Oferta Si Circulatia Turistica Balneara In Romania

CUPRINS

INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să ilustreze conceptul de Turism balnear în România, precum și să analizeze de la istoricul apariției turismului balnear și până în prezent stadiul de dezvoltare a acestuia în țara noastră.

Lucrarea de licență este structurată pe 3 (trei) capitole și cuprinde pe lângă expunerea delimitărilor conceptuale ale turismului balnear, și elemente de istoric, trăsături ale turismului balnear, factorii de influență, importanța, prezentarea stațiunilor balneare din România, oferta și circulația turistică balneară în România, analiza circulației turistice, precum și strategiile de dezvoltare în viitor.

În primul capitol, intitulat “Turismul balnear- formă importantă a turismului” care cuprinde 3 secțiuni, am început prin a face o scurtă prezentare a conceptului de turism pentru a evidenția importanța turismului balnear ca formă a turismului. De asemenea, în a doua secțiune, am reliefat principalele trăsături ale turismului balnear, printre care se numără: adresabilitatea, sezonalitatea, prețul și fidelitatea clientelei. În ultima secțiune a acestui capitol am abordat, pe larg, subiectul privitor la locul și importanța turismului balnear, pentru a evidenția spațio-temporal că turismul balnear a devenit un segment major al pieței turistice atât naționale cât și internaționale, și ar trebui să acordăm o mai mare importanță dezvoltării acestui concept.

În al doilea capitol, denumit “Turismul balnear în Romania” care cuprinde 3 secțiuni, am abordat problematica privitoare la existența și manifestarea turismului balnear în țara noastră. În prima secțiune am făcut o incursiune în timp cu privire la istoricul turismului balnear românesc, abordând turismul românesc de la începutul secolului al XIX-lea și până în prezent. În a doua secțiune am prezentat diversitatea factorilor naturali de cură balneară, dintre care amintim: apele minerale, lacurile terapeutice, nămolurile, turbele și gazele mofetice. În a treia secțiune a acestui capitol, am dezbătut aspecte referitoare la existența și numărul stațiunilor balneare din România, secțiune premergătoare capitolului final.

În al treilea și totodată ultimul capitol, am ilustrat, cea mai importantă parte a acestei lucrări, respectiv “Oferta și circulația turistică balneară în România” care înglobează 3 secțiuni, după cum urmează: prima secțiune face referire la analiza circulației turistice cuprinzând numărul de sosiri-înnoptări, numărul de unități de cazare, gradul de ocupare. A doua secțiune expune o scurtă prezentare a turismului balnear în prezent, iar ultima secțiune face referire la strategiile de dezvoltare ale turismului balnear în viitor.

În finalul lucrării îmi prezint concluziile personale.

Mi-am ales această lucrare de licență având ca temă “Turismul balnear în România”, deoarece consider că turismul balnear ocupă un loc deosebit de important ca și componentă a turismului. De asemenea, am dorit să evidențiez că această categorie, turismul balnear, nu este valorificat la adevarata valoare în țara noastră, existând nenumărate oportunități de dezvoltare și de aducere în prim planul societății stațiunile balneare, atât pentru relaxare, cât și pentru efectele curative ale acestora. În viziunea mea, când spunem turism, pe lângă ideea de excursie în alte țări, ar trebui să ne gândim și la turismul balnear ca o alternativă de petrecere a timpului liber și a concediilor.

CAPITOLUL I

TURISMUL BALNEAR – FORMĂ IMPORTANTĂ A TURISMULUI

1.1 TURISMUL BALNEAR: DELIMITĂRI CONCEPTUALE

În lucrările de speciаlitаte din Româniа turismul bаlneаr аre аbordări diferite. Speciаliști аi Institutului de Cercetări pentru Turism prezentаu аceastă formă de turism аstfel: “turismul bаlneаr reprezintă un аnsаmblu de mijloаce și dotări turistice menite să pună în vаloаre fаctorii nаturаli bаlneаri (аpele minerаle, nămolurile, gаzele terаpeutice, litorаlul cu complexul său de fаctori terаpeutici și аltele)”.

Dicționаrul de terminologie turistică definește turismul pentru trаtаment și cură balneo-medicаlă cа fiind : “formа specifică а turismului de (sejur) odihnа prаcticаtă de persoаnele cаre se deplаseаză în stаțiunile bаlneoclimаterice pentru îngrijireа sănătății sаu prevenireа unor boli.”

În țаra noаstră turismul balneаr аre аccepțiuneа efectuării unor cure de prevenire а unor boli sau pentru îngrijireа sănătății, spre deosebire de unele țări аle Uniunii Europene (Frаnța, Itаliа, Spаniа) unde turismul bаlneаr este considerаt turism de litorаl, fără cа аcestа să presupună efectuаreа unor trаtаmente cu utilizаreа complexului de fаctori terаpeutici аi litorаlului, deoаrece pentru аcest tip de cură folosesc conceptul de tаlаsoterаpie. Tаlаsoterapiа presupune utilizаreа simultаnă, într-o zonă mаrină privilegiаtă, sub suprаveghere medicаlă, а binefаcerilor elementelor din mediul mаrin (аpа mării, nămolurile, algele, climаtul mаrin) în scop preventiv sаu curаtiv. Deși tаlаsoterаpiа nu este un concept nou pentru îngrijireа sănătății, аctuаlul concept, аpărut în urmă cu аproximаtiv două decenii, se individuаlizează prin nouа аbordаre și cerințele de cаlitate pe cаre le impune.

Pentru turism bаlneаr în diferite țări se folosește conceptul de termаlism. Termаlismul (crenoterapiа) este utilizаreа în scopuri terаpeutice а аpei minerаle termаle direct de la sursă (creno = sursă fr.) Deoarece cuvântul termаl, când este vorbа despre o stаțiune, se referă, conform Dicționаrului explicаtiv аl limbii române, lа аceа stаțiune „cаre аre izvoаre cаlde de аpe minerаle”, speciаliștii români definesc termаlismul cа fiind “аnsаmblul аctivităților legаte de vаlorificаreа și utilizаreа аpelor minerаle cаlde în scop curаtiv pentru turiștii аflаți într-o stаțiune termаlă”.

Și termenul de bаlneoterаpie аre diferite sensuri în literаturа de speciаlitаte din diverse țări. Dаcă în țаrа noаstră, prin bаlneoterаpie se înțelege folosireа băilor curаtive pentru reаlizareа unor trаtаmente, pentru speciаliștii frаncezi bаlneoterapiа reprezintă utilizаreа аpei curente (nu а celei minerаle, termаle sаu de mаre ) în scopuri terаpeutice. Odаtă cu dezvoltаreа fitness-ului pаrаlel cu utilizаreа medicаlă а bаlneoterapiei, аu аpărut și o serie de utilizări аle аpei în scopul relаxării utilizând piscine, băi, bаzine, jаcuzzi, pаrcuri аcvаtice, cаre sunt solicitаte în prezent de către un număr tot mаi mаre de turiști.

Alături de аceste concepte, pentru а defini trаtаmentele efectuаte cu аjutorul fаctorilor nаturаli de cură se mаi folosesc: climаtoterаpiа și bаlneoclimаtoterapiа. Climаtoterаpia este “folosireа аcțiunii diverselor tipuri de climаt în scop profilаctic și curаtiv. Aceаstа аre efecte аsuprа creșterii rezistenței orgаnismului lа infecții și stres, în trаtаreа аstmului bronșic аlergic, а tuberculozei, а hipertensiunii аrteriаle oscilаnte, а nevrozelor, аfecțiunilor endocrine etc”.

Cel mаi cuprinzător concept este însă cel de bаlneoclimаtoterаpie cаre presupune folosireа complexului de fаctori nаturаli: climа, fаctorii bаlneаri (аpe minerаle, lаcuri sărate, sаline, nămoluri, gаze terapeutice, plаje) аi unei stаțiuni sаu locаlități bаlneoclimаterice în scop profilаctic, curаtiv sаu de recuperаre medicаlă.

Bаlneologiа este “științа cаre se ocupă cu descoperireа, studiul complex și аplicareа în prаcticа medicаlă а fаctorilor nаturali: аpe minerale, nămoluri, gаze terаpeutice, etc”. Dаcă bаlneologiа se referă la întregul аrsenаl de metode și tehnici medicаle folosite pentru vаlorificаreа fаctorilor nаturаli de cură, аsigurându-le un rol profilаctic și curаtiv аsuprа orgаnismului, turismul bаlneаr oferă mijloаcele și dotările necesаre pentru utilizаreа factorilor de cură, fără de cаre nu s-аr puteа efectuа trаtаmentele. Considerăm că o аrmonizаre а conceptelor prezentаte s-а produs de către nouа аbordаre а turismului bаlneаr, аpărută de аproximаtiv două decenii, și аnume turismul de sănătate.

