Marketing Online (analiza Mediului Online din Romania)

Economie

Marketing Online (analiza Mediului Online din Romania)

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

Introducere

Cap.1 Aspecte teoretice privind cercetarea de marketing online

1.1 Aspecte generale privind cercetarea de marketing

1.2 Clasificarea cercetărilor de marketing

1.3 Fazele procesului cercetării de marketing

1.3.1 Descoperirea și definirea problemei de cercetat

1.3.2 Stabilirea ipotezelor și obiectivelor cercetării

1.3.3 Proiectarea cercetării

1.3.4 Culegerea datelor

1.3.5 Pregătirea și analiza datelor

1.3.6 Interpretarea rezultatelor și formularea concluziilor

1.3.7 Raportul privind cercetarea de marketing

1.4 Procesul măsurării

1.4.1.1 Scala nominală

1.4.1.2 Scala ordinală

1.4.1.3 Scala interval

1.4.1.4 Scala proporțională

Aspecte generale privind cercetarea de marketing online

Oportunitati si probleme privind cercetarea pe internet

Cap.2 Studiu de caz

2.1 Analiza mediului online din Romania

2.2 Interviu

Cap.3 Cercetarea de marketing online

2.2.1 Stabilirea obiectivelor cercetarii

2.2.2 Stabilirea ipotezelor cercetarii

2.2.3 Esantionarea

2.2.4 Recoltarea informatiilor

2.2.5 Tipuri de scale

2.2.6 Analiza datelor de marketing

Bibliografie

Introducere

Intr-o economie globala de marketing, succesul oricarei intreprinderi, bunul-mers al oricarei afaceri depinde de viziunea de marketing pe care o abordeaza managerii, de modul in care acestia inteleg functionarea unui business.

Cercetările de marketing sunt deosebit de importante pentru activitatea unei organizații în general și pentru sistemul de marketing în special. Pe baza cercetării de marketing, o organizație poate afla informații cu privire la caracteristicile componentelor mediului ambiant, în vederea identificării amenințărilor și oportunităților care vin din partea

acestora. Pe baza cercetărilor de marketing se identifică nevoile și cerințele consumatorilor, elemente absolut necesare în orientarea politicilor de marketing specifice fiecărei componente a mix-ului de marketing.

Cercetările de marketing sunt astfel indispensabile procesului fundamentării științifice a deciziilor, ele reducând aspectele de incertitudine în privința comportamentului de marketing al agenților economici.

Fiind în esență instrumente de culegere a informațiilor de piață, specialistul de marketing trebuie să facă deosebire între cercetarea de marketing și sistemul informatic de marketing1. Sistemul informatic de marketing se bazează foarte mult pe cercetarea de marketing, însă acestea nu trebuie să fie confundate. Principala diferență dintre cercetarea de marketing și sistemul informatic de marketing constă în faptul că cercetarea de marketing reprezintă un proces de culegere a datelor pentru situații specifice create de diferite probleme sau oportunități de marketing, în timp ce sistemul informatic creează fluxuri permanente de date și informații necesare activității curente a organizației.

Cap1: Aspecte teoretice privind cercetările de marketing online

1.1 Aspecte generale privind cercetarile de marketing

Cercetările de marketing îndeplinesc un rol esențial în sistemul de marketing deoarece ele asigură informațiile necesare funcționării sale. Pe baza lor se cunosc caracteristicile și oportunitățile pieței și se pot rezolva problemele cu care se confruntă agenții economici.

Cercetările de marketing sunt indispensabile procesului fundamentării stiințifice a deciziilor, ele reducând aspectele de incertitudine în privința comportamentului de marketing al agenților economici.

Cercetările de marketing oferă informații despre consumatorii individuali sau orgaziționali, despre atitudinile, opiniile și comportamentele lor, precum și despre starea și evoluția mediul de marketing, informații absolut necesare conceperii și realizării planurilor și strategiilor de marketing. În luarea deciziilor, managerii, desigur, fac apel la experiența și la intuiția lor, dar, pentru deciziile strategice, investigarea sistematică și obiectivă a fenomenelor de marketing reprezintă o necesitate.[1, p.16-17 ]

Așa cum se definește de către Asociația Americană de Marketing, Cercetarea de marketing este funcția care leagă cumpărătorul, consumatorul și publicul larg cu specialistul de marketing prin intermediul informațiilor – informații prin care se identifică și se definesc oportunitățile și problemele, se generează, clarifică și evaluează acțiunile de marketing, se monitorizează performanțele de marketing și se asigură înțelegerea marketingului ca un proces. Cercetările de marketing stabilesc informațiile cerute de investigarea aspectelor legate de problema cercetată; stabilesc metodele de obținere a informațiilor; dirijează și asigură realizarea procesului de colectare a datelor, analizează rezultatele, comunică rezultatele obținute și implicațiile lor.[2, p.17]

În esență, o cercetare de marketing reprezintă un proces sistematic și obiectiv, generator de informații necesare adoptării deciziilor de marketing. El presupune culegerea, investigarea și analiza informațiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor, organizațiilor, oamenilor, locurilor și ideilor.

