Mediul Extern al Agentiei de Turism Adonis Travel

Introducere

Orice companie, pentru a putea să-și desfășoare activitatea cât mai eficient, și pentru a putea să devină un actor tot mai influent pe piață, necesita în principal să știe extrem de bine mediul în care se situează. Mediul extern constituie un ansamblu al factorilor și forțelor care se afla în exteriorul companiei apte să influențeze inițierea, menținerea, consolidarea ori blocarea schimburilor de produse pe piețele pe care își desfășoară activitatea.

Factorii și forțele din mediul extern pot să influențeze în mod indirect ori direct asupra activității companiei. Ca rezultat, în funcție de caracteristicile acțiunilor acestora, pot să se delimiteze 2 grupări separate ale elementelor acestui tip de mediu: macromediul și micromediul. Toate componentele care au contact cu întreprinderea dețin o importanță deosebită. Spre exemplu, cultura organizațională și angajații influențează din cadrul firmei starea acesteia.

Din mediul extern exercita presiuni clienții, furnizorii, diferitele entități, intermediarii, competitorii. Astfel, trebuie ținut seama de tot ceea ce se desfășoară în mediul respectiv pentru a se putea adopta decizii eficiente. Este deosebit de important să ne dăm seama de influența de tip pozitiv ori negativ pe care poate să o aibă fiecare dintre elementele micromediului ori macromediului asupra întreprinderii și acțiunilor ei.

Scopul lucrării a fost de a indica oportunitățile și amenințările din mediul extern asupra întreprinderii, însă și de a stabili factorii cheie de succes din sectorul de activitate, adevărate variabile de tip strategic externe pe care toate întreprinderile necesită să le cunoască și să le poată stăpâni pentru a putea să supraviețuiască.

Compania, oricare ar fi profilul și dimensiunile acesteia, depinde de mediul său exterior, de mulțimea de componente care se afla în permanentă mișcare care îl alcătuiește. Astfel, pentru a putea activa corespunzător în diverse cazuri, trebuie să știm inițial cine ne înconjoară, care sunt elementele cu care – ori că vrem ori că nu – e necesar să ne confruntăm, la fel de des cum se modifica ei în vecinătatea noastră, deoarece relațiile dintre firmă și „actorii” din exterior își lasă amprenta pe toată activitatea de marketing.

În analiza micromediului întreprinderii s-a avut în vedere realizarea unei evaluări detaliate a oricărui element al micromediului respectiv, întreprinderea însăși, clienții, furnizorii, intermediarii, competitorii și alți deținători de interese denumiți și publicul întreprinderii. Evaluarea micromediului întreprinderii reprezintă o analiză foarte complexă din cauza mulțimii detaliilor analizate și necesită să aibă un grad mare de obiectivitate, având în calcul că informațiile colectate sunt folosite în procesul de planificare strategică.

Prin aceasta se poate realiza o informare despre piața și competitori în ansamblul lor, se stabilește atractivitatea pieței și a posibililor participanți, se determina oportunități și amenințările de bază care provin din mediul exterior, se stabilesc căile prin intermediul cărora pot să fie valorificate oportunitățile furnizate de piață și evitate ori contrate amenințările, sunt stabilite atuurile de bază în raport cu consumatorii care pot să consolideze ori să dezvolte poziția întreprinderii pe plan extern și stabilește informațiile utile care stau la baza deciziilor de tip strategic referitoare la evoluția companiei.

În ultima perioadă, analiștii în domeniu s-au ocupat, indirect ori direct, de problemele mediului extern al întreprinderii, de efectele pe care acesta le are asupra entității de tip economic și social. Un detaliu încă insuficient concretizat pe plan teoretic îl reprezintă definirea mediului exterior, domeniu extrem de complex, date fiind multitudinea de elemente și interdependențele dintre acestea. Abordările pot să difere sensibil de la un analist la altul.

Cât despre noi, putem aprecia că o definiție a mediului extern necesita să conțină amploarea și multidimensionalitatea lui, în același timp cu evidențierea dinamismului său, produs în special de revoluția tehnico-științifică din prezent.

În acest fel, mediul extern conține toate componentele exogene companiei, de tip economic, tehnic, politic, demografic, cultural, științific, organizatoric, juridic, psiho-sociologic, educațional și ecologic care reușește să marcheze determinarea obiectivelor acesteia, obținerea de resurse utile, adoptarea și punerea în practică a deciziilor de realizare a lor.

Prin intermediul unei astfel de definiri, reiese utilitatea abordării mediului extern într-o manieră dinamică, cuprinzătoare, aptă de a surprinde atât evoluțiile de tip convergent, cât și divergentele dintre elementele sale, capabile să favorizeze ori să împiedice desfășurarea activităților microeconomice.

Cunoașterea particularităților și a mutațiilor care intervin în cadrul structurii mediului exterior reprezintă o condiție de bază a satisfacerii calitative și cantitative a unei anume categorii de nevoi de către firmă, trebuințe aflate în permanență maximizare și diversificare, care necesita să stea la baza creării unor strategii realiste, eficient fundamentate științific.

CAP I Considerații generale despre mediul extern al întreprinderii

1.1 Noțiuni introductive

Întreprinderea constituie un sistem, respectiv un ansamblu de părți organizate, corelate pentru un anumit scop. Astfel, analiza de ordin funcțional a întreprinderii și a rolului pe care îl îndeplinește la nivel macroeconomic nu poate fi realizat în absența unei abordări sistemice.

Abordată într-o concepție de tip sistemic, întreprinderea constituie un ansamblu de caracteristici care pot defini atât specificul scopurilor lor, cât și nivelul care se atinge în cadrul transpunerii practice a acestora.

În acest fel, întreprinderea este:

A) un sistem de amploare deoarece înglobează resurse umane (diverse având în vedere pregătirea, vârsta, sexul, specializarea, vechimea, etc.), resurse materiale (materialele, materiile prime, utilajele, clădirile, combustibilul etc) și resursele financiare (disponibilități bănești în numerar ori în conturi bancare), între acestea realizându-se o multitudine de legături profunde;

B) un sistem economic de tip autonom, în care se desfășoară ansamblul de activități de gestionare a patrimoniului propriu al firmei.

Ca obiect al gestiunii economice, întreprinderea reușește să îndeplinească concomitent condițiile următoare: deține un patrimoniu propriu, pe care îl valorifică și îl îmbunătățește; deține o autonomie de tip decizional cu scop lucrativ, de execuție și de producție de lucrări; are o independență relativă în gestiune și o autonomie deplină în cadrul luării deciziilor de implicare în cadrul circuitului economic național; își aranjează sistemul informațional în așa fel încât să poată să măsoare veniturile, costurile și rezultatele realizate din gestionarea patrimoniului; își plătește datoriile fiscale.

În acest sistem, ca rezultat al îmbinării factorilor de producție în anumite procese de producție pot să rezulte bunuri materiale, potrivit obiectivelor stabilite conform raportului cerere-obiective-piață;

C) un sistem tehnic și productiv caracterizat prin intermediul existenței ansamblului de instrumente materiale tehnologice și tehnice, care constituie sprijinul desfășurării activităților umane în întreprindere.

Acestea oferă în foarte mare parte conținutul activităților exercitate în cadrul întreprinderii, îi stabilește profilul acesteia. Cea mai importantă funcție a întreprinderii este cea a producerii de bunuri ori servicii destinate a fi vândute pe piață. Prin intermediul acestei caracteristici întreprinderea se delimitează de alte întreprinderi competitoare precum administrațiile publice.

D) un sistem organizatoric și administrativ, deoarece la momentul fondării, întreprinderea dobândește un statut de persoană juridică, dobândește o denumire concretă, deține un sediu și un obiect de activitate bine stabilit;

E) un sistem social, care se poate prezenta sub forma unui ansamblu de relații structurale interpersonale ori pluripersonale, în cadrul căruia persoanele sunt identificate conform activității, statutului, rolului, și care vizează îndeplinirea anumitor obiective precise. Exercitarea puterii este bine stabilită, cu responsabilități menționate prin intermediul diviziunii muncii și a funcțiilor sale. Angajații întreprinderii se grupează în colectivități ori structuri psiho-sociale separate, în cadrul cărora se ivesc relații într-o gamă largă de forme care dau viață întreprinderii.

F) un sistem dinamic. Dinamismul reprezintă o proprietate comună a sistemelor în cadrul cărora timpul constituie un parametru principal care surprinde modificările care se desfășoară în cadrul sistemului, dar și pe cele care se desfășoară între sistem și mediul acestuia. Exercitându-și întreaga activitate sub presiunea diverșilor factori endogeni și/ori exogeni, adaptându-se în mod continuu la modificările macrosistemelor din care face parte, cât și la nevoile produse de dinamică componentelor încorporate, întreprinderea constituie un sistem dinamic.

G) un sistem deschis, această caracteristică fiind corespunzătoare tuturor sistemelor care au conexiuni cu mediul prin cel puțin o ieșire și o intrare. Întreprinderea ca sistem deschis are componente separate (obiect de activitate, statut, corp decizional, executanți) care relaționează între acestea și cu mediul extern (piața desfacerii, competiția, piața de capital, piața forței de muncă, etc.), care desfășoară un schimb de energii și de materii cu mediul, reușește să atingă o stare a stabilității prin intermediul mecanismelor conservatoare (de păstrare) și schimbătoare și desfășoară procese de maximizare prin intermediul transformărilor interne.

Întreprinderile sunt în relații cu mediul lor ambiant și se exercita la rândul lor ca fiind elemente ale sistemelor mai mari cu care sunt în relații permanente, sisteme constituind economia și societatea. Ca expresie a profunzimii diviziunii internaționale a muncii observam în prezent o intensificare a dimensiunii internaționale a caracterului deschis al acestora.

H) În calitate de sistem deschis, întreprinderea arata că este organic adaptativă, adică modificările generate în cadrul structurii și funcționarii sale reprezintă un rezultat al transformărilor generate în mediu, și activă, adică la rândul acesteia afectează acest mediu prin intermediul produselor și serviciilor sale, potențialul său inovațional, mutațiile care sunt produse în cadrul social și economic în care este amplasată.

Scopurile întreprinderii, care arăta, într-o formă concisa și măsurabilă, obiectivele stabilite pentru a se realiza prin intermediul activității desfășurate de întreprindere pe parcursul unei perioade, pot să fie:

A) „creșterea profitului”, obiectiv stabilit de teoria economică de tip neoclasic, obiectiv care este realizat în momentul în care costurile marginale de producție vor fi similare cu veniturile marginale.

B) Cat despre teoriile alternative referitoare la scopurile întreprinderii, acestea pot fi împărțite în 2 categorii:

1. Teoriile de tip manageriale care implica faptul că managerii încearcă să crească unele obiective, altele în afară de profituri. Aici pot fi incluse:

– Modelul precizat de Baumol (Baumol W. J., Business Behaviour, Value and Growth, MacMillan, New York, 1959) care se bazează pe principiul că obiectivul principal al directorilor unei întreprinderi este acela de creștere a veniturilor din vânzări în momentul în care se atinge un nivel favorabil de profit. Întreprinderea alege inițial nivelurile vânzărilor care vor fi similare ori vor depăși beneficiul minim, iar în cadrul acestora aleg pe acelea care reușesc să procure veniturile cele mai mari.

– Modelul utilității de tip managerial ale întreprinderii se bazează pe libertatea de hotărâre a managerilor în cadrul întreprinderilor mari (adică acționarii nu-și desfășoară controlul direct asupra conducerii întreprinderii).

Acest model a fost creat și îmbunătățit de O. Williamson (The Economics of Discretionary Behaviour: Managerial Objectives în a Theory of the Firm, Prentice-Hall, 1964);

– Modelul elaborat de R. Marris care pune accent pe maximizarea firmei ca obiectiv primordial (Marris R., The Economic Theory of Managerial Capitalism, Free press, Glencoe, ILL, 1964).

2. Teorii de tip comportamental care țin cont de faptul că conducerea întreprinderii nu încearcă să crească nicio variabilă, însă este motivată de unele obiective alternative. Astfel de teorii sunt bazate pe lucrarea lui H.A. Simion (Theories of Decision Making în Economics. American Economic Review, vol XLIX, 1959). Modelul lui Simion a suferit unele completări ale modelului lui Cyert și March în cadrul cărora întreprinderea a fost privită ca o coaliție a diverselor interese de grup (acționari, manageri, angajați, stat și creditori).

Un alt scop vizat de întreprinderi îl reprezintă politica de prețuri prin intermediul căreia întreprinderea își asigură protecția împotriva apariției eventualilor competitori. Teoria clasică a pieței cu concurență perfectă a constituit intrarea în cadrul unei ramuri a concurenților ca fiind un fenomen comun care duce la o stare de echilibru în momentul în care prețul (P) devine similar cu costul mediu pe termen lung (CML).

Modelul Bain a fost stabilit în ipoteza existenței prețului care nu scade până la nivelul CML = minim, din cauza anumitor bariere la intrarea în cadrul ramurii. Prețul care reușește să prevină intrarea pe o piață ori prețul limită este mai mic comparativ cu un preț de monopol, însă este cel mai mare pe care întreprinderile existente îl identifica în scopul de a împiedica apariția de noi întreprinderi pe piață. Un așa preț asigura realizarea unui profit care este mai mic decât minimul util pentru instalarea unor noi competitori, însă în acest mod se asigură creșterea profitului pe termen lung.

În calitatea acesteia de element al mediului, întreprinderea este situată într-un contact continuu cu restul elementelor. Concret, întreprinderea face parte dintr-un ansamblu al relațiilor, prin care își îndreaptă și termina activitatea economică.

Relațiile care se desfășoară între întreprindere și agenți din cadrul mediului său extern sunt prin tipul și cuprinsul lor relații de piață, acestea se exercita în mediul întreprinderii. În același mediu întreprinderea este, în același timp, în relații de competiție cu companii având un profil identic, astfel își dispută surse similare de aprovizionare și piețe ale desfacerii. În acest fel, deseori companiile intră unele cu celelalte în relații de colaborare, cooperare, tolerare, preferențiale etc

Prin intermediul poziției pe care firma o are în aria micromediului, relațiile acesteia în acest cadru sunt de tip direct.

Însă orice element al micromediului se află, după cum se poate observa, în relații de interdependență și cu elementele micromediului. Pe măsură ce acestea au o influență asupra furnizorilor, competitorilor și clienților firmei, o vor implica în cadrul unui sistem de relații de tip indirect.

1.2 Mediul extern al întreprinderii – conceptualizări

Mediul extern al întreprinderii poate să fie împărțit în: micromediu și macromediu.

Micromediul întreprinderii are în alcătuire acei factori de tip extern care afectează în mod direct și nemijlocit întreprinderea, iar acest lucru poate exercita un anumit control asupra acestora, afectând la rândul ei prin intermediul acțiunilor corespunzătoare configurația micromediului. Acesta cuprinde:

– Furnizorii, care îi dă firmei resursele materiale, financiare ori umane utile pentru exercitarea activității proprii. Furnizorii necesita să fie văzuți nu doar în accepțiunea lor clasica, ci și ca prestatori de servicii publice ori private (unități de transport, reparații și mentenanța, telefon etc.) ori furnizori de resurse umane (oficii de distribuire a forței de muncă, organizatori de târguri și joburi, unități de învățământ și pregătire profesională).

– Consumatorii finali și cei intermediari adunați în conceptul de consumatori ai întreprinderii, respectiv acele persoane fizice ori juridice cărora întreprinderea le asigura produsele ori serviciile sale.

– Sindicatele și acționariatul care fac parte din categoria deținătorilor de interese referitor la întreprindere. Sindicatele au un interes în profitabilitatea întreprinderii dar și de modalitatea prin care se reflectă acestea în cadrul câștigurilor salariaților și de siguranța locurilor de muncă.

Acționariatul are un interes, pe de-o parte în creșterea valorii patrimoniului întreprinderii în capitalul căreia are acțiuni, iar de cealaltă parte în rentabilitatea capitalului învestit, transpusa în dividendele încasate ori încasabile.

– Instituțiile financiare

Macromediul întreprinderii are în alcătuire un set de amploare de variabile care combinate alcătuiesc un cadru condus de factorii următori: factorii de ordin economic, de ordin tehnic și tehnologic, factorii demografici și structura populației, factorii sociali și cei culturali, factorii politici și factorii legislativi și cei naturali.

Mediul întreprinderii nu este creat astfel încât să răspundă viziunii și intereselor ei ci din contră, multe elemente ale mediului pot să-i fie potrivnice și din această cauză întreprinderea este cea care necesita să se adapteze continuu la modificările de mediu, iar adaptarea implica în principal cunoașterea și informarea.

Este de observat faptul că forțele micromediului și cele ale macromediului se intersectează deseori și se potențează reciproc în impactul lor asupra întreprinderii.

Între întreprinderea sistem deschis și mediul ei extern sunt stabilite o multitudine de relații prin intermediul cărora se influențează reciproc.

Întreprinderea afectează mediul prin intermediul:

– Produselor și serviciilor sale pe care le generează în cadrul acestuia;

– Nucleului de angajați specializați pe care îi are în alcătuire și care aduc o contribuție la elaborarea unei culturi profesionale și la difuzarea ei în mediu;

– Faptului că, prin asigurarea locurilor de muncă propriilor angajați, își lărgește efectele favorabile și asupra familiilor lor;

– Acțiunilor sociale și culturale pe care le conduce ori la care ia parte;

– Informațiilor pe care le generează referitoare la propria activitate;

– Fondurilor bănești îi sunt percepute sub forma impozitelor, taxelor, amenzilor, etc. Ori pe care le achita în scopul finanțării anumitor acțiuni economice, socio-culturale, etc.

Într-un sens extins, mediul în care întreprinderile își exercita activitatea conține un ansamblu de elemente care alcătuiesc o structură de amploare, eterogenă; vorbim de factori de ordin economic, social, cultural, juridic, politică, demografic, ecologic etc.

Într-o viziune de ordin macroeconomic întreprinderile intră în componența acestui mediu, în principal, din alcătuirea economică a lui. La nivelul companiei, mediul este format dintr-o rețea de variabile de tip exogen cărora o întreprindere le opune resursele sale umane proprii, materiale și financiare, precum și un set de variabile endogene.

Privite static, la un anumit moment, elementele mediului se pot găsi în unele raporturi, formează o anume structură, care oglindește natura societății, stadiul dezvoltării atins.

Raporturile dintre elemente par a sugera echilibrul la care a reușit să ajungă mediul la respectivul moment. De fapt echilibrul nu reprezintă decât o tendință cu caracter de continuitate, elementele mediului fiind într-o continuă mișcare, cu influente asupra fizionomiei de ansamblu a lui, precum și asupra raporturilor dintre elementele sale.

După modalitatea de modificare a acestor elemente, după tipul raporturilor dintre acestea și a efectelor produse, mediul extern are mai multe forme, printre care:

Mediul stabil, specific perioadelor “liniștite”, când evoluția fenomenelor este lentă și ușor previzibilă

Mediul instabil, caracterizat prin frecvențe modificări în majoritatea componentelor sale, reprezintă, în perioada actuală, tipul obișnuit de mediu cu care se confruntă întreprinderile din aproape toate sectoarele de activitate.

Mediul turbulent este în comparație cu celelalte două tipuri, relative ostil întreprinderii, punându-i probleme dificile, de adaptare sau chiar de supraviețuire

1.3 Componentele mediului extern al întreprinderii

Raportarea eficientă la mediu impune cercetarea atentă a componentelor sale, a interacțiunii dintre acestea, precum și a impactului lor asupra pieței și evident asupra activității întreprinderii. Agenții mediului nu acționează însă cu aceeași intensitate și în aceeași măsură activității întreprinderii.

Micromediul întreprinderii

În desfășurarea activității sale, întreprinderea însăși se constituie în purtător de nevoi pentru satisfacerea cărora apelează la resurse materiale, financiare și umane. Ea este furnizoare de produse (servicii) pentru satisfacerea nevoilor unor agenți economici. Întreprinderea vine în contact cu agenții de mediu care se plasează în imediata apropiere iar acțiunile lor se răsfrâng direct asupra activității sale.

Componentele mediului extern cu care o întreprindere intră în relații directe, permanente și puternice dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (prezente și de perspectivă), formează micromediul întreprinderii.

În esență, orice întreprindere combină trei categorii de factori de producție, intrând în relații cu tot atâtea componente de mediu, respectiv: furnizori de resurse materiale (ori de prestări de servicii), furnizori de resurse bănești (băncile) și furnizori de forță de muncă.

