Oenoturismul – O Oportunitate A Dezvoltarii Afacerilor DIN Sectorul Viti Vinicol

OENOTURISMUL – O OPORTUNITATE A DEZVOLTĂRII AFACERILOR DIN SECTORUL VITI-VINICOL

Cuprins

Introducere

Capitolul I. Importanța oenoturismului în dezvoltarea mediului de afaceri

Oenoturismul – abordări conceptuale

1.1.1. Definire

1.1.2. Motivațiile turistului

1.1.3. Oenoturismul – parte a business-ului

1.1.4. Dezvoltarea regională prin prisma turismului viti-vinicol

1.1.5. Sustenabilitate

1.2. Evoluția oenoturismului în România

1.3. Identificarea fondurilor europene care se pot accesa pentru dezvoltarea oenoturismului

Cap II. Analiza diagnostic a sectorului turistic viti-vinicol din România

2.1. Analiza potențialului natural și antropic al României

2.2. Analiza diagnostic la crame reprezentative din România care practică turismul viti-vinicol

A. Wine Princess

B. Domeniile Săhăteni

C. Agricola Știrbey

2.4. Analiza SWOT a oenoturismului în România

Cap III. Strategii de dezvoltare a oenoturismului în Romania

3.1. Opțiuni strategice pentru dezvoltarea oenoturismului în România

3.1.1. Construirea brand-ului

3.1.2. Reabilitatea infrastructurii rutiere

3.1.3. Readaptarea la concepul de oenoturism

3.1.4. Promovarea

3.2. Exemple internaționale de bune practici în oenoturism

3.3. Proiectarea unor pachete turistice la Jidvei

3.3.1. Prezentare

3.3.2. Oenoturism

3.3.3. Proiectarea pachetelor turistice

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

În ultima perioadă oenoturismul este un segment ce a înregistrat creșteri rapide, fiind una din cele mai promițătoare componente ale turismului. Deși turismul rural era considerat ca fiind o alegere pentru un buget restrâns, acest lucru s-a schimbat în ultimii ani.

Industria vinului și a turismul sunt două ramuri cu un potențial uriaș în România, pe de o parte vinul calitativ ce ne poate aduce un renume internațional onorabil, iar pe de altă parte turismul ce oferă posibilitatea descoperirii atracțiilor naturale și antropice, culturii și tradiției românești. Atunci de ce să nu împletim aceste două ramuri în așa numitul concept de oenoturism pentru a dezvolta economia și afacerile țării?

Aportul sectorului viti-vinicol la Produsul Intern Brut este de 2%, iar al turismului de 5,1% în 2014. Pe parcursul acestei lucrări vom evidenția elementele ce au împiedicat dezvoltarea turismului viti-vinicol, dar și soluțiile ce pot fi aplicate pentru a-l îndrepta pe un trend ascendent.

Odată cu demersul acestui concept, zonele rurale se vor dezvolta, iar localnicii vor beneficia de locuri noi de muncă. Dezvoltarea se va face într-un mod sustenabil pentru a fi în comuniune cu natura. Cultura, tradiția și gastronomia românească vor începe să fie cunoscute turiștilor străini, care la rândul lor vor împărtășii experiențele din vacanță cu prietenii și apropiații.

Promovarea se va face atât național cât și internațional, economia românească având de câștigat odată cu sosirea valului de turiști stăini ce vor cheltui bani în țara noastră și prin investitorii ce vor fi ulterior atrași.

Faptul că oenoturismul este un concept relativ nou în România poate fi și un lucru bun deoarece putem aplica exemple de bune practici din țări viticole ce au înregistrat succes și putem învăța din greșelile lor. Turismul viti-vinicol va fi adaptat vremurilor noastre și vom crea o infrastuctură modernă ce va dura în timp. Fiind o țară mai puțin cunoscută poate stârnii curiozitatea turiștilor ce își doresc experiențe noi atât în ceea ce privește vinul, cât și descoperirea unor locuri noi.

Conținutul lucrării cuprinde o analiză a trei crame din România unde sunt prezentate zonele din care fac parte, atracțiile turistice, serviciile și deternimarea cauzelor ce au dus la progres sau regres pe baza bilanțurilor contabile.

Capitolul I. Importanța oenoturismului în dezvoltarea mediului de afaceri

1.1. Oenoturismul – abordări conceptuale

Vinul și turismul sunt cele două componente ce formează oenoturismul, o legătură care deși a existat de mulți ani, are o recunoaștere relativ recentă. Abordând acest subiect din punctul de vedere al industriei turismului, vinul este o componentă importantă care a devenit un motiv pentru călătorii, atracții ale destinației – experiențe gastronomie și interes cultural. Din perspectiva industriei vinului, acest tip de turism reprezintă o oportunitate pentru a crea legaturi solide cu clienți, de lega noi colaborări și de a vinde produsele.

Vizitele la crame sunt parte a calătoriilor organizate din timpul Grand Tour-ului (Marele Tur al Europei, mijlocul sec. XVII) și mai probabil încă din Grecia și Roma antică. Totuși, fenomenul nu a aparut oficial ca o forma de calatorie specifică, decat după jumatatea secolului XIX. Cațiva factori au contribuit la acea vreme, în primul rând dezvoltarea transporturilor prin crearea șinelor de tren ce a facilitat un acces mai ușor al destinațiilor. În al doilea rând, dezvoltarea clasei sociale de mijloc care a început să caute vin de calitate, alături de aristocrați. Și în final, pentru prima oară explicit și oficial, publicația Classification of the Wines of the Gironde în 1855, a dat vinului și zonelor viti-vinicole, o identitate a destinației. Acestă publicație a fost un instrument de marketing în care s-a prezentat clasificarea a 58 de crame (pe 5 categorii) din regiunea Bordeaux – Franța, ce au devenit ulterior atracții turistice. Prima conferință dedicată acestui tip de turism s-a susținut în Australia, în anul 1998.

1.1.1. Definire

Oenoturismul a fost definit de mulți specialiștilor ca: vizite la podgorii, crame, festivaluri, prezentări de vinuri și degustări, în scopul experimentării particularităților soiurilor de struguri și regiunilor viticole.

Definiția de mai sus indentifică locațiile unde turismul viti-vinicol se desfășoară, sugerând că obiectivul vizitelor/călătoriilor are ca scop descoperirea influenței regiunii (terroir-ului) ce se reflectă asupra produsului numit vin.

Astfel, oenoturismul este prezentat ca o formă atractivă de călătorie ce constă în vizitarea cramelor și a zonelor viti-vinicole, împreună cu alte activități complementare. Putem afirma că vinul, turismul și gastronomia formează o simbioză perfectă ce favorizează cultivarea viței de vie în anumite zone.

Astăzi, oenoturismul este cunoscut în toată lumea ca fiind un segment în creștere al turismului, devenind una din cele mai importante componente ale zonelor viticole. Cu o multitudine de beneficii precum crearea de locuri de muncă part-time și full-time, câștigurile din schimburile valutare și generarea de activități economice secundare, turismul viti-vinicol se dezvoltă ca un sector industrial profitabil cu abilitatea de a genera venituri pe termen lung și susține stabilă dezvoltarea regiunilor viticole.

Nu este de mirare că farmecul vinului sau conceptul de țară a vinului au devenit atât de populare. Cererea pentru acest tip de turism va continua să fie susținută de extinderea zonelor geografice ale vinului și de noii consumatori.

Deși nu sunt construite sau manageriate ca atracții turistice, cramele sunt principalul obiectiv. Adaptându-se acestei piețe, din ce în ce mai multe crame, sunt proiectate ca un reper arhitectural, destinații turistice și chiar ca spații de cazare și de conferințe.

Turismul viti-vinicol poate fi abordat din mai multe unghiuri în funcție de partea pe care dorim să ne axăm.

1.1.2. Motivațiile turistului

Turistul segmentului viti-vinicol se definește prin mai multe nevoi, cea de a călători (de a fi turist), cea de a se recrea și de a lua o pauză și de a face o legătură între vin și locația de unde provine acesta.

Informațiile pe care dorește turistul sa le afle și care îi motivează călătoria sunt cheia segmentării acestei piețe în mai multe nișe funcționale, însă deabea recent s-a început studierea acestor aspecte.

Motivațiile generale pentru turiștii acestui segment sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tab. 1. Motivațiile turiștilor

Sursa: Liz Tech & Tim Marz, Wine a Glogal Business, 2008, New York NY, USA, pag. 240

Acești factori mai pot fi grupați în doua mari categorii: motivații interne care conduc turistul să viziteze crama (socializarea, deprinderea cunoștințelor legate de vin, relaxarea, cunoșterea vinificatorului) și motivații externe care implică vizitatorul în activități (degustarea și cumpărarea vinului, tururi ale cramei și viei, asocierea vinului cu mâncarea). Experiența oenoturismului se compune din trei părți principale: produsul de bază numit vin, destinația de bază și produsul cultural.

La rândul lor turiștii pot fi grupați în primă fază în două categorii: turistul specialist care vizitează o cramă, regiune viticolă, festival sau show-uri legate de vin și ale cărui interese sunt vinul și strugurii de vin (vitis vinifera). A doua categorie este reprezentată de turistul generalist care are alte interese față de cele prezentate anterior.

Autori precum Hall și Macionis (1998) clasifică turiștii acestui segment în trei categorii:

Iubitorii de vin

Turiștii interesați de vin

Curioși

A patra categorie este adăugată de Charters și Ali Knight (2002) și este denumită „hangers on” – referindu-se la acele persoane ce insoțesc primele trei categorii.

