Municipiul Dorohoi

1.INTRODUCERE

1.1 Pozitia geografica si limitele

Dorohoiul este situat in partea de nord vest a judetului Botosani, aflandu-se pe malul raului Jijia si administrand inca 3 localitati. Progresul, Dealu Mare si Loturi Enescu. Din punct de vedere geografic se afla in zona in care se intalnesc regiunea de dealuri inalte Bourul –Ibanesti de pe Valea Siretului si Campia Moldovei de pe raul Jijia. Dealurile din partea de nord vest a orasului sunt: Hapai, Magura Ibanesti, Pietrisț Dersca. Ca si coordonate georgrafice municipiul Dorohoi se afla la intersectia paralelei 47° si 58’ N cu meridianul 26° 23’ E, facand din acesta un loc in care se intalnesc anumite limite climatice cum ar fi primaveri intarziate, ierni mai lungi precum si zile mai lungi cu o jumatate de ora la solstitiul de vara.

Situat la 35 de kilometric de municipiul Botosani si la circa 15 kilometri vest de Valea Siretului, face ca orasul Dorohoi sa fie o zona de contact dintre Podisul Sucevei si Campia Moldovei. Din acest punct de vedere Dorohoiul a prosperat de-a lungul anilor mai repede decat localitatile vecine, atat din punct de vedere comercial cat si din punct de vedere demografic, simtindu-se nevoia de organizare administrative complexa.

1.2 Mentiuni istorice cu privire la Municipiul Dorohoi

Prima atestare documentara despre existenta orasului Dorohoi este mentionata in actul din 6 oct 1407, prin care boierii moldoveni reinnoiesc in orasul Liov omagiul catre Regele Vladisllav Iagello al Poloniei. Printre acestia mai de seama s-au remarcat Mihail de la Dorohoi, cel mai bogat dintre boierii Tarii Moldovei. De-a lungul timpului a dovedit ca este un om cu un cuvant hotarator atat in relatiile externe cat si in relatiile interne, fiind amintit in numeroase documente intre anii 1432 – 1437. Perioada cea mai importanta din punct de vedere al dezvoltarii orasului Dorohoi a fost in special secolul al XV –lea, atunci cand numerosi mestesugari deserveau populatia locala si calatorii. Tot in aceasta perioada Dorohoiul este mentionat ca fiind un loc de maxim interes pentru voievozi care la randul lor ofereau noilor veniti locuri de casa, teren arabil precul si conditii pentru a-si creste animalele. In anul 1460 Stefan cel Mare intareste dreptul de a lua vama orasului Dorohoi, privilegiul acesta fiind mostenit de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Drept urmare devine un targ destul de important in viata politica si economica din partea Moldovei de Nord.

Dupa anul 1509 Dorohoiul este pradat pe rand de ostile polone si de ostile tatarilor fiind una dintre cele mai importante perioade de declin din istoria orasului.

Documentele din secolul XVI si secolul XVII ne amintesc ca orasul Dorohoi era condus de un primar (soltuz), si 12 consilieri (pargari) alesi de obste dintre cei mai buni targoveti.

Partea cea mai importanta a orasului numita si Vatra Targului s-a dezvoltat in partea estica cuprinsa intre raul Morii, Jijia si paraul Buhai. Mosia Targului se intindea in jurul vetreoi acesteia pe o distanta de 12 km pana la limita cu satele Prepelica, Lozeni, Popeni, Broscauti etc. Locuitorii ocolului a Targului Dorohoi erau cei mai de seama pe acele vremuri asigurand venituri importante curtii domnesti precum si plata unor slujbasi ai domnului.

O alta perioada importanta din istoria Dorohoiului este cea a anilor 1650 si 1675 atunci cand tatarii ajung in Moldova si pradeaza pe langa acesta si orasele Harlau, Iasi, Suceava etc., lasand dupa ele multe silisti si locuri pustii. In anul 1713 turcii, sub pretextul unei posibile navaliri din partea rusilor si polonezilor, ocupa Hotinu si tinutul din jur transformandu-l in raia turceasca, devenind un punct de trecere pentru armatele acestora si deseori pradat de catre acestea. Intre anii 1856 – 1859 locuitorii orasului Dorohoi la fel ca si cei ai judetului si-au exprimat acordul si adeziunea “fata de Unirea Principatelor sub un singur domn si o capitala noua intre ambele tari”, conform “actului de adeziune a judetului Dorohoi la programa Unirii din 10/22 iunie 1856”. La formarea Divanului ad-hoc al Moldovei din anul 1857 la Dorohoi a fost ales Mihail Kogalniceanu ca reprezentant al tinutului acestuia, rostind in sedinta din octombrie 1857 discursul prin care a dezvoltat dorintele romanilor pentru egalitate in drepturi, pentru unire etc.

In perioada razboiului de independent din anii 1877 – 1878 locuitorii orasului Dorohoi au avut un aport deosebit in primul rand prin faptul ca au participat la uptele din sudul Dunarii precum si prin faptul ca au sustinut armata cu bani, imbracaminte, cai, mijloace pentru transportul ranitilor, etc. O alta perioada importanta din istoria orasului este cea a secolului al XIX-lea cand populatia a crescut simtitor datorita emigrarilor din Galitia, Bucovina si Podolia ajungand in 1889 la recensamant sa fie inregistrati peste 9000 de locuitori. In primele secole ale dezvoltarii sale, Dorohoi a functionat ca o “piata” locala dar cu o zona de influenta economica limitata. Aceasta piata se manifesta prin organizarea unor targuri saptamanale si anuale cu un important impact comercial asupra vietii orasului, situatie ce a fost conditionata de nivelul material scazut al acesteia si de lipsa cailor de comunicatie.

Dezvoltarea comertului urmand sa se realizeze ulterior prin constructia cailor ferate Dorohoi – Leorda – Veresti din 1888 si Dorohoi – Iasi 1896, precum si prin construirea unor sosele care a facut posibila legatura orasului cu restul tarii, fiind o cale importanta de impulsionare a comertului prin largirea zonei de aprovizionare cu materii prime, precum si de desfacere a produselor finite. Din punct de vedere al dezvoltarii relatiilor capitaliste ultima perioada a secolului XIX aduce cu ea inceputurile miscarii muncitoresti astfel ca mestesugarii, comerciantii, ceferistii, unii intelectuali si tarani incep sa se organizeze in asociatii si bresle propagand idei si creand prin acestea primele ziare locale printer care amintim: Breslasul, Lumina Constiintei, Steaua, Viata Poporului etc. Anul 1907 marcheaza si in orasul Dorohoi la fel ca si in multe alte orase o perioada de zdruncinare politica si sociala generate de rascoala taranilor care s-au ridicat din cauza nedreptei impartiri a pamantului, acestia devastand conacele mosierilor arzand arhivele si alungand proprietarii si arendasii.

2.GEOLOGIA

2.1 Alcatuirea geologica

Municipiul Dorohoi este situat pe Platforma Moldoveneasca, a carui fundament este format din roci cristaline,migmatice si roci eruptive, ce alcatuiesc un soclu rigid care a suferit o serie de miscari epirogenetice. La coborare si ridicare, de-a lungul erelor geologice, au avut loc transgresiuni si regresiuni massive. Soclul platformei are varsta precambriana, fiind unul din primele uscaturi ale Europei. El este cutat si metafmofozat in proterozoicul mediu.

Pentru studiul depozitelor geologice din Platforma Moldoveneasca auu fost effectuate foraje de mare adancime la Todireni, Batranesti, Iasi, Popesti care au atins soclul.

In aceste foraje au fost interceptate formatiunile din fundament la cota de 1008m, fiind format din gnaise cu oligoclaz, cu biotit si born blendastrtute de filoane de pegmatite si granite de Rappkiwi.

Stiva de depozitare sediment in oscilatii negative cand regiunea a fost acoperita de ape marine, constituie cuvertura.

Coloana stratigrafica din zona este format din: cuatermar, volhinian, badenian, cenumanian, silurian, ordovician, cambrian inferior, vendian.

Sarmatianul este alcatuit din marne marnocalcare, calcare olitice si gresii calcaroase friabile, fosilifere (Crasnaleuca, Cotu Miculin in aflorimentele din Malul Prutului).

La suprafata apare cuaternarul în grosime de 15 m , format dintr-un complex argilos si argilo – prafos cu zone de nisip. Ultimul strat este un complex argilo- prafos- nisipos

2.2 Tectonica