1.2 Clasificarea cercetărilor de marketing

Având în vedere direcțiile de bază ale orientării activității de cercetare, putem distinge două mari categorii sau tipuri de cercetări de marketing: cercetări fundamentale și cercetări aplicative.

Cercetările fundamentale, sau cercetările pure cum li se mai spun, au rolul de a extinde granițele cunoașterii științifice cu privire la diferitele aspecte ale sistemului de marketing. Ele au menirea de a fundamenta și evalua concepte, teorii și instrumente de măsurare și analiză a datelor și informațiilor de marketing și nu de a găsi soluții la anumite probleme concrete.

Cercetările aplicative au în vedere cerințe specifice ale firmelor, instituțiilor și organizaților și sunt efectuate în raport cu necesitățile procesului de decizie. Se urmărește găsirea unor răspunsuri la anumite probleme reale, specifice, sau la fundamentarea unor decizii corespunzătoare privind o anumită acțiune sau politică de marketing.

Dacă vom lua în considerare natura problemei care se are în vedere într-un proces de decizie, atunci putem distinge trei tipuri de cercetări de marketing:

a) cercetări exploratorii;

b) cercetări descriptive;

c) cercetări cauzale.

a) Cercetările exploratorii sunt menite să clarifice o serie de aspecte legate de problemele cu care se confruntă factorii de decizie. Ele au în vedere o activitate de explorare a unei probleme vagi, cu scopul de a o formula precis, precum și o activitate de înțelegere mai profundă a unui fenomen complex. De cele mai multe ori cercetările exploratorii se interpun între activitatea de descoperire a problemei de cercetat și activitatea de definire riguroasă a acesteia.

Cercetările exploratorii necesită, desigur, anumite metode de analiză și interpretare a datelor obținute. Aceste metode sunt relativ simple și mai puțin numeroase comparativ cu cele folosite în cercetările descriptive sau cauzale. Metodele cele mai des folosite sunt cele ale tabelării încrucișate și tabelelor de contingență.

b) Cercetările descriptive au rolul de a caracteriza sau, după cum rezultă din denumirea lor, de a descrie caracteristicile fenomenelor de marketing și de a determina frecvența lor de manifestare. Lor le revine și rolul de a evidenția gradul în care sunt legate între ele variabilele de marketing și, pe această bază, de a face predicții cu privire la manifestarea fenomenelor de marketing. Spre exemplu, dacă se dorește cunoașterea profilului consumatorilor unui anumit bun, atunci se impune o analiză a consumatorilor din punct de vedere demografic, socio-economic, geografic, psihografic, al comportamentului de consum etc.

Cercetările descriptive urmăresc să obțină răspunsuri la întrebări de genul: cine? ce? când? unde? cum? cât? de ce?

În mod frecvent cercetările descriptive urmăresc să determine amploarea diferențelor dintre diferitele segmente sau grupuri de consumatori, din punctul de vedere al nevoilor, atitudinilor, comportamentelor de cumpărare și de consumare, sau al opiniilor lor.

c) Cercetările cauzale (sau explicative) au în vedere identificarea și cunoașterea relațiilor dintre variabile, de tip cauză – efect. Asemenea cercetări sunt menite să descopere variabilele responsabile de anumite efecte și să găsească o explicație a influențelor respective. Spre exemplu, cum o anumită variabilă – cheltuielile de reclamă – influențează o altă variabilă precum evoluția volumului vânzărilor. Cercetările cauzale oferă, de asemenea, posibilitatea realizării previziunii, adică a evidențierii tendințelor viitoare probabile. Ele impun obținerea de date primare de la eșantioane reprezentative, stabilite probabilistic. De asemenea, metodele de prelucrare a datelor primare sunt numeroase și complexe.

Avînd în vedere accentul care se poate pune în cadrul unei cercetări pe aspectele de ordin calitativ sau cantitativ, mai putem distinge alte două tipuri de cercetări, [ 4, p. 237-239] care, așa cum arată practica, sunt corelate și nu opuse: cercetări calitative și cercetări cantitative.

Într-un sens foarte larg putem recurge la cercetări calitative atunci când avem în vedere următoarele aspecte:

definirea caracteristicilor unei piețe;

identificarea factorilor atitudinali și motivaționali care influențează comportamentul consumatorilor;

încercarea de a înțelege de ce oamenii se comportă într-un anumit mod;

descoperirea unor atitudini relevante de comportament;

definirea dimensiunilor reale ale problemei de cercetat și formularea ipotezelor pentru cercetări ulterioare, complexe.