Iubitorii de vin sunt cei interesați să guste și să cumpere vin, să facă asocieri gastronomice și să învețe cât mai multe despre vinificație. Cei mai puțin interesați vor să aibă mai mult o experiență culturală, să socializeze și să se bucure de o cină deosebită.

1.1.3. Oenoturismul – parte a business-ului

Acest tip de business poate fi, în special pentru cramele mici, una din sursele principale de venit, reușind să producă încă din stagiile incipente un cash-flow considerabil din vânzările directe.

În ceea ce privește cramele mai mari, turismul viti-vinicol poate reprezenta un canal de marketing excelent, un canal de vânzare sau un mod de a educa clienții, de a prezenta noile produse și de a da spre degustare vinuri ce nu se mai comercializează (rarități).

Deci iată că oenoturismul este o componentă importantă a marketingului și vânzărilor pentru crame și industria vinului. Alte avantaje și dezavantaje ale acestui tip de vânzare directă „la poarta cramei” sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tab. 2. Avantajele și dezavantajele oenoturismului pentru crame

Sursa: Liz Tech & Tim Marz, Wine a Glogal Business, 2008, New York NY, USA, pag. 237

Pentru proprietarii cramelor ce au și alte business-uri și care nu depind de veniturile încasate doar din această afacere, primirea vizitatorilor și degustarile nu reprezintă un efort și nu sunt nevoiți să îndrume consumatorul spre achiziționarea produselor, ci o fac doar din placere. Pentru cramele ce au fost construite în ultimii ani, atenția se concentrează pe producerea în cantități mici a vinului de calitate, promovând produse ce se adresează unui stil de viață mai extravagant. În acest caz, oenoturismul este folosit ca o strategie de business, dar asta nu înseamnă că producătorii mari nu dau importanță acestei componente, ba din contra, este folosită ca un mijloc de promovare a brandului, menținerea unei relații bune cu consumatorii și educarea acestora și nu în ultimul rând o oportunitate pentru vânzări.

1.1.4. Dezvoltarea regională prin prisma turismului viti-vinicol

Există un interes sporit pentru dezvoltarea oenoturismului datorită beneficiilor generate. Această expansiune nu lucrează doar în beneficiul cramelor pentru a le spori veniturile, ci și pentru a dezvolta zonele rurale defavorizate.

O regiune viticolă nu se transformă automat într-o regiune turistică, ci este nevoie de o investiție considerabilă de timp, bani și efort pentru dezvoltarea ei. Dezvoltarea unei astfel de zone întâmpină multe obstacole și de accea se demarează numeroase studii și analize.

Dezvoltarea turismului viti-vinicol este susținută la nivel regonal prin implicarea și coordonarea de către instituțiile statului, agenții de turism și producători. Strategia este de a încuraja investițiile, veniturile și angajările în am atenția se concentrează pe producerea în cantități mici a vinului de calitate, promovând produse ce se adresează unui stil de viață mai extravagant. În acest caz, oenoturismul este folosit ca o strategie de business, dar asta nu înseamnă că producătorii mari nu dau importanță acestei componente, ba din contra, este folosită ca un mijloc de promovare a brandului, menținerea unei relații bune cu consumatorii și educarea acestora și nu în ultimul rând o oportunitate pentru vânzări.

1.1.4. Dezvoltarea regională prin prisma turismului viti-vinicol

Există un interes sporit pentru dezvoltarea oenoturismului datorită beneficiilor generate. Această expansiune nu lucrează doar în beneficiul cramelor pentru a le spori veniturile, ci și pentru a dezvolta zonele rurale defavorizate.

O regiune viticolă nu se transformă automat într-o regiune turistică, ci este nevoie de o investiție considerabilă de timp, bani și efort pentru dezvoltarea ei. Dezvoltarea unei astfel de zone întâmpină multe obstacole și de accea se demarează numeroase studii și analize.

Dezvoltarea turismului viti-vinicol este susținută la nivel regonal prin implicarea și coordonarea de către instituțiile statului, agenții de turism și producători. Strategia este de a încuraja investițiile, veniturile și angajările în ambele sectoare – turistic și viti-vinicol și de a încuraja turiștii să viziteze regiunile viticole și să experimenteze tot ceea ce le pot ele oferii.

Pentru a susține oenoturismul într-o zonă viti-vinicolă este nevoie de o infrastructură durabilă la nivel regional și de asemenea o susținere a cramelor mici ce se vor conecta în acest ansamblu. De asemenea putem vorbi și de o infrastructură informațională ce se bazează pe cunoaștere, comunicare și colaborare. Platforma de susținere al acestui tip de turism este determinată de unitatea producătorilor pentru a oferii un produs turistic de succes. Într-o astfel de zonă se vor remarca cei ce au o conducere buna și cei ce vor aduce inovații pentru a construii un brand puternic.

Chiar dacă există o unitate puternică și produsele sunt calitative, producătorii trebuie să ofere vizitatorilor momente unice și plăcute, iar asta se bazează pe cunoștințele și priceperea personalului. Deși calitatea vinului reprezintă satisfacția principală, mediul ambiant și găzduirea sunt cheia în atragerea, satisfacerea și fidelizarea turiștilor.

În dezvoltarea unei astefel de zone se întâmpina obstacole, bariere și provocări, însă cu o bună coordonare și comunicare, management puternic și un personal pregătit, succesul poate fi atins.

1.1.5. Sustenabilitate

Procesul de vinificație este un proces agroalimentar ecologic, unde fiecare parte a strugurelui este folosită. Din mustul rezultat prin procesul de stoarcere a strugurilor se produc vinul și distilatele, pielițele sunt destinate furajului pentru animale, iar din sâmburi se extrage ulei ce este folosit în industria farmaceutică și în cosmetică.

Succesul unui producător depinde în mare parte de politicile și strategiile pe care le aplică, de capacitatea de valorificare a zonei în care se află. Deci, avantajul competitiv va fi mai sustenabil cu cât producătorul va respecta mai mult specificitatea locului și va ști cum să împletească cât mai original resursele tangibile și intangibile. Asta ar putea include: localnicii, produse agricole și gastronomice locale, patrimoniu zonal (cultural, istoric, artistic și arheologic), infrastructură și orice altă componentă cum ar fi mediul ambiant sau ospitalitatea.

Sustenabilitatea oenoturismului este susținută de trei piloni: sustenabilitate ecologică, sustenabilitate economică și sustenabilitate socio-culturală (Figura 1).

Fig. 1. Cei tei piloni ai sustenabilității turismului viti-vinicol

Schemă creată pe baza sursei: Lisa Poitras & Getz Donald, Sustainable Wine Tourism: The Host Community Perspective, Journal of Sustainable Tourism, 2006

Turismul viti-vinicol se dorește a fi este un turism sustenabil în comuniune cu natura și cu un impact redus asupra mediului. Gradul de atractivitate al unei zone oenoturistice nu este alcătuit doar din resursele sale naturale, ci din resursele unice de care dispune cum ar fi istorie, tradiții și obiceiuri.

Sustenabilitate ecologică. Acest pilon susține menținerea și protejarea resurselor primare pe care se bazează turismul viti-vinicol, respectiv sol, apă și vie. Aceste resurse naturale nu trebuie poluate sau „modificate” în vreun fel, ci trebuie menținut aspectul rural tradițional al zonei, al producției agricole și al peisajului.

Doar în acest fel se pot atrage turiștii care își doresc să viziteze o zonă pentru unicitatea acesteia, în care elementele naturale și culturale să se diferențieze de celelalte. „Farmecul locului” este compus din îmbinarea armonioasă a peisajelor, a artei culinare și a activităților ce se pot desfășura in aer liber.

O altă medtodă de a face cunoscute aceste locuri sunt și revistele de specialitate, adeseori fiind promovate ca un paradis rural.

Sustenabilitate economică. Influența pieței își pune direct amprenta asupra oenoturismului, fiind influențat de cererea pentru vin. Deși se crează deficite între producția de vin și vânzări, se evidențiază legătura dintre vânzările de vin la nivel mondial și oenoturismul localizat.

De asemenea competiția dintre crame și zonele viticole trebuie luată în considerare deoarece poate crește până în punctul în care sustenabilitatea poate fi pusă in pericol. Pentru a combate acest lucru, concurenții trebuie să se axeze pe calitatea produselor, un branding distinct, un marketing care să se axeze pe mai multe segmente de piață și pe nișe noi de clienți.

Sustenabilitate socio-culturală. Pentru dezvoltarea unei zone oenoturistice trebuie avut în vedere respectarea valorilor sociale și culturale, iar schimbările ce sunt aduse pot fi benefice sau nu comunității. Pentru a beneficia de suport politic și comunitar, turismul viti-vinicol trebuie să demonstreze beneficiile pozitive și să se ocupe de potențialele impacturi negative.

În zonele viticole unde se va dezvolta oenoturismul vor apărea noi oportunități de îmbunătățire a infrastructurii rutiere, noi oportunități de divertisment și agrement sau alte servicii. Producătorii vor trebuii să ia in considerare dacă localnicii vor beneficia de aceste servicii, daca vor avea o oarecare gratuitate, daca le vor fi accesibile financiar sau dacă se vor simți excuși. De asemenea, o altă grijă va fi dacă micile comunități rurale se vor adapta schimbărilor aduse de acest tip de turism, și anume: dezvoltare, fluxuri turistice sau migrații.

