Mixul de Marketing Utilizat de Firma Tymbark Maspex Romania
Cuprins
Cuprins
Introducere
CAPITOLUL I: MIXUL DE MARKETING
1.1. Politica de produs
1.1.1. Semnificații ale produsului în optica de marketing
1.1.2. Conținutul politicii de produs
1.1.3. Dimensiunile gamei de produse
1.1.4. Lansarea produselor noi pe piață
1.2. Politica de preț
1.2.2. Locul prețului în mixul de marketing
1.2.3. Modalități de stabilire a nivelului prețului
1.3. Politica de distribuție
1.3.1.Conceptul de distribuție
1.3.2. Locul distribuției în mixul de marketing
1.3.3. Canale de distribuție
1.3.4. Dimensiunile canalului de distribuție
1.4. Politica de promoțională
1.4.1. Publicitatea
1.4.2. Promovarea vânzărilor
1.4.3. Forțele de vânzare
CAPITOLUL II: PREZENTAREA GENERALĂ A COMPANIEI TYMBARK MASPEX S.R.L.
2.1. Scurt Istoric
2.2. Evoluția financiara a companiei
2.3. Responsabilitatea socială
2.4. Producția
2.5. Produsele
2.6. Prezentarea clienților firmei TYMBARK MASPEX
CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ: MIXUL DE MARKETING UTILIZAT DE FIRMA TYMBARK MASPEX ROMÂNIA
3.1. Politica de produs
3.2. Politica de preț
3.3. Politica de distribuție
3.4. Politica promoțională
CONCLUZII
Bibliografie
Introducere
Pentru societate, strategia de piață este doar un ghid. Punerea în aplicare a acestei strategii presupune inițierea și dezvoltarea unui șir de acțiuni practice, împreună cu antrenarea de eforturi materiale, financiare și umane pentru desfășurare lor. Aceste acțiuni nu pot duce la atingerea obiectivelor firmei, dacă sunt izolate, ci numai în cazul în care iau forma unui ansamblu coerent, pus în mișcare de programe de marketing bine fundamentate.
Din resursele pe care le are la dispoziție, firma poate realiza o întreagă gamă de combinații, fapt ce dovedește puterea de adaptare la condițiile mediului extern al firmei.
Ideea asocierii resurselor în diferite moduri, astfel încât a putea permite societății realizarea unui contact productiv cu piața, a condus la înfiintarea conceptului de mix de marketing.
Conținutul acestui concept iese în evidență în cadrul firmei, nu prin eforturile acesteia, ci prin instrumentele care sunt folosite în contactul cu piață. Lista acestor instrumente este destul de lungă și diversificată, dar odată cu dezvoltarea științei marketingului, s-a ajuns la un consens în privința aceasta. Astfel instrumentele folosite se grupează în jurul a patru coordonate principale ale activității de marketing și anume: produsul, prețul, distribuția și promovarea.
Trebuie remarcată, în schimb, natura specifică a fiecărui element din mixul de marketing. Astfel variabilele incluse în mixul de marketing, cu care lucrează firma sunt cele pe care le poate controla, dar la o analiză atentă se poate observa altceva. Produsul și promovarea sunt într-adevăr manevrate de către societate, pe când prețul și distribuția ies de sub controlul acesteia. Astfel prețul poate fi impus de către societate, dar la fel de bine poate fi impus de către piață, concurență sau de către stat. Cât privește distribuția, de cele mai multe ori firma nu are un aparat propriu de distribuție, ci apelează la cele existente pe piață.
Cu toate acestea, în cazul celor din urmă, firma are posibilitatea alegerii din mai multe variante, de aici și necesitatea introducerii lor în mixul de marketing.
Structura concretă a mixului, poziția ocupată de fiecare dintre elementele sale componente vor depinde, se înțelege, de posibilitățile societății și de solicitările pieței; în considerație vor intra, de asemenea, optica decidentului, capacitatea lui de realizare a celei mai inspirate combinații de instrumente, corespunzătoare condițiilor concrete în care își desfășoară activitatea.
După punerea în aplicare pe piață, aceasta va fi aceea care îi va da o notă caracteristică. În general accentul va cădea pe prima componentă – politica de produs – produsul fiind principalul mod de comunicare al firmei cu piață. De asemenea, sunt situații în care accentul va cădea pe celelalte componente ale mixului de marketing, astfel poziția și ordinea de importanță a celor patru elemente variază în funcție de condițiile concrete de implementare a acestuia și de strategia de piață în slujba căruia este pus.
O altă problemă importantă care modelează mixul de marketing o constituie optimizarea eforturilor de marketing, deoarece fiind vorba de o decizie din mai multe posibile, care poate duce la un anumit efect intră în discuție criteriul eficienței economice. Dificultatea constă în faptul că impactul componentelor mixului nu est liniar, el fiind determinat de interacțiunea dintre aceste componente. Orice abordare a mixului de marketing trebuie făcută în ansamblul lui, componentele acestuia se suplinesc reciproc, numai până la un punct însă, dar în același timp se pot condiționa, anihila ori potența, în funcție de proporțiile în care sunt distribuite componentele, cât și de localizarea lor concretă.
CAPITOLUL I: MIXUL DE MARKETING
1.1. Politica de produs
Prin intermediul sistemului său informațional de marketing, societatea în care trăim poate percepe semnalele mediului de care este înconjurată, concentrându-se astfel prin intermediul politicii de marketing pe care o desfășoară, să-și apropie cu exactitate deciziile la dorințele consumatorilor, pentru a înregistra o creștere mare a gradului sau de competitivitate. Mixul de marketing da curs materializării acestor decizii, a cărui componentă de mare importanta este reprezentată de politica de produs.
Politica de produs este componenta principală a conceptului de marketing-mix al societății. Lipsa produselor ce prezintă un nivel ridicat al competivității precum și adaptarea acestora la cerințele consumatorilor, duc la pierderea portofoliului de clienți iar șansele de a atrage un număr considerabil de noi clienți sunt minime.
Politica de produs presupune conduita pe care întreprinderea alege să o adopte privind structura, dimensiunile dar și evoluția gamei de produse și servicii ale societății.
Politica de produs are ca obiect de activitate bunurile economice, acest concept însumând atât bunuri reale cât și nominale (bani, hârtii de valoare etc.). Bunurile reale au în vedere atât bunurile materiale (obiecte) cât și bunurile imateriale precum licențele, serviciile, etc. În accepțiunea sa cea mai cuprinzătoare politica de produs cuprinde:
politica de produs în sens strict;
politica sortimentală;
politica de service și garanție;
Între aceste componente există o strânsă condiționare, totalitatea deciziilor pe care le antrenează reprezentând conținutul politicii de produs.
1.1.1. Semnificații ale produsului în optica de marketing
Bunul este un produs tangibil, un obiect ce exista fizic.
Ideea reprezintă un gând, o imagine care are ca scop stimularea psihologică ce poate duce la rezolvarea unei probleme.
Produsul, în politica de marketing, este raportat la așteptările consumatorului, nu la interesele pe care producătorii le au, din această cauză, ca și concept, produsul este format atât din elemente tangibile cât și din elemente intangibile precum și din comunicații cu privire la produs dar și din imaginea acestuia.
Componenta tangibilă formează produsul propriu zis, putând fi apreciat prin caracteristici merceologice ale ambalajului .
Această categorie are în alcătuirea sa: calitatea, fiabilitatea, caracteristicile, mentenabilitatea, designul performanțele, durabilitatea etc.
a. Calitatea are ca punct de referință: capacitatea, conținutul, densitatea, factorii de mediu, forma, gabaritul, greutatea, mărimea, puterea instalată, rezistența la acțiune etc.
Calitatea se poate aprecia după:
nivel–adică produse ce au o calitate superioară produselor concurente de același fel.
consecvență – Societatea are ca primă preocupare realizarea de bunuri de calitate superioară, ducând astfel consumatorul la un nivel ridicat al satisfacției. Acest aspect este realizat prin prevenirea apariției anumitor defecte privind proiectarea, materiile prime, procesul tehnologic, service-ul ori circuitul din punct de vedere comercial.
b. Caracteristicile produsului reprezintă un instrument clar prin care calitatea produselor de același fel pot poate face o departajare.
Societățile comerciale mari pot face periodic sondaje de opinie prin care să se intereseze de :
caracteristicile ce satisfac consumatorul;
caracteristicile care ar putea îmbunătăți produsul din perspectiva consumatorului;
preturile preferate de către consumator;
ambalajul ce ar putea atrage potențialii consumatori, etc.
Societățile comerciale ar trebui să aibă în vedere mai întâi satisfacția consumatorului, profitul realizat fiind pus pe planul doi pentru o bună poziționare pe piață.
c. Performanțele produsului sunt apreciate prin următoarele niveluri: scăzut, mediu, ridicat și superior.
Se cunoaște ca produsele ce prezintă o calitate superioară au prețuri ridicate. Dacă societatea are ca piață țintă clienții cu o putere de cumpărare mai mare, atunci rentabilitatea este mare însă, pentru clasa de mijloc cu putere de cumpărare mai mică, calitatea bunurilor în 2013 scade, ca să se cumpere de către aceștia.
d. Durabilitatea produselor este un element apreciat de către clienți, aceștia fiind dispuși să aloce o mai mare suma de bani având condiția ca produsele să nu:
fie exagerat de scumpe;
depindă de modă;
fie depreciate din punct de vedere moral.
e. Fiabilitatea este apreciată de clienți, aceștia fiind dispuși să plătească mai mult, deoarece reparațiile ar costa mai mult pentru produsele mai ieftine.
f. Mentenabilitatea reprezintă ușurința reparării unui produs care funcționează necorespunzător sau este defectat.
g. Designul produselor contează cel mai mult în războiul societăților ce vând produse asemănătoare.
Designul urmărește aspectul produsului, constând și ușurința în utilizarea și reparația acestuia.
Componentele intangibile care duc la formarea produsului psihologic sunt: instrucțiunile de utilizare, protecția legală prin brevet, licență de fabricație (comercializare), prețul dar și serviciile acordate pentru produs (instalarea/montarea, transportul, termenul de garanție, termenul de valabilitate).
Marca este considerată un element important care diferențiază produsele de același fel pe piață.
Serviciile tehnice și comerciale, sunt apreciate prin calitatea lor.
Livrarea produsului la domiciliul consumatorului este apreciata în funcție de promptitudine, calitatea acțiunii și comportamentul prestatorilor de livrare.
Instruirea cumpărătorului trebuie realizata de către vânzător, care trebuie să fie foarte bine informat cu privirea la folosirea produsului în vederea instruirii beneficiarului.
Comunicațiile referitoare la produs au în vedere informațiile transmise de către furnizor beneficiarului pentru a facilita acestuia utilizarea produsului ori pentru a-l convinge să cumpere.
Informațiile despre produse apar în general pe etichetele acestora.
Informațiile afișate diferă în funcție de tipul produsului, fie alimentar sau nealimentar (aparate electronice și electrocasnice, îmbrăcăminte, cosmetice, produse alimentare, etc.).
Imaginea produsului dacă este clară, pozitivă și diferențiată scoate produsul respectiv în evidență, având o anumită poziție în oferta globală, dacă este o imagine difuză, de tip negativ, aceasta poate avea un efect nu tocmai benefic, ajungând să compromită produsul chiar dacă acesta se înscrie în standardele de calitate.
În crearea unei imagini bune este imperios necesar să se investească foarte multa muncă, timp dar și creativitate, elemente ajutătoare fiind: simboluri, presa scrisă, canalele audio-video, concerte, evenimente caritabile, acțiuni sportive,etc.
Simbolurile sunt acele embleme care fac obiectul unei recunoașteri rapide a brand-ului.
Presa scrisă și mijloacele audio-video – simbolurile firmei sunt introduse în articole de papetărie, cărți de vizită, agende etc.
Designul – ajuta la crearea unei imagini foarte puternice.
d. Acțiunile sportive, evenimentele caritabile, concertele organizate de o firmă specializată închetele acestora.
Informațiile afișate diferă în funcție de tipul produsului, fie alimentar sau nealimentar (aparate electronice și electrocasnice, îmbrăcăminte, cosmetice, produse alimentare, etc.).
Imaginea produsului dacă este clară, pozitivă și diferențiată scoate produsul respectiv în evidență, având o anumită poziție în oferta globală, dacă este o imagine difuză, de tip negativ, aceasta poate avea un efect nu tocmai benefic, ajungând să compromită produsul chiar dacă acesta se înscrie în standardele de calitate.
În crearea unei imagini bune este imperios necesar să se investească foarte multa muncă, timp dar și creativitate, elemente ajutătoare fiind: simboluri, presa scrisă, canalele audio-video, concerte, evenimente caritabile, acțiuni sportive,etc.
Simbolurile sunt acele embleme care fac obiectul unei recunoașteri rapide a brand-ului.
Presa scrisă și mijloacele audio-video – simbolurile firmei sunt introduse în articole de papetărie, cărți de vizită, agende etc.
Designul – ajuta la crearea unei imagini foarte puternice.
d. Acțiunile sportive, evenimentele caritabile, concertele organizate de o firmă specializată în astfel de evenimente au ca efect creșterea publicității societății comerciale respective (ex. Firma Danone organizează acțiuni sportive pentru tineri cu vârstă cuprinsă între 10 – 12 ani).
În literatura de specialitate este specificat faptul ca un produs este bun atunci când satisface așteptările beneficiarilor, care sunt extrem de variate și numeroase, precum:
să satisfacă un standard obiectiv al clientului;
să aibă rezistență și siguranță;
să fie nou;
să se încadreze în durata ciclului de viață existent pe piață;
să fie cât mai fiabil;
să prezinte garanție.
1.1.2. Conținutul politicii de produs
Cercetarea produsului, are ca scop atât analiza situației societății și a produselor existente pe piață cât și a celor noi, ce au ca urmator pas lansarea intr-un anumit moment. In lipsa acestei componente (corespunzătoare funcției premisă a marketingului) politica de produs nu este corespunzatoare așteptărilor.
Proiectarea și realizarea produselor noi, are ca obiect de activitate realizarea de noi produse, ținând cont de nevoile consumatorilor, pentru a putea fi testate (testare tehnică și de acceptabilitate) în vederea lansării lor pe piață.
Asigurarea legală a produsului, are în vedere protejarea produsului împotriva concurenței neloiale.
Analiza portofoliului produselor, pe care firma le are deja prezente pe rafturile magazinelor. Această analiză este realizabilă prin utilizarea unor metode precum BCG, Matricea McKinsey, SWOT etc.Prin intermediul acestei analize, firma își caluculează potențialul pe care produsele existente pe piață sau cele ce vor urma, il au.
1.1.3. Dimensiunile gamei de produse
De regulă, produsul care este oferit de către o anumită firmă pe piață, nu este singur. Acesta parte dintr-o anumită gamă de produse.
În cadrul unei game de produse pot exista mai multe linii de produse. O linie reprezintă totalitatea produselor de același tip, complementare unor nevoi asemănătoare și construite la fel din punt de vedere tehnologic.
Dimensiunile gamei de produse sunt:
Lungimea
Lărgimea
Profunzimea
Principalele etape pe care le parcurge produsul de-a lungul prezenței sale pe piață sunt:
Lansarea
Creșterea
Maturitatea
Declinul
1.1.4. Lansarea produselor noi pe piață
realizarea unor studii documentare, cercetări de piață, analize economice precum și alte modalități de obținere a informațiilor referitoare la oportunitatea și posibilitatea realizării unui nou produs;
selectarea ideilor privind noul produs, prin filtrul unor criterii tehnice, economico-financiare și de marketing și selectarea variantei optime pe baza lor;
realizarea prototipului produsului respectiv;
testarea tehnică și de acceptabilitate. Testarea tehnica se realizează în spatii special amenajate (laboratoare, bancuri de probă etc.), urmărindu-se parametri tehnici ai produsului. Testarea de acceptabilitate (uneori în cazul bunurilor productive ea se suprapune peste testarea tehnică) se realizează sub forma unor studii realizate în rândul cumpărătorilor potențiali, pentru a observa aprecierile și sugestiile acestora cu privire la diferitele elemente noului produs;
definitivarea produsului în urma concluziilor desprinse din testarea tehnica și de acceptabilitate;
stabilirea elementelor de identificare ale produsului (nume, marcă etc.), protecția legala a acestuia (înregistrarea brevetului de invenție, a mărcii produsului);
pregătirea resurselor societății pentru introducerea produsului în fabricația de serie;
stabilirea condițiilor lansării produsului pe piață (când, unde și cum va avea loc lansarea produsului);
pregătirea pieței pentru primirea noului produs.
Intrarea și acceptarea noilor produse lansate pe piață, de societate, de către consumatorii potențiali, nu se realizează dintr-odată. Unii acceptă produsul mai rapid, alții mai lent. Dacă structurăm consumatorii potențiali ai unui produs, în funcție de rapiditatea cu care ei adoptă noul produs, regăsim un număr de cinci grupe de potențiali clienți (Figura 1):
Inovatorii. Sunt persoane tinere, cosmopolite, conștiențe de tendința și evoluța pieței. Acestia difuzează inovația de-alungul timpului pe diferite canale către membrii unui anumit sistem social.
Adoptanții timpurii. Sunt liderii formatori de opinie care sunt urmați de restul pieței. Este necesar ca aceste persoane să fie contactate iar apoi convinse spre cumpărarea produselor, pentru o promovare ulterioară.
Majoritatea timpurie. Este compusă din persoanele ce acordă o mare atenție raportului calitate-preț, analizând cu atenție fiecare detaliu iar apoi se decid spre cumpărare.
Majoritatea târzie. Acești cumparători sunt tipul care achiziționează în funcție de decizia majorității. Aceste persoane sunt foarte greu influentațe de către agenții comerciali, având încredere deplină în deciziile cercului de prieteni sau a familiei.
Întârziații. Sunt persoane reticente în ceea ce privește noutatea, preferând să nu iasă din vechiul tipar.
Figura nr. 1
Sursa: Purcărea, Th., Rațiu, M. P., – Comportamentul consumatorului, o abordare de marketing, Editura Universitară „Carol Davila”, București, 2007
Inovatorii sunt primii ce adoptă conceptul de nou, făcându-se distinși, în principal, prin îndrăzneala pe care o au, dispunând de independență financiară și socială.
Acceptanții timpurii sunt considerați formatorii de opinie în ceea ce privește noutatea. In comparație cu inovatorii, despre care putem afirma că sunt extravaganți, acceptanții timpurii sunt pozitionați în centrul interesului public iar deciziile lor privind o nouă gamă de servicii sau produse poate influența apariția sa.
Majoritatea timpurie se diferențiază de acceptanții timpurii și cei relativ târzii, fapt ce poate coduce la oficializarea unor noi produse pe piață.
Majoritatea târzie are nevoie pentru luarea deciziei definitive de acceptare de mult mai mult timp și de alți factori de influența decât primele trei grupe. Trebuie să se întrunească concomitent necesitatea economică cu presiunea socială pentru ca membrii acestei categorii să-și depășească dubiile. Chiar daca sunt convinși de utilitatea noilor produse, nu se hotărăsc imediat să le achiziționeze.
Acceptanții târzii sunt acea categorie de indivizi ce se decid spre cumpărarea unui produs după ce acesta a fost îndelung testat și promovat. Aceaste persoane sunt puternic orientate spre tradiție, receptivitatea ei la componentele promoționale ale mixului de marketing fiind la un nivel minim.
Cunoașterea mecanismului de difuzare aduce contribuții la utilizarea potrivită a componentelor mixului de marketing în realizarea obiectivelor strategice pe care fiecare firmă in parte, le are de îndeplinit.
1.2. Politica de preț
1.2.1. Conceptul de preț
Prețul este componenta mobilă a conceptului de marketing-mix.
Acesta se poate schimbă foarte repede, în comparație cu celelalte trei componente ale mixului de marketing, schimbările aduse prețului aducând după ele un răspuns din partea pieței.
Prețul este considerat componenta mixului de marketing cel mai greu controlabila de către întreprindere.
1.2.2. Locul prețului în mixul de marketing
În comparație cu celelalte componente ale mixului de marketing, prețul de află în strânsă legătură cu produsul, el. Într-un sens larg, în funcție de caracteristicile și de calitatea produsului este stabilit și prețul.
Politica de preț și cea de distribuție sunt corelate, de asemenea, în funcție de o strategie de piață comună. Trăsăturile și obiectivele pieței limitează mărimea canalelor de distribuție alese precum și a formelor de comerț practicate. Între aceste doua elemente ale politicii de distribuție și preț este stabilită un sir de corespondențe: pe de o parte, prețul are ca scop recompensarea eforturilor distribuției, iar pe de altă parte, acesta trebuie sa fie în concordanta cu specificul distribuției finale.
O altă legătură strânsă este și între politica de preț și cea de promovare. Acestea trebuie să se sprijine reciproc, rezultând astfel variate combinații reușite din punct de vedere economic (de exemplu reducerile de preț). În final, prețul poate reprezenta obiectul activității promoționale.
1.2.3. Modalități de stabilire a nivelului prețului
Orientarea după costuri a prețului pare a fi cea mai rațională. Se pleacă de la premisa că prețul trebuie să acopere integral costurile și să permită obținerea unui profit net. Stabilirea prețului în acest mod, deși este foarte simplă nu poate fi utilizată deseori, datorită faptului că ține seama prea mult de mediul intern și prea puțin de mediul extern al societății.
Orientarea după concurență a prețurilor este o altă variantă, având, de regulă, frecvența cea mai mare în practică. Pe o piață din ce în ce mai concurențială, nici nu este practic posibilă ignorarea prețurilor concurenților. Comparând prețurile produselor societății, cu cele ale celorlalți competitori (bineînțeles ținând seama de nivelul costurilor pe care le are întreprinderea), rezultă nivelul optim al prețurilor ce vor fi practicate pentru propria ofertă.
Orientarea după cerere, este o modalitate mai rar utilizată, pentru că presupune existența anumitor condiții la nivelul pieței (concurența lipsește ori este la un nivel scăzut, ca urmare a unei relative stabilități în delimitarea potențialului pieței între competitori). În acest caz prețurile pot interveni ca instrument de echilibrare a cererii cu oferta. Criteriul aplicat de această dată este acela al forțării nivelului prețului „atât cât suportă piața”, adică la nivelul la care este percepută valoarea produsului de către consumatorii potențiali. (Figura. nr. 2)
Figura. Nr. 2
Sursa: Negricea C.-I., Politici și strategii de marketing, Editura Universitară, București, 2008
1.3. Politica de distribuție
Distribuția se referă la totalitatea activităților economice care au loc pe „traseul” parcurs de marfă între producător și consumatorul final.
Distribuția cuprinde două procese, distincte, importante: „gestionarea” canalelor de distribuție, adică a părții economice a traseului mărfurilor și logistica mărfurilor (distribuția fizică) care are în vedere latura fizică a traseului de la producător la consumatorul final.
1.3.1.Conceptul de distribuție
Conceptul de distribuție face referire la drumul pe care mărfurile îl au pe piață, până ajung la destinația finală, consumatorii; producătorii, societățile intermediare și consumatorii finali – participanții la deplasările succesive ale mărfurilor pe tot acest traseu – sunt supranumiți generic în literatura de specialitate „canal de distribuție” (există însă și canale fără intermediari). Acest concept al distribuției sau al plasării mărfurilor face referință la ansamblul operațiunilor de vânzare, cumpărare, concesiune, consignație, etc. Plasarea mărfurilor marchează drumul produselor de la un agent la altul, până când acestea sunt găsite în final în casele consumatorilor.
Distribuția se referă la circuitul din punct de vedere fizic dar și economic al mărfurilor și la relațiile care se construiesc între agenții economici.
Obiectul activității de distribuție este format din mărfuri, fie ele produse ori servicii, și fluxul acestora pornind de la producător până ajung la consumatorul final. Dirijarea mărfurilor, traseul lor spre consumator este însoțit, precedat sau urmat și de alte procese, ce au o importanță considerabilă, făcând legătura între participanții distribuției, și anume:
complexitatea negocierilor și a tranzacțiilor de pe piață;
fluxul privind titlul de proprietate, operațiunile de vânzare-cumpărare ale produselor;
fluxul de informații, privind structura mărfurilor, modul de distribuție;
fluxurile promoționale, cuprinzând informațiile de care piața are nevoie.
Pe scurt, aceste fluxuri reprezintă relațiile dintre participanții la procesul de plasare a mărfurilor.
1.3.2. Locul distribuției în mixul de marketing
Modul în care mărfurile parcurg traseul distribuției, pentru a ajunge la consumatorii finali, prezintă importanță nu numai pentru funcționarea mecanismului economic al societății, în general, dar și pentru soarta fiecărei întreprinderi în parte.
În ultima analiza toate societățile, indiferent de profil, sunt conectate la sistemul distribuției. Unele dintre ele au chiar ca profil de activitate, în principal sau exclusive, procese ale distribuției. Nu pot fi însă indiferente de modul cum mărfurile se deplasează spre consumatori nici societățile care se află doar la punctele de contact cu distribuția – societățile producătoare și cele prestatoare de servicii (transport, asigurări etc.); au astăzi înclinarea de a se implica tot mai mult, în mod direct, în procesul distribuției.
Este deci explicabilă prezența problematicii distribuției în preocupările întreprinderilor moderne, în politica de marketing a acestora.
Ca variabilă a mixului de marketing, distribuția este luată în considerație, în deciziile societății (deopotrivă strategice și tactice), în diferite variante, apreciate ca fiind cele mai indicate într-o etapă dată, pentru anumite categorii de produse, de piețe etc. Sfera combinațiilor posibile sunt destul de largi, astfel încât și în cazul distribuției se poate vorbi de un adevărat submix de marketing.
Problematica distribuției, ca variabilă a mixului, este foarte largă și eterogenă, ea se delimitează însă în doua domenii esențiale:
a) stabilirea și funcționarea canalelor de distribuție, a formelor de distribuție, de circulație economică a mărfurilor specifice acestor canale;
b) distribuția fizica a mărfurilor, respective, a proceselor prompte prin care produsele trec treptat pentru a ajunge la consumatori.
1.3.3. Canale de distribuție
Una dintre funcțiile esențiale ale distribuției o constituie realizarea actelor de vânzare-cumpărare, prin intermediul cărora, odată cu mișcarea efectivă a mărfurilor are loc schimbarea proprietății asupra lor, respective transferarea succesivă a dreptului de proprietate de la producător până la consumator. Este vorba de un itinerarul în circuitul economic al mărfurilor, alcătuind un „canal de distribuție”.
În general, canalul de distribuție reprezintă o combinație de utilități și funcțiuni asigurate de societățile ce constituie itinerarul deplasării mărfurilor de la producție la consum.
După ce produsul a fost obținut în urma unui proces specific de producție, etapa următoare, componenta a activității de marketing, constă în determinarea metodelor și rutelor ce vor fi folosite pentru ca produsul să ajungă la utilizatorul sau consumatorul sau final. în acest context, se considera ca „un canal se sfârșește și începe altul, din momentul în care bunurile se modifică prin anumite prelucrări”.
Fiecare canal de distribuție, astfel delimitat, este o componentă a unui sistem de canale de distribuție cu caracteristici determinate de componentele mediului național sau mediului internațional în care funcționează. Structura internă a sistemului este marcată de competiție, mai multe canale de distribuție disputându-și în același timp distribuția unui produs.
Conectarea unui sistem de canale de distribuție la trăsăturile mediului extern determină nu numai gradul de dezvoltare a sistemului, dar și anumite particularități ale procesului distribuției, cum ar fi : amploarea, costul, utilitățile, facilitățile etc.
În toate cazurile, un canal de distribuție cuprinde producătorul și consumatorul. Cei doi formează punctele extreme – de intrare și de ieșire – ale unui canal de distribuție, alcătuit dintr-un lanț de verigi prin care mărfurile trec succesiv. În poziția acestor verigi intermediare se afla firme (întreprinderi) specializate în activități de distribuție. În cadrul sectorului comercial, produsul trece printr-o serie de procese și etape, îți schimbă succesiv locul, proprietarul "statutul" și nu de puține ori, chiar înfățișarea materială. (Figura nr. 3)
Figura nr. 3
Sursa: Pop, N. Al, (coordonator), Marketing, Ed. Economică, București 2006
1.3.4. Dimensiunile canalului de distribuție
Diferit de la o categorie de mărfuri la alta, canalul de distribuție se particularizează prin cele trei dimensiuni ale sale: lungime, lățime, adâncime.
Lungimea canalului se refera la numărul de verigi intermediare prin care mărfurile trec de la producător la consumatorul (utilizatorul) final. Este vorba, deci, de numărul de etape (verigi) și nu de distanța în spațiu parcursă de mărfuri. Astfel, un produs care merge de la producător direct la destinatarul sau final parcurge cel mai scurt canal de distribuție, chiar daca cei doi sunt despărțiți de mii de kilometric, în timp ce un produs, în itinerarul căruia intervin mai multe întreprinderi, aflate în aceeași locație cu destinatarul final, parcurge un canal de distribuție lung.
În funcție de această dimensiune, canalele pot fi directe, când mărfurile sunt livrate de producător direct consumatorului (utilizatorului) (figura nr. 4) sau cu intermediari; acestea din urma pot fi, la rândul lor, scurte sau lungi, în funcție de numărul intermediarilor. De regulă, canalele sunt directe sau foarte scurte pentru bunurile de utilizare productive și sunt lungi (iar uneori, foarte lungi) pentru bunurile de consum.
Figura nr. 4
Sursa: Pop, N. Al, (coordonator), Marketing, Ed. Economică, București 2006
Lățimea canalului este determinată de numărul unităților prin care se asigura distribuirea unui produs în cadrul fiecărei faze (secvențe) a rutei de distribuție. La bunurile de consum, canalul de distribuție are o lățime incomparabilă mai mare decât în cazul bunurilor de utilizare productive; de adăugat, totodată, că această dimensiune nu este aceeași de-a lungul canalului, ci mai mare în partea interioară, difuzarea produselor la consumator efectuându-se prin mii de puncte de vânzare.
Adâncimea canalului exprimă măsura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum. La unele produse – bunuri de utilizare productivă, articole de consum de cerere rară – distribuția are un grad ridicat de concentrare teritorială, astfel încât punctele de „ieșire" a acestor produse din sfera circulației se afla uneori la distanțe apreciabile de locurile efective de consum (utilizare). La bunurile de larg consum, canalul de distribuție este mult mai adânc, acestea fiind aduse pană în apropierea domiciliului consumatorului. Cel mai adânc canal se referă la formele de distribuție care presupun aducerea mărfurilor chiar la domiciliul consumatorului (comerț prin corespondență, vânzări prin intermediul caselor de comenzi etc.)
Fiecare categorie de produse (servicii) își are canalul sau specific de distribuție. Uneori, același produs poate fi întâlnit în canale de dimensiuni diferite. Rețeaua de distribuție dintr-o economie va cuprinde, prin urmare, un mare număr de canale, de o larga diversitate.
1.4. Politica promoțională
Promovarea reprezintă acea parte a procesului de comunicare al firmei prin care aceasta, folosind un ansamblu de metode și tehnici specifice (concretizate în activități promoționale), încearcă să influențeze comportamentul clienților săi actuali și potențiali în vederea obținerii unor rezultate cât mai bune (profituri) pe o perioadă mai lungă de timp.
1.4.1. Publicitatea
Publicitatea este în ziua de astăzi cel mai utilizat mijloc prin care societățile au posibilitatea de a își face cunoscute produsele. Chiar dacă publicitatea nu este un mijloc ieftin, ba chiar este o modalitate de promovare extrem de costisitoare, societățile aleg să își promoveze produsele astfel datorită randamentului ridicat de care dă dovadă.
Din literatura de specialitate aflăm că publicitatea era existentă încă din antichitate. Aceasta avea doua forme: orală și scrisă. Au fost descoperite inscripții pe papirusuri sau plăcuțe din ceramică ce anunțau vânzarea anumitor obiecte. Un alt mijloc ce a adus la aceasta convingere este reprezentat de calea orală (negustorii făceau reclamă produselor, strigând).
Publicitatea este considerată de o importanță maximă atât pentru societăți cât și pentru consumator. Pentru acesta din urmă, publicitatea are beneficii considerabile și anume: prin publicitate, consumatorul are posibilitatea să afle informații despre produsele dorite iar în urma unui proces cognitiv, poate lua o hotărâre benefică lui despre produsul dorit.
Publicitatea poate fi definită ca fiind totalitatea acțiunilor de comunicare impersonală, fiind comandată și plătită de câtre un susținător (firmă) identificat, realizându-se prin intermediul tuturor mijloacelor de comunicare în masă având ca finalitate influențarea comportamentului consumatorului.
Datorită dinamismului economico-social formele de desfășurare ale publicității au fost puternic diversificate.
Realizarea unor acțiuni publicitare eficiente presupune un efort intens din partea societății. Ea trebuie să-și definească cât mai clar ținta și obiectivele campaniei promoționale, încercând totodată să întocmească o schiță a modului în care aceasta se va derula.
Prima problemă ce trebuie avută în vederea începereii unor acțiuni publicitare eficiente o constituie stabilirea target-ului. Ținta este reprezentată de elementul principal al întregii activități publicitare și de aceea ea trebuie stabilită încă de la început, pentru că în funcție de aceasta pot fi derulate în continuare procesele de creație și de difuzare a publicității. Prin public țintă se înțeleg deci persoanele care sunt vizate de acțiunile publicitare, respectiv :
consumatorii, fiind considerati utilizatorii finali ai produselor existente pe piață;
cumpărătorii produselor, care uneori pot să nu fie identificați ca și consumatori (de exemplu produsele alimentare pentru animale, jucăriile);
intermediarii, persoane ce face parte din lanțuri de distribuție;
prescriptorii (medici, cosmeticieni etc.) și liderii de opinie.
Pentru a obține rezultate favorabile este necesară o analiză detaliată a țintei. Folosind mijloace de segmentare sau de analiză tipologică a pieței se poate stabili care este structura la un anumit moment.Segmentarea pieței este una din cele mai întalnite metode, aceasta avand urmatoarele criterii:
demografice'(vârstă, sex, talie etc.);
geografice (județ sau regiune, mediu, dimensiunile localității de domiciliu etc.);
criterii socio-economice (venituri, categorii socio-profesionale, gradul de pregătire, religie etc.);
criterii privind personalitatea individului (obiceiuri, motivații sau comportamentul individului);
criterii legate de atitudinea individului față de produs (dimensiuni ale cantităților consumate într-un anumit interval de timp, obiceiuri de consum);
criterii psihologice.
Primele trei criterii de segmentare pot fi întâlnite cel mai des datorită simplității utilizării lor. Urmatoarele trei criterii sunt întalnite mai rar, fapt datorat complexitații gradului de folosire, necesitând deci mai multe cunoștințe. (specialiști din mai multe domenii, experiență bogată în domeniul cercetărilor de marketing, costuri mai mari etc.).
1.4.2. Promovarea vânzărilor
Tehnicile de promovare a vânzărilor pot fi folosite pe tot parcursul ciclului de viață al unui produs, eficiența lor fiind deseori mai mare față de celelalte tipuri de activități promoționale, în special după ce produsul a ajuns la maturitate.
Conceptul de promovare a vânzărilor are o multitudine de semnificații, în funcție de abordarea încercată.
Conform Institutului american de promovare a vânzărilor, aceasta reprezintă „un aspect al marketingului care conferă, de regulă temporar, o valoare suplimentară unui produs sau serviciu, pentru a-1 determina pe utilizatorul final să achiziționeze respectiva marcă”.
O abordare oarecum asemănătoare are și Asociația Americană de Marketing, pentru care promovarea vânzărilor cuprinde „totalitatea activităților de marketing, altele decât publicitatea și vânzarea personală, care stimulează cumpărarea produselor de către consumator”.
Profesorul american Philip Kotler, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști de marketing din lume, în lucrarea sa „Marketing Management”, definea promovarea vânzărilor ca pe un „ansamblu divers de instrumente specifice, majoritatea pe termen scurt, destinate să stimuleze achiziționarea mai rapidă sau într-un volum mai mare a unor produse sau servicii de către consumatori sau de către clienți industriali”.
Școala românească este și ea prezentă în rândul celor ce încearcă să realizeze o clarificare conceptuală a termenului în discuție. Una dintre cele mai reprezentative definiții este cea din lucrarea „Tehnici promoționale”, definiție care consideră că „promovarea vânzărilor corespunde unui ansamblu de tehnici prin care se urmărește îmbogățirea ofertei prin adăugarea unei valori suplimentare la nivelul produsului, al prețului și al distribuției, pe o perioadă limitată de timp, ținând seama de obiectivele comerciale ale firmei și cu scopul de a câștiga un avantaj temporar față de concurență”.
Analiza definițiilor de mai sus permite identificarea elementelor principale care particularizează conceptul de promovarea vânzărilor. Aceste elemente au în vedere în special faptul că:
promovarea vânzărilor este o serie de acțiuni complexe;
perioada de timp în care este desfașurată este clar definită;
scopul urmărit este de a obține creșteri ale vânzărilor.
1.4.3. Forțele de vânzare
Toate eforturile societății îndreptate în direcția obținerii unei eficiente economice cât mai ridicate nu pot fi încheiate decât dacă mărfurile realizate de ea sunt cumpărate de clienți. Vânzarea mărfurilor este însă posibilă numai prin contactul direct dintre anumiți reprezentanți ai societății și cei care cumpără produsul. Acești reprezentați ai societății poartă denumirea de forțe de vânzare.
Problema pe care o ridică mulți specialiști este dacă aceste forțe de vânzare reprezintă cu adevărat o componentă a activității promoționale sau ei sunt doar „simpli vânzători” ai produselor societății.
Un răspuns tranșant este chiar și astăzi, la sfârșitul acestui secol, greu de dat. Aceasta pentru că argumente pro și contra introducerii forțelor de vânzare în structura mixului promotional se găsesc relativ ușor.
In cazul prezentei lucrări, răspunsul la această problemă este favorabil introducerii forțelor de vânzare drept componentă a activității promoționale a societății. Argumentul hotărâtor, care 1-a determinat pe autor să adopte această atitudine față de structura activității promoționale, îl reprezintă faptul că de modul de comportare al forțelor de vânzare în momentul contactului direct cu potențialul client depinde, uneori chiar în foarte mare măsură, cumpărarea sau necumpărarea unui anumit produs.
Forțele de vânzare reprezintă una dintre cele mai flexibile componente ale mixului promotional. Acest lucra este datorat tocmai contactului direct dintre vânzător și cumpărător, care îi permite celui dintâi să-și adapteze comportamentul în funcție de răspunsul celui de al doilea la mesajul pe care i 1-a trimis.
Datorită acestei caracteristici forțele de vânzare sunt mai eficient utilizate de societățile care acționează pe piața bunurilor și serviciilor productive, decât de cele care acționează în sfera bunurilor de larg consum. Explicația constă în caracteristicile diferite pe care le au clienții potențiali de pe cele două piețe, puțini și cunoscuți în primul caz, respectiv mulți și anonimi în celălat.
Structura forțele de vânzare este complexă, existând mai multe tipuri de reprezentanți care se pot încadra aici. Clasificarea realizată de Robert McMurry, la începutul anilor '60, reprezintă și astăzi punctul de plecare pentru stabilirea structurii forțelor de vânzare. Principalele funcții legate de activitatea de vânzare pe care o pot ocupa reprezentanții societății, sunt următoarele:
Furnizorii. Persoanele care ocupă această funcție au ca sarcină principală livrarea produselor la domiciliul clientului și foarte puține dintre ele aduc noi comenzi societății.
Vânzătorii. Există două categorii de persoane care pot ocupa această funcție și anume, persoane care vând produsele în cadrul punctelor de vânzare pe care le are întreprinderea (vânzătorii propriu-ziși) și persoane care vând produsele în exteriorul societății (agenții de vânzări).
Misionarii. Persoanele care ocupă această funcție au rolul de a stimula cererea pentru produsele societății. Prin vizitele pe care le fac clienților potențiali ei încearcă să promoveze și să consolideze imaginea societății, fără a avea permisiunea de a prelua comenzi (de aici și denumirea).
Tehnicienii. Funcția de tehnician este ocupată în general de persoane cu pregătire tehnică sau foarte rar economică; ei au rolul de a acorda consultanță clienților efectivi și potențiali, pentru o serie de probleme tehnice legate de consumarea sau utilizarea produsului. O sarcină foarte importantă a lor este să îi sprijine pe delegați.
Delegații. Persoanele care ocupă această funcție au un rol foarte important: să creeze cerere pentru produsele societății.
Având în vedere faptul că promovarea realizată prin intermediul acestor reprezentanți este permanentă, organizarea și coordonarea activității forțelor de vânzare în cadrul societății este foarte importantă.
Principalele decizii referitoare la forțele de vânzare vizează în special stabilirea mărimii și repartizării lor în teritoriu, modul de recrutare și remunerare precum și metodele de evaluare a rezultatelor obținute (figura 5).
Principalele etape ale procesului de organizare și coordonare a forțelor de vânzare trebuie analizate și rezolvate cu mare atenție, pentru că eficiența acțiunilor promoționale desfășurate de ele depinde în mare măsură de modul în care aceste etape sunt duse la bun sfârșit.
Figura nr. 5
Sursa: Philip Kotler, Managementul Marketingului, Editura Teora, București, 2005
CAPITOLUL II: PREZENTAREA GENERALĂ A COMPANIEI TYMBARK MASPEX S.R.L.
2.1. Scurt Istoric
GRUPUL MASPEX WADOWICE este una din cele mai mari companii din Europa Central – Estică, în segmentul produselor alimentare. În anul 2011, cifra de afaceri a Grupului Maspex Wadowice a depășit nivelul de 2,5 miliarde PLN. Compania este unul din principalii producători pe piață de sucuri, nectaruri și băuturi răcoritoare în Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Lituania. Este totodată un producător important de băuturi instant (cappucino, cacao, crema pudră pentru cafea, ceaiuri instant) în Europa Central – Estică și de paste făinoase atât în România cât și în Polonia. Mărcile Tymbark, Kubuś, Lubella, Puchatek, Ekland, DecoMorreno, Cremona, Tymbark și Plusssz sunt mărci extrem de cunoscute iar produsele pe care le reprezintă se bucură de o mare încredere din partea consumatorilor nu numai în Polonia, dar și în alte țări ale Europei Central – Estice. Produsele Grupului Maspex Wadowice ajung în aproape 50 de țări din întreaga lume. Compania colaborează cu clienți atât din țările Uniunii Europene și din restul Europei, cât și din SUA, Canada, Orientul Apropiat și Îndepărtat.
Compania Tymbark Maspex este prezentă în România din anul 1996, atunci fiind cunoscuta sub denumirea de Tymbark Internațional, operațiunea de rebranding având loc în anul 2006. Prima fabrică a companiei – Popești Leordeni, Județul Ilfov.
Începând din Octombrie 2001 compania Tymbark Maspex România, a început un amplu proces de retehnologizare și de modernizare a vechii fabrici „Conserve SA”, localizată în Vălenii de Munte, Județul Prahova.
Fabrica se poate mândri cu un laborator foarte bine echipat și cu un proces de producție computerizat. Un fapt important de menționat este asigurarea unui înalt grad de control al calității produsului, în toate fazele de producție aceasta fiind certificata ISO 9001/2000 și HACCP.
În prezent Tymbark Maspex România produce în fabrica sa de la Vălenii de Munte toate produsele sub brand-urile: Tymbark, Tedi, Carotella, Ciao și Figo precum și produsele instant din gama Tymbark (Cappuccino Tymbark, Ciocolata Calda Tymbark, Tymbark 3 în 1).
Din septembrie 2007 compania, a început construcția unei noi fabrici în Vălenii de Munte. Investiția realizată, constă într-un nou centru de producție depozite și linii de producție ultramoderne, și este în valoare de peste 30 milioane de euro ceea ce duce la dublarea investițiilor făcute până acum de Tymbark Maspex în România, suprafața totală fiind mai mare de 50.000 mp.
Noul centru de producție utilizează o tehnologie de ultima generație – îmbutelierea aseptică. Îmbutelierea aseptică a sucurilor și băuturilor răcoritoare este secretul unei vieți lungi la raft, fără utilizarea conservanților. Tehnologia este folosită doar de cele mai mari concerne din lume, deoarece presupune cheltuieli majore de investiție.
În luna decembrie 2007, producătorul de paste Arnos Oradea a fost preluat de către liderul pieței de paste făinoase din Polonia – Lubella S.A, firma reprezentată pe piață românească de compania noastră, Tymbark Maspex România.
Tymbark Maspex România, unul dintre cei mai mari investitori polonezi din România, a semnat un contract cu compania Pan Group (Craiova) privind achiziționarea unei părți din activele acesteia. Tranzacția cuprinde cunoscutele brand-uri de snack-uri Salatini și Capollini, precum și liniile de producție a acestora. Salatini și Capollini sunt printre cele mai vechi mărci de biscuiți sărați și covrigei de pe piață românească..
Tymbark Maspex România (parte a Grupului Maspex Wadowice din Polonia) a semnat un contract privind achiziționarea unei părți din activele firmei Pan Group (Craiova), achiziție ce facilitează abordarea de către compania poloneză a unor noi categorii de produse, cum ar fi: crackers, brezels, biscuiți sărați și rulade. La finalizarea tranzacției, ce va avea loc după obținerea aprobării Consiliului Concurenței, compania Tymbark Maspex România va deține brand-urile Salatini, Capollini, Tismana, Rollini d’Oro precum și liniile de fabricație a acestor produse.
Mărcile Salatini și Capollini sunt printre cele mai vechi mărci comerciale pe piață snack-urilor din România. Aceste mărci se bucură de o înaltă conștientizare (brand awareness) în rândul consumatorilor – aproximativ 90% din consumatori cunosc marca Salatini, iar peste 80% brandul Capollini. Piață de snack-uri din România este dinamică și are perspectivă, valoarea ei fiind estimată la aproape 200 milioane lei.
Tranzacția va contribui la diversificarea și creșterea valorii business-ului companiei Tymbark Maspex România pe piață românească unde activează din anul 1996. Produse precum sucurile din morcovi Tedi, nectarurile Tymbark, Chocolatta Tymbark, Cappuccino Tymbark, ceaiurile instant Ekland, cremă pudră pentru cafea Coffeeta sunt extrem de cunoscute de publicul consumator din România.
Tymbark Maspex este cel mai mare investitor polonez în România, noile facilități de la Vălenii de Munte garantând continua dezvoltare a companiei pe aceasta piață și, implicit, siguranța locurilor de muncă pentru angajații săi.
Compania Tymbark Maspex România este membră cu drepturi depline a Asociației Naționale a Băuturilor Răcoritoare ANBR.
2.2. Evoluția financiara a companiei
Analiza componentei financiare reprezintă partea cea mai tehnică a unui studiu de caz. „Miezul dur” poate fi reprezentat de situațiile bilanțului și contului de profit, exprimate într-o formă sintetică pentru un număr de ani. Pe baza acestora, se emit un număr de observații sau aprecieri generale și neutre care de facto se raportează la o medie trecută și la niște practici general acceptate.
În practica strategică, lucrurile devin mult mai complicate, în principal din cauza complexității entităților analizate. Fiecare țară are specificul său contabil, unele, cum este cazul României, având un grad mai avansat de „originalitate” și o instabilitate a reglementărilor de tip fiscal.
Compania Tymbark Maspex România realizează un bilanț consolidat, vizibil pe site-ul http://www.mfinante.ro/contribuabili. Pe de pe site-ul firmei se poate urmări și cei mai importanți indicatori sintetici de performanță ai companiei Tymbark Maspex România care sunt prezentați în tabelul 1.
Tabel nr. 1.Informatii economice despre TYMBARK Maspex
Sursa: http://www.listafirme.ro/tymbark-maspex-romania-srl-3451510/
Sursa: Calcule proprii
Situațiile companiei Tymbark Maspex România sunt vizibile și ele pe site-ul Ministerului Român de Finanțe (www.mfinante.ro – vezi tabelul 1). Consolidarea rezultatelor este un proces laborios, dată fiind complexitatea sistemului creat de societate. Pentru ca un observator să-și poată forma o impresie globală privind situația financiară, trebuie studiate câteva sute de pagini oficiale postate pe site-ul www.maspex.com, apoi trebuie analizate surse independente, ca și documentele oficiale ale companiei.
Se poate remarca din studiul ambelor situații faptul că există un management al resurselor financiare, concretizat într-o capitalizare rapidă a unui cash-fhow puternic, pe fondul unei reformări a sistemului începută în deceniul trecut. Se pune accentul pe utilizarea agresivă a datoriilor și pe consolidarea unui proces de reinvestim (Pearce și Robinson, 2006) Toate aceste manifestări de sistem sunt sesizabile și în România.
2.3. Responsabilitatea socială
Conceptul de responsabilitate socială a organizației s-a dezvoltat rapid în ultimul deceniu, trecerea de la teorie la practică realizându-se pentru un număr important de mari firme, între care Compania Tymbark Maspex România.
Există numeroase definiții ale conceptului. Una dintre acestea, propusă în 2004 de Banca Mondială, este: „RSC este angajamentul continuu al afacerilor de a acționa etic și de a contribui la dezvoltarea economică, concomitent cu îmbunătățirea calității vieții salariaților și a familiilor lor, precum și a comunităților locale și a societății per ansamblu”.
Conceptul este dezvoltat în Compania Tymbark Maspex România, printr-un set de politici coerente de societate și cu manifestări concrete, sesizabile la special la nivelul comunităților. Ele au valoare programatică, fiind apoi concretizate la forme operaționale la nivelul entităților sistemului. Acesta entități sunt cele care asigură interfața la nivel interuman intre sistem șt societate, în general.
Compania Tymbark Maspex România este axată pe patru mari arii de interes: locul de muncă, piață, mediul (natural) și comunitatea. Fiecare dintre aceste arii este divizată într-un număr de elemente de interes, tratate prin prisma preceptelor asociate conceptului de referință. Acestea sunt explicate, personalizate, cuantificate, raportate la reglementari externe sau interne de societate, audiate, transformate în obiective specifice sau în jaloane pentru benchmarking.
Responsabilitatea socială este reflectată în standardele de management corporativ și în cele ale eticii afacerii. Activitatea generală a firmei este ghidată de un număr de nouă coduri și politici generale, ce au fost revizuite în 2010. Toate acestea, începând cu codul comportamentului în afaceri și codul etic și terminând cu principiile de lucru cu furnizorii, conțin elemente normative și de reglementare în acord cu legislația națională și internațională, cu angajamentele firmei și cu standardele nescrise ale responsabilității sociale corporative.
Operaționalizarea conceptului de responsabilitate sociala se face și prin urmărirea unei mulțimi de indicatori speciali asociați fiecărei diviziuni a celor patru arii principale. Simpla listare a acestor indicatori înseamnă câteva pagini. Procedurile și tehnicile de măsurare însumează insă sute de pagini ce prezintă interes doar pentru specialiștii domeniului.
Compania Tymbark Maspex România joacă un rol foarte important în viața socială a comunității locale din care face parte. De fiecare data când a fost nevoie, compania Tymbark Maspex s-a implicat activ în susținerea activității unor case de copii, spitale etc.
Începând din luna mai 2009, Tymbark Maspex România a decis să se implice mai mult în proiectele de responsabilitate socială și a înființat, în calitate de fondator, Fundația "Tedi și Copiii”. Obiectivele Fundației "Tedi și Copiii":
Preluarea și dezvoltarea acțiunilor demarate până în prezent de către Tymbark Maspex România: Grădinița Tedi din Galați, Fundația „Copiii împotriva întunericului”, etc. .
Cooptarea copiilor provenind din familii fără posibilități materiale în activități extracuriculare (pictură, dans, activități sportive) pe perioada vacanței de vară 2009 (în parteneriat cu autoritățile locale).
Participarea, în parteneriat cu alte organizații non-profit, la evenimente ce au ca scop ajutorarea copiilor aflați în dificultate.
Primul proiect demarat de Fundația „Tedi și Copiii” se desfășoară sub denumirea „S.O.S pentru burtică” și este adresat unor copii ce au nevoie de un sprijin pentru satisfacerea unei nevoi primare: o gustare zilnica sănătoasă. Proiectul este adresat tuturor copiilor de la Grădinița nr. 3 și Școala Generală nr. 2 din Vălenii de Munte (zona Valea Gardului).
2.4. Producția
Producția băuturilor pentru copii în România înseamnă, în principal, îmbutelierea acestora la recipient sub forma destinată consumului final. Pentru alte băuturi decât cele din categoria „sucuri”, procesul începe cu recepția ingredientului de bază – concentrat ori sirop. Acesta provine din prelucrare fructelor, unde gestiunea formulelor este făcuta după reguli draconice, care se constituie și ele într-un element specific de cultură organizațională, asociindu-le asociate numeroase legende.
Îmbutelierea este realizată în zece etape:
livrarea (recepția) ingredientului;
spălarea și uscarea sticlelor ;
mixarea ingredientului cu sucuri și zahăr;
umplerea sticlelor;
capsarea sticlelor;
etichetarea;
codarea sticlei (pentru fiecare sticlă în parte);
controlul final (bucată cu bucată);
ambalarea sticlelor și paletizarea lor;
depozitarea și încărcarea în mijloacele de transport.
În mod evident, deosebirile de proces față de cazul utilizării altor ambalaje nu sunt de esență, ci doar asociate tehnicilor speciale impuse de tipul de material ai recipientului.
Procesele de producție se diferențiază semnificativ și prin prisma indicatorilor de performanță tehnică la nivelul celor trei categorii de piețe ale compania Tymbark Maspex România. Indicatorii avuți în vedere sunt:
consumul de sucuri, în litri/litru de băutură produsă (lbp);
energie utilizată în fabricație, în MJ/lbp;
reziduuri solide din producție, ta g/lbp;
reziduuri reciclate din producție, în %.
Țările din grupul piețelor emergente au valorile cele mai nefavorabile la nivelul tuturor categoriilor enunțate (media realizându-se la nivelul întregului grup de țări). De exemplu, se consumă aproape 4 litri de sucuri/lbp față de 2 litri de sucuri/lbp în cazul piețelor consacrate sau 1,2 MJ/lbp față de 0,5 MJ/lbp.
Acest fapt arată că există o tendință clară de eficientizare tehnică a unităților de producție, atât la nivelul firmei, cât și la nivel național. Procesul a fost deja remarcat în România, prin crearea unei noi unități de îmbuteliere, care au preluat treptat sarcinile celor vechi, ce nu mai corespundeau normelor de mediu sau celorlalte standarde tehnice. La Vălenii de Munte s-a construit o unitate aseptică printre cele mai performante din tara în activitatea de îmbuteliere.
Investițiile totale directe ale companiei Tymbark Maspex România de milioane de euro, susținând aproximativ 1400 de locuri de munci „directe”. Cum 70% din intrări, materii prime, materiale și servicii provin de la furnizorii autohtoni, efectele de antrenare sunt importante, apreciindu-se că pentru fiecare loc de muncă direct se creează încă zece locuri de muncă la diferiți parteneri de afaceri români.
2.5. Produsele
Tymbark – Cel mai important brand al Grupului Maspex Wadowice devine și cel mai important brand al Companiei La Festa Internațional România, atât de important încât în Noiembrie 2006 schimbă chiar numele acesteia în Tymbark Maspex România.
Tymbark 1L este un produs ambalat aseptic, prin cea mai modernă tehnologie numită Tetra Pak, în cutii de carton sub formă de “prismă”. Metoda de ambalare a acestui produs este una foarte importantă în alegerea produsului de către clienți, de aceea este atent monitorizată. Tipurile de produse ambalate sunt sucuri și nectaruri ce pot fi păstrate în frigider ori la temperatura camerei
Liniile de produse Tymbark, ambalate în cutii de 1L cuprind următoarele tipuri de sortimente: Mar verde, Pere, Caise, Multivitamine, Portocale, Grapefruit roșu, Piersici, Portocale ,portocale roșii și Vișine.
Aceste sucuri sunt obținute din 2,5 Kg de fruct natural.
Având orientarea către clienți, sucul Tymbark poate fi găsit pe rafturile magazinelor și în ambalaje de 2L ori 250 ml.
Pe lângă varietatea de produse prezentată, sucul Tymbark mai poate fi găsit ambalat intr-o minicutie TetraPack de 200 ml special creată pentru copii. Pentru a putea atrage și mai mult, pe lângă ambalajul colorat viu, acest produs are atașat un pai.
Gama Tymbark 200ml poate fi găsită la raft în cinci sortimente: Portocale, Piersici, Banana-Ananas Exotic, și Banane – Mere sau Zmeură.
Tymbark COOL intră în categoria băuturilor răcoritoare necarbogazoase. Acest produs a fost lansat în anul 2007 însî a devenit foarte cunoscuți printre consumatorii de sucuri, bucurându-se de un loc fruntaș în topuri.
În încercarea de a aduce un element nou acestei game pentru a atrage clienți, începând din anul 2009, Tymbark cool este ambalat într-un mediu aseptic, sticla fiind sigilată cu o folie de plastic.
Pentru a fi la îndemâna fiecărui consumator, Tymbark Cool este disponibil în doua variante: 2L (sortimentele: Portocale, Mar verde, Piersici, Vișine, Tropical, Grapefruit alb, Ananas, Pepene roșu, Căpșuni – Banane) și 0.5 L (sortimentele: Mar verde, Piersica și Portocală).
Fizzy, unul dintre cele mai noi produse, a fost lansat în urmă cu 2 ani, adică în 2012, fiind prima băutură carbogazificată produsă de către Tymbark Maspex.
Acest produs a fost creat din dorința de a da consumatorilor un produs nou, fiind o alternativă a sucurilor deja existente pe piața produselor carbogazoase.
Produsul poate fi găsit la raft în ambalaje de tip PET 2L, în patru sortimente: Mar Verde, Portocala, Lămâie și Piersici.
Fizzy este considerată o băutură perfectă, având suc naturat în proporții de 5%, neconținând coloranți ori conservanți artificiali. Ambalajul de tip pet este unul nou, neasemănător cu cele existente pe piață.
Este o băutură răcoritoare necarbogazificată, cu suc de fructe.
Tymbark Fontea este o combinație foarte mică de fructe și apă. În rândul consumatorilor, produsul este considerat o apa cu gust de fructe.
Poate fi găsit ambalat la 2L sau 500ml și se bucura de îmbuteliere în mediu aseptic.
Tedi este un suc de morcovi și diverse fructe, îmbogățit cu vitaminele A și C. Se consideră că o sticlă de Tedi pe zi reprezintă doza optimă de energie.
Acest produs a intrat pe piața din România în anul 2001, bucurându-se de o poziție în top, fiind preferat de copii cu vârste fragede, găsindu-se în ambalaj de sticla de 330 ml.
Ulterior au mai fost lansate produse precum Tedi Play pentru copii mai mari, putând fi găsit la raft în ambalaje de 500 ml.
2.6. Prezentarea clienților firmei TYMBARK MASPEX
Unul dintre cele mai eficiente instrumente de marketing ale firmei TYMBARK MASPEX este reprezentat de către politica de distribuție. În viziunea firmei este absolut necesară o delimitare a canalelor comerciale pe care se efectuează distribuția produselor, acestea beneficiind de la caz la caz, în funcție și de specificul lor de anumite avantaje. Totodată, definirea canalelor comerciale are o deosebită importanță în cadrul manifestărilor promoționale, deoarece se stabilește mai ușor un segment țintă și calea de acces spre el.
În general, la o primă clasificare deosebim, canale comerciale care vând produsele pentru consum acasă și canale comerciale care vând pentru consum pe loc. Această clasificare este foarte importantă și celorlalte instrumente ale mixului de marketing, firma elaborând o strategie specifică prin introducerea standardelor de mercantizare, pentru fiecare canal comercial în parte.
Prima categorie de canale este reprezentată de următoarele tipuri de clienți:
Supermaket-uri;
Magazine alimentare cu autoservire;
Magazine alimentare tradiționale;
Magazine nealimentare;
Magazine specializate;
Chioșcuri cu desfacere pentru acasă.
Din a doua categorie de canale fac parte următoarele:
Restaurante;
Cafenele/cofetării;
Fast-food-uri locale;
Chioșcuri;
Baruri/terase/snack Bar-uri;
Arene sportive;
Școli;
Sănătate;
Guvern;
Instituții/birouri;
Armată.
După cum se observă, firma are în atenția sa toate categoriile de clienți potențiali, pentru fiecare în parte elaborându-se tactici specifice.
Este de remarcat orientarea firmei spre anumite canale în ceea ce privește distribuția produsului TYMBARK.
Sursa: Calcule proprii
CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ: MIXUL DE MARKETING UTILIZAT DE FIRMA TYMBARK MASPEX ROMÂNIA
3.1. Politica de produs
Politica de produs reprezintă conduita pe care o adoptă firma referitor la dimensiunile, structura și evoluția gamei de produse și servicii ce fac obiectul propriei sale activități, atitudine ce se raportează permanent la cerințele mediului de piață, la tendințele manifestate de ceilalți concurenți.
Ea trebuie să slujească interesele și scopurile activității economice ale firmei. Este constituită dintr-un ansamblu de strategii și de tactici și trebuie privită ca un proces economic complex de raportare permanentă a firmei la cerințele pieței și de modelare a componentelor ofertei în raport cu aceste cerințe. Activitățile componente pot fi grupate, după conținut în următoarele:
cercetarea produsului care are semnificația unei analize diagnostic și semnalează punctele forte și cele slabe ale produsului, pentru a permite o mai bună fundamentare a strategiilor;
activitatea de inovație este principala acțiune ofensivă din cadrul politicii de produs și reprezintă în esență, crearea unui climat novator în toate compartimentele firmei, fapt ce are o finalitate în satisfacerea mai bună a nevoilor consumatorilor, crearea de noi segmente de consumatori;
modelarea produsului este reprezentată de către acțiunile firmei prin care se conferă o identitate bunurilor pe care le creează;
asigurarea legală a produsului reprezintă ansamblul acțiunilor juridice prin care produsul este protejat împotriva contrafacerilor;
atitudinea față de produsele vechi, componentă ce reflectă preocuparea firmei de soarta produselor cu grad ridicat de uzură morală și nivel scăzut de rentabilitate.
Elementul central al politicii de produs îl reprezintă conceptul de produs.
Creșterea explozivă a nevoilor umane a dus la creșterea proporțională a produselor care să satisfacă aceste nevoi și implicit la modul cum este privit și de finit conceptul de produs. Astfel produsul este privit ca o sumă de atribute și caracteristici tangibile fizice și chimice reunită într-o formă identificabilă, sau ca orice lucru care poate fi oferit pe o piață în scopul captării interesului, al achiziționării, utilizării sau consumului și care poate satisface o dorință sau o nevoie.
În contextul actual produsul trebuie integrat într-o concepție de sistem ce cuprinde, pe lângă caracteristicile măsurabile, întreaga ambianță care îl înconjoară, conceptul de produs devenind conceptul de produs total.
Componentele ce definesc un produs, abordate prin prisma marketingului pot fi grupate astfel:
componentele corporale, cuprinzând caracteristicile merceologice ale produsului și ambalajului său, determinate de substanța materială a acestora;
componentele acorporale incluzând elementele ce nu au un corp material nemijlocit, cum ar fi numele și marca, prețul, instrucțiunile de folosire, service, termen de garanție, etc.;
comunicațiile privitoare la produs, unde se regăsesc informațiile transmise de producător către cumpărătorul potențial;
imaginea produsului, exprimată prin sinteza reprezentărilor mentale de natură cognitivă, afectivă, socială și personală a produsului în rândul consumatorilor.
Cea mai importantă componentă corporală a produselor firmei este reprezentată de ambalaje. Ambalajele folosite de societate pentru produsele sale sunt considerate ambalaje inovatoare.
Ambalajele firmei sunt proiectate avându-se în vedere trei chestiuni:
cât de des cumpără consumatorii;
cum ajung în magazin;
când intenționează să-l consume
În funcție de aceste cerințe firma realizează atât ambalaje individuale, care pot fi mici sau voluminoase, cât și ambalaje multiple pentru a veni în întâmpinarea diferitelor nevoi ale consumatorului.
Fiecare dintre aceste ambalaje sunt atractive pentru anumiți consumatori deoarece ele sunt: ușor de transportat, reetanșabile, se bea ușor din ele și și-le poate permite oricine. Ambalajele reprezentative ale firmei sunt prezentate pe folie.
Dintre componentele acorporale ale produsului, de departe marca este cea mai importantă. Numele de marcă TYMBARK MASPEX este descris drept o trăsătură a produselor firmei, cu propriile sale funcții, avantaje și beneficii.
Mărcile sunt folosite pentru a distinge produsele pe piață. Cu atât de multe produse, este foarte important ca firma să aibă o identitate pozitivă proprie, care încurajează consumatorii să caute și să cumpere produsele sale. De asemenea mărcile sunt folosite și pentru a ajuta și întări identitatea produsului, firma TYMBARK MASPEX putând lansa produse noi, folosindu-și marca prin puterea produselor existente.
Spre exemplu introducerea sucului TEDI a fost un succes datorită asocierii cu marca TYMBARK MASPEX. În concepțiile firmei, marca este foarte importantă din mai multe motive:
cei mai mulți consumatori vor alege produse care prezintă cea mai înaltă calitate accesibilă în domeniul lor de prețuri
marca unui produs îl informează pe consumator de calitatea produsului
recunoașterea mărcii este o indicație a gradului de familiarizare a consumatorului cu produsul
dacă consumatorii sunt familiarizați cu marca, ei sunt mai dispuși să cumpere produsul decât dacă nu ar fi.
Legat de conceptul de produs definim gama de produse, care cuprinde mai multe produse înrudite prin destinația lor comună în consum și prin caracteristicile esențiale privitoare la materia primă din care sunt obținute și tehnologiile de fabricație. Principalele dimensiuni ale gamei de produse sunt: lărgirea gamei, profunzimea gamei și lungimea gamei.
În această primăvara, Tymbark 200ml a venit în întâmpinarea celor mici cu un nou design.
Mickey Mouse, Minnie Mouse, Winnie the Pooh și prietenii săi, Tigrila, personajele din Cars ori printesele Disney stau acum pe noile ambajale Tymbark de 200 ml.
Sursa:www.maspex.ro/stiri/tymbarkdisney#sthash.fEm3J3fy.dpuf
Trăsătura definitorie a politicii de produs a firmei TYMBARK MASPEX este reprezentată de către strategia diversificării sortimentale, sistemul TYMBARK MASPEX are cele mai puternice sortimente în industria de băuturi răcoritoare. Diversificarea se face pe orizontală prin mărirea numărului de linii de producție în cadrul gamei. Aceasta se face adaptând cât mai bine produsul la segmentul de piață ales și se bazează pe faptul că, în mod esențial, există o gamă vastă de gusturi, de preferințe. Chiar dacă segmentele de piață par mici în raport cu piață totală, ele sunt mai rentabile deoarece, pe de o parte, produsul are caracteristici mai accentuate și corespunde mai bine nevoilor, iar pe de altă parte firma are mai puțini concurenți, și ca urmare, comercializarea produselor este mai puțin costisitoare, în principal în ceea ce privește publicitatea.
Nivelul calitativ al produselor reprezintă un alt element strategic esențial, prin calitatea recunoscută a produselor sale de firma și-a exprimat opțiunea pentru o strategie a stabilității calitative. Acest nivel se realizează cu ajutorul strategiei diferențierii calitative a produselor în cadrul unei piețe cu mulți ofertanți și cu nivele diferite de exigență ale celor mai importante segmente de consumatori. În filozofia firmei calitatea trebuie asociată tuturor produselor acesteia.
Gradul de înnoire a produselor face și el obiectul unor direcții strategice, nivelul acestuia a fost menținut constant, de la lansarea primului produs pe piață, până azi, în medie la șase luni a scos un produs nou.
Produsul TEDI se integrează armonios în gama de produse a firmei și prin segmentul de consumatori căruia îi este adresat își aduce contribuția la consolidarea locului pe care îl deține pe piață.
Tedi și-a făcut apariția pe piață din România în septembrie 2001 prin gama de 0,33L sticla.
În 2003 Tedi își mărește portofoliul prin lansarea gamei de 0,75L în 3 sortimente: banane, piersici și multivitamine, gama ce este lărgită ulterior cu portocala, pere și zmeura.
În 2005 Tedi lansează pe piață românească și cutia de 0,2L având 4 sortimente: portocală, zmeură, multivitamine și piersici.
În anul 2010 a avut loc o acțiune de rebranding pentru Tedi 0.33L. Modificările constând în: Modificarea sticlei și crearea unui design modern și mult mai atractiv pentru copii, și creșterea procentului de fruct conținut pentru cele 6 sortimente prezente.
În luna Iunie a anului 2010 Tymbark Maspex România a lansat o noua gamă – Tedi 3 Culori! cu 3 sortimente noi: Banane, Kiwi și Căpșuni;
Beneficiile acestui produs sunt:
O calitate superioara, fiind bogat în vitamine și neavând conservanți.
Sucul este considerat natural, fiind obținut din piure de fructe.
Gustul este unul aparte, morcov în combinație cu diferite fructe.
Morcovii folosiți la producerea sucului Tedi sunt dintr-un soi unic, fiind numiți și morcovi forte.
Finalitatea politicii de produs este data de modernizare gamei produselor dar și de diversificarea acestora.
3.2. Politica de preț
Sistemul relațiilor firmei cu piață prețului ocupă un loc fruntas. În primul rând este strâns legat de produs, fiind unul din elementele acorporale ale acestuia și este principalul mod de comunicare a firmei cu piață. De asemenea, prețul reprezintă un mod de măsurare a gradului de valorificare a resurselor firmei și totodată a oportunităților existente pe piață. Deși este o componentă a produsului, prețul privit prin prisma marketingului are cu totul alta definiție.
Prețul reprezintă una dintre cele patru coordonate pe care se sprijină mixul de marketing, dar în raport cu celelalte trei, are o situație specială.
El este singura componentă a mixului de marketing care produce venituri, celelalte necesitând numai cheltuieli. Prețul este de asemenea, un element foarte flexibil al mixului, putând fi modificat foarte rapid spre deosebire de caracteristicile unui produs și activitatea de distribuție.
Prețul rămâne totuși elementul principal care determină mărimea cotei de piață și profitabilitatea unei firme, deoarece aceasta este implicată în stabilirea lor și le practică pe piață. Pentru a marca gradul diferit de participare a societății în această privință, în literatura de marketing occidentală se utilizează perechea de termeni: „prețuri administrate” (de întreprindere) și „prețuri determinate” (de piață sau alți factori externi).
În ceea ce privește raportul cu activitatea promoțională, se observă că aceste două elemente se pot sprijini reciproc, se pot completa în așa fel încât, pentru o anumită strategie de piață, să rezulte cea mai bună combinație. Este de remarcat că în unele cazuri prețul însuși devine obiectul activității promoționale.
Toate aceste raporturi între elementele mixului de marketing și preț, fac parte dintr-un mecanism mai mare și mult mai complex, care determină acțiuni adecvate strategiei de piață alese. Deși în unele cazuri are un rol primordial în cadrul mixului, manevrarea prețului este destul de dificilă datorită unor limitări la care acesta este supus. În primul rând este vorba de nivelurile costurilor de producție și distribuție care reprezintă limita inferioară, și de posibilitățile de cumpărare ale consumatorilor care reprezintă limita superioară.
Toate aceste categorii de prețuri sunt marcate de condițiile existente pe piață, împletirea lor cu celelalte componente ale mixului de marketing, determinând strategii de piață specifice. Folosirea prețului ca instrument al mixului de marketing este, datorită limitărilor sale, mult mai frecventă în cazul perioadelor de instabilitate economică, atunci când chiar trebuie făcut ceva.
Opțiunile strategice pe care le are la îndemână firma sunt particularizate de câteva elemente. Astfel în funcție de nivelul prețurilor, firma poate avea în vedere o strategie a preturilor înalte, a prețurilor medii, sau a preturilor joase.
Firma poate alege pentru același tip de produs, oricare dintre aceste strategii, în funcție de obiectivele urmărite și de răspunsul pe care îl dă piață.
Aceste opțiuni mai pot fi determinate și de modul de formare a preturilor, și deosebim trei alternative:
orientarea după costuri, cea mai pragmatică, în sensul că, prețul trebuie să acopere integral costurile și să permită obținerea unui profit, altfel activitatea economică nu ar mai avea finalitate și nu s-ar mai justifica;
orientarea după concurență a prețurilor, dă naștere la un alt tip de strategie, și la un alt mod de abordare a problemei, în contextul dinamismului piețelor actuale;
orientarea după cerere, determină un alt tip de strategie, mai rar întâlnit în cazurile în care concurența lipsește sau nu este determinata pe piață.
O altă opțiune pentru adoptarea strategiei poate fi determinată de gradul de diversificare a preturilor practicate. Acesta este determinat de gradul de diversificare sortimentala a produselor și reflectă în general diferențierile calitative dintre variantele sortimentale.
Gradul de mobilitate al prețului reprezintă o altă opțiune demnă de luat în seamă de către conducerea firmei. Strategiile bazate pe considerarea acestei opțiuni, își fac tot mai mult loc în activitatea de marketing a firmei. Această strategie pleacă de la necesitatea modificării prețului, în funcție de traiectoria ciclului de viață al produsului, de oscilațiile sezoniere, sau de modificarea condițiilor de piață, pentru fructificarea cât mai eficientă a posibilităților pieței.
Privită prin prisma acestor alternative decizionale ale mixului de prețuri, politica de prețuri a firmei TYMBARK MASPEX prezintă câteva trăsături specifice.
Strategia sa principală este de menținere a unei politici a prețurilor de referință pe piață, puțin mai mari decât media. Această diferență de preț este compensată în principal de către calitatea excelentă a produselor firmei. Pe de altă parte trebuie asigurată accesibilitatea produselor companiei pentru majoritatea categoriilor de consumatori. Aceste două coordonate nu sunt singurele care influențează alegerea unei strategii de preț eficiente. Firma are în vedere și fructifică toate oportunitățile oferite în cadrul pieței.
Alte elemente ale politicii de preț duse de firma TYMBARK MASPEX, sunt prețurile promoționale. Aceste prețuri sunt folosite pentru maximizarea volumului vânzărilor, și de obicei sunt folosite în preajma sărbătorilor legale sau a evenimentelor sociale sau sportive importante.
De regulă în aceste cazuri clienții mai importanți ai firmei au posibilitatea să primească un discount la produsele firmei, în acest caz folosindu-se strategia prețurilor diferențiate. După cum se observă, politica de prețuri a firmei TYMBARK MASPEX este o împletire fericită a mai multor elemente, dovedind o bună elasticitate într-un domeniu extrem de dinamic.
Astfel concretizat în cazul produsului TEDI, în momentul lansării sale pe piață românească, firma a adoptat o strategie a prețurilor sale penetrante. După succesul înregistrat, firma a revenit la strategia prețurilor de referință, dar dacă în cazul celorlalte tipuri de arome aceasta a funcționat, în cazul produsului TEDI s-a observat că vânzările nu erau așa dinamice. Cauzele se regăsesc în specificul pieței apelor minerale, unde apele minerale tradiționale, obținute din izvoare naturale, au costuri de îmbuteliere mici și, implicit, prețuri mici.
Astfel a fost necesară elaborarea unei alte strategii de preț, elementul central fiind gradul de mobilitate al prețului. Începând cu data de 5 ianuarie 2007 prețul la produsul TEDI a fost micșorat cu 13% până la 60%, în funcție de ambalajul folosit. Toate acestea, odată cu lansarea unei noi campanii promoționale pentru TEDI, fapt ce dovedește încă o dată necesitatea împletirii elementelor componente ale mixului de marketing.
3.3. Politica de distribuție
În cadrul activității desfășurate pe piață de către agenții economici, procesul de distribuție reprezintă o componentă foarte importantă.
Termenul de distribuție desemnează ansamblul mijloacelor și operațiunilor care asigură punerea la dispoziția utilizatorilor sau consumatorilor finali a bunurilor și serviciilor realizate de către societățile producătoare. Sau altfel spus, distribuția reprezintă procesul prin care bunurile și serviciile sunt puse la dispoziția consumatorilor – intermediari sau finali – asigurându-li-se acestora facilitățile de loc, timp, mărime etc. potrivit cerințelor pe care le manifestă în cadrul pieței.
Conceptul de distribuție se referă, mai întâi la traseul pe care îl parcurg mărfurile pe piață, până ajung la consumator: producătorii, intermediarii și consumatorii, care reprezintă participanții la deplasarea succesivă a mărfurilor.
Apoi, acest concept se referă la ansamblul operațiunilor comerciale care marchează trecerea succesivă a mărfurilor de la un agent la altul, până în momentul în care acestea trec definitiv în sfera consumului. Se mai poate include aici lanțul proceselor operative prin care trec mărfurile spre consumator adică distribuția fizică sau logistica mărfurilor, și în sfârșit aparatul tehnic al distribuției.
Distribuția se referă la circuitul fizic și la cel economic al mărfurilor și la sistemul de relații ce iau naștere în cadrul acestei activități.
Rolul jucat de distribuție în contextul pieței este foarte important, practic cu ajutorul ei se realizează finalitatea activităților economice ale firmelor.
În economia modernă producția și consumul nu mai sunt, practic posibile fără aportul distribuției, care de fapt este veriga de legătură între cele două.
Distribuția ocupă un loc important în cadrul mixului de marketing, iar problematica pe care o generează este largă și eterogenă și se delimitează în principal pe două domenii esențiale și anume:
stabilirea și funcționare canalelor de distribuție și a formelor de distribuție;
distribuția fizică a mărfurilor sau logistica.
În cadrul distribuției, elementul central este reprezentat de canalul de distribuție și în general acesta reprezintă o combinație de utilități și funcțiuni asigurate de firmele ce se constituie în traseul mărfurilor din producție în consum. Canalele de distribuție sunt grupuri de organizații interdependente implicate în procesul de punere la dispoziție a unui produs sau serviciu în vederea utilizării sau consumului acestuia.
În toate cazurile un canal de distribuție cuprinde producătorul și consumatorul, cei doi formând punctele extreme de intrare și de ieșire. Între ei se află verigi intermediare, reprezentate de către firme specializate în activități de distribuție. Bineînțeles că în condițiile dinamicii economice actuale tipologia canalelor de distribuție este dată de dimensiunile lor.
Principalele dimensiuni ale canalelor de distribuție sunt:
lungimea canalului, care se referă la numărul de verigi intermediare dintre producător și consumator, și unde putem evidenția canale directe și canale cu intermediari, care la rândul lor pot fi lungi sau scurte;
lățimea canalului, determinată de numărul unităților prin care se asigură distribuția în cadrul unei faza;
adâncimea canalului, care exprimă măsura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum.
În mod normal fiecare tip de produse are canalul lui specific de distribuție, acesta fiind determinat de natura produselor. Categoriile de canale, vor reflecta structurile și nivelul dezvoltării economice, ca și particularitățile specifice fiecărei piețe.
Tipurile de canale de distribuție care se deosebesc sunt următoarele:
producător – consumator, canal de distribuție fără intermediar, specific în primul rând distribuției serviciilor;
producător – intermediar – consumator, tip de canal cu un singur intermediar, canal scurt, specific produselor de utilizare productivă;
producător – intermediar – intermediar – consumator, tip de canal lung, alcătuit din două verigi intermediare succesive, specific bunurilor de consum, în poziția de intermediar aflându-se un angrosist și un detailist.
Fiecare dintre aceste tipuri reprezintă avantaje și dezavantaje pentru firme, o formă eficientă de distribuție stând la baza succesului economic al firmei.
În acest context se observă o evidentă tendință de integrare a activităților de distribuție, alături de concentrarea și specializarea lor.
Integrarea este o consecință a preocupărilor de soluționare a problemelor distribuției și cunoaște două forme:
integrarea orizontală, se referă la gradul de cuprindere al unei firme, în cadrul unei verigi a distribuției, a unui mare număr de unități, ducând până la monopolizarea verigii respective;
integrarea verticală se referă la cuprinderea în sfera de activitate a unei firme a unor etape succesive ale distribuției.
Datorită avantajelor pe care le oferă, controlul traseului produselor, costuri mai mici, prețuri mai mici, se remarcă din acest punct de vedere o participare crescândă a producătorilor în sfera distribuției.
O contribuție extrem de importantă la succesul integrării distribuției în mixul de marketing o are distribuție fizică sau logistica. Gradul și forma de angajare a firmei în procesul mișcării fizice a mărfurilor delimitează așa-numitele „strategii logistice”, care nu sunt altceva decât laturi ale strategiei de distribuție. Strategiile logistice fixează orientarea societății în privința modului de condiționare și livrare a produselor, a sistemului de aprovizionare, a formulelor de transport al mărfurilor, precum și a altor aspecte ale mișcării fizice a mărfurilor.
Alegerea canalelor de distribuție, selectarea intermediarilor, stabilirea formelor de distribuție adecvate fiecărei categorii de produse și servicii constituie decizii de marketing de maximă importanță, cu efecte pe termene lung asupra activității societății. Toate aceste aspecte fac parte integrantă din strategia de distribuție, iar prin implicațiile și consecințele pe care le au asupra finalității activității economice a firmei, își dovedesc foarte clar apartenența la mixul de marketing al firmei.
Fixarea coordonatelor strategiei de distribuție este un moment decizional extrem de important, dar reprezintă doar prima parte din conducerea strategică de marketing a activității de distribuție, greul constă în concretizarea și punerea în aplicare a acesteia.
În ceea ce o privește Compania TYMBARK MASPEX, și-a definit propria strategie de distribuție foarte bine pusă la punct, sub toate aspectele, conformă cu conceptele proprii: „Compania a zis că cel mai valoros bun al sistemului nostru îl reprezintă clienții noștri, satisfăcuți. Într-adevăr, nu putem exista fără ei.”
Practic, sistemul de distribuție al firmei TYMBARK MASPEX este un sistem de distribuție integrat pe verticală, sistem ce cunoaște o extindere din ce în ce mai mare cu scopul de a face concurență canalelor de distribuție canalelor convenționale, deoarece în cadrul acestor canale susținute de entități de afaceri independente, acestea încearcă să-și maximizeze profitul, de cele mai multe ori în detrimentul întregului sistem.
Particularitatea acestui sistem este faptul că este un sistem de distribuție pe verticală contractual și este rezultatul integrării pe baze contractuale a programelor dintre Compania TYMBARK MASPEX și diferiții îmbuteliatori, cu scopul de a obține creșterea economiilor sau creșterea volumului de vânzări într-o măsură mai mare decât ar fi făcut-o pe cont propriu.
În concepția firmei, suportul la distribuție este oferit clienților, pentru a satisface nevoile lor de vânzări, mercantizare și livrare și este privită ca un beneficiu în vânzare. Astfel, distribuția poate fi împărțită în trei categorii:
suportul în vânzări, care oferă clienților o resursă care poate îmbunătăți vânzările și câștigurile de la produsele TYMBARK MASPEX;
suportul în livrări, beneficiul este reprezentat de faptul că produsele sunt livrate exact când clientul are nevoie de ele, acesta nu trebuie să investească bani, timp sau resurse pentru transportarea lor. Clientul nici nu va pierde vânzări, ca urmare a epuizării stocului.
Suportul în mercantizare, mercantizare fiind cheia modului în care se influențează vânzările și câștigurile clientului și include toate acțiunile întreprinse de sistem pentru prezentarea întotdeauna a unei imagini bune clienților firmei.
Este de remarcat faptul că merchandisingul este privit ca o parte componentă a distribuției, când, de fapt, este o componentă a politicii promoționale a firmei. Aceasta datorită faptului că în viziunea firmei merchandisingul se adresează atât clienților firmei, cât și consumatorilor, având un rol promoțional unanim acceptat și demonstrează încă o dată întrepătrunderea și intercondiționarea elementelor componente ale mixului de marketing.
Ca un corolar al acestor deziderate, politica de distribuție a firmei TYMBARK MASPEX se sprijină pe doua strategii:
„push strategy”, acționând asupra clienților firmei și stimulându-i, împingând produsul către consumator;
„pull strategy”, printr-o gamă largă de instrumente promoționale sporind interesul consumatorilor pentru produsele firmei, determinând clienții firmei să atragă în rețeaua lor aceste produse.
Toate acestea, pentru ca în momentul în care consumatorul pășește în locația clientului, produsele firmei să fie în sortimentul, ambalajul și cantitatea dorită, fapt ce nu poate să aducă decât satisfacție și pentru consumator și pentru client și pentru societate.
3.4. Politica promoțională
În cadrul relațional dintre societate și piață, eforturile de marketing nu se pot limita la producerea și distribuția de bunuri materiale. Acestea trebuie făcute cunoscute de marea majoritate a consumatorilor potențiali, fapt ce implică o permanentă și complexă comunicare cu mediul extern și dezvoltarea unor activități de informare și influențare a comportamentul de cumpărare și consum. Totalitatea acestor activități, care presupun obiective și mijloace de acțiune extrem de variate, formează politica promoțională a firmei.
Este ultima componentă a mixului de marketing și are o poziție distinctă în cadrul acestuia, justificată prin rolul pe care acțiunile promoționale îl au în realizarea mărfurilor, dar și prin costul acestor acțiuni, pentru că promovarea este una dintre cele mai costisitoare componente ale strategiei de marketing.
Dar este de remarcat că absența acțiunilor de promovare este mai puțin benefică și duce la apariția dificultăților în desfășurarea normală a activităților firmei pe piață.
Prin politica de comunicație și mijloacele care o concretizează, societatea urmărește o difuzare cât mai amplă a unor informații despre activitatea, produsele și serviciile sale, dar și recepționarea modului în care acestea sunt primite și apreciate de destinatari. Privită din acest punct de vedere, societatea se constituie într-un sistem deschis spre mediul intern sau extern și, în același timp, o sursă de mesaje al căror obiectiv principal vizează întărirea imaginii și a prestigiului produselor și serviciilor sale pe piață în care acționează.
Sistemul de comunicație, prin care firma își face cunoscute mesajele, presupune anumite componente: în primul rând, sursa de informație reprezentată de firma însăși, apoi mesajul de transmis se poate să ia mai multe forme, un canal de difuzare care va fi specific tipului de mesaj transmis și, bineînțeles, destinatar reprezentat de cele mai multe ori de consumatorul final.
Acest sistem de comunicație este cu dublu sens pentru a se putea stabili dacă mesajele au fost recepționate și înțelese de către destinatari, în plus se asigură informațiile necesare firmei pentru desfășurarea unei activități moderne și eficiente.
În perioada actuală, caracterizată printr-un dinamism și o concurență ridicată, politicile promoționale ale firmelor cunosc o mare diversitate sub mai multe aspecte. De aceea, clasificarea lor este destul de greu de realizat. În schimb, după natura și rolul lor în sistemul comunicațional al firmei activitățile promoționale se pot structura după cum urmează:
publicitatea este o variabilă calitativă de natură psihologică, care acționează pe termen lung, dar efectele generate nu pot fi apreciate cantitativ;
promovarea vânzărilor, spre deosebire de publicitate, este o variabilă cantitativă, cu acțiune pe termen scurt, aduce avantaje materiale imediate și se poate aprecia cantitativ și controla de către întreprindere;
relațiile cu publicul – sunt formate dintr-o serie de activități care, de asemenea, sunt de natură psihologică, ținând de specificul relațiilor interumane și nu pot fi apreciate în termeni economici;
utilizarea mărcilor – definesc ansamblul semnelor distincte pe care o societate le folosește pentru a individualiza un produs, serviciu, etc.;
manifestările promoționale – caracterizate ca o sumă de activități promoționale care pot fi apreciate atât cantitativ, cât și calitativ, care au efecte imediate cât și pe termen lung;
forțele de vânzare – formate dintr-o serie de activități, care au obiective cantitative și sunt ușor de determinat.
Indiferent de specificul activităților promoționale, de acțiunea lor în timp, de efectele pe care le generează, firma trebuie să aibă în vedere caracterul lor complementar.
Firmele se află în permanență în căutarea unor căi de a-și spori eficiența prin înlocuirea unui anumit instrument promoțional cu un altul, în condițiile în care acesta din urmă oferă avantaje economice mai mari. Multe firme au înlocuit o parte din activitățile lor de vânzare pe teren cu publicitatea, cu activitatea de vânzare prin poștă și cu tele-vânzarea. Alte firme și-au mărit cheltuielile aferente promovării vânzărilor în raport cu cele afectate publicității pentru a realiza o vânzare mai rapidă a produselor lor. Existența posibilităților de înlocuire între diferitele instrumente promoționale explică de ce funcțiile de marketing trebuie să fie coordonate de un compartiment unic de marketing.
Iată de ce politica promoțională a fiecărei firme are un specific anume, în condițiile unui mediu ambiant plin de constrângeri, care determină firmele să-și elaboreze strategii care să se adapteze cât mai bine la cerințele pieței.
Coordonatele între care se înscrie politica promoțională a firmei TYMBARK MASPEX sunt determinate de câteva criterii de diferențiere. Astfel, în funcție de obiectivele firmei, de ocupare a poziției de lider pe piață băuturilor răcoritoare, deosebim o strategie de promovare globală a imaginii firmei, asociată cu cea mai bună calitate existentă pe piață. Strategiile promovării exclusive a produselor se subordonează, în mod coerent, acestei strategii globale.
După modul de desfășurare în timp s-a adoptat strategia activității promoționale permanente, orice eveniment social, cultural sau sportiv fiind un motiv suficient pentru declanșarea activităților promoționale. Această strategie are un puternic caracter ofensiv, în unele cazuri cu tendințe agresive, pentru obținerea unui răspuns concret din partea destinatarilor. Prin poziția fața de structurile pieței, se poate aprecia că firma TYMBARK MASPEX a dezvoltat în principal o strategie nediferențiată adresându-se tuturor consumatorilor potențiali ai pieței.
Totuși, în cazul în care se promovează un anumit tip de ambalaj, un anumit tip de produs, deosebim existența unor strategii promoționale concentrate care se adresează unui segment țintă din cadrul pieței, dar care se circumscriu în final strategiei de bază.
În continuare vom prezenta câteva trăsături specifice ale activității promoționale în cadrul firmei TYMBARK MASPEX. Astfel, în concepția firmei, modul în care un produs este prezentat consumatorilor determină succesul sau eșecul pe piață de vânzare. Sistemul TYMBARK MASPEX folosește tactici și strategii eficiente pentru a crea atracția consumatorilor fața de produsele sale. Acțiunile promoționale ale firmei includ publicitatea, sponsorizările, promoțiile, degustările și însemnele. Trăsătura comună a acestor activități promoționale este aceea că ele vin în contact direct cu consumatorii.
Marca firmei TYMBARK MASPEX este cea mai cunoscută din lume și este investită cu funcții multiple, avantaje și beneficii. Ea face obiectul unor strategii distincte de promovare globală a imaginii firmei și de succesul său pot beneficia și alte produse ale firmei.
Publicitatea joacă un rol foarte important în creare și întărirea imaginii pozitive a produselor. Ea este folosită pentru a crea recunoașterea numelui și acceptarea produsului prin comunicarea beneficiilor aduse de aceasta.
Sponsorizările sunt alte activități promoționale importante ale firmei. Ele sunt un tip de promoție prin care firma TYMBARK MASPEX devine parteneră a diferitelor evenimente ale comunității culturale, educaționale sau sportive, în schimbul exclusivității în aprovizionarea cu băutură răcoritoare. Evenimentul stabilește o temă, care poate fi folosită pentru promovarea produselor firmei în magazine. Exemple: „Dansez pentru tine”
Promoțiile sunt programe speciale care oferă clienților și consumatorilor motive suplimentare de a cumpăra produsele firmei. Promoțiile sunt folosite pentru a :
crește vânzările pe termen scurt;
sprijini introducerea unui nou produs sau tip de ambalaj;
întări imaginea sortimentului;
genera conștientizare și cerere din partea consumatorului.
Promoțiile au de regulă un termen de vânzare și o țintă de câștig, tematică și un stimulent pentru cumpărare. Creșterea traficului în magazin și a vânzărilor produselor firmei sunt două din beneficiile clienților datorate promoțiilor. Dar, odată ce consumatorul se afla în magazin, el va cumpăra probabil și alte produse, ceea ce va duce la creșterea dimensiunii tranzacției globale, fapt ce constituie un stimulent pentru clienții firmei.
În încheiere, vă prezint câteva dintre promoțiile firmei TYMBARK MASPEX ROMANIA:
A. PROMOȚIA TYMBARK COOL – „ȘTIU CE VREAU SĂ CÂȘTIG!”
Începând cu 23 aprilie 2014 Tymbark Cool a înființat promoția „Știu ce vreau să câștig!”, în care pot fi câștigate ultimele produse în materie de tehnologie.
Promoția este desfășurată în perioada 23 aprilie 2014 – 06 august 2014
Promoția presupune ca persoanele sa caute codul unic sub eticheta și să îl înscrie mai apoi pe site-ul www.tymbarkcool.ro. Elementul nou este că același cod poate fi trimis și prin SMS la 1850 ( număr cu tarif normal) unde pot fi câștigate premii instant, la alegere, între: Mouse Wireless HAMA, Stick memorie 16GB marca Kingston sau căști cu microfon Samsung!
Codurile înscrise pe site pot aduce consumatorilor șansa la câștigarea premiilor săptămânale, pe lângă cele instant:
2 coduri = 1 șansă pentru tableta Samsung TAB 3
3 coduri = 1 șansă pentru Smartphone Samsung Galaxy S4
4 coduri = 1 șansă pentru TV LED FULL HD SMART SAMSUNG
Regulamentul promoției este disponibil pe www.tymbarkcool.ro
Conform regulamentului, premiile oferite sunt în număr de 1.545 iar valoarea totala estimativa a premiilor este 156.159 lei
B. IA-NE BANI SAU ZBOARĂ ÎN PANAMA!
Tymbark Fizzy a lansat cea mai noua promoție, intitulată: „IA-NE BANII SAU ZBOARĂ-N PANAMA !”
Promoția se desfășoară în perioada 7 Octombrie 2013 – 28 Februarie 2014.
Această promoție presupunea căutarea codului unic sub etichetele de Tymbark Fizzy și trimiterea lor fie prin SMS, fie prin intermediul site-ului www.mareafizzyune.ro .
La această promoție au fost câștigate mai mult de 2000 de premii constând în: bani (500 lei, 200 lei, 100 lei și 50 lei) și CD-uri cu Matteo. Marele premiu care putea fi câștigat a fost o excursie în Panama pentru 2 persoane.
Regulamentul promoției putea fi găsit pe site-ul : www.mareafizzyune.ro
Valoarea totala estimativa a premiilor a fost de 131 172 lei.
C. TEDI – CU SUSUL ÎN JOS
Tedi a lansat o promoție neconvențională, compania dorind să atragă atenția prin campania “Cu susul în jos”!
Promoția se desfășoară în perioada 28 Martie – 30 Iunie.
Mecanismul promoției consta în : cumpărarea de Tedi, Tedi Go, Tedi Play și Tedi Water și trimiterea codului unic găsit pe spatele etichetei promoționale.
Codurile pot fi transmise pe site-ul www.tedi.ro fiind ulterior transformate în premii garantate. Premiile puse în joc sunt: troler, umbrelă, ceas, tricou, set parasolare auto și pahare. Toate codurile participa la extragerea la sort pentru cele 4 tablete puse în joc de Tymbark Maspex.
Regulamentul promoției poate fi găsit pe site-ul www.tedi.ro.
Valoarea totală a premiilor este 52.285 lei.
Sursa: www.tedi.ro
D. ȘCOALA SIGURANȚEI BRUMI
Un nou program social – Școala Siguranței Brumi
Tymbark a lansat o noua campanie adresata copiilor în clasele I, vizând astfel siguranța acestora. Aceasta campanie a fost una de conștientizare.
Campania s-a desfășurat în cel de-al doilea semestru al anului școlar 2013/2014, la nivelul județului Prahova, având peste 4500 de elevi participanți.
Programul a fost realizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Prahova și Inspectoratului Județean de Poliție Prahova.
Campania poate fi găsită de site-ul www.scoalabrumi.ro .
CONCLUZII
După analizarea elementelor ce alcătuiesc mixul de marketing putem să formulăm anumite concluzii în ceea ce privește cercetarea de marketing pe care am efectuat-o.
Vom face acest lucru coroborând datele obținute din cercetare cu cele obținute din documentele interne ale firmei cu scopul de a fundamenta un program de marketing destinat îmbunătățirii imaginii produsului TYMBARK. Acest raport se va referi la fiecare tip de produs parte și va scoate în evidență avantajele și dezavantajele fiecăruia.
Privită în ansamblu imaginea produsului TYMBARK reflectă de această cercetare de marketing, este deja formată pentru anumite segmente de consumatori, dar nu este încă îndeajuns de puternică. În condițiile în care piața este extrem de dinamică poate avea serioase probleme. Se impune de aceea fundamentarea unui program de marketing pentru susținerea acestui produs, avându-se în vedere toate avantajele și dezavantajele sale.
Evoluând și conviețuind pe aceeași piață este absolut normal ca numeroși clienți ai firmei TYMBARK MASPEX să fie și clienții concurenței. Dar în același timp se remarcă și unele deosebiri în modul de abordare al pieței.
Este un mod de a privi lucrurile pe termene scurt, orice client care plătește marfa este bun, stabilirea de relații de lungă durată prin folosirea instrumentarului de marketing fiind neglijată.
Astfel orientarea pe care o are concurența în ceea ce privește canalele de distribuție este influențată de mai mulți factori.
În primul rând este vorba de faptul că piață românească de sucuri este o piață tradițională, vechii producători și produsele lor fiind cunoscute de marea majoritate a clienților.
Apoi, trebuie avute în vedere propriile rețele de distribuție ale vechilor producători, rețele formate din magazine specializate în comercializarea de sucuri.
Sezonalitatea pieței este un alt factor important, perioada verii fiind cea mai propice vânzării sucurilor. Se mai conturează astfel un aspect important, orientarea cu precădere asupra ambalajelor mici, ușor de transportat, de preferință de 0.5 L PET, distribuite în mod special chioșcurilor, la tonete pe stradă, în stații de transport, în piețe în general, în locuri cu trafic mare de consumatori, conturându-se o strategie de genul „ia-l și treci mai departe”.
Evoluțiile viitoare ale pieței în special și ale mediului extern în general, vor duce la lansarea de noi produse și se vor forma noi categorii de consumatori, fapt ce va aduce cu siguranță schimbări esențiale, în configurația cererii de sucuri.
Din evoluția prețurilor la produsul TYMBARK se remarcă faptul că politica dusă de societate nu a fost cea mai bună, La scăderea vânzărilor de TYMBARK, pe lângă alte motive prețul și-a adus contribuția sa.
În primul rând, însă trebuie subliniat faptul că prețul la produsul TYMBARK are în componența sa costurile mari ale proceselor de producție, de preparare a băuturii și pentru ambalajele PET se mai adaugă și costuri suplimentare, generate, de asemenea, de procesele tehnologice specifice.
Astfel, datorită unor prețuri mari, producția de TYMBARK devenea nerentabilă. În aceste condiții conducerea firmei s-a hotărât să lanseze o campanie promoțională ce va avea ca element central reducerea prețului la TYMBARK la toate tipurile de produse.
Bibliografie
Bibliografie
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Mixul de Marketing Utilizat de Firma Tymbark Maspex Romania (ID: 143107)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.