Obiectivul de Aderare la Uniunea Europeana Ca Idee Nationala Pentru Republica Moldova
CUPRINS
Lista de acronime
Introducere
Capitolul I. Relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova: evoluție, context și particularități
1.1 Etapele cooperării dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova
1.2. Acordul de asociere și noile perspective de cooperare
Capitolul II. Studiu de caz. Obiectivul de aderare la Uniunea Europeană ca idee națională pentru Republica Moldova
Concluzii și recomandări
Glosar
Bibliografie
Anexe
LISTA DE ACRONIME:
RM – Republica Moldova
UE – Uniunea Europeană
URSS – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
AA – Acordul de Asociere
BEI – Banca Europeană de Investiții
TACIS – Asistență tehnică pentru Comunitatea Statelor Independente
EUBAM – Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina
ZLSAC – Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător
DCFTA – Acordul de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător
PC7 – Cel de-al Șaptelea Program – Cadru pentru Cercetare și Dezvoltare Tehnologică
APC – Acordul de Parteneriat și Cooperare
CE – Comisia Europeană
IEV – Instrumentul European de Vecinătate
IEVP – Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat
COSME – Program pentru Competitivitatea întreprinderilor
CoE – Consiliul Europei
UNESCO – Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură
INTRODUCERE
Actualitatea temei investigate. Vectorul european al polticii externe al Republicii Moldova reprezintă astăzi un subiect în vogă, atât în cercurile politice, cât și în cele academice. În prezent relațiile de cooperare economică dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova capătă o nouă formă și chiar atestăm un interes sporit pentru RM din partea Bruxelles-ului, fapt care nu se datorează unei politici formidabile duse la guvernare ci mai mult dorinței de stabilitate la frontierele UE și consolidării bunelor relații cu vecinii și posibilii viitori membri. Integrarea europeană a devenit de curând unul dintre cei mai des utilizați termeni în discursurile publice. Pe măsura apropierii Uniunii Europene (UE) de frontiera Republicii Moldova, domeniul integrării europene interesează tot mai mult factorii de decizie din țara noastră. Tema are o importanță deosebită prin actualitatea sa, fiind determinată de oportunitatea definirii interesului național al Republicii Moldova, abordat în calitate de factor determinant al dezvoltării statului și asigurării coeziunii societății, luând ca bază interconexiunea și interdependența dintre politica internă și politica externă. Astăzi R. Moldova se confruntă cu o mulțime de probleme: fragilitatea internă, separatism, o imagine nu prea atractivă pe arena internațională și în general o zonă de instabilitate politică dar și economică. Ce ține de cooperarea cu actorii internaționali țara noastră o face în limitele posibilităților. Văd necesitatea realizării acestui studiu prin faptul că interesul național și politica externă a Republicii Moldova se află într-un proces anevoios în devenire și în căutarea propriei identități. Eu mi-am propus să găsesc răspuns la întrebarea dacă integrarea europeană este o soluție ori impas pentru ideea națională a Republicii Moldova.
Scopul lucrării este identificarea unor argumente în favoarea sau în defavoarea ipotezei că procesul de integrare europeană poate fi văzut ca idee națională a Republicii Moldova.
Gradul de cercetare și metodologia lucrării. Studiul are la bază în principal literatura de specialitate și articolele apărute referitor la acest subiect. Lucrarea mea e consituită prin observațiile proprii, am încercat să combin mai multe viziuni în ceea ce privește integrarea europeană și să obțin o lucrare inovativă, cu un suport academic relevant. Există multe surse în limba română care vorbesc direct despre necesitatea integrării în Uniunea Europeană. Unele surse care au alimentat cercetările în prezenta lucrare sunt originare, preponderent, din domeniul politic și economic. Printre acestea putem menționa studiile autorilor: Octav Bibre „Uniunea Europeană între real și virtual”, Nicolae Păun „Istoria construcției europene”, Charles Zorgbibe „Construcția europeană. Trecut, prezent, viitor.” Cuprinzând materiale scrise de către mai mulți analiști politici pe parcursul anilor, lucrarea de față oferă cititorilor posibilitatea de a observa evoluțiile procesului de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană și care este probabilitatea de integrarea în următorii zece ani. Metodele folosite pentru realizarea lucrării sunt: observația, analiza, deducția, sinteza, analiza de conținut, chestionarul. În realizarea acestui deziderat a fost utilizată cercetarea calitativă a materialelor din presă, din perspectiva modului cum este reflectată integrarea europeană, fiind utilizate metode ca: analiza, sistematizarea și sinteza. Au fost utilizate, de asemenea, metode cantitative de cercetare, care au permis structurarea datelor obținute și realizarea unor grafice reprezentative pentru investigația temei examinate.
Structura tezei. Lucrarea cu genericul „Integrarea europeană – idee națională pentru Republica Moldova: soluție sau impas” cuprinde: introducerea, două capitole, care redau conținutul de bază al cercetării, bibliografia și anexele.
Astfel, în introducere, este argumentată actualitatea temei de cercetare, sunt precizate scopul, sarcinile cercetării, suportul metodologic de studiu și gradul de studiere a temei investigate. Primul capitol al lucrării cuprinde aspecte cu privire la relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Etapele cooperării acestora sunt caracterizate de nivelul de profunzime și complexitate al relațiilor bilaterale, fiind reflectate în acordurile și documentele semnate.
În capitolul II am încercat să identific printr-un studiu de caz noțiunea de identitate națională și cum se aplică aceasta în Republica Moldova. Republica Moldova se confruntă cu o profundă criză politică, economică și socială, iar în urma unui sondaj cu un eșantion de 100 de persoane am încercat să analizez dacă o parte din populație știe ce înseamnă identitatea națională și dacă ar fi integrarea europeană o soluție sau impas pentru aceasta. Sondajele de opinie, care arată că, pentru prima dată în Moldova, opțiunea pro-europeană a căzut într-o zonă complet dezechilibrată, față de opțiunea estică. E pentru prima dată când se întâmplă așa ceva, după ani buni. Această discrepanță trebuie să ne îngrijoreze.
Studiul este încheiat cu o serie de concluzii referitor la tema studiată și de un compartiment constituit din recomandări.
CAPITOLUL I. RELAȚIILE DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI REPUBLICA MOLDOVA: EVOLUȚIE, CONTEXT ȘI PARTICULARITĂȚI
I. 1. Etapele cooperării dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova
Relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au debutat după 27 august 1991. Comisia Europeană a inițiat în noul context geo-politic din estul Europei și cel mai determinat de reconsiderarea caracterului instituțiilor europene după luarea deciziilor de la Maastricht, relațiile cu statele nou apărute în fostul spațiu sovietic. La 20 iunie 1992, Comisia propunea semnarea acordurilor de parteneriat și cooperare cu statele succesoare ale URSS, iar la 28 noiembrie 1994 a fost semnat Acordul de Parteneriat și Cooperare între Uniunea Europeană și Republica Moldova. Odată cu intrarea în vigoare a „Acordului de Parteneriat și Cooperare” dintre Moldova și Uniunea Europeană, la 1 iulie 1998 relațiile celor două entități au fost plasate într-un cadru legislativ oficial. Noul acord propunea și bazele juridice aplicării programului TACIS (Technical Aid to the Commonwealth of Independent States) de asistență în Moldova.
Acordul de Parteneriat și Cooperare insituit pentru o perioadă de 10 ani, avea următoarele obiective ample:
Continuitatea dialogului politic;
Promovarea comerțului și a investițiilor;
Cooperarea între domeniul legislativ, economic, social, financiar și cultural;
Susținerea eforturilor Republicii Moldova de a consolida democrația, de a dezvolta economia și de a finaliza tranziția la economia de piață.
Pentru a consitui în cadrul instituțional intern, care să sprijine politica europeană a guvernului Republicii Moldova, la 13 noiembrie 2002, era demis Decretul cu privire la crearea Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, iar la 28 februarie 2003, în cadrul Departamentului Integrării Europene pe lângă Ministerul Afacerilor Externe (8 august 2003). În mai puțin de o lună de la crearea Departamentului pentru Integrare Europeană, Comisia Națională pentru Integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Pentru a identifica obiectivele cheie pentru viitoarea cooperare transfrontalieră la 1 iulie 2003, Consiliul European adoptă un nou document „Deschizând calea pentru noul instrument destinat politicii de bună vecinătate”. Acest instrument trebuia să substituie programul TACIS.
În prima jumătate a anului 2004 au avut loc o serie de runde de negocieri și consultări privind elaborarea Planului individual de Acțiuni RM – UE pentru 2004-2006, pentru ca la 9 decembrie, 2004 – Comisia Europeană să aprobe Planul de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană.
Planul de acțiuni UE – RM prevedea intensificarea relațiilor politice, de securitate, economice și culturale și împărtășirea responsabilității pentru prevenirea conflictelor și reglementarea acestora, dar și o serie de noi perspective de parteneriat din Uniunea Europeană și Republica Moldova.
Complementar, la 4 mai 2006, Republica Moldova era acceptată în calitate de membru cu drepturi depline în cadrul Procesului de Cooperare în Europa de Sud Est. La 1 decembrie 2005 debuta activitatea Misiunii de monitorizare a frontierii moldo-ucrainene și aveau loc încercări de rezolvare a conflictului transnistrean. Misiunea Uniunii Europene de asistență la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM) oferă asistență de ordin frontalier, vamal și fiscal guvernelor Republicii Moldova și Ucrainei.
La data de 21 decembrie 2009, la Bruxelles s-a desfășurat cea de-a XI-a reuniune a Consiliului de Cooperare RM – UE, care a adoptat o declarație comună în care sunt susținute eforturile Republicii Moldova și menționate acțiuni în perspectiva apropierii celor 2 părți. Reprezentanții Uniunii Europene au recunoscut aspirațiile europene ale Republicii Moldova, au fost inițiate pași concreți în vederea creării Zonei de Liber Schimb cuprinzător și aprofundat, a fost declarată intenția de a lansa în 2012 dialogul cu privire la liberalizarea regimului de vize. De asemenea, a fost discutată problematica transnistreană și a fost confirmată continuarea cooperării în căutarea unei soluții viabile pentru conflictul transnistrean.
Însăși Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova: „Integrarea europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare” perioada 2011-2014 stipulează în mod expres drept scop primordial crearea unui înalt nivel de bunăstare a cetățenilor Republicii Moldova, precum și realizarea altor transformări importante în societate, care, în totalitatea lor, ar accelera integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Progresul relațiilor dintre Republica Moldova și UE se datorează în mare parte și susținerii politice de care are parte Moldova din partea partenerilor europeni.
O serie de state membre ale UE au declarat ferm deschiderea lor pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova atât timp cât aceasta din urmă se identifică cu principiile și standardele structurii europene. Vizita Cancelarului german, Angela Merkel la Chișinău, precum și vizitele oficialilor europeni de rang înalt denptă încrederea pe care aceștia o oferă guvernului de la Chișinău, în speranța unor evoluții pozitive și menținerea cursului european de dezvoltare democratică, precum și implementarea cu succes a proceselor de reforme. Sprijinul Germaniei acordat Guvernului Republicii Moldova atât politic cât și practic reprezintă un avantaj considerabil favorizând un mediu propice de valorificare a bunelor practici europene. Nu mai puțin important este interesul și suportul acordacare aceștia o oferă guvernului de la Chișinău, în speranța unor evoluții pozitive și menținerea cursului european de dezvoltare democratică, precum și implementarea cu succes a proceselor de reforme. Sprijinul Germaniei acordat Guvernului Republicii Moldova atât politic cât și practic reprezintă un avantaj considerabil favorizând un mediu propice de valorificare a bunelor practici europene. Nu mai puțin important este interesul și suportul acordat în vederea soluționării pașnice a conflictului transnistrean respectând principiul suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, luând în considerare faptul că prezentul conflict reprezintă un impediment al parcursului european al Republicii Moldova precum și un focar de instabilitate în Europa.
O etapă cu un rol deosebit pentru RM a început pe 12 ianuarie 2010 când a avut loc lansarea negocierilor privind Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, document ce vine să înlocuiască precedentul Acord de Parteneriat și Cooperare (intrat în vigoare în iulie 1998) și deschide o nouă etapă în relațiile de cooperare, în special prin consolidarea dialogului politic și aprofundarea cooperării sectoriale. Au avut loc 15 runde de negocieri, inclusiv 7 runde de negocieri separate privind ZSLAC (DCFTA). Rundele de negocieri, în baza cărora este conceput Acordul de Asociere, au luat sfârșit după parafarea lui la 29 noiembrie 2013 în cadrul celui de-al 3-lea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius. Prin Acordul de Asociere, Moldova și-a asumat un număr mare de angajamente. Acest document conține 395 de directive și regulamente, care, odată puse în aplicare în legislația națională, va face Moldova o țară cu un acquis comunitar integrat Uniunii Europene. Acest document este cel mai important element al cadrului juridic al dialogului RM-UE instituit prin Parteneriatul Estic.
Totuși, acordurile negociate cu țările Parteneriatului estic nu oferă perspectiva de aderare. În timp ce documentele de asociere devin mai cuprinzătoare și mai mari, perspectiva europeană pentru membrii de est se bazează numai pe articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care se referă la aderare.
O componentă a Acordului de Asociere reprezintă negocierile privind crearea Zonei de Comerț Liber, Aprofundat și Cuprinzător. Acordul de Liber Schimb este un acord multilateral, încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind beneficii la export mult mai mari și o previzibilitate pe termen lung pentru afaceri. De asemenea, acesta presupune o serie de beneficii precum: liberalizarea graduală a comerțului cu bunuri și servicii, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice și netarifare, abolirea restricțiilor cantitative și arminizarea legislației Republicii Moldova la cea a UE. Stabilirea unei Zone de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător cu UE este o prioritate absolută pentru Republica Moldova, aceasta datorită faptului că odată realizate angajamente pe plan național, DCFTA constituie nu doar la atragerea investitorilor străini în Republica Moldova, dar și la lansarea pe piața comunitară a producătorilor naționali.
Conform studiului efectuat de către Uniunea Europeană, Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv RM-UE urmează să impulsioneze exporturile moldovenești cu 16 % iar PIB-ul țării va spori cu 5,6%.
Lansarea negocierilor privind DCFTA a fost condiționată de îndeplinirea anumitor recomandări cheie ale Comisiei Europene pe domenii specifice. Astfel, a fost elaborat Planul de Acțiuni cu privire la eliminarea Barierelor comerciale non-tarifare, cadrul legal urmând să fie ajustat până la sfârșitul anului 2013, a fost adoptată Strategia Securității Alimentare, coordonată cu Comisia Europeană și include un program operațional de implementare până în acest an, 2015.
De asemenea, Comisia a înaintat și o serie de recomandări ce țin de cadrul legislativ în domeniul concurenței, serviciilor comerciale precum și prevederi ce ar contribui la înlăturarea barierelor tehnice în domeniul comerțului. Drept urmare au fost elaborate:
Proiectul de lege privind Protecția Concurenței;
Proiectul de lege privinf Ajutorul de Stat;
Proiectul de lege privind modificare unor acte legislative, inclusiv legii privind Banca Națională a Moldovei;
Proiectul de lege privind modificare legii privind standardizarea nr.590-XIII;
Proiectul de lege privind activitatea de acreditarea și evaluare a conformității;
Proiectul de lege privind modificare și completarea Legii privind Metrologia nr.647 – XIII.
Pe 24 ianuarie 2011, Comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a prezentat la Chișinău Planul de Acțiuni privind liberalizarea regimului de vize, document care a fost aprobat de statele membre ale UE pe 16 decembrie 2010. Planul de Acțiuni privind liberalizarea regimului de vize stabilește o nouă etapă în dialogul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în domeniul Justiției și Afacerilor Interne, în particular fiind vorba despre liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii RM ce doresc să călătorească în UE. În spiritul relațiilor avansate ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, s-a decis abolirea regimului de vize pentru deținători de pașapoarte de serviciu. Această decizie vine să faciliteze și mai mult dialogul autorităților Republicii Moldova cu cele ale statelor membre ale UE și totodată reprezintă un pas important spre realizarea obiectivul liberalizării regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova.
Spus și făcut. Pe 28 aprilie, 2014 – Cetățenii Moldovei au obținut liberalizare vizelor. Deținătorii pașapoartelor biometrice vor putea călători fără vize pe un termen de 90 de zile pe parcursul a șase luni în toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Marii Britanii și a Irlandei, plus statele membre Schengen care nu fac parte din UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Aceștia însă nu vor avea dreptul la muncă, studii și reîntregirea familiei. Vor putea beneficia de acest regim doar.
De asemenea, în urma implementării privind liberalizarea regimului de vize pot fi enumerate următoarele progrese:
Republica Moldova emite doar pașapoarte biometrice;
Sistemul de protecție a datelor cu caracter personal este securizat în conformitate cu standardele europene oferind posibilitatea folosirii semnăturii electronice;
A fost adoptată o nouă lege privind protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu standardele europene. Aceasta a reprezentat una din condițiile cheie ce vizau începerea negocierilor privind Acordul operațional de cooperare cu EUROPOL și Acordul de cooperare cu EUROJUST;
Toate punctele de trecere a frontierei sunt dotate cu echipament ce poate verifica documentele biometrice;
A fost creată o nouă structură și anume Poliția de Frontieră a ministerului Afacerilor Interne ale Republicii Moldova;
A fost inițiată reforma Ministerului de Interne și reforma Ministerului Justiției;
RM a adoptat un Plan de Acțiuni Național privind Drepturile Omului pentru perioada 2011-2014, a aprobat Planul de Acțiuni privind asistența oferită minorității Rome pentru perioada 2011-2015.
O altă etapă care acoperă o serie largă de domenii luând în considerare cooperarea extinsă a Uniunii Europene cu statele partenere bazată pe politica Parteneriatului Estic și viitoarele relații contractuale – este Asistența UE pentru RM (Instrumentul de Vecinătate și Parteneriat). Programul Național indicativ pentru perioada 2011-2013 stabilește trei priorități primordiale conform cărora este îndreptată asistența financiară și tehnică a UE. Acestea sunt: buna guvernare, respectarea legii și libertății fundamentale (include facilitarea negocierii și implementării noului acord UE-Moldova), dezvoltarea socială și umană, comerț și dezvoltare durabilă (include facilitarea negocierii și implementării DCFTA, dezvoltarea regională și locală, domeniul energetic).
Conform acestui Program, Moldova a primit 273,14 milioane de euro din partea Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat. Această sumă include 41,16 milioane de euro alocate prin intermediul Programului de Consolidare a Capacităților Instituționale ale Partenerului Estic, program ce are drept scop consolidarea capacităților instituțiilor fundamentale care sunt direct implicate în negocierea și implementarea viitorului Acord de Asociere UE-RM.
Parteneriatul Estic reprezintă unul dintre instrumentele cheie ale UE prin intermediul căruia se oferă asistență Republicii Moldova (dimensiunea bilaterală, multilaterală, inițiative emblematice). Scopul principal al Parteneriatului Estic este de a crea condiții de accelerare a asocierii politice și integrării economice între UE și statele partenere din Estul Europei.
Astfel, printre progresele realizate de Republica Moldova prin utilizarea cadrului oferit de Parteneriatul Estic pe dimensiunea bilaterală (adițional celor anunțate anterior ) putem menționa:
Implementarea Parteneriatului de Mobilitate Republica Moldova-UE, implementarea proiectelor și inițiativelor în domeniul securității documentelor, a politicilor migraționale, combaterii migrației ilegale, contribuie nemijlocit la implementarea cerințelor înaintate de către UE în contextul liberalizării regimului de vize pentru RM. Elaborarea profilului migrațional extins și inițiativa de evaluare a Parteneriatului de Mobilitate ca instrument a Abordării Globale a Migrației și Mobilității sunt considerate practici pilot care vor fi multiplicate celorlalte state care deja implementează Parteneriate de Mobilitate.
Aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Energetică Europeană (mai 2010), ce presupune, în special, asumarea de către republica Moldova a angajamentelor stipulate în Pachetul Energetic II și III. În 2011, RM a deținut Președinția Comunității Energetice Europene.
Dezvoltarea regională, adițional la Memorandumul de înțelegere a fost semnat o declarație comună ce ține de dialogul privind politica regională. Recent, Comisia Europeană a introdus un nou instrument și anume Programe de dezvoltare regionale pilot care intenționează să finanțeze programe de scurtă durată ce vor contribui la fortificarea coeziunii sociale, economice și teritoriale a statelor partenere din Estul Europei, astfel contribuind la procesul de integrare economică și convergență cu UE. Comisia Europeană a alocat Republicii Moldova pentru anul 2012 – 2 milioade de euro, iar pentru 2013 – 5 milioane de euro.
Până în prezent Republica Moldova este lider printre țările partenere luând în considerare progresele înregistrate în negocierea Acordului de Asociere și DCFTA, precum și implementarea planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize. Astfel, Republica Moldova rămâne a fi un participant activ și o posibilă poveste de succes care beneficiază din plin de pe urma principiului „mai mult pentru mai mult”.
29 noiembrie 2013 – Republica Moldova a parafat textul Acordului de Asociere, care include și crearea Zonei de Liber Schimb, Aprofundat și Cuprinzător.
11 martie 2014 – Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, a adoptat un nou Regulament privind insituirea instrumentului european de vecinătate care înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 1638/2006. Acest instrument de cooperare va continua să fie adminsitrat de către DG (Dezvoltare și Cooperare) – Europe Aid, care transformă deciziile luate la nivel politic în acțiuni la fața locului.
14 martie, 2014 – Adoptarea modificării Regulamentului 539/2001, pentru a permite transferul Republicii Moldova în lista țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de obligativitatea vizei. Eliminarea vizelor de scurtă ședere în zona Schengen se aplică pentru cetățenii Republicii Moldova care dețin un pașaport biometric, de la 28 aprilie 2014.
17 aprilie, 2014 – Parlamentul European reafirmă perspectiva europeană a Moldovei și menționează că Moldova poate cere să devină membru al Uiunii Europene. Conștientizarea faptului că interesele fundamentale ale țării și a cetățenilor săi sunt cel mai bine asigurate prin transformarea profundă a instituțiilor, practicilor și legislației după un model de succes, cel al țărilor europene, creează premisele necesare pentru aderea ulterioară a Republicii Moldova la Unirea Europeană.
Așadar, după două decenii de apropiere tot mai intensă, Republica Moldova colaborează cu structurile comunitare în domenii dintre cele mai variate, iar aportul financiar, tehnologic, cultural și uman al Uniunii Europene este unul dintre cele mai importante în democratizarea Republicii Moldova, în creșterea nivelului de trai al locuitorilor și revigorarea economică a țării.
26 iunie, 2014 – Consiliul Uniunii Europene a aprobat Agenda de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova – un document de bază care indică prioritățile cooperării între cele două părți, în următorii trei ani, înlocuind astfel Planul de Acțiuni, Moldova privind Politica Europeană de vecinătate din 22 februarie 2005.
Documentul a fost aprobat în cadrul celei de-a XVI-ea Reuniune a Consiliului de Cooperare UE – RM. În baza structurii Acordului de Asociere, Agenda de Asociere prevede o listă de priorități pentru locul comun care urmează să fie efectuat în perioada 2014 -2016.
La 27 iunie, 2014 – Liderii Uniunii Europene și prim-minstrul Republicii Moldova, Iurie Leancă, au semnat la Bruxelles Acordul de Asocere la Uniunea Europeană. La eveniment au fost prezență șefi de state și de guverne din cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene, care la fel și-au pun semnătura pe document. Alături de Moldova, un document similar a fost semnat de către Georgia, iar Ucraina a semnat partea economică a Acordului de Asociere. Semnarea Acordul de Asociere este calificată drept o zi istorică și nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru întreaga Europă.
Astfel, Republica Moldova s-a angajat ferm pe calea reformelor democratice și a cooperării europene, iar europenii și-au manifestat încrederea că dorința noastră pentru a respecta aceste angajamente este una ireversibilă.
La 28 iunie, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat pe 27 iunie, 2014 la Bruxelles.
În data de 1 iulie, 2014 în Bruxelles Republica Moldova a semnat concomitent cu statele din Balcanii de Vest (Republica Macedonia, Muntenegru, Serbia, Albania și Bosnia și Herțegovina) Acordul de Asocere la Programul european pentru cercetare – inovare Orizont 2020 (H2020). H2020 devine primul program comunitare la care se asociază Republica Moldova. În rezultatul semnării Acordului, entitățile fizice și juridice reprezentând țara noastră obțin drepturi similare cu cele din statele membre ale Uniunii Europene, în cadrul apelurilor programului H2020.
La 2 iulie, 2014 – a avut loc ratificarea Acordului de Asociere de către Parlamentul Republicii Moldova. Conform procedurilor legale, acesta urmează să fie ratificat și de către legislativele tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Începând cu 1 septembrie, 2014 intră în vigoare Prevederile Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova. Aplicarea provizorie survine până la ratificarea de către statele membre ale Uniunii Europene a Acordului de Asociere. La 29 septembrie, 2014 a fost semnat Acordul Uniunii Europene – Republica Moldova privind participarea Moldovei la Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (COSME).
La 7 octombrie, 2014 – Guvernul Republicii Moldova aprobă Planul Național de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM –UE în perioada 2014 – 2016. Conform Planului Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene va prezenta Guvernului raportul privind executarea Planului Național de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM – UE la data de 15 iulie și 15 decembrie a fiecărui an de raportare.
La 6 noiembrie – a fost semnarea Memorandumului de înțelegere privind suportul oferit Republicii Moldova pentru perioada 2014 – 2017 și a Acordului privind finanțarea Programului de susținere pentru crearea Zonei de Liber Schimb. La 13 noiembrie, 2014 – Parlamentul European în cadrul ședinței plenare a ratificat Acordul de Asociere UE – RM. Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie să fie ratificat de parlamentele naționale ale statelor membre Uniunii Europene.
Printre vecinii est-europeni ai Uniunii Europene, Moldova se destinge. Negocierile cu Uniunea Europeană, referitoare la viză, care în prezent permite moldovenilor să călătorească în spațiul Schengen, fără a avea nevoie de viză, fac progrese. Uniunea Europeană este interesată, prin companiile sale, să întâlnească în Moldova un climat de afaceri clar și prietenos, asistat de o justiție independentă și competentă. Planul a servit în calitate de ghid pentru autoritățile moldovenești, aceastea ambiționându-se să-l implementeze eficient și operativ.
Moldova se află pe primul loc în clasamantul Parteneriatului Estic, care compară reformele din șase state foste sovietice, grupate sub denumirea de Parteneriatul Estic al Uniunii Europene. Deloc surprinzător, Belarus se află pe ultimul loc. Fost stat sovietic, cu o populație de doar 3,6 milioade de locuitori, Republica Moldova are încă mari probleme. Este unul dintre cele mai sărace state din Europa, însă Barroso a subliniat în unul din discursurile sale că țara beneficiază de cel mai mare nivel de susținere din vecinătatea Europei. Corupția din această țară este agresivă, iar „conflictul înghețat” din Transnistria rămâne nerezolvat, în ciuda progreselor din ultima vreme.
Totodată, subiectul aderării Republica Moldova la Uniunea Europeană devine mai puțin tabu, cu toate că statul este grupat cu țările autoritare Azerbaijan și Belarus, decît cu țările balcanice precum Albania sau Bosnia-Herțegovina, care sunt considerate potențiale candidate pentru aderare la Uniunea Europeană. Influența factorilor spațiali și istorici asupra intereselor și politicilor economice ale Republica Moldova este extrem de persistentă, chiar dacă nu totdeauna este percepută rațional. Această influență se manifestă la nivelul subconștientului social, determinând anumite comportamente și decizii ale actorilor politici și ale agenților economici, atât pe plan intern, cât și extern. Ocupația turcească, iar apoi și cea rusească au determinat specializarea îngustă a economiei, extinderea excesivă a terenurilor agricole prin defrișarea și formarea unei industrii rudimentare. Numeroasele schimbări de frontieră au cauzat dezvoltarea haotică a infrastructurii. Aceasta a afectat o dată în plus economia Moldovei, care până la începutul secolului XX a cunoscut un declin profund.
Evoluțiile istorice și geopolitice ale regiunii în care este amplasată Republica Moldova au determinat fragmentarea ansamblului geoeconomic constituit în Evul Mediu. Părțile ansamblului astăzi sunt în componeța a trei țări (Republica Moldova, Ucraina, România). Actuala configurație și amplasare geografică a Republicii Moldova nu oferă avantje geoeconomice de importanță strategică nici producătorilor locali, nici investitorilor străini. Actuala economie a Republicii Moldova este doar protoforma unui sistem economic. Exemplele unei degringolade economice și sociale atât de grave nu sunt prea frecvente în Europa. Integrarea în Uniunea Europeană cere îndeplinirea a unor anumite criterii economice și financiare de admitere. Din această cauză, este necesară elaborarea uni concept general al managementului structural și macroeconomic în Republica Moldova care să fie racordat la standardele legislative europene.
Concluzii:
Deși Republica Moldova înregistrează progrese considerabile în comparație cu ceilalți membri ai Parteneriatului Estic, este necesar fortificarea angajamentelor la nivel național privind cursul de integrare europeană a Republicii Moldova. De asemenea, un elemnt principal îl consituie o coordonare mai eficientă a cooperării dintre instituțiile vizate în procesul de implementare a reformelor precum și dintre insituțiile gurvernamentale și non-guvernamentale.
Comunicarea reprezintă un instrument definitoriu, care ar ghida societatea în perioada de convergență la politicile europene. O politică de comunicare eficientă ar facilita înțelegerea proceselor de reformă și a cadrului legal precum și ar contribui la o mai bună implementare și adaptare la noile standarte de viață, dar și la utilizarea posibilităților oferite de programele europene specializate.
Chiar dacă susținerea partenerilor europeni reprezintă un element important în promovarea parcursului european al Republicii Moldova precum și în crearea unei imagini pozitive a țării în cadrul Comunității Europene, trebuie să ținem cont de faptul că integrarea europeană este un proces continuu de reforme pe interior, nu este doar un vector al politicii externe ci mai cu seamă un vector al politicii interne a statului. Respectarea riguroasă a angajamentelor asumate față de partenerii europeni precum și dialogul onest reprezintă principiile de bază ce trebuie să definească și să ghideze parteneriatul cu UE. Doar în aceste condiții, Republica Moldova ar putea beneficia pe deplin de principiul „mai mult pentru mai mult” precum și de susținerea continuă a UE pe plan intern și extern.
1.2 Acordul de Asociere și noile perspective de cooperare
Ce înseamnă Acordul de Asociere pentru Republica Moldova?
Acordul de Asociere este un document ambițios, o veritabilă agendă de reformare, bazată pe un program amplu de armonizare a legislației țării, care oferă asociere politică și integrare economică, în baza valorilor comune, un nivel net superior procesului de integrare europeană, un fundament necesar pentru modernizarea țării, dezvoltare și creștere economică. Acest document conține prevederi cu caracter obligatoriu, normel regulatorii și angajamente de cooperare mai extinse dcât cele din acordurile tradiționale, fiind cuprinzător și acoperind toate sectoarele de interes. Energia, transportul, mediul, industria sau educația sunt doare câteva dintre ele. Acordul de Asociere prevede independența și transparența justiției, măsuri eficiente de prevenire a corupției, îmbunătățirea condițiilor de trai, a serviciilor de sănătate, a învățământului și a infrastructurii, constituirea drumurilor, respectarea și promovarea drepturilor omului. Scopul AA nu este de a realiza reforme în locul Republicii Moldova, dar de a asista Republica Moldova în dezvoltarea capacităților proprii de implementare și consolidare a reformelor.
Pentru Republica Moldova, Acordul de Asociere este o agendă de reformare, bazată pe un program amplu de armonizare a legislației țării noastre cu normele Uniunii Europene. Acordul de Asociere se concentrează pe susținera reformelor-cheie și pe dezvoltarea și creșterea economică.
Guvernul Republicii Moldova consideră că este în interesul național al țării noastre de a consolida relațiile cu Uniunea Europeană. Pentru că ne dorim să devenim membru al UE, aceasta este o aspirație pe termen lung, de la început va trebui să construim Europa acasă, să creăm standarde europene de democrație și prosperitate pentru toți cetățenii noștri. Relațiile de apropiere de UE, ne oferă cel mai bun plan pentru a pune în practică aceste aspirații. Acesta este motivul pentru care Guvernul și UE a negociat ceea ce este cunoscut ca Acord de Asociere. Acest document va aprofunda și încorpora relațiilor dintre țara noastră și UE și va ajuta la transformarea continuă a Republicii Moldova într-o țară europeană modernă.
Prin Acordul de Asociere, Republica Moldova și-a asumat un număr mare de angajamente. Acest document conține 395 de directive și regulamente, care, odată puse în puse în aplicare în legislația națională, va face Moldova o țară cu un Acquis comunitar integrat Uniunea Europeană. Totuși, acordurile negociate cu țările Parteneriatului estic nu oferă perspectivă de aderare. În timp ce documentele de asociere devin mai cuprinzătoare și mai mari, perspetiva europeană pentru membrii de est se bazează numai pe articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care se referă la aderare.
Acordul de Asociere urmărește să contribuie la dezvoltarea politică și social-economică a Republicii Moldova, prin cooperarea cât mai amplă într-un șir vast de domenii de interes comun, inclusiv în domeniile de bună guvernare, justiție, libertatea și securitea, integrare comercială și cooperare economică sporită, politică de încadrare în câmpul muncii și socială, management financiar, administrare publică și reforma serviciului public, participarea societății civile, dezvoltarea durabilă. Acordul are scopul de a accelera aprofundarea relațiilor politice și economice, precum și integrarea graduală a Moldovei pe piață comunitară.
Prin urmare, atât Uniunea Europeană, cât și Republica Moldova și-au asumat o serie de angajamente. Astfel, Acordul va crea un nou climat pentru relațiile economice dintre Părți, și în special pentru dezvoltarea comerțului și investițiilor, precum și va stimula concurența, care constituie factori hotărâtori pentru restructurarea și modernizarea economiei. Părțile s-au declarat „DORITOARE să realizeze integrarea economică treptată în piața internă a Uniunii Europene precum este prevăzut în prezentul Acord, inter alia, prin Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare (DCFTA), ca parte integrală a prezentului Acord”.
Documentul conține șapte capitole, câteza anexe, dar și protocoale. În Preambul se reprezintă o declarație introductivă a Acordului, ce stabilește scopul și filosofia acestuia. Cel mai amplu compartiment al Acordului de asociere îl constituie capitolul V, care se referă la Comerț și alte aspecte legate de comerț. Acest compartiment necesită o examinare mai amplă, separată, deoarece anume acest compartiment al Acordului de Asociere este componenta esențială a Acordului de Asociere ese Zona de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător.
Acordul are scopul de a accelera aprofundarea relațiilor politice și economice, precum și integrarea graduală a Moldovei pe piața comunitară. Acordul privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător presupune liberalizarea graduală a comerțului cu bunuri și servicii, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice și netarifare, abolirea restricțiilor cantitaive și armonizarea legislației Republicii Moldova la cea a Uniunii Europene. În același timp, Uniunea Europeană tinde să aprofundeze dialogul cu Republica Moldova și cooperarea în domeniile ce vizează mobilitatea, migrația, azilul și gestionarea frontierelor în spiritul cadrului de politică externă a Uniunii Europene privind migrația în scopul cooperării în domeniul migrațiai legale, inclusiv a migrației circulare și combaterii migrației ilegale, precum și asigurării implementării eficiente a acordului de readmisie, dar și acordarea regimului fără vize pentru cetățenii Republicii Moldova, libera circulație în Schengen devenind de asemenea o prioritate pentru politica internă și externă a statului.
Schimbări considerabile au fost făcute la capitolul privind migrația ilegală, inclusiv readmisia în scopul de a stabili un control asupra fluxurilor migratorii care pătrund prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, necontrolate de către autoritățile de la Chișinău, au fost instituite șase birouri regionale ale Biroului de Migrație și Azil.
Unul din obiectivele de bază ale Acordului de Asociere îl constituie susținerea și sporirea cooperării în domeniul justiției, libertății și securității cu scopul de a consolida statul de drept și respectarea drepturilor omului și ale libertăților fundamentale.
Articolul 4 din capitolul II, privind Reforma internă, prevede că Părțile vor coopera la:
dezvoltarea, consolidarea și sporirea stabilității și eficacității instituțiilor democratice și statului de drept în asigurarea respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale;
realizarea în continuitate a progresului în reformarea sistemului judiciar și a cadrului legal, astfel încât să asigure independența sistemului judiciar, să consolideze capacitatea administrativă a acestuia și să garanteze imparțialitatea și eficacitatea organelor de drept;
asigurarea eficacității în lupta împotriva corupției, în particular în vedera sporirii cooperării internaționale, în combaterea corupției;
asigurarea implementării efective a instrumentelor legale internaționale relevante, precum este Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției din 2003.
Aceste reforme în domenii cheie, cum ar fi reforma Ministerului Afacerilor Interne, reforma justiției (inclusiv urmărirea penală), prevenirea și combaterea corupției, constituie un bloc aparte în Acordul de Asociere. Cât privește reforma sectorului justiției și a sistemului de aplicare a legislației, demnitarii europeni declară tranșant: dacă vrem să beneficiem de ajutor, trebuie să implementăm reformele, justiția trebuie să devină imparțială și mai este de lucrat la reforma privind combaterea corupției.
Redresarea situației în domeniile drepturilor omului considerate problematice pentru Republica Moldova, precum ar fi: eradicarea torturii și a altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante; liberalizarea individuală și securitatea persoanei; eliminarea traficului de ființe umane și a violenței în familie; accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil; dreptul la libera exprimare și accesul la informație; asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități etc., a fost parte a negocierilor, iar în prezent – al consultărilor privind Agenda de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.
Acordul stipulează clar, că dialogul politic între Părți în toate domeniile de interes reciproc, inclusiv în chestiunile externe și de securitate, precum și cele legate de reforma internă va fi în continuare dezvoltat și consolidat. Aceasta va spori eficacitatea cooperării politice și va promova convergența pe probleme externe și de securitate.
În cooperarea lor în domeniul libertății, securității și justiției, în conformitate cu capitolul III al Acordului de Asociere, Uniunea Europeană și Republica Moldova vor acorda o importanță deosebită promovării supremației legii, inclusiv independenței sistemului judiciar, accesului la justiție și dreptului la un proces echitabil. Același capitol se referă și la protecția datelor cu caracter personal, cooperarea cu privire la migrație, azil și gestionarea frontierelor, circulația persoanelor, prevenirea crimei organizate și combaterea drogurilor, spălarea banilor, etc.
Cooperarea în sectorul economic și alte sectoare în capitolul IV al Acordului de Asociere, pe lângă reforma administrației publice, vizează o serie de subiecte cum ar fi: dialogul în domeniul economic, dreptul societăților comerciale, contabilitate și audit, forța de muncă și politica socială, protecția consumatorilor, statistica, finanțele publice, impozitarea, politica cu privire la industrie și întreprinderi, agricultura și dezvoltare rurală, cooperarea în domeniul energetic, transportul, mediu, societatea informațională, turism, cultura, educație, sănătate publică, etc. Un rol important îi este atribuit Societății Civile și mass-media.
Implicarea societății civile în relațiile Uniunii Europene cu Republica Moldova, în particular, a fost extrem de importantă pe parcursul întregii perioade de negocieri, iar Acordul de Asociere prevede explicit necesitatea de a spori participarea societății civile în procesul decizional public, prin stabilirea unui dialog deschis, transparent și permanent între instituțiile publice și asociațiile reprezentative și societatea civilă.
Cooperarea în domeniul mass-media și audiovizualului, conform Acordului de Asociere, ar putea include, printre altele, instruirea jurnaliștilor și altor profesioniști din domeniun mass-media, precum și susținerea agențiilor mass-media pentru a consolida independența, profesionalismul și legăturile acestora cu mass-media din Uniunea Europeană în conformitate cu standardele europene, inclusiv cu standardele Consiliului Europei (CoE) și cu Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diversității formelor de expresie culturală din 2005.
Și, în sfârșit participarea activă la Programele și Agențiile Uniunii Europene a Republicii Moldova, facilitează implementarea Acordului de Asociere, preluarea bunelor practici din Uniunea Europeană și stabilirea unor contacte de lucru între experții din Republica Moldova și cei din Uniunea Europeană și alte state participante. Acordul de Asociere conține un capitol aparte dedicat Programelor și Agențiilor Uniunii Europene. Cât privește Anexele la Acordul de Asociere, ele vin să completeze prevederile Acordului de Asociere, făcând referință la cadrul juridic al Uniunii Europene, în special la Directivele Consiliului Uniunii Europene și a Parlamentului European și la calendarul de implementare de către Republica Moldova a prevederilor directivelor respective fie de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, fie din momentul parafării lui.
Ceea ce urmează însă după procedura de parafare este extrem de important. Este necesară pregătirea implementării Acordului de Asociere, inclusiv a Zonei de Comerț Liber, Aprofundat și Cuprinzător, iar pentru aceasta este necesară o Agendă de Asociere RM – UE. Aici încep consultări și discuții dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova pe marginea Agendei de Asociere, care au fost inițiate la data de 19 decembrie 2013, în cadrul unei videoconferințe, iar prima rundă de consultări asupra Agenei de Asociere RM – UE a avut loc în ianuarie, 2014.
Consultările au vizat identificarea acțiunilor prioritare care vor fi implementate în următorii 3 ani în baza prevederilor Acordului de Asociere și ZLSAC, un proces care ar trebui să fie profund examinat deoarece anume de el va depinde realizarea asocierii politice și integrării economice. În nota informativă, care însoțește textul, se precizează că aceasta nu este versiunea finală a Acordului și că textele parafate vor fi supuse unor schimbări juridice și lingvistice.
Există și o serie de proceduri de ordin tehnic. După parafarea lui Vilnius, avocați, traducători și experți vor revedea textele convenite ale Acordului pentru a se asigura că nu există motive de incertitudine. Textul este apoi tradus în limbile oficiale ale tuturor statelor membre Uniunii Europene. Acest proces durează aproape 6 luni. Odată ce acest lucru a fost deja completat a fost necesară o nouă decizie a Consiliului European, care reprezintă statele membre ale Uniunii Europene.
Odată aprobat, acest Acord a fost semnat oficial de Republica Moldova și Uniunea Europeană. Etapa finală a procesului este cunoscut sub numele de ratificare: după semnare Acordul de Asociere trebuie ratificat de Parlamentul Republicii Moldova, parlamentele celor 28 de state membre, și de Parlamentul European înainte de a intra în vigoare.
La 27 iunie 2014, la Bruxelles, liderii Uniunii Europene, și prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă, au semnat Acordul de Asociere la Uniunea Europeană. La eveniment au fost prezenți șefi de state și de guverne din cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene, care la fel și-au pus semnătura pe document. Alături de Moldova, un document similar a fost semnat de către Georgia, iar Ucraina a semnat partea economică a Acordului de Asociere. Semnarea acestui Acord este calificată o zi istorică nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru întreaga Europă. Astfel, țara noastră s-a angajat ferm pe calea reformelor democratice și a cooperării europene, iar europenii și-au manifestat încrederea că dorința noastră pentru a respecta aceste angajamente este una ireversibilă.
La 2 iulie 2014, a avut loc ratificarea Acordului de Asociere de către Parlamentul Republicii Moldova. Conform procedurilor legale, acesta urmează să fie ratificat și de către legislativele tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Începând cu 1 septembrie 2014, intră în vigoare Prevederile Acordului de Asociere UE – RM. Aplicarea provizorie survine până la ratificarea de către statele membre ale UE a Acordului de Asociere.
Conform unor declarații de la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” pentru revista online „Infogov” , aceștia consideră că Asocierea cu UE va crea condiții pentru diversificarea comerțului extern și relațiilor economice cu alte țări. Semnarea Acordului de asociere cu UE nu afectează în niciun fel suveranitatea Republicii Moldova. Din contra, susținerea de către UE a procesului de reformare și modernizare va consolida suveranitatea țării.
Asocierea politică va asigura consolidarea democrației și a statului de drept, respectul pentru drepturile omului și libertățile fundamentale, buna guvernare, economia de piață și dezvoltarea durabilă. Acest Acord oferă foarte multe posibilități și ne dă speranța că într-o bună zi vom fi și noi o țară europeană. În esență semnarea Acordului din 2014 ar trebuie să ghideze în mare parte procesul de politici publice pentru 2015. Însă după afirmațiile Directorului executiv Expert-Grup, Adrian Lupușor, „necesită existența unui guvern funcțional, instituții robuste și o voință politică în acest sens. Anume la acest capitol în trimestul patru al anului 2014 s-au atestat probleme și practic fundamentul necesar pentru buna implementare a Acordului de Asociere a fost fisurat și aceasta va compromite sensul reformelor care continuă să fie adoptate în 2015.
Având în vedere situația care s-a creat în domeniul economic și politic care în ultima perioadă s-au împletit destul de mult prioritățile majore în 2015 ar trebui să fie în primul rând asigurarea securității multidimensionale: economice, comerciale, sociale.”
În plus Adrian Lupușor mai spune că „ implementarea Acordului în 2015 nu va fi posibilă fără reformarea amplă a sectorului public.” La acest capitol trebuie să fie regândit fundamental sistemul de salarizare în sectorul public, este necesară consolidarea sistemului de evaluare a performanțelor individuale și colective pentru a asigura o meritocrație mai înaltă în serviciul public. Trebuie sporită atractivitatea insituțiilor publice pentru specialiștii talentați, care preferă să activeze în sectorul privat sau peste hotarele țării. Acestea sunt principalele criterii de care depinde implementarea Acordului de Asociere și insistăm pe aceste priorități pentru noul Guvern din acest an.
Elementul care poate marca încă o etapă decisivă este Summitul de la Riga al Parteneriatului Estic (21-22 mai) acolo unde au fost prezenți toți marii competitori, direcți sua prin reprezentanți. Și, în primul rând, Armenia, Azerbadjian, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Cu mențiunea că, deja, două dintre aceste state, Armenia și Belarus, sunt deja membre cu drepturi depline din proiectul rusesc, și totuși , așa cum au afirmat din nou șefii de state și guverne din UE cu ocazia Consiliului European din martie, Europa este decisă să meargă mai departe.
Cele trei țări considerate a fi cele mai avansate pe planul reformelor din cele șase cuprinse în acest program – Moldova, Georgia și Ucraina – par să fi obținut „o victorie de parcurs”, prin faptul că în declarație – la punctul 7, se spune că participanții la summit „au luat cunoștință de aspirațiile europene și de alegerea europeană pe care ar facut-o aceștei parteneri. Donald Tusk, președintele Consiliului European a declarat despre acest aspect: „A fost o discuție foarte dură despre cuvintele folosite și știu că limbajul folosit este foarte important în politică, dar cred că faptele sunt mult mai importante decât cuvintele din declarația noastră. Și ele spun că nimic nu s-a schimbat în intențiile noastre în acest context. Pot numai să repet că vom continua procesul, dar nimeni nu poate promite că Parteneriatul Estic va aduce automat la calitatea de membru al Uniunii Europene. Este un proces îndelungat”.
În ceea ce privește acest aspect, cel mai important pentru Moldova, Donald Tusk a precizat și că Uniunea Europeană are „prieteni și dușmani”, entuziaști și sceptici în Europa și tocmai de aceea declarația finală poate fi considerată, în aceste condiții, un succes. „Avem prieteni și dușmani, entuziaști și sceptici în Europa, și asta e normal. Dar cu siguranță, mai ales în aceste vremuri, foarte dificile, adică în aceste circumstanțe geopolitice din regiune, faptul că am reușit să ajungem la o astfel de declarație ambițioasă cred că trebuie apreciat. A fost un proces foarte greu și care ne-a solicitat mult pentru a-i convinge pe partenerii noștri că acest nivel al declarației cu care să fim de acord cu toții este maximum ce putem obține astăzi”.
Declarația de la summit scrie că participanții își reafirmă mare importanță pe care o dau Parteneriatului Estic, ca o dimensiune specifică a politicii Uniunii Europene a vecinătății, și încredințează din nou că doresc să își întărească democrația, domnia legii, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, care sunt „în inima” principiilor acestui parteneriat.
Se arată printre altele, că: Moldova, Ucraina și Georgia nu fac pași în față spre Uniunea Europeană, dar nici pași în spate. După Summitul Parteneriatului Estic de la Riga, statele partenere nu primesc promisiuni pentru un parcurs european lin, dar sunt asigurate, în continuare, de susținerea Uniunii Europene. Dacă Ucraina și Georgia ar fi sperat la un acord pentru liberalizarea vizelor, Moldova ar fi dorit ca în declarația finală a Summitului să se regăsească și precizarea că vor adera la UE. Niciuna dintre aceste așteptări nu au fost îndeplinite, însă liderii Uniunii și-au reântărit susținerea față de toate cele șase state partenere. În ce privește așteptările Moldovei, Georgiei și Ucrainei, încă dinaintea summitului acestea au fost spulberate. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, la sosire, că cele șase state partenere nu sunt încă pregătite să adere la Uniunea Europeană. „Trebuie să menționăm în mod clar că perspectiva europeană nu există încă pentru niciuna din ele. Nici ele nu sunt pregătite, nici noi nu suntem pregătiți”, a subliniat președintele Comisiei Europene.
În ce privește relația cu Rusia, reprezentanții UE au transmis că parteneriatul estic nu este împotriva Kremlinului, însă că Vladimir Putin trebuie să înțeleagă că fiecare stat este suveran și are dreptul să decidă pentru el. În ciuda faptului că Summitul de la Riga poate fi privit ca o stagnare a relației dintre UE și Republica Moldova, Ucraina și Georgia, concluziile arată faptul că situația s-a îmbunătățit, având în vedere eșecul ultimului astfel de summit, din 2013, de la Vilnius.
La finalul summitului de la Riga, președintele Klaus Iohannis s-a declarat mulțumit de rezultate, reiterând faptul că Moldova are nevoie de Uniunea Europeană. „Atingem obiectivul parteneriatului estic. Perspectiva pentru Moldova, după părerea mea, trebuie să rămână una europeană”, a spus Iohannis, la Riga.
Ultimul Summit al Parteneriatului Estic a fost în 2013, la Vilnius, cel mai mare eșec fiind pentru Ucraina. Imediat după, situația în Ucraina a degenerat, culminând cu Euro Maidanul și, mai apoi, cu războiul cu Rusia și anexarea Crimeei de către Rusia. După Summitul de la Vilnius însă, mare câștigător a fost Republica Moldova care, în februarie 2014, a obținut liberalizarea vizelor, iar în iunie 2014 a fost semnat Acordul de Asociere cu UE. De astfel, Republica Moldova este văzută ca statul cu cele mai mari performanțe din cadrul Parteneriatului Estic.
CAPITOLUL II. STUDIU DE CAZ. OBIECTIVUL DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ CA IDEE NAȚIONALĂ PENTRU REPUBLICA MOLDOVA
„Când mă aflu în Italia mă simt milanez, când mă aflu în Europa mă simt italian, iar când mă aflu în America, mă simt european”.
Umberto Eco
Pentru a putea releva aspectele definitorii ale procesului de edificare a națiunii, factorii, elementele aferente, este necesar de a înțelege mai întîi de toate ce reprezintă ideea de „națiune” și „naționalism”. Adunarea Parlamentară recunoaște faptul că în unele state membre ale Consiliului Europei, conceptul de națiune este utilizat pentru a se indica cetățenia, în timp ce în alte state membre, același termen este folosit pentru a desemna o comunitate organică, care vorbește o anume limbă și se caracterizează printr-un set de tradiții culturale și istorice, percepții asemănătoare cu privire la trecut, aspirații similare cu privire la prezent și viitor. Așadar, se poate spune că termenul de națiune este folosit uneori cu un înțeles dublu.
Există mai multe abordări privind semnificația conceptelor de națiune și naționalism. Studiul acestor două fenomene a scos în evidență că ele reprezintă idei relativ recente, care s-au definit mai cu seamă în perioada iluministă. Anthony Giddens a indicat faptul că naționalismul reprezintă un „fenomen care este în primul rând de natură psihologică – afilierea persoanelor la un set de simboluri și credinte, care presupune existența unei comuniuni de ordin politic. Același autor relevă că naționalismul reprezintă „existența unor simboluri și tradiții, care fie sunt propagate de către elitele politice, fie sunt împărtășite de majoritatea membrilor unei comunități etnice sau lingvistice.
Pentru a ajunge la adevăratul sens a acestei lucrări, am încercat să analizez fiecare termen cheie în parte, pentru a nu avea loc de interpretări și idei greșite. Identitatea națională, conform unui Dicționar Politologic(trebuie să adaug o denumire) reprezintă un ansamblu de date și trăsături prin care se individualizează o persoană. Identitatea persoanei este influențată major și de relațiile acesteia cu cei din jur. Orice persoană aparține unei comunități naționale, unei națiuni.
La nivel individual, identitatea se referă la procesul de autoidentificare, altfel spus, la modul în care individul se definește ca parte a societății și la relația acestuia cu cei din jur. Există diferite elemente care constituie identitatea persoanei. Anthony D. Smith a evidențiat elementele de gen, teritoriu, socio-economice, religioase, etnice și culturale.Abordarea sociologică examinează identitatea în contextul relațiilor între indivizi și rolurile acestora în cadrul grupuriloe sociale. În sfera politică, conceptul de identitate a fost dezvoltat de Locke, Mill și Hume sub forma „identității politice”, care are în primul rând rolul de a mobiliza populația în momente de criză, în special în scopuri militare. Identitatea națională este determinată de o serie de elemente definitorii. Smith consideră că aceasta presupune un sentiment de comunitate politică, implică instituții comune, un cod unic de drepturi și obligații pentru toți membrii societății.
Națiunea se definește ca o mare comunitate umană, instalată pe un același teritoriu , caracterizată prin unitate istorică, lingvistică, culturală, economică, și care este suverană. Atunci când vorbim de identitate națională, ne gândim îndeosebi la limbă, cultură, patrimoniu cultural, la tradiții și religie. Niciunul dintre acestea nu a căpătat însă un caracter de uniformitate, nu a fost acceptat în unanimitate de statele membre sau de cele care își doresc cu ardoare integrarea în Uniunea Europeană.
Soluția este rezolvarea unei probleme, felul de a dezlega o problemă, o dificultate. În cazul nostru „soluția” nu este a lui Igor Dodon (președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova) , ci se are în vedere avantajul, rezolvarea și șansa pentru parcurgerea unui traseu european. Prin aceasta vreau să am în vedere șansa pentru bunăstarea țării noastre, pentru criza culturală care o avem și pentru o viață decentă generației de acum și a celor care urmează.
Noțiunea de impas este definită fiind o situație încurcată, complicată, fără ieșire favorabilă. În contextul nostru această noțiune este partea cealaltă a monedei, iar dacă integrarea europeană reprezintă un impas pentru Moldova, voi încerca să analizez în cercetarea ce urmează.
Lucrarea „Identity and the life Cycle” (1959), de psihologul german Erik Erikson, (autorul lucrărilor Childhood and Society (1950), Identify: Youth and Crisis (1968) propune și explică termenul de identitate și identitate națională sunt interșanjabili în ceea ce privește discursul care se referă la relațiile interetnice. Schimbările (geo)politice, geografice și sociale care determină (re)organizarea statelor europene stau, pe de o parte, la baza formării de noi state, iar pe de altă parte, la unificarea teritorială a altora. În estul Europei, dezmembrarea Uniunii Sovietice a determinat accentuarea aspirațiilor unor etnii la autodeterminare și la dorința legitimă de afirmare a culturii și identității lor. Majoritatea cercetătorilor din republica Moldova, din România, dar și din Europa (Baggioni, Boyer, Coșeriu, Moldovanu etc.), condieră că identitatea unei națiuni se construiește pe baza unor constituienți fundamentali, cei mai importanți fiind limba, religia, istoria, cultura și tradițiile populare commune. Unii sociolingviști (Baggioni, Moldovanu), afirmă că limba nu este întotdeauna unul din constituienții fundamentali ai identității naționale.
În ceea ce privește Republica Moldova, diversitatea etnică, lingvistică și cultural a țării, determină dificultarea definirii conceptului de identitate națională. În opinia lui Gheorghe Moldovanu, este absolut necesară realizarea unei distincții între conceptele de identitate etnică și identitate națională. În contextual în care identitatea este o funcție a diferențelor în cadrul unui system, identitatea națională este considerat un fenomen modern prin excelență. Aceasta presupune organizare social omogenă, educație și cultură standart, economie și obiective politice comune. În Republica Moldova, perioada de tranziție de la un regim communist spre încercarea de a adopta o politică și principia democratice este una marcată de scindarea ideologică, identitară și lingvistică a societății. Acest clivaj a împărțit societatea moldovenească în două categorii: – Prima este format din cetățenii fideli vechiului regim communist, majoritatea etnicilor minoritari, dar și un număr considerabil de etnici moldoveni. Indivizii din această categorie se identifică drept moldoveni, vorbitori fie de limbă rusă, fie de limbă moldovenească este o limbă de sine stătătoare, diferită de limba română. Totodată, acest grup de indivizi respinge cu înverșunare identitatea română, apreciind pozitiv limba, cultura și tradițiile poporului rus. – Cea de-a doua categorie este format din cetățeni care se identifică drept români, vorbitori de limbă română. Acest grup optează pentru o ideologie politică democratic, considerând comunismul și vechiul regim politic drept instrumente de modificare a configurației identitare a populației din basarabia, de rusificare și de inventare a limbii și poporului moldovenesc.
Discursul identitar în Moldova este axat pe trăsături etnice și culturale. Argumentele identitare a „moldovenismului” și „românismului” s-au perindat în jurul determinismului etnic: istorie (disputându-se denumirea acestia – „moldovenească” sau „română”), apartenența etnică (în calitate de „moldovean” sau „român”), cultura („românească” sau „moldoveneascî” cu influențe slave). Acest fapt a divizat și polarizat societatea, transformând subiectul identității naționale într-o temă controversă. Subiectul identității naționale este într-un subiect conflictual, care reprezintă un impediment în asigurarea securității societale și este abuziv eploatat în lupta politică.
Este important de menționat că identitatea națională este fundamentată în procesul de autoidentificare a individului și determină perspectiva oamenilor asupra locului de naștere, limba vorbită, valorile culturale, principiile politice, etc. Aceasta reprezintă o construcție ideologică complexă, care are rolul de a unifica oamenii dintr-o națiune, în jurul unor seturi de simboluri și valori, ajutând elitele politice să edifice unitatea socială care permite mobilizarea populației în momente de criză.
Republica Moldova este o țară tânără, mică și săracă deaceea să hotărâm singuri pentru viitorul nostru sau să rezistăm în fața mai multor decizii este un lucru imposibil. Încă din cele mai vechi timpuri imperiile supuneau formațiunile statale mai mici astfel își extindeau influența pe o porțiune mai mare de teritoriu.
Republica Moldova este condamnată să aleagă și să balanseze între Est și vest. Amplasarea geografică a țării noastre, care până mai ieri era tratată drept un mare avantaj, afirmându-se că Republica Moldova trebuie să devină o veritabilă punte de legătură între Est și Vest, s-a dovedit a fi cea mai mare problemă în calea dezvoltării noastre ca și stat. În realitate, Moldova nu a devenit „o punte de legătură”, dar a rămas în tranziția și starea în care se află din primii ani de la independență.
Este evident pentru toată lumea că pe măsură ce Moldova s-a apropiat de momentul parafării și, ulterior, al semnării Acordului de Asociere cu UE, presiunile externe au devenit tot mai intense și amenințătoare. Rusia boicotează vinurile noastre, ne amenință cu noi taxe comerciale, cu revizuirea acordurilor bilaterale și înrăutățirea dialogului politic cu administrația separatistă de la Tiraspol. Partidul Comuniștilor – mai ieri pro-european, astăzi pro-asiatic – a declanșat operațiunea „Revoluția de Catifea” de discreditare completă a principalelor instituții ale statului, aprofundând, astfel, și mai mult atmosfera de nesiguranță, disperare și lehamite ce domnnește în societate.
Putem noi face față acestor provocări, care atentează la suveranitatea noastră de a ne alege soarta? Este o soluție integrarea europeană pentru identitatea națională a Republicii Moldova? Bineînțeles că putem și este o soluție, iar răspunsul nostru adecvat denotă prin faptul că optăm pentru o țară democratică, europeană și cu un viitor decent, unde solidaritatea acestei idei trebuie să fie în jurul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Un astfel de ideal, pentru a coagula o societate divizată și debusolată, trebuie să fie mai presus de interesul personal, egoismul și concurența politică, ideologie, program de partid sau platformă electorală. El trebuie să fie un bun al tuturor și nicidecum un interes a unui singur partid sau lider politic vanitos. În caz contrar, o idee nobilă și edificatoare va fi pângărită și compromisă pentru totdeauna.
Pentru a ne vedea visul realizat, trebuie să recunoaștem că mai avem multe trepte de parcurs. Unul dintre drepturile umane fundamentale în vremurile noastre vizează cunoașterea de către individ a istoriei naționale și dezvoltarea unei conștiințe în raport cu acest aspect. Relația dintre istoria națională și istoria Republicii Moldova este una delicată, afectată de-a lungul timpului de încercările istoriografiei sovietice, mai apoi comuniste, de falsificare a realității în vederea justificării unor decizii politice. Încercarea de a înlocui identitatea românească cu una inventată, sub genericul de „moldovenism”, a privat populația majoritară dintre Prut și Nistru de dreptul fundamental la cunoașterea limbii și a istoriei naționale.
În prezent, populația Republicii Moldova își redescoperă geografia simbolică de care aparține în mod legitim, ceea ce indică un efort de maturizare în depășirea dilemei de „independență statală” versus „identitatea națională”, în favoarea celei din urmă. Atunci când vorbim de identitate culturală, ne gândim îndeosebi la limbă, cultură, patrimoniu cultural, la tradiții și la religie.
Cultura este una dintre expresiile identității (individuale, de grup, regionale, naționale etc.) și miză a diversității și diferenței, valori esențiale, care trebuie asumate și susținute prin demersuri și programe pro-active. Aflată la confluența dintre sfera economică și cea politică, care sunt considerate principalele elemente ale integrării europene, cultura reprezintă o dimensiune-cheie suplimentară. Aceasta creează nu doar bogăție, dar contribuie și la incluziunea socială, la o mai bună educație, la creșterea încrederii în forțele proprii și a mândriei de a aparține unei comunități istorice.
Cultura este un instrument puternic de comunicare a valorilor și de promovare a obiectelor de interes public, care este mai larg decât simpla creare a pluvalorii. Aflată la confluența dintre sfera economică și cea politică, care sunt considerate principalele elemente ale integrării europene, cultura reprezintă o dimensiune –cheie suplimentară. Aceasta creează nu doar bogăție, dar contribuie și la incluziunea socială, la o mai bună educație, la creșterea încrederii în forțele proprii și a mândriei de a aparține unei comunități istorice.
Aproape în toate cazurile, când se revendică identitatea unui grup etnic se pornește din plan cultural. Este o afirmație plauzibilă, dacă avem în vedere că atunci, când organizările sociale globale se pulverizează, grupurile componente ,,se reânrădăcinează în subculturile lor particulare, pentru care au aderență, în care atributul identității culturale (limbă, religie, tradiții) nu mai seamănă cu cel al identității politice” . Recursul la cultură pentru afirmarea identității este inevitabil datorită faptului că grupurile etnice devin „vizibile”, în primul rând, prin, „tiparul cultural ” al vieții de grup, ce desemnează, în concepția lui A. Schutz, toate acele valorizări particulare, insituții, sisteme de orientare și direcție (precum obiceiurile, regulile, legile, obișnuințele, tradiții populare, etc.) care caracterizează orice grup social în orice moment al istoriei sale“.
Există o limbă europeană? Nu! Și probabil nici nu va exista prea curând una. La fel și în cazul culturii, al tradițiilor ori al religiilor. Republica Moldova nu va renunța la valorile sau tradițiile proprii și nici nu i se va cere acest lucru. În spațiul european, Republica Moldova își va afirma cu tărie identitatea națională, își va promova cu mândrie cultura și valorile, își va respecta convingerile religioase. A fi moldovean nu este contrar faptului a fi european. Spațiul european este unul al națiunilor. Europa este și continuă să fie un proiect al cetățenilor ei. În acest context, cetățenii Republicii Moldova trebuie să fie pregătiți să contribuie la acest proiect.
Aceasta nu înseamnă însă să-și piardă identitatea, să imite ori să copieze ceea ce există la alții. A te integra într-un sistem este, fără urmă de îndoială, un mare avantaj, dar păstrarea identității nu este doar o obligație, ci chiar singura șansă de supraviețuire a individualității. Uniunea Europeană susține acest lucru prin toate acțiunile sale. Vrem să fim o parte integrantă a unei uniuni de idei politice, economice, culturale și sociale, care se numește Uniunea Europeană. Identitatea europeană înseamnă, în același timp, conștiința unei diversități și a multiculturalismului, un spațiu în care filonul național se poate manifesta firesc, în care spiritualitatea îmbogățește patrimoniul european.
Astăzi există o intensă dispută vizavi de viitorul relației identitate națională – identitate europeană în condițiile integrării europene. La extreme: unii autori văd identitatea europeană ca un proces de negare a identității naționale. Ei consideră că, în final, integrarea „va șterge” specificul național, alții susțin că identitatea națională nu poate fi substituită prin construcția unei noi identități europene. Diversitatea opiniilor este completată de autori care consideră că identitatea europeană și identitatea națională se fortifică reciproc și au de câștigat din afirmarea proiectului european.
Uniunea Europeană respectă valorile culturale ale Moldovei, iar Acordul de Asociere nu doar că le recunoaște, dar va contribui la protejarea acestora. În mod special, Acordul de Asociere, similar Tratatului UE, nu impune nicio schimbare ce ține de practica religioasă. Convingerile religioase țin de sfera privatului și prin definiție nu pot constitui un subiect în care statul ar putea interveni; fiecare cetățean, reieșind din propria voință, este liber să practice religia pe care și-o alege. Uniunea Europeană respectă diversitatea religioasă și promovează toleranța și dialogul reciproc dintre religii.
Ne purtăm identitatea proprie, indiferent în ce spațiu ne-am afla, pentru că Europa s-a dezvoltat ca o unitate culturală, un spațiu al interconexiunilor, al multitudinii de tradiții și culturi, iar diversitatea culturală este premisă și rezultat al proiectului european.
Integrarea europeană se realizează cu respectul identității spirituale și culturale specifice fiecărui popor, fiecărei tradiții locale. Integrarea europeană nu va avea un efect negativ asupra actualului nivel de suveranitate al Moldovei, ci, din contra, va fi un proces stimulator pentru consolidarea suveranității țării. Tradițiile, cultura, portul popular, bucătăria, limba fiecărei etnii fac parte din patrimoniul european, sunt protejate și promovate prin programe de schimburi interculturale. Familia tradițională este fundamentul valorilor și moralei creștine, care vor fi apărate și respectate necondiționat acum și în viitor. Legea Familiei nu ține de competența Uniunii Europene. Toate țările UE își dezvoltă propriul cadru legislativ în ceea ce privește relațiile de familie, în baza propriilor valori, tradiții și culturi.
UE nu cere Moldovei să dezvolte legislația pentru a proteja cetățenii de discriminare. Aceasta este o cerință din cadrul Planului de Acțiuni pentru Liberalizarea Regimului de Vize. Legea anti-discriminare asigură tratamentul egal al tuturor cetățenilor, inclusiv al celor ce aparțin minorităților. Aceasta protejează drepturile existente ale cetățenilor, de exemplu de a se bucura de un loc de muncă în care nu există discriminare.
Obiectivele politicii culturale ale Uniunii Europene sunt:
Stimularea dialogului intercultural;
Întărirea mobilității transfrontaliere a artiștilor și a celor care lucrează în sectorul cultural, precum și circulația operelor de artă în afara granițelor statelor membre;
Promovarea culturii – catalizator al creativității;
Educație, cercetare/inovații, cooperare.
UE a lansat un nou program în domeniile cultural și cel al audiovizualului pentru perioada 2014-2020 – Europa creativă. La acesta, începând cu 2015, a intervenit și participarea Republicii Moldova. Europa creativă va include un program intersectorial, având la bază două constituiente :
garanție financiară gestionată de Fondul European de Investiții, pentru ca împrumuturile bancare să devincă mai accesibile pentru micii operatori ;
finanțare pentru a sprijini studiile, analizele și o mai bună colectare a datelor pentru a îmbunătăți dovezile în sprijinul elaborării de politici.
În conformitate cu Acordul de Asociere, Republica Moldova și Uniunea Europeană vor coopera în domeniul culturii, în special prin:
Dezvoltarea dialogului intercultural prin pariciparea reprezentanților în domeniul culturii și societății civile din UE și Republica Moldova;
Promovarea industriei audiovizualului și încurajarea coproducțiilor în sfera cinematografiei și televiziunii;
Instruirea profesioniștilor din domeniul mass-mediei, precum și susținerea agențiilor mass-media din RM, pentru a onsolida independența, profesionalismul și legăturile acestora cu mass-media din UE, în conformitate cu standardele Consiliului Europei și cu Convenția UNESCO privind protecția și prmovarea diversității formelor de expresie culturală din 2005 etc.
Europa creativă sprijină cinemtografia europeană și sectoarele culturale și creative, permițându-le să-și sporească contribuția la crearea de locuri de muncă și la dezvoltarea economică. Artiștii și profesioniștii din domeniul culturii și audiovizual, precum și organizațiile artistice, din domeniile artelor frumoase, al publicisticii, filmului, televiziunii, muzicii, artelor interdisciplinare, patrimoniul și din industria jocurilor video vor fi printre principalii beneficiari cu un buget de 1,46 miliarde de euro pentru următorii șapte ani (cu 9% mai mult decât nivelul actual).
Acest program-cadru va oferi „o poartă de intrare simplă, ușor de recunoscut și ușor accesibilă pentru profesioniștii din domniul cultural și cel creativ european” și „va permite realizarea de sinergii și contribuții încrucișate între diferitele sectoare culturale și creative”.
Republica Moldova participă și la Programul pentru Cultură 2011-2015 al Parteneriatului Estic (estimat la o valoare de 12 milioane de euro), scopul căruia este să ajute țările partenere în reforma politicii culturale la nivel guvernamental, precum și îmbunătățirea capacităților profesionaliste ale operatorilor culturali din regiune.
Aceasta urmărește să consolideze și să promoveze legăturile culturale regionale și dialogul dintre instituțiile publice, organizațiile societății civile și în instituțiile academice în cadrul regiunii Parteneriatului Estic, precum și între UE și rețelele culturale PEV din țările estice și să fortifice rolul culturii în dezvoltarea durabilă a regiunii, drept forță motrice pentru reforme, promovarea toleranței și coeziunii sociale. UE se angajează să dezvolte un rol cultural nou și activ al Europei în cadrul relațiilor internaționale, precum și să integreze dimensiunea culturală ca un element vital în raporturile sale cu țările și regiunile partenere.
Problema identității culturale, indispensabile de identitatea națională a creat în ultimile decenii motive frecvente de tensiune în societatea moldovenească. Procesele sociale din ultimile decenii au divizat societatea după principii etnice, lingvistice și viziuni politice. Abordarea politică excesivă a problemei identității de către purtătorii de opinii contradictorii, intoleranța față de punctul de vedere al oponenților politici face imposibilă tratarea judicioasă și tolerantă a problemelor culturale vazute actualmente sub prisma politicului: demontarea monumentelor perioadei totalitariste, funcționarea limbilor vorbite, emisiunile la canalele de televiziune etc.
Confruntarea în societate pe dimensiunea culturală știrbește esențial din imaginea țării în calitate de partener credibil pe calea integrării europene și a parteneriatelor internaționale politice și economice. Mediul cultural urmează a fi dezvoltat în strictă conformitate cu cerințele recunoscute internațional de respectare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nondiscriminare, toleranță și dialog intercultural.
Dialogul intercultural din Republica Moldova trebuie să pornească de la sloganul „Respectul față de sine este premisa respectului față de altul”. Astfel, crearea condițiilor adecvate pentru dezvoltarea liberă a identităților culturale în diversitatea care caracterizează structura etno-demografice a populației, dezvoltarea istorică, tradițiile și obiceiurile naționale va contribui la crearea unui mediu cultural tolerant.
După părerea mea avem nevoie de o colaborare culturală internațională pentru mobilitatea valorilor. În Europa actuală schimburile culturale sunt mai dinamice și mai intense. Astfel, libera circulație a înlesnit semnificativ schimburile și dialogurile culturale transfrontaliere. Activitățile culturale a înlesnit semnificativ schimburile și dialogurile culturale transfrontaliere. Activitățile culturale și cererea de bunuri culturale sunt în plină dezvoltare și beneficiază de un acces fără precedent mulțumită noilor mijloace de comunicare.
Integrarea culturală europeană pentru țara noastră reprezintă un domeniu prioritar care urmează a fi fortificat pe viitor. O serie de proiecte și programe culturale urmează a fi puse în aplicare în următorii ani, ca parte a asistenței financiare și tehnice a Uniunii Europene. Aceste acțiuni culturale trebuie să vizeze conservarea și restaurarea siturilor patrimoniului, producerea și circulația operelor de artă, înființarea sau restaurarea muzeelor, întărirea capacităților locale a operatorilor culturali și a artiștilor, precum și organizarea de evenimente culturale majore.
Un obiectiv prioritar pentru următorii ani urmează a fi acordat promovării valorilor culturale naționale în vederea susținerii identității naționale pentru concetățenii noștri de peste hotarele țării, susținerea și revitalizarea tradițiilor și obiceiurilor națioanle în zonele locuite de concetățeni de pe teritoriul altor state, participarea la organizarea și desfășurarea în țările de reședință ale diasporei moldovenești a activităților (congreselor, festivalurilor, conferințelor, expozițiilor etc.), de promovare a limbii, culturii, tradițiilor și imaginii pozitive a Republicii Moldova.
În scopul implementării acestui obiectiv, și având la bază bunele exemple existente în țările din regiune, Ministerul Culturii în comun cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene urmează a crea un Institut (Centru) de promovare a culturii naționale. Misiunea acestui Centru este de a promova cultura și civilizația națională în țară și în afara ei, creșterea vizibilității valorilor culturale naționale în lumea va constitui scopul principal al activităților desfășurate de această instituție.
Un obiectiv important vizează dezvoltarea relațiilor cu UNESCO și Consiliul Europei, îndeosebi în privința conservării, promovării și protejării patrimoniului cultural și a promovării diversității culturale și a culturii minorităților, armonizării cadrului legislativ național la standardele promovate de aceste organizații.
În ceea ce privește relațiile culturale internaționale, Ministerul Culturii are trei misiuni principale:
• Integrarea culturală europeană
• Pe plan bilateral: urmează a fi elaborate noi Acorduri de cooperare inter-guvernamentală și inter-ministerială în colaborare cu direcțiile și instituțiile subordonate ministerului, cu alte ministere și instituții publice, cu organizații interguvernamentale precum și cu instituțiile omoloage din străinătate, monitorizează și/sau coordonează punerea în practică a acțiunilor prevăzute în acestea, prin: facilitarea mobilității creatorilor, artiștilor, precum și a specialiștilor din organizațiile culturale; facilitarea circulației operelor, îndeosebi prin expoziții itinerante, turnee artistice, festivaluri de teatru, muzică și film, târguri de carte și de meșteșuguri tradiționale; participarea la programe și proiecte culturale bilaterale.
• Pe plan multilateral: elaborarea și monitorizarea asocierii Republicii Moldova la programele culturale ale organizațiilor internaționale și/sau regionale și ale rețelelor internaționale și/sau regionale – Consiliul Europei, UNESCO, Organizația Internațională a Francofoniei, Organizația Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, Inițiativa Central Europeană, Consiliul Cooperării Regionale, Fondul Umanitar de colaborare în domeniul Culturii al statelor-membre ale CSI.
După cum ne dăm bine seama Uniunea Europeană ne susține pentru a dezvolta Republica Moldova. Cu părere de rău, trebuie să recunoaștem că, în ultimii patru ani, partidele pro-europene care au guvernat și guvernează țara s-au compromis foarte mult. Există o mare dezamăgire în societate față de prestanța lor. Protestele de amploare de la Chișinău au arătat că oamenii nu se vor lăsa până nu vor cădea capete din rândul clasei politice, iar Uniunea Europeană încă nu este gata să poată susține o guvernare care s-a discreditat. Din cauza politicienilor, Moldova a devenit o mare dezamăgire a Parteneriatului Estic, iar jaful de la Banca de Economii a coborât țara la nivelul Ucrainei. Declarațiile aparțin președintelui Fundației Mării Negre din România, Dan Dungaciu.
„Nivelul de revoltă este aproape unic la Chișinău. Rareori am văzut acolo o mulțime atât de determinată și înverșunată. Nu se va mai face politică la Chișinău așa ca înainte, dacă nu vor cădea capete din rândul politicienilor. Nu contează premierul. Nici chiar dacă ar pleca mâine, lumea nu ar fi satisfăcută. Ceea ce vrea populația este ca cei implicați politic să plătească. Dacă nu se va întâmpla, populația va merge până în pânzele albe. Marea dilemă a clasei politice de la Chișinău este: fie ei vor merge până în pânzele albe, fie populația va merge până în pânzele albe”, a declarat Dan Dungaciu la Digi24. În opinia sociologului român, Uniunea Europeană ar trebui să nu mai ofere susținere clasei politice de la Chișinău, care a discreditat total ideea europeană în rândul populației. „Ar fi o mare eroare strategică ca UE să gireze în continuare guvernarea de la Chișinău care s-a discreditat. Nu va face decât să decredibilizeze instituțiile europene în rândul cetățenilor RM. Or, din cauza clasei politice de la Chișinău, apropierea Moldovei de UE în cadrul Parteneriatului Estic a fost stopată, iar orice proiect european este mai greu acum de implementat, a accentuat expertul.
Conform ultimului Barometru de Opinie Publică din aprilie 2015, cea mai mare parte a populației este de părerea că direcția în care merg lucrurile în Republica Moldova este una greșită (75%). Ponderea persoanelor care au o asemenea părere a crescut cu 14% față de cercetarea efectuată în toamna anului 2014 și este comparabilă cu ponderea înregistrată în toamna anului 2012 (72%). Opinia cu privire la direcția în care merg lucrurile în lume este mai bună. Astfel, ponderea populației care consideră că direcția este greșită este 54,6% în timp ce 26,4% o văd ca una bună. Astfel ponderea populației care consideră că direcția este greșită este 54,6% în timp ce 26,4% o văd mai bună. Merită menționat faptul că ponderea populației căreia i-a fost complicat să se pronunțe este cu 11% mai mare decât în cazul întrebării precedente. În comparație cu cercetarea anterioară, cota celor care au considerat această direcție ca fiind una greșită a crescut cu 4%.
Dacă e să ne punem întrebarea de ce lumea credem că mergem într-o direcție greșită? Răspunsul este foarte simplu: pentru că prea multe promisiuni au rămas vorbe goale. Ni s-a promis o Moldovă prosperă, fără sărăcie, fără comuniști, fără Voronin, o justiție fără corupție, o economie fără monopoluri, transparență în luarea deciziilor etc. Ce avem însă acum? Avem un Voronin cu partidul său tot mai populari în sondajele oficiale și neoficiale, iar deznădejdea cuprinde tot mai mult Moldova. Probabil, o fi și aceasta o altă „soluție optimă“ a guvernanților noștri. Având în vedere aceste realități triste, este puțin probabil că lansarea ideii de unitate în jurul obiectivului național de integrare europeană și aderare la UE de către actualele partide pro-europene va reuși să mobilizeze în mod cuvenit societatea în sprijinul lor. Dimpotrivă, inițiativa riscă să fie interpretată drept o încercare de a exploata ideea de unitate națională pe post de mârțoaga electorală, accentuând, astfel, disprețul, aversiunea și neîncrederea noastră față de ele și liderii lor. Pentru a evita astfel de suspiciuni și interpretări nefaste, ar fi moral și rațional ca ideea de unitate națională în jurul integrării europene și aderării la Uniunea Europeană să fie lansată de un grup de „oameni înțelepți”, apartnici, personalități publice din varii domenii, care se bucură de respectul și încrederea unei părți considerabile a societății noastre, oameni simbol, oameni exemplu, oameni reper, oameni onești, oameni incoruptibili, oameni care ne unesc, oameni care prin activitatea lor ne duc faimă de popor civilizat cu tradiții seculare, îmbogățesc patrimoniul nostru cultural, care au contribuit și contribuie la statornicirea noastră ca stat democratic cu vocație europeană. Numai așa ideea de unitate națională are sorți de izbândă, domnilor politicieni, europeni și euroasiatici, democratici și mai puțin democratici, dar toți cu aceleași metehnie.
Populația rămâne preponderent nesatisfăcută de ceea ce face conducerea țării în mai multe domenii. Aspectele care trezesc cea mai mare insatisfacție din partea populației sunt: salariile (68,9% nu sunt deloc mulțumiți și 26,6% sunt nu prea mulțumiți), pensiile (respectiv, 70,7% și 22,3%), starea locurilor de muncă (60% și 30,9%), combaterea corupției (66,5% și 23,2%) și nivelul de trai (56,5 și 33%). O părere mai bună s-a înregistrat în cazul domeniilor, precum cultura, asistența medicală, învățământul (în cazul acestor domenii 20% și mai mult au spus că sunt suficient de mulțumiți și foarte mulțumiți de starea de lucruri. Populația privește viitorul cu un oarecare optimism și despre trecut, de asemenea, au o părere bună. Astfel, în comparație cu situația de acum un an, mai mult de jumătate dintre respondenți au fost de părerea că situația a devenit puțin mai rea (34%) sau cu mult mai rea (29%), în timp ce 8% au susținut ideea că situația a devenit puțin mai bună.
TV-ul rămâne sursa principală de informare – 83% privesc zilnic TV-ul și 87% au indicat că aceasta este cea mai importantă sursă de informare pentru ei. Pe locul doi de află internetul care este utilizat zilnic de către 44% de populație și 38% l-au numit ca cea mai importantă sursă de informare. Vorbind de încrederea în sursele de informare, se poate observa că TV-ul este și acea sursă care trezește cea mai mare încredere în rândul populației – 50% au afirmat astfel. Internetul ocupă poziția doi, cu 20% iar radioul, cu 5% s-a plasat pe locul trei.
Pentru că TV-ul rămâne sursa principală de informare, am încercat să fac un studiu de caz care se bazează pe analiza a două intituții media: Jurnal TV și Publika TV. Perioada aleasă este timp de 3 săptămâni , de pe 6 mai până pe 20 mai 2015. Dacă e să menționăm de modul de abordare a diverselor probleme ce țin implicit de Uniunea Europeană sau au doar anumite referințe, pot spune că se resimte o anumită asemănare între instituțiile menționate mai sus, uneori tratând anumite subiecte aproape identic, de unde și am tras o concluzie,că cele două ziare au o politică editorială asemănătoare. Dar țin să accentuez faptul că la „Jurnal TV” se simte mai mult o tratare pro europeană, insistentă chiar, deoarece în această ediție a ziarului am observat și un alt articol ce ține de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și procesul de extindere a UE, pe când la „Publika TV” poate fi zărită o cugetare “pro sau contra” în ceea ce privește „istoria de succes” a RM și potențialul ei de a se apropria de UE.
În Moldova există o opinie larg răspândită, conform căreia RM ar putea urma „scenariul ucrainean”, în care instabilitatea politică va împiedica elaborarea și implementarea reformelor democratice. „Într-o astfel de perspectivă,Uniunea Europeană ar putea să-i întoarcă spatele R.Moldova și să-și redirecționeze atenția și eforturile spre dimensiunea de sud.” Aici putem spune că în dependență de politica editorială modul de abordare a problemelor diferă în conformitate cu simpatia sau cu repulsia pe care o manifestă fiecare televiziune în parte asupra unui grup politic, unor concepții de ordin politic, social, economic, asupra unor personalități naționale, asupra unor viziuni, etc. Spre exemplu (7 mai 2015) canalul “Publika TV” a scris asa un articol „ Guvernanții au renunțat la cererea de aderare la UE: Se tem de intervenția Bruxellesului în scandalul de la Banca de Economii” Potrivit expertului Leonid Litra de la IDIS Viitorul a declarat că depunerea cererii de aderare la UE și obținerea unui rezultat pozitiv este aproape în totalitate dependent de voința Chișinăului, care urmează s-o susțină prin reforme concrete în domeniul justiției și luptei împotriva corupției, dar și printr-o anchetă credibilă în dosarul Băncii de Economii. Frecvența cu care este abordat orice subiect care are tangență cu Uniunea Europeană diferă de la o publicație la alta. Deși putem găsi articole ce apar aproximativ în aceleași zile și conțin aproximativ aceeași informație, fapt pe care-am încercat să-l demonstrez mai sus, totuși am observat că la „Jurnal TV” „între zilele 6 mai și 20 mai au apărut în jur de 12 reportaje ce conțin noțiunea de Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă aproape aceeași situație „Publika TV”, unde în același interval de timp au văzut lumina informațiilor doar în 10 reportaje.
Contextul în care au fost abordate articolele de presă a fost și el asemănător, ca de exemplu articolele ce le-am menționat mai sus foarte bine conturează dezvoltarea unor relații mai strânse a Republicii Moldova cu UE.
Tematica abordării problemelor Uniunii Europene este asemănătoare, de altfel ca și celelalte caracteristici enumerate mai sus. În centrul tematicii sunt amplasate eforturile R.Moldova de a ajunge la standardele Uniunii Europene precum și unele presupuneri referitor la viitorul UE. Analiza asupra studiului efectuat s-ar rezuma în următoarele:
1. Instituțiile private media „Jurnal TV” și „Publika TV” includ destul de des tematica apropierii R.Moldova de Uniunea Europeană;
2. Modul de abordare și contextul apariției depinde de politica editorială a acestora, care este una pro europeană;
3. La ambele canale se simte o viziune obiectivă în ceea ce privește aprecierea posibilităților R.Moldova vis-a-vis de apropierea ei de Uniunea Europeană, uneori o critică, alteori o laudă;
4. Frecvența apariției în publicații depinde de evenimentele de ordin politic, social care au loc la noi în societate sau care vizează mai mult sau mai puțin direct societatea noastră.
Pentru o analiză comparată am încercat să analizez și presa scrisă despre cum abordează tema integrării europene și ce impact are. Studiul meu de caz se bazează pe analiza încă a două ziare exact cu același termen de cercetare mai sus menționat: Ziarul de Gardă și Timpul, primul fiind analitic ,iar al doilea fiind informativ. Față de ZDG, în ziarul Timpul articolele privind relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană sunt mai frecvente , deși în ZDG găsim o informație mult mai amplă și mai obiectivă. În ambele ziare se conturează implicarea Uniunii Europene în soluționarea problemelor Republicii Moldova cu alte state. În unele articole se menționează problema migrării moldovenilor peste hotarele țării. Acest fapt ,după părerea unora, a dus parțial Republica Moldova spre integrarea europeană. În această perioadă s-au scris și unele articole ironizate care pun sub semnul întrebării cunoștințele politicienilor noștri cu privire la Uniunea Europeană.
Pe parcursul perioadei alese am constatat că baza dialogului politic între Republica Moldova și Uniunea Europeană este asigurat prin intermediul reuniunilor în formatul Dialogului Politic UE – Republica Moldova. În cadrul acestor reuniuni se discută reformele în Republica Moldova, relațiile RM-UE și subiecte de interes comun în domeniul politicii externe și de securitate. Totuși, Integrarea Europeană rămîne obiectivul ireversibil al agendei interne și externe a Republicii Moldova. Republica Moldova și Uniunea Europeană au negociat un Acord de Asociere, ce continuă să aprofundeze semnificativ relațiile RM-UE și să contribuie la asocierea politică și integrarea economică, cu obiectivul apropierii treptate a Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
În analiza acestor ziare ,atenția principală, în special în ziarul Timpul, este îndreptată spre relațiile comerciale și cooperarea economică. Uniunea Europeană și Republica Moldova își acordă reciproc statutul de cea mai favorizată națiune în schimburile comerciale și limitează posibilitatea impunerii unor restricții la importuri și exporturi.
Un studiu asiduu asupra presei conturează imaginea unui stat complex. În timp ce o analiză comparativă a presei arată că, totuși față de alte state vecine ale Uniunii Europene, guvernarea Republicii Moldova face cele mai rapide progrese pe calea integrării europene. Ziarul Timpul ne informează că moldovenii ar fi tot mai puțin atrași de o Uniune Europeană măcinată de criză economică. Republica Moldova continuă ,însă , să fie lider printre țările parteneriatului estic, așa cum arată ZDG.
În concluzie pot menționa: Realitățile de azi reflectate în presă au arătat că până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este o cale lungă, acest lucru fiind demonstrate și prin faptul că ea face parte din Politica Europeană de Vecinătate care se referă la statele , care pe termen mediu nu vor adera la Uniunea Europeană. Cu toate aceastea, Republicii Moldova i s-au recunoscut aspirațiile și valorile europene și efortul depus pentru a ajunge la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. În contextul acestor ziare, integrarea europeană nu înseamnă aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, ci mai curând un proces de ajustare la modelul de guvernare european, bazat pe principiile statului de drept și ale economiei de piață, de aliniere a normelor și standardelor naționale la cele ale UE, de participare graduală la programele și politicile Uniunii Europene și de aprofundare a interdependenței dintre procesele și politicile comunitare și cele promovate la nivel național. Mass-media adoră crizele, pentru că acestea produc victime și vinovați. Ambele categorii reprezintă surse de știri ce trebuie exploatate și transmise rapid publicului. Industria știrilor este la fel de competitivă că oricare altă. Dar nimic nu este perisabil decât o știre, iar pentru mass-media nimic nu este mai convenabil decât o criză care înseamnă știri. Reporterii și agențiile lor de știri caută, produc, finisează și transmit zilnic mii de știri. Ei sunt antrenați să fie sceptici față de orice eveniment sau poveste pe care o relatează și față de oamenii pe care-i intervievează. Reporterii sunt plătiți să fie sceptici, să pună întrebări dure și, dacă constată că cel care comunică este evaziv sau confuz, devin și mai răi și mai sceptici.
Conform aceluiași BOP din aprilie 2015, relațiile actuale ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost apreciate cel mai pozitiv – 67% le-au numit bune și 7% – foarte bune. Relațiile cu România, de asemenea, sunt percepute în lumina pozitivă – 66% le-au apreciat ca bune și 4 % – ca foarte bune. Dacă duminica viitoare ar avea loc referundumul cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 40% ar vota pro și 42% – contra, încă 18% sunt indeciși. 41 % din respondenți au menționat că RM va avea mai multe avantaje/ doar avantaje, dacă va deveni membru al UE.
Instituțiile, în cazul cărora ponderea celor care au încredere în ele depășește ponderea celor care nu au încredere în ele, sunt: biserica (40% au foarte multă încredere și 41% au o oarecare încredere) și mass-media (corespunzător – 3% și 45%). Liderii acestui top de încredre au rămas neschimbați, față de situația din studiul precedent. Partidele politice au înregistrat cel mai scăzut nivel de încredere a populației – 10% au menționat că au o oarecare încredere în acestea, în timă ce 54% deloc nu au încredre în acestea și 33% nu prea au încredere. Bloggerul Vlada Ciobanu este de părere că, în contextul globalizării, luptele identitare și naționalismul sunt subiecte depășite, și ar fi binevenită abordarea noțiunii de comunitate. „În condițiile în care, partidele din Moldova trăiesc de la alegeri la alegeri, mass-media și Biserica se află în topul încrederii cetățenilor, ar trebui să identificăm o instituție care ne poate ajuta să creăm un concept puternic de națiune civică unică”, a explicat Vlada Ciobanu. „Cetățenii Republicii Moldova manifestă un gen de loialitate emoțională legată de simbolurile ce țin de UE și Uniunea Vamală Euroasiatică. Astfel, e complicat să construiești un concept de identitate națională.
Făcând abstracție de parte emoțională și simboluri, identificând beneficiile raționale economice, sociale a ceea ce înseamnă integrarea în UE merită să căutăm o idee care să ne unifice”, a declarat expertul în politici publice, economistul Sorin Hadârcă. Fiindcă însăși matricea identității naționale, cum am mai menționat mai sus este cultura, prin urmare resursele de rezistență se află tot în cultură. Identitatea națională ne-a fost afectată, flagelul comunismului a mușcat adând din fibra noastră sufletească. De aceea azi, suntem obligați la un dublu efort: de redescoperirea întregii noastre identități și de apărare împotriva noilor germeni distructivi.
Fiindcă locul doi îi revine instituțiilor mass-media cu ponderea cea mai înaltă de încredere, am încercat să analizez Strategia de comunicare externă a UE. Dacă aceasta prevede și susține cât de importantă este și ce impact are asupra opiniei publice. Pentru un jurnalist, cea mai bună parte în ceea ce privește UE este volumul de informații care vine zilnic din partea mai multor instituții și organizații aflate sub apanajul UE. Pe lângă site-ul oficial de informații al Uniunii Europene, în special centrul de Presă al Uniunii Europene (serviciul de presă, servicii audiovizuale,etc) există un număr mare de alte surse de informare în legătură cu știrile de ultimă oră privind Uniunea Europeană.
Conform principalului obiectiv al Strategiei de comunicare externă UE este sensibilizarea mai largă a instituțiilor și populației UE cu referire la republica Moldova în general și prezentarea Republicii Moldovei în calitate de stat european atractiv cu aspirații puternice de a îndeplini toate criteriile pentru a deveni stat-membru al Uniunii Europene în particular.
Asigurarea independenței mass-media reprezintă o prevedere esențală care este inclusă în Planul de Acțiuni RM-UE și, respectiv, în prezenta Strategie. Aceasta servește ca o testare a funcționării principiilor democratice în Moldova, constituind o prioritate pentru Parlament și Guvern. În acest context, prioritățile-cheie vor fi următoarele:
Transformarea cu succes a instituției „Teleradio – Moldova” într-o Companie publică de difuzare independentă și imparțială;
Asigurarea transparenței în cadrul procesului de distribuire a frecvențelor și adoptării unor decizii echitabile de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului;
Implementarea legislației audiovizualului adoptată de către Parlament;
Pentru îmbunătățirea reflectării de către mass-media a tematicilor europene, vor fi luate următoarele măsuri:
Eficientizarea activității Serviciului de presă a Guvernului și al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene;
Atribuirea unui rol proeminent mass-mediei audiovizuale prin colaborări strânse și întâlniri regulate cu operatorii și mediatorii;
Crearea unei imagini pozitive a UE pentru populație prin plasarea politicilor și activităților într-un cadru de „interes uman”, permițând astfel cetățenilor să înțeleagă mai bine importanța și relevanța acesteia;
Actualizarea cu regularitate a fluxului de informație privind relațiile RM-UE (vizite oficiale, întruniri, participare a oficialilor moldoveni la conferințele europene, implementare eficientă a documentelor bilaterale RM-UE);
Trebuie să recunoaștem că interesul mass media față de UE a crescut constant, pe măsură ce momentul AA se apropia. Toate tilurile de până acum apărute pe paginile oficiale a instituțiilor media arată un interes sporit. Sunt idei controverse , de la cele pozitive până la cele care îți spun că sunt iluzii deșarte să mai credem că putem adera în Uniunea Europeană. Dar un lucru este comun: RM acum își scrie istoria, și este o perioadă decisivă pt țara noastră. „Este esențial că Guvernul de la Chișinău și clasa politică să dea dovadă de responsabilitate. Deoarece acum mingea este în terenul lor și noi îi sprijinim pentru ca toate acele lucruri asumate și declarate să fie realizate. „Faptul că Republica Moldova nu a fost sancționată încă de Uniunea Europeană pentru întârzierile în implementarea reformelor, nu înseamnă că nu poate fi sancționată de acum înainte. Am văzut care a fost rezultatul alegerilor din noiembrie anul trecut. O mare majoritate a cetățenilor doresc apropierea de UE și aceasta este calea de urmat și îmi doresc să nu se ajungă la acel punct în care fondurile pentru Moldova să fie reduse, dar asta depinde doar de clasa politică de la Chișinău”, a spus europarlamentarul.
Cred că liderii politici de la Chișinău cumva s-au culcat pe laurii victoriei de etapă, pentru că, într-adevăr, în ultimii 5 ani, au fost realizate multe progrese. Dar, nu este timpul pentru ca această apropiere de Europa să fie stopată. Și cred că acest mesaj va fi înțeles”, speră președintelele Comitetului parlamentar de Asociere cu Republica Moldova, eurodeputatul Andi Cristea, citat pe IPN.
Acesta mai afirmă că timpul nu mai are răbdare cu Republica Moldova și mai mult ca oricând este nevoie de o responsabilitate a tuturor factorilor politici de la Chișinău. „Situația este cu totul și cu totul specială și îmi doresc ca RM să rămână ancorată pe parcursul european și să înainteze pe calea reformelor. În eventuale solicitări de sprijin din partea autorităților de la Chișinău în implementarea reformei judiciare, luptei împotriva corupției, suntem pregătiți să trimitem experți europeni să sprijine autoritățile de la Chișinău”, a declarat Andi Cristea , în cadrul unei întrevederi cu jurnaliștii moldoveni, la Bruxelles.
Parlamentul european a spus că gestionează din partea grupului socialist procesul de revizuire a politicilor europene de vecinătate și nu-și dorește ca fondurile care sunt disponibile la acest moment pentru Republica Moldova prin instrumentul de politică europeană de vecinătate să fie diminuate. „Nu-mi doresc ca Guvernul de la Chișinău să dea greș cu reformele pe care și le-a asumat în Acordul de Asociere și mesajul pe care îl transmit clasei politice este că Moldova trebuie să înainteze în reformele inițiale”, a mai spus europarlamentarul. Totodată acesta a făcut apel la mass-media din Moldova să creeze spiritul civic și să facă cetățenii simpli să fie mai solicitanți față de clasa politică, pentru ca aceasta să le reprezinte cu adevărat interesele.
Întru cunoașterea profundă a impactului integrării europene pentru identitatea națională a Republicii Moldova am realizat un chestionar.
Repere metodologice:
Volumul eșantionului: 100 de persoane, vorbitori de limbă rusă și română.
Tipul eșantionului: stratificat, probabilist.
Eșantionare: eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova fără regiunea transnistreană și Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, la un nivel de încredere 95% și cu o eroare tolerată de +\- 1,5 %.
Ancheta de teren: 01 – 15 aprilie 2015.
Dacă e să ne punem întrebarea: este identitatea națională o criză în Republica Moldova? Răspunsul este cu ceritudine: DA!. Explic acest răspuns în urma acestui sondaj, propunând următoarele întrebări:
Vârsta
18-25 (25%)
25-33 (35%)
30-45 (20%)
Peste 45 (20%)
Sexul
Masculin (65%)
Femenin (35%)
Mediul de reședință
Urban (80%)
Rural (20%)
Cunoști ce înseamnă identitate națională?
Da (75%)
Nu (25%)
Cu care din următoarele elemente identifici identitatea națională?
Cultură (60%)
Istorie (20%)
Obiceiuri (7%)
Tradiții naționale (10%)
Nu cunosc (3%)
Cum crezi, identitatea națională va fi afectată în urma integrării europene?
Nu știu (55%)
Cred că nu (20%)
Categoric că nu (15%)
Cred că da (7%)
Categoric că da (3%)
Care este limba pe o care o vorbiți cel mai des?
Română (63%)
Moldovenească (26%)
Rusă (10%)
Dumneavoastră personal, sunteți de acord cu unirea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană?
Sunt de acord (47%)
Nu sunt de acord (40%)
Nu știu să răspund (13 %)
Ce poziție aveți față de integrarea europeană a Republicii Moldova în Uniunea Europeană?
Categoric pentru (27%)
Mai degrabă pentru (25%)
Mai degrabă împotrivă (20%)
Categoric împotrivă (12%)
Nu știu, sunt indiferent (15%)
Cum credeți, integrarea europeană este o soluție sau impas pentru identitatea națională a republicii Moldova?
Soluție (47%)
Impas (38%)
Nu știu, nu mă interesează (15%)
Cum credeți, care este avantajul integrării europene a RM în UE?
Libera circulație a cetățenilor în spațiul UE (41%)
Accesul liber al cetățenilor la locurile de muncă din UE (38%)
Pensii și salarii mai mari (21%)
Datele preliminare a acestui sondaj, reflectă percepția populației din stânga Prutului asupra reperelor identitare și a spațiului cultural de care aparține. Persoanele participante la cercetare au răspuns la întrebări legate de identitatea lor lingvistică, politică și culturală, precum și cu privire la atitudinea față de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Doar 75% din persoanele chestionate știu ce înseamnă identitate națională, cei mai mulți cuprinzând vîrsta de 25-35 de ani. Cauza lipsei de cunoaștere nu este comunicarea și informarea externă proastă, ci lipsa de interes a celor chestionați, în special cei trecuți de 45 de ani. Persoanele din mediul rural sunt foarte puțin informați și dau dovadă de lipsă de interes față de situația politică din țara în care trăiesc.
Rezulatele chestionarului ne arată că dezvoltarea de mai departe a Republicii Moldova nu poate fi asigurată decât prin promovarea consecventă și ireversibilă a cursului strategic spre integrarea europeană. 76 % din persoanele intervievate au pledat pentru opțiunea categoric pentru UE, fapt îmbucurător, însă nu total din cauza celor 18 % care nu au un răspuns la moment, sau mai degrabă sunt indiferenți. La întrebarea pusă: „Cum crezi, identitatea națională va fi afectată în urma integrării europene? Cele 15% (sigur că nu) au argumentat astfel: „prin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, țara noastră nu își va pierde identitatea, suntem convinși că se vor depune toate eforturile că și noi avem o contribuție, să ne punem „amprenta” într-un mod constructiv în acest cadru. Ne vom menține și vom promova identitaea națională conform principiului >Unitate în diversitate<. Un exemplu de aplicare a acestui principiu este menținerea tuturor limbilor țărilor membre ca limbi oficiale”. Conform acestui principiu, Moldova va îmbogăți patrimoniul cultural al Uniunii cu propriile sale valori. Un alt răspuns a fost: „Nu vom avea de suferit categoric pentru că astfel cetățenii noștri vor avea posibilități fără precedente, de a călători, trăi sau munci în orice țară din UE pe care o aleg”
În urma întrebărilor oferite despre identitate națională, am constatat următoarele idei: Republica Moldova suferă de o gravă boală numită „criză de identitate”.
Majoritatea persoanelor care au răspuns la întrebări se zbat indecis între Da și Nu. Lumea este „derutată” și „dezorientată”, toate epitetele sânt binevenite pentru a califica o populație strigând în neștire într-un haos al minții și al faptei, incapabilă să se recunoască „cine este și încontro merge”. Consider că această presupusă „criză identitară” este produsul unei nedreptăți istorice (ocupația ruso-sovietică) și este totodată sursa unui șir de alte probleme – sărăcie, corupție, înapoiere economică și culturală etc. Căci vorba unui analist politic, Petru Negura, „Republica Moldova nu va putea să-și rezolve problemele de sărăcie și corupție atâta vreme cât nu își va soluționa criza identitară”. În concluzie, ne putem da seama că cetățenii noștri mai speră la o Moldovă democratică cu legi bine puse la punct, dar până atunci mai e mult. Avem nevoie mai întâi de toate să ne rezolvăm problemele interne, să lucrăm asupra mentalității încă de tip sovietic pentru că și aceasta este o piedică pentru integrarea mai rapidă a Moldovei în UE.
Recent, șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola, a vorbit despre evoluția relațiilor moldo-comunitare la capitolul reforme. Diplomatul european a spus că succes reformei depinde de satisfacția oamenilor față de actul de justiție, de încrederea pe care o au ei față de acest sector. Reformele despre care vorbesc cei de la guvernare nu sunt pentru Europa, ci necesare cetățeanului.
În concluzie pentru acest capitol pot spune că s-au făcut foarte multe lucruri până acum, schimbări de văd și avem speranța că totuși se vor mai realiza. Cred că trebuie un pic schimbată mentalitatea păturii de jos, dar și a clasei politice. Politicienii trebuie să se gândească în primul și în primul rând la cetățean, să-i fie respectate drepturile și să se gândească la prosperitatea întregii țări. Atunci cetățenii vor avea încredere în clasa plitică și clasa politică va avea susținerea oamenilor de rând. Pentru ca lumea să trăiască în bunăstare, trebuie să existe această modernizare despre care se vorbește atât de mult, iar modernizarea înseamnă și drumuri bune, și apă, și canalizare chiar în cele mai mici sate a țării, și salarii decente, și locuri de muncă noi deschise. Pentru că încă mai există teama moldovenilor că, dacă nu au un loc de muncă ai noștri iau calea pribegiei și merg peste hotare să-și câștige bucata de pâine. Nu trebuie să credem în partea materială, ar trebui să ne implicăm mai mult în proiecte sau activități împreună cu comunitatea, să contribuie fiecare. Atunci când contribuim cu munca, energia, cu gândurile noastre, cred că se vor schimba lucrurile.
De cele mai multe ori auzim de la cei din sat că cei de la guvernare sunt datori, pentru că cetățeanul și-a dat votul și atunci când și-a dat votul l-a aruncat pentru că a crezut într-o promisiune. Această idee este deja învechită. Nu trebuie să așteptăm cineva să ne dea ceva, să cadă mană din cer. Trebuie să de punem și noi eforturi și, în primul rând, să chibzuim bine pe cine alegem, să alegem la conducere oameni demni, cu verticalitate, cu idei inovatoare.
La momentul dat există o foarte mare ruptură între cei de jos și cei de sus. Unii de la noi, oameni de rând, nu cunosc pe cine aleg la conducere, nu cunosc cine e deputatul cutare, cine este președintele raionului, cine și din ce partid ne dirijează. Ei cunosc numai scandalurile care apar la televizor. Această dezbinare a societății se face pronunțată, pentru că o parte din lume vrea ca Moldova să se apropie de Uniunea Europeană, altă parte rămâne la idea că locul Moldovei este aproape de Federația Rusă, împreuna cu Rusia, în Uniunea Vamală, în Uniunea Euroasiatică, e o scindare pronunțată și în societate. Lumea se ceartă cu privire la problema aceasta, consider că o parte, care e pentru Est, sunt mai corecți și cei care pentru Vest tot sunt corecți. Dar și bătrânii au început să se convingă că cei care au aderat la Uniunea Europeană și se conduc după regulile și legile europene trăiesc mult mai bine, au un nivel de cultură mai ridicat și au reușit să se identitice ca o idee națională.
Partidele de stânga sunt foarte agresive și se străduie să găsească pete de soare ca să ponegrească ideea de eurointegrare, dar oricum mulți oameni își pun întrebarea: „Voi vreți să ne duceți spre Rusia, dar ce ajutor ne dă Rusia de 20 și ceva de ani încoace?” Nu numai că ne șantajează cu embargourile la produse, dar pedepsesc oamenii care i-au slugărit și au robit la ei. Mulți își schimbă părerea despre ideea de a merge cu Rusia. Majoritatea care sunt pro Uniunii Vamale, sunt oamenii care au lucrat acolo și consider că au făcut mulți bani. Partea aceasta a societății care au câștigat un pic de bani și și-au făcut gospodărie, consider că acoloe mai bine.
Există complexul inferiorității și teama că, dacă merge într-un stat din Uniunea Europeană, trebuie să respecte legea, trebuie să se comporte așa cum se comport un cetățean civilizat. Acestea sunt problemele cele mai grave, pentru că în Europa nu poți mitui un polițist, nu poți trece vama illegal, acolo nu se permite. Dar în Rusia, dacă e haios și nu se respect legea, se simt un pic în apele lor, cu toate că nu acceptă când sunt pedepsiți. Chiar și în următorii 5 ani cred că vom bate pasul pe loc. Nu mergem mai departe până nu se vor rezolva problemele grave, să se liniștească masele, demnitarii să recâștige demnitatea sau onoarea în fața poporului. Nu știu de ce la noi e tradiția aceasta, cu rădăcini ca la caracatiță. În urma cercetării nu văd deosebire între politicienii care au fost pe vremea comuniștilor și politicienii de azi, e tot aceeși corupție.
Zece ani e o perioadă destul de lungă. Cred că s-ar putea face multe lucuri pe calea integrării europene. Dacă nu ne integrăm în Uniunea Europeană, nu ieșim din mocirla aceasta.
Singuri nu vom putea să ieșim din această situatie. În primul rând nu suntem atâți de bogați și avem toate cele necesare. În al doilea rând nu avem clasă politică. Și în al treilea rând, nu e o coeziune dintre noi, nu e solidaritate în societate. Poate va fi pe parcurs, dar trebuie să fim uniți, avem nevoie de ajutoare din partea Europei, numai nu din Rusia. Măcar acum să ne lase în pace să ne decinem încotro și cum să facem. E normal ca între țările vecine să fie o înțelegere și liniște. Atunci când e vorba de liniște, și relațiile sunt mai bune, și țara se dezvoltă.
Drumul pe care merge Moldova este corect, drumul European, cum am pornit, așa și mergem. Greutăți sunt multe, dar sperăm că le vom învinge. Apropierea de UE înseamnă că tineretul va avea premise de circulație peste hotare pentru a studia în țările străine și să se întoarcă în Moldova, să contribuie la ridicarea economiei, țara să fie mai dezvoltată. Dar să rămânem cu Rusia, sunt păreri fiindcă așa au fost obișnuiți, să ne conducă cineva, să ne învețe, să nu mai fim independenți, cineva să ne tot ducă de cap, cum a fost și până acum.
Majoritatea au votat pentru integrarea europeană și nu s-au uitat cine e pe listă, pentru că au sperat că cei de la guvernare vor face ceea ce cetățenii intuiesc. Dar dacă PLDM și PD spuneau în Campania electoral că vor face alianță cu comuniștii, sunt sigură că votul era răsturnat și nu mai ajungeam la guvernul acesta minoritar. Și de atunci e această ruptură, conflictul acesta dintre viziunea societății, societate care deja s-a maturizat, moldovenii au ieșit în față, încep să-și assume responsabilitatea, pentru că votările anterioare nu arătau că gândirea colectivă e capabilă să scoată hotărâri care le vizează soarta.
Zeci de mii de oameni din țară au participat pe 3 mai 2015, la un protesc de amploare în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Nemulțumiți de jafurile din sistemul bancar și abuzurile comise de guvernanți sub paravanul integrării europene, oamenii au scandat „Vrem miliardul înapoi”, „Fără hoți la guvernare”, „Să izbăvim țara de regimul criminal”.
Precizăm că protestatarii au cerut raportul companiei americane Kroll privind jaful produs prin intermediul celor trei institușii financiare, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, să fie făcut public în variant original, în limba engleză. Amintesc că un protest similar a avut loc pe 5 aprilie, când mii de cetățeni au ieșit în stradă, indignați de furturile din sistemul bancar, de corupția din justiție, dar și de faptul că cei care s-au făcut vinovați de violențele din 7 aprilie 2009 nu au fost pedepsiți. Atunci, manifestanții au adoptat o rezoluție
Atunci, manifestanții au adoptat o rezoluție prin care au cerut autorităților să investigheze cât mai rapid jaful din sistemul financiar bancar, să întoarcă în țară banii furați, să depolitizeze justiția și să adopte măsuri urgente în vederea deconspirării proprietarilor mass-media, însă clasa politică a ignorat aceste revendicări.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Republica Moldova este vecinul apropiat al Uniunii Europene care și-a manifestat interesul cu privire la aderarea și integrarea UE. Cu toate că până la aderare mai este cale lungă, Republicii Moldova i s-au recunoscut aspirațiile și valorile europene și depune efort pentru a ajunge la nivelul statelor membre ale UE. Avem deja o foaie de parcurs bine pusă la un punct în cadrul Acordului de Asociere și cred cu fermitate că acum avem posibilitatea să abordăm mai multe chestiuni ce țin de parteneriatul cu UE. Am menționar și anterior care sunt prioritățile noastre politice și am vorbit despre necesitatea promovării reformei în sectorul bancar, una cu adevărat importantă, lupta împotriva corupției – unde, în continuare, ar trebui întreprinse mult mai multe acțiuni, sectorul Justiției. Este foarte importantă aprofundarea relațiilor noastre. La fel, sunt necesare politicile bazate pe coeziune și, bineînțeles, rezolvarea diferendului transnistrean. Cu părere de rău nu știm sigur dacă există o dorință reală a autorităților de a lupta cu flagelul corupției și de a avea funcționari publici integri atât la nivel central, cât și la nivel local.
Cu toții știm că lupta împotriva corupției trebuie să rămână o prioritate pentru Republica Moldova. Ea este cea mai mare și cea mai bogată piață din lume. Acest lucru poate crea niște oportunități și pentru ca aceasta să fie valorificate avem nevoie de investitori atât străini, cât și locali. În cazul în care corupția nu va fi contracarată, acești investitori nu vor veni pentru că nu vor găsi un climat investițional care i-ar atrage. Suplimentar, trebuie să analizăm societatea și felul în care aceasta se maturizează. Cred că oamenii din această regiuni nu vor mai accepta corupția în felul în care a fost acceptată anterior. Din acest motiv, pentru interesul țării, cred că partidele trebuie să găsească soluția să lupte cu acest flagel. De altfel, nu există o altă cale. În context vrem să vedem reforma administrației publice promovată și pusă în funcțiune. Mai există și alte aspecte care ar trebui luate în calcul, cum ar fi nivelul de salarizare în acest domeniu. Înțeleg că dacă vorbim despre nivelul salariilor, ele sunt mici oriunde în Republica Moldova. Dacă comparăm însă cu standardele din țările membre UE, anume remunerarea în cadrul administrației publice este la un nivel foarte scăzut. Este necesar să fie întreprinse mai multe acțiuni așa încât angajații din administrația publică să nu fie vulnerabil la corupție.
Analizând sectorul Justiției cu o atenție deosebită, am dedus cât de important este acest domeniu atât pentru climatul afacerilor, cât și pentru cetățenii de rând. Nu în ultimul rând, pentru credibilitatea acestui stat. Dacă vorbim despre cea de-a doua jumătate a anului 2014. Cred că toți am observat că implementarea Strategiei privind reforma sectorului Justiției s-a încetinit considerabil. Am urmărit eșecul mai multor reforme care au avut impact direct asupra implementării Strategiei.
Bineânțeles, mai vrem să vedem o implementare concretă a pachetului de legi anticorupție care a fost adoptat de Parlament în 2013 – cele ce țin de testarea integrității profesionale, confiscarea extinsă și îmbăgățirea ilicită.
Vorbind despre nivelul Uniunii Europene, se cere foarte multă voință politică din punct de vedere și înțelegerea faptului că nici o persoană nu este mai presus de lege. Aș mai recomanda ca persoanele condamnate pentru acte de corupție să nu fie doar din partidele de opoziție, ci chiar în partidele de guvernare. Corupție există practic în orice stat din lume. Întrebarea este cum poate fi combătut acest flagel. Dacă s-ar găsi autoritățile care încalcă aceste legi, dosarele ar trebui să ajungă în instanțele de judecată, iar cei care au fost găsiți vinovați să fie condamnați.
De asemenea, în funcție de evoluția instituțională a Uniunii Europene, Moldova trebuie să se gândească cum să consolideze în rândurile statelor membre ale UE atitudini mai înțelegătoare față de vectorul de integrare europeană a Moldovei. Este nevoie de următoarele măsuri: Guvernul Moldovei, în special Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene trebuie să elaboreze și să implementeze o strategie de comunicare care să abordeze temerile și așteptările false pe care le au cetățenii moldoveni vizavi de vectorul de integrare europeană și să explice în același timp beneficiile și oportunitățile scontate. În acest sens este important de adoptat mesaje, canale și purtători de mesaje care să poată ajunge la inimile și mințile oamenilor. Mesajele trebuie să fie calibrate pe așteptările economice și sociale ale cetățenilor. Este important de explicat cum anume integrarea europeană va îmbunătăți viața fiecărui cetățean. După cum am sugerat rezultatele studiului sociologic, posturile TV și internetul par să fie cele mai eficiente și de încredere canale, care ajung la cel mai mare număr de persoane, în cel mai eficient mod. Din cauza că este atât de crucial ca mesale să fie sincere și transparente, Guvernul trebuie să se gândească la o colaborare cu ONG-urile, alte organizații ale societății civile și cu experți independenți. Din nou, studiul sociologic sugerează că acești purtători de cuvânt vor beneficia de mai multă încredere din partea cetățenilor, decât Guvernul sau partidele politice. Este strategic important de cultivat în rândurile cetățenilor moldoveni identitatea europeană și sentimentul de apartenență la Europa mare, precum și de promovat imaginea Moldovei ca țară europeană.
Studiul a relevant un simț slab-dezvoltat al cetățenilor moldoveni prin faptul că sunt „europeni” sau că locuiesc într-o „țară europeană”. Nu contează dacă această percepere se referă doar la identitatea națională sau la faptul că oam enii pur și simplu nu se simt tratați ca europeni. Ambele variante sunt îngrijorătoare în egală măsură, deoarece, în perspectivă ar putea submina susținerea social față de vectorul de integrare europeană. Ne purtăm identitatea proprie, indiferent în ce spațiu ne-am afla, pentru că Europa s-a dezvoltat ca o unitate culturală, un spațiu al interconexiunilor, al multitudinii de tradiții și culturi, iar diversitatea culturală este premisă și rezultat al proiectului european. Republica Moldova este o țară tânără, mică și săracă deaceea să hotărâm singuri pentru viitorul nostru sau să rezistăm în fața mai multor decizii este un lucru imposibil. Parcursul european este unica soluție, în ciuda realității că acest lucru acum este aproape imposibil, cțt timp avem o guvernare coruptă. Pentru a evita astfel de suspiciuni și interpretări nefaste, ar fi moral și rațional ca ideea de unitate națională în jurul integrării europene și aderării la Uniunea Europeană să fie lansată de un grup de „oameni înțelepți”, apartnici, personalități publice din varii domenii, care se bucură de respectul și încrederea unei părți considerabile a societății noastre, oameni simbol, oameni exemplu, oameni reper, oameni onești, oameni incoruptibili, oameni care ne unesc, oameni care prin activitatea lor ne duc faimă de popor civilizat cu tradiții seculare, îmbogățesc patrimoniul nostru cultural, care au contribuit și contribuie la statornicirea noastră ca stat democratic cu vocație europeană. Numai așa ideea de unitate națională are sorți de izbândă.
În raport cu UE și statele membre ale UE în parte, Moldova nu trebuie să aștepte că în mod neapărat să fie recunoscută oficial ca țară-candidat pentru aderarea la UE, ci mai curând să se comporte ca țară-candidat. A se comporta ca țară-candidat implică, de fapt, implementarea din toată inima a tuturor angajamentelor asumate ca parte a negocierilor cu privire la Acordul de Asociere și poate chiar un pic mai mult decât atât. Această recomandare trebuie să se refere la orice domeniu de cooperare inclus în Acordul de Asociere, de la convergența cu acqui-ul până la implementarea integrală a cerințelor acestuia.
Rezultatele cercetării permit prezentarea recomandărilor cu privire la procesul de formare a identității naționale în Republica Moldova, ceea ce a fost și scopul acestei lucrări. Astfel, prima recomandare vizează politicile guvernamentale privind fomarea identității naționale. Ținând cont de existenta conflictului identitar, dar și de lipsa unui consens politic și social privitor la identitatea națională, se recomandă abrogarea Concepției politicii naționale a Republicii Moldova și altor documente aferente care de facto impune identitatea națională etnică ce corespunde concepției de „moldovenism”. Acest document a împărțit societatea în „moldoveni” și „ceilalți”, sporind astfel antagonismul identitar și creând premise pentru tensiuni etnice și sociale. O a doua recomandare ar reveni pentru organizațiile neguvernamentale să inițieze campanii de comunicare publică și monitorizare, care ar indica formațiunile politice ce instigă la tensiuni și ură inter-etnică.
Recomandarea finală, reprezintă îmbinarea identității de cetățean al Republicii Moldova cu identitatea europeană. Acest lucru este argumentat de faptul că vectorul integrării europene este perceput favorabil în societate și în sfera politică. Formarea identității europene ar permite societății și elitelor politice să impulsioneze procesul reformelor și integrarea în Uniunea Europeană. Ajustarea legislației naționale la normele acquis-ului comunitar, mai cu seamă pe domeniile ce vizează drepturile fundamentale ale omului, mass-media, politica socială, justiție, educație, cultură, va impulsiona edificarea națiunii civice în Republica Moldova.
Contribuirea la reintegrarea țării prin sfera instruirii, culturii și educației:
Dezvoltarea unui sistem de repere valorice, bazate pe respectarea drepturilor și libertăților omului, cultivarea dragostei față de țară, față de trecutul istoric și tradițiile poporului Republicii Moldova;
Instruirea și educarea tinerei generații în spiritul respectului față de istoria, față de cultura și față de limbile comunităților etnice conlocuitoare, față de valorile spirituale comune.
BIBLIOGRAFIE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Obiectivul de Aderare la Uniunea Europeana Ca Idee Nationala Pentru Republica Moldova (ID: 143590)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.