie aferente hotelului de 3 stele totalizeaza 200 de locuri, categoria I, in urmatoarea componenta:

bar de zi: 20 de locuri (situate in hotel la receptia  complexului de agrement)

restaurant clasic: salon principal 60 de locuri, salon separeu (sala mic dejun sau sala conferinte) 30 de locuri, terasa acoperita 20 de locuri

braserie – berarie (salon mic dejun) 30 de locuri

crama (situata la subsol si decorată rustic) 25 de locuri

cofetarie – patiserie 30 de locuri

           Blocul alimentar va deservi toate unitatile si va cuprinde oficiu, bucatarie, preparare carne, peste si legume, spalatoare vase, laborator cofetarie-patiserie, depozite de alimente, camere frigorifice.

            Anexele se vor compune din vestiare si grupuri sanitare pentru personal, birouri, ateliere si spatii tehnice (centrala termica, centrala ventilatie si conditionare aer, statie hidrofor).

Unitatile de alimentatie pentru satul de vacanta

           Satul de vacanta cuprinde in cadrul pavilionului multifunctional urmatoarele unitati de alimentatie categoriile I si II, totalizand 110 locuri:

bar de zi : 20 de locuri

fast-food: 40 de locuri

terasa descoperita: 30 de locuri

braserie- berarie: 30 de locuri (categoria a II-a)

            Unitatile sunt deservite de un oficiu, bucatarie calda si rece, preparari, spalatoare de vase, camere frigorifice, depozite de alimente, vestiare si grupuri sanitare pentru personal, spatii tehnice.

Restaurant cu specific vanatoresc

         Unitatate independenta, categoria I-a, cu o capacitate toatala de 100 de locuri (salon 80 de locuri si terasa acoperita 20 de locuri) construita in stil rustic cu decoratiuni specifice (trofee de animale salbatice, blanuri, arme de vanatoare, elemente artizanale).

Restaurantul cu specific vanatoresc va fi amplasat intr-o zona impadurita, langa Padurea Radvani, unde se va construi si un pod de lemn deoarece aici exista un canal colector.

Restaurant Italian cu Pizzerie

Unitate independenta categoria I-a, cu o capacitate totală de 80 de locuri (salon 50 si terasa acoperita 30 de locuri) situate intr-o cladire parter amplasata in centrul statiunii, ce va oferi turistilor preparate specifice bucatariei italiene: diferite sortimente de pizza, spaghete, tortellini, lasagna, salate).

Cofetarie –patiserie

Unitate independenta, categoria I-a, cu o capacitate de 40 de locuri, amplasata in zona centrala a comunei Cefa.

Agrement

          Zona Cefa este deficitara in clipa de fata la acest capitol deosebit de important in atragerea unui numar sporit de turisti si in special in extinderea segmentelor de piata. Oferta de agrement va fi diversificata, fiind prezenta atat in cadrul unitatilor de cazare propuse mai sus, cat si in unitati independente: sali de fitness, sauna, piscine, squash, billiard, bowling, sali de jocuri, terenuri de sport multifunctionale, discoteci, patinoar, paint-ball.

Complex de agrement la hotelul de 4 stele

Complexul va fi amplasat la parterul hotelului, in vecinatatea barului de zi si va avea urmatoarea componenta: sala fitness (minim 10 aparate), sauna, piscine, vestiare, dusuri  si grupuri sanitare pe sexe, sala jocuri mecanice, elecronice si de club.

           In exterior se va amenaja un teren de sport multifunctional care va fuctiona ca patinuar in sezonul rece.

Club de agrement in satul de vacanta

Clubul va fi parte componenta a pavilionului multifunctional si va cuprinde urmatoarele: sala fitness, sauna, vestiare, dusuri si grupuri sanitare, discoteca (cca 100 de locuri), billiard, sala de jocuri mecanice si electronice.

In exterior se va amenaja un teren de sport multifunctional.

Club de dans evenimente importante pentru comuna Cefa

Caminul Cultural Cefa esta situat in centrul comunei. Aceasta sala va fi amenajata in incinta Caminului Cultural, care desi a fost recent renovat mai are nevoie de unele utilitati in ceea ce priveste interiorul.

Ca in orice comuna, Caminul Cultural a fost folosit de sateni pentru organizarea petrecerii de nunta si in cazul unui deces pentru pomana mortului. Dupa reamenajare si utilare completa noua locatie va fi folosita ca si sala de dans, cinematograf, nunta, botez inmormantare si pentru ca este dotata cu scena aici vor fi organizate diferitele evenimente importante din comuna Cefa: Zilele Cefei, Intalnirea Fiilor Satului, formatiile artistice.

Paint-ball

In zona impadurita (Padurea Radvani), in vecinatatea hotelului de 3 stele, se va delimita si amenaja un teren pentru paint-ball, cu o suprafata de cca 2 ha, care va avea la intrare un pavilion cu vestiare, dusuri, grupuri sanitare si un spatiu de depozitare.

Plimbari cu calul sau trasura

Pentru amatorii de plimbari cu calul sau trasura se vor organiza excursii pe trasee tematice in care sa se viziteze helesteele, canalele cu nuferi galbeni, se vor face plimbari prin fanete si pasuni. Dupa vizitarea traseului propus turistii pot sa poposeasca la stana traditionala de oi si sa deguste produsele locale.