Pe lângă aceștia apar o serie de alți agenți, pe care îi vom denumi generic, organisme publice, care influențează în mod similar activitatea întreprinderii.

Furnizori de mărfuri sunt reprezentați de diverse firme sau persoane particulare, care, în baza unor relații de vânzare – cumpărare, asigură întreprinderii resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente, mașini și utilaje etc.

Prestatorii de servicii sunt reprezentați de firme sau persoane particulare care realizează o gamă largă de servicii necesare îndeplinirii obiectului de activitate al întreprinderii.

Furnizorii forței de muncă se constituie în agenți de mediu, cu influențe considerabile în activitatea întreprinderii, datorate rolului factorului uman în procesul muncii. În sfera acestor “furnizori” se cuprind unitățile de învățământ, oficiile de forță de muncă, precum și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

Clienții alcătuiesc cercul firmelor, instituțiilor și al persoanelor individuale cărora le sunt adresate bunurile (serviciile) întreprinderii. Clienții ocupă un loc central în tematica studiilor de marketing. În funcție de statutul lor, de natura solicitărilor față de produsele (serviciile) întreprinderii, clienții se pot grupa astfel: consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi distribuitoare (comerciale), agenții guvernamentale etc.

Concurenții formează o categorie aparte a micromediului întreprinderii, nelipsiți din cadrul mediului competitiv, specific, la rândul său, economiei de piață.

Organisme publice constituie o componența a micromediului în măsura în care momentan său potențial pot influența atingerea obiectivelor întreprinderii. Philip Kotler identifică șapte categorii ale unor astfel de organisme, între care: asociații de consumatori, asociații profesionale, mediile de informare în masă, marele public, organele de stat. Un loc aparte îl ocupă organele de stat, față de care întreprinderea are o serie de obligații legale: este vorba de organele financiare, vamale, de justiție etc.

Macromediul întreprinderii

Ansamblul factorilor care acționează indirect, pe termen lung și cu o intensitate mai slabă asupra activității întreprinderii formează macromediul acesteia.

Componentele macromediului întreprinderii sunt de o mare diversitate. Majoritatea lucrărilor de specialitate le delimitează în următoarele grupe:

Mediul demografic

Mediul economic

Mediul tehnologic

Mediul cultural

Mediul politic

Mediul instituțional

Mediul natural

A) Mediul demografic se referă la populația aflată în zona de activitate a întreprinderii. El interesează întreprinderile de orice profil, cel puțin ca sursă de alimentare a acestora cu forța de muncă necesară. În cadrul întreprinderilor profilate pe produse (servicii) de consum, mediul demografic reprezintă totodată unul dintre factorii formativi ai cererii de mărfuri, terenul finalizării activității economice.

De aici, semnificația deosebită pe care o prezintă unii indicatori specifici ai mediului demografic, între care: numărul populației, structură pe sexe și grupe de vârstă, numărul de familii și dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritorială și pe medii (urban-rural) a populației, rata natalității.

B) Mediul economic este alcătuit din ansamblul elementelor ce compun viața economică a spațiului în care acționează întreprinderea. În caracterizarea lui intră în considerație structură pe ramuri a activității economice, nivelul de dezvoltare pe ansamblu și pe fiecare ramură, gradul de ocupare a forței de muncă, situația financiară etc. Factorii de mediu se oglindesc direct sau indirect, în situația pieței: ei determină volumul și structura ofertei de mărfuri, nivelul veniturilor bănești, mărimea cererii de mărfuri, mișcarea prețurilor, nivelul concurenței.

În cercetarea mediului economic dintr-o zonă, un loc aparte ocupă evidențierea factorilor care determină mărimea și dinamica cheltuielilor de consum: distribuția veniturilor (pe țări, în cazul selectării piețelor sau pe categorii de populație, în cazul selectării segmentelor), economiile (mai precis comportamentul de economisire al populației), datoriile și posibilitățiile de creditare.

Mediul economic include totodată, o serie de forțe și grupuri de interese care acționează în viața economică a societății. Acțiunea lor se găsește în conjunctura pieței la care se raportează fiecare întreprindere.

C) Mediul tehnologic, este constituit din elemente care explică în esență “cum” se obțin produsele (serviciile) de care se folosește societatea la un moment dat: întreprinderea se implică în dinamica mediului tehnologic atât ca beneficiar cât și ca furnizor, în principal prin intermediul pieței.

Evoluția mediului tehnologic dobândește o exprimare corectă prin intermediul unor elemente specifice, cum sunt: investițiile și inovațiile, mărimea și orientarea fondurilor destinate cercetării- dezvoltării, “explozia” produselor noi, perfecționarea produselor tradiționale, reglementările vizând eliminarea tehnologiilor poluante etc.

D) Mediul cultural este format din ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, tradițiile, credințele și normele care guvernează statul oamenilor în societate.De altfel, elementele mediului cultural intervin uneori cu rol decisive în delimitarea segmentelor de piață, în conturarea unei anumite tipologii a cumpărătorilor.

E) Mediul politic reflectă, într-o alcătuire specifică fiecărei țări, structurile societății, clasele sociale și rolul lor în societate, forțele politice și relațiile dintre ele, gradul de implicare a statului în economie, gradul de stabilitate a climatului politic intern, zonal și internațional.

F) Mediul instituțional este constituit din ansamblul reglementărilor de natură juridică prin care este vizată direct sau indirect activitatea de piață a întreprinderii. În același cadru se înscriu și reglementările elaborate de organisme interne și internaționale vizând armonizarea practicilor comerciale, facilitarea actelor de piață cum sunt: norme tehnice, recomandări, convenții etc.

G) Mediul natural determină modul de localizare, de distribuție, în spațiu a activităților umane; pentru unitățile economice din unele sectoare – agricultura, turism, prospecțiuni etc. – Condițiile naturale intră în mod nemijlocit în însuși obiectivul activității. Creșterea în importanță a acestei componente a macromediului este determinată de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile, de accentuarea gradului de poluare etc.

În genere, toate elementele de mediu, limitează activitatea unei întreprinderi într-o măsură mai ridicată sau mai scăzută. Însă și mediul, la rândul lui, va fi afectat de activitatea acesteia.

CAP ÎI Prezentarea companiei

2.1 Prezentarea agenției

Agenția de turism Adonis-travel are sediul în orașul Târgu Mureș, în Piața Victoriei nr. 10.

Înființată în 1997, agenția noastră și-a stabilit ca misiune furnizarea de servicii turistice de cea mai bună calitate.

Ca tour-operator agenția noastră valorifică o experiență acumulată în urmă a 22 de ani de muncă neîntreruptă în turism. Această experiență certifică bună calitate a serviciilor noastre.

Fiind o agenție de turism, ne-am stabilit ca misiune furnizarea de servicii turistice. Dar mai mult decât atât, ne-am stabilit ca obiectiv principal furnizarea de servicii de cea mai bună calitate.

Acest obiectiv ne determină să avem în centrul atenției turistul ca persoană cu cerințe particulare, individualizate.

Astfel serviciile oferite clienților noștri sunt personalizate așa încât să vină în întâmpinarea acestor nevoi particulare.

În acest proces de optimizare și adaptare la nevoile clienților noștri ne sprijinim și pe dumneavoastră (ca turiști și clienți ai noștri) pentru a ne îmbunătăți oferta de servicii. Comunicarea și feed-back-ul sunt extrem de importante pentru noi, de aceea sunteți oricând bineveniți în agenția noastră (ne puteți contacta de asemenea și la telefon sau prin e-mail pe care le găsiți pe pagina de contact) nu doar pentru a cumpăra ci și pentru a ne spune cum v-ați simțit în vacanță.

Clienții

Clienții agenției pot fi consumatori din totalitatea domeniilor de activitate: domeniul asigurărilor, bancar, publicitate, farmacie, ambasadori, camere de comerț etc.

Clienții agenției se pot împărți în 2 categorii:

– Persoanele fizice;

– Persoanele juridice.

Clienții persoane fizice sunt:

– Turiștii individuali, care au anumite pretenții și necesită oferte de sejururi sofisticate. Sunt și clienți, însă nu prea des, care cer servicii de masă și cazare întrucât călătoresc cu propriul mijloc de transport;

– De cealaltă parte grupurile de turiști care sunt înscrise la un program turistic fix, de regulă cu ghid (în principal circuite turistice);

Persoanele juridice pot fi:

– Agențiile neacreditate și care astfel nu pot emite bilete de avion și către care sunt vândute numai bilete de avion;

– Agențiile revânzatoare prin intermediul cărora sunt promovate pachetele de servicii turistice ale agenției;

– Companiile cu care firma are contracte de cooperare încheiate și care au o proporție de 75% în totalul de clienți.

Clienții optează pentru oferta agenției deoarece le da valoare și satisfacție. În scopul îmbunatățirii performanțelor sistemului de furnizare a valorii spre client agenția își alege cu atenție furnizorii cu care colaborează, iar în scopul de a le oferi o satisfacție mai ridicată agenția a optat pentru 2 strategii:

– Adăugarea anumitor avantaje de ordin financiar. Acestea constau în discount-uri precizate în cadrul contractelor încheiate.

– Adăugarea anumitor avantaje sociale. Deoarece avantajele de ordin financiar, nu constituie un element continuu de distingere a agenției de competitori, angajații agenției lucrează la îmbunătățirea legăturilor pe plan social cu consumatorii, prin intermediul cunoașterii nevoilor și a dorințelor fiecăruia și apoi prin intermediul personalizării și individualizării produselor și serviciilor.

Indicatorii financiari ai agenției

Cifră de afaceri totală are în alcătuire totalitatea veniturilor aferente producției realizate precum și veniturile realizate din vânzarea pachetelor.

Analiza cifrei de afaceri în perioada 2012-2014

Sursă: Adonis – travel

Cheltuielile constituie pierderile, dar și cheltuielile care apar în cadrul procesului de desfășurare a activităților curente ale agenției. Spre exemplu, costurile care apar pe parcursul activităților curente cuprind costul vânzărilor, al salariilor, amortizarea. Acestea pot fi regăsite sub formă de ieșiri ori scăderi de valoare a activelor, precum numerarul ori echivalentele de numerar, stocurile și imobilizările corporale.