Un alt beneficiu este oportunitatea angajării, pentru a susține acest tip de turism o cramă are nevoie de angajați, iar cel mai bine pot să le vorbească turiștilor despre tradițiile zonei cei ce locuiesc aici.

Există posibilitatea ca anumiți membrii ai comunității să nu se adapteze și pot apărea probleme legate de mărirea traficului, desfășurarea agricolă a procesului de vinificație, cramele pot intra în concurență cu afacerile locale pe partea de divertisment, agrement sau restaurante.

Oenoturismul sustenabil implică planificare și gestionare atentă care să includă toate părțile interesate.

1.2. Evoluția oenoturismului în România

Încă din vremea comunistă se făceau degustări și vizite la crame, însă nu se putea numi turism viti-vinicol. Cramele erau putine, se puteau număra pe degetele de la o mână, fiind doar câțiva giganți, excluzând din start vreun drum al vinului sau posibilități de agrement.

Aceste vizite se bazau mai mult pe degustări, reprezentând mai mult o imprietenire cu clienții și un prilej de a arăta turiștilor straini și această latură a României, însă aceste evenimente erau rare asemenea locurilor ce ofereau acest prilej.

După anii 90’ când au început să apară primii producători cu capital privat și mai recent odată cu aderarea la Uniunea Europeană și accesarea fondurilor comunitare, în România a apărut conceptul de oenoturism în adevaratul sens al cuvântului. Deși se află abea la început, producătorii români au început să facă pași siguri în această direcție.

În prezent numeroase crame din România sunt deschise oenoturismului prin degustări organizate, restaurante proprii, cazare proprie, săli de conferință și condiții de agrement. Un punct forte al țării noaste este că avem un potențial antropic și natural deosebit ce ne permite să inițiem mai multe drumuri ale vinului.

Drumuri ale vinului existente în România:

Drumul vinului în Județul Prahova

Drumul vinului Vâlcean

Drumul vinului în Alba

Drumul vinului în Mureș

posibilități de a crea drumuri ale vinului în toate cele șapte areale viticole ale României

1.3. Identificarea fondurilor europene care se pot accesa pentru dezvoltarea oenoturismului

Sectorul viti-vinicol a beneficiat în perioada 2009-2013, prin Programul Național Suport, de fonduri comunitare (FEGA) în valoare de 42,1 milionae euro anual. Fondurile europene ale acestui program au fost absorbite în proporție de 100%, de unde tragem concluzia că există un interes crescut pentru acest domeniu.

Comisia Europeană a alocat pentru perioada 2014-2018, prin noul Programul Național de Sprijin, un cuantun anual mai mare de 47,7 milioane euro. Se dorește o dezvoltare cât mai extinsă, atât din partea producătorilor cât și din partea statului întrucât în perioada comunistă acest sector a stagnat.

Alocarea financiară se va impărți pe următoarele măsuri:

Promovarea vinurilor

Restructurarea și reconversia produselor

Asigurarea recoltei

Investiții

Distilarea subproduselor

Fondurile europene accesate pentru dezvoltarea oenoturismului sunt în cadrul Măsurii Investiții.

Investiții: Sprijinul poate fi acordat pentru investiții corporale (teren, clădiri și plantații, mașini și echipamente) sau necorporale (transfer de tehnologie prin achiziționarea drepturilor de autor – intelectuale, licențe, know-how sau cunoștințe tehnice nebrevetate) în instalații de transformare, în infrastructura unității vinicole sau comercializarea vinului care îmbunătățesc performanța globală a întreprinderii.

Tab. 3: Sumele alocate Măsurii Investiții a PNSR în sectorul viti-vinicol 2014-2018

u.m. – mii euro

Sursă: http://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html

Pentru Măsura Investiții a Programului Național de Sprijin al României în sectorul viti-vinicol se alocă anual o sumă cuprinsă între 1 și 4,5 milioane euro, în total 16,5 milioane euro (tabelul 3). O mare parte din această sumă poate fi folosită pentru dezvoltarea oenoturismului.

Tab. 4: Sumele alocate Măsurii Promovarea Vinurilor a PNSR în sectorul viti-vinicol 2014-2018

u.m. – mii euro

Sursă: http://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html

Din sumele alocate Măsurii Promovării vinului poate profita și oenoturismul. În campaniile de promovare poate fi promovat, iar dacă cererea va crește se va dezvolta din ce în ce mai mult atrăgănd investitori si fonduri suplimentare. Sumele ce se alocă anual ăncep de la 2,5 mil euro în 2014 și ajung la 10 mil euro în 2018, cu un cumul total de 34,5 mil euro (tabelul 4).

Capitolul II. Analiza diagnostic a sectorului turistic viti-vinicol din România

2.1. Analiza potențialului natural și antropic al României

România este o țară ce are toate condițiile necesare producerii vinului de calitate, iar prin aceasta putem enumera: tradiția, poziționarea, solul, clima, soiuri de vin autohtone și nu în ultimul rând dorința.

România face parte din Lumea Veche a vinurilor, adică se află pe continentul mamă, Europa. Lumea Nouă este reprezentată de țările din afara acestui continent care prin colonizare au început să producă și vin. (ANEXA 1).

Putem spune că avem o tradiție mare în acest domeniu, încă din secolul V-I î.e.n. din epoca fierului (descoperiri arheologice în centrul Transilvaniei – unelte ale vinului) și mai recent în secolul I î.e.n – I e.n (semințe de viță de vie carbonizate găsite în cetățile geto-dacice).

Poziționarea reprezintă un punct forte al țării noastre ce se află pe traiectoria paralelei 45, asemenea zonelor prestigioase din Brodeaux – Franța sau Piemonte – Italia. Această paralelă străbate zona viticolă Dealu Mare, fiind cea mai bună regiune din România pentru vinuri roșii și una din cele mai bune regiuni pentru vinuri albe. (ANEXA 2)

Clima, solul și relieful (terroir-ul) pot de asemenea infliența vinul în funcție de diversitatea lor. Clima României este temperat-continentală de tranziție, marcată de unele influențe climatice oceanice, continentale, scandinavo-baltice, submediteraneene și pontice.

Acest domeniu a avut o perioadă de stagnare în vremea comunismului 1945-1989, când nu se punea accent pe calitate ci mai mult pe cantitate. Deci acum ne aflăm într-un stadiu de refacere. Potențialul nostru este recunoscut de multi profesionisti internaționali numindu-ne Lumea Noua a Lumii Vechi.

Există un interes crescut pentru domeniul viti-viticol, iar în prezent reușește să aducă un aport la PIB de 2%. Mai mult, România se află pe locul 10 în consumul mondial de vin cu consum mediu anual de 21,4 litrii pe cap de locuitor.

Rezultatele din anul 2013 arată un lucru negativ, că românii consumă în continuare vin din vii hibride într-o proporție mare 2107,9 hl/an (41,22 %), la o distanță mică de vinul din soiuri nobile 3005,4 hl/an (58,78 %).

Tab.5. Producția de vin pe categorii de calitate în România anului 2013

Sursa: http://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html 

Un exemplu pozitiv este Podișul Transilvaniei unde producția de vin (în 2013) cu Denumire de Origine Controlată și Indicație Geografică reprezintă 86,3% din total, alături de Terasele Dunării 79,1% și Colinele Dobrogei 66,2%. Zonele ce consumă vinuri fără DOC și IG în proporții mari sunt Dealurile Crișanei și Maramureșului cu 87,6 %, Dealurile Munteniei și Olteniei cu 77,6%, Dealurile Moldovei cu 73,5% și Dealurile Banatului cu 63,2%. Tot în favoarea vinurilor fără DOC și fără IG este înclinat și consumul total cu 64,4%.

Tab.6. Producția de vin din soiuri nobile pe categorii de calitate și regiuni viticole în România anului 2013

Sursa: http://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html 

În ceea ce privește producția de vin pe culoare în 2013, balanța se înclină în favoarea vinului alb cu 71% ceea ce nu este un lucru pozitiv doarece vinul roșu este cel mai sănătos, conținând antociani (antioxidant natural ce luptă împotriva cancerului), dar și un nivel mai scăzut de sulfiți. Zona ce consumă cel mai mult vin roșu este a Dralurilor Banatului cu 55,8% față de vinul alb, iar zona ce consuma cel mai mult vin alb în defavoarea vinului roșu este Podișul Transilvaniei cu 97,1%.

Tab.7. Producția de vin din soiuri nobile, pe culoare, în România anului 2013

Sursa: http://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html 

Soiruile pentru vin românești sunt într-o strânsă concurență cu cele internaționale, plantațiile principale fiind Fetească Regală cu 16,23%, Merlot cu 14.09% și Fetească Albă cu 11,87%. Asemenea consumului, soiurile de vin alb sunt într-o proporție mai mare în defavoarea soiurilor roșii. Conform “Tabelului 5” cele mai cultivate soiuri românești în 2014 sunt Feteasca Regală, Feteasca Albă, Băbească Neagră, Roșioara și Feteasca Neagră cu un procent de 36,8% din suprafața totală.