Plimbari cu barca pe helestee

Se pot organiza plimbari cu barca pe helestee si se pot vedea demonstratii de pescuit traditional cu setca, vintir, prostovol si varse. Astfel turistii vor avea ocazia sa vada peisajul  minunat si indeletnicirea principala a localnicilor. 

Pentru ca in zona exista deja barcile necesare pentru plimbarile mentionate mai sus, se vor achizitiona hidrobiciclete.

Cursul de echitatie

Pe proprietatea privata a Pescariei Cefa exista o ferma de cai foarte frumos amenajata, unde se pot organiza cursuri de echitatie pentru turistii dornici sa cunoasca tainele acestui sport.

Se pot amenaja și trasee pentru hipism, cicloturism si turism pedestru.

Servicii

In zona centrala a comunei Cefa se va amenaja un centru de informare–documentare turistică, care va cuprinde urmatoarele functiuni: sala de asteptare cu un punct de informare, un magazin de suveniruri si materiale de promovare (harti, pliante, casete video, dvd-uri, ghiduri turistice).

Amenajari

     Zona Cefa nu a fost promovata deloc in ultimii ani in ceea ce priveste turismul și din aceasta cauza marcajele turistice sunt inexistente.

Se vor face marcaje turistice pe traseele din zonă, spre principalele destinatii de interes turistic. In zona vor fi amplasate, de asemenea, indicatoare vizibile si explicite la intersectii cu presemnalizari la 1 km si 500m.

Concluzii

Caracteristica funcționării sistemelor administrative este aceea de întărire a democrației. Administrația locală trebuie să răspundă în mod eficient și eficace nevoilor locale și să fie ,,contabilizată” de propriul electorat. Deși serviciile de bază sunt asigurate de către, sau în numele administrației publice locale, instrumentele, prin care se dorește îmbunătățirea eficienței și eficacității serviciilor publice, sunt proiectate de către guvern.

În contextul descentralizării, sistemele de servicii ale administrației publice locale trebuie comparate între unitățile administrativ teritoriale, în scopul obținerii unei coerențe a actului de conducere, din punct de vedere al performanțelor serviciilor asigurate populației.

Astăzi administrația locală are de făcut mai multe, cu bani mai puțini. Cetățenii doresc mai mult în termeni cantitativi și calitativi, în timp ce resursele financiare scad. Atunci când vorbim de calitatea serviciilor, nu putem omite faptul că adnimistrația nu funcționează după un principiu important al economiei de piață: competiția. Dacă nu poate lucra precum sectorul privat, administrația publică poate împrumuta cel puțin instrumentele cu care acest sector lucrează: sistemul de control și sistemul de evaluare a performanțelor.

Unul dintre fundamentele unei administrații publice democratice și eficiente constă în consolidarea procesului de descentralizare administrativă și financiară.

Din punct de vedere politic, Planul de dezvoltare locală al comunei Cefa trebuie asumat de către Consiliul Local al comunei. Acesta va stabili o ordine a priorităților, prevăzând în bugetul anual sume destinate finanțării totale sau parțiale a proiectelor de investiții.

În acest mod se pot raționaliza alocațiile financiare și proiectele care se întind pe o perioadă mai lungă de timp. Consiliul Local este cel care poate modifica și chiar schimba total acest plan de dezvoltare, în funcție de dezvoltările ulterioare ale situației sociale, politice și economice din comună.

Condiții de implementare a planului de dezvoltare:

acordul și susținerea planului de către cetățeni și politicieni;

susținerea din partea sectorului privat a planului de dezvoltare a serviciilor;

informarea permanentă a cetățenilor privind progresul implementării planului.

Bibliografie

Cefa de la începuturi până în secolul al XVII-lea, Ioan Crișan, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 2007

Crearea capacității operaționale pentru o administrație descentralizattă în România, proiect finanțat prin Programul MATRA, 2005

Facilitator comunitar. Ghid de pregătire, Fundația Civitas, proiect finanțat prin Programul PHARE, 2003

Cadru regional strategic de dezvoltare 2007-2013 al Regiunii de Dezvoltare nord-vest, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, 2006

Planul Local de Acțiune pentru Mediu

Planul de dezvoltare al județului Bihor

Județul Bihor – Atlas, Editura Suncart

Ordonanța nr.21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale

Instituția Prefectului – județul Bihor, Profilul comunităților din județul Bihor, Ghidul Investitorului, 2006 (CD)

Alte surse:

www.ghidulprimariilor.ro

www.nord-vest.ro

www.turismbihor.info

www.primariacefa.decnet

Bibliografie

Cefa de la începuturi până în secolul al XVII-lea, Ioan Crișan, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 2007

Crearea capacității operaționale pentru o administrație descentralizattă în România, proiect finanțat prin Programul MATRA, 2005

Facilitator comunitar. Ghid de pregătire, Fundația Civitas, proiect finanțat prin Programul PHARE, 2003

Cadru regional strategic de dezvoltare 2007-2013 al Regiunii de Dezvoltare nord-vest, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, 2006

Planul Local de Acțiune pentru Mediu

Planul de dezvoltare al județului Bihor

Județul Bihor – Atlas, Editura Suncart

Ordonanța nr.21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale

Instituția Prefectului – județul Bihor, Profilul comunităților din județul Bihor, Ghidul Investitorului, 2006 (CD)

Alte surse:

www.ghidulprimariilor.ro

www.nord-vest.ro

www.turismbihor.info

www.primariacefa.decnet