Cheltuielile totale în perioada 2012-2014

Sursă: Adonis – travel

Analiza profitului în perioada 2005-2007

Sursă: Adonis – travel

Analiza SWOT 

2.3 Oferta de servicii

Agenția oferă o gamă variată de servicii turistice prin care vine în sprijinul satisfacerii nevoilor consumatorilor. De ani buni, agenția oferă turiștilor cele mai bune oferte de călătorie, la cel mai bun raport calitate/preț.

Oferta include atât sejururi în afara țării noastre cât și în interiorul ei. Clienții pot alege dintr-o gamă largă de sejururi, circuite sau oferte de revelion, în cele mai căutate și spectaculoase orașe și capitale ale lumii. De asemenea, în România, clienții agenției pot opta pentru a vizita cele mai frumoase zone, alegând unul din numeroasele sejururi puse la dispoziție de către agenție.

O altă oferta include organizarea de tabere și excursii pentru clasele de elevi care doresc o amintire plăcută împreună cu colegii, într-o vacantă plină de satisfacții.

2.4 Pachete turistice

O noutate pentru agenție o reprezintă pachetele turistice nou integrate în oferta. Ca exemplu, putem menționa pachetul turistic Decada Balneară, care include următoarele:

TARIF: 710 lei/persoana/sejur – hoteluri de 2*

TARIF: 830 lei/persoana/sejur – hotelui de 3 *

Tariful include:

– Cazare: 9 nopți

– Masă: pensiune completă

– Tratament 7 zile (2 proceduri/zi)

– 1 consultație medicală gratuită

Participă la program:

 BĂILE FELIX:

Hotel Muncel 2* – 710 lei/persoana/sejur

BĂILE HERCULANE:

Hotel Diana *** – 830 lei/persoana/sejur (ofertă valabilă începând din 30.09)

Hotel Afrodita *** – 830 lei/persoana/sejur (ofertă valabilă începând din 30.09)

Hotel Domogled *** – 830 lei/persoana/sejur

Hotel Dacia **/*** – 830 lei/persoana/sejur (***stele), – 710 lei/persoana/sejur (** stele)

(ofertă valabilă până în 30.11.2014)

 BĂILE TUȘNAD:

Hotel Ciucas *** – 830 lei/persoana/sejur

Hotel Tușnad **/*** – – 830 lei/persoana/sejur (***stele), – 710 lei/persoana/sejur (** stele)

CĂLIMĂNEȘTI – CACIULATA:

Hotel Traian ** – 710 lei/persoana/sejur

Hotel Caciulata *** – 830 lei/persoana/sejur

Hotel Cozia *** – 830 lei/persoana/sejur

Hotel Oltul *** – 830 lei/persoana/sejur

Hotel Central *** – 830 lei/persoana/sejur Hotel Teilor ** – 710 lei/persoana/sejur

Hotel Orizont *** – 830 lei/persoana/sejur

VATRA DORNEI

Complex hotelier Bradul – Călimani *** – 830 lei/persoana/sejur

Hotel Carol *** – 830 lei/persoana/sejur

Complex Dorna Arini – 830 lei/persoana/sejur

COVASNA

Hotel Montana **/*** – 830 lei/persoana/sejur (***stele), – 710 lei/persoana/sejur (** stele) (ofertă valabilă în perioada 01.10 – 15.11.2014)

Hotel Covasna **/*** – 830 lei/persoana/sejur (***stele)

De asemenea, tot în domeniul balnear agenția pune la dispoziția clienților următorul pachet turistic:

HAI LA BĂI!

– Hotel 2 stele: 625 lei/persoana/pers

– Hotel 3 stele: 750 lei/persoana/pers

Oferta include:

– Cazare: 5 nopți

– Masă: pensiune completă

– Tratament: 2 proceduri/zi (5 zile)

Hoteluri participante:

Hotel Parc 3* – Amară

Hotel Diana 3* – Băile Herculane (ofertă valabilă începând cu 01.10)

Hotel Afrodita 3* – Băile Herculane (ofertă valabilă începând cu 01.10)

Hotel Ciucas 3* – Băile Tușnad

Hotel Stogu 3*/Pensiunea Izvoare 3* – Băile Olănești

Hotel Alice 3* – Băile Olănești

Hotel Select 3* – Băile Olănești

Hotel Tisa 3*/Pensiunea Tisa 3* – Băile Olănești

Hotel Parc 3*/Hotel Timiș 2* – Buziaș

Hotel Caciulata 3*/Hotel Cozia 3* – Călimănești Caciulata

Hotel Oltul 3*/Hotel Central 3* – Călimănești caciulata

Hotel Teilor 3* – Călimănești Caciulata

Hotel Covasna 3*/Hotel Cerbul 3* – Covasna

Hotel Montana 2*/3 * – Covasna

Hotel Parc 3* – Moneasa

Hotel Hebe 2*/Hotel SOmesul – Singiorz Bai

Hotel Cristal Stadion 2* – Sinaia

Hotel Euro Vacanta 3*/Vila Ioana 3* – Slănic Moldova

Hotel Dorna 4* – Vatra Dornei

Hotel Bradul 3*/Hotel Carol 3*/Complex Dorna Arini 3* – Vatra Dornei

Hotel Intus 2* – Vatra Dornei

Pachetele turistice prin care turiștii pot beneficia de sejururi sunt afișate la dispoziția clienților. Astfel, putem observa o serie de oferte de sejururi puse la dispoziție.

Ca exemple putem menționa oferta pentru un sejur la Băile Felix, la hotel President. Prețurile diferă în funcție de perioada în care se dorește organizarea sejurului.

Sursă: www.adonis-travel.com

Facilitați hotel: restaurant, terasa cu specific rustic, piscina – atât acoperită, cât și în aer liber – cu apa termală, sauna de 16 persoame, sala de fitness, bază sportivă cu terenuri de fotbal și de tenis, baza de tratament care oferă servicii complete de hidrokinetoterapie, masaj manual, electroterapie (galvanizări, ionoforeza, curenți diadinamici, curenți Trabert, curenți STOCH, TENS, curenți exrpomentiali, modulații, interferențiala, curenți subacvali), Kinetoterapie, EKG, electrodiagnostic.

Masă:

În extrasezon: mic dejun – bufet suedez, mesele principale – în sistem fisa cont (pensiune completa – 80 lei/zi/pers + mic dejun, demipensiune – 40 lei/zi/pers + mic dejun).

În sezon: LIGHT ALL INCLUSIVE, toate mesele sub formă de bufet suedez + apa, suc, cafea, incluse în cadrul meselor.

Tratamentul: include consultația medicală de specialitate + 3 proceduri/ședința. 

Servicii incluse: acces piscina interioară/exterioară cu apa termală, saune, jacuzzi, parcare în incinta.

Tarifele sunt valabile pentru un sejur între 5 – 7 nopți cazare, și includ accesul la piscina interioară/exterioară cu apa termală, sauna, jacuzzi, parcare. 

Taxa de stațiune nu se percepe.

Facilitați copii: Copii până la 7 ani beneficiază de gratuitate la cazare (dacă nu solicită pat suplimentar), dacă se dorește, va achita 17 euro/zi (cu mic dejun inclus).

Tot la Băile Felix turiștii pot beneficia de o ofertă de sejur la Hotel Internațional:

Sursă: www.adonis-travel.com

Facilitați hotel: restaurant, bar de zi, lift, baza de tratament (instalații și proceduri de hidroterapie, kinetoterapie, electroterapie, termoterapie, elongații, inhalatii-aerosoli, masoterapie și sauna), centrul wellness (sauna, solar, fitness), săli de conferințe (20, 100 și 200 locuri), 2 piscine interioare, 3 piscine exterioare, salon cosmetica, schimb valutar, magazin, safe la recepție, acceptare cărți de credit, schimb valutar, servicii de spălătorie, curățătorie, călcătorie și parcare.

Masă: micul dejun se servește în sistem bufet suedez. 

Mesele principale se servesc în regim fisa cont (prânz – 35 lei/persoană; cina – 35 lei/persoană) în perioada 03.01.2015 – 14.06.2015 și 16.09.2015 – 27.12.2015.

În perioada de sezon 15.06 – 15.09.2015 micul dejun + cina se servește în regim bufet suedez, iar prânzul în regim fisa cont (35 lei/persoană).

Tratamentul balnear se acorda pentru minimum de 5 zile și include o consultație medicală, 15 proceduri/5 zile lucrătoare, asistenta medicală permanentă. Nu se face tratament în zilele cu sărbători legale.

Tarifele sunt valabile pentru un sejur de minimum 5 nopți cazare, și includ accesul la piscine. Turiștii vor achita la recepție taxa de stațiune.

OFERTA FELIX SPA PENTRU TOȚI

Notă:

Sejurul minim este de 5 nopți de cazare

Nu se condiționează zilele de intrare, iar procedurile se repartiseaza pentru zilele următoare

Tratamentul include 2 proceduri/zi/pers

Micul dejun – bufet suedez, mesele principale fisa cont

Agenția de turism Adonis – Travel pune la dispoziția clienților săi și sejururi pe litoralul românesc, în stațiunea Mamaia, la Hotel Central:

Sursă: www.adonis-travel.com

Masă: tariful include micul dejun bufet suedez și acces piscina.

Valori masă: prânz sau cina – 40 lei/zi/pers.

În perioada 10.07 – 22.08 – obligativitate la cazare cu minim demipensiune

Facilitați copii:

– Copii intre 0-6ani neîmpliniți beneficiază de gratuitate la cazare fără pat suplimentar

– Copiii intre 6-12 ani neîmpliniți plătesc 32 lei/zi, fără pat suplimentar

– Copiii peste 12 ani achita 75% din contravaloarea locului cu pat suplimentar

La recepție se va achita: taxa de stațiune și taxa de salubritate.

CAP III Studiu de caz – analiza mediului extern

3.1 Mediul extern

În cadrul desfășurării activității, orice întreprindere activează în funcție de posibilitățile sale din interior, însă și de condițiile mediului în cadrul căruia se derulează raporturile cu piața care constituie mediul său de marketing. Natura și evoluția elementelor mediului afectează modurile de acțiune și orientare strategică și tactică a firmei, în fiecare fază a activității.

În calitate de entitate economică a firmei are nevoie să determine și să analizeze mediul de marketing, să determine impactul acestuia asupra activității sale, direcțiunile și tendința potențiale în cadrul evoluției acestuia. În astfel de condiții, întreprinderea își modelează mai eficient activitatea și își păstrează și mărește capacitatea de a se adapta și a acționa asupra pieței cu rezultate de tip pozitiv pentru clienți ori profitabile pentru existenta și consolidarea să propire.

Atributul fundamental al conducerii întreprinderii este de a elabora oferte atrăgătoare din punct de vedere al trebuinței lor și posibilităților de achiziționare ale consumatorilor. Succesul în acest sens este afectat, câteodată decisiv, de mediul acesteia de marketing.

Pentru vizarea și determinarea acestei noțiuni pot să fie utilizate 2 moduri:

A) Înțelegerea ei ca mediul de marketing al unității;

În cadrul acestei accepțiuni, mediul de amrketing al unității este format din participanții și forțele din exteriorul marketingului care afectează capabilitățile conducerii de marketing de a păstra și consolida tranzacții eficiente cu clienții săi.

În acest fel definit, conceptual conține atât elemente din cadrul unității, cât și elemente din exteriorul acesteia. Se pleacă de la ideea ca în cadrul elaborării programelor de marketing departamentul respectiv angajează, astfel, celelalte departamente ale firmei, incluzând conducerea generală a ei.

În categoria organizării interioare orientarea de baza referitoare la utilizarea resurselor umane este de a reuși să atingă obiectivele întreprinderii, calitatea serviciilor furnizate clienților ținând cont în mare parte de personalul angajat. Compania dezvolta relații optime atât în cadrul acesteia, cât și cu colaboratorii de afaceri și consumatorii, angajații participând în mod clar și creator la îndeplinirea obiectivelor.

Compania își creează și gestionează activitatea de marketing ținând cont de informațiile care sunt transmise de departamentele de management, dezvoltare și cercetare, financiar-contabil, aprovizionare, producție, personal, etc.

Deciziile legate de marketing sunt afectate în mod direct de calitatea angajaților din toate departamentele firmei și de traseul informației dintre ele. Totalitatea acestor departamente reprezintă mediul intern al unei întreprinderi și constituie partea micromediului care este sub controlul acesteia direct și total. Asupra restului de componente ale micromediului firma poate să aibă o influență însă nu poate să aibă un control deplin.

În afară de factorii interni, mediul marketingului firmei conține și factori din exteriorul firmei.

Ei pot fi să fie clasificați în 2 categorii:

– Factori care au legături de tip direct și unele influențe de tip reciproc cu firma: furnizori de factori ai producției, capitalul, forța de muncă, instrumente de producție), intermediari, clienții, competitorii, publicul;

– Factorii care au legături de tip indirect cu firma: factorii de ordin demografic (rata natalității, rata șomajului), factori de ordin tehnologic (dezvoltarea tehnologiilor moderne în domeniul care determină o creștere a productivității muncii), factorii de ordin cultural (tradiții, obiceiuri) factori naturali și instituționali (dezastre ale naturii).

B) includerea în întreprindere numai a factorilor din exteriorul acesteia sub denumirea de mediu extern al firmei

Într-o astfel de viziune, mediul exterior al firmei este format dintr-o rețea de variabile de tip exogen cărora firma le opune resursele sale umane proprii, financiare și materiale. Factorii care formează mediul exterior al întreprinderii sunt clasificați în macromediul și micromediul firmei, neconținând în cadrul micromediului și factorii din cadrul ei.

Mediul extern al firmei este format dintr-o mulțime de factori care sunt în unele raporturi, satbilindu-i o anume fizionomie și influența asupra activității firmei.

Factorii din mediul exterior se schimbă în timp, au caracteristici dinamice, fapt care le modifica într-un sens ori altul, ca și în privința nivelului de intensitate, efectele asupra cazului și evoluției firmei.

Pentru a putea să supraviețuiască și să-și dezvolte activitatea în cadrul unui mediu care se modifică, întreprinderea necesita să fie în avangarda schimbărilor ce îi afectează activitățile. Pentru acest lucru, în principal, necesita recunoscut faptul că totalitatea produselor au limite de performanță și pe măsură ce se apropie de acestea sunt mai scumpe consolidările.

Toți competitorii trebuie luați în serios. În mod normal, în momentul în care se realizează analiza concurenței, se pleacă de la ipoteze ca cei mai serioși competitori sunt aceia cu resursele cele mai puternice. În condițiile obținerii unui avantaj concurențial pe seama modificărilor de mediu, această ipoteză este necorespunzătoare.

În cazul în care modificarea de mediu promite atuuri potențiale, întreprinderea necesita să adopte inițiativa și să acționeze pentru a reuși să câștige ori pentru a se păstra pe poziție. Atacul implica un acces la tehnologie, pregătirea angajaților, stabilirea strategiilor pentru a apăra poziția astfel obținute.

3.2 Micromediul firmei

Acest element al mediului conține acele forte și actori cu care întreprinderea intra în relații de tip direct de care ține cont într-o măsură mai mare ori mai mică succesul activităților acesteia.

Acestea pot fi: furnizorii, consumatorii, intermediarii, competitorii, entitățile și instituțiile publice, resursele interioare ale firmei.

“Conducerea și marketerii întreprinderii necesita să aibă sub control și să păstreze relații puternice cu toți acești factori. Axa furnizori-intreprindere-intermediari-consumatori reprezintă lanțul central al micromediului de marketing, iar competitorii și publicul reprezintă “bazele” pe care se sprijină și “semnele” după care se ghidează.”

Clienții

Factorul-cheie al micromediului de marketing îl reprezintă clienții. Aceștia reprezintă destinația și mentalitatea eforturilor întreprinderii și se prezintă prin intermediul pieței efective a firmei, în orice moment al existenței sale.

Seriozitatea cu care agenția de turism Adonis Travel îi tratează pe turiști, publicitatea și reclama, calitatea serviciului, prețurile accesibile pe care le practica pentru serviciile furnizate sunt decisive în alegerea consumatorilor întreprinderii.

Clienții agenției fac parte din toate domeniile sociale. Calitatea acestor servicii și prețurile accesibile pe care le practica agenția pentru serviciile furnizate sunt decisive în alegerea clienților agenției Adonis Travel.

Sunt persoane care apelează măcar o dată pe an la oferte agenției (turiștii de tip individual, în perioada concediilor), însă și persoane care apelează la oferte în orice moment în care au prilejul (instituții, întreprinderi, vedete, licee, grupări de sindicat, asociații, grupuri sportive etc.)

Raportul dintre preț și calitate este în marea majoritate a cazurilor factorul decisiv în alegerea agenției Adonis Travel de către clienți. Însă nu trebuie să neglijăm garanția morală a agenției, operativitatea și varietatea produselor și a serviciilor furnizate. Consumatorii fideli fac cea mai eficientă reclama agenției. Aceasta modalitate de publicitate are cel mai eficient efect asupra viitorilor consumatori, însă nu este o reclamă în masă.

Furnizorii

Furnizorii de diverse tipuri, afectează rezultatele activităților de marketing prin intermediul calității prin calitatea bunurilor și serviciilor furnizate, care influențează în mod negativ calitatea produsului final. Conducerea de marketing necesita să selecționeze aceste oferte din punct de vedere al clientului. Pot să existe și furnizori ale cercetărilor de marketing companii specializate.

Furnizorii pot să exercite presiuni și efecte asupra firmei. Pentru resursele fundamentale, de obicei, se pot negocia contracte pe o perioadă lungă cu un număr mai crescut de furnizori pentru a deține un mai eficient control al tarifelor, calității, termenelor livrării, condițiilor creditării, plăti, ca și pentru a putea să garanteze cursivitatea aprovizionării.

O regulă utilizată în negocierea de tip comercial recomanda că niciun furnizor să nu aibă o proporție mai mare de 65% din totalul de necesar de resurse de un anume tip. Altfel, forța sa de negociere se mărește peste oricare nivel acceptabil.

Intermediarii

Toți acei factori din cadrul pieței care pot media legăturile de ordin comercial dintre firmele producătoare și clienți ori utilizatori se pot numi distribuitori ori intermediari. Aceștia constituie un element extins, însă și extrem de semnificativ, a micromediului întreprinderii. Aceștia reprezintă întreprinderi care sprijină firma producătoare să promoveze, să vândă și să distribuie produsele spre clientul final.

În grupul intermediarilor intra: mijlocitorii, companiile distribuției fizice, intermediarii financiari, companii care prsteaza de servicii de marketing.

În situația agenției Adonis Travel numărul lor este extrem de scăzut pentru ca tranzacțiile se fac direct între agențiile de turism și consumatori.

Intermediarii financiari sunt constituiți de băncile cu care agenția derulează anumite activități.

Intermediarii financiari conțin și agenții de credit, de asigurare și alte activități de tip economic care au rolul de a sprijini tranzacțiile de tip financiar și asigurare ale întreprinderii; agențiile de știri – transferuri de informații de afaceri.

Tot în cadrul categoriei de intermediari pot să fie incluse agențiile de servicii de marketing.

 Concurenții

Oricând pe o piață anume sunt prezente mai multe companii care achiziționează ori vând aceleași produse, între acestea se va realiza o anume rivalitate.

Competiția dintre întreprinderile care produc ori vor să achiziționeze un anume produs constituie una din ipoteze fundamentale ale ivirii marketingului ca știința. Dezvoltarea acestuia a condus tocmai la separarea din marketingul comun a anumitor ramuri care s-au axat pe evaluarea competitorilor precum marketingul combatant ori cel de război. Aceste forme ale marketingului și-au propus să asigure întreprinderilor metode și tactici de determinare a competitorilor, a strategiilor create de ei, a scopurilor pe care ei le au în vedere, a punctelor slabe și tari, a reacțiilor acestora etc.

Pentru a se păstra și pentru a avea o extindere pe o piață, orice întreprindere necesita să-și știe concurența. Cunoașterea surselor competiției este extrem de semnificativă în alegerea de către întreprinderea a strategiilor de marketing. Competitorii într-o piață presupun mutarea centrului de preocupări de la un bun fabricat la nevoile clienților. Luarea în calcul a trebuințelor clienților mărește concurență și consolidează poziția întreprinderii pe piață. Ori de câte ori vrea să cucerească o nouă categorie de piață, ea necesita să estimeze partea de piață avută de fiecare întreprindere concurență și forța ei de reacție, succesul fiind influențat modalitatea în care va reuși satisfacerea la un nivel ridicat a nevoilor de consum ale noilor consumatori.

Pentru analiza forței unei întreprinderi concurente este util să se ia în calcul parametrii principali care o definesc:

– Cifră de afaceri, poziția în cadrul pieței, mărimea absolută a profitului și rata de rentabilitate;

– Programele de investiții;

– Capacitatea producției;

– Capacitatea de cercetare etc.

O mare parte din datele privitoare la acești parametri sunt extrem de dificil de obținut, fiind necesar să se apeleze la informații indirecte ori secundare și la analize aproximative, care să întrețină o anume nesiguranța ori porție de risc.

Informațiile referitoare la concurența se pot împărți în:

– Informații de ordin primar – obținute prin intermediul contactului direct cu piața

– Informații de ordin secundar – furnizate de unele statistici, diverse buletine de informare etc.

Unul dintre cei mai semnificativi concurenți ai firmei Inter – Tour îl reprezintă agenția de turism B.T.T. cu filiala în Bacău. Mai putem să amintim că și concurenți ai agenției pe piața locală agențiile de turism precum: Estival Tur, Condor Înveșt, Global Tour, Koster etc.

Organismele publice

Reprezintă de altfel un element al micromediului instituțiile publice, în proporția în care afectează activitatea firmei.

Aceste organisme sunt:

– Publicul financiar: societățile de investiții, băncile;

– Instrumentele de informare în masă: ziare, reviste, radio, TV;

– Entitățile guvernamentale și de pe plan local care iau măsuri referitoare la organizarea activităților economice;

– Publicul larg, care are efecte asupra activității firmei prin intermediul deciziilor de cumpărare a produselor și serviciilor lor;

Publicul financiar al agenției Adonis Travel este constituit de BCR.

Instrumentele de informare în masa folosite de agenție sunt publicațiile de pe plan local, posturile de pe plan local de radio și posturile TV.

Entitatea guvernamentală care afectează activitatea economică a agenției este Guvernul României, prin intermediul hotărârilor sale referitoare la determinarea impozitului pe profit.

Micromediul de marketing conține și firma însăși. Modalitatea în care ea își derulează serviciile și își exercita activitățile de marketing poate să fie hotărâtoare pentru relațiile sale cu mediul de afaceri extern. Compania privită ca și componentă a micromediului de marketing necesita să fie evaluata din punct de vedere al capacității sale de a se consolida în raport cu competitorii și așteptările clienților.

3.3 Macromediul firmei

Macromediul de marketing conține forțele din cadrul mediului extern care oglindesc evoluțiile de bază ale colectivității și ale pieței. Acestea pot să fie clasificate în anumite zone de forțe separate și importante: mediul demografic, cel geoclimatic și natural, mediul tehnologic, mediul juridic și politic, mediul economico-social.

Fig. Macromediul Întreprinderii

Mediul demografic

Mediul demografic conține cetățenii din aria de activitate a întreprinderii, arătând interes atât ca și piața a forței de muncă cât și ca piața a desfacerii de produse și servicii. Populația unei piețe, văzută ca număr întreg de clienți efectivi și posibili, este deseori punctul de pornire într-o analiză de marketing.

Tendințele de ordin demografic pe plan regional și local afectează potențialul de achiziție al pieței firmei și reprezintă semnificative jaloane ale politicilor marketingului pe termen scurt și mediu.

Caracteristicile demografice pot să ofere indicii concrete despre structura gamei de bunuri, despre prețurile pe care clienții sunt capabili să le achite pentru astfel de produse, despre modalitățile adecvate de distribuire a acestora și a celor mai eficiente acțiuni de promovare.

Mediul economic

“Mediul economic conține toți factorii din economie care are efecte asupra capacității întreprinderii de a fi în concurență în cadrul domeniului său de activitate, însă și posibilitatea și disponibilitatea clienților de a achiziționa diferite produse și servicii.”

Forța de cumpărare și conduita de consum al unei astfel de populații sunt alți factori semnificativi care necesita să fie luați în seamă. Între factorii care au efecte asupra puterii de cumpărare fac parte și veniturile curente, cele disponibile, prețurile, tendințele de economie ori consum și politica de credite.

Mediul natural

Întreprinderea ca și consumatorul este situată într-un cadru natural stabilit care realizează unele oportunități ori desfășoară unele constrângeri asupra pieței sale.

Prețul serviciilor este afectat de cheltuielile cu materiilor prime, ale energiei și de costurile pentru scăderea poluării.

Ca rezultat al pericolului deteriorării mediului natural extern a luat ființă mișcarea ecologistă globală, fenomen care nu poate să fie ignorat în cadrul politicii de marketing a firmei.

Mediul tehnologic

Tehnologia reprezintă una din forțele cu cel mai important efect asupra pieței și în politicile de marketing pe termen lung și mediu.

Mediul tehnologic are în alcătuire ansamblul cunoștințelor de ordin tehnic colectate de omenire. Marketingul necesita să anunțe și să exploateze rezultate ivirii unor tehnologii moderne și inovație.

Practica spionajului industrial este, de regulă, o formă a cercetării de marketing mult mai obișnuită decât s-ar crede. Ca și persoanele, tehnologiile și produsele necesita să respecte legea, în caz contrar neavând acces pe piață.

Mediul politic și juridic

Deciziile legate de marketing și în mod normal, activitatea de tip comercial, sunt semnificativ afectate de mediul juridic și politic.

Mediul politic se referă la structura de forțe politice ale societății, conexiunile dintre acestea, nivelul de implicare a statului în cadrul economiei, nivelul stabilității politice și atitudinea administrației și puterii fata de afaceri.

Mediul cultural

Clientul căruia agenția se adresează pe piața are o amprentă de tip cultural care îi evidențiază relațiile cu mediul înconjurător, incluzând pe cele cu consumul și piața.

Caracteristicile de bază ale mediului cultural care pot să fie avute în calcul sunt:

– Valori culturale fundamentale;

– Subculturi;

– Tendința evolutivă a valorilor culturale;

Serviciile

Turism intern:

– Sejururi în toate stațiunile de pe litoralul Marii Negre;

– Tratamente și odihna în toate stațiunile de tip montan și balneoclimateric;

– Vacanțe și sejururi în Delta Dunării;

– Sejururi și tabere pentru studenți sau elevi;

– Vacanțe cu programe de tip istorico-religios și cultural

– Transport turistic cu microbuze și autocare;

– Turism de tranzit;

– Programe de sfârșit de săptămână;

– Închiriere de mașini;

– Bilet de avion;

– Cantonament pentru sportivi, ședințe, congrese, seminarii;

Turism extern:

– Rezervare de bilete de avion, toate agențiile, toate destinațiile;
Sejururi în țări precum: Turcia, Grecia, Italia, Spania, Croația, Malta, Bulgaria, Cipru, Egipt, Franța, Tunisia, Creta, etc;

– Transport: cu avionul, cu autocarul ori pe cont propriu;

– Sejururi și circuite pentru colective și turiști individuali;

– Circuite și tabere pentru studenți și elevi;

– Turnee culturale, sportive, misiuni de tip economic, pelerinaje religioase;

– Bilet de transport cu autocarul în state din spațiul Schengen

– Închiriere de microbuze și autocare;

– City break rezervări hoteluri pentru turismul de afaceri (vouchere cazare)

Alte servicii:

– Asigurări medicale în cazul călătoriilor în afara țării;

– Cartea verde;

– Asigurări RCA;

– Consultanță de tip turistic;

– Ghizi naționali de turism;

Agenția Adonis Travel prezintă consumatorilor cea mai variată și atrăgătoare oferta de turism internațional și intern.

Oferta conține mai mult de 2300 de locuri/serie în totalitatea stațiunilor de pe litoralul țării noastre în hoteluri de 2-4 stele în serii de 7, 10 ori 12 zile cu diverse alocații de masă, locuri la tratamente ori odihna în toate stațiunile de tip montan și balneoclimateric din România, excursii și sejururi de tip individual în afara țării, programe proprii și în cooperare cu tour-operatorii principali din România.

Anual, agenția asigura clienților sai transport zi de zi cu autocarul pe litoralul din România cu opriri în toate stațiunile, dar și săptămânale la Paralia Katerini – Grecia.

Relații de cooperare cu mai mult de 170 de agenții de turism colaboratoare, revanzatoare din majoritatea județelor.

Agenția Inter –Tour vine în întâmpinarea cererilor consumatorilor care doresc să aibă parte de o vacanță în afara țării, asigurându-le (fără alte costuri adiționale) oferta celor mai importante agenții de turism din țara noastră:

 Mai mult, consultanță de tip turistic profesionistă oferită de agenția Adonis Travel pentru alegerea celor mai adecvate vacante.

CAP IV Analiza conduita consumatorului

În momentul în care studiem conduita consumatorului necesita să avem în calcul activitățile pe care persoanele le realizează când aleg, achiziționează și folosesc produsele în scopul de a-și satisface nevoile și dorințele de ordin personal ori de grup.

Oricare ar fi tipul procesului decizional de achiziție, conduita consumatorului este afectată de o mulțime de variabile, care activează în strânsa legătura unele cu altele. O primă categorie a influențelor se desfășoară din partea anumitor variabile direct observabile de către cel care cercetează. În rândul lor se pot înscrie variabilele de ordin economic și demografic dar și variabile produse de efectul factorilor situaționali legați de achizitia-consumul unui produs ori serviciu, cum este, spre exemplu, presiunea timpului, importanta achiziției pentru consumator ori prilejul care a declanșat actul de cumpărare.

Întrucât variabilele direct observabile sunt insuficiente pentru a explica în toată amploarea să conduita de achiziție și de consum în domeniul turismului, este util să se ia în calcul și modalitatea în care acționează o multitudine de variabile mai dificil de observat, denumite și influențe deduse, de ordin psihologic (endogena) ori sociologic (exogena).

În mare parte, conduita consumatorului de turism poate să fie explicată analizând incidentele diverselor variabile de ordin psihologic care-l definesc pe om, acestea fiind denumite și variabile endogene. Din rândul lor, cele mai importante sunt: motivația, percepția, personalitatea, atitudinile și învățarea.

Un element semnificativ în cadrul elaborării unei strategii de marketing turistic îl constituie cunoașterea anumitor componente vitale ale pieței turistice în legătură cu problemele omenești. Organizarea unei activități de tip turistic optime necesita să aibă în vedere și fazele care preced decizia individului de a achiziționa un produs turistic.