Tab.8. Principalele soiuri nobile de struguri pentru vin înregistrate în România anului 2014

Sursa: http://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html 

Cu o medie de 14,68 mil euro, exporturile cresc anual câte puțin, balanța comercială fiind negativă. Importurile, în perioada 2009 – 2013, au fost în fiecare an mai mari decât exporturile, iar din 2011 până în 2013 s-au dublat față de perioada anterioară. Concluzia este că există o cerere mare a vinurilor de import, românii recunoscând calitatea lor. Expoturile scăzute denotă o promovare slabă, cramele exportând mai mult produsele lor entry level, iar vinurile premium se vând mai mult intern fiind în cantități mici și serii limitate.

Tab.9. Situația importului și exportului intracomunitar și extracomunitar de vinuri în România

Sursa: http://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html 

Producătorii autohtoni trimit anual probe la concursuri internaționale unde vinurile românești sunt evaluate alături de vinuri din întreaga lume, iar de-a lungul ultimilor ani au fost premiate cu numeroase medalii de aur, argint și bronz.

Sunt și vinuri care s-au remarcat prin excepție, cum ar fi:

Solo Quinta 2010 (Cramele Recaș) care în 2011 a fost ales drept cel mai bun vin din lume la Târgul internațional de vinuri de la Paris unde au participat 3300 de vinuri, fiind evaluate de peste 100 de jurați

„Principesa Margareta” 2008 (Domeniile Coroanei Segarcea) este un vin ce în 2013 a fost evaluat de către echipa renumitului Robert Parker (cea mai ascultată voce din domeniu) și a obținut 90 puncte

2.2. Analiza diagnostic la crame reprezentative din România care practică turismul viti-vinicol

Pentru a ne crea o imagine cât mai clară despre cum funcționează oenoturismul în România am ales trei crame din zone diferite ale țării, cărora le vom analiza pachetul de servicii și evoluția lor timp de 5 ani.

Wine Princess

Wine Princess este o cramă din podgoria Miniș, localitatea Păuliș, Județul Arad, ce a fost înființată în anul 1999 și deține aproximativ 100 ha. Influența climei mediteraneene a podgoriei ajută la producerea unor vinuri deosebite, în special vinurile roșii. Crama este dotată cu o capacitate de 5000 hl, vinurile fiind păstrate în tancuri de oțel – pentru vinurile albe, butoaie de stejar si barrique-uri – pentru vinurile roșii.

Soiuri de struguri cultivate:

Albe: Fetească Regală, Mustoasă de Măderat, Traminer, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Pinot Gris

Roșii: Fetească Neagră, Cadarcă, Pinot Noir, Cabernet Franc, Merlot, Cabernet Sauvignon

Turism viti-vinicol

Prima atestare documentară a viilor de la Miniș datează din secolul XI. În comuna Ghioroc s-a înființat prima școală de viticultură și tot aici funcționează cea mai veche Vinotecă, cu cel mai vechi vin (produs în 1926). La Baratca – Pauliș s-a înființat prima pepinieră viticolă, în anul 1885, iar în zona Minișului a fost produs pentru prima dată vin de tip Aszu din soiul Cadarcă, în 1744.

În această regiune viticolă există un drum al vinului – „Drumul vinului Arădean” și trece prin Păuliș, Ghioroc, Covăsânț și Șiria. Semnat în 2010 și finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013, are ca scop reabilitarea infrastructurii rutiere pentru a crește potențialul turistic al zone prin atragerea de noi investitori.

Atracții turistice ale Drumului vinului Arădean:

Monumentul Eroilor de la Păuliș

Muzeul viei și vinului de la Miniș

Mănăstirea Feredu (Șiria)

Cetatea Șiriei

Muzeul memorial Ioan Slavici și Ioan Monția

Crama Wine Princess oferă degustări, cazare, loc de parcare, parc și loc de joacă pentru copii cu un programul foarte flexibil, de luni până duminică între orele 10:00 – 19:00. Grupurile de 2 – 30 persoane pot alege o degustare de 9 vinuri clasice (67 lei) sau degustare de 8 vinuri premium (94 lei) și cazare cu mic dejun în cameră cu două paturi (170 lei) sau cu trei paturi (200 lei).

Oferta turistică a acestei crame este un exemplu bun pentru oenoturismul din România, adresându-se tuturor vârstelor (condiții pentru cei ce vor și pot degusta cât și pentru cei care îi însoțesc) și celor două nișe de consumatori – entry level sau premium.

Tab.10: Pachete turism viti-vinicol Crama Wine Princess

Sursă: http://www.revino.ro/

Analiza financiar-contabilă

O primă impresie dedusă din bilanțul contabil al companiei Wine Princess SRL arată un trend ascndent din anul 2012, unde înregistrează creșteri ale cifrei de afaceri, profitului net și a veniturilor.

Tab.11. Bilanț contabil Wine Princess [Wine Princess SRL]

Sursa: prelucrare date de pe siteul Ministerului Finanțelor – http://www.mfinante.ro/

Cea mai mare creștere o înregistrează cheltuielile ce au crescut cu 63,24% în 2014, față de 2010. Creșterile cele mai mari au fost în 2013, când a crescut față de 2012 cu 20,76%, iar apoi în 2014 cu 25,01% față de anul precedent.

O altă creștere bruscă este cea a veniturilor, ce se datorează investițiilor din ultimii ani și mai ales din anul 2012. Din 2010 până în 2014 veniturie au crescut de la 3.498.997 lei la 5.269.377, o diferență de 1.770.380 lei, adică o creștere cu 50,59%.

Profitul net urcă și el din 2012, însă scade în 2014 datorită investițiilor și cheltuielilor mărite, roadele acestora culegându-se în timp. Cel mai profitabil an din acest interval a fost 2013 cu 623128 lei.

Cifra de afacei netă este și ea în creștere cu o diferență pozitivă de 24,14% în 2014 față de 2010. Ca și ceilalți indicatori, creșterea cea mai mare a fost în 2013, cu o diferență de 26,5% față de anul precedent.

Graf.1. Evoluția indicatorilor în perioada 2010-2014 la Wine Princess SRL

Sursa: grafic creat pe baza datelor preluate din tabelul 11

În activitatea ultimilor 5 ani se remarcă un alt lucru pozitiv și anume creșterea anuală a numarului de angajați, ceea ce denotă o nevoie de personal în urma extinderii și adaptării corecte la nevoile pieții.

În ciuda rezultatelor pozitive, productivitatea muncii nu suferă schimbări majore însă este și ea afectată de declinul anului 2012, după care crește până în 2014. Anul cel mai productiv raportat la numărul de angajați este 2010, cu 5,06% mai mult decât în 2014. Acest rezultat poate fi influențat și de creșterea angajaților cu 30,43% în 2014 față de 2010.

Cel mai eficient an de comercializare al întreprinderii a fost 2013, cu 93,02%, aproape dublu față de anul precedent. În anul 2014 rata rentabilității înregistrează o scădere de 34,29% față de 2013 și 28,45% față de 2010.

Tab.12. Productivitatea anuală a muncii și Rata rentabilității comerciale în perioada 2010-2014 la Wine Princess SRL

Sursa: grafic creat pe baza datelor preluate din tabelul 11

Compania Wine Princess a avut un ușor declin din 2010 până în 2012, însă în urma investițiilor accentuate din 2012, rezultatele au început să crească semnificativ.

Domeniile Săhăteni

Domeniile Săhăteni au fost fondate în 2003 de către Aurelia Vișinescu (oenolog) și de asociatul acesteia Steve Cacenco, investiția ridicându-se la 4,5 mil euro. Capacitățile de producție ale cramei ultramoderne sunt de cca 1.000 to struguri pe an, cu două linii de producție și 160 de barrique-uri.

Soiuri de struguri cultivate:

Albe: Fetească Albă, Tămâioasă Românească, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Grigio

Rosii: Fetească Neagră, Pinot Noir, Merlot, Syrah ,Cabernet Sauvignon

Aurelia Vișiunescu este vinificatorul companiei, fiind prima femeie oenolog din România. În 2002 a obținut prima medalie pentru România la Concurs Mondial du Bruxelles cu un Pinot Noir din 1999 (Halewood). De asemenea toate etichetele vinurilor Domeniile Săhăteni sunt semnate cu numele dânsei, iar în gama Artisan chiar și cu amprenta.

Branduri de vin:

Nomad

Signum

Arbora

Artisan

Karakter

Anima

Turism viti-vinicol

Dealu Mare este singura zonă din țară situată la aceeași latitudine cu podgoriile din Bordeaux (45 grade) având condiții climatice foarte similare cu cele din Pomerol și Saint Emillion. Regiunea viticolă Dealu Mare este considerată cea mai bună zonă din România pentru vinuri roșii, și una din cele mai bune zone pentru vinuri albe, în special soiuri semiaromate și aromate.

Deși au trecut aproape 20 ani, citatul lui Mihai Macici este încă de actualitate pentru că Podgoria Dealu-Mare este și astăzi „cel mai închegat spațiu viticol românesc.”

Deși Crama Domeniile Săhăteni (Județul Buzău) se află doar la 2,5 km de Județul Prahova, vom analiza totuți drumul vinului care aparține de Regiunea Viticolă Dealu Mare. În viitor există posibilitatea extinderii drumului vinului și în Judeșul Buzău.

Drumul vinului în Județul Prahova străbate localitățile Filipeștii de Pădure, Florești, Băicoi, Plopeni, Zamfira, Boldești-Scăieni, Bucov, Vărbila, Valea Călugărească, Jercălăi, Urlați, Ceptura, Tohani, Mizil. Acest drum al vinului este cel mai bine definit, aflându-se într-o zonă viticolă bine închegată, cu oferte turistice active ce implică vizite la cele mai importante crame și atracții turistice.