În general, cercetările calitative reprezintă o condiție necesară a realizării, în cele mai multe cazuri, a cercetărilor cantitative.

Cercetările cantitative au rolul de a defini și evalua sub aspectul dimensiunilor lor, aspectele relevante ale cercetării, identificate prin metodele calitative. Ele devin absolut necesare și atunci când se dorește a se cunoaște, caracteriza și cuantifica segmentele de piață pentru bunuri și servicii aflate în diferite faze ale ciclului lor de viață, precum și modul în care consumatorii poziționează în cadrul piețelor anumite produse sau servicii.

1.3 Fazele procesului cercetării de marketing

Procesul cercetării de marketing se constituie dintr-un ansamblu de activități specifice, puternic corelate între ele, care pot fi evidențiate sub forma următoarelor faze tipice, în funcție de succesiunea lor logică, astfel: [3, p.55]

1. descoperirea și definirea problemei de cercetat;

2. stabilirea ipotezelor și obiectivelor cercetării;

3. proiectarea propriu – zisă a cercetării;

4. colectarea datelor;

5. pregătirea și analiza datelor;

6. interpretarea rezultatelor și formularea concluziilor;

7. elaborarea raportului cercetării.

1.3.1 Descoperirea și definirea problemei de cercetat

Procesul cercetării de marketing începe cu descoperirea sau identificarea temei ce va impune activitatea de cercetare. Aceasta poate fi o problemă cu care încep să se confrunte factorii de decizie, o oportunitate ivită în cadrul pieței sau o cerință privind caracterizarea unei piețe.

Identificarea problemei apărute înseamnă de fapt descoperirea a ceea ce se îndepartează de la normalitate, a ceea ce este de nedorit pentru întreprindere. Descoperirea problemei, în general a unei teme de cercetare, ca fază inițială a cercetării, se regăsește de cele mai multe ori într-o formulare ambiguă sau mai puțin precisă, urmând ca, ulterior, aceasta să fie definită clar și apoi să se specifice ce anume trebuie cercetat.

Procesul definirii problemei de cercetat necesită:

a.orientarea obiectivelor cercetării în raport cu cerințele procesului decizional;

b. cunoașterea dimensiunii reale a problemei;

c. înțelegerea esențe astfel: [3, p.55]

1. descoperirea și definirea problemei de cercetat;

2. stabilirea ipotezelor și obiectivelor cercetării;

3. proiectarea propriu – zisă a cercetării;

4. colectarea datelor;

5. pregătirea și analiza datelor;

6. interpretarea rezultatelor și formularea concluziilor;

7. elaborarea raportului cercetării.

1.3.1 Descoperirea și definirea problemei de cercetat

Procesul cercetării de marketing începe cu descoperirea sau identificarea temei ce va impune activitatea de cercetare. Aceasta poate fi o problemă cu care încep să se confrunte factorii de decizie, o oportunitate ivită în cadrul pieței sau o cerință privind caracterizarea unei piețe.

Identificarea problemei apărute înseamnă de fapt descoperirea a ceea ce se îndepartează de la normalitate, a ceea ce este de nedorit pentru întreprindere. Descoperirea problemei, în general a unei teme de cercetare, ca fază inițială a cercetării, se regăsește de cele mai multe ori într-o formulare ambiguă sau mai puțin precisă, urmând ca, ulterior, aceasta să fie definită clar și apoi să se specifice ce anume trebuie cercetat.

Procesul definirii problemei de cercetat necesită:

a.orientarea obiectivelor cercetării în raport cu cerințele procesului decizional;

b. cunoașterea dimensiunii reale a problemei;

c. înțelegerea esenței problemei;

1.3.2 Stabilirea ipotezelor și obiectivelor cercetării

O ipoteză în cercetarea de marketing este o afirmație sau o supoziție nedemonstrată care încearcă să explice anumite fapte sau fenomene; ea poate fi și un răspuns posibil pentru o întrebare a cercetării. Ipotezele sunt enunțuri care pot fi testate empiric pentru a se cunoaște care sunt adevărate și care sunt false. În forma sa cea mai simplă o ipoteză este de fapt o presupunere. [5, p.34 ]

Stabilirea ipotezelor se face în faza inițială a cercetării. Formularea acestora impune o analiză logică, luând în considerare rezultatele unor cercetări anterioare, anumite teorii existente, informații recente provenind din diferite surse etc. Cercetătorul, pe baza ipotezelor, planifică și concepe, practic, întreg procesul cercetării. Ipotezele direcționează investigația și indică ce date sunt necesare pentru faza de analiză.