În contextul cunoașterii complexității variabilelor sociologice și psihologice care alcătuiesc conduita turistului, se poate preciza că strategia de marketing turistic este ajustata eficient.

Elementul de bază al înțelegerii entității pieței turistice însăși este constituit de înțelegerea mecanismului transformării stimulilor în reacție, în motivație și conduită. Piața turistică poate să fie văzută ca ansamblul de comportamente de achiziție ale membrilor unei colectivități de tip demografic delimitate temporal și spațial.

Conduita de cumpărare constituie concretizarea cerințelor de consum ale membrilor unei astfel de colectivități, cerințe care exprima motivațiile de ordin individual ale acestora. Motivațiile reprezintă forțe interne care incita turiștii către unele comportamente, fiind exprimate prin intermediul tendinței acestora de a scădea o anume tensiune.

Factorii de tip motivațional sunt de o deosebită varietate putând să fie grupați în mai multe categorii: motivațiile sociale (nevoia de a evada din cotidian, de a aspira la cultura, nevoia de cunoaștere și contact cu alte civilizații), motivațiile de tip familial ale consumatorului de turism (nevoia de participare mai activă la formarea și educația copiilor, nevoia de a reîntregi familia), motivații de ordin personal (nevoia unui contact cu natura, de a scăpa de presiuni, a anumitor activități distractive, nevoia îmbunatățirii sănătății etc.).

Metodologia

Ipotezele de studiu de la care am plecat în această analiză au fost următoarele:

• Conduita consumatorilor de servicii și produse turistice este adesea ignoranta;

• Promovarea serviciilor turistice atât în mediul exterior cât și în mediul interior nu este desfășurata adecvat;

• Cunoașterea preferințelor consumatorilor de turism, a percepției referitor la promovarea turistică pot să ajute agenția de turism să-și ajusteze oferta la cerere.

Ca metoda de cercetare am optat pentru ancheta pe bază de sondaj, reprezentând cea mai des folosită metoda de cercetare selectivă a unei grupe de respondenți. În acest fel, au fost chestionați în mod aleator posibilii turiști din municipiul Targu-Mures, care au pășit în sediul agenției de turism Adonis Travel între 1 februarie 2013 și 1 martie 2013.

Pentru elaborarea acestei analize am creat un chestionar cu întrebări scurte și clare în așa fel încât sarcina respondenților să fie cât mai facilă, să consume tot mai puțin timp iar rezultatele care se obțin să fie concrete. Chestionarul a conținut 2 secțiuni: secțiunea A, care conține întrebări cu privire la influența factorilor de ordin endogen și exogen asupra conduitei consumatorilor de servicii și produse turistice și secțiunea B, formată din anumite întrebări apte să realizeze profilul demografic al celor chestionați. Din cei 150 de turiști abordați, numai 80 au acceptat invitația de a completa chestionarul, rata răspunsurilor fiind de 53,3 %.

Ulterior întrebării filtru (“Vă place să călătoriți?” ) nu a fost înlăturat niciun chestionar și de altfel nu au fost chestionare necompletate ori completate eronat, în final menținându-se toate cele 80 de chestionare ca bază a analizei datelor obținute.

PROFILUL DEMOGRAFIC AL RESPONDENțILOR

După prelucrarea statistică a datelor s-a realizat următorul profil demografic:

• Structura eșantionului în funcție de sex

În cadrul eșantionului supus chestionării, din cei 80 de indivizi chestionați, 55 au fost femei, respectiv 69%, iar 25 au fost bărbați, respectiv 31 %. Deși în situația majorității produselor consumabile, sexul persoanelor constituie un criteriu fudnamental de segmentare a piețelor, în situația turismului semnificativitatea este mult mai scăzută.

• Structura eșantionului în funcție de vârsta

Este un lucru știut că dorințele și trebuințele consumatorilor de turism se schimbă în funcție de vârsta. În acest fel, tineretul în vârsta de maxim 25 de ani se îndreaptă în special către practicarea de sporturi de iarnă ori mișcare în aer liber, distractieetc.

Prezenta timpului liber este mai ridicată comparativ cu alte grupe de populație, asigurând un grad mai ridicat al participării la călătorii și turism în pofida disponibilităților lor financiare reduse. Oamenii maturi, cu vârsta mai mari de 25 de ani, cu venituri relativ mai ridicate și timp liber adesea limitat, oferă cei mai mulți consumatori gentiilor de turism, cerând condiții de confort mai mri decât în situația altor categorii. Populația îmbătrânită, descrisa prin intermediul disponibilității timpului necesar practicării turismului, a importanței oferite calității serviciilor și raportului dintre preț și calitate al unei călătorii, este consuma îndeosebi turismul balnear și de tratament, fiind amatoare de călătorii în grup.

În prezența cercetare, persoanele care sunt dominante în cadrul turiștilor chestionați sunt persoanele cu vârsta mai mică de 24 de ani, urmate de persoanele cu vârsta care este cuprinsă între 35-49 de ani. În acest fel, din cele 80 de persoane intervievate, 40 sunt în categoria de vârsta mai mică de 24 de ani, respectiv 50%, cele care au vârsta intre 35-49 de ani sunt în număr de 22, adunând 28% din total, urmate de persoanele care se încadrează între 25-34 de ani, 17 la număr, reprezentând 21% din total, iar în cadrul categoriei de 50-64 de ani o singură persoană, respectiv 1%.

Din structura eșantionului bazată pe ocupația profesională putem observa faptul că cea mai ridicată pondere o dețin studenții, care, chiar dacă dispun de disponibilități financiare limitate, sunt cei mai predispuși de a călători mulțumită timpului liber și a dorinței de a se distra. Pe poziția a doua se situează persoanele angajate, cu studii superioare, care, chiar dacă nu dispun de foarte mult timp liber, au un venit mai mare care le permite cumpărarea anumitor pachete turistice diverse.

PROFILUL DE CĂLĂTORIE

• Structura eșantionului după motivația turistică

Motivele arătate de către turiști ca fiind fundamentale pentru implicarea în cadrul unei activități turistice reprezintă o componentă a fundamentării formelor de turism și, în mod cert, o clasificare a lor.

La întrebarea: Care sunt motivele principale care va determina să călătoriți?, cu mai multe variante de răspuns, marea majoritate a subiecților intervievați, 99%, au răspuns recreerea și vacanța, acesta reprezentând imboldul principal pentru a face turism. Aceste opțiuni reușesc să aducă în prim plan turismul de odihnă care conține activități cu efect de relaxare, de destindere și care poate să fie considerat cel practicat în cadrul concediului anual, pentru o relaxare intelectuală și fizică. Dimpotrivă, turismul de recreere este acela definit printr-o mobilitate mai ridicată, fiind făcut în sejururi de obicei scurte (de regulă în week-end).

O pondere de 34% din turiștii intervievați, respectiv 27 de persoane, au situat locul 2 al motivațiilor turistice vizitele la prieteni sau rude, iar pe locul 3, 19 %, respectiv 15 persoane, au menționat afacerile și alte motive de ordin profesional. Pe ultimele poziții sunt turiștii ale căror imbolduri sunt legate de tratamente de tip medical, motive religioase/pelerinaje și alte motive cum ar fi: distracția, diverse festivaluri, etc.

Structura eșantionului după frecventa călătoriilor realizate

Mare majoritate a celor chestionați, 44%, respectiv 35 de persoane au fost într-o călătorie în ultima perioadă, urmați de aceia care au călătorit în ultima lună, cu o pondere de 34%, respectiv 27 de persoane, ceea ce e deosebit de bine pentru consolidarea serviciilor agenției, arătând faptul că extrem de mulți oameni călătoresc pe tot cuprinsul anului, având în calcul perioada în care s-a pus în practica chestionarul (1 februarie – 1 martie), 13 persoane (16 %) au fost într-o călătorie în ultima săptămână și 5 persoane (6 %) au fost numai cu ceva timp în urmă într-o călătorie (perioadă mai mare de 1 an).

• Structura eșantionului după tipul de turism preferat

Cât despre destinația de vacanță optata de turiști, marea majoritate a persoanelor intervievate, în procent de 81%, respectiv 65 de persoane din 80, prefera atât turismul internațional cât și cel intern, 5%, respectiv 4 persoane prefera turismul intern, iar 11 persoane (14 %) au preferat turismul internațional. Procentajul scăzut al turiștilor care au preferat destinații interne este explicat prin intermediul prețurilor ridicate practicate de agențiile din turismul din România, ofertele promoționale atrăgătoare ale celo străini, absenta apropape totală a serviciilor all inclusiv de pe piața din țara noastră, dorința cetățenilor de a vizita locuri noi, moderne, care le conferă confort mărit și distracții.

• Distribuția răspunsurilor în funcție de modul de comercializare

Cât despre modul de comercializare a serviciilor de tip turistic, persoanele chestionate au preferat turismul semiorganizat, în procent de 43 %, respectiv 34 de persoane deoarece această modalitate oferă posibilitatea de a alege numai unele eleemnte din serviciile turistice realizate de agenția de turism ori de unitățile de cazare și în același timp libertatea de a organiza timpul din cadrul călătoriei după propria alegere.

Motivele pentru care acești indivizi nu apelează la serviciile agenției de turism sunt dorința de libertate pe care o vor simți în vacanță și nevoia de servicii particualrizate pe care vor să le cumpere direct de la prestatorul turistic. Pe poziția a3-a sunt situați turiștii care au preferat turismul organizat respectiv 22 de persoane (16 %), un procent relativ scăzut, arătând faptul că că există o categorie de indivizi care vor siguranță în cumpărarea unui pachet turistic care să satisfacă totalitatea cerințelor.

Rezultatele sunt uimitoare întrucât se presupune că aceia care intră într-o agenție de turism sunt de acord cu turismul organizat ori cel semiorganizat. Pondere totală este mai mare de 100 % deoarece întrebarea a avut mai mukte variante de răspuns.

Structura răspunsurilor după forma turismului de sejur

Cât despre turismul de sejur, turiștii au preferat în procent de 76%, respectiv 61 de persoane din 80, turismul de sejur cu o durată medie, fiind cel mai facil și cel mai căutat. Pe poziția a doua se situează turismul de sejur scurt, în procent de 21 % (17 persoane), aici putându-se găsi în principal călătoriile efectuate în weekend, iar pe ultima poziție în topul preferințelor referitoare la turismul de sejur se situează turismul de sejur lung, turiștii având o preferință pentru acesta în procent de 6 % (5 persoane), acesta fiind cel mai rar efectuat, în primul rând din cauza timpului liber limitat. Procentajul total a depășit 100% deoarece întrebarea a avut mai multe variante de răspuns.

Distribuția răspunsurilor după frecventa călătoriilor

Marea majoritate a celor chestionați, în procent de 56% (45 de persoane) obișnuiesc să efectueze o călătorie anual, urmați de 28 de respondenți (35%) care călătoresc ocazional și numai 7 persoane (9%) călătoresc în fiecare lună. În ultimul grup „foarte rar” nu se încadrează niciun respondent din eșantionul chestionat.

• Structura eșantionului după efectele promovării în optarea pentru un produs turistic

Evaluând răspunsurile la întrebarea privitoare la promovarea serviciilor turistice din România pot fi făcute observațiile următoare: pe 37 de persoane (46%) le afectează extrem de mult promovarea unui serviciu turistic, reclama făcută și prezentarea atuurilor furnizate în cumpărarea produsului ori pachetului respectiv, pe 31 de respondenți (39%) le afectează puțin promovarea serviciilor și produselor turistice în decizia de a cumpăra un astfel de pachet iar în partea opusă, cu 7%, îi obsrvam pe aceia care nu sunt afectați de promovare, adică cei cu 8%, care sunt afectați foarte mult de promovare.

Distribuția răspunsurilor referitoare la nota oferită pe o scală de la 1 la 10 promovării în turism

Majoritatra persoanelor chestionate (38%) au considerat că, pe o scală de la 1 la 10, promovarea în cadrul turismului este deosebit de importantă (nota 10), ca aceasta poate să determine alegerea unui serviciu ori produs turistic, pe poziția a doua se situează 17 persoane (21%) care au oferit nota 8 importanței promovării, iar pe poziția a treia se situează 15 persoane (19%) care au oferit nota 9, persoane care au considerat destul de semnificativă promovarea și reclama în cadrul turismului. Pe ultimele poziții notele de 7, 6, 5, 4 și chiar 3, acestea reușind să acumuleze un total de 23% (18 persoane), arătând faptul că sunt prea puțin afectați de promovarea serviciilor și produselor turistice.

Structura răspunsurilor după modalitatea de cumpărare a biletelor de călătorie

Peste 50% din persoanele intervievate (54%, 43 de persoane) au răspuns că apelează la agenția de turism pentru a cumpăra bilete de călătorie. Pe poziția a doua se situează persoanele care se folosesc de internet (46%, 37 de persoane), o tehnică de cumpărare tot mai căutată, mai rapidă și mai eficientă, iar pe ultima poziție se situează 13 persoane (16 %) care au declarat că au preferat să achiziționeze biletele direct la destinație, această tehnică fiind utilizată în primul rând de persoanele care nu au ceva planificat dinainte.

Proporția totală a depășit 100 % deoarece întrebarea a avut mai multe variante de răspuns.

Distribuția răspunsurilor pe componentele care determină cumpărarea unui produs turistic

Pentru a observa care sunt componentele care afectează cel mai mult turiștii în cumpărarea unui produs turistic am utilizat Scala lui Ștapel, persoanele au oferit valori de la 1 la 5, valoarea 1 reprezentând că sunt deosebit de influențați de respectivul elemeent iar valoarea 5 semnificând că nu sunt afectați de un anumit element în cumpărarea unui pachet turistic.

Cel mai semnificativ element care au determinat turiștii să accepte o ofertă turistică l-a reprezentat cazarea, acesta reușind să acumuleze un scor mediu de 1,98. Cazarea reprezintă cel mai semnificativ element întrucât acesta reprezintă baza unei vacanțe plăcute ori a unei mini-vacante, restul componentelor fiind mult mai facil de identificat la destinație.

Cazarea necesita să fie realizată din timp în special în perioade de plin sezon și ține cont în primul rând de cerea turistică a diverselor arii de interes, variațiile de tip sezonier reprezentând una dintre particularitățile de bază ale turismului modern. Următoarele 4 componente sunt extem de apropiate unele de altele ca valori fapt care indică faptul că pe ansamblu toate aceste 5 componente sunt semnificative în viziunea turistului deoarece toate formează un tot unitar: pachetul turistic.

În acest fel, serviciile au acumulat un scor mediu de 2,47, transportul un scor Ultimele nu sunt cotate ca fiind cele mai semnificative dar au aportul lor în bună derulare a sejurului, excursiei, circuitului.

Rezultatele analizei noastre au evidențiat interesul mare pe care îl au persoanele chestionate referitor la metodele de promovare ale turismului și referitor la analiza comportamentului consumatorilor, dovedins faptul că ipotezele de la care am plecat sunt întemeiate. Din motive de resurse și timp, analiza realizată s-a efectuat numai pentru persoanele din municipiul Tg. Mureș, astfel numai asupra lor putem să extindem concluziile acestei analize.

De altfel, chestionarul ar putea fi mult dezvoltat, conținând componente mult mai accentuate asupra motivației și conduitei turistice, asupra destinațiilor și prferintelor, a modalităților de turism, a posibilităților reale ale populației dar și însemnătatea promovării în adoptarea deciziei cumpărării unui serviciu ori produs turistic.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Agenția Adonis Travel are cunoștință despre cât de semnificativ este o vacanță reușită, petrecută în România ori în afara țării pentru a reface capacitatea de efort și a înnobila sufletul, cu amintiri excelente petrecute alături de rude sau prieteni

Turiștii care au fost clienți ai agenției Adonis Travel cunosc ce importanță oferă această calității serviciilor de tip turistic furnizate și efortul pe care îl face pentru asigurarea serviciilor de calitate la un preț accesibil, scăzut.

Astfel, putem considera că mediul extern al întreprinderii, în cazul nostru al agenției de turism, deține o importanță majoră în desfășurarea activității. Mediul extern cuprinde mai mulți factori care împreună formează un grup compact care sprijină ori, din contră pot rage în jos întreprinderea, Acești factori sunt:

Clienții

Clienții sunt printre elementele externe pe care o întreprindere încearcă să le influențeze, prin marketing și eliberarea strategică de informații corporative. Dar în cele din urmă, relația acesteia cu clienții se bazează pe găsirea unor modalități de a îi influența să cumpere produsele. Cercetarea de piață este folosită pentru a determina eficacitatea mesajelor de marketing, precum și pentru a decide ce modificări pot fi făcute pentru programele de marketing viitoare pentru a îmbunătăți vânzările.

Guvern

Reglementările guvernamentale în dezvoltarea de produse, ambalare și de transport joacă un rol semnificativ în stabilirea costului de a face afaceri și de capacitatea întreprinderii de a se extinde pe noi piețe. Dacă, de exemplu, guvernul pune noi reglementări cu privire la modul în care un pachet de produse trebuie să fie împachetat pentru expediere, poate crește costurile unitare și afecta marjele de profit.

Legile internaționale creează procese pe care compania trebuie să le urmeze pentru a obține produsul pe piețele străine.

Economia

Ca și în majoritatea elementelor mediului extern al organizației, compania trebuie să fie eficienta în monitorizarea economiei și trebuie să învețe cum să reacționeze la ea, mai degrabă decât a încerca să o manipuleze. Factorii economici afectează modul în care produsele sunt prezente pe piață.

Concurența

Concurența întreprinderii are un efect semnificativ asupra modului în care face afaceri și modului în care abordează piața țintă. Poate alege să găsească piețe pe care concurența nu este activă, sau poate decide să-și asume concursul direct în aceeași piață țintă. Succesul și eșecul întreprinderii cu diverși concurenți determină, de asemenea, o parte din planificarea de marketing, de asemenea. De exemplu, dacă un competitor care este prezent mult timp într-o anumită piață decide brusc să renunțe din cauza pierderilor financiare, atunci va trebui să se adapteze planificarea pentru a profita de situație.

Opinia Publică

Orice fel de scandal în care este implicată o întreprindere poate fi dăunătoare pentru imaginea organizației. Percepția publică a organizației poate afecta în mod negativ vânzările, sau poate spori vânzările prin intermediul știrilor pozitive despre companie. Firma poate influența opinia publică, cu ajutorul profesioniștilor de relații publice pentru a elibera informații strategice, dar este de asemenea important să se monitorizeze opinia publică pentru a dezamorsa eventualele probleme înainte de a începe să se răspândească.

BIBLIOGRAFIE

Albăstrеl, Maria, Еvaluarеa și analiza statistic a prеfеrințеi cliеnțilоr pеntru un prоdus bancar, Еditura Univеrsității Alеxandru Iоan Cuza, Iași, 2011;

Basnо, Cеzar, Managеmеnt bancar, Еditura Еcоnоmică, Bucurеști, 2002;

Bоtiș, Sоrina, Prоdusе și sеrvicii bancarе, Еditura Univеrsității Transilvania, Brașоv, 2009;

Căpraru, Bоgdan, Rеtail banking, Еditura C.H.Bеck, Bucurеști, 2009;

Cetincă Iuliana, Marketingul serviciilor, ed. Uranus, București, 2009

Cеtina Iuliana, Markеting financiar bancar, Еditura Еcоnоmica, Bucurеști, 2005;

Christinе Еnnеw, Trеvor Watkins, Mikе Wright, Markеting Financial Sеrvicеs, sеcond еdition, Buttеrworth-Hеinеmann, London, 2000;

Crăciun, Pеtru, Prоdusе și sеrvicii bancarе, Еditura Univеrsității Aurеl Vlaicu, Arad, 2009;

Cоcriș, Vasilе, Chirlеșan, Dan- Managеmеntul bancar și analiza dе risc în activitatеa dе crеditarе, Еditura Univеrsității Alеxandru Iоan Cuza, Iași, 2010;

Dardac Nicоlе; Barbu, Tеоdоra, Mоnеdă, bănci și pоlitici mоnеtarе, Еditura Didactică și Pеdagоgică, Bucurеști, 2005;

Dănilă, Nicоlaе, Cоrpоratе banking-prоdusе și sеrvicii bancarе cоrpоratе, Еditura ASЕ, Bucurеști, 2010;

T. Gavrilă, Managementul general al firmei, Ed. Economică, 2002

E. Burduș, Fundamentele managementului organizației, Ed. Economică, 1999

Monica Petcu, Analiza economico-financiara a întreprinderii. Probleme, abordări, metode, aplicații. Ediția a doua, Ed. Economică, 2009