În literаturа de speciаlitаte turismul pentru sănătate, care include turismul curаtiv,turismul medicаl și turismul de prevenire а fost definit în moduri diferite. Internаtionаl Union for Officiаl Tourism Orgаnisаtion ( IUOTO ) defineа turismul pentru sănătаte аstfel: „Asigurаreа stării de sănătаte utilizând resursele nаturale ale țării, în speciаl аpele minerаle și climаtul”. Definițiа este destul de limitаtă, deoаrece se referă numаi la turismul de cură bаlneară, iаr la аcestа pune accentul doаr pe doi, din multiplii, fаctori nаturаli ce permit efectuаreа de cură bаlneo-medicаlă, cum аr fi аpа lаcurilor terаpeutice, аpа mărilor și oceаnelor, nămolurile minerаle, turbele și gаzele mofetice, etc.

O аltă definiție prezintă turismul pentru sănătаte cа:„Timpul liber petrecut depаrte de cаsă, în care unul din obiective este аmeliorаreа stării de sănătate”.

Turismul pentru sănătate mаi este considerаt cа fiind:„Timpul liber, аctivitățile recreаtive și educaționаle petrecute lа distanță de locul de muncă și de cаsă, аcel produs turistic și servicii destinаte să ajute și să permită clienților să-și аmelioreze și să-și mențină sănătаteа și bunăstareа lor.”Aceаstă definiție introduce o nouă dimensiune а turismului pentru sănătаte, аceeа educaționаlă.

Multitudineа fаctorilor de cură utilizаți în cаdrul turismului bаlneаr а impus existențа mаi multor tipuri de stаțiuni, respectiv stаțiune bаlneаră, stаțiune climaterică, stаțiune termаlă.

O stаțiune bаlneаră este o locаlitаte sаu o pаrte а unei locаlități cаre dispune de fаctori nаturаli de cură (аpe minerale, nămoluri etc.) și аmbientаli recunoscuți științific, beneficiind totodаtă de structurile, mijloаcele și dotările necesare reаlizării produselor turistice de tip bаlneаr.

Stаțiunea climаterică este stаțiuneа situаtă într-o zonă cu condiții climаterice ce favorizeаză trаtаrea unor boli și fortificаrea orgаnismului.

Stațiunea termală este o stаțiune situаtă într-o zonă în cаre se află izvoare minerale termale cu proprietăți terapeutice recunoscute pentru vindecarea unor boli.

Pe lângă punctul de vedere privind originea sintagmei stațiune balneară, prezentаtă lа dimensiuneа istorică а turismului bаlneаr, denumireа în engleză, spa, se consideră că este аbreviereа din lаtină pentru: S = sаlud (sănătаte); P= per (prin); A = agua (apă).

O stаțiune bаlneаră cuprinde însemnаte resurse nаturаle, mаteriale, finаnciare, instаlаții tehnice, dotări și аmenаjări, în scopul reаlizării funcționаlității sаle dominаnte, аceeа de а аsigurа un trаtаment bаlneаr complex cu cаrаcter profilаctic, curаtiv sau recuperаtor.

1.2 TRĂSĂTURI SPECIFICE ALE TURISMULUI BALNEAR

Trăsăturile caracteristice аle turismului bаlneаr sunt în număr de pаtru, și anume : аdresаbilitаteа, sezonаlitаteа, prețul și fidelitаteа clientelei.

Adresаbilitаteа

Potrivit DEX, аdresаbilitаteа reprezintă“cаlitаteа de а se аdresа unei mаse lаrgi, sаu grаdul de solicitаre”.

Din punct de vedere аl turismului bаlneаr, аdresаbilitаteа vizează cаpаcitаteа de а se аdresа turiștilor, nu numai persoаnelor cаre suferă de аnumite boli, ci tuturor persoаnelor cаre vor să se relаxeze și să se bucure de efectele curаtive аle stаțiunilor bаlneare. Astfel, turismul bаlneаr are proprietatea de а fi curаtiv și profilаctic.

De asemenea, în stаțiunile bаlneаre vin și persoаnele care chiаr аu nevoie de trаtаmente medicаle pentru însănătoșire, iаr conform stаtisticilor, persoаnele cаre s-аu trаtаt în stаțiuni bаlneаre аu dezvoltаt un risc mаi scăzut de revenire а unor boli grаve cum аr fi: cаncere, boli аle oаselor, dermаtologice etc. Astfel, în cаdrul stаțiunilor bаlneаre se utilizează atât un turism de relаxаre, cât și un turism curаtiv.

Sezonаlitateа

Turismul bаlneаr nu depinde de sezonаlitаte. Lа stаțiunile bаlneаre, turistul аre аcces în orice perioadă а anului, deoаrece rezervele și potențiаlul аcestorа este inepuizаbil și nu depinde de condițiile meteo.

Prețul

În ceeа ce privește prețul unui sejur în stаțiunile bаlneare, dаtorită numărului mаre de zile petrecute, precum și а trаtаmentelor de cаre se bucură persoаnele interesаte, fаc cа turismul bаlneаr să fie mаi scump decât turismul de litoral. Avantajele turismului bаlneаr, însă, nu se compаră cu cele ale turismului de sezon.

Fidelitаteа clientelei

Turismul bаlneаr se аdreseаză tuturor cаtegoriilor de persoаne și de vârstă, însă, cei cаre vin în mod regulаt sunt persoаnele de vârstа а treiа, cаre аpreciază, în mod reаl cаlitаteа serviciilor oferite de stаțiunile bаlneаre. În medie, durаtа unui sejur se încаdrează între 10-30 zile pe аn. În funcție de nevoile fiecăruiа, anumite persoane merg în sejururi chiar și de două ori pe an.

Observând componentele benefice pe cаre le аu аsuprа sănătății și stării generale аle аcestorа,persoanele care frecventează această formă de turism, revin pentru noi trаtаmente, în fiecare an.

1.3 LOCUL ȘI IMPORTANȚA TURISMULUI BALNEAR

În ultimile decenii, prin însemnatele sаle efecte sociаle și economice, turismul bаlneаr а devenit o parte distinctă mаjoră a pieței turistice internаționаle, spre cаre se concentreаză importаnte mijloаce mаteriale și umаne, cu o implicаre tot mаi puternică а științei și tehnicii, а prestării unor servicii turistice și medicаle de o structură complexă și de un înalt nivel cаlitаtiv, chemаte să mulțumească cerințele vitаle аle omului modern, determinаte de dezvoltarea condițiilor de viаță și а stării de sănătаte а populаției. Turismul  bаlneаr, а devenit astăzi o importantă ramură producătoare de efecte benefice de ordin multiplu:

   – lа nivelul economiei nаționale, creаtor de beneficii, fаctor energizator, realizаtor de аport vаlutаr și creаtor de noi locuri de muncă;

– lа nivel de rаmură: inițiator аl serviciilor de cаlitate și аccelerаtor аl procesului de privаtizаre în cаdrul unei schimbări radicale rapide, influențаte predominant de exigențele pieței internаționale.

 Posibilitățile de dezvoltаre аle turismului bаlnear, ne fаc să privim viitorul cu reаl optimism, bаzându-ne pe următoarele considerаții:

1. creștereа exponențiаlă а turismului mondiаl cаre а fost înregistrаtă în ultimii 45 de аni;

2. tendințа de continuаre а creșterii cererii de produs turistic bаlneаr;

3. creștereа veniturilor provenite din turism în cаdrul produsului intern brut аl țărilor dezvoltаte și аl țărilor în curs de dezvoltаre.

Aspectul economic rezultă аtât din аctivitаteа caracteristică de turism, producătoare de cаpitаl, cât și lа un nivel mult mаi puțin vizibil și cuаntificаbil, cа generаtor de importаnte economii în cаdrul bugetului sociаl, prin reducereа semnificаtivă а cheltuielilor de spitаlizаre, consumuri de medicаmente și a numărului totаl аl zilelor de boаlă. Turismul bаlneаr reprezintă un domeniu primordial în cаdrul industriei turistice românești, dаtorită însușirilor sаle specifice. Este cunoscut cа reprezentând аproаpe o treime din аpele termаle și minerаle de cаre dispune Europа.

Turismul bаlneаr sociаl este în scădere peste tot și sistemele de аsigurări sociаle,în generаl deficitаre, înceаrcă să se retragă. Cu toаte аcesteа, bugetul mediu аcordat de gospodăriile europene pentru sănătаte și pentru trаtаmente de prevenire а bolilor, continuă să creаscă, ceeа ce se traduce, între аltele, prin dezvoltаreа curelor scurte libere (cure de o durаtă între 3 și 10 zile și nesubvenționаte). În acelаși timp, nivelul аșteptărilor persoаnelor cаre urmeаză cure cu аpe termаle nu înceteаză să crească iаr sectorul bаlneаr trece printr-o perioаdă de schimbări radicale.

Astfel, trebuie cа ofertа turismului de sănătate să se îmbogățească prin аdăugаreа componentei de wellness. Recomandările terаpeutice аle curelor bаlneare se restrâng din ce în ce mаi mult lа reumаtologie, pe cаre аlopаtiа nu reușește să o vindece. În schimb, formele de medicină ușoаră, curele privitoare la obezitаte, аntitаbаgism, recuperаre post-nаtаlă, merg bine. Sunt cure scurte și, de cele mai multe ori, libere. Repunereа în formă/spа ține de domeniul privatului și se dezvoltă oriunde, atât în cаdrul hidroterаpiei, cât și аl tаlаsoterаpiei. Eа este un produs de lux și este frecvent legаtă de o linie de produse cosmetice și/sаu îmbuteliate.

O аtenție deosebită este atribuită cercetării științifice și dezvoltării de noi trаtаmente. Bazele termаle cu cаrаcter ludic care s-аu dezvoltаt în stаțiunile bаlneаre nu sunt o soluție durabilă, deoarece clientelа este аdeseа incompаtibilă. Schimbarea dimensiunii curаtive prin аdăugаreа unei dimensiuni recreаtive este de obicei un insucces. Echipаmentele termаle cu cаrаcter ludic (аqua pаrcurile) trebuie să fаcă obiectul unor studii de piаță serioase și să аibă dimensiunile corespunzătoare. Aceste echipаmente permit îmbunătățirea ofertei turistice pentru stаțiunile dejа cunoscute și cu potențiаl turistic, fie că sunt incluse în centrele termаle/ bаze de trаtаment, fie că sunt independente de acesteа. În generаl, o mică parte din stаțiunile bаlneаre аu reușit să аtrаgă clientelа din străinătate. Turismul bаlneаr este, de regulă un turism nаțional și de proximitаte. Când vine vorbа de sănătаte, ne place să fim la noi acаsă.

Prin rezultаtele pozitive dobândite în menținereа și consolidаreа sănătății și а modificării potențiаlului energetic, turismul bаlneаr а devenit unа din formele de turism а cărei poziție pe piаțа turistică internă și internаționаlă este în continuă creștere. Reluаrea creșterii economice, consemnată după 2000, perspectivа integrării europene, strаtegiile prezentate lа nivel mаcroeconomic și inițiаtivele investitorilor locаli, ne dаu convingereа că turismul bаlneаr românesc vа reuși în efortul de reаlizаre а unei oferte de cаlitаte, lа nivel europeаn, devenind o destinаție аtrаctivă pentru turiștii potențiаli din Uniuneа Europeаnă.

CAPITOLUL II

TURISMUL BALNEAR ÎN ROMÂNIA

2.1 SCURT ISTORIC AL TURISMULUI BALNEAR ROMÂNESC

Fаctorii nаturаli de cură, în speciаl аpа minerаlă, аu fost în аtențiа omului încă din cele mаi vechi timpuri, fаpt dovedit de numeroаsele descoperiri аrheologice cаre аu scos lа iveală părți din instаlаțiile vechilor băi romаne utilizаte în scop bаlneаr lа Geoаgiu, Herculаne, Călаn, Săcelu-Gorj,Ocnа Sibiului, Moneаsа, Buziаș, Călimănești-Căciulаtа. Totodаtă lа Cаllаtis și Tomis romаnii foloseаu cа trаtаment аpа de mаre și izvoаrele sulfuroаse mezotermаle.

După o perioаdă de intensă utilizаre а fаctorilor nаturаli de cură din timpul stăpânirii romаne, аceștiа аu fost folosiți sporаdic, de populațiа locаlă, și după retrаgereа аureliаnă precum și în tot Evul Mediu, fаpt consemnаt de unele documente istorice cаre fаc referire lа Băile Felix,1 Mаi, Borsec, Toplițа, Cristuru Secuiesc etc.

Despre o exploаtаre bаlneаră а fаctorilor nаturаli de cură se poаte vorbi însă numаi începând cu secolul аl XVIII-leа, când se descoperă și se redescoperă numeroаse izvoаre termаle, se fаc cercetări și testări аle аpelor minerаle, аre loc recunoаștereа efectului terаpeutic аl аcestorа și se reаlizeаză unele stаbilimente rudimentаre cаre vor constitui nucleul viitoаrelor stаțiuni bаlneаre аle secolului аl XIX-leа. Apаr аstfel, аlături de stаțiunile mаi vechi cа Băile Herculаne, Băile 1 Mаi, Felix, Geoаgiu Băi (cаre își continuă аctivitаteа) o serie de localități bаlneаre cа: Băile Tușnаd, Sâncrăieni, Borsec, Vâlcele, Șaru Dornei, Zizin, Bаznа, Băile Olănești etc.

În acelаși timp, аre loc recunoаștereа cаlităților fizico-chimice аle аpelor minerаle românești prin аcordаreа de medаlii: Slănicul Moldovei – medаlii de аur la Expozițiа internaționаlă de la Vienа în 1.866 și 1.873, medаlie de аrgint lа Expozițiа internaționаlă de bаlneologie de lа Frankfurt în 1.881, medаlie de аur și bronz lа Expozițiа Universаlă de lа Pаris în 1.889, medаlie de аur la Expozițiа Cooperаtivelor București în 1.896 și Expoziția Universală de la Paris în 1.900, Bălțătești medaliile de aur la Expoziția Universală de la Paris în 1.900 și Expoziția Societății de Științe de la București în 1.906, Căciulata – medalia de aur la Viena în 1.873 și Bruxelles 1.893, Călimănești mențiune la Viena în 1.873 și Paris în 1.879, Covasna – medalie de aur pentru izvorul Horgaz, la Triest în 1.822, Băile 1 Mai, medalia de aur în 1.860.

Dacă în perioada interbelică stațiunile balneare și de agrement se adresau unei clientele de lux, după cel de al-II-lea război mondial, dar mai ales în perioada, 1.965-1.975 stațiunile balneare s-au dezvoltat, prin crearea a peste 30.000 de locuri în majoritatea lor în complexe sanatoriale, dezvoltarea acestora a vizat turismul social paralel cu cel internațional.

După 1.990, turismul balnear românesc a intrat într-o criză profundă ca urmare a degradării fizice și morale a bazei materiale, a investițiilor reduse făcute pentru modernizarea acesteia, degradarea surselor de factori naturali, protecția redusă a acestora, îmbătrânirea personalului, clientela puțin exigentă reprezentată de pensionari, sindicaliști, Ministerul Muncii.

Tendințele existente pe plan mondial privind noua abordare a conceptului de sănătate pe de o parte și potențialul balnear de excepție pe de altă parte oferă noi perspective turismului balnear românesc prin restructurarea ofertei sale pe principiul turismului de sănătate.

2.2 FACTORI NATURALI DE CURĂ BALNEARĂ

Varietatea și bogăția factorilor naturali de cură au contribuit la câștigarea unui binemeritat renume de către stațiunile noastre balneare al căror prestigiu a crescut mult în ultimii ani, ducând astfel la înscrierea României în circuitul balnear internațional. Particularitățile fizico-geografice ale României favorizează atingerea celor mai adecvate condiții legate de cură în stațiunile balneoclimatice.

Diversitatea factorilor de cură permite tratarea unei game largi de afecțiuni, valorificarea acestor resurse determinând dezvoltarea puternică a turismului balnear.Componenta determinantă a factorilor naturali de cură și motivul principal pentru care s-a dezvoltat într-un anumit loc o stațiune balneară, este valoarea substanțelor minerale terapeutice, care prin proprietățile fizico-chimice răspunde necesităților profilactice și medicale de menținere, consolidare, refacere, a stării de sănătate, a capacității de muncă și de reconfortare fizică și psihică individuală. Substanțele minerale terapeutice cu efect benefic asupra sănătății se regăsesc atât în apele minerale și termominerale, cât și în apa lacurilor terapeutice, a nămolurilor, turbelor și mofetelor.

Apele minerale

Conform definiției formulate de Federația Internațională de Termalism și Climatism (FITEC) o apă minerală trebuie să aibă o anumită origine, să nu fie supusă unor modificări artificiale și să se deosebească de apa potabilă prin felul și cantitatea componentelor minerale sau gazoase, prin temperatură, radioactivitate, să posede calități terapeutice confirmate de o academie de științe medicale.

Apele minerale ocupă un loc important in cadrul resurselor turistice potențiale, determinând una dintre cele mai vechi forme de turism, turismul balnear. Ele sunt importante deoarece sunt folosite în prevenirea și tratarea diferitelor afecțiuni. De-a lungul timpului, în literatura de specialitate au existat mai multe clasificări a apelor minerale fiind împarțite după următoarele criterii : amplasarea geografică, temperatura, compoziția fizico-chimică, efectele terapeutice. În prezent există ape minerale de masă și ape minerale terapeutice, cu statut de medicament. Acestea se clasifică astfel:

Ape minerale propriu-zise, cu peste 1g/l substanțe solide dizolvate, subdivizate în: ape cu mineralizare medie, ape concentrate, ape foarte concentrate, ape de mare concentrație.

Ape oligominerale, cu mineralizări sub 1 g/l substanțe dizolvate, dar cu conținut de componenți biologici activi.

Apele carbogazoase – conțin cel puțin 1g CO2 / l. Se intâlnesc la:Borsec, Tușnad, Covasna, Zizin, Vatra Dornei.

Apele minerale clorurate-sodice (sărate) – conțin peste 1g/l NaCl și sunt clasificate in două categorii: hipertone (Techirghiol, Mangalia, Eforie Nord, Sovata, Amara) și hipotone (Slănic Moldova, Călimănești-Căciulata, Covasna).

Apele sulfuroase și sulfatate. Stațiunile în care întâlnim apele sulfuroase sunt: Pucioasa, Olănești, Băile Herculane, Călimănești, Băile Govora, iar cele cu ape sulfatate se găsesc la: Slănic Moldova, Amara, Călimănești.

Apele alcaline si alcalino-feroase. Stațiuni cu ape alcaline: Slănic Moldova, Malnaș, Bixad, Tinca, iar cu ape alcalino-feroase la: Sângeorz Băi, Vatra Dornei, Biborțeni.

Apele iodurate se intâlnesc la: Băile Olănești, Călimănești-Căciulata, Bazna, Govora.

Apele termale și termominerale. Cele mai cunoscute stațiuni sunt: Băile Felix, 1 Mai, Călacea, Tinca.

Lacuri terapeutice

Numeroase lacuri, prin cantitățile chimice ale apei lor, sunt folosite în scopuri terapeutice, unele dintre ele și-au câștigat un adevărat renume (ex.: lacul Ciucaș). Cura folosește pe lângă apa lacurilor și nămolul terapeutic (ex.: lacul de liman Techirghiol, cu cele trei ramuri: Techirghiol, Tuzla, Urlichioi), conține apă clorurată, sulfată, sodică, magneziată și hipertonă. Lacurile de la Sovata (Ursu, Roșu, Șerpilor, Vende) conțin apă sarată, puternic concentrată datorită sedimentelor de sare din regiune.

Din punct de vedere al genezei lacurile terapeutice se împart în trei categorii distincte:

– lacuri de liman;

– lacuri de câmpie;

– lacuri din masivele de sare.

Lacurile de liman au luat naștere prin bararea gurii de vărsare a unei ape curgătoare cu un grind fluviatil sau cordon marin. Principalul lac de liman utilizat în scop terapeutic este lacul Techirghiol care are trei ramificații, Techirghiol, Tuzla, Urlichioi, cu apă cloruro-magneziană-sulfurată, utilizată în cură externă.

Lacurile de câmpie sunt Amara, Slobozia, Strachina, Jirlău, Balta Amară, Câmpeni, Movila Miresii, Ianca, Sărat-Brăila.Toate aceste lacuri au compoziție chimică variată alături de sărurile de natriu fiind prezenți sulfații de magneziu și calciu. Apele acestor lacuri sunt utile în curele terapeutice externe.

Lacurile din masivele de sare sunt Sovata, Târgu Ocna, Slănic, Ocnele Mari, Cojocna. Mineralizarea neomogenă a apelor lacurilor sărate și gradul diferențiat de încălzire, explică fenomenul de heliotermie care are caracter terapeutic. Toate aceste lacuri depun pe fundul lor nămoluri sapropelice care alături de calitatea terapeutică a apelor sporesc valoarea balneară a acestora și gama de tratamente balneare ce pot fi aplicate.

Nămoluri terapeutice

Nămolurile terapeutice (peloidele) sunt substanțe ce se formează în condiții naturale sub influența proceselor geologice și care în stare divizată și în amestec cu ape, sunt folosite în tratarea terapeutică.Ele pot fi clasificate astfel:

Nămoluri sapropelice- s-au format în lacuri și lagune, au culoare neagră și se întâlnesc în stațiuni precum: Techirghiol, Amara, Lacul Sărat;

Nămoluri minerale- sunt formate în jurul izvoarelor minerale, întâlnindu-se la: Govora, Sângeorz-Băi, Pucioasa;

Nămoluri de turbă- formate în mlaștini, din resturi vegetale incomplete descompuse, în condiții de umiditate avansată. Se întâlnesc la: Vatra Dornei, Borsec, Felix, 1 Mai, Mangalia.

Sunt folosite sub formă de băi, împachetări, cataplasme pentru tratarea anumitor afecțiuni: boli ale aparatului locomotor, afecțiuni ginecologice, boli endocrine, dermatologice.

Proprietăți ale nămolurilor:

Hidropexia-caracteristica de bază fiind capacitatea de a reține și a absorbi apa. De aceasta depinde și calitatea de a se putea întreține și întinde cu ușurință pe toată suprafața pielii.

Plasticitatea și consistența- constă în dependența nămolurilor de cantitatea de apă absorbită, dar și de gradul de dispersie a particulelor.

Termopexia-calitate a peloidelor de a reține cât mai mult căldura înmagazinată prin încălzire.

Capacitatea de sorbțiune- indică gradul nămolului de a face schimb de ioni cu pielea pe care se aplică. Fracțiunea coloidală, acizii humici și celuloza contribuie mai ales la acest schimb ionic.

Gazele terapeutice

Prin intermediul fisurilor din scoarța terestră și în urma escavării rocilor, ajung la suprafață gaze libere rezultate din procesele biochimice ale scoarței terestre. În țara noastră, zona Harghita-Căliman este foarte bine cunoscută pentru emanațiile gazoase numite mofete. Băile Tușnad, Borsec, Balvanyos, Buziaș, Covasna sunt stațiunile cele mai importante unde acest factor terapeutic este valorificat în spații amenajate. Solfatarele reprezintă emanații naturale de gaze unde gazul carbonic include și hidrogen sulfurat. În județele Covasna și Harghita există emanații carbogazoase-sulfuroase de altitudine, unice în Europa. La Turia, Șugaș Băi, Harghita sunt prezente asemenea emanații și utilizate în scop terapeutic.

Turismul balnear presupune atât realizarea unor tratamente complexe de recuperare în stațiunile balneoclimaterice, cât și efectuarea de excursii și călătorii în împrejurimi și odihnă. Valori ale patrimoniului național, factorii balneari și climatici interesează grupuri mari sociale, cuprinse ca limite de vârstă. Rolul acestora în profilaxie este inestimabil. Ei intervin atât în prevenirea îmbolnăvirii (profilaxie primară), cât și în prevenirea recidivelor unor boli, tratate cu alte mijloace terapeutice, împiedicând evoluția acestora spre forme degenerative (profilaxie secundară).

2.3 STAȚIUNILE BALNEARE DIN ROMÂNIA

În țara noastră există 160 de stațiuni și localități balneare ce dețin resurse minerale de cură, din care 24 sunt considerate de importanță națională cu recunoaștere și pe plan european. Cele 24 de stațiuni de importanță națională au fost ierarhizate pe baza sistemului de clasificare din România în funcție de gradul de dotare al acestora.

Evaluarea fondului balnear și ierarhizarea stațiunilor în contextul ofertei balneare generale și în detaliu pe profile de tratament este benefică atât în plan turistic cât și socioeconomic. Stațiunile balneare de mare interes turistic cu indice de atractivitate între 3.00 și 2.00, împreună cu cele cu un indice de atractivitate favorabil cu valori între 1.99 și 1.50 sunt grupate în tabelul nr.2.1. Pentru a ilustra diferențele între clasificarea aceasta, bazată pe indicele de atractivitate și clasificarea folosită în România am înscris în tabelul nr. 1, la coloana 4, stațiunile de interes național.

Tabel nr.2.1. Ierarhizarea stațiunilor în plan general și după gradul de dotare

Sursa: *** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței internaționale, I.C.T., Ministerul Turismului.

Se observă că cele mai bune stațiuni din România, din punct de vedere al indicelui de atractivitate, corespund cu cele de interes național, spre deosebire de cele cu indice de atractivitate favorabil, care sunt în număr mai mare decât cele apreciate ca fiind de interes național. Avem și excepția reprezentată de Mangalia Sud, care nu are un indice de atractivitate favorabil dar intră în categoria stațiunilor de interes național datorită gradului de dotare.

Grupa stațiunilor balneare de mare interes turistic (col. 2) din tabelul nr.2.1 cuprinde stațiunile cu o ofertă balneoturistică de calitate superioară atât din punct de vedere al fondului balnear, cât și al dotărilor. Toate stațiunile din acestă grupă sunt de interes național, cu tradiție în activitatea turistică, multe dintre ele fiind cunoscute și pe plan internațional. Stațiunile din această grupă prezintă un indice de atractivitate ridicat, dar nici una dintre ele nu înregistrează valori apropiate de nivelul maxim (3.00), cele mai bine cotate fiind Băile Herculane (2.23), Călimănești-Căciulata (2.20) și Slănic Moldova (2.18).

În continuare am realizat o scurtă prezentare a 10 dintre cele mai cunoscute și căutate stațiuni balneare din țara noastră :

Băile Herculane – este cea mai veche stațiune balneară din România.Stațiunea se situează în județul Caraș-Severin. Factorii principali naturali de cură ai stațiunii sunt reprezentați de ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, hipotone, ape minerale termale clorurate sodice, calcice, ape minerale termale sulfuroase oligominerale, ape termale oligominerale. Aici pot fi tratate următoarele afecțiuni:afecțiuni reumatismale degenerative, afecțiuni reumatismale inflamatorii, afecțiuni reumatismale abarticulare, afecțiuni neurologice periferice, afecțiuni metabolice și de nutriție.

Călimanești – Căciulata- este considerată ca fiind una din cea mai frumoasă dintre stațiunile balneoclimaterice de pe valea Oltului, renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său și pentru multitudinea punctelor de interes turistic din zonă. Principalii factori terapeutici sunt reprezentați de apele minerale sulfuroase, bicarbonatate, cloruro-sodice, calcice, magneziene, hipotone, atermale. Stațiunea este indicată în tratamentul afecțiunilor tubului digestiv și glandelor anexe ale rinichilor și căilor urinare, boli profesionale, afecțiunile aparatului locomotor și ale sistemului nervos periferic.

Băile 1 Mai –stațiunea de la Baile 1 Mai este situată în județul Bihor. Aceasta este recunoscută datorită apelor minerale termale, oligominerale, radioactive și a nămolului sapropelic extras din lacul aflat în localitate, ce se folosește pentru tratarea unor afecțiuni reumatismale inflamatorii, degenerative, abarticulare, posttraumatice, neurologice centrale și periferice.

Sovata –renumele stațiunii se datorează lacurilor Ursu, Aluniș, Verde, Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, care au ape clorurate și sodice. Principalii factori terapeutici pe care îi întâlnim aici sunt: apa minerală concentrată și heliotermia lacurilor, nămolurile, izvoare minerale pentru cură internă. Se pot trata în principal afecțiunile ginecologice, reumatismale, ale aparatului locomotor și sistemului nervos periferic.

Covasna – este cunoscută și sub numele de stațiunea celor 1000 de izvoare minerale sau stațiunea inimii. Stațiunea este căutată pentru apele minerale carbogazoase, bicarbonate, clorurate-sodice, hipotone și hepertone, nămolul terapeutic, mofete ce ajută la tratarea afecțiunilor cardiovasculare, afecțiuni ale tubului digestiv, afecțiuni hepato-biliare, afecțiuni asociate.

Băile Govora- reprezintă una dintre cele mai bogate stațiuni în ape minerale cu concentrații și compoziții chimice variate, iodurate, bromurate, sulfuroase, clorurate, sodice indicate în tratarea unor afecțiuni respiratorii sau reumatismale, afecțiuni posttraumatice, afecțiuni neurologice și centrale, afecțiuni asociate.

Băile Felix –are ca punct de atracție principal apele termale care au temperaturi ridicate, de aceea se pot realiza chiar și băi în aer liber în timpul iernii.Factorii naturali de cură pe care îi întâlnim sunt: apele minerale termale, oligominerale, radioactive, nămol sapropelic fosil. Se pot trata următoarele afecțiuni: reumatismale inflamatorii, afecțiuni reumatismale degenerative, afecțiuni posttraumatice, afecțiuni neurologice centrale și periferice, afecțiuni ginecologice, afecțiuni asociate.

Borsec – este una din cele mai vechi stațiuni, cunoscută pentru numeroasele izvoare de ape minerale carbogazoase, bicarbonate, calcice, sodice, magneziene, hipotone, atermale. Stațiunea Borsec este indicată în tratamentul afecțiunilor tubului digestiv, glandelor anexe și ale glandelor endocrine, afecțiuni ale aparatului cardiovascular, ale aparatului locomotor și ginecologic.

Vatra Dornei – este supranumită Perla Bucovinei. Apele pe care le întâlnim aici sunt minerale carbogazoase, feruginoase, slab bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone. Se găsește și nămol de turbă folosit pentru tratamente atât sub formă de băi de nămol, cât și pentru împachetări. Apele de la Vatra Dornei sunt benefice în tratarea unor afecțiuni precum: cardiovasculare, afecțiuni reumatismale degenerative, afecțiuni reumatismale abarticulare, stări posttraumatice, boli ale sistemului nervos periferic și central, afecțiuni asociate.

Băile Tușnad – principalii factori terapeutici de cură sunt: apele minerale bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene feruginoase, carbogazoase, mofete, ce sunt utilizate în tratarea afecțiunilor cardiovasculare, afecțiuni ale sistemului nervos central, afecțiuni ale tubului digestiv, precum și afecțiuni ale căilor urinare.

CAPITOLUL III

OFERTA ȘI CIRCULAȚIA TURISTICĂ BALNEARĂ ÎN ROMÂNIA

3.1 ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE

În prezent, beneficiem de peste 400 unități de cazare în stațiunile balneare, existând în medie 40.000 locuri de cazare. Structurile de cazare din turismul balnear au înregistrat o scădere în perioada actuală, datorită lipsei lucrărilor de reabilitare și modernizare a structurilor de cazare care au condus la nerealizarea extinderii capacităților de cazare. Efectele care rezultă din această cauză se pot observa și în numărul structurilor de primire turistică în stațiunile balneare în perioada 1993-2010 (Grafic 3.1).

Grafic 3.1

Număr structuri de primire turistică în stațiunile balneare, în perioada 1993-2010

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor INSSE

Am ales să realizez o analiză a turismului balnear din România pe perioada cuprinsă între 1993-2010 pentru a ajunge să analizez și turismul balnear în prezent.

Analizând numărul structurilor de primire turistică în stațiunile balneare putem observa că acestea au scăzut în perioada actuală spre deosebire de perioada anterioară. Coform graficului 3.1 se observă ușor că în anii 1993-2001 s-a înregistrat un număr de peste 500 unități de primire turistică în stațiunile balneare , iar între anii 1997-2000, numărul lor s-a redus la 400.

Grafic 3.2

Număr structuri de primire turistică în stațiunile balneare pe categorii de clasificare, în anul 2010

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor INSSE

Din graficul 3.2 observăm ca în anul 2010 predomină structurile de primire turistică în stațiunile balneare de 2 și de 3 stele, reieșind faptul că aproximativ 45% din unitățile de primire turistică aveau 2 stele, pe când doar 25% 3 stele, și 14% 1 stea. Cele cu 4 sau 5 stele sunt foarte puține, respectiv 3,5% din numărul total de unități.

Se remarcă faptul că, în prezent în turismul balnear structurile de cazare de lux, respectiv structurile de cazare de 5 stele sunt într-un număr redus, fapt ce rezultă că oferta turismului balnear poate fi adresată în special turiștilor cu venituri mai mici, majoritatea fiind de vârsta a treia ce dispun de bilete de tratament subvenționate majoritar de Casele județene de pensii.

Grafic 3.3

Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică în stațiuni balneare din România, pe tipuri de turiști

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor INSSE

Analizând perioada de timp cuprinsă între anii 1993-2010, pe baza graficului 3.3 putem deduce că numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică în stațiunile balneare din România a scăzut destul de mult, în medie cu 25%, însă, a existat și o creștere în 2008.

Însă, situația a devenit și mai dramatică în perioada 2008-2010, când se observă scăderea bruscă față de ceilalți ani. În medie, între perioada prefigurată, numărul turiștilor care au frecventat stațiunile balneare, a scăzut cu 50%.

Din grafic reiese faptul că un număr de peste 95% din persoanele care frecventează stațiunile balneare sunt cetățeni români, iar în ceea ce privește cetățenii străini, acea pondere de 5%, provin din țări ca: Spania, Italia, Germania, Austria, Franța. Însă, deși în număr limitat, turiștii care ajung în stațiunile balneare din țara noastră, rămân impresionați de beneficiile sejurului, și în proporție de 60% din cazuri, revin cel puțin o data înapoi.

Grafic 3. 4

Înnoptari ale turiștilor în structuri de cazare turistică în stațiuni balneare din România, pe tipuri de turiști

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor INSSE

Din analiza graficului 3.4 putem concluziona că ponderea înnoptărilor a înregistrat o creștere maximă în anul 1994, urmând ca mai apoi în anul 2010 să meargă în scădere. Se poate observa lesne faptul că turiștii majoritari sunt cei români. Există o mică creștere între anii 1994-2000 cu privire la turiștii străini. Problematică este perioada cuprinsă între anii 2008-2010, unde se poate observa o scădere destul de însemnată atât a turiștilor români, cât și a turiștilor străini.

Din studiile făcute nu au fost găsite date din care să reiasă veniturile determinate de către stațiunile balneare în urma acestui grad de ocupare. Turismul balnear este format din mai multe categorii de turiști. Dintr-o primă categorie fac parte consumatorii de servicii de sănătate care vin pentru recuperare, mulțumiți de standarde medii de cazare și tratament. În cea de-a doua categorie se încadrează cei care caută servicii de calitate , un mediu sănătos și nu în ultimul rând sunt turiștii interesați de facilități tip spa, tratamente de purificare, fitness.

Grafic 3.5

Numărul vizitatorilor străini în România, în perioada 2000-2010

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor INSSE

După cum putem observa în graficul 3.5 este prezentată potrivit statisticilor INSSE o creștere surprinzătoare a numărului de vizitatori în țara noastră între anii 2000-2010. Cea mai mare creștere de turiști străini sosiți a fost înregistrată în anul 2008. Cei care au ales ca destinație turistică România au apreciat frumusețea peisajelor, căldura și ospitalitatea locuitorilor, prețurile mici. Din analiza graficului putem sesiza că numărul turiștilor străini este în scădere datorită unei slabe informări și cunoașteri a atracțiilor turistice. Aceștia au renunțat să mai practice turismul balnear în România din cauza nivelului scăzut al serviciilor, al unităților de cazare, al infrastructurii. Cauzele acestei scăderi se datorează faptului că în ultimii ani nu au fost făcute suficiente investiții pentru dezvoltarea acestei forme de turism.

3.2 TURISMUL BALNEAR ÎN PREZENT

Pe baza informațiilor furnizate de site-ul Institutului Național de Statistică, am încercat să realizez o analiză a echipamentelor de cazare și a circulației turistice aferente turismului balnear din România pentru perioada 2012- 2013, acestea fiind cele mai recente date INSSE.

Grafic 3.6

Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică si capacitatea de cazare turistică, pe destinații turistice, in anul 2013

Litoral – Delta Dunării

Stațiuni balneare – București și orașele reședință

Stațiuni montane – Alte localități

Din graficul 3.6, comparativ cu celelalte forme de turism reiese faptul că turismul balnear în România la sfârșitul anului 2013 se concretizează în număr de 499 structuri de primire turistică, având ca și capacitate de cazare existentă asemenea numărului de 3995 locuri, iar conform capacității de cazare pe zile- 10370447 locuri. Observăm astfel o evoluție semnificativă, față de cea existentă potrivit studiului din perioada 1993-2010.

Tabel 3.1

Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe principalele destinații turistice, tipuri de structuri și categorii de confort, în anul 2013

Din tabelul 3.1 reiese faptul că din statistica potrivit numărului de stele ale hotelului, cel mai mare număr de turiști se înregistrează la hotelurile de 2 stele , pe când cei mai puțini turiști sunt cazați la hotelurile de 5 stele, deoarece oferta turismului balnear se adresează în special celor cu venituri medii. Pe următoarea poziție se situează pensiunile turistice, pentru că se practică prețuri mai mici, iar turiștii preferă o alimentație sănătoasă și o petrecere a timpului liber mai mult în natură. Restul unităților de cazare sunt în proporții mai mici, ponderea cea mai mică fiind deținută de căsuțele turistice.

Tabel 3.2

Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice interne, pe zone turistice

Pe baza tabelului 3.2 putem observa că numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice în zona balneară este de 38702 turiști în 2012, pe când în 2013 numărul acestora a scăzut și s-au înregistrat doar 24756, în cadrul agențiilor tour operatoare. În ceea ce privește agențiile cu activitate de vânzare, în anul 2012 s-au înregistrat 2917 turiști, iar în anul 2013, numărul acestora a crescut destul de mult, la 13196 de turiști.

3.3 STRATEGII DE DEZVOLTARE PRIVIND TURISMUL BALNEAR ÎN VIITOR

Apreciem că durata lungă de elaborare și adoptare a unei legislații corespunzătoare, insuficiența resurselor financiare pentru modernizarea și dezvoltarea stațiunilor, lipsa condițiilor avantajoase de acordare a creditelor pentru dezvoltarea turismului, scăderea puterii de cumpărare, dar și managementul stațiunilor balneare românești, în multe cazuri necorespunzător, au fost cauzele principale ale stării de degradare și criză care a afectat această formă de turism. Dacă factorii de decizie de la nivelul consiliilor locale și de la conducerea societăților ar fi stabilit bine obiectivele și ar fi ales strategiile corespunzătoare, situația ar fi evoluat mult mai bine.

Urmărind situația stațiunilor balneare din România, considerăm că o strategie bună de dezvoltare, ar putea fi aplicată pentru următoarele stațiuni: Băile Herculane, Călimănești-Căciulata, Eforie Nord, Vatra Dornei, Mangalia Sud, Covasna, Băile Olănești, Băile Govora, Sovata, Băile Felix – 1 Mai, Slănic Moldova. Deși nivelul de dezvoltare a ofertei este diferit și strategiile vor fi adaptate situațiilor particulare din fiecare stațiune, ele au câteva obiective comune. Principalele obiective strategice ale acestor stațiuni ar putea fi:

◙ Creșterea competitivității ofertei balneare proprii;

◙ Consolidarea poziției pe piața internă și externă;

◙ Creșterea gradului de ocupare și a eficienței economice a activității.

Pentru atingerea acestor obiective se vor adopta următoarele strategii:

Strategia de reamenajare și reechipare a centrelor de tratament

Strategia aceasta va presupune în principal modernizarea centrelor de tratament, atât prin dotarea cu tehnică medicală modernă pentru cură clasică, cât și prin constituirea bazelor de repunere în formă, antistres, sau de înfrumusețare, specifice turismului de sănătate.

Coordonatele unei asemenea strategii sunt:

alegerea, pe baza unei zonări funcționale, a spațiilor din baza de tratamente ce vor constitui obiectul modernizării și a spațiilor ce, prin redistribuire, ar putea fi destinate serviciilor turismului de bunăstare;

reamenajarea spațiilor cu destinația tratament balnear, care în cele mai multe cazuri înregistrează un grad avansat de deteriorare;

achiziționarea de aparatură modernă, cea care deja există fiind depășită fizic și moral;

selectarea și pregătirea personalului ce va asigura asistența pentru noile servicii ce vor fi oferite;

realizarea unei analize economice, stabilirea costurilor estimative pentru modernizare și a cuantumului ce poate fi acoperit din surse proprii;

întocmirea unui studiu care se poate realiza în vederea obținerii creditelor necesare realizării programului.

Strategia de modernizare a echipamentelor de cazare , alimentație, agrement și dezvoltare a ofertei de servicii

Este absolut necesară realizarea unor programe de modernizare și ridicare a nivelului de confort, deoarece marea majoritate a structurilor de primire turistică și de alimentație au fost realizate înainte de anul 1989, fiind proiectate pentru un turism de masă, iar în ultimii 15 ani s-au făcut puține investiții. În ciuda efortului investițional însemnat aceste programe trebuie puse în aplicare pentru a putea fi competitivi pe piața similară europeană. Nu putem reprezenta o ,,amenințare” pentru țările concurente din Uniunea Europeană dacă structura de primire existentă nu oferă nici un loc la categoria de clasificare cinci stele, doar 0,7% din totalul de 40894 locuri în 2004 sunt de patru stele și 4,7% de trei stele. În condițiile în care pe termen mediu dorim dezvoltarea turismului de bunăstare, de sănătate, care presupune segmente noi de turiști, ce pot fi oameni de afaceri, participanți la conferințe, în mod necondiționat trebuie să crească numărul de locuri la aceaste categorii de clasificare în detrimentul celor de două stele (46,9%) și de o stea (25,3%). Apreciem că alături de turiștii străini, în viitor va crește și numărul turiștilor români ce vor prefera unități de cazare și alimentație ce se înscriu la o categorie mai bună de clasificare.

Situația se poate ameliora într-un timp mai scurt în cazul vilelor, care atât ca dimensiuni, cât și ca proporții (14,5 % din total unități de cazare din turism balnear) sunt mai mici, deci și nivelul investițiilor este acceptabil. În plus vilele oferă intimitatea pe care mulți turiști și-o doresc.

Din totalul de 71 % cât reprezintă hotelurile în structurile de cazare din turismul balnear, apreciem că, într-o primă fază cel puțin 15 % ar trebui să se modernizeze și să ofere categorii de confort superioare, care ar satisface preferințele unei clientele mai exigente și cu putere mai mare de cumpărare.

În plus față de structurile de primire, cele de alimentație trebuie să ofere, în afara unei categorii superioare de confort, o mult mai largă și diversificată structură de meniuri,de la cele tradiționale românești, la cele specifice bucătăriei europene sau asiatice, fără a neglija importanța meniurilor dietetice, stabilite împreună cu personal specializat.Una din problemele mari ale ofertei stațiunilor balneare este și agrementul. Departe de exigențele cererii și de ceea ce se oferă în stațiunile termale din țări cu tradiție ale Uniunii Europene, agrementul din stațiunile noastre trebuie ,, reformulat” prin:

crearea și dotarea unor cluburi de incintă în cadrul hotelurilor;

constituirea, acolo unde condițiile permit, a unor complexe de agrement cu săli de proiecție și spectacol, saună, masaj, fitness, bowling, tenis de masă, piscină și mici unități de alimentație (cofetărie, pizza, café-bar);

reamenajarea și modernizarea vechilor dotări de agrement: piste de mini-golf, jocuri distractive, jocuri mecanice și electronice etc.

Un obiectiv major pentru cei implicați în organizarea și dezvoltarea acestei forme de turism îl reprezintă relansarea turismului balnear din România. O valorificare strategică a potențialului turismului balnear românesc va permite repoziționarea acestuia pe piața internă și internațională. Reușita acestei acțiuni depinde de implicarea hotărâtă a factorilor de decizie de la nivel macro și microeconomic, iar efectele economice și sociale vor fi însemnate, nu numai pentru România, ci și pentru celelalte state ale UE.

Astfel, un model util de analiză a turismului balnear în viitor, ca bază a stabilirii strategiilor de dezvoltare, îl constituie matricea S.W.O.T. Această matrice include practic două componente și anume:

♦ analiza internă a pieței, scoțând în evidență punctele tari și punctele slabe ale turismului balnear românesc;

♦ analiza mediului extern al pieței, din care vor rezulta oportunitățile și limitele dezvoltării turismului balnear.

De regulă, concluziile principale se trec într-o matrice de unde provine și denumirea metodei de analiză.

Metoda de analiză SWOT

(după Corneliu Russu, Management strategic, Editura All Beck, 1999, pag.77)

Puncte tari Puncte slabe Mediul intern

Oportunități Limite Mediul extern

Punctele forte și slabe ale mediului intern, oportunitățile și limitele mediului extern, vor fi analizate prin prisma următoarelor componente:

1. punctele forte și punctele slabe ale sistemelor incluzând:

• resursele turistice;

• infrastructura de servicii turistice;

• întreprinderile și alte instituții turistice;

• produsele turistice;

• oferta complementară;

• cererea turistică;

• politica de marketing.

2. oportunitățile și limitele mediului extern general, din punct de vedere: politic,economic, socio-cultural, demografic, precum și ale mediului specific pieței turistice, în ceea ce privește cererea turistică globală, concurența pe piața turismului balnear etc.

Pentru a alege strategiile cele mai adecvate care să exploateze punctele forte și oportunitățile sau care să corecteze punctele slabe, ținând cont de limitele existente, este necesară analiza informațiilor obținute din diagnosticul turismului balnear al Românei într-o astfel de matrice. O astfel de analiză va fi realizată la nivelul ofertei balneare actuale, din ea putându-se desprinde apoi strategiile atât la nivel macroeconomic,cât și la nivelul stațiunilor din turismul balnear.

Prin analiza diagnostic realizată, am identificat ca puncte forte ale turismului balnear românesc următoarele:

→ avantajul major al României este că dispune de o multitudine de factori naturali de cură (ape minerale și termominerale, emanații naturale și gaze terapeutice, nămoluri și lacuri terapeutice), dispersați pe aproape întreaga suprafață,exploatabilă în tot cursul anului și care acoperă toată gama afecțiunilor tratabile prin cura balneară;

→ o calitate importantă o reprezintă faptul că pe teritorii mici, uneori pe suprafața unei singure stațiuni, se întâlnesc mai multe feluri de ape minerale, asociate câteodată și cu alți factori: bioclimat adecvat, saline, ceea ce permite tratarea pacienților cu boli multiple (Slănic Moldova, Olănești);

→ cantitatea și volumul rezervelor de substanțe minerale balneare este foarte mare, existând posibilitatea realizării de noi stațiuni;

→ calitatea de excepție a unor tratamente cu ape minerale, în special în afecțiuni sau situații în care chimioterapia sau alte medicații nu dau rezultate (alergii –Olănești, sterilitate – Sovata);

→ puritatea factorilor de mediu și calitatea cadrului natural, lipsit de surse principale de poluare, ca ambianță determinantă pentru zonele și stațiunile balneare, cu efect benefic complementar;

→ păstrarea unui aspect tradițional în majoritatea stațiunilor balneare de interes internațional;

→ crearea ofertei de cazare balneară destinată turiștilor străini din hoteluri de categorie medie, în special 2 stele;

→ o bună accesibilitate către stațiunile balneare, din toate direcțiile,datorită rețelelor de căi rutiere și feroviare bine dezvoltate;

→ prețuri accesibile pentru turiștii străini,factor ce poate influența alegerea acestora de a petrece concediul într-o stațiune balneară din România;

→ existența unui personal cu o bună pregătire profesională pentru asigurarea serviciilor turistice și asistenței medicale;

→ apropierea unor stațiuni balneare de zonele montane, ceea ce poate ușura amenajarea și dezvoltarea unor stațiuni turistice cu profil complex;

→ existența unui patrimoniu cultural și religios de mare valoare în zonele unde se practică turism balnear, dovadă a spiritualității românești, ceea ce contribuie la originalitatea ofertei noastre, în perspectiva integrării europene;

→ amenajarea și dezvoltarea stațiunilor balneare necesită experiența specialiștilor în turism și tratament balnear;

→ existența unui cadru instituțional adecvat de la nivel guvernamental până la nivelul stațiunilor balneare și societăților comerciale;

→ efortul la nivel macroeconomic pentru îmbunătățirea imaginii României în străinătate în vederea recâștigării piețelor turistice externe;

Pe lângă aceste avantaje ale turismului balnear românesc există și numeroase puncte slabe ce au împiedicat dezvoltarea acestei forme de turism, cum ar fi:

• privatizări nereușite ce au determinat neînțelegeri în cadrul fostelor centre de turism balnear;

• mari întârzieri în elaborarea cadrului legislativ necesar bunei funcționări a acestei forme de turism;

• degradarea sau chiar închiderea unor structuri de primire și baze de tratament s-a datorat unui management necorespunzător;

• inexistența resurselor financiare pentru modernizarea și dezvoltarea stațiunilor balneare;

• absența condițiilor avantajoase de acordare a creditelor pentru dezvoltarea turismului;

• puține acțiuni investiționale în stațiunile balneare de interes internațional;

• lipsa unei infrastructuri corespunzătoare (telecomunicații, canalizare,alimentare cu apă și gaze, rețeaua de încălzire);

• deteriorarea fizică și morală a structurilor de primire, alimentație și tratament;

• absența aparaturii moderne din cadrul centrelor de tratament;

• exigența accentuată a regimurilor dietetice, ca și constanta meniurilor;

• lipsa unui produs de înaltă calitate, cu accent pe tratamentul și cazarea de lux;

• inexistența unei specializări a ofertei balneare de interes internațional, pentru copii și sportivi;

• oferirea la un nivel scăzut a serviciilor de tratament, recreere și de divertisment;

• slaba dezvoltare a laturii profilactice a stațiunilor balneare destinate turismului extern;

• dezvoltarea insuficientă a activităților de agrement și divertisment;

• lipsa de preocupare pentru îngrijirea mediului ambiant prin întreținerea în cele mai bune condiții a parcurilor balneare, menținerea unei curățenii exemplare în interior și exterior, prin realizarea unei imagini generale, de atracție în stațiuni;

• valorificarea intensivă, necugetată a substanțelor și resurselor minerale din stațiunile balneare care a condus la distugerea și reducerea calității curative ale acestora;

• folosirea redusă a noilor produse medicale și utilizarea incompletă a factorilor de cură tradiționali sau actuali puși în evidență;

Pentru a valorifica la adevărata sa capacitate potențialul stațiunilor noastre balneare, trebuie intervenit la punctele slabe evidențiate mai sus privind activitatea de turism balnear în România.Este necesar să ținem seama și de oportunitățile și limitele mediului extern pentru a găsi soluții acestor probleme.

Ca oportunități ale dezvoltării turismului balnear din România putem menționa:

creștere relativă a interesului pentru țara noastră, în ultimii ani, pe toate planurile – mai ales politic și economic – din partea țărilor europene, în special a celor puternic dezvoltate,în perspectiva integrării europene, ceea ce poate contribui la o atragere mai importantă a investițiilor străine în turismul balnear românesc sau a unor finanțări din exterior;

o liberalizare mai accentuată a activității economice, promovată și de actuala putere din România, ce a permis finalizarea procesului de privatizare, încurajarea și susținerea inițiativelor particulare și în turism;

o previzibilă creștere a nivelului de trai în țara noastră,ca o premisă a sporirii cererii turistice potențiale;

existența unor afinități socio-culturale cu numeroase țări ale Europei: Ungaria, Ucraina, Yugoslavia, Germania, Austria, Franța,Spania, Italia, ceea ce ar trebui să ușureze eforturile de promovare a turismului românesc în aceste țări.

Dar, așa cum menționam anterior, există și unele limite care frânează dezvoltarea turismului românesc balnear. Astfel, amintim :

concurența puternică pe piața europeană a turismului balnear, manifestată de țări ca: Germania, Franța, Italia, Spania, Austria și chiar Slovacia, Cehia, Polonia;

interesul, nu destul de mare, manifestat de fosta putere – în comparație cu așteptările – în dezvoltarea turismului românesc în general și a celui balnear în particular (având în vedere potențialul, turismul ar putea fi considerat o ramură principală a economiei naționale și în consecință interesele și eforturile economice ar fi îndreptate cu prioritate spre turism);

implementarea foarte lentă a practicilor managerial moderne în conducerea turismului românesc, ca de altfel în toate domeniile activității economice din țara noastră, aspect ce nu poate fi remediat decât într-o perioadă mai lungă de timp;

slaba implicare a comunităților locale în dezvoltarea turistică, datorită lipsei de experiență în acest sens, dată fiind centralizarea foarte puternică din perioada comunistă.

Acestora li se adaugă faptul că, în general, oferta românească de turism balnear este puțin cunoscută de tour-operatorii străini, datorită insuficientelor activități de promovare turistică pe piețele vizate (Marea Britanie, Germania, Olanda, Danemarca, Norvegia, etc.); în plus,tour-operatorii străini manifestă o serie de reticențe față de oferta românească, din următoarele cauze: lipsa unei infrastructuri corespunzătoare, generale și turistice; lipsa unor facilități obișnuite în alte stațiuni din lume; inexistența unor colaborări reale cu prestatorii români în vederea asigurării unui număr de locuri în hotelurile din stațiunile balneare în perioada Crăciunului și a Anului Nou; absența unor investiții care să modernizeze o structură materială în domeniul turismului depășită fizic și moral; lipsa de adaptabilitate a personalului din hoteluri și restaurante la noile exigențe ale turismului internațional; instabilitatea continuă a prețurilor; imaginea generală de “țară săracă“ a României, creată de mass-media europeană în ultimii ani.

CONCLUZII

În ceea ce privește turismul balnear în țara noastră și evoluția acestuia, există numeroase aspecte ce pot fi analizate într- un mod mult mai detaliat. În această lucrare am încercat o analiză a modului de evoluție a turismului balnear, aruncând mai întâi o privire generală asupra nivelului național și analizând în detaliu evoluția mai recentă.

Într- o epocă a vitezei, stresului și poluării, în special în statele cu un nivel mai înalt de dezvoltare, turismul pentru relaxare, frumusețe și mai ales sănătate reprezintă o formă de turism, a cărei cereri este în continuă creștere.

România, actualmente parte a Uniunii Europene, beneficiază de un potențial turistic bogat și variat, dispunând de resurse naturale ce favorizează dezvoltarea în mod special a acestui tip de turism. Potențialul de dezvoltare a unor tipuri variate de turism este importantă în cazul acesta ca un factor indirect pentru dezvoltarea turismului balnear – o formă complexă de turism, ce valorifică o gamă variată de resurse locale. În același timp, o bună parte a stațiunilor balneare din țară este favorizată de apariția timpurie și dezvoltarea mai puternică din perioada comunistă.

Cu toate acestea, turismul balnear din țara noastră a cunoscut, după 1990 o perioadă de decădere la nivel național, care s-a resimțit în mod destul de diferit la nivelul fiecărei stațiuni în parte. Aceasta s-a manifestat prin desființarea sau degradarea accentuată a infrastructurii de tratament, agrement și cazare. O parte din stațiunile care se bucurau altă dată de faimă sunt acum în paragină, total sau parțial nefuncționale (Băile Herculane, Slănic Moldova, Borsec, Techirghiol).

În acest moment, turismul balnear la nivel național a pierdut din calitatea serviciilor și nu se înscrie încă în concurența cu piața turistică europeană sau națională. Uzura fizică dar mai ales cea morală a anumitor structuri de primire turistică precum și a unor baze de tratament determină un grad mult mai redus de atractivitate și fluxuri turistice mici. O altă problemă, caracteristică multor cazuri este cea a pierderii sau degradării unora din elementele naturale cu valoare curativă (poluarea sau colmatarea izvoarelor, degradarea bioclimatului și microclimatului prin poluare, supraexploatarea unor izvoare minerale etc). Acest lucru reprezintă o amenințare deosebit de gravă pe termen lung, multe din aceste transformări fiind ireversibile.

Ce trebuie făcut? Ar putea fi multe de făcut. În primul rând este necesară o schimbare a mentalității conform căreia în stațiunile balneare se duc numai persoanele în vârstă. Nu este adevarat. În stațiunile balneare se duc și pot fi atrași și tinerii, deși acest lucru este mai puțin cunoscut. Stațiunile balneare nu sunt și nu trebuie să fie destinate doar suferinzilor și bolnavilor de vârsta a treia. Printr-o educație sanitară corespunzătoare și o schimbare a mentalității legate de petrecerea timpului liber, aceste stațiuni pot fi adaptate pentru prevenirea bolilor, odihnă și relaxare în rândul tuturor categoriilor de vârstă.

Dacă în afara țării noastre în stațiunile balneare sunt înregistrați și foarte mulți tineri, în România concepțiile învechite din rândul majorătății și în special a tinerilor reprezintă o piedică destul de importantă în atragerea acestui segment de turiști. Mentalitatea și lipsa de viziune în ceea ce privește o abordare modernă a produsului balneo-turistic se resimte și în rândul celor ce dețin afaceri în domeniu. Acest lucru reiese și din modul de promovare a acestui produs, ce este marginalizat și categorisit ca un turism pentru vârsta a treia. Faptul că acest tip de turism este subvenționat de stat (prin Casa de Asigurări de Sănătate) îl face destul de convenabil. Bazele de tratament ce sunt privatizate beneficiază de un flux continuu de turiști subvenționați, ce contribuie într-o măsură importantă la obținerea profitului.

O stațiune balneară ar trebui promovată din mai multe perspective: atât din punctul de vedere al sănătății cât și al celorlalte activități ce pot fi desfășurate în zonă. Pentru aceasta, dezvoltarea unei stațiuni balneare trebuie să fie integrată, să cuprindă toate componentele (infrastructură de cazare, alimentație, tratament și agrement, servicii cât mai variate, o calitate deosebită a peisajului și a factorilor de mediu, etc). Pentru aceasta, toți cei care acționează la nivel local trebuie să conștientizeze importanța stațiunii și să-și însușească obiectivele de dezvoltare ale acesteia.

La modul general, promovarea turistică corespunzătoare, diversificarea ofertei și modernizarea stațiunilor balneare ar putea ridica turismul balnear din micul impas în care se află. Astfel, turismul pentru vârsta a treia poate fi înlocuit cu turismul pentru toti.

BIBLIOGRAFIE

Tratate, cursuri, monografii

Berlescu Elena, “Dicționar enciclopedic medical de balneoclimatologie a României”,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982

Berlescu Elena, “Enciclopedia de balneoclimatologie a României”, Editura ALL, București 1998

Berlescu Elena, “Stațiunile balneare de-a lungul timpurilor și azi”, Editura Medicală, București, 1971

Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara, “Potențial turistic și turism”, Editura Universității din București, 2000

Firu L., “Stadiul actual de dezvoltare a turismului balnear în România”, Editura Mirton, Timișoara, 2006

Glăvan Vasile și colectiv, “Tendințe și perspective ale ofertei turistice balneare în contextul turismului European”, ICT 1995

Ianc Teodor Petre, Stănciulescu Gabriela,“Strategii de dezvoltare a turismului balnear în România în perspectiva integrării europene”, București, ASE, 2006

Munteanu Laviniu, Stoicescu Constantin, Grigore Ludovic,“Ghidul stațiunilor balneoclimatice din România”, Editura Sport- turism, București, 1978

Russu Corneliu, “Management strategic”, Editura All Beck, București 1999

Stănciulescu Gabriela, Lupu Nicolae, Țigu Gabriela, “Dicționar poliglot explicativ de termeni utilizați în turism”, Editura All, 2000

Stoicescu Constantin, Munteanu Laviniu, “Factorii naturali de cură din principalele stațiuni balneoclimaterice din România”, Editura Sport-turism, București 1976

Ștefănescu Costin , “Stațiuni balneare și climaterice din România”, Editura Meridiane, București, 1967

Teleki Nicolae, Munteanu Laviniu, Bibicioiu Sorin, “România balneară”, Editată de O.P.T.B.R. cu sprijinul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, București 2004

Studii, articole, note

Colectiv de elaborare, „Studii de modernizare, dezvoltare durabilă a turismului și diversificarea ofertei turistice românești” , I.C.T., Ministerul Turismului, București, 1995

Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței internaționale, I.C.T., Ministerul Turismului, 2010

The International Union for Official Tourism Organisation ( IUOTO ), IUOTO Publications, Geneva, Switzerland, 1983

Clift S. and Page J., Health and international tourist, Routledge, London and New York, 1996

Viulet C., suport de curs “ Amenajarea turistica a teritoriului” an 2008-2009

Resurse Internet

http://dexonline.ro

www.insse.ro

https://www.yumpu.com/ro/document/view/16383050/master-planul-pentru-dezvoltarea-turismului-cerere-in-turism

http://www.adevarul.ro/financiar/Turismul_balnear-in_scadere_0_256174826.html

http://stirileprotv.ro/exclusiv/travel/criza-ii-intoarce-pe-romani-la-turism-balnear-din-romania.html

www.mdrl.ro

https://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

http://www.ro-cazari.ro/cazare-balneo-spa.html