Ipotezele cercetării se pot concepe ca ipoteze generale – cele care au rolul de a imprima direcțiile de bază ale cercetării – și ca ipoteze statistice. O ipoteză statistică reprezintă supoziția care se face cu privire la parametrii unei repartiții sau la legea de repartiție pe care o urmează anumite variabile aleatoare. Procedeul de verificare a unei ipoteze statistice poartă numele de test sau criteriu de semnificație.

Ipotezele statistice sunt concepute ca ipoteze nule (H0) și ca ipoteze alternative (H1).

Ipoteza nulă este o afirmație despre un status quo. În esență ea este acea afirmație care comunică ideea că orice schimbare de la ceea ce s-a gândit că este adevărat se va datora în întregime erorilor aleatoare.

Ipoteza alternativă este o afirmație care reflectă opusul ipotezei nule. Scopul formulării ipotezei alternative este de fapt acela de a indica o posibilitate de neconfirmare a ipotezei nule.

Obiectivele cercetării sunt stabilite de către cercetătorii de marketing așa cum rezultă ele din definirea problemei de cercetat. Ele exprimă scopul cercetării în termeni măsurabili și definesc exact ce anume trebuie să realizeze cercetarea.

Transpunerea corectă a problemei de marketing în obiective ale cercetării reprezintă o activitate esențială pentru desfășurarea acesteia.

1.3.3 Proiectarea cercetării

Proiectarea cercetării reprezintă un plan care specifică contextul studiului precum și procedurile ce se impun pentru colectarea, obținerea și analiza informațiilor necesare. Obiectivele cercetării, stabilite anterior, stau la baza alegerii metodei de cercetare, a surselor de obținere a datelor primare și secundare, a metodologiei de eșantionare și de stabilire a mărimii eșantionului, a variabilelor ce se vor examina și a modului lor de măsurare, a metodelor de analiză, a costurilor cercetării și a perioadei de desfășurare a cercetării.

Pentru cercetările descriptive și cauzale cercetătorul poate opta, în funcție de obiectivele și restricțiile cercetării, pentru o anumită metodă sau tehnică de cercetare sau pentru o anumită combinație a acestora: anchetă, experiment, simulare, observare și date secundare.

Ancheta reprezintă cea mai utilizată metodă de obținere a datelor primare. Prin date primare sau informații primare înțelegem orice relatări verbale, scrise, cifrice sau sub forma unor simboluri, ce reflectă comportamente, opinii, evaluări, atitudini, motive, intenții, preferințe etc., obținute pentru prima oară, printr-o metodă sau alta, de la cei care le posedă (persoane fizice, organizații etc.).

Ancheta presupune existența unui chestionar și a unui eșantion reprezentativ pentru populația avută în vedere în cazul unei cercetări descriptive sau explicative. Componenții eșantionului pot fi contactați direct, prin telefon, prin intermediul poștei, prin Internet etc.

Experimentele sunt utilizate, îndeosebi, în situațiile în care se are în vedere cunoașterea relațiilor cauză – efect. Ele urmăresc cunoașterea schimbărilor ce pot interveni la nivelul unei variabile (dependente), atunci când una sau mai multe variabile (independente) se modifică într-un context bine definit. Testele de marketing, spre exemplu, sunt o formă răspândită de manifestare a experimentului de marketing.

Experimentul de marketing se poate realiza în laborator sau pe teren. Simularea reprezintă un proces care se caracterizează prin abstractizarea realității într-o modalitate cât mai apropiată de situațiile reale, cu scopul de a realiza observări, analize și evaluări. Simularea implică conceperea unui model matematic sau a unei expresii logice prin care se urmărește reproducerea caracteristicilor operaționale ale sistemului simulat. Intrările în model vor exprima evenimente posibile a apărea în realitatea simulată, iar ieșirile vor reflecta răspunsurile posibile ale sistemului real. Modelele de simulare permit cunoașterea și înțelegerea mai bună a interacțiunii și interdependențelor dintre variabile, permit evaluarea consecințelor unor acțiuni preconizate, verificarea șanselor de succes ale unei acțiuni de marketing etc.

Observările permit obținerea de informații privind comportamentul consumatorilor fără a apela la consultarea directă a acestora.

Observările pot fi directe și indirecte. Cele directe se manifestă atunci când se urmărește și se înregistrează cum procedează un consumator, spre exemplu, când cumpără un anumit produs sau mai multe produse. Observările indirecte se manifestă atunci când se analizează unele efecte ale unui consum anterior de bunuri (identificarea ambalajelor unor produse aruncate în diferite containere). Observarea poate fi realizată de către anumite persoane sau de către aparate electronice (camere video, scanere optice etc.).

Datele secundare sunt utilizate în toate tipurile de cercetări. Ele sunt constituite din relatări scrise, cifrice sau simbolice, culese și stocate anterior, având la bază diferite cerințe, altele decât cele ale cercetării avute în vedere. Ele pot fi: date secundare interne și date secundare externe.

Datele sau informațiile secundare interne cuprind datele disponibile în cadrul organizației. Spre exemplu, într-o întreprindere, este vorba de toate datele privind planificarea și realizarea activităților de cercetare-dezvoltare, aprovizionare, producție, desfacere, personal, reflectate în costuri și profituri, stocate de-a-lungul timpului în numeroase modalități. Problema care se pune este aceea de a le aduce într-o formă care să fie relevantă pentru activitatea de cercetare. Se pune deci problema conversiei datelor, adică problema schimbării formei lor originale într-o formă adecvată atingerii obiectivelor cercetării.

Datele sau informațiile secundare externe se referă la datele care se găsesc în diverse lucrări aflate în biblioteci, în rapoartele diferitelor asociații și organizații, în publicațiile editurilor, în reviste și ziare, în publicațiile academice, în publicațiile oficiale ale ministerelor, guvernului etc.

1.3.4. Culegerea datelor

Culegerea sau colectarea datelor se poate realiza de către persoane anume desemnate sau de către aparatură electronică.

Diferitele metode de cercetare determină metode diferite de culegere a datelor. Spre exemplu, metoda anchetei poate pretinde realizarea interviurilor personale directe, pe bază de chestionar. O observare a subiecților într-un magazin se poate face utilizând camera de luat vederi. Se pune problema ca activitatea de culegere a datelor să elimine sau să minimizeze erorile care pot să apara în această fază.

1.3.5 Pregătirea și analiza datelor

După colectarea datelor se pune problema aducerii acestora într-o formă care să permită redarea cât mai clară a răspunsurilor la întrebările puse. Această preocupare implică o activitate de pregătire a datelor, anterioară deci introducerii lor în calculator. Ea începe prin a controla existența omisiunilor, lizibilitatea răspunsurilor, corectitudinea clasificărilor cerute, inclusiv identificarea greșelilor făcute de operator (transcrierea greșită a unui răspuns). În această fază un rol important pentru activitatea de analiză revine codificării datelor care permite interpretarea, clasificarea, înregistrarea și stocarea acestora.

Analiza presupune înțelegerea logică a datelor colectate de la subiecți. Pentru aceasta se utilizează o gamă largă de metode analitice, statistice, în funcție de: obiectivele cercetării, modalitățile de eșantionare, tipul de scale utilizate, natura datelor culese etc.

1.3.6 Interpretarea rezultatelor și formularea concluziilor

Pe baza analizei informațiilor rezultate din prelucrarea statistică a datelor se desprind o serie de tendințe, se descoperă o serie de legături și corelații, se confirmă sau se infirmă ipotezele cercetării sau ipotezele testelor statistice. Toate acestea se impun a fi interpretate cu scopul de a caracteriza și înțelege fenomenele de marketing avute în vedere. Pe această bază pot fi formulate o serie de concluzii și propuneri menite să ofere factorilor de decizie suportul necesar adoptării deciziilor ce se impun. Valoarea concluziilor și propunerilor depinde de modul în care acestea pot contribui la rezolvarea problemei.

1.3.7 Raportul privind cercetarea de marketing

Raportul privind cercetarea de marketing are menirea de a comunica rezultatele obținute. Această comunicare se poate face, în funcție de scopul urmărit, sub diferite forme și anume:

* sub forma unui raport succint, de 1 – 2 pagini, în care se menționează: problema care a făcut obiectul cercetării, metoda de cercetare aleasă, rezultatele principale și concluziile mai importante. Acest raport nu trebuie redactat într-un limbaj tehnicist.

* sub forma unui raport mai amplu, de 10 – 20 pagini, cu dezvoltări ale aspectelor menționate anterior, inclusiv precizări legate de limitele studiului; el este destinat unor persoane cu funcții de conducere.

* raportul detaliat care va cuprinde tot ce s-a întreprins pentru realizarea cercetării și tot ce s-a făcut pentru obținerea rezultatelor. El este destinat experților în marketing.

Rezultatele cercetării pot face obiectul și unei prezentări orale, în diferite maniere, cu nivele diferite de detaliere.

1.4 Procesul măsurării

Noțiunea de măsurare în domeniul marketingului presupune existența unui “obiect” pe care îl cercetăm și a unui sistem simbolic prin care putem să-l reprezentăm. În general, sistemul simbolic care se utilizează în procesul măsurării este constituit din cifre, astfel încât putem defini procesul de măsurare ca fiind regulile prin care atribuim numere pentru caracteristicile obiectului studiat.

Obiectul studiat poate fi un produs, un individ, un eveniment etc. Măsurabilitatea are în vedere o caracteristică a obiectului studiat și nu obiectul în sine. Deci, măsurăm cantitatea vândută dintr-un produs, preferința unui consumator față de o marcă, atitudinea unui cumpărător față de un produs etc. Numerele utilizate vor fi simboluri asociate fiecărei caracteristici. Alegerea de simboluri numerice nu implică, așa cum vom vedea în continuare, în orice condiții, posibilitatea de a efectua cu numerele respective operațiunile aritmetice cunoscute.

În procesul investigației fenomenelor de marketing, prima întrebare la care trebuie să răspundă cercetătorul va fi: “ce să măsurăm”? Din definirea problemei de cercetat și a obiectivelor cercetării va rezulta fiecare caracteristică sau fiecare “concept” care urmează să facă obiectul măsurării; spre exemplu, volumul vânzărilor. Acest concept se impune a fi măsurat.

Măsurarea reflectă deci reprezentarea cantitativă a conceptelor relevante pentru problema cercetată.

1.4.1 Tipuri de scale

Măsurarea se realizează prin intermediul unor scale. Activitatea de construire a scalelor se numește scalare.

O scală poate fi definită ca o serie de elemente sau nivele dispuse progresiv, în limitele unor valori sau mărimi care permit cuantificarea aspectului investigat. Menirea unei scale este de a măsura, de obicei cantitativ,caracterisica supusă cercetării, în funcăie de amplasarea aprecierii ei în limitele scalei respective. Scalele, se clasifică, în raport cu posibilitățle lor de realizare a comparabilității din punct de vedere matematic a ceeace se măsoară. În acest sens, se disting patru tipuri de scale: scala nominală, scala ordinală, scala interval și scala proporțională.

1.4.1.1 Scala nominală

Scala nominală presupune repartizarea arbitrară a unui număr obiectelor sau evenimentelor avute în vedere cu scopul identificării sau clasificării lor. Nu există nici o relație între cantitatea construcției ce trebuie măsurată și valorile numerice repartizate acesteia. Fiecare termen are aceeași importanță, aceeași pondere, și, ca atare, această scală exprimă de fapt o enumerare a unor posibilități obiective existente. Nici o poziție din cadrul scalei nu este superioară sau inferioară altei poziții. Scala nominală oferă numai posibilitatea de a compara răspunsurile date în sensul de asemănător sau diferit. Scala nominală permite astfel clasificarea subiecților cercetați în două sau mai multe grupe a căror membri diferă după proprietatea ce a fost scalată.

1.4.1.2 Scala ordinală

Permite ordonarea obiectelor sau alternativelor cercetate, în funcție de un anumit criteriu, într-o relație de ordonare: primul, al 2-lea, al 3-lea, al 4-lea etc. Mărimea absolută a numărului nu măsoară o cantitate și nici nu indică o distanță; realizează numai o ordonare sau ne sugerează că un obiect are mai mult sau mai puțin dintr-o anumită caracteristică fațăde alte obiecte, fără a ne spune cât de mult sau cât de puțin. În acest fel putem realiza fie o clasificare a opțiunilor, fie o ordonare a acestora pe baza criteriului stabilit.

O scală ordinală frecvent utilizată în cercetările de marketing, în special atunci când se are în vedere măsurarea atitudinilor, este scala semantică sau "diferențiala semantică".

Subiectului i se cere să-și exprime opiniile despre caracteristica supusă investigației, caracteristică ce poate fi măsurată prin intermediul unor nivele (3, 5, sau 7) aflate între două calificative de sens opus. Dacă sunt analizate mai multe caracteristici, pentru fiecare se atribuie o pereche de calificative de sens opus la un nivel maxim, superlativ: foarte bun – foarte rău; ultra modern – ultra depășit; foarte nou – foarte vechi. Subiectul trebuie să indice printr-un semn ("x") sau printr-o bifă nivelul (calificativul) care în opinia lui exprimă cel mai bine caracteristica avută in vedere.

În rândul scalelor ordinale, ca o variantă a diferențialei semantice , există scala numerică. În acest caz, nivelele scalei sunt exprimate prin cifre în locul descrierilor verbale. Această scală utilizează adjectivele bipolare în aceeași manieră ca scala semantică. De exemplu:

Spuneți -ne cât de mulțumit sunteți de autoturismul marca "Cielo" pe care l-ați cumpărat anul trecut.

extrem de mulțumit 7 6 5 4 3 2 1 extrem de nemulțumit

O variantă a scalei semantice este și scala lui Stapel. Ea măsoară, simultan, atât direcția cât și intensitatea unei atitudini. Ea posedă 10 sau 6 nivele, exprimate cifric, jumătate cu semnul "+" , cealaltă jumătate cu semnul "-" dispuse vertical, între care se plasează caracteristica ce urmează a fi măsurată, fără a se indica cele două calificative extreme.

Prin prisma acestei trăsături subiecții sunt puși în situația de a evidenția imaginea pozitivă sau negativă pe care și-au format-o și de a aprecia intensitatea acestei imagini.

Pe baza observărilor rezultate din eșantion se determină un scor mediu pentru fiecare caracteristică măsurată. Când analizăm mai multe caracteristici, se poate face o medie aritmetică a scorurilor medii rezultate pentru a avea o imagine de ansamblu a construcției cercetate.

Scala lui Likert. Prin ea se măsoară gradul în care subiecții sunt sau nu sunt de acord cu o serie de afirmații legate de caracteristicile unui produs; scorurile corespunzătoare afirmațiilor avute în vedere se însumează și se ajunge la un scor general.

Scala interval

Scala interval permite atât ordonarea obiectelor cât și măsurarea distanței dintre ele. În această scală atât semnificația punctului zero cât și mărimea unități de măsură sunt stabilite de cercetător. Exemple de asemenea scale sunt cele care servesc la măsurarea temperaturii: scala Celsius și scala Fahrenheit. Punctul "0" al fiecăreia din aceste scale are o semnificație diferită. În cazul scalei interval punctul "zero" nu indică o absență a fenomenului, ci este o valoare ca oricare alta.

Scala interval poate fi regăsită sub diverse forme de manifestare și anume:

a) scala cu adjective bipolare de sens opus, derivată din scala semantică, dar care presupune existența aceleeași distanțe, aceluiași interval, între două nivele

b) în mod similar, există și o scală de tipul acord – dezacord care presupune existența unui interval egal între fiecare două nivele.

c) scala continuă. Aceasta oferă posibilitatea ca subiectul să indice un punct situat pe o dreaptă cuprinsă între două calificative de sens opus.

d) scala cu seturi de intervale de mărimi egale

Scala proporțională

Scala proporțională presupune împărțirea scalei în intervale egale; fiecărui interval îi corespunde un număr care de data aceasta este expresia unei mărimi absolute, iar punctul de origine este zero absolut. Ca urmare, scala proporțională permite efectuarea tuturor operațiilor admise de celelalte scale, inclusiv înmulțirea sau împărțirea unui număr de pe scală cu altul.

În cazul scalei proporționale zero absolut reprezintă un punct pe scală unde atributul respectiv nu se mai manifestă. Spre exemplu, punctul în care nu se mai manifestă căldura, acesta fiind zero absolut, corespunde unei temperaturi de -273,160 Celsius; el reprezintă punctul zero pe scala de temperatură Kelvin (scală proporțională). Exemple evidente de tipuri de scale proporționale sunt cele care măsoară lungimile, greutățile etc. Banii, sunt, de asemenea, o expresie a scalei proporționale. Când spunem "zero lei" înseamnă că atributul pe care vrem să-l măsurăm (vânzările) nu se manifestă.

Scala proporțională în cercetările de marketing poate îmbrăca diferite forme și anume:

a) scala cu măsurare directă. Spre exemplu, o întrebare de genul: Ce vârstă aveți? măsoară direct această caracteristică demografică.

b) scala cu sumă . Reprezintă o altă modalitate de măsură care presupune repartizarea de către subiecți a unei sume date, spre exemplu, 100 de puncte, între mai multe caracteristici sau alternative având în vedere un anumit criteriu (preferința, importanța acordată).

c) scala cu sumă pentru perechi de obiecte; este o variantă a scalei cu sumă . Ea presupune repartizarea sumei constante respective între perechi de obiecte rezultate din combinarea acestora.

d) scala alternativei de referință. O asemenea metodă de măsurare presupune compararea unor alternative prin raportare la o altă alternativă. Spre exemplu, compararea a trei mărci prin raportarea lor la o altă marcă căreia i se acordă un număr de puncte. Subiectului i se cere să compare o marcă, cu marca de referință, având în vedere un anumit criteriu cum ar fi, spre exemplu, preferința. Pentru fiecare marcă el poate indica un număr de puncte, mai mic sau mai mare, (decât 100) în raport cu intensitatea preferinței sale.

1.5 Aspecte generale privind cercetarea online [8]

Cercetarea de marketing este un instrument important pentru orice organizație care caută o oportunitate pe piață, in special pentru micile intreprinderi care urmaresc sa i-și extindă afacerea. Scopul principal il reprezintă descoperirea nișelor aparute pe piața in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor si a demararii unor campanii de marketing eficiente, insa tot aceste cercetări pot furniza organizatiei asa numita „inteligenta pe piata” necesara pentru consolidarea pe piata, incurajarea firmei si maximizarea profitului.

Cercetarile online au revolutionat cercetarile clasice, furnizand oportunitati cat si provocari atat cercetatorilor cat si a subiectiilor cercetarii.

Dezvoltarea tehnologiei online reprezinta o latura pozitiva deoarece acesta a permis cercetatorilor sa ofere clintilor o metoda de cercetare a audientei tinta, rapida si cu un cost eficient. Cercetarile de marketing online cunosc o dezvoltare foarte rapida, pe piata deja numarul companiilor specializate crescand simtitor de la un an la altul. Aceasta crestere se datoreaza si noi metodologii descoperiite de specialisti in marketing.

Avantaje:

Exista o serie de beneficii aduse de cercetarile online printre acestea numaranduse:

– numar mare de respondenti ce pot fii chestionatii simultan

– granitele nu vor mai reprezenta un obstacol pentru cercetare, cercetarea internationala putand fii facuta cu doar un simplu click

– poate fi o modalitate ieftina de a efectua proiecte de cercetare de mare anvergura – se pot primi sute de raspunsuri pentru doar cateva sute de euro.

– marile firme specializate pe cercetari online detin baze de date impresionante de unde organizatia isi poate alege respondentii pe care vor sa ii interogheze

– ofera un timp de raspuns foarte rapid deoarece datele sunt in format electronic ele ne mai fiind supuse procesului de introducere in baze de date. Rezultatele pot fi furnizate uneori chiar in ziua in care au fost culese, prelucrarea lor fiind facuta cu ajutorul unor softuri specializate.

Pentru o afacere care are nevoie sa obțina o vedere generală, de la o parte cat mai mare a populației, intrun timp cat mai scurt posibil, nu există îndoială că cercetarea online este cea mai viabila varianta.

Adoptarea cercetari online.

Ca si in cazul altor forme de cercetari ale pietei, exista cateva reguli sigure pe care organizatiile sunt sfatuite sa le urmeze atunci cand adopta o astfel de cercetare. Acestea sunt:

Furnizeaza o agenda de lucru cat mai detaliata cercetatorului. Este esential ca ambele parti sa inteleaga exact ceea ce doreste organizatia sa obtina in urma cercetarii, pentru a evita confuziile si dezamagirile de mai tarziu.

Concentreazate pe problemele importante. Este mai important sa ai rezultate rapide decat sa ai informatii detaliate? Decide ce este mai important pentru tine.

Asigura-i cercetatorului resursele necesare pentru a interoga un esantion reprezentativ. Acest lucru este esential pentru a obtine rezultate cat mai elocvente (precise). Exista o ingrijorare deoarece multi considera ca cercetarea pe internet ar putea permite niveluri de inselaciune mai mare, insa pentru a reduce acest risc se pot accesa baze de date ale marilor companii din domeniul cercetarilor de unde se poate alege un esantion reprezentativ.

Avertisment!!!

In ciuda comoditatii sale, cercetarea pe internet nu trebuie tratata cu usurinta, nici nu trebuie considerata un substituit pentru cercetarile traditionale. Cercetare online are limitări, care trebuie luate în considerare de la început. Se poate întâmpla ca, în unele cazuri, acestea sa depășesca beneficiile. Acestea includ:

Anchete DIY (în cazul în care organizatiile pun întrebările direct respondentului fără un cercetator ca intermediar):limitari- compromite obiectivitatea chestionarului, o interpretare impartiala.

Internetul este un mediu limitat in ceea ce priveste extragerea unui eșantion cu adevarat reprezentativ. Cercetările efectuate prin intermediul internetului pot viza numai utilizatorii de Internet și, mai exact, numai utilizatorii de Internet care sunt dispusi sa răspunda la chestionare on-line (inca procentul este foarte mic, mai ales în tarile în curs de dezvoltare)

Chiar daca piata cercetarilor online a cunoscut o evolutie rapida și inca mai are un potențialului uriaș de crestere, nimeni nu a reglementat practica de cercetare pe internet. Cu toate acestea, codul de conduită și linii directoare, MRS, privind activitățile de cercetare online reprezinta o sursă valoroasă de informații

Aceste considerente nu sunt destinate pentru a denigra rolul important pe care cercetarea online il joaca azi,in mediul de afaceri. În cazul în care se optează pentru o cercetare online, atunci acesta ar trebui să fie făcută cu același grad de responsabilitate, cu care este intreprinsa si o cercetare de piata traditionala. De exemplu, interfața cu respondentul trebuie să fie conceputa astfel incat sa il atraga, întrebări ar trebui să fie meