Monografia Orasului Pascani
Partea I
Considerații generale
INTRODUCERE
Turismul reprezintă un factor de seamă în procesul dezvoltării economice. Pornind de la aceste considerente, precum și de la faptul că România dispune de un bogat și variat cadru natural, de numeroase resurse turistice primare și secundare, turismului îi revine un rol important în dezvoltarea economico-socială a țării, un accent deosebit impunându-se pentru extinderea turismului internațional românesc.
În ultimele decenii ale secolului al XX-lea curba de popularitate a turismului rural a crescut de la an la an, urmărind îndeaproape implementarea confortului în mediul ambiental (funcționalitățile spațiului, apa, electricitatea, instalațiile sanitare, dotările electronice și electrotehnice de uz casnic cotidian) cu toate dificultățile întâmpinate de acestea, dintre care costurile și înlocuirile nu sunt de neglijat. Pe aceeași linie se remarcă faptul că de mai bine de două decenii, în numeroase țări europene se generalizează dorința de revalorificare a identităților locale, salvânduse și repopulându-se arhitectura rurală, conservându-se și punându-se în valoare tot ceea ce este prețios și autentic.
Turismul rural reprezintă un segment important al sectorului turistic românesc, fiind în continuă dezvoltare în ultimii douăzeci de ani. Identificarea modalităților de dezvoltare a acestuia sector devine foarte importantă și mai ales necesară pe fondul multitudinilor de probleme cu care se confruntă acest sector și care împiedică dezvoltarea acestuia la adevăratul său potențial. Astfel, în ceea ce privește turismul rural, România prezintă o multitudine de probleme datorate în special deficiențelor în asigurarea unei promovări și valorificări eficiente a potențialului turistic din zonele rurale, precum: lipsa produselor turistice integrate, promovarea insuficientă a arealelor turistice rurale ca destinații turistice, slaba publicitate a evenimentelor rurale tradiționale, slaba calitate a facilităților de primire a turiștilor, interesul redus pentru evenimentele culturale locale, instabilitatea cadrului instituțional cu responsabilități în dezvoltarea strategiilor și politicilor de turism rural, lipsa cooperării în sector, insuficienta informare a turiștilor, infrastructura nedezvoltată, mai ales în ceea ce privește transportul, comunicațiile și serviciile, gradul redus de ocupare a structurilor de cazare, dezvoltarea insuficientă a întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul serviciilor suport, etc.
Stresul citadin îndeamnă tot mai mult pe locuitorii marilor orașe să evadeze pentru a regăsi, fie și pentru câteva zile, frumusețea și măreția naturii, liniștea patriarhală a unor locuri mai ferite de trepi Numeroși specialiști în turism rural au identificat România ca fiind țara cu potențialul cel mai mare din Europa în ceea ce privește dezvoltarea turismului rural, ca o sursă de venit importantă atât pentru investitori cât și pentru bugetul țării.
Cu toate acestea și cu toate că au trecut mai bine de 20 ani de la Revoluția din Decembrie, turismul rural în România este încă într-o fază incipientă, abia la început de drum. Și drumul pentru acest sector nu pare să fie unul ușor, mai ales pentru că autoritățile românești nu recunosc decât sporadic importanța și potențialul acestui tip de turism, continuând să sprijine investiții majore în turismul clasic, de masă.
Însă, din ce în ce mai multe persoane cu spirit întreprinzător încep să întrevadă potențialul și beneficiile practicării turismului rural. Inițiativele în acest domeniu au început să apară de acum câțiva ani, la început timid, în câteva locuri din țară cu tradiție (Bucovina, Maramureș, Neamț, Valea Prahovei, zona din jurul Brașovului), ca mai apoi să se extindă și în alte regiuni din țară. Oferta existentă este acum destul de variată, de la tipuri de cazare până la locație.
Sunt însă câteva lucruri care lipsesc din peisaj pentru a face ca turismul rural să poată deveni în România ceea ce poate și merită. Mai întâi, lipsește infrastructura (în special drumuri) care să faciliteze accesul spre acele locuri dorite de turiștii care vor și altceva decât soare pe un petic de nisip împreună cu mii de alte persoane. Mai apoi lipsește promovarea, mai ales în exteriorul țării, a posibilelor destinații turistice în mediul rural din România. Un proprietar de pensiune dintr-o zonă izolată de munte nu va avea niciodată acces pe cont propriu la un târg de spcialitate din Viena sau oricare alt oraș din lume. Și nu în ultimul rând lipsește „know-how-ul”, adică știința de a oferi unui turist o experiență care trece dincolo de o cazare bună și masă îmbelșugată.
CAPITOLUL 1
ORAȘUL PAȘCANI – AȘEZARE GEOGRAFICĂ, ISTORIC ȘI ELEMENTE DE UNITATE TERITORIALĂ ȘI RELIEF
1.1. Așezarea geografică și limitele teritoriale
Municipiul Pașcani, este situat în partea de nord-est a României, pe valea Siretului, la marginea vestică a județului Iași. Comunele Miroslovești și Stolniceni-Prajescu mărginesc orașul la sud, Ruginoasa și Todirești la est, Vânători și Lespezi la nord, în timp ce la vest acesta este mărginit de comuna Valea Seacă.
Fig. 1.1. Vedere de ansamblu a orașului Pașcani, județul Iași (www.pascani.ro)
În partea de jos a orașului, în lunca Siretului sunt localitățile suburbane Lunca Pașcani și Blăgești, iar în partea din deal, pe versant localitățile suburbane Gâștești, Boșteni și Sodomeni.
Suprafața municipiului Pașcani este de 75,49 km2.
Numele de Pașcani provine se pare de la un anume Oană Pașcă, stăpân al acestor locuri în sec. al XV-lea.
1.2. Istoricul așezării
Cele mai vechi documente atestă faptul că orașul Pașcani, ăși are originea din 1587-1588: „un act, cu valeatul 7096, emis de Nicoară șoltuzul și cei 12 pârgari ai orașului Baia, privește vânzarea unui loc «între movile și între Siretul Vechi și Siretul Nou », unde se putea face moară și pod; între cei nouă martori prezenți la această vânzare făcută în fața autorităților orășenești din Baia, se afla și Toader din Pașcani și Andreica de acolo și Ionașco de acolo și Lazor de acolo”.
Odată cu trecerea timpului așezarea a avut mai mulți stăpâni. În prima sau a doua generație de stăpâni, s-au delimitat două jumătăți ale satului (partea de sus și partea de jos), ceea ce înseamnă ca au existat, la un moment dat doi frați care și-au împărțit moștenirea părintească. Aceste două jumătați sunt menționate în documente, cu stăpânii lor, în primele decenii ale veacului XVII, când vechile stăpâniri s-au tulburat și apoi s-au schimbat cu totul.
Din câți stăpâni au avut Pașcanii în veacurile medievale, cei care au însemnat cel mai mult pentru istoria locurilor și care și-au legat cel mai strans numele de aceste locuri au fost Cantacuzinii. Primul, care așsi întregit așezarea cumpărând ambele jumătăți de sat a fost Iordache Cantacuzino.
Stăpânirea Cantacuzinilor la Pașcani a durat mai bine de un secol, prin patru generații ale acestei familii, din care o ramura însemnata a continuat să se numeasca – si dupa ce n-a mai stapanit acel sat, până în zilele noastre – Cantacuzino-Pașcanu: unul dintre ei, marele logofăt Dimitrie Cantacuzino-Pașcanu (1789-1862), este ctitorul spitalului ieșean care îi poartă numele.
În vara anului 1774, când s-a făcut un recesământ cerut de trupele rusești de ocupație, Pașcanii erau încă în stăpânirea Cantacuzinilor; șase ani mai târziu, curtea de acolo – apreciată ca „minunată” prin poziția ei deosebită – aparținea boierului Iordache Balș. La 1809, prin testament, acesta a destinat Pașcanii fiului său Iancu. În împrejurările tulburi care au marcat anii 1806-1812, Iancu Balș a plecat în Rusia; Pașcanii au trecut un moment în stăpânirea fraților Dimitrachi si Panaiotachi Moruzi, fiii lui Constantin Moruzi, fost domn al Moldovei la 1777-1782; după tragica moarte a acestora (sub acuzația de tradare față de Sublima Poartă ), în toamna lui 1812, averea fiindu-le scoasă la vanzare prin licitație, Pașcanii au fost cumpărați de unul dintre marii boieri moldoveni ai vremii, vistiernicul Iordache Rosetti-Roznovanul (1764-1836). De la acesta, prin testament, proprietatea a trecut fiului sau, Neculai Rosseti-Roznovanu, al carui fiu omonim va sfârși prin a ipoteca moșia Pașcani. Socotită a fi „una dintre cele mai frumoase, nu numai din județ, ci și din întreaga Moldovă”, moșia Pașcani a devenit, prin cumpărare, proprietatea colonelului Eugeniu Alcaz (1808–1892).
La vremea aceea, moșia era de mult separată de sat și de târgul care se înfiripase pe ea.
În urma acțiunii de recensământ de la 1774, satul Pașcani din Ocolul Siretului de Jos este arătat ca numărând 292 de case, ceea ce înseamnă o populație care se ridica la 1200 de oameni: cifra e foarte mare pentru un sat, într-o vreme când numărul locuitorilor unor așezări rurale depășea arareori cifra zecilor.
Statistica din 1959 pune în evidență “copilăria” târgului, care ființa ca așezare măruntă pe lângă satul omonim: acesta din urmă număra peste 5500 locuitori, în vreme ce târgului i se consemnau numai 91, dintre care 86 erau evrei, trei alți supuși străini și doar doi oameni liberi de dări.
Trei decenii mai târziu târgușorul avea 782 de locuitori, absorbind treptat vechiul sat. Ceea ce a constituit, însa, „motorul” principal al dezvoltării Pașcanilor pe calea urbanizarii a fost drumul de fier: dezvoltarea rețelei de cale ferată a atins, în 1869-1871, această zonă; pentru tronsonul Roman–Burdujeni (Suceava), s-au construit mai multe stații, între care și cea de la Pașcani. Pentru aceasta din urmă, cu tot ce însemna ea (depou, ataliere etc), terenul a fost dăruit de N. Rosseti-Roznovanu, într-un gest care îl amintește pe acela al vechilor boieri, ctitori de biserici și mănăstiri, mai apoi înzestrători de școli și de spitale, întemeietori de premii și burse.
1.3. Elemente de unitate teritorială și relief
Orașul Pașcani este așezat în sudul Podișului Sucevei, care ocupa partea de nord-vest a Podisului Moldovei. Aici intra în contact mai multe unități cu trăsături și resurse complementare: Podișul Fălticenilor, Culoarul Siretului, Dealul Mare Hârlău și șeaua Ruginoasa.
Fig. 1.2. Culoarul Siret – Pașcani (www.pascani.ro)
Actualul relief se datorează acțiunii apelor curgătoare și celorlalți agenți care au modelat depozitele cuaternare, alcătuite din argile, marne cu alternante de nisipuri, gresii, calcare oolitice, prundișuri și luturi loessoidice, prin eroziune si acumulare.
Mentionăm prezența înălțimilor, de o parte si de alta a Siretului: Dealul Peter, Dealul Gura Bădiliței, Dealul Osoi și seaua Ruginoasa din stânga Siretului – și Dealul Iorcani, Dealul Runcu sau Gâștești, Dealul Parcului – pe dreapta Siretului.
În acest sector, Valea Siretului are 290m, cu versanti înclinați.
Prin natura poziției geografice, orașul Pașcani are un climat continental destul de pronunțat, integrandu-se în ținutul climatic al dealurilor înalte. Clima văii Siretului din sectorul Pașcani ține de o serie de factori, mai importanți fiind radiația solară și circulația generală a maselor de aer anticiclonale atlantice – și direcția văii Siretului ( N-S ), care canalizeaza curenții de aer. Cantitatea de radiație solară, la nivelul solului este destul de ridicată, având influența deosebita asupra temperaturii aerului, valoarea medie fiind de 8,30C.
Circulația generală a maselor de aer are impact asupra succesiunilor stărilor de vreme și asupra tipului de climat. Deasupra întregii Moldove predomină masele de aer temperat-continental care vin dinspre est și care aduc uscăciune, apoi masele de aer polar aducând răcirea bruscă a vremii, iar cele atlantice și mediteraneene aducând precipitații.
Cantitatea medie de precipitații variază între 600-700 mm anual. Pe parcursul unui an cad precipitații cam 100-110 zile, în cea mai mare parte sub forma de ploaie.
Vânturile dominante suflă dinspre Nord-Nord-Vest, Nord-Vest, Nord-Est înregistrând o frecvență de 28,7% și o viteza medie de 3,1 m/s.
Alte fenomene meteorologice, afectând agricultura, sunt: grindina–vara, iar toamna burniță de lungă durată, ceață, brumele timpurii și târzii, și fenomenele de îngheț, între 11-20 octombrie cel mai timpuriu și între 10-25 aprilie cel mai târziu.
Datorită particularităților fizico-geografice, caracterul general al climatului în zona Pașcani prezintă diferențieri care permit cel puțin două concluzii:
– microclimatul de vale, localizat pe terasele inferioare ale râului Siret, caracterizat prin salturi mari de temperatură de la vară la iarna, dar și diurne. De menționat frecvente inversiuni termice, cețuri, brume, umezeală relativ accentuată.
– microclimatul de terasă și versanți însoriți, implică temperaturi medii anuale în jur de 8,50C, insolație mai accentuată vara și umezeală relativ mai redusa decât în Lunca Siretului.
Fig. 1.3. Lunca Siretului – Pașcani (www.pascani.ro)
Apele de suprafață sunt reprezentate de râul Siret, de afluenții săi, de lacurile, iazurile și heleșteiele amenajate de om. Siretul, la o altitudine de 209 m față de nivelul mării, se distinge printr-o vale, cu direcția N-S, cu un grad înalt de meandrare și o pantă medie de 0,5 m la km. Scurgerea medie anuală a Siretului la Lespezi este de 27,2 m3/s. Pe partea dreaptă, Siretul primește ca afluenți pâraiele: Iermolia, Arini, Gâștești, Sodomeni, iar pe stanga pâraiele Gura Badiliței si Hărmăneasca.
Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. Pădurea ocupă suprafețe restrânse în estul și vestul municipiului, pe dealurile din apropiere, la Moțca, Miroslovești, Valea-Seacă, Hărmănești. Domină fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul.
Fig. 1.4. Pădurea Moțca (www.bikers-pascani.blogspot.com)
Arbuștii au o dezvoltare restrânsă, fiind reprezentați prin alun, vornicel, dârmoz, corn, soc. Pajiștile sunt domiate de paiușcă, pieptănăriță, ovăzcior, trifoi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, lintița, săgeata apei.
Fauna este caracteristică pădurilor de fag din apropiere. Întâlnim astfel căprioara, mistrețul, vulpea, iepurele, la care se adaugă dihorul, popândăul, șoareci, etc. Dintre păsări: vrabia, sturzul, mierla, porumbelul sălbatic, graurul, uliul. Bălțile din Lunca Siretului gazduiesc rața sălbatica, gâsca sălbatică, bâtlanul, pescărușul albastru și numeroși batracieni.
În apă viețuiesc crapul, cleanul, linul, șalăul, carasul, roșioara.
Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiloiluviale podzolite (vest), iar pe șesul Siretului, soluri aluviale și lăcoviști. Acestea din urmă apar în jurul izvoarelor și meandrelor din albia majoră a Siretului. În stânga acestuia sunt soluri argiloiluviale cenușii și cernoziomuri levigate slab și moderat, care oferă condiții bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi și altele.
CAPITOLUL 2
CĂILE DE COMUNICAȚIE ȘI TRANSPORT TURISTIC
Unul din principalii factori care au dus la dezvoltarea orașului Pașcani a fost poziția geografică, la intersecția unor mari drumuri comerciale care legau Europa Nordică cu Orientul Apropiat precum și Europa Centrală de Răsăritul Europei. Prin rețeaua rutieră și traseele de cale ferată, municipiul Pașcani are legături directe pentru transporturile de călători și mărfuri cu orașul Iași – capitala județului, cu orașul Tg. Neamț spre vest, cu orașul Suceava spre nord, cu București – capitala țării spre sud.
2.1. Căile rutiere
Municipiul Pașcani prezintă o infrastructură rutieră formată din rețea de drumuri naționale, județene și comunale. Sistemul rutier al municipiului Pașcani deservește la momentul actual un număr de 60 sate, grupate în 15 comune, dintre care 4 sunt așezate pe traseele drumurilor naționale, 20 pe drumuri județene și 36 pe drumuri comunale.
Rețeaua de drumuri în anul 2012 era de 161 km, din care:
Stradale: 129 km;
Vicinale: 20 km;
Județene: 9 km;
Naționale: 3 km.
Lungimea străzilor orășenești cu evoluția pe ani este prezentată în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1
Lungimea străzilor din municipiul Pașcani
(Fișa municipiului Pașcani)
Analizând datele din tabelul de mai sus se observă că din totalul străzilor de 126km doar 58km sunt modernizați, respectiv 46,03% dintre acestea. Restul de 53,97% din totalul străzilor orășenești sunt nemodernizate și se află într-o stare proastă pentru rulare.
Astfel, este necesară întreținerea arterelor modernizate, repararea și modernizarea arterelor vechi cu solicitare mare. De asemenea, trebuie luate măsuri în ceea ce privește rețeaua de drumuri afectată temporar de fenomene climaterice cum sunt: înzăpezirile, inundațiile, viiturile, alunecările de teren.
Tabelul 2.2
Situația străzilor din municipiul Pașcani
(Primăria municipiului Pașcani – Patrimoniu)
În orașul Pașcani doar 55,3% dintre străzi au îmbrăcăminte asfaltică și un procent destul de mare de străzi au încă îmbrăcăminte din balast, iar 8,4% sunt fără nici un fel de îmbrăcăminte.
Suburbiile prezintă o infrastructură deficitară în ceea ce privește îmbrăcămintea drumurilor. Astfel, doar 3,41% dintre drumuri au îmbrăcăminte asfaltică, majoritatea în proporție de 82,32% sunt din balast, iar un procent destul de mare de 10,53% din totalul de străzi nu au nici un fel de sitem rutier. Cele mai defavorizate suburbii privind infrastructura rutieră sunt Blăgești și Gâștești, existând drumuri cu îmbrăcăminte doar din balast și pământ. Drumuri asfaltate sau din beton nu există în aceste localități (tab. 2.2).
În majoritatea localităților nu s-au realizat șanțuri și rigole, iar cele existente nu au fost întreținute de-a lungul timpului, fapt ce a condus la degradarea străzilor pietruite și practic la transformarea acestora în străzi de pământ.
În orașul Pașcani starea tehnică a străzilor este necorespunzătoare, astfel:
Elementele geometrice specifice profilului transversal al unor străzi nu mai corespund cu standardele în vigoare (STAS 10114/1-90) și cu intensitatea traficului pe DN28A și DJ208 care preiau fluxurile majore ce traversează orașul;
Strada Ștefan cel Mare prezintă un spațiu verde median de 16,50 m în loc de 18,50 m conform STAS 10144/1-90;
Străzile Ștefan cel Mare (din trama majoră a orașului), Grădiniței, Dragoș Vodă, Moldovei, Vatra au un profil transversal necorespunzător cu lățimea părții carosabile de 9m și respectiv 7m (conform Primăriei Municipiului Pașcani).
Circulația. Densitatea drumurilor naționale este de 0,07 km drum/km2, inferioară mediei pe județ (de 0,44 km/km2). Lungimea totală a drumurilor din zonă are o densitate de 0,40 km de drum/km2.
În ceea ce privește gradul de comunicare rutieră între mediul rural și cel urban se constată că cele 5 suburbii ale zonei periurbane dispun de cel puțin două drumuri de acces la rețeaua rutieră și nu există zone izolate. Un aspect negativ referitor la rețeaua de drumuri din mediul rural, este starea proastă a acesteia îngreunând astfel accesul către mediul urban.
Căile rutiere care fac legătura între orașul Pașcani și zonele preorășenești, mergând spre zonele vecine, au următoarele trasee:
drumul D.N. 28 A: Moțca – Pașcani – Tg. Frumos – Iași, care leagă municipiul Pașcani de reședința de județ;
drumul județean D.J. 208 Mircești – Pașcani – Lespezi care este o paralelă a drumului european E 25;
drumul județean D.J. 2812: Blăgești-Stroiești-Cotnari;
drumul comunal D.C. 109 Pașcani – Brătești – Miroslovești;
drumul comunal D.C. 111 Pașcani – Boșteni – Sodomeni – Boureni;
drumul comunal D.C. 125 Pașcani – Lunca Pașcani;
drumul comunal D.C. 127 Valea Seacă-Topile-Gîștești-Boureni.
Rețeaua de drumuri de pe teritoriul municipiului Pașcani se află în întreținerea primăriei. Drumurile județene asigură legăturile rutiere între principalele localități ale municipiului. De asemenea, acestea au rolul de a fluidiza circulația prin colectarea și dirijarea traficului local spre drumurile naționale.
Pe teritoriul orașului se desfășoară atât traficul greu de mărfuri cât și cel de persoane pe aceleași trasee, conducând astfel la degradarea permanentă a rețelei rutiere, aceasta nefiind proiectată pentru trafic greu și pentru intensitatea actuală a traficului.
Circulația pietonală este concentrată mai mult între zona gării – cartierul Unirii și oraș -Centrul Civic pe esplanada Cuza Vodă până la baza versantului, apoi pe scările care ajung pe terasa superioară. Pentru a ajunge în zona centrală, pietonii depun un efort deosebit din cauza pachetelor mari de scări.
Circulația pietonală se desfășoară, de asemenea, pe trotuare amenjate pe lateralul străzilor din interiorul orașului, trotuare care uneori au o lățime necorespunzătoare, iar prin unele locuri lipsesc.
Situația locurilor de parcare din apropierea instituțiilor de interes public (Primărie, Judecătorie, Spitalul Municipal, piețele agroalimentare) este deficitară, acestea fiind insuficiente având în vedere creșterea numărului de autovehicule. Astfel, autovehiculele sunt parcate de proprietari pe stradă, incomodând traficul în oraș.
2.2. Căile ferate
Construcția căii ferate înseamnă punctul de pornire al localității în devenirea sa spre urbanism. Datorită poziției geografice, încă din 1854, înainte de construirea căii ferate, pe aici trecea serviciul de diligență Iași-Tg.Frumos-Pașcani-Tg.Neamț.
Inaugurarea liniei ferate Ițcani-Pașcani-Roman a avut loc în decembrie 1869. La 1 iunie 1870 avea să fie inaugurată linia Pașcani – Iași. Rețeaua feroviară a fost înzestrată început cu instalații de telegraf. La 30 decembrie 1996 a fost inaugurată linia Pașcani – Tg. Neamț. Complexul C.F.R. Pașcani este format din Stația C.F.R., Depou, Triaj Vatra și Revizia de vagoane.
Stația C.F.R. Pașcani
Unitatea a fost terminată și dată în folosință odată cu calea ferată. Profilul producției de la înființare și până în prezent este de prestări servicii transporturi – marfă și călători – pe calea ferată. Stația C.F.R. Pașcani este, de la inaugurare și până în prezent, cel mai important nod de cale ferată din Moldova. A fost modernizată și s-a construit actuala clădire în anii 1958-1960. În partea de sud a stației se găsește Stația Vatra (Triaj), cu profil principal de triat vagoane-marfă și secundar, de călători. Pentru fluidizarea activității în cele două stații și pentru mărirea siguranței în circulație, stația dispune de o instalație electro-dinamică tip C.R.3, cu un număr de 85 macazuri.
Depoul C.F.R. Pașcani
Depoul din Pașcani este organizat în două secții: Exploatare locomotive și Reparații material rulant. Unitatea execută servicii de transport călători și mărfuri pe Regionala C.F. Iași, cu trenuri rapide și accelerate, cele mai îndepărtate curse fiind București și Constanța.
Mai deservește sectoarele Fălticeni, Târgu-Neamț, Bicaz, Iași, Adjud. Depoul C.F.R. Pașcani este unul dintre cele mai vechi centre feroviare din țară.
Pe direcția nord – sud, în lunca Siretului, se dezvoltă zona căilor de comunicație feroviară și a amenajărilor aferente, pe o suprafață de 54,53 ha.
Zona căilor de comunicație feroviară se extinde spre direcțiile traseelor:
la vest CF Pașcani – Târgu Neamț;
la nord CF Pașcani – Suceava;
la est CF Pașcani – Iași;
la sud CF Pașcani – Roman – București.
Transportul feroviar se desfășoară pe o suprafață de 54,53 ha, ocupând 4,32% din totalul intravilanului. Această zonă ocupă o fâșie de teren cu lățime variabilă la limita estică a zonelor de locuit și are două stații, una de călători și una de marfă (Vatra) (tab. 2.3).
Tabelul 2.3
Suprafața căilor de transport feroviar cuprinsă în intravilanul existent
(Planul Urbanistic General al municipiului Pașcani)
Transportul feroviar din sistemul Pașcani, se desfășoară pe două magistrale (500 și 600), pe următoarele trasee (linii):
517 – PAȘCANI – TIMIȘEȘTI – 16 km – linie simplă electrificată;
500 – MIRCEȘTI – PROBOTA – 39 km – linie dublă electrificată;
606 – – PAȘCANI – 76 km – linie dublă electrificată.
Traficul de călători și mărfuri se realizează prin 10 stații deschise pentru toate tipurile de trafic (Ruginoasa, Toplie, Cristești, Mircești, Hălăucești, Mogoșești, Muncel, Stolniceni -Prăjescu, Lunca Siretului, Lespezi) și 5 halte care deservesc numai traficul de călători (Toplie, Cristești, Mogoșești, Stolniceni – Prăjescu, Lunca Siretului).
2.3. Transporturi speciale
Conform datelor care au rezultat în urma centralizării informațiilor culese din teren cu prilejul Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011 la nivelul municipiului Pașcani populația stabilă este de 33.745 de persoane. Din acest număr 16.610 sunt persoane de sex masculin, iar 17075 de sex feminin. Cifrele au fost făcute publice de Institutul Național de Statistică, prin Direcțiile din țară.
Conform datelor centralizate din populația stabilă a municipiului 30734 de cetățeni sunt de naționalitate română, 4 – maghiari, 500 – romi, 12 – turci, 39 – ruși lipoveni, 3 – italieni, 13 de altă etnie, în timp ce 2434 de respondenți nu și-au declarat naționalitatea.
Din populația stabilă 1744 de persoane sunt copii cu vârste de până la 5 ani, 1794 de persoane au între 5 și 9 ani, 1911 între 10 și 14 ani, 2027 între 15 și 19 ani, 2069 între 20 și 24 de ani, 2183 între 25 și 29 de ani, 2382 între 30 și 34 de ani, 2249 între 35 și 39 de ani, 2867 au între 40 și 44 de ani, 2310 între 45 și 49 de ani, 2940 între 50 și 54 de ani, 3086 între 55 și 59 de ani, 2166 între 60 și 64 de ani, 1131 între 65 și 69 de ani, 1197 între 70 și 74 de ani, 882 între 75 și 79 de ani, 526 între 80 și 84 de ani iar 281 de persoane au peste 85 de ani.
În ceea ce privește religia locuitorilor informațiile indică următoarele rezultate: 29.511 – religia ortoxă, 807 sunt romano – catolici, 275 – penticostali, 33 – baptiști, 38 – advențiști de ziua a șaptea, 14 – musulmani, 14 – martorii lui Iehova, 322 – creștini după Evanghelie, 139 – creștini de rit Vechi, 128 – alte religii, 6 fără religie, 8 atei iar 2449 nu și-au declarat religia.
Dacă punem în balanță rezultatele de la recensământul din anul 2002 când municipiul nostru avea 42.057 locuitori, față de 33.745 locuitori cât are acum se vede o scădere a populației de 8312 persoane.
Evoluția municipiului de la primul recensământ este următoarea: În anul 1930 erau 13.968 de persoane, în 1948 a fost de 10.857, în 1956 de 15.008, în 1966 de 18.698 persoane, în 1977 – 24.459, în 1992 – 44.900 locuitori iar în 2002 – 42.057. Recensământul populației realizat în anul 2011 este primul după 1948 când populația Pașcaniului scade.
Furnizarea apei potabile. Alimentarea cu apă în municipiul Pașcani se face în sistem centralizat. Captarea de apă în Municipiul Pașcani înregistrează un debit de 450 l/s, repartizat astfel:
sursa Moțca 425 l/s;
sursa Hăsnășeni 25 l/s.
Sursa Moțca cuprinde un front de captare format din 62 puțuri, fiecare puț fiind echipat cu electropompă submersibilă de tip HEBE (944 puțuri) sau EMU (18 puțuri). În incinta frontului de captare este amplasată și clădirea care adăpostește punctul de exploatare și stația de pompare.
Stația de pompare dispune de 8 pompe tip NDS și 2 pompe RDC care asigură vehicularea apei direct sau prin intermediul stației de repompare Moțca, spre rezervoarele de înmagazinare ale municipiului Pașcani.
Sursa Hăsnășeni cuprinde un front de captare format din 6 puțuri, fiecare fiind echipat cu pompă submersibilă de tip HEBE. Patru rezervoare cu capacitate de 150 m3 captează apa ce urmează a fi transmisă în rețeaua de distribuție a orașului.
Rețeaua de distribuție a orașului este susținută de o stație de pompare echipată cu electropompe de tip Lotru 100/125. Punctul de injecție în rețeaua orășenească este situat în zona aerodromului.
În municipiul Pașcani rețeaua de distribuție este de tip mixt, fiind formată din conducte de tip inelar cu secțiuni între 100 și 500 mm astfel:
conducte principale cu diametre cuprinse între 100, 300 mm și 400 mm;
conducte secundare și de serviciu cu diamtere cuprinse între 25 și 100 mm.
Transportul de la sursele de apă este asigurat de:
firul 1 Dn = 400 mm până la stația de repompare Moțca și în continuare Dn = 300 mm până la rezervoarele 1 x 2500 m3 + 1 x 500 m3 (zona superioară);
firul 2 Dn = 400 mm de la sursă direct la rezervoarele de înmagazinare din zona superioară, fără a se mai trece prin stația de repompare Moțca.
Hăsnășeni la rețeaua orășenească, transportul apei se asigură printr-o conductă având diametrul 300 mm.
Apa necesară în cazul unor incendii, avarii, compensări orare este asigurată prin înmagazinarea a 9.500 m3 din care:
– zona superioară 1×2.500 m3
1×5.000 m3
– zona inferioară 2×1.000 m3
Infrastructura de alimentare cu apă a municipiului Pașcani prezintă următoarele deficiențe:
– durata de funcționare a instalațiilor de pompare este depășită, ceea ce conduce la un consum ridicat de energie electrică;
– conductele de aducțiune și distribuție sunt exploatate peste durata normală, conducând la consum suplimentar de energie, avarii repetate și pierderi
– instalațiile specifice au un grad ridicat de uzură;
– nu există sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit.
În anul 2012 lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei era de 89,9 km, aceasta crescând cu 14,81% comparativ cu anul 2006. În anul 2012 alimentarea cu apă a populației în sistem centralizat este asigurată în proporție de 65,07% (tab. 2.4).
Tabelul 2.4
Lungimea rețelei de distribuție a apei potabile
(Fișa municipiului Pașcani)
Rețeaua de canalizare
Rețeaua de canalizare a municipiului Pașcani a fost realizată în mai multe etape și a fost concepută în sistem divizor, fiind utilizată pentru evacuarea î apelor uzate menajere și pluviale.
După traversarea celor două zone de canalizare, apele menajere uzate ajung la stația de pompare situată în incinta fabricii de zahăr, iar de aici sunt dirijate spre stația de epurare orășenească de unde sunt deversate în râul Siret.
Rețeaua de canalizare a municipiului Pașcani dispune de trei colectoare principale.În sprijinul colectoarelor principale ale orașului vine canalul deschis de evacuare a apelor pluviale în pârâul Hăsnășeni.
În timpul precipitațiilor abundente are loc inundarea zonei adiacente, cauzată de traseul sinuos și de necalibrarea secțiunii albiei.
Volumul total de apă canalizată înregistrează o scădere de 5,09% în anul 2004 comparativ cu 2002, fapt ce poate fi determinat de scăderea populației municipiului Pașcani în acea perioadă și migrarea populației orășenești către suburbii.
Alimentarea cu gaze naturale
Lungimea simplă a conductelor de distribuire a gazelor naturale în perioada 2000 este prezentată în tabelul 2.5.
Tabelul 2.5
Lungimea conductelor de distribuție a gazelor (Fișa municipiului Pașcani)
Sistemul de distribuție din municipiul Pașcani este format din: rețele de repartiție cu presiune medie, stații de reglare de sector, rețele de distribuție și din branșamente cu presiune redusă.
Rețele de repartiție cu presiune medie asigură transportul gazelor naturale de la stația de predare – primire Pașcani 2 la stațiile de reglare de sector, lungimea lor totală fiind de 3,90 km.
Stațiile de reglare de sector au rolul de a reduce și regla presiunea gazelor de la regimul de presiune medie la regimul de presiune redusă.
Municipiul Pașcani este deservit de 3 stații de reglare de sector și anume:
stația de reglare de sector amplasată pe strada Grădiniței, cu o capacitatea de 8.000m3/h;
stația de reglare de sector amplasată pe strada Grădiniței, având capacitatea de 6.000m3/h;
stația de reglare de sector situată în zona Depou – C.F.R.-REMAR, cu o capacitate de 5.000m3 care deservește obiectivele industriale din zona (Depou CFR-REMAR) și localitatea Lunca.
La cele trei stații de reglare, se adaugă stația de reglare a întreprinderii de perdele având o capacitate de 3.000m3/h.
Rețele de distribuție – distribuția gazelor în municipiul Pașcani, se face în regim de presiune redusă, prin intermediul unor rețele având diametrele 50-325 mm și o lungime totală de cca. 55km.
Branșamente presiune redusă – lungimea totală a branșamentelor este de 16,5km din care:
– 1,5km – presiune medie;
– 15km – presiune redusă.
Alimentarea cu energie electrică
Energia electrică este asigurată în municipiul Pașcani de axele de 20kw Pașcani – Vatra, Pașcani – Iungani, Pașcani – Sirețel, Pașcani – Lespezi, Vatra – Ruginoasa, Pașcani – Tg. Neamț. Energia electrică este distribuită pe întreg municipiul Pașcani, prin intermediul a 101 posturi de transformare cu capacitate de 200kw. Capacitatea totală de energie este de 66.372 kw.
Iluminatul public este asigurat prin corpuri de iluminat, echipate cu lămpi cu vapori de sodiu, vapori de mercur și de tip incandescent, montate pe stâlpi de iluminat din beton, stâlpi metalici și de tip lampadar.
Corpurile de iluminat existente în municipiul Pașcani sunt montate pe stâlpi din beton și stâlpi lampadar în număr de 1.089. În ceea ce privește starea fizică a acestora s-au constatat următoarele:
■ proporție de 80-90% din stâlpii de beton sunt vechi, aceștia fiind în număr total de 734. Stâlpii din beton sunt în proporție de 67,40% din totalul stâlpilor din municipiul Pașcani;
■ doar 34,5% dintre stâlpii de tip lampadar ornamentali sunt noi, restul de 65,5% fiind vechi. Stâlpii de tip lampadar reprezintă stâlpilor de iluminat din municipiul Pașcani.
Furnizarea energiei termice
Alimentarea cu energie termică a municipiului Pașcani a fost realizată în sistem centralizat prin intermediul a 11 centrale termice de cvartal, puse în funcțiune eșalonat în perioada 1962-1981. Din anul 1981 sursele au fost adaptate pentru funcționare pe gaze naturale.
Sistemul, având o putere termică instalată de 87Mwh, deservea o populație de 24.776 locuitori (7.538 apartamente) și agenții economici. La nivelul anului 1990 performanțele sistemului erau nesatisfăcătoare atât sub aspect tehnologic cât și energetic.
Starea dezastruoasă a rețelelor termice din zonele CT2 (cu durată de viață expirată) și CT4, CT7, CT8, CT9 (amplasate în zona gării, zona cu ape subterane agresive) a apărut ca urmare a lipsei întreținerii în timp a acestor obiective. Lipsa mijloacelor necesare pentru reglarea parametrilor funcționali și a contorizării energiei termice afectează în mod negativ eficiența sistemului, calitatea serviciilor și relațiile cu consumatorii. Toți acești factori au dus la parametri scăzuți ai agentului termic la consumatori, față de cei necesari stabiliți, provocând astfel, nemulțumiri în rândul consumatorilor.
Sistemul de încălzire centralizat din municipiul Pașcani nu este unul de termoficare urbană ci de centrale de cvartal pe gaze naturale, având și o centrală cu producere a energiei în co-generare.
În anul 2000 situația serviciilor de energie termică se prezenta astfel:
durata de furnizare a agentului termic: 10-14 ore/zi;
temperatura agentului termic cu 15-20 grade sub graficul de reglaj;
temperatura asigurată în apartament 16-18 grade;
durata de livrare a apei calde: 3 ore/zi;
pierderile de caldură și de agent în rețelele de transport și distribuție 15-20%;
randamentul energetic al cazanelor 65%;
randamentul energetic al sistemului 50%.
In anul 2012 rețeaua de distribuție cuprindea 34.885 metri liniari de conductă pentru agent termic și 18.216 metri liniari pentru apă caldă de consum și contoare la branșamentul a 423 scări de bloc. Tot în acest an, s-a realizat montarea unui număr de 7.000 de alocatoare de costuri și robineți termostatați la fiecare calorifer existent la consumator, pentru un număr de 2.079 de apartamente.
În perioada analizată, 2006-2008 se observă o reducere cu 22,57% a consumului de energie termică ca urmare a debranșării și a instalării de centrale de apartament de către consumatori.
În anul 2012, sistemele de producere și furnizare a energiei termice asigurau serviciul de încălzire și apă caldă pentru 70% din populația orașului Pașcani.
În ceea ce privește consumul de energie termică, un aport negativ îl aduce proasta izolare termică a clădirilor de locuințe și a dotărilor social-culturale, conducând la disconfort termic și consum mare de energie.
În suburbii nu există sisteme centralizate de alimentare cu căldură. Sunt racordate la conductele de distribuție a gazelor naturale numai localitățile Sodomeni, Boșteni, Gâștești și Lunca.
Infrastructura de comunicații
Serviciile de telecomunicații sunt asigurate atât de instalații de telecomunicații fixe cât și mobile. Serviciile publice sunt furnizate de operatorul național ROMTELECOM, iar în regim privat de RDS și Electron M. Bit. Printre operatorii privați de telefonie mobilă care au apărut pe piață după anul 1990 pot fi menționați: , Vodafone, Zapp și Cosmote. În cadrul serviciilor de comunicații oferite de RDS, în anul 2006 erau înregistrați 1.000 de abonați.
Municipiul Pașcani dispune de echipamente digitale cu o capacitate de 4.832 linii telefonice conectate prin 19,7 km cablu F.O. și 40,1 km cablu aerian. În localiate există 67 posturi telefonice publice.
Locuitorii suburbiilor municipiului Pașcani beneficiază de servicii telefonice furnizate de ROMTELECOM. Infrastructura de comunicații a acestora se prezintă astfel:
● Blăgești – rețeua telefonică are o capacitate de 256 de linii conectate prin 9,7 km cablu aerian, 0,3 km cablu montat în canalizație și 2 km cablu de F.O. în canalizație. Suburbia dispune și de 2 posturi telefonice publice;
● Boșteni – este conectat la rețeaua telefonică a unității distante din Sodomeni. Liniile telefonice sunt conectate prin 5,4 km cablu aerian și 2,6 km cablu montat în canalizație, iar locuitorii au la dispoziție două posturi telefonice publice;
● Gâștești -dispune de o unitate distantă a centralei telefonice digitală-rurală Pașcani cu o capacitate de 256 de linii conectate prin 9,5km cablu aerian, 0,5km cablu montat în canalizație și de 2 posturi telefonice publice;
● Lunca – există o unitate telefonică distantă cu o capacitate de 256 de linii conectate prin 14,2km cablu aerian, 0,5km cablu în canalizație. Localitatea dispune de 3 posturi telefonice publice;
● Sodomeni – este conectat la rețeaua telefonică arondată CTAR digitală-rurală Pașcani și dispune de o unitate distantă cu o capacitate de 256 de linii conectate prin 4,7km cablu aerian, 0,5 km cablu în canalizație și de 2 posturi telefonice publice.
Infrastructura educațională
Infrastructura educațională a municipiului Pașcani era formată în anul 2005 din 20 unități de învățământ după cum urmează: 4 licee, 8 școli din învățământul primar și gimnazial, 7 grădinițe de copii și o școală specială în care sunt educați elevi cu cerințe educaționale speciale.
Traiectoria unităților de învățământ în perioada analizată 2006-2011 este în scădere, după ce în perioada 2006 -2008 a stagnat la valoarea de 30 unități școlare. Astfel, în anul 2003 numărul de unități a scăzut la 29, iar în anii 2010 și 2011 își desfășoară activitatea doar 20 de unități școlare, înregistrându-se o diminuare de 31,03% comparativ cu anul 2008.
Numărul de licee crește după anul 2007 de la 3 la 5 unități menținându-se constant până în anul 2011. Ponderea liceelor în totalul unităților școlare este de 25%.
Începând cu anul 2008, pe teritoriul municipiului nu mai funcționează nici o școală profesională, complementară sau de ucenici. În anul 2011 învățământul primar și gimnazial își desfășura activitatea în 8 unități școlare, având o pondere de 40% în totalul unităților școlare.
Traiectoria în scădere a totalului de unități școlare a fost cauzată și de scăderea de-a lungul perioadei a unităților de învățământ primar și gimnazial de la 10 unități în anul 2006 la 8 unități în 2011.
Grădinițele de copii au înregistrat o scădere importantă de 43,75% (de la 16 unități în 2006 la 7 unități în anul 2011), numărul lor din ce în ce mai mic având o influență nefavorabilă asupra totalului unităților de învățământ.
Școli postliceale nu mai există în municipiul Pașcani din anul 2007.
Unitățile școlare din mediul rural se confruntă cu probleme și la instalația electrică, aceasta fiind veche și deteriorată în 4 unități. Grupurile sanitare nu au fost niciodată reparate capital și sunt situate în afara clădirii, ceea ce determină primirea cu greu a avizului sanitar de funcționare. Aprovizionarea cu apă potabilă se face de la fântânile situate în curtea unităților de învățamânt.
În unitățile de învățământ din mediul rural echipamentele de logistică sunt insuficiente pentru buna desfășurare a procesului educațional. Astfel, în fiecare din cele 4 unități există doar 1-2 calculatoare fără conexiune la internet, un televizor, un xerox și un videoproiector.
În mediul urban infrastructura educațională este structurată astfel:
licee – 4 unități;
școli din învățământul primar și gimnazial – 3 unități;
grădinițe – 5 unități.
Toate unitățile de învățământ din mediul urban au autorizație sanitară de funcționare. Situația clădirilor în care se desfășoară activitatea de învățământ din mediul urban este satisfăcătoare, unitățile de învățământ fiind reconsolidate în ultimii 2 ani.
Încălzirea unităților este asigurată de agentul termic furnizat de RAGCL Pașcani, iluminatul se face de către E.O.N., apa potabilă este asigurată prin racordare la rețeaua de apă a municipiului Pașcani.
Dintre unitățile de învățământ din mediul urban, unitatea cea mai bine cotată, atât din punct de vedere al infrastructurii, cât și din cel al performanței educaționale, este Liceul „Mihail Sadoveanu".
Infrastructura de sănătate
Asistența medicală în municipiul Pașcani este asigurată de: spitale, cabinete medicale private specializate pe domeniile: stomatologie, medicină de familie, oftalmologie, O.R.L., etc., laboratoare private pentru efectuarea analizelor și farmacii.
Asistența de urgență prespitalicească se realizează printr-un serviciu municipal de ambulanță. Dotarea centrelor de permanență este deficitară, în 2005, în cadrul spitalelor existând doar două ambulatorii de spital, ceea ce împiedică desfășurarea serviciilor medicale în mod eficient. Majoritatea spațiilor în care acestea funcționează necesită reabilitare și întreținere curentă.
Atât în sectorul privat, cât și în cel public se observă un număr redus de farmacii. În anii 2006-2007 a existat un singur punct farmaceutic. Numărul farmaciilor din sectorul public rămâne constant pe perioada anilor 2006-2011, înregistrându-se doar 2 farmacii. În sistem privat în 2004 se înregistrează 8 farmacii, însă în 2012 numărul acestora scade până la 3.
Intravilanul Municipiului Pașcani
Ultima delimitare a intravilanului a avut loc în urma finalizării cadastrului funciar al orașului Pașcani și al localităților aparținătoare, având la bază proiectul nr.89/10/1987 întocmit de ICPROM Iași, asimilat de Legea fondului funciar la data de 01.01.1990.
În componența intravilanului existent se evidențiază trupurile următoarelor localități:
● Localitatea de reședință: municipiul Pașcani în suprafață de 589,31 ha.
● Localități aparținătoare:
Blăgești în suprafață de 104,90 ha;
Boșteni în suprafață de 106,12 ha;
Lunca în suprafață de 165,97 ha;
Gâștești în suprafață de 182,79 ha;
Sodomeni în suprafață de 112,98 ha.
In teritoriul administrativ al municipiului Pașcani se întâlnesc trupuri izolate, (unități industriale, agro-zootehnice, de gospodărie comunală și echipare edilitară, unități turistice, locuințe izolate și grupuri de locuințe), care în majoritatea lor nu sunt cuprinse în intravilane.
Zona de locuințe, constituită în timp, s-a grupat cu preponderență în cartiere – de regulă pe terasa înaltă a luncii Siretului, care prezintă cele mai bune condiții de construibilitate în municipiu – precum și în suburbiile municipiului.
Pe parcursul perioadei de analiză 2006-2012 se observă înregistrarea unui regres în ceea ce privește locuințele terminate pe teritoriul municipiului Pașcani. Astfel, acestea au scăzut cu 51% comparativ cu anul 2006. În anul 2008 sunt terminate un număr de 114 locuințe, mai multe cu 356% față de anul 2012, însă după acest an numărul locuințelor terminate scade de la an la an.
Numărul mare de locuințe terminate în anul 2008 se datorează în cea mai mare parte implicării statului, 66,67% dintre acestea fiind terminate din fondurile publice iar restul de 33,33% din fondurile populației. În anii 2011 și 2012 se înregistrează cele mai mari scăderi cauzate de reducerea considerabilă a comenzilor în general și îndeosebi a celor din partea statului, privind construcțiile de locuințe.
În zonele Centru și Gară se concentrează cel mai mare număr de locuințe și gospodării dintre toate zonele municipiului Pașcani și implicit există și un număr mai mare de camere de locuit. Acest fapt a determinat o concentrare mai mare a populației în aceste zone.
Menționăm că zonele Centru și Gară sunt construite parțial după 1970, predominând locuințele colective cu regim de înălțime între 4 și 10 nivele, printre care s-au păstrat și grupuri compacte de lotizări cu locuințe individuale parter. Locuințele tradiționale care au fost construite înainte de anii 1960 se găsesc în cartierele: Vatra, Unirii, Fântânele, prezentând un mod de viață și aspect rural ca și celelalte localități componente: Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca și Sodomeni.
La momentul actual multe persoane fizice și juridice apelează la creditul ipotecar pentru achiziționarea unei locuințe, însă condițiile de contractare a unui credit ipotecar nu pot fi îndeplinite decât de persoanele cu venituri medii și superioare. Această situație se datorează în mod direct prețului ridicat al locuințelor.
Neimplicarea statului în construirea de noi locuințe, precum și slaba activitate a firmelor private din domeniu imobiliar care să investească în construcția de blocuri și locuințe a condus la creșterea nejustificată a prețurilor apartamentelor vechi.
În zonele Centru și Gara se concentrează cel mai mare număr de locuințe dintre toate zonele municipiului Pașcani. Acest fapt a determinat o concentrare mai mare a populației în aceste zone.
PARTEA A II-A
CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 3
SCOPUL ȘI ORGANIZAREA CERCETĂRILOR
CERCETĂRI ȘI OBSERVAȚII PROPRII
3.1. Scopul lucrării
Cercetarea de față are caracter constatativ descriptiv, întrucât am folosit date statistice pe care le-am utilizat pentru a realiza tabele și grafice cât mai reale și concrete, după care am interpretat rezultatele.
Scopul cercetării este acela de a arăta care este situația actuală în ceea ce privește turismul rural, în zone cu un real potențial. Astfel, am analizat diferiți indici de apreciere a circulației turistice, indici care dețin un rol important în desfășurarea și dezvoltarea turismului.
3.2. Obiectivele urmărite au fost: obținerea unor răspunsuri cu privire la preferințele oamenilor pentru zonele turistice; aplicarea indicilor pe zona Pașcani, respectiv localitățile din apropierea orașului Pașcani, interpretarea răspunsurilor, realizarea unor diagrame cu datele statistice obținute.
Încercarea de a selecta și de a calcula indicatori de durabilitate, la nivel local și regional, ai compenențelor activității turistice sunt încurajate atât de instituțiile și organizațiile din domeniu cât și de cercetările științifice în domeniul turismului.
CAPITOLUL 4
CERCETĂRI ȘI OBSERVAȚII PROPRII
4.1. Potențialul turistic biogeografic
Municipiul Pașcani se află în județul Iași, la aproximativ 43km nord de municipiul Roman, pe malul drept al râului Siret. Localitatea se află în partea centrală a podișului Moldovei, la o altitudine de circa 210-230m.
Din punct de vedere geomorfologic, Platforma Moldovenească se prezintă ca un podiș – Podișul Moldovenesc. Repartiția formelor de relief este in strânsă dependentă cu constituția litologică a subsolului.
Specific Podișului Moldovei îi este relieful de platouri structurale, grefate pe nivelele de calcare, gresii și tuful de Nutașcă-Ruseni (platourile structurale Repedea, Tansa, Ipatele, etc.) și relieful de cueste de ordinul I și II, cu orientare nordică, respectiv vestică, funcție de orientarea rețelei hidrografice pe direcțiile est-vest sau nord-sud.
4.1.1. Vegetația și fauna
Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. În locurile în care pădurea a fost distrusă, vegetația are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în Estul și Vestul municipiului Pașcani, pe dealurile din apropiere, la Moțca, Miroslovesti, Valea-Seacă. Domină fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă, paltinul, arțarul, ulmul, stejarul, teiul argintiu, scorușul și cireșul sălbatic.
Pe lângă speciile cultivate mai pot fi intâlnite plante segetale și ruderale precum: Cirsium arvense (pălămida), Cycorium intibus (cicoare), Matricaria chamomilla (mușețel), Achillea millefolium (coada șoricelului), Taraxacum officinale (păpădie), Plantago lanceolatum (pătlagina), Polygonium aviculare (troscot), Verbascum phlomoides (lumânărica), Hypericum perforatum (sunătoare), Agropyron repens (pir) și Amaranthus retroflexus (știr).
Pe raza analizată a Municipiului Pașcani, nu sunt specii incluse în Cartea Roșie și implicit nici habitate specifice acestora. Nu sunt prezente specii importante de floră sau faună, nici specii cu importanță economică. Speciile cu importanță economică prezente in vecinătatea zonei sunt arborii: stejar, fag, arțar.
În vecinătatea orașului Pașcani sunt păduri mature de foioase (stejar, fag, arțar). Pe amplasament nu sunt păduri, ci numai terenuri agricole și căi de comunicație rutieră (DJ 208 L).
Fauna locală este foarte saracă, zona fiind puternic antropizată nu reprezintă un habitat prielnic pentru dezvoltarea speciilor. Fauna locală este reprezentată de păsări și rozătoare.
În cadrul deplasărilor efectuate pe teren au fost identificate următoarele specii de păsări: Carduelis carduelis (sticlete), Aegithalos caudatus (pitigoi codat), Columba palumbus (porumbel gulerat), Emberiza hortulana (presură de gradină), Corvus corone corone (cioara neagră), Corvus corone cornis (cioara grivă), Dendrocopos syriacus (ciocănitoare de gradini), Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic), Parus lugubris (pițigoi de livadă), Passer domesticus (vrabie de casă), Streptopelia decaocto (guguștiuc) și Turdus merula (mierlă).
Ținând cont de ansamblul aspectelor naturale, se poate vorbi de o faună a pădurilor de fag și o faună acvatică. Printre mamiferele obișnuite, caracteristice pădurilor din jur, avem veverița, căprioara, mistrețul. La acestea se mai adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul, popândăul, șoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufnița, uliul. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, gușter. Bălțile din Lunca Siretului găzduiesc rața sălbatică, gâsca sălbatică, lișița, pescărușul albastru, bâtlanul. În apă viețuiesc crapul, șalăul, carasul, roșioara. Această bogăție faunistică permite practicarea vânătului și a pescuitului sportiv.
În zona Pașcaniului nu există zone umede, mlaștini, heleșteie și nisipuri cu excepția râului Siret, care va fi traversat cu ajutorul unui pod la km 0+600.
4.1.2. Rețeaua hidrografică
Teritoriul municipiului Pașcani dispune de un potential hidrografic constituit din ape subterane si ape de suprafață (fig. 4.1).
Apele subterane
Apele subterane intalnite in teritoriu sunt de doua categorii: ape subterane captive (sau de adâncime) și ape subterane libere.
– Apele subterane active includ straturi acvifere sub presiune, acumulate in depozite sedimentare nesectionate de reteaua hidrografica. Ele au un caracter ascensional sau chiar artezian, un bogat continut de saruri solubile, fiind intalnite doar in foraje.
Astfel, în forajul executat în lunca Siretului la Depoul C.F.R., s-a interceptat la cca. 30m adâncime un strat acvifer sub presiune, cu caracter artezian, cu un debit de 43.200 l/24ore, puternic mineralizat. Analizele efectuate au caracterizat această apă ca sulfuroasă, bicarbonatată, clorurată, sodică, hipotonă, cu mineralizare totala de 2,153 g/l. A fost utilizata de localnici în trecut în scopuri terapeutice.
Fig. 4.1. Sitemul hidrografic independent – Pașcani (Fișa municipiului Pașcani)
– Apele subterane libere includ în principal straturi acvifere freatice fără presiune, cantonate în depozite secționate de văi și care sunt influențate de condițiile climatice (precipitații). Aceste ape subterane pot fi grupate în următoatele unități hidrogeologice:
♦ Ape subterane de luncă, întâlnite în principal în depozitele aluvionare ale luncii Siretului, dar și în luncile afluenților mari. În lunca Siretului se întâlnește un strat acvifer cantonat în nisipurile și pietrișurile de bază, precum și o serie de lentile acvifere discontinue cantonate în intercalațiile permeabile de la suprafață.
Datorită caracterului ușor ascendent al apei din stratul acvifer bazal, precum și a adâncimii reduse a lentilelor discontinui, apa subterană din luncă are un nivel hidrostatic ce variază între 1,0 și 4,0m. La contactul cu versanții nivelul apei subterane este chiar mai ridicat (0,2 – 3,0m), putând ajunge, în perioade bogate în precipitații, la suprafața terenului.
Debitele medii obținute prin pompare sunt în jur de 3 l/s (chiar mai mult din stratul acvifer bazal), ceea ce a permis realizarea de captări pentru alimentări centralizate, așa cum este captarea Blăgești (în prezent, captarea nu funcționează din cauza colmatării puțurilor), sau pentru alimentări locale.
Analizele chimice ale apelor subterane din luncă arată prezenta unor concentrații mari de săruri și oxizi de fier. Din punct de vedere al agresivității față de cimentul Portland, apa prezintă local o agresivitate sulfatică foarte slabă.
♦ Ape subterane de terase – cantonate în nisipurile și pietrișurile aluvionare ale acestora și întâlnite ca nivel hidrostatic la adâncimi cuprinse între 4 și 30m. Cele mai mari adâncimi ale apelor subterane se găsesc în zona terasei inferioare de 20–20m, unde nivelul hidrostatic apare la 14–25m, scăzând ușor în zonele fragmentate de văile afluente. Aceste ape de la baza terasei inferioare sunt puse în evidență de numeroasele izvoare ce apar la zi la partea inferioară a racordului versantului cu lunca, și care au constituit surse locale de alimentare cu apă potabilă, unele în funcție și astăzi (sursa pentru S.C. REMAR S.A.). Unele izvoare sunt captate, iar apa dirijată prin canale, altele alimentează micul iaz de agrement sau întrețin umiditatea luncii.
În terasa următoare, apa subterană are nivelul hidrostatic mai ridicat, fiind întâlnită între 5 și 15m, constituind sursa de alimentare pentru municipiul Pașcani (sursa Haznașeni) și parțial pentru satele Broșteni, Sodomeni, Gâștești (fântâni). Pe terasele superioare apele subterane din nisipurile și pietrișurile acestora se află mai la suprafață (4–8m) și constituie surse de alimentare pentru satele menționate, sau pentru văile care le fragmentează.
În general, apele subterane din terase sunt destul de bogate și potabile, fiind utilizate ca atare pentru alimentări locale și centralizate. Astfel, sursa Haznașeni, furnizează încă apa din puțuri forate și drenuri realizate în anii 1958–1965.
♦ Apele subterane de interfluvii sunt cantonate în baza depozitelor aluviale care le acoperă pe alocuri, sau în intercalațiile permeabile ale substratului sarmațian, fiind întâlnite la adâncimi variabile (1–5m), și având, în general, debite reduse.
♦ Apele subterane de versanți sunt cantonate în intercalațiile nisipoase deluviale, având debite reduse, adâncimi varaibile (1–10m) și variații ale nivelului hidrostatic, funcție de precipitații. În zonele de fragmentare a teraselor, apele subterane ce apar pe flancurile văilor sunt ape ce provin din nisipurile și pietrișurile de terasă, alimentând văile respective.
Apele de suprafață
Rețeaua hidrografică din interiorul municipiului Pașcani aparține bazinului Siretului și este formată din cursul mijlociu al râului Siret (cca. 11km), cu afluenții săi de ape partea dreapta – Găștești, Fîntânele, Boșteni, Vaduțu (după confluența lor – Haznașeni sau Sodomești) – precum și cu afluentul său pe stânga – cursul inferior al pârâului Hărmănești.
Râul Siret se caracterizează printr-un curs maendrat cu direcție nord-sud, o pantă longitudinală relativ redusă sub 0,5% și un debit mediu multianual de 36,8m3/s la postul Lespezi. Regimul său hidrologic prezintă variații de nivele și debite, scurgerile cele mai mari producându-se în lunile aprilie, mai, iunie, iar cele mai mici în lunile ianuarie și noiembrie. Pe anotimpuri, cea mai mare cantitate de apă este vehiculată primavara (42%) și vara (33%) ca urmare a topirii zăpezilor și ploilor caracteristice acestei perioade. Debitul maxim înregistrat la punctul Lespezi a fost de 1.150m3/s în iulie, 1969.
Scurgerile maxime au avut ca efect negativ producerea de inundații în luncă, cu afectarea zonelor construite din oraș și din satele Lunca și Blăgești, ca și în zonele agricole. Pe afluenți se constată aceleași variații, dar cu debite și nivele mai mici, scurgerile maxime ale acestora contribuind la creșterea volumului de apă al Siretului, accentuând pericolul inundațiilor în lunca acestuia.
Pentru combaterea inundațiilor și a excesului de umiditate, au fost executate în zona orașului următoarele lucrări hidrotehnice: îndiguirea pe malul drept al râului Siret, între Lunca și Blăgești; efectuarea regularizării și indiguirii prin Fântânele la pârâul Gâștești și pârâul Haznașeni; finalizarea acumulării Pașcani prin canale de desecare – drenaj în incinta indiguită.
4.1.3. Rezervații naturale
Pe zona analizată nu există arii protejate sau specii importante de floră și faună. În vecinatatea amplasamentului, dar la distanță mare de acesta există trei arii protejate:
♦ aria specială de protecție avifaunistică Lunca Siretului Mijlociu (situată la peste 5,1km măsurați în linie dreaptă de limita sud-estică a amplasamentului);
♦ situl de importanță comunitară Pădurea Homița (situat la 3,2 km pe direcția nord vest față de limita amplasamentului analizat) și,
♦ situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși (aflat la peste 7 km pe direcția nord-vest de limita amplasamentului).
Lunca Siretului Mijlociu este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică – SPA) situată în estul țării, pe teritoriile administrative ale județelor Iași, Neamț și Bacău.
Aria naturală se află în partea vestică a judeului Iași (pe teritoriul comunelor Alexandru I. Cuza, Butea, Hălăucești, Mircești și Mogoșești-Siret); sud-estică a județului Neamț (pe teritoriul orașului Roman și al comunelor: Doljești, Gâdinți, Horia, Icușești, Ion Creangă, Sagna, Secuieni, Tămășeni) și nord-estică a județului Bacău (pe teritoriul comunelor: Dăminești, Filipești și Negri) și este străbătută de drumul european E583.
Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 10.475 hectare.
Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) în lunca mijlocie a Siretului; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege).
În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări printre care enumerăm următoarele specii de păsări protejate: pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață mare (Anas platyrhynchos), rață cârâitoare (Anas querquedula), gâscă cenușie (Anser anser), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), rață-cap-castaniu (Aythya ferina), buhai de baltă (Botaurus stellaris), buhă (Bubo bubo), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci mic (Calidris minuta), fugaci pitic (Calidris temminckii), caprimulg (Caprimulgus europaeus), prundașul gulerat mic (Charadrius dubius), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), barză neagră (Ciconia nigra), barză albă (Ciconia ciconia), cristei de câmp (Crex crex), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare de grădini (Dendrocopos syriacus), șoim călător (Falco peregrinus), vânturel roșu (Falco tinnunculus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva), lișiță (Fulica atra), cufundar polar (Gavia arctica), cufundar mic (Gavia stellata), sfâncioc-roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), ferestraș mic (Mergus albellus), ferestraș mare (Mergus merganser), prigoare (Merops apiaster), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), viespar (Pernis apivorus), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), bătăuș (Philomachus pugnax), lopătar (Platalea leucorodia), corcodel-mare (Podiceps cristatus), corcodel-cu-gât-roșu (Podiceps grisegena), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierar negru (Tringa erythropus) sau nagâț (Vanellus vanellus) (fig. 4.2).
Fig. 4.2. Lunca Siretului (www.pascani.ro)
Pădurea Homița este o arie protejată (sit de importanță comunitară – SCI) situată în nord-estul țării, pe teritoriul administrativ al județului Iași.
Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Iași, pe teritoriul administrativ al comunelor Cristești și Moțca, în apropierea drumului național DN28A, care leagă municipiul Pașcani de localitatea Moțca.
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 57 hectare (fig. 4.3).
Fig. 4.3. Pădurea Homița – arie de raspândire (www.pascani.ro)
Situl reprezintă o zonă împădurită (încadrată în bioregiune stepică) aflată în sudul Podișului Sucevei (aproape de municipiul Pașcani); ce conservă habitate naturale de tip: Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.
La baza desemnării sitului se află câteva specii se plante, printre care o orhidee rară din specia Cypripedium calceolus, cunoscută sub denumirea populară de papucul doamnei și un ortopter din specia Isophya stysi (cosaș).
Pădurea Tătăruși este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier, fig. 4.4) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Tătăruși.
Aria naturală cu o suprafață de 49,90 hectare se află în Podișul Sucevei (subunitate aflată în partea nord-estică a Podișului Moldovei), la extremitatea nord-vestică a județului Iași cu județul Suceava.
Rezervația naturală a fost declarată arie protejat prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 și reprezintă o zonă colinară împădurită cu specii (reprezentative pentru Podișul Central Moldovenesc) de fag (Fagus sylvatica) cu vârste de peste 120 de ani.
În arealul rezervației este semnalată prezența sporadică a unor pâlcuri constituite din specii arboricole de fag de Crimeea (Fagus taurica), cu vârste ce depășesc 150 de ani.
Fig. 4.4. Aspecte din Pădurea Tătăruși (www.pascani.ro)
4.2. Potențialul turistic antropic
Practicarea turismului, în municipiul Pașcani, presupune valorificarea atât a cadrului natural al zonei cât și cel antropic (fig. 4.5). Factorii favorabili activității de turism din Pașcani sunt: cadrul geografic pe care-l oferă valea Siretului, în acest sector, și dealurile împădurite din împrejurimi. Alt element natural atractiv din punct de vedere turistic îl reprezintă zonele cu păduri, în special cele care sunt în apropiere.
Fig. 4.5. Frasin secular din Pădurea Moțca (www.pascani.ro)
Municipiul Pașcani se bucură de frumusețea codrilor de la Moțca dublată de prezența luncii Siretului.
4.2.1. Edificii istorice
În perimetrul orașului a fost descoperite diferite urme ale unor așezări neolitice, aparținând culturii Cucuteni, secolele 5-3 î.Hr. Prima atestare documentară datează din 8 aprilie 1419, când apare înscrisă într-un hrisov de danie, cu statul de sat. Apare menționat și într-un document de la 2 iulie 1453, emis de domnul Alexăndrel, ca sat pe moșia boierului Oană Pașcă, de la care i se trage și numele.
Factorii favorabili activității turismului din orașul Pașcani sunt: cadrul geografic pe care-l oferă valea Siretului, în acest sector, și dealurile împădurite din împrejurimi.
Obiectivele turistice cu caracter cultural-istoric sunt: casa Iordache Cantacuzino (fig. 4.6) și Biserica Sf. Mihail și Gavriil (fig. 4.7), ridicate în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, declarate monumente istorice. Aceste monumente sunt amplasate în parcul orașului din zona centrală.
Fig. 4.6. Casa Iordache Cantacuzino (foto original)
Fig. 4.7. Biserica Sf. Mihail și Gavriil (foto original)
De mare valoare istorică sunt unele monumente istorice din teritoriile apropiate: Palatul domnitorului Al. I. Cuza de la Ruginoasa, la 17 km est de Pașcani, ridicat în 1811 și cumpărat de el în 1862, construit în stil neogotic. La Prigorenii Vechi lângă Tg. Frumos se găsesc urmele caselor și mormântul lui Ion Neculce. Pe drumul dintre Tg. Frumos și Mircești, lângă Băile Strunga, se găsește castelul de la Miclăușeni (fig. 4.8), în stil englezesc cu turnuri gotice și frumoase decorațiuni interioare; la Mircești, lângă calea ferată, la 30 km sud de Pașcani, te întâmpină Casa Memorială și Mausoleul popularului poet Vasile Alecsandri (fig. 4.9); la Cozmești, comuna Stolniceni-Prăjescu, la 10km sud de Pașcani, lângă șoseaua Pașcani-Roman se află Palatul lui Grigoraș Sturdza (fig. 4.10), ridicat în 1816 cu concursul arhitectului Iosif Demesovici.
Fig. 4.8. Castelul de la Miclăușeni (www.pascani.ro)
Fig. 4.9. Mausoleul popularului Fig. 4.10. Palatul lui Grigoraș Sturdza
poet, Vasile Alecsandri (www.pascani.ro) (www.pascani.ro)
Pășcănenii se mândresc cu faptul că orașul lor este locul natal al lui Mihail Sadoveanu. Casa lui părintească se află nu departe de centrul civic, în cartierul Vatra. În zonă se mai păstrează casa în care a locuit Mihai Busuioc, învățătorul marelui scriitor, evocat de acesta sub numele de Domnu Trandafir. În cimitirul orașului, la intrarea dinspre PECO, se găsesc mormintele părinților lui Mihail Sadoveanu și cel al lui Mihai Busuioc.
În zona limitrofă municipiului Pașcani și în cadrul municipiului se practică următoarele forme de turism:
– Turism itinerant, având în vedere că municipiul Pașcani este un nod de cale ferată aflat pe axele de penetrație spre Iași, spre Carpații Orientali, București, Delta Dunării și Litoralul Mării Negre; apropierea de drumul european E 20 influențează într-o oarecare măsură turismul în zonă prin fluxul de turiști care se îndreaptă spre municipiul Iași;
– Turismul cultural, susținut de existența unor monumente cu valoare istorică (biserici) amplasate în municipiu; turismul muzeistic legat de palatul ce a aparținut familiei domnitorului Al. I Cuza de la Ruginoasa;
– Orașul are numeroase zone arheologice care aduc dovada că aceste meleaguri au fost locuite încă din paleolitic. Dovezile arheologice, etnografice trebuiau adunate și păstrate într-un loc special amenajat.
Pașcaniul a dat personalități culturale țării noastre: scriitorii Mihail Sadoveanu și Petre Varlan, academicianul Constantin Ciopraga, mitropolitul Visarion Puiu, preoții Cicerone și Iordache lordăchescu.
Muzeul Municipal Pașcani (fig. 4.11) a fost înființat la 1 decembrie 1997 ca urmare a unei hotărâri din cadrul Consiliului Local al Municipiului Pașcani și își desfășoară activitatea în cadrul Casei de Cultură „M. Sadoveanu” și Palatului Copiilor „Iordache Cantacuzino”. Muzeul deține un număr de 375 exponate și este organizat în trei secții: istorie, etnografie și religie. Datorită cercetărilor arheologice efectuate în acești ani s-a reusit, nu numai valorificarea zonelor cunoscute de specialiștii în domeniu ci și evidențierea altora noi.
Fig. 4.11. Muzeul Municipal Pașcani(www.pascani.ro)
Amintim câteva din obiectele descoperite și expuse la muzeul Municipal:
Moneda romană din timpul lui Commodus (193 d.H.);
Moneda de argint din 1402;
Urne Cucuteni;
Vase din cultura Nouă;
Vase din cultura Dridu;
Numeroase unelte și arme preistorice;
Topoare neolitice și eneolitice;
Celturi;
Idoli totemici si antropomorfi;
Fragmente osteologice de mamut provenite de pe valea Siretului.
Casa Cantacuzino-Pașcanu (fig. 4.12) este un monument istoric și de arhitectură laică, construit între 1640-1650 cu două nivele, având un foișor cu cabane din piatră și un bogat decor sculptat.
Biserica Sf. Voievozi (fig. 4.13) datează din anul 1664. S-au adus unele refaceri în anul 1807.
Fig. 4.12. Casa Cantacuzino-Pașcanu Fig. 4.13. Biserica Sf. Voievozi
(www.pascani.ro) (foto original)
Palatul Al.I.Cuza (Ruginoasa, 11 km) este un monument istoric și de arhitectură laică. Palatul a fost construit între 1800-1811 în stil neogotic de Săndulache Sturdza. Al.I. Cuza l -a cumpărat în anul 1862. Este înconj urat de un frumos parc unde se află biserica devenind ulterior capela palatului domnitorului A.I. Cuza (fig. 4.14). Palatul a fost restaurat în anii: 1963, 1971-1975, 1982.
Mausoleul Vasile Alecsandri (Mircesti, 20 km) amintește de bisericile moldovenești timpul lui Ștefan cel Mare. Obiectivul este amplasat într-un cadru pitoresc.
Centrul folcloric Ruginoasa (11 km) găzduiește obiceiuri populare tradiționale calendaristice (datini și obiceiuri legate de sărbătorile de iarnă), manifestări tradiționale legate de unirea principatelor. Pășcănenii se mândresc cu faptul că orașul lor este locul natal al lui Mihail Sadoveanu.
Fig. 4.14. Palatul Al. I Cuza de la Ruginoasa (www.pascani.ro)
Casa lui părintească se află nu departe de centrul civic, în cartierul Vatra. În zonă se mai păstrează casa în care a locuit Mihai Busuioc, învățătorul marelui scriitor, evocat de acesta sub numele de Domnu Trandafir.
În cimitirul orașului, la intrarea dinspre PECO, se găsesc mormintele părinților lui Mihail Sadoveanu și cel al lui Mihai Busuioc.
3.2.2. Edificii religioase
Monumente de arhitectură ecleziastică
Dintre monumentele de arhitectură ecleziastică enumerăm:
♦ Parohia "Sf.Vineri" (fig. 4.15), își are ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva în ziua de 14 octombrie.
Fig. 4.15. Parohia "Sf.Vineri" (foto original)
♦ Parohia "Sf.Voievozi" (fig. 4.13) – În anul 1922 credincioșii ortodocși din cartierul Fântânele al orașului Pașcani și din anul 1923 cei din cartierul Gara Pașcani au fost frământați de năzuința de a-și construi biserici separate, cea existentă în cartierul Vatra (Sf. Voievozi) fiind neîncăpătoare.
În acest sens, în anul 1928 Gheorghe Ghe. Spătaru donează un teren de 17 prăjuni (0,3060 ha) pentru ridicarea unei biserici în Fântânele care a menținut vie această dorință și a canalizat toate străduințele pentru realizarea acestui țel (Testament nr. 1731 din 22 iunie 1925).
♦ La 1 martie 1937, s-a înființat ,,Parohia Gară Pașcani-Fântânele”, prin desprindere de la Parohia Sf. Voievozi Târg Pașcani, care în prezent poartă dnumirea de Parohia "Adormirea Maicii Domnului" (fig. 4.16). În anul 1968 s-a schimbat denumirea Parohiei din ,,Gară Pașcani”, în ,,Adormirea Maicii Domnului” Pașcani.
Fig. 4.16. Parohia “Adormirea maicii Domului” Pașcani (foto original)
♦ Biserica "Sf. Ioan Botezătorul"- Această biserică nu are statut de parohie, este construită în incinta Spitalului Municipal Pașcani și asigură asistența religioasă pacienților creștini spitalizați, dar și a cadrelor medicale lucrătoare în spital (fig. 4.17).
♦ Parohia "Pogorârea Sf. Duh"- Blăgești.
Fig. 4.17. Biserica "Sf. Ioan Botezătorul Fig. 4.18. Parohia "Pogorârea Sf.Duh"- Blăgești
(www.pascani.ro) (www.pascani.ro)
♦ Parohia "Sf.Arh.Mihail si Gavril" – Boșteni;
♦ Parohia "Sf.Gheorghe" – Lunca;
♦ Parohia "Sf.Apostoli Petru si Pavel" – Sodomeni.
4.2.3. Edificii culturale
Primul eveniment major care a contribuit la creșterea gradului de cultură și civilizație a orașului a fost construirea de către localnici a Clubului „Unirea” cu sală pentru concerte, teatru și mai apoi cinematograf, în 1873. În cadrul aceluiași club s-a înființat și o sală de lectură la finele anului 1896. Tot în 1873 s-a construit și o „Sala de Tir”, în care se exersa tragerile, erau două popicării și un teren de tenis. Tot aici se jucau piese de teatru în limbile polonă, germană și română. Această sala, din păcate, a fost distrusă în timpul bombardamentelor din 1944.
Un alt loc în Pașcanii sfârșitului de secol al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, în care localnicii se puteau întâlni pentru a-și petrece timpul în compania teatrului și a muzicii, pentru a asculta conferințe sau pentru a împrumuta cărți de la sala de lectură, a fost Clubul „Unirea” C.F.R..
În anul 1950, s-a înființat Biblioteca orășenească, funcționând inițial în localul Casei de Cultură „Mihail Sadoveanu” (fig. 4.19); dispunea atunci de 3.500 volume. Din 1960 se va instala într-un local propriu, cu dotări specifice unei biblioteci publice, care în prezent, numără 110 mii volume și îi trec anual pragul 40 de mii de cititori.
Fig. 4.19. Casa de Cultură „Mihail Sadoveanu” (foto original)
La Pașcani, Casa de Cultură a luat ființă în anul 1949. La început a funcționat într-o încăpere improvizată din parcul orașului, apoi într-un spațiu de lângă vechea poștă; activitățile se rezumau la momente de divertisment, la improvizații, condițiile materiale fiind precare. Actuala clădire a Casei de Cultură a fost inaugurată în anul 1960, când Ministerul de resort a aprobat, în cadrul unui proiect de construcție cu caracter național, construcția a patru astfel de edificii. În afara celui de la Pașcani, găsim același tip de Casă de Cultură în orașele Predeal, Târnăveni și Lugoj. Activitatea Casei de Cultură Municipale „M. Sadoveanu” este susținută prin cercuri culturale, cursuri, precum și prin Ansamblul folcloric „Rapsozii Siretului”, Teatrul pentru Copii și Tineret „Rudi Nesvadba”, Trupa de dans de societate „Dream Dance”. Casa de Cultură are colaborări cu Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Teatrul „George Bacovia” Bacău, Filarmonica din Botoșani și Filarmonica din Iași și cu Muzeul Literaturii Române din Iași.
Primul cinematograf din Pașcani (fig. 4.20) a fost inaugurat „în deal”, proprietar fiind Gh. Cristea; ulterior, tot în parte de sus a orașului, funcționa „Cinematograful Stern”. La Clubul „Unirea” se succedau proiecții cu săli pline în toate cele șapte zile ale săptămânii. Până în anul 1992 au fost proiectate filme, câte 2 – 3 săptămânal, în satele din apropiere. Din anul 1992 la Clubul „Unirea” s-a întrerupt activitatea cinematografică. A rămas cinematograful de la Casa de Cultură, care, din 1996 a programat filme doar sâmbăta și duminica. În prezent la Pașcani nu mai funcționează nici un cinematograf.
Fig. 4.20. Cinematograf din Pașcani (www.pascani.ro)
Muzeul Municipal Pașcani a fost înființat în decembrie 1997 și își desfășoară activitatea în cadrul Casei de Cultură „M. Sadoveanu” și Palatului Copiilor „Iordache Cantacuzino”. Muzeul deține un număr de 375 exponate și este organizat în trei secții: istorie, etnografie și religie. Încă de la începutul anului 1998, Muzeul Municipal Pașcani s-a aflat în strânsă colaborare cu Complexul Muzeal Moldova Iași.
4.2.4. Edificii economice cu funcțiuni turistice
În zona limitrofă municipiului Pașcani și în cadrul municipiului se practică următoarele forme de turism:
Turismul itinerant – Având în vedere că municipiul Pașcani este un nod de cale ferată aflat pe axele de penetrație spre: Iași, Carpații Orientali, București, Delta Dunării și litoralul Mării Negre; apropierea de Drumul european E20 influențează într-o oarecare măsură turismul în zonă prin fluxul de turiști care se îndreaptă spre municipiul Iași.
Turismul cultural-istoric este susținut de existența unor monumente cu valoare istorică amplasate în municipiu, cum ar fi: palatul ce a aparținut familiei domnitorului Al. I. Cuza de la Ruginoasa și Muzeul Municipal Pașcani.
În cadrul acestora s-au adunat obiecte de mare valoare etnografică: fuste de lână, costum de mire și de mireasă din lână figaie, zabun, bertă, buduroi, plug de lemn, etc.. În colecția muzeului se păstrează și obiecte religioase – cărți și icoane, decorații militare și o importantă colecție de monede începând din antichitate și până în ziua de azi. Se mai găsesc arme medievale și din cele două războaie mondiale și câteva imagini mai vechi ale orașului Pașcani.
Activitatea expozițională începută din 24 iunie 2001 a adus numeroși vizitatori atât din orașul Pașcani, cât și din afara orașului. Printre personalitățile care au vizitat expozițiile se numără: academicianul Constantin Ciopraga, ambasadorul Elveției în România, artiștii Sofia Vicoveanu, Mioara Velicu.
De asemenea, grupuri de vizitatori din Israel, Norvegia, Elveția, Germania, și nu în ultimul rând grupurile de copii de la grădinițele, școlile și liceele din Pașcani și împrejurimi, au vizitat monumentele municipiului Pașcani.
Turismul de sfârșit de săptămână/de agrement este susținut de amenajările turistice de la Codrii Pașcanilor, de pădurea din perimetrul comunei Moțca, de ieșirile în zona apropiată a râului Siret. Situația unităților de cazare turistică și capacitatea lor, la nivelul municipiului Pașcani se prezintă după cum urmează în tabelul 4.1.
Tabelul 4.1
Numărul societăților comerciale cu activitate în turism (Camera de Comerț și Industrie Iași)
Domeniile care întregesc activitatea de turism din cadrul municipiului Pașcani sunt agențiile de turism, activitatea hotelieră și cea a restaurantelor, barurilor și cafenelelor din oraș. În decursul anilor 2001-2013 se observă că numărul agențiilor de turism crește. Astfel dacă în 2001 nu exista nici o societate de acest gen, în 2013 s-au înregistrat 8 agenții de turism.
Referitor la activitatea hotelieră se observă că în anul 2012 figurează 4 unități (tab. 4.2).
Tabelul 4.2
Unități de cazare în municipiul Pașcani (Fișa municipiului Pașcani)
Tabelul 4.3
Locuri în unități de cazare (Fișa municipiului Pașcani)
In 2013, turiștii aveau la dispoziție 89 de locuri în unitățile de cazare (tab. 4.3). Se observă o creștere de 8,7% față de 2012 când se înregistrează 69 de locuri, însă, spre deosebire de anii 2007-2010 când existau 106 locuri de cazare, numărul de locuri în unitățile de cazare este în scădere.
Ponderea locurilor de cazare în hoteluri în total unități de cazare era de 84,27% în anul 2013.
Tabelul 4.4
Numărul angajaților în sectorul turism (Camera de Comerț și Industrie Iași)
In anul 2013, în turism, erau angajate 214 persoane dintre care: 37 la agențiile de turism, 69 în activitatea hotelieră și 108 în restaurante, baruri, cafenele (tab. 4.4).
Tabelul 4.5
Cifra de afaceri a societăților comerciale cu activitate în turism
(Camera de Comerț și Industrie Iași)
În perioada anilor 2008-2013 cifra de afaceri a crescut, astfel că în 2013 agențiile de turism înregistrează o cifră de afaceri de 2.399,92 mii lei, față de 2009 când se înregistrau 342,14 mii lei. În domeniul hotelier se observă de asemenea o creștere a cifrei de afaceri (tab. 4.5). În 2013 cifra de afaceri a crescut cu un procent de 38,44% față de anul 2012.
4.3. Potențialul turistic etnografic
4.3.1. Activități rurale și obiceiuri populare
Interesul oamenilor s-a îndreptat în ultimii ani spre obiceiurile folclorice. Fenomenul se datorează încărcăturii valorice pe care le au obiceiurile, dar și interesului omului pentru ele. Obiceiurile sunt, fără îndoială, pitorești manifestări folclorice și chiar mari spectacole. Cuprind semnificații profunde asupra omului și a relațiilor sale cu natura, cu lumea înconjurătoare. Obiceiurile populare prezintă o viață socială cu diverse aspecte ale rânduielii ei.
Fig. 4.21. Cameră țărănească (www.pascani.ro)
În cultura populară tradițională, obiceiurile formează un capitol important, deoarece întreaga viață a omului, munca acestuia de peste an precum și diferitele sale ocupații, relațiile cu cei de lângă el dar și cu întruchiparile mitologice, erau intrețesute cu obiceiuri. În folclor, unele obiceiuri au păstrat pâna astăzi forme ample de desfășurare, în care vechile ritualuri se îmbină cu acte ceremoniale, cu manifestări spectaculoase.
Folcloristica a grupat, în general, obiceiurile calendaristice în patru cicluri care corespund celor patru anotimpuri: obiceiuri de primăvară, de vară, de toamnă și de iarnă. Obiceiurile care se mai practica si azi pe teritoriul folcloric romanesc si care prezinta forme interesante de integrare in cultura contemporana sint cele din ciclul Anului Nou, deosebit de ample si pline de semnificatii pentru cultura noastra populara.
♦ Sărbătorile de iarnă
Sărbătorile de iarnă la locuitorii din Pașcani încep odată cu începerea Postului Crăciunului (15 noiembrie) și se extind până la Sfîntul Ioan (7 ianuarie). Este o perioada cu o multitudine de obiceiuri populare (diferite de la o zonă la alta), având în centrul marile sărbători creștine prăznuite în această perioada. Reperele cele mai semnificative sunt: Postul Crăciunului, Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza și Sfântul Ioan.
Sacrificarea porcului-act ritualic Înainte de începerea ciclului zilelor “festive”, în comunitatea tradițională românească are loc sacrificarea porcului, în așa numnita „ziua de Ignat”, ce are loc la 20 decembrie (ritualul de sacrificare a porcului a fost amplu dezbătută de cunoscuți etnologi și antropologi: G. Frazer, M. Taylor, W. Mannhardt, C. Levi-Strauss, M. Mauss, E. Durkhreim, C.Kluckholm etc.).
Crăciunul: etimologie și desfășurare. Craăciunul deschide ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de Anul Nou. Obiceiul de a se colinda reprezintă, de fapt, obiceiul de a merge din casa în casa cu urări de sănătate și spor.
Plugusorul. Urarea cu plugul sau cu buhaiul, cum se spune în popor, este un străvechi obicei rural prin excelență, care se practica și astăzi, mai cu seama în zona Moldovei. În ajunul Anului Nou, în multe sate, chiar în ziua de Anul Nou, ceata de urători formată din doi până la douăzeci de flăcăi sau barbați însurați de curând, pleacă din casa în casa să ureze cu Plugușorul sau să “hăiască”, cum se spune în Moldova.
Borita – personajul principal al cetei. Personajul cel mai interesant al cetei era borita sau turca. Numele acesta se dadea unei măști care avea o înfațișare compozita: ”barză cu coarne” sau”cerb cu cioc de barză”, cum se spunea de obicei, dar care se putea asemana tot așa de bine cu alte păsări sau cornute. Masca se tragea pe cap, încât omul care o purta disparea complet sub ea, afara de picioare, de la glezne in jos.
Sorcova și Semănatul. În dimineata Anului Nou, copiii obișnuiesc să meargă cu Sorcova și cu Semănatul. Este practicat de copii de la 3-4 ani până la 12-13 ani. Exista zone ale țării unde cu Sorcova merg numai băieții, iar în altele numai fete. Adesea copiii merg câte doi, alteori merge doar unul singur, colindându-se doar membrilor familiei sau unui grup de vecini.
Boboteaza, este ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creștin de celebrarea Botezului Domnului, dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forțele malefice. După unele prorociri și indicații biblice, teologii au ajuns la concluzia că lisus s-a născut și a murit în aceleași zile în care s-a născut și a murit Adam.
♦ Sărbătorile de primăvară
Blagoveștenie, reprezintă ziua în care Biserica creștină sărbătorește vestea adusă Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril că va naște Fiul fără înaintași, Iisus Hristos, sinonimă cu Buna-Vestire. Sărbătoarea, este situată în imediata apropiere a echinocțiului de primăvară, în perioada când sosesc rîndunelele și începe cucul a cânta, de aceea mai este numită în Calendarul Popular și Ziua Cucului.
Sub cuvântul Florii și Duminica Floriilor, după cum spune pretutindeni în Bucovina, sau Duminica Florilor și Staurile Florii, după cum se spune în unele locuri din Transilvania, se înțelege duminica cea de pe urma din Paresimi sau Postul mare.
Săptămâna întunecată și Săptămâna Luminată așa cum, în Calendarul Popular, Anul Nou Agrar începe la echinocțiul de primăvara, iar Anul Nou Pastoral la Sîngiorz (Sf. Gheorge), se spoate spune că Anul Ritual Creștin începe în Duminica Învierii, considerată în popor ca sfârșit și început de ciclu calendaristic, urmând arhaicul model al morții și a reînvierii naturii, prin sacrificiul divinității.
Sărbătoarea Paștelelui este cea mai mare, și cea mai însemnată sărbătoare, cea mai sfântă și mai îmbucurătoare sărbătoare de peste an. Este denumită și „Paștele” sau „Învierea Domnului”, deoarece în această zi “Hristos a înviat din morti cu moarte pre moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”, iar pe cei vii răscumpărându-i de sub jugul păcatului strămoșesc și împăcându-i cu Dumnezeu. Această sărbătoare cade totdeauna la începutul primăverii, anotimpul cel mai frumos și mai plăcut, când toată natura învie.
Cuvântul ebraic pasa’h înseamnă trecere, scăpare, eliberare. Grecii au preluat cuvântul dându-i forma Pascha, latinii Paschae și de aici, în românește Paști. Fiind un nume plural, se poate folosi și vechea forma de Paști în loc de Paște, forma care s-a încetățenit.
Cel mai însemnat preparat copt, pe care o consumă, atât românii din Bucovina cât și cei din Moldova în decursul sărbătorii Paștilor, este pasca. Originea acestui preparat, așa cum ne spune o legendă din Bucovina, este următoarea: “Zice că, călătorind odată Isus Hristos cu apostolii săi prin mai multe sate și orașe, spre a face oamenilor bine, și ajungând într-un sat, se abătura la un gospodar ca să poposească puțin și apoi să plece mai departe”.
Legenda ouălor roșii ne spune că, după răstignire, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Pilat, invitat la un ospăț dat în cinstea lui de mai-marii evreilor, îngândurat și îndurat ținea un ou în mână. Tocmai în acel moment, un centurion năvăli în sală, strigând înspăimântat: ”Hristos a înviat!”. Sceptic Pilat a replicat: ”O să învie, când se va înroși oul acesta”. Și oul s-a înrosit pe dată. Minunea l-a făcut pe roman să scape oul din mână.
Paștele Blajinilor. După Duminica Tomii începe săptămâna Mironosiților sau a Negrelor, ultima duminica sugerând postul negru pe care obisnuiesc să țină femeile în această săptămână. A doua săptămână după Paști este consacrată mai ales morților. De altfel, săptămâna începe cu Lunea morților sau Paștele morților, zi în care se înalță rugăciuni și se fac sacrificii la mormintele morților din familie.
Ispasul sau Înălțarea Domnului cade în fiecare an la 40 de zile după înviere sau în joia din săptămâna a VI-a după Paști.Când cade Ispasul, pădurea este înverzită, iar iarba este mare. De aceea flăcăii și fetele nemăritate, de prin unele parti ale Moldovei și ale Munteniei, se duc noaptea spre înălțarea Domnului prin alunișuri ca sa culeagă flori de alun, care înfloresc și se scutură în aceasta noapte, și care, după spusa lor „sunt bune de leac și dragoste”.
♦ Sărbătorile de vară
Duminica Mare încheie șirul marilor sărbători domneăti începute cu Florii. În Bucovina și Transilvania se consideră cea mai mare dintre duminici, deoarece este ziua Maicii Domnului nostru Isus Hristos. Foarte multe dintre datinile ce se obișnuiesc în această zi sunt în legatură cu ziua premergatoare, cu Sâmbăta moșilor sau cu Moșii de vară, sau cu sărbătoarea de-a doua zi, Rusaliile.
Sarbatoarea Rusaliilor este un moment important în marele ciclu al obiceiurilor de peste an. În zona Pașcaniului, din cele mai vechi timpuri, sărbătoarea Rusaliilor este considerată sărbătoarea Rusaliilor, care păstrează amintirea uneia dintre cele mai grandioase sărbătoriri ale naturii. Pe plaiurile Taciei și ale Phrygiei, patria rozelor și a vinului, unde contrastele între anotimpuri erau aâit de izbitoare, reîntoarcerea verii era celebrată cu un fast deosebit de populația tracă.
Un moment important al sărbătorilor de vară era cel numit Sânzienele sau Drăgaica. În Moldova se numeste și sărbătoarea de Sânzâine, în Țara Românească, drăgaica, în Banat sânzâene galbene și Floarea lui Sf. Ioan, în Transilvania sînjuane, sînzene, sînzenie, planta a cărei rădăcină trăiește și iarna, iar primăvara dă colți și mai târziu flori. Este o plantă erbacee din familia Rubiaceae, cu tulpina rigidă, rotundă, frunzele fiind dispuse câte 8-12, cu marginile răsucite, acoperite pe partea inferioară cu peri scurți și moi.
♦ Sărbătorile de toamnă
Andreiu de Iarna este o sărbătoare populară cu dată fixă (30 noiembrie), sinonimă cu Cap de Iarnă și Sîntandrei, dedicată unui zeu autohton, patron al lupilor, care a preluat din calendarul ortodox numele și data de celebrare a Apostolului Andrei (30 noiembrie). Ciclul de sărbători populare de la sfîrșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie.
4.3.2. Arhitectura tradițională
Arhitectura tradițională poate fi considerată una dintre formele cele mai elocvente de expresie a modului de viață, a gustului pentru frumos, a unor tradiții etnice și culturale (fig. 4.22)
Fig. 4.22. Aspecte privind exteriorul și interiorul unei case țărănești din zona Pașcani
(www.pascani.ro)
Locuința tradițională (eng. vernaculară) este casa de locuit caracteristică locuitorilor unei țări. Arhitectura locuinței tradiționale – planul, mărimea și aspectul – au fost influențate de condițiile fizico-geografice ale mediului natural, de particularitățile și specificul sistemului gospodăresc, condiționate istoric și social. Casa moldovenească a obținut o formă unitară ca planimetrie și volum, cu diferențe zonale constructive, prezentînd afinități comune cu locuința formată la popoarele din estul Europei – români, ucraineni, bieloruși și ruși.
Materialul perisabil din care au fost construite, precum și progresul social și tehnic, n-au îngăduit să se păstreze locuințe mai vechi de două sute de ani. Cele mai vechi case cu arhitectură tradițională din Moldova datează de la sfîrșitul secolul al XVIII-lea, și aceasta datorită faptului că prezintă monumente istorice, cum ar fi casa memorială din Chișinău în care a locuit poetul rus Pușkin, casa lui Ion Creangă din Iași, statut care le-a păstrat structura materială.
Casa de locuit tradițională este construită pentru a servi 1-2-3 generații, după care moștenitorii o înlocuiesc cu alta mai performantă, corespunzătoare timpurilor noi. În secolele precedente, cînd timpul curgea lent, schimbările interveneau pe nesimțite, și casele urmau modelul care l-a precedat, formînd o arhitectură care era respectată ca o lege nescrisă. În arhitectura locuinței tradiționale se îmbină gîndirea normativă, comună nivelului tehnic al societății, cu ajustarea la cerințele individuale.
Structura spațială a locuinței tradiționale s-a perfecționat în decursul secolelor, formîndu-se tipuri, corespunzătoare ierarhiei sociale. Cercetările arheologice au completat penuria cunoștințelor cu privire locuința istorică, evidențiindu-se diferite tipuri de locuințe care reprezintă corpusul constituit din case monocelulare, adîncite și de suprafață, specifice arhitecturii de masă, și bicamerale, tricamerale și muticamerale, specifice păturii înstărite a populației. Cunoașterea arhitecturii locuinței tradiționale contribuie la reconstrucția unor aspecte de cultură străveche, legată indisolubil de problema continuității populației autohtone pe aceste meleaguri.
Construcțiile țărănești tradiționale (fig. 4.22), cu precădere cele din zona Pașcaniului, nu dețin aparent atributele care să le confere statutul unor monumente: edificii simple, de proporții modeste, durate din materiale necostisitoare și efemere. Însă, componentele arhitectonice ale habitatului rural reprezintă produsul esențializării unor forme, după o evoluție și carieră seculară, care stau deopotrivă sub semnul funcționalității și al unei însemnate încărcături simbolice. Ca element central al gospodăriei, casa, pe care o avem în primul rând în atenție, reprezintă cu mult mai mult decât un loc pentru adăpost și odihnă. Potrivit mentalității arhaice, aici este spațiul de comuniune al întregii familii, compusă deopotrivă din trăitori și din cei trecuți în neființă. Totodată, ea reflectă modalitățile de gândire și organizare a spațiului, abilitatea țăranului de a găsi soluții pentru adaptare la condițiile concrete de climă și relief.
Sistemul bazat pe furci, stejarul fiind lemnul des întrebuințat, presupune înfingerea acestora în pământ, partea rămasă afară măsurând între 2-2,2m. Numărul furcilor necesare pentru conturarea unei locuințe este variabil, în funcție de mărimea acesteia sau de posibilitățile gospodarului.
4.3.3. Activități sociale
Casa de Cultură își desfășoară activitatea din anul 1961, iar din anul 1971 poartă denumirea de Casa municipală de cultură "Mihail Sadoveanu", după numele marelui scriitor, născut în municipiul Pașcani. Instituția dispune de condiții bune pentru desfășurarea spectacolelor – sala de spectacole cu o capacitate de 440 locuri, scena cu pod și instalație de lumini, fosă și cabine – organizare de expoziții precum și alte evenimente culturale (fig. 4.23).
Fig. 4.23. Casa municipală de cultură “Mihail Sadoveanu” Pașcani (foto original)
Aici se organizează spectacole cu formațiile proprii dar și spectacole cu formații profesioniste, expoziții: pictura, desene, cusături, artizanat, ceramică, etnografie, goblenuri etc.; manifestări culturale: lansări de carte, conferințe, simpozioane etc.; manifestări tradiționale: Zilele "Mitropolit Visarion Puiu" în luna februarie a fiecărui an și Zilele "Mihail Sadoveanu" în luna noiembrie a fiecărui an; artistic – formații artistice: Ansamblul folcloric "Rapsozii Șiretului" – 60 persoane, taraf de muzică poplara -12 persoane, soliști de muzică populară – 6 persoane; Teatrul de revistă și comedie muzicală cu orchestra de stradă și soliști vocali – 45 persoane, două formații de dans modern – 16 persoane; soliști vocali de muzică populară și ușoară copii -10 persoane, 2 formații vocal-instrumentale cu 14 persoane; Teatrul pentru copii și tineri. Aceste formații susțin spectacole atât la sediu dar și în deplasare în localități din județul Iași și județele Moldovei. Aici activează și Cenaclul literar "Mihail Sadoveanu", cu aproximativ 20 membri.
4.3.3.1. Târguri populare
Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova", Primăria Municipiului Pașcani, Muzeul Municipal Pașcani și Asociația Meșterilor Populari din Moldova, în parteneriat cu Colegiul Național „M. Sadoveanu" și Casa de Cultură „M. Sadoveanu" organizează în unele weekenduri, ediții ale Târgului Meșterilor Populari (fig. 4.24).
Fig. 4.24. Aspect de la Târgului Meșterilor Populari (www.pascani.ro)
Evenimentele au loc pe strada Ștefan cel Mare din Pașcani. Meșterii prezenți la manifestare își propun să promoveze meșteșugurile artistice tradiționale și să educe publicul, în special cel tânăr, în spiritul respectului pentru tradiții și bun gust.
La evenimente se prezintă meșteșugari din județele Neamț, Iași, Suceava, Harghita, Covasna, Galați, Botoșani, Argeș, Bistrița Năsăud, Mureș, București și Prahova. Aceștia expun spre vânzare, diferite obiecte tradiționale sculptate, pictura naivă, icoane, preparate culinare specifice regiunilor lor, etc. (fig. 4.25-4.26).
Fig. 4.25. Obiecte tradiționale expuse la târguri populare (www.pascani.ro)
Fig. 4.26. Meșteri populari prezenți la Târgurile Meșterilor Populari Pașcani (www.pascani.ro)
Într-un ambient de sărbătoare, aceștia primesc diplome, iar la rândul lor unii dintre ei oferă celor prezenți un regal muzical.
4.3.3.2. Hramuri și pelerinaje
Cele 12 protopopiate din Arhiepiscopia Iașilor organizează, pelerinaje dedicate Intrării Domnului în Ierusalim.
Tradiția pelerinajului de Florii a fost reluată în orașul Pașcani, în anul 1990, iar din anul 2000, la inițiativa și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci Întâistătător al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, a fost extinsă la nivelul tuturor protoieriilor din cadrul eparhiei.
Protopopiatul Pașcani organizează împreună cu preoții și credincioșii de la cele cinci biserici din Pașcani, deplasări către Piața Centrală a orașului, unde au loc slujbe și momente cultural religioase pregătite de copii. Pe parcursul pelerinajului se intonează cântări specifice sărbătorii Floriilor.
Grupuri de copii, pregătiți de profesorii de religie, recită poezii, intonează cântări specifice, urmând ca, mai apoi, să fie ținut un cuvânt de învățătură, de către Protopopiatului Pașcani.
4.3.3.3. Zile aniversare
„Zilele Municipiului Pașcani”, reprezintă un eveniment care are loc în fiecare an, fiind o editție de manifestări ale activităților socio-culturale reunite sub genericul „Pentru Pașcani, cu dragoste – zile și nopți albe de cultură” (fig. 4.27).
Seria activităților culturale începe cu un târg al meșterilor populari din Moldova, unde se deschid ateliere de pictură la Casa de Cultură, au loc evenimente de lansare de carte a unor scriitori de origine pășcăneană. Se difuzează filme artistice documentare despre cultura română și europeană, sau se organizează piese de teatru.
Pe scenă urcă talentele locale, care îi vor încânta pe pășcăneni cu diferite activități artistice, cântece, dansuri etc. Vor mai avea loc diferite concursuri sportive, educaționale.
Fig. 4.27. Aspect de la "Zilele Municipiului Palșcani" (www.pascani.ro)
Organizatorii manifestărilor locale pun la punct programe ale evenimentului „Zile și Nopți Albe de Cultură” la Pașcani,
La Biblioteca Municipală, se desfășoară Cupa Pașcaniului la șah, iar în Piața „M. Sadoveanu” se redeschide „Târgul meșterilor populari”. Au loc spectacole folclorice susținute de orchestra de muzică populară „Plaiuri pășcănene" a Clubului Copiilor, dirijor prof. Gheorghe Arsinel. La Casa de Cultură, organizatorii oferă spectacole extraordinare al celor de la „Cantores Huniadi (Hunedoara) și Viatores Cantantes (Elveția)”.
Totodată, au loc și evenimente legate de „Noaptea devoratorilor de filme”. În ultima zi de sărbătoare culturală, duminică, în Piața „M. Sadoveanu”, au loc concursuri sportive cu role și biciclete.
4.3.3.4. Competiții sportive
C.S.M. Kosarom Pașcani este o echipă de fotbal din Pașcani, Iași, înființată în 1921. În prezent joacă în Liga a III-a seria I. Cea mai mare performanță din istoria clubului a fost locul patru în Divizia B, atins în sezoanele 1962-1963 și 1975-1976 și jucarea sferturilor de finală în Cupa României, în sezonul 1987-1988.
La Sala de sport de la Stadionul Municipal Pașcani se desfășoară ediții ale Cupei 1 Decembrie la tenis de câmp, în organizarea Clubului Sportiv Municipal și a Primăriei Pașcani.
Competiția debutează cu întrecerile fetelor și băieților din categoriile de vârsta 10-13 ani și 14-17 ani, programate în anumite zile, apoi vor avea loc calificările și semifinalele pentru categoriile peste 18 ani fete, 18-30 ani băieți, 31-49 ani băieți și peste 50 de ani băieți.
Turneul adulților se va încheia, cu meciurile din finale, în aceași zi urmând să aibă loc și festivitatea de premiere, pentru toate categoriile din concurs.
4.4. Baza de cazare și alimentație publică
4.4.1. Structuri turistice de cazare
Prin structuri de primire turistice se înțelege orice construcții și amenajări destinate prin proiectare și execuție, cazării sau servirii mesei pentru turiști, împreună cu serviciile specifice aferente.
Structurile de primire turistice includ hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, care dispun de spații de cazare, sate de vacanță, pensiuni, pensiuni agro-turistice și alte unități cu funcțiuni de cazare, unitățile de alimentație din incinta acestora, unitățile de alimentație publică, situate în stațiunile turistice dar și cele care sunt administrate de societăți comerciale de turism, indiferent de amplasament, de formă de organizare și de proprietate.
Structurile de primire turistice cu funcție de cazare se clasifica pe stele, și respectiv pe flori (margarete), în cazul pensiunilor turistice rurale, în funcție de caracteristicile constructive, dotările și calitatea serviciilor.
Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop principal protecția turiștilor și constituie o formă codificată de prezentare a nivelului de confort și a ofertei de servicii.
Pentru obținerea certificatului de clasificare agenții economici proprietari și/sau administratorii de structuri de primire turistice vor întocmi o documentație care să conțină: cerere de elaborare a certificatului de clasificare; certificat constatator de la registrul comerțului, din care să rezulte obiectul de activitate și structura acționariatului; certificat de înregistrare de la Oficiul registrului comerțului însoțit de anexele privind avizele sau acordurile și/sau autorizațiile legale : sanitară, sanitar-veterinara de mediu și de potectia muncii; schița privind amplasarea și adresa unității; schița privind structura, amplasarea și nominalizarea camerelor și a spațiilor de alimentație; avizul specific privind amplasamentul și funcționalitatea obiectivului, emis de către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului; copie de pe brevetul de turism pt. directorii de hotel, motel, camping sau pt. cabanier; copii de pe actele de calificare a personalului de la recepție și de la unitățile de alimentație.
Documentatia de clasificare se transmite Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului- Direcția de autorizare si control care verifică îndeplinirea criteriilor de clasificare și întocmește certificatul de clasificare.
În toate structurile de primire turistice sunt obligatorii:
*afișarea la loc vizibil pentru turiști a numerelor de telefon ale conducerii agentului economic proprietar și/sau administrator al structurii, ale Miniterului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru semnalarea eventualelor nemulțumiri cu privire la serviciile oferite turiștilor;
*afișarea la recepțiile structurilor de 1-5 stele și în camere din strucurile de 1-3 stele a certificatelor de atestare a tarifelor de cazare maximale, exprimate în euro;
*păstrarea ordinii, liniștii publice, moralității, curățeniei și respectarea cu strictețe a normelor sanitare și a celor de prevenire și stingere a incendiilor;
*asigurarea de personal calificat și cu conduita ireproșabilă;
*oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse în tariful de cazare sau cu plata separat, astfel: la unitățile de 4,5 stele cel puțin 18 servicii, la unitățile de 3 stele cel puțin 15 servicii, la cele de 2 stele cel puțin 10 servicii, iar la unitățile de 1 stea cel puțin 5 servicii;
*instrucțiuni de folosire a telefonului;
*tarifele interne și internaționale pentru convorbiri telefonice;
*lista room-service;
*lista cu serviciile suplimentare oferite, cu indicarea modalităților de solicitare a serviciului de cameră;
*programul TV pentru săptămâna în curs;
*informații tristice privind zona sau localitatea;
*hărți cu localizarea structurii de primire turistice pentru unitățile de 3, 4 și 5 stele;
*chestionare pentru aflarea opiniei turiștilor cu privire la serviciile oferite.
Pentru hotelurile de 3, 4 și 5 stele materialele vor fi prezentate în mape speciale, în fiecare spațiu de cazare sau prin afișare electronică.
Turismul de sfârșit de săptămână/de agrement, este susținut de amenajările turistice de la Codrii Pașcanilor, de pădurea din perimetrul comunei Moțca, de ieșirile în zona apropiată a râului Siret.
Activitatea turistică în municipiul Pașcani este susținută prin: Hotelul Central, construit în 1980, cu o capacitate de 35 camere, restaurant și braserie și Pensiunea Fines. În pădurea Moțca se află o cabană turistică cu hotel, Codrii Pașcanilor, la 8 km vest de Pașcani.
Hotelul Central 2** din Pașcani este structură de primire turistică amenajată care pune la dispoziție turiștilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigura prestări de servicii specifice și dispune de recepție și de spații de alimentație în incintă (fig. 4.28).
Fig. 4.28. Hotel Central 2** Pașcani (foto original)
Situat in imediata apropiere a centrului orașului Pașcani, Hotel Central reușește să ofere celor care aleg să-i treacă pragul intimitatea și confortul nesar unul sejur relaxant.
Hotelul are o capacitate de cazare de 35 de locuri in 17 camere (16 camere duble si o camera single) dotate cu bai proprii, televizor/cablu, frigider, balcon, telefon si acces internet (fig. 4.29).
Fig. 4.29. Aspecte din interiorul unei camere de hotel (www.pascani.ro)
Restaurantul hotelului, cu o capacitate de 100-180 de locuri reprezintă cadrul perfect pentru servirea mesei sau pentru întâlniri de afaceri (tab. 3.1). Meniul variat și personalul calificat reprezintă garanțiile unei întâlniri reușite.
Tabelul 3.1
Tarife orientative la Hotel Central** Pașcani
Hotel Central dispune și de o sală de evenimente cu o capacitate de 35 de locuri, "Imperial Ballroom", locul perfect pentru organizarea oricărui tip eveniment festiv.
Pensiunea Fines este situată în partea de sud-est a Municipiului Pașcani, la intersecția drumurilor județene 28 și 28A, ce leagă localitatea de Iași și Roman (fig. 4.30-4.31).
Pensiunea are o capacitate de cazare de 26 de locuri în 13 spații de cazare modern mobilate și utilate, cu un design interior deosebit.
Fig. 4.30. Aspecte din exteriorul și recepția pensiunii Fines (www.pensiuneafines.ro)
Clienții au acces la room service, saună, internet wireless, servicii de spălătorie, casetă păstrare valori, sala de conferințe cu o capacitate de 40 de locuri.
Fig. 4.31. Aspecte din camere și sala de mese a pensiunii Fines (www.pensiuneafines.ro)
Tabelul 4.2
Tarife orientative la Pensiunea Fines Pașcani
Restaurantul Fines cu o capacitate de 120 de locuri și terasa de 80 de locuri. Fines Ballroom cu o capacitate de 170 de locuri este locul perfect pentru organizarea evenimentelor festive (tab. 4.2).
Pensiunea Crinul este situată în Pașcani spre Suceava, pe traseul DN28A Târgu-Frumos – Ruginoasa – Pașcani -Moțca.
Pensiunea va pune la dispoziție camere spațioase, dotate cu mobilier din lemn, televizor și minibar. Fiecare cameră are baie proprie cu cabina de duș. Căldura și apă caldă sunt furnizate de centrală termică proprie (fig. 4.32).
Fig. 4.32. Aspecte din interiorul pensiunii Crinul (www.pensiunea crinul.ro)
Condiții de 3*** cu toate facilitățile: frigider , TV, baie în cameră (bideu , cabina de duș) apă caldă 24h din 24 h.
Capacitatea maximă a pensiunii este de 30 de locuri cu prețul camerelor începând de la 50 ron/noapte.
Motelul Codrii Pașcanilor, o locație amplasată la ieșirea din comuna Moțca, pe DN 9B, denumită și Pădurea Codrii (fig. 4.33-4.34. și tab. 4.3).
Fig. 4.33. Aspecte din zona Motelului Codrii Pașcanilor
(www.cazare-pascani.viaromania.ro)
Fig. 4.34. Aspecte din interiorul motelului Codrii Pașcanilor
(www.cazare-pascani.viaromania.ro)
Tabelul 3.3
Tarife orientative la Motel Codri Pașcanilor
4.4.1.1.. Baze turistice și de tratament
Cea mai apropiată bază turistică și de tratament este Stațiunea balneară Strunga, situată la 28 km de Pașcani, cunoscută ca stațiune balneară încă de la începutul secolului XIX, având 150 de izvoare cu ape minerale care au fost descoperite, cercetate și exploatate încă din anul 1834 de către dr. M. Zotta, când s-a efectuat prima analiză a apelor minerale. Factorii naturali de cură sunt reprezentați de climatul de curățare și izvoare cu ape minerale sulfuroase, sulfatate, sodice, bicarbonatate, calcice, magneziene, hipotone. Indicații terapeutice – tratamentul împotriva bolilor tubului digestiv, a celor hepato-biliare, tratarea afecțiunilor reumatismale, neurologice periferice, ginecologice, precum și existența buvetelor pentru cura internă cu ape minerale.
4.4.1.2. Pensiuni și alte structuri de primire
Spațiile de campare în gospodăriile populației sunt structuri de primire turistice constituite din una sau mai multe parcele de campare amplasate pe un teren bine delimitat în incinta curții sau grădinii aferente unei proprietăți din mediul rural sau urban.
La Bunica oferă cazare în satul Hârtoape,la 10 km de orașul Pașcani, într-un mediu cu adevărat unic (fig. 4.35). Bucurându-se de frumusețea zonei înconjurătoare, de apropierea de atracții precum celebra Casa Memoriala a lui Vasile Alecsandri, Mănăstirea Bistriță sau Stațiunea Oglinzi și de ospitalitatea personalului, această locație devine ideală pentru petrecerea unui sejur de neuitat.
Fig. 4.35. Aspecte din cadrul pensiunii La Bunica (www.cazare-pascani.viaromania.ro)
Pensiunea La Bunica oferă cazare în 4 camere cu pat dublu, 2 băi, living de 40mp, bucătărie, încălzire centrală, cablu tv în fiecare cameră, internet prin cablu, precum și posibilitatea de a lua parte la diverse activități: pescuit la copcă pe timpul iernii, sport, plimbări cu sania trasă de cai, grătar, foc de tabără și drumeții în zonă.
Pensiunea La Bunica are profil agroturistic și se afla într-o zonă rurală clasică. Pe malul raului ȘIRET (600m) cu o priveliște de vis asupra barajului de acumulare aflat în construcție (într-un an e gata). Este compusă din 4 camere, 2 și 3 locuri, living-room, bucattarie 2 băi, 3 holuri, încălzire centrală (tab. 4.4).
Tabelul 4.4
Tarife orientative la Pensiunea “La Bunica”
Facilități cazare: transport auto, masa de ping-pong, sanie trasă de cai, TV în living, internet wireless, internet prin cablu, se acceptă animale, parcare, gradina/curte, teren de sport, acces la bucătărie, spălătorie, terasă, grătar/barbeque, living, livadă, loc amenajat de joacă, bar, sala de conferințe.
Nu putem uita nici de mesele tradiționale, așezate într-o zonă rurală de excepție și care vă așteaptă cu cele mai bune mâncăruri tradiționale.
Pensiunea Markos este situată la 7 km de ieșirea din Pașcani spre Suceava, pe traseul DN28A Targu-Frumos – Ruginoasa – Pașcani – Moțca. Pensiunea Markos va pune la dispoziție 8 camere și un apartament cu toate dotările necesare (fig. 4.46 – 4.47 și tab. 4.5).
Fig. 4.46. Aspecte din cadrul pensiunii Markos (www.cazare-pascani.viaromania.ro)
Natura și prospețimea înconjoară pensiunea, oprind parcă timpul în loc.
Tabelul 4.5
Tarife orientative la Pensiunea Markos
Îmbinând clasicul și modernul, Pensiunea Markos este un colț de rai. Te invităm să îți petreci timpul liber în mijlocul naturii, într-o atmosferă plină de rafinament și elegantă.
Pensiunea deține un număr de camere: 9 , cu o capacitate totală de 18 locuri.
Fig. 4.47. Aspecte din interiorul pensiunii Markos (www.cazare-pascani.viaromania.ro)
Restaurantul pensiunii Markos ofera intr-o ambianta familiara o gama diversificata de preparate culinare rafinate din bucataria traditionala romaneasca si internationala pregatite pentru dumneavoastra de specialiste in arta culinara.
Amenajat in nota distinctiei si a bunului gust, cu o capacitate de 50 locuri, restaurantul pensiunii Markos sta la dispozitia dumneavoastra in scopul organizarii diferitelor mese festive (nunti, botezuri, aniversari onomastice, reuniuni de clasa).
4.4.2. Structuri turistice de alimentație
Alături de baza de cazare alimentația publică din orașul Pașcani, contribuie la conturarea profilului acestora și la creșterea puterii lor de atracție. Prin specificul produsului oferit, se mărește oferta și se completează celelalte aspecte ale bazei materiale turistice.
Dimensionarea bazei de alimentație publică este dependentă de mărimea capacității de cazare (considerându-se că pentru un loc de cazare sunt necesare 1,5-2 locuri pentru a se putea satisface și necesitățile turismului de tranzit), iar profilul acestuia, de complexitatea și specificul funcțional al obiectivelor turistice.
Se impun restaurantele care au proliferat în paralel cu extinderea bazelor de cazare de tip hotelier, cantinele – pensiune (categorie specifică stațiunilor) și altele. In orașul Pașcani, capacitatea totală a restaurantelor din incinta hotelurilor și a vilelor este de minimum 250 locuri. Pe lângă aceste restaurante se mai numără și cafe-barurile în restul orașului, în afara restaurantelor ce aparțin de hoteluri, mai sunt și altele, care satisfac nevoile turiștilor precum: restaurant Select, restaurantul Capriciu.
Sectorul de alimentație publică – restaurație relevă o „consistență" redusă, atât ca număr (10 unități autorizate), cât și ca tipologie (slab diversificată – vezi mai jos), distribuția unităților încadrate acestei categorii relevând prezența a 3 restaurante clasice și a unui restaurant-pensiune, a doar două baruri de zi și a unui singur cafe-bar. Practic, din „peisajul” de profil lipsesc majoritatea unităților regăsite în nomenclatorul de unități încadrabile categoriei analizate (precum cele de tip bar de noapte, bistro, berărie, braserie, cofetării, crame, disco-bar, grădină de vară, pizzerie, snack-bar, etc), tară a mai pune în discuție lipsa restaurantelor cu specific (nici național, nici a celor proprii unor bucătării naționale cunoscute în domeniu), fapt care are un impact negativ semnificativ în percepția turiștilor (români, dar mai ales străini).
Actualele unități industriale din sfera producției alimentare sunt noi, fiind rezultatul unor investiții private ale investitorilor locali, multe fiind susținute financiar și cu ajutorul fondurilor europene pentru sectorul agroalimentar. în prezent regăsim firme mici și mijlocii în domeniul producției de băuturi alcoolice spirtoase, carne și produse din carne, produse de panificație și patiserie, lactate și brânzeturi.
In sfera comerțului cu amănuntul de produse alimentare și de larg consum, rețeaua de unități comerciale din municipiu s-a extins simțitor în ultimii 5 ani, când au apărut în oraș magazine moderne, care sunt parte a unor rețele comerciale internaționale: CARREFOUR MARKET, LIDL, KAUFLAND, BILLA, PROFI.
4.5. Circulația turistică actuală
4.5.1. Dinamica circulației turistice
Dinamica numărului de turiști, în orașul Pașcani și, în decursul anilor face posibilă realizarea tabelelor 4.6 și 4.7 și reprezentarea grafică (fig. 4.48) ce vor evidenția diferențele.
Tabelul 4.6
Numărul de turiști în orașul Pașcani în 2013 (Institutul Județean de Statistică Iași)
Tabelul 4.7
Numărul de turiști în localitățile aferente orașului Pașcani în 2013
(Institutul Județean de Statistică Iași)
Cele două tabele sunt completate cu numerele corespunzătoare turiștilor care în anul 2013 s-au cazat în orașul Pașcani, respectiv localitățile invecinate cu orașul, și care au beneficiat de serviciile unităților de cazare.
Fig. 4.48. Dinamica numărului de turiști pe parcurusl anului 2013
După cum putem observa, în orașul Pașcani structurile de cazare sunt puțin diversificate față de cele din localitățile din jurul orașului, de altfel și numărul de turiști este mai mare în Pașcani, comparativ cu satele învecinate.
Metode de înregistrare a circulației turistice
Obiectivul măsurării turismului este acela de a culege informații financiare care să descrie turismul ca fenomen economic. Informațiile sunt necesare pentru a analiza turismul în contextul Sistemului Național de Conturi și pentru comparații statistice internaționale. În acest scop, s-au întreprins studii importante de către OMT și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru stabilirea unei baze conceptuale comune.
Sursele statistice
Informațiile statistice utilizate în măsurarea turismului sunt obținute direct din sursele furnizate de Sistemul Conturilor Naționale și de Sistemul Balanței de Plăți și din statisticile compilate (prelucrate) de către OMT. Sistemul Conturilor Turistice trebuie să fie compatibil cu Sistemul Conturilor Naționale și să reflecte și accentueze caracteristicile turismului specifice țării.
Statisticile sunt disponibile din trei surse principale: statisticile colectate la graniță, statisticile structurilor de cazare și statisticile din transport.
Statisticile structurilor de cazare sunt în mod deosebit de valoroase în analiza ofertei turistice. Ele de asemenea furnizează informații despre cererea turistică. Ele măsoară atât capacitatea de cazare, cât și gradul de ocupare (eng. occupancy). Este, totuși, dificilă culegerea de date relevante de la unele structuri de primire, cum ar fi locuințe private sau unități de primire închiriate direct din surse private.
Statisticile din transporturi sunt de obicei obținute direct de la firmele transportatoare turistice, care oferă informații despre tipul de transport folosit de către turiști, volumul, încasările obținute din transportarea turiștilor și impactul economic al turismului.
Mai există și alte câteva sursele statistice folosite pentru estimarea circulației turistice a unei țări: metoda sondajelor. De exemplu, anchetarea menajurilor (gospodăriilor) (eng. household surveys) este efectuată fie la domiciliul turiștilor reali și potențiali fie la destinația turistică (în punctele de vânzare, în trenuri și autocare, în gări, în hoteluri etc. În afara de aceasta, resurse suplimentare sunt furnizate de către guverne care în mod regulat prelucrează cantități enorme de date despre activitatea economică.
4.5.2. Indicatori ai circulației turistice
Numărul turiștilor este unanim recunoscut ca unu dintre cei mai reprezentativi și importanți indicatori ai circulației turistice. El este un indicator fizic, cantitativ și poate lua forma:
Sosiri/plecări de turiști: pentru turismul internațional și se obține din statisticile înregistrărilor la frontieră;
Persoane cazate: utilizat atât pentru turismul intern, cât și pentru cel internațional, dedus din statisticile unităților de cazare;
Participanți la acțiuni turistice (turiști și excursioniști): specific turismului intern, rezultat din centralizarea activității agențiilor de voiaj.
Indicatorul „număr de turiști” se determină pentru întreaga activitate și pentru fiecare dintre componentele sale, se detaliază pe zone turistice, motive de călătorie, mijloace de transport, perioade de timp (lună, an calendaristic).
Numărul înnoptărilor sau zile-turist se calculează ca sumă a produselor între numărul turiștilor și durata activității turistice, exprimată în zile. De regulă, el se obține prin prelucrarea/cumularea informațiilor din statisticile unităților hoteliere.
Indicatorul „înnoptări” se urmărește distinct pentru turismul intern și cel internațional, pe țări de proveniență a turiștilor, pe destinații, motive de călătorie etc.
Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de ședere (rămânere) a turiștilor într-o anumită zonă (țară, stațiune turistică etc.). El este rezultatul raportului între numărul înnoptărilor și cel al turiștilor.
Acest indicator se poate determina pe categorii de turiști, zone geografice, forme de turism. Din punct de vedere al conținutului, el exprimă, într-o oarecare măsură, și latura calitativă a activității turistice. Ipotetic, trebuie acceptat că vacanțele interesante, serviciile de bună calitate prelungesc rămânerea turistului într-un anumit loc.
Densitatea circulației turistice (DCT) se calculează atât în relație cu populația rezidentă a zonelor vizitate, cât și cu suprafața acestora, astfel:
DCT = (Numărul sosirilor de turiști într-o zonă sau țară / Populația rezidentă a zonei sau țării respective);
DCT = (Numărul sosirilor de turiști într-o zonă sau țară / Suprafața în kmp a zonei sau țării respective).
Densitatea circulației turistice oferă informații cu privire la gradul de solicitare a zonelor și indirect asupra măsurilor ce trebuie luate pentru a se asigura satsifacerea nevoilor turiștilor, fără a perturba viața și activitatea rezidenților sau echilibrul ecologic al zonelor.
Preferința relativă pentru turism este un indicator ce exprimă proporția celor care optează pentru o anumită destinație turistică, față de totalul emisiunii turistice a unei țări sau față de totalul populației rezidente.
Volumul încasărilor/cheltuielilor turistice este un indicator valoric și poate fi determinat global, pentru întreaga activitate sau distinct pentru turismul intern (în monedă națională) și cel internațional (în valută, diferențiat pe cele două fluxuri – sosiri și plecări), pe zone turistice, pe forme de turism, pe tipuri de activități (cazare, alimentație, transport) etc.
Prin combinarea acestui indicator valoric cu cei fizici se determină alți doi indicatori, frecvent utilizați pentru caracterizarea activității turistice, și anume:
Încasarea/cheltuiala medie pe turist = (Volumul încasărilor sau cheltuielilor / Numărul turiștilor).
Încasarea/cheltuiala medie pe zi-turist = (Volumul încasărilor sau cheltuielilor / Numărul înnoptărilor).
4.6. Analiza SWOT
Dezvoltarea turismului
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Concluzii
Turismul reprezintă un factor de seamă în procesul dezvoltării economice.
Orașul Pașcani este așezat în sudul Podișului Sucevei, care ocupă partea de nord-vest a Podisului Moldovei.
Prin rețeaua rutieră și traseele de cale ferată, municipiul Pașcani are legături directe pentru transporturile de călători și mărfuri cu orașul Iași – capitala județului, cu orașul Tg. Neamț spre vest, cu orașul Suceava spre nord, cu București – capitala țării spre sud.
Pe zona analizată nu există arii protejate sau specii importante de floră și faună. În vecinatatea amplasamentului, dar la distanță mare de acesta există trei arii protejate:
♦ aria specială de protecție avifaunistică Lunca Siretului Mijlociu (situată la peste 5,1km măsurați în linie dreaptă de limita sud-estică a amplasamentului);
♦ situl de importanță comunitară Pădurea Homița (situat la 3,2 km pe direcția nord vest față de limita amplasamentului analizat) și,
♦ situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși (aflat la peste 7 km pe direcția nord-vest de limita amplasamentului).
În zona limitrofă municipiului Pașcani și în cadrul municipiului se practică următoarele forme de turism:
Turismul itinerant – Având în vedere că municipiul Pașcani este un nod de cale ferată aflat pe axele de penetrație spre: Iași, Carpații Orientali, București, Delta Dunării și litoralul Mării Negre; apropierea de Drumul european E20 influențează într-o oarecare măsură turismul în zonă prin fluxul de turiști care se îndreaptă spre municipiul Iași.
Turismul cultural-istoric este susținut de existența unor monumente cu valoare istorică amplasate în municipiu, cum ar fi: palatul ce a aparținut familiei domnitorului Al. I. Cuza de la Ruginoasa și Muzeul Municipal Pașcani.
Structurile de primire turistice din cadrul Pașcanilor, includ hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, care dispun de spatii de cazare , sate de vacanta, pensiuni, pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni de cazare, unitatile de alimentatie din incinta acestora, unitatile de alimentatie publica, situate in statiunile turistice dar si cele care sunt administrate de societati comerciale de turism, indiferent de amplasament, de forma de organizare si de proprietate.
Spațiile de campare în gospodariile populatiei sunt structuri de primire turistice constituite din una sau mai multe parcele de campare amplasate pe un teren bine delimitat in incinta curtii sau gradinii aferente unei proprietati din mediul rural sau urban.
Alături de baza de cazare alimentația publică din orașul Pașcani, contribuie la conturarea profilului acestora și la creșterea puterii lor de atracție. Prin specificul produsului oferit, se mărește oferta și se completează celelalte aspecte ale bazei materiale turistice.
Recomandări
Desfășurarea de activități culturale, sportive și de divertisment cu ocazia zilelor orașului și promovarea la nivel regional și național.
Realizarea și promovarea la nivel local, regional și național a unor evenimente sportive anuale (patinaj, hipism, șah etc).
Crearea de centre și birouri de informare în gări, autogări și zone turistice.
Organizarea de târguri, expoziții muzeale etnografice și manifestări culturale, festivaluri, acțiuni și campanii de promovare a potențialului turistic local și sprijinirea participării la astfel de evenimente.
Amplasare panouri cu hărți rutiere și hărți ale obiectivelor turistice, culturale și zonelor de agrement existente, în locațiile de interes public (Primărie, hoteluri, centre de afaceri, intersecții principale etc.).
Realizarea de publicații promoționale, audio, video și plasarea acestora în mediile turistice de la nivel local, regional și național.
BIBLIOGRAFIE
Brezuleanu S. – Management agroturistic, Material de studiu I.D. Specializarea Zootehnie Anul de studiu VI, accesibil online la http://www.scribd.com/doc/92566779/Management-in-Agroturism-Www-referate10-Ro
Cioceanu M. – curs Turismul rural, factor de accelerare a integrării economice europene, Considerații generale, accesibil online la http://www.scribd.com/doc/70924650/CAPITOLUL-I
Cândea M., Simon T., Bogan E. 2012 – Patrimoniul turistic al României, Editura Universitară, ISBN 978-606-591371-4
Ciopraga C., 2001 – “PAȘCANI – municipiul și zona” , ed. Polirom, Iași.
Cocean P., 2005 – Geografia regional a României, Editura Ministerului Educației și Cercetării, ISBN 973-0-04097-4
Glăvan V., 2005 – Geografia turismului, Edit. Fundației „România de Mâine", București, ISBN 973-725-047-8
Glăvan V. 2006 – Potențialul turistic și valorificarea sa, Editura Fundației "România de Mâine", București, ISBN 973-725-617-4, ISBN 978-973-725-617-1
Gusti D., 1938 – "Volumul II, Țara Românească", al "Enciclopediei României", Editura Imprimeriei Naționale.
Matei D. 2005 – Turismul rural: teorie și realitate, Editura Terra Nostra, Iași, ISBN 973-8432-32-4
Nistoreanu P. 1999 – Ecoturism și turism rural: elemente de management, marketing și economie, Editura ASE, București, ISBN 973-946-269-3
Nistoreanu P. 2004 – Productia și comercializarea serviciilor turistice, Editura Didactică și Pedagogică, ISBN 973302-910-6
Nistoreanu P, Gheres M., 2010 – Turism rural – tratat, Editura C.H. BECK, ISBN: 973-115-780-1
http://www.pascani.ro
http:// www.cazare-pascani.viaromania.eu
http://www.pensiuneafines.ro
http:// www.pensiunea crinul.ro
http://www.primariapascani.ro
http://www.ziarulorizont.ro
http://www.earth.unibuc.ro
https://www.google.ro/search?q=harta+ lunca+Siretului&tbm=isch
http://www.bikers-pascani.blogspot.com
S.C. REMAR S.A. Pascani, 1999 – “Rădăcinile tradiției – 130 de ani la REMAR”, Ediția Polirom, Iași.
BIBLIOGRAFIE
Brezuleanu S. – Management agroturistic, Material de studiu I.D. Specializarea Zootehnie Anul de studiu VI, accesibil online la http://www.scribd.com/doc/92566779/Management-in-Agroturism-Www-referate10-Ro
Cioceanu M. – curs Turismul rural, factor de accelerare a integrării economice europene, Considerații generale, accesibil online la http://www.scribd.com/doc/70924650/CAPITOLUL-I
Cândea M., Simon T., Bogan E. 2012 – Patrimoniul turistic al României, Editura Universitară, ISBN 978-606-591371-4
Ciopraga C., 2001 – “PAȘCANI – municipiul și zona” , ed. Polirom, Iași.
Cocean P., 2005 – Geografia regional a României, Editura Ministerului Educației și Cercetării, ISBN 973-0-04097-4
Glăvan V., 2005 – Geografia turismului, Edit. Fundației „România de Mâine", București, ISBN 973-725-047-8
Glăvan V. 2006 – Potențialul turistic și valorificarea sa, Editura Fundației "România de Mâine", București, ISBN 973-725-617-4, ISBN 978-973-725-617-1
Gusti D., 1938 – "Volumul II, Țara Românească", al "Enciclopediei României", Editura Imprimeriei Naționale.
Matei D. 2005 – Turismul rural: teorie și realitate, Editura Terra Nostra, Iași, ISBN 973-8432-32-4
Nistoreanu P. 1999 – Ecoturism și turism rural: elemente de management, marketing și economie, Editura ASE, București, ISBN 973-946-269-3
Nistoreanu P. 2004 – Productia și comercializarea serviciilor turistice, Editura Didactică și Pedagogică, ISBN 973302-910-6
Nistoreanu P, Gheres M., 2010 – Turism rural – tratat, Editura C.H. BECK, ISBN: 973-115-780-1
http://www.pascani.ro
http:// www.cazare-pascani.viaromania.eu
http://www.pensiuneafines.ro
http:// www.pensiunea crinul.ro
http://www.primariapascani.ro
http://www.ziarulorizont.ro
http://www.earth.unibuc.ro
https://www.google.ro/search?q=harta+ lunca+Siretului&tbm=isch
http://www.bikers-pascani.blogspot.com
S.C. REMAR S.A. Pascani, 1999 – “Rădăcinile tradiției – 130 de ani la REMAR”, Ediția Polirom, Iași.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Monografia Orasului Pascani (ID: 143313)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.