Atracții:

Palatul Cantacuzino

Conacul lui Pană Filipescu

Biserica Adormirea Maicii Domnului

Palatul “Micul Trianon”

Monumentul eroilor

Băile Valea Stelii

Complexul monahal Zamfira Muzeul Crama 1777

Conacul Urlățeanu

Tradiții:

Zilele Orașului Urlați

Zilele Comunei Ceptura

Sărbătoarea vinului Valea Călugărească

Oferta Cramei Domeniile Săhăteni include două pachete Entuzist și Pasionat. Pachetul Entuziast (38 lei) constă într-o degustare de 4 viuri și un tur al cramei, în timp ce pachetul Pasionat (55 lei) oferă 6 vinuri și un tur al cramei. Programul de vizite se adresează grupurilor de 8 și 30 de persoane de luni până sâmbătă între orele 10:00 și 19:00, de asemenea aici există și cazare. Oferta turistică a acestei crame este una rezonabilă, cu un program flexibil unde turiștii pot degusta vinuri de calitate.

Tab.13. Pachete turism viti-vinicol Crama Domeniile Săhăteni

Sursă: http://www.revino.ro/

Analiza financiar-contabilă

Compania Domeniile Săhăteni SRL înregistrează cele mai spectaculoase creșteri ale indicatorilor și cea mai frumoasă evoluție. Asemenea primei companii analizate, creșterile semnificative se înregistrează din anul 2012.

Tab.14. Bilanț contabil Domeniile Săhăteni [Domeniile Sahateni SRL]

Sursa: prelucrare date de pe siteul Ministerului Finanțelor – http://www.mfinante.ro/

În anul 2011 se înregistrează pierderi de 22.430 lei datorită investițiilor și cheltuielilor din acel an. Acest lucru nu afectează compania, ba mai mult, în anii următori se vor încasa venituri substanțiale. În 2014 profitul net are o valoare de 911.361 lei, de 33 ori mai mare față de 2010 (27.056 lei).

Indicatorul cu cea mai spectaculoasă creștere este de departe indicatorul veniturilor, care înregistrează în fiecare an un plus de 24,37% (în 2011 față de 2010), 19,54% (în 2012 față de 2011), 112,68% (în 2013 față de anul precedent) și 65,08% (în 2014 față de 2013). Evoluția acestei companii este una de laudat, întrucât în ultimii 5 ani au crescut veniturile de 5 ori, de la 1.108.928 lei în 2010 la 5.789.413 lei în 2014.

Cheltuielile și cifra de afaceri cresc și ele, în anul 2010 și 2014 tind să se apropie foarte mult, cifra de afaceri fiind cu 16,35% (2010) respeciv cu 0.76% (2014) mai mare decât cheltuielile, investițiile fiind foarte mari in acești ani.

Graf.2. Evoluția indicatorilor în perioada 2010-2014 la Domeniile Săhăteni SRL

Sursa: grafic creat pe baza datelor preluate din tabelul 14

Productivitatea anuală a muncii este și în acest caz în creștere, numărul angajaților mărindu-se cu 5 persoane în ultimii 2 ani. Diferența dintre primul și ultimul an este și în acest caz semnificativă mărindu-se de 2,6 ori.

Rata rentabilității comerciale arată că cel mai eficient an a fost 2014, unde s-au înregistrat creșteri de 8,9 ori mai mari față de 2010. Anul 2011 arată că nu a fost eficient sau profitabil datorită investițiilor, însă anii urători au fost prosperi. Din 2013 această rată a început să crească cu 126,08% față de 2012, apoi cu 8,38% în 2014 față de anul anterior.

Tab.15. Productivitatea anuală a muncii și Rata rentabilității comerciale în perioada 2010-2014 la Domeniile Săhăteni SRL

Sursa: grafic creat pe baza datelor preluate din tabelul 14

Agentul economic Domeniile Săhăteni SRL prezintă o evoluție foarte bună și este un exemplu de urmat pentru ceilalți producători de vin. Această performanță poate fi relaizată de către persoane ce cunosc piața, au experiență în domeniul viti-vinicol și o echipă de profesioniști.

Agricola Știrbey

Crama Știrbey a fost înființată în anul 2002 cand a renăscut o tradiție din familia Știrbey de 300 de ani în podgoria Drăgășani. Prima atestare documentară a familiei apare în secolul XV, când Domnitorul Barbu Știrbey preia domnia Țării Românești după revoluția din 1948 și reușeste să o redirecționeze pe un drum prosper.

Soiuri de struguri:

Albe: Fetească Regală, Crâpoșie Selectionată, Tamaioasă Romanescă, Sauvignon Blanc

Roții: Negru de Dragașani, Novac,  Merlot, Cabernet Sauvignon

Turism viti-vinicol:

Încă din secolul XIX-lea Podgoria Drăgășani se remarca prin vinuri extraordinare și medalii obținute la Paris și Bordeaux – Franța. Zona produce vinuri albe fine cu aciditate bună, în special soiuri aromatice precum Tămâioasă Românească, dar și vinuri roșii precum celebrul Negru de Drăgășani.

Tot aici soiurile Crâmpoșie Selecționată, Negru de Drăgășani și Novac au luat ființă la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani.

Atracții:

Muzeul viei si vinului Drăgășani

SCDVV Drăgășani

Casa memorială Gib Mihăescu

Mănăstiri: Mănăstirea Mamu

Oferta cramei Știrbey include trei pachete ce cuprind 5 vinuri (60 lei), la care se poate adăuga o gustare rece (120 lei) sau un meniu cu specialități culinare oltenești (185 lei). Programul de vizite al cramei se desfășoară în toate zilele săptămânii între orele 10:00 și 19:00 pentru grupuri de 5 – 15 persoane.

Tab.16. Pachete turism viti-vinicol Crama Știrbey

Sursă: http://www.revino.ro/

Analiza financiar-contabilă

Compania Agricola Știrbey SRL se confruntă la prima vedere cu o perioadă dificilă din punct de vedere economic ce poate fi cauzată de un management și un marketing slab sau de lipsa investițiilor.

Tab.17. Bilanț contabil Crama Știrbey [Agricola Stirbey SRL]

Sursa: prelucrare date de pe siteul Ministerului Finanțelor – http://www.mfinante.ro/

Veniturile și profitul net își au punctul maxim în anul 2011, apoi scad până în 2013 când compania începe ușor să se redreseze. Comparând anul 2014 cu 2011, deducem că veniturile au scăzut cu 11,20%, iar profitul net cu 67,55%. Cel mai slab an al profitului a fost în 2013, când acesta a scăzut cu 82,63% față de anul precedent.

Cheltuielile urmează un curs asemănător cu cel al veniturilor, stagnând ușor în 2014, unul din motivele principale fiind lipsa investițiilor.

În tot acest timp, cifra de afaceri a crescut considerabil de la 1.855.228 lei în 2010 la 2.841.526 lei în 2014, cu 53,16%.

Graf.3. Evoluția indicatorilor în perioada 2010-2014 la Agricola Stirbey SRL

Sursa: grafic creat pe baza datelor preluate din tabelul 17

Productivitatea muncii iși are punctul de maxim în 2011 și cel de minim în 2013, redresându-se în 2014, însă media este afectată de scăderea numărului de angajați cu 5,88%.

Rentabilitatea comercială de producere a vinului scade din 2012 cu 51,23% față de anul precedent, apoi cu 82,9% în 2013 față de 2012.

Tab.18. Productivitatea anuală a muncii și Rata rentabilității comerciale în perioada 2010-2014 la Agricola Stirbey SRL

Sursa: grafic creat pe baza datelor preluate din tabelul 17

Agentul economic Agricola Știrbey SRL se confruntă cu probleme majore ce trebuiesc rezolvate rapid pentru a evita insolvența sau falimentul. Compania trebuie să facă investiții suplimentare, iar dacă nu are resurse se pot găsi soluții precum mărirea numărului de acționari, ce ulterilor vor contribuii.

2.3. Analiza SWOT a oenoturismului în România

În prezent oenoturismul românesc este la început de drum, însă are un potențial foarte bun pentru a se dezvolta și a dezvolta zonele viticole. Potențialul natural și antropic îi conferă un plus însă lipsa de experiență pe această ramură reprezintă un dezavantaj.

Pentru a vedea situația actuală a turismului viti-vinicol românesc vom crea o analiză SWOT cu punctele tari, punctele slabe, oportunitățile si amenințările ce se ivesc la acest moment.

Analiza SWOT

Puncte tari

Tradiție în producerea vinurilor

Potențial natural complex: munți, podișuri, câmpii, deltă, chei, lacuri, formațiuni naturae deosebite

Potențial antropic mare: cetăți, statui, palate, conace, castele, biserici, mănăstiri

Istorie culturală: festivaluri, obiceiuri, tradiții

Vinuri premium din soiuri autohtone de vin – rarități în lumea vinului (ex: Fetească Albă, Fetească Regală, Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Busuioacă de Bohotin, Fetească Neagră, Băbească Neagră, Negru de Drăgășani, Novac)

O mare parte din români sunt cunoscători ai limbii engleze

Puncte slabe

Vinul si oenoturismul românesc nu sunt cunoscute

Oenoturismul în România este încă la început de drum, există un singur drum al vinului ce funcționează corespunzător – Drumul vinului în Județul Prahova

Costuri mari pentru vinuri și servicii

Promovare slabă

Servicii slabe în HoReCa

Infrastructură rutieră precară

Oportunități

Atragerea de noi investitori

Dezvoltarea zonelor rurale

Crearea unui brand puternic: Feteasca Neagră – asemenea Malbecului în Argentina sau Zimfandelului în SUA, România are ocazia de a promova un soi autohton de vin ce în viitor va devenii ca un punct de atracție

Creșterea cererii pentru vinul românesc

Creșterea exporturilor

Crearea unei legături între producătorii de vin și piețe noi

Fonduri comunitare pentru promovarea vinurilor românești

Amenințări

Prețuri și facilități mai bune practicate de alte țări

Creșterea importurilor

Strategii de promovare neclare

Creșterea accizelor

Supraproducția în Europa și la nivel global

Capitolul III. Strategii de dezvoltare a oenoturismului în România

3.1. Opțiuni strategice pentru dezvoltarea oenoturismului în România

3.1.1. Construirea brand-ului

Pentru a putea fi “văzuți” este nevoie în primul rând de un brand, de un slogan care să ne reprezinte și să fie promovat în cadrul evenimentelor naționale și internaționale din lumea vinului.

Crearea unui brand de țară:

Wines of Romania – The reborn of an old tradition

(Vinurile românești – Renașterea unei tradiții vechi)

sau

Wine of Romania – The New World of the Old World

(Vinurile românești – Lumea Nouă a Lumii Vechi)

Un alt reper al țării poate fi și un soi de vin autohton cum ar fi Feteasca Neagră. Făcând cunoscute soiurile autohtone putem face cunoscută România lumii, așa cum Sangiovese este un reper italian, Tempranillo – reper spaniol sau Malbecul – simbol al Argentinei.

Feteasca Neagră poate fi reperul românesc deoarece are o istorie ce datează încă din secolul I, are cel mai mare potențial și este foarte apreciat de specialiștii români și internaționali. O nouă surpiză în lumea vinului este binevenită deorece cunoscătorii caută în permanență ceva nou într-o piață unde Cabernet Sauvignon și Merlot au deja o notorietate binecunoscută.

Alte soiuri reprezentative: Fetească Albă, Crâmpoșie, Tămâioasă Românească, Negru de Drăgășani, Novac.

3.1.2. Reabilitatea infrastructurii rutiere

Un obiectiv bun este crearea unui drum al vinului în fiecare zonă viticolă a țării, însă pentru a demara acest proiect este necesară reabilitatea multor șosele. Infrastructura rutieră românească nu îndeplinește în totalitate condițiile necesare practicării acestui tip de turism, drumurile publice fiind o adevărată problemă.

Consiliile județene vor trebui să acceseze fonduri pentru aceste proiecte, fie de la Bugetul de stat, Uniunea Europeană sau chiar prin contribuții proprii.

3.1.3. Readaptarea la concepul de oenoturism

Următorul pas este stabilirea atracțiilor turistice (naturale și antropice) ce pot fi vizitate în apropierea cramelor. Tradițiile, obiceiurile și gastronomia locală vor fi promovate pentru a oferi o experiență unică și a evidenția specificitatea locului.

De asemenea producătorii locali trebuie să se unească în acest proiect si să colaboreze pentru promovarea regiunii din care fac parte. Fiecare cramă trebuie să se adapteze conceptului și să ofere serviciile necesare precum organizarea degustărilor, primirea vizitatorilor într-un mod inedit, oferirea tururilor de cramă și de vii, agrement, servicii de cazare și gastronomie.

3.1.4. Promovarea

Promovarea este unul din factorii cheie ai dezvolării oenoturismului și se poate face prin mai multe canale de promovare:

târguri de vinuri naționale și internaționale

târguri de turism naționale și internaționale

concursuri de vinuri internaționale

magazine de specialitate

on-line

În cadrul târgurilor de vinuri promovarea poate fi cea mai eficientă deoarece vizitatorii sunt iubitori ai vinului, fiind deschiși la orice noutate. Aici au ocazia de a degusta vinurile și de a se convinge de calitatea lor, de a dicuta cu persoane din lumea vinului care le pot face o prezentare pertinentă. În stand se pot amplasa bannere, roll-up-uri și se pot împărți hărți, broșuri ce conțin informații despre regiune sau țară.

La târgurile de turism pot fi atrase persoanele ce își doresc o vacanță mai specială care pe lângă relaxare, agrement și vizita atracțiilor turistice pot vizita una sau mai multe crame. În cadrul excursiei pot deprinde informații despre vin chiar de la vinificator, pot face turul cramei și degustări.

Susținerea oenoturismului mai poate fi făcută în cadrul evenimeltelor prin menționarea lui ca și concept. Aceste mențiuni pot fi făcute verbal sau adăugate pe siteuri, pliante și bannere în cadrul secțiunii parteneri.

Promovarea în online

Poate una din cele mai eficiente metode de atragere a turiștilor și de a face cunoscute soiurile de vin, vinurile, cramele și regiunile viticole românești. Suntem din ce în ce mai conectați la tehnologie, iar o mare parte din informațiile pe care le preluăm zilnic sunt din mediul online.

Fig.2. Canalele online ale Mass-media

Sursa: http://www.winebusiness.com/news/?go=getArticle&dataid=96151

Rețelele sociale sunt siteuri unde promovarea funcționează foarte bine, din acestea putem aminti: Facebook, Twitter, Instagram, Google+. Cramele pot ține turiștii la curent cu ultimele evenimente, se pot crea fani și pot fi încurajați să le viziteze. Unii turiști vor împărtăși experiențele oenoturistice pozitive și negative cu prietenii folosind acest canal.

Blogurile sunt unelta multor scriitori de vin unde aceșta scriu articole despre vizite la cramă, evaluări de vinuri, despre evenimente sau subiecte controversate. La momentul actual sunt peste 700 de bloguri de vin în întreaga lume și se înmulțesc rapid odata cu amploarea acestui domeniu. Beneficiile unui blog de vin pentru crame sunt că de multe ori pot conduce consumatorul către siteul cramei, ulteriori devenind clienți ai companiei sau turiști.

Clipuri și imagini – mulți turiști vor să împărtășească experiențele lor din concediu și le încarcă pe siteuri cum ar fi YouTube, Flickr, Pinterest sau Tumblr. Căutarea cuvântului „wine” (vin) pe YouTube va rezulta 6,35 milioane de clipuri video, iar pe siteul Flickr va rezulta 3,28 milioane de imagini.

Forumurile reprezintă pentru mulți turiști o sursă credibilă cu recenzii despre destinațiile turistice, unde găsesc informații și opinii ale altor turiști ce au vizitat deja un loc anume. Pentru promovarea lor, cramele pot încheia parteneriate cu cele mai frecventate dintre acestea cum ar fi TripAdvisor, Yelp sau CellarTracker.

Aplicațiile pe mobil sunt din ce în ce mai folosite, având o creștere rapidă odată cu înmulțirea smartphone-urilor. Aceastea permit utilizatorilor să acceseze toate metodele amintite mai sus, GPS-ul, dar și aplicațiile special create pentru a găsi o cramă sau un magazin de vinuri în apropierea lor.

3.2. Exemple internaționale de bune practici în oenoturism

Fiind la început de drum în ceea ce privește oenoturismul vom da cateva exemple de bune practici din turismul viti-vinicol internațional. Cramele fac parte din lista de câștigători Drinks Inernational, fiind premiate pe mai multe categorii.

Bodegas Miguel Torres (Spania) – premiată în 2012 pentru Cel mai inovativ tur al cramei și al viei, este vizitată în medie de 100.000 de turiști anual și oferă un tur cu trenul prin cramă, un tunel al aromelor, o vizită multi-senzorială. Ecoturul cuprinde o plimbare printre vii, unde vizitatorilor li se vorbește despre viticultură și grija acordată naturii.

Porto Cruz (Portugalia) – premiu în 2013 pentru Cea mai bună inovație digitală și social media. Folosind siteul myportocruz.com, într-un timp scurt compania a reușit să adune aproximativ 2.200 de uitilizatori internaționali ce îi urmăresc pagina web. Siteul interacționează cu vizitatorii și oferă o nouă experiență senzorială provocând stimulii – vizual, olfactiv, gustativ, auditiv și tactil. Prin această aplicație, vizitatorilor li se recomandă vinul care li se potrivește cel mai bine.

Denbies (Anglia) – Cel mai bun eveniment viticol în 2012. La eveniment au participat 523 de persoane ce s-au implicat în procesul de culegere al strugurilor, activități în vie și vinificație. La sfârșitul zilei s-a facut o degustare de vinuri și fiecare persoană a primit o sticlă de vin din colecția cramei. Mai mult, fiecare a plătit 59 euro pentru a participa la acest eveniment.

Jacob’s Creek (Australia) – premiul pentru Cel mai bun centru de vizitare în 2013. Centrul de primire este dotat cu:

Un bucătar și un personal special ce se ocupă de catering

A fost constuit un pod ce traversează un râu pentru a îmbunătății accesul și pentru ca turiștii să se poată plimba cu bicicleta

Au fost angajați 2 vorbitori de mandarină pentru a asista valul de turiștii chinezi

Într-un sezon s-a amenajat un cinematograf în aer liber

De asemenea crama a câștigat premiul pentru cele mai bune atracții turistice trei ani la rând, cel mai bun restaurant turistic și cea mai bună cramă turistică.

La Motte (Africa de Sud) – premiată în 2013 pentru Cea mai bună asociere între vin și preparate culinare. Fiecare preparat din meniu este asociat cu un vin al cramei ce se poate servi la pahar. Prezentările sunt făcute de un șef bucătar și un somelier ce încurajează turiștii să se implice interactiv în asocierile gastonomice.

În final vom da un exermplu de bune practici în oenoturism din România, și anume Crama Corcova din Județul Mehedinți ce încurajează mișcarea în aer liber printr-un eveniment sportiv organizat în viile companiei.

Corcova Roy & Dâmboviceanu (România) împreuna cu Asociația „Sport La Orice Vârstă” organizează în fiecare an un eveniment de alergare și ciclism/MTB. Corcova Trail Race nu este un serviciu contra cost, ci este o manifestare sportivă și are două trasee:

Traseul Jirov 15km/ 400m

Traseul Corcova 21km/700m

În cursa lor printre viile podgoriei, alergătorii vor beneficia de apă, fructe și vin rece la cele trei puncte de susținere, de asemenea ei trebuie să poarte un accesoriu haios.

3.3. Proiectarea unor pachete turistice la Jidvei

3.3.1. Prezentare

Compania Jidvei are o tradiție ce datează din anul 1949, când se înființa Intreprinderea Agricolă de Stat Jidvei, în 1999 fiind privatizată sub denumirea actuală de SC Jidvei SRL.

În portofoliul companiei se găsesc peste 30 de produse din care vinuri liniștite, vinuri spumante și vinars. În 2012 au fost lansate primele game premium Ana, Maria și Mysterium, crama înțelegând că în piață sunt cerute astfel de produse și că în direcția asta se îndreaptă.

Jidvei este principalul motor economic al zoni, cu investiții de peste 60 mil euro și peste 2.300 ha viță de vie.

Producătorul deține patru crame: Jidvei, Blaj, Bălcaciu și Tăuni

Soiuri de struguri cultivate:

Albe: Fetească Albă, Fetească Regală, Gewurztraminer, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Chardonnay, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Iordană, Neuburger

Roșii: Pinot Noir, Merlot, Syrah, Cabernet Sauvignon

3.3.2. Oenoturism

Drumul vinului din Transilvania. Podișul Transilvaniei este una din cele mai închegate zone viticole din țară, prima mențiune istorică a viilor fiind făcută de Herodot (600 i.hr.). În această zonă există un drum al vinului ce face legătura între județele Alba și Mureș. Pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere s-au investit 9,6 milioane euro și s-au asfaltat 40 de km de șosea: 27 km în Județul Alba și 12 km în Județul Mureș.

Fondurile pentru modernizare au fost alocate prin Programul Phare 2004-2006 de Coeziune Economică si Socială, Bugetul de stat, Consiliul Judetean Alba și Consiliul Județean Mureș.

Tab.19. Proveniența fondurilor pentru Drumul vinului din Transilvania

Sursa: tabel creat pe baza http://www.administratie.ro/articol.php?id=10986&cmd=print

Drumul vinului în Județul Alba (Valea Târnavelor) are un traseu de peste 200 km și străbate localitățile Câlnic, Gârbova, Alba Iulia, Sard, Ighiu, Ighiel, Telna, Barabanț, Tibru, Cricău, Teiuș, Aiud, Crăciunelu de Jos, Blaj, Ciumbrud, Jidvei, Cetatea de Baltă.

Acest proiect a fost derulat de Consiliul Județului Alba în parteneriat cu SC Jidvei SRL și își propune promovarea turistică a județului și a Podgoriei Târnavelor – una din cele mai vechi și mai cunoscute podgorii din țară.

Stabilirea atracțiilor

Podișul Transilvaniei are poate cea mai mare varietate de atracțiii turistice, naturale și antropice precum chei, lacuri, munți, saline, cascade, cetăți, castele, biserici, mănăstiri, statui etc.

Atracții turistice în apropierea Cramei Jidvei:

Castelul Bethlen (Sânmiclăuș)

Castelul Bethlen Haller (Cetatea de Baltă) – monument istoric construit in sec. XVI, unul dintre cele mai importante si mai bine pastrate din Transilvania

Monumentul Gloria – Câmpia Libertății (Blaj)

Cetatea Greco-Catolică – Sfânta Treime (Blaj)

Muzeul de Istorie Augustin Bunea (Blaj)

Mănăstirea Tăuni (Tăuni)

Muzeul Municipal Târnăveni (Târnăveni)

Tradiții:

Festivalul Național de folclor "Strugurele de Aur" (Jidvei/Alba Iulia) este o sărbătoare a cântecului românesc și are ca obiectiv Conservarea și promovarea patrimoniului cultural și artistic al zonei Târnavelor.

Festivalul cetăților dacice (Cetatea de Baltă) – un eveniment cultural sportiv ce a luat ființă in 2006, ce își dorește să promoveze tradițiile strămoșești și vestigiile dacice ce se găsesc în Județul Alba. Echipe de feciori din cele cinci cetăți dacice ale Județului Alba – Cetatea de Baltă, Cricău/Piatra Craivei, Cugir, Ighiu, Căpâlna/Săsciori – se întrec în probe pline de culoare și umor, denumite Întrecerile Dacice, pentru câștigarea dreptului de a găzdui următoarea ediție a festivalului.

3.3.3. Proiectarea pachetelor turistice

Pentru a practica turismul viti-vinicol vom crea două pachete turistice pentru producătorul de vinuri Jidvei. Această cramă a fost aleasă datorită tradiției îndelungate, gamei variate de produse și serviciile pe care le oferă și care pot fi create aici.

De asemenea zona unde aceasta este amplasată a fost unul din criteriile de alegere, datorită variației mare de atracții turistice ale Transilvaniei.

Tab.20. Pachete turistice la SC Jidevi SRL

Sursa: surse proprii

Detalii și calcule:

1. Autocar

Ziua I: plecare din București – Piața Victoriei Jidvei – Județul Alba + turul viilor

Ziua II: plecare Jidvei – Județul Alba București – Piața Victoriei

Traseu dus-întors 688 km + 12 km turul viilor = 700 km

2. Cazare o noapte la Castel Jidvei – 150 lei/noapte camera dublă 150 lei/ 2persoane = 75 lei/persoană

3. Vinul – o sticlă de vin se va da spre degustare la 10 persoane. Conținutul unei sticle are 750ml 75ml/ persoană

Jidvei Romantine Spumant Brut – 48 lei 48 lei / 10 persoane = 4,8 lei/persoană

Tab.21. Calcularea prețurilor serviciilor

Sursa: surse proprii + Tab. 22

Calcularea prețurilor finale ale pachetelor

Pachet Classic – grup 12 persoane 346,66 lei + 10% adaos = 381,33 lei 382 lei

Pachet Classic – grup 40 persoane 275 lei + 10% adaos = 302,5 lei 303 lei

Pachet Select – grup 12 persoane 375,46 + 10% adaos = 413,01 414 lei

Pachet Select – grup 40 persoane 303,8 lei + 10% adaos = 334,18 lei 335 lei

Tab.22. Calcularea prețurilor pachetelor de degustare

Sursa: sursă proprie

Previziuni profit

Oenoturismul este practicat în luniele de primăvară, vară și toamnă, exceptând iarna. În mare parte turiștii achiziționează vin cand vizitează așa că vom considera că 8/10 turiști o vor face, prețul mediu pe pachet fiind de 33 lei, iar al unei sticle de 35 lei.

Tab.23. Profitul din oenoturism la Jidvei

Sursa: surse proprii

Fiind început de sezon, numărul turiștilor pe timpul primăverii este mai scăzut decât vara sau toamna.

Profitul a fost calculat astfel:

Profit = Nr. Turiști x 33lei (preț pachet mediu) + Nr. Turiști ce vor achiziționa o sticlă de vin x 35lei (preț mediu al unei sticle)

Profitul total din oenoturism ar fi 790.560 lei/an.

Concluzii

Ca o primă concluzie putem spune că oenoturismul în România va înregistra succesul într-un viitor apropiat. La momentul actual, deși acest concept se află deabea la început, cramele mici reușesc să aibe venituri de peste 10%.

Turismul viti-vinicol este mai mult decât vizita la cramă și degustarea unui număr de vinuri, cuprinzând elemente importante cum ar fi promovarea țării, răspândirea culturii vinului, tradiție, gastronomie, cultură, agrement.

Deși turismul rural era văzut ca o destinație pentru persoanele cu buget redus, ultimul deceniu a condus la o amploare a acestui tip de vacanță. Oenoturismul este motorul ce va propulsa acest tip de turism în topul preferințelor turiștilor odată cu notorietatea din ce în ce mai mare a vinului la nivel global.

Țările producătoare de vin mai puțin cunoscute vor cunoaște succesul, dar cel mai important e că își vor dezvolta zonele viticole într-un mod sustenabil. Economia va înflori în zonele rurale, vor apărea noi oportunități de angajare și se va moderniza infrastuctura.

Fenomenul globalizării deschide porțile cunoașterii, călătoriilor, schimburilor culturale, tehnologiilor, inovației etc. Prin dezvoltarea turismului viti-vinicol se pote combate un efect negativ al globalizării, și anume pierderea tradiției. În rândul tinerilor putem vedea din ce în ce mai des cum încep să împrumute elemente ale altor culturi prin vestimentație, muzică, comportament sau chiar sărbători. Oenoturismul oferă posibilitatea promovării tradiției românești și a istoriei.

Un un avantaj al României este că din 2007 am aderat la Uniunea Europeană și putem accesa fonduri pentru viticultură. Absorbția a fost de 100% pe acest segment și astfel multe crame au avut posibilitatea de a replanta viile, de a moderniza cramele sau de a asigura recoltele. Din aceste fonduri, măsurile Investiții și Promovarea vinurilor pot fi folosite pentru a dezvolta oenoturismul.

Din analiza celor trei crame din capitolul 2 al lucrării, tragem următoarea concluzie: pentru a avea o afacere profitabilă din producerea vinurilor, este nevoie de investiții constante, dar și de o conducere și un personal profesionist. Domeniile Săhăteni și Wine Princess sunt producătorii ce au avut o promovare bine gândită și au fost deschiși conceptului de turism viti-vinicol prin degustări frecvente la cramă și construirea unei pensiuni.

Pe lângă potențialul natural și antropic, tradiție, istorie și vinul calitativ vom avea nevoie de inovație pentru a le promova într-un stil original, asemenea cramelor internaționale ce sunt premiate pentru categorii precum: cel mai bun eveniment viticol, cel mai inovativ tur al cramei sau al viei, cele mai bune atracții, cel mai bun centru de vizitare, cea mai bună asociere între vin și preparate culinare, iar lista poate continua.

Principalele demersuri pentru dezvoltarea conceptului sunt reconstruirea brandului, reabilitarea infrastructurii rutiere, implicarea fiecărui actor și promovarea ce poate fi făcută prin mai multe canale. Trăind o perioadă unde o mare parte din informații sunt preluate din on-line, o promovare foarte bună se poate face prin intermediul rețelelor de socializare, blogurilor, site-urilor de poze și clipuri, forumurilor și aplicațiilor pe mobil ce au înregistrat un succes uriaș odată cu înmulțirea smartphone-urilor.

Promovarea directă este de departe cea mai convingătoare așa că standul țării va trebui să fie prezent la evenimente precum targuri de vinuri naționale și internaționale, targuri de turism naționale și internaționale sau concursuri de vinuri. De asemenea magazinele de specialitate și evenimentele organizate în scopul promovării pot avea cel mai pozitiv efect.

Câștigurile din oenoturism pot varia în funcție de mai mulți factori, iar pentru cramele mici poate fi o sursă de venit considerabilă, un exemplu pozitiv din România este Crama Liliac ce câștigă aproximativ 10% din degustările de vinuri. În țări precum Italia unde acest tip de turism este foarte dezvoltat se poate ajunge la câștiguri de până la 80%. Pentru cramele mari așa cum este Jidvei câștigurile sunt mai mici, însă scopul este fidelizarea clienților.

Bibliografie

C. Michael Hall, Liz Sharples, Brock Cambourne & Niki Macionis, Wine Tourism Around the World, 2011, New York NY, USA

Jack Carlsen & Stephen Charters, Global Wine Tourism, 2006, UK

Liz Tech & Tim Marz, Wine a Glogal Business, 2008, New York NY, USA

Articol: What are the main factors attracting visitors to wineries? A PLS multi-group comparison, Autori: Mar Gómez, Arturo Molina & Águeda Esteban, Publicat online pe 9 februarie 2012

Articol: Wine promotion through tourism: understanding tourist motivation and behaviour, Magda Antonioli & Cristina Mottironi ,4th International Conference of the Academy of Wine Business Research, Siena, 17-19 July, 2008

Articol: Segmenting the Greek Wine Tourism Market using a Motivational Approach, Autori: Maria Alebaki & Olga Iakavidou, NEW MEDIT N. 4/2010

From Wine Production to Wine Tourism Experience: The Case of Italy, Vincenzo Asero and Sebastiano Patti, American Association Of Wine Economists – Working Paper No. 52

Wine Tourism Behaviour in the Context of a Motivational Framework for Wine Regions and Cellar Doors, Karin Alant and Dr Johan Bruwer, Journal of Wine Research, 2004, Vol. 15, Nr. 1, pag. 25-35

Articol: Wine tourism in Maharashtra: problems and solutions, Aditi Raut and Jayashree Bhakay, presented at the 3rd International Symposium on Tropical Wine, 12-15 November 2011, Chiang Mai, Thailand

Angelo Presenza, Antonio Minguzzi and Clara Petrillo, Managing Wine Tourism in Italy, Journal of Tourism Consumption and Practice Volume 2 No.1 2010

Lisa Poitras & Getz Donald, Sustainable Wine Tourism: The Host Community Perspective, Journal of Sustainable Tourism, 2006

http://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html

M.Cârciumaru, citat de A.Mihalca, E. Lazea, 1990

Clima Romaniei

http://www.vinmag.ro/blog/solo-quinta-20101/

http://www.domeniulcoroanei.com/ro/centru-de-presa/vinurile-domeniul-coroanei-segarcea-evaluate-de-echipa-robert-parker.html

http://www.wineprincess.ro/?lng=en

http://www.cjarad.ro/muzeul-arad/index.php?meniuId=849&viewCat=4356&lg=ro

http://www.hartis.ro/

http://locuridinromania.ro/categorie/locuri-de-vizitat-in-romania

http://www.ziare.com/fonduri/fonduri-europene/pe-drumul-vinului-aradean-1288926

http://www.revino.ro/

http://www.crameromania.ro/

http://www.mfinante.ro/

http://aureliavisinescu.com/despre

Mihai Macici, Vinurile României, editura ALCOR 1996

Acasa – 20 de ani

http://www.drinksint.com/news/fullstory.php/aid/2806/Wine_Tourism_Awards.html

Home

http://www.antrecalba.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=285, 26.04.2015, ora 21:50

ANEXE

ANEXA 1: Lumea Nouă și Lumea Veche a vinului

Sursa: http://winefolly.com/review/new-world-vs-old-world-wine/

ANEXA 2: Paralela 45

Sursa: http://www.crameromania.ro/zone-viticole-despre-vinuri-romanesti

Bibliografie

C. Michael Hall, Liz Sharples, Brock Cambourne & Niki Macionis, Wine Tourism Around the World, 2011, New York NY, USA

Jack Carlsen & Stephen Charters, Global Wine Tourism, 2006, UK

Liz Tech & Tim Marz, Wine a Glogal Business, 2008, New York NY, USA

Articol: What are the main factors attracting visitors to wineries? A PLS multi-group comparison, Autori: Mar Gómez, Arturo Molina & Águeda Esteban, Publicat online pe 9 februarie 2012

Articol: Wine promotion through tourism: understanding tourist motivation and behaviour, Magda Antonioli & Cristina Mottironi ,4th International Conference of the Academy of Wine Business Research, Siena, 17-19 July, 2008

Articol: Segmenting the Greek Wine Tourism Market using a Motivational Approach, Autori: Maria Alebaki & Olga Iakavidou, NEW MEDIT N. 4/2010

From Wine Production to Wine Tourism Experience: The Case of Italy, Vincenzo Asero and Sebastiano Patti, American Association Of Wine Economists – Working Paper No. 52

Wine Tourism Behaviour in the Context of a Motivational Framework for Wine Regions and Cellar Doors, Karin Alant and Dr Johan Bruwer, Journal of Wine Research, 2004, Vol. 15, Nr. 1, pag. 25-35

Articol: Wine tourism in Maharashtra: problems and solutions, Aditi Raut and Jayashree Bhakay, presented at the 3rd International Symposium on Tropical Wine, 12-15 November 2011, Chiang Mai, Thailand

Angelo Presenza, Antonio Minguzzi and Clara Petrillo, Managing Wine Tourism in Italy, Journal of Tourism Consumption and Practice Volume 2 No.1 2010

Lisa Poitras & Getz Donald, Sustainable Wine Tourism: The Host Community Perspective, Journal of Sustainable Tourism, 2006

http://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html

M.Cârciumaru, citat de A.Mihalca, E. Lazea, 1990

Clima Romaniei

http://www.vinmag.ro/blog/solo-quinta-20101/

http://www.domeniulcoroanei.com/ro/centru-de-presa/vinurile-domeniul-coroanei-segarcea-evaluate-de-echipa-robert-parker.html

http://www.wineprincess.ro/?lng=en

http://www.cjarad.ro/muzeul-arad/index.php?meniuId=849&viewCat=4356&lg=ro

http://www.hartis.ro/

http://locuridinromania.ro/categorie/locuri-de-vizitat-in-romania

http://www.ziare.com/fonduri/fonduri-europene/pe-drumul-vinului-aradean-1288926

http://www.revino.ro/

http://www.crameromania.ro/

http://www.mfinante.ro/

http://aureliavisinescu.com/despre

Mihai Macici, Vinurile României, editura ALCOR 1996

Acasa – 20 de ani

http://www.drinksint.com/news/fullstory.php/aid/2806/Wine_Tourism_Awards.html

Home

http://www.antrecalba.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=285, 26.04.2015, ora 21:50

ANEXE

ANEXA 1: Lumea Nouă și Lumea Veche a vinului

Sursa: http://winefolly.com/review/new-world-vs-old-world-wine/

ANEXA 2: Paralela 45

Sursa: http://www.crameromania.ro/zone-viticole-despre-vinuri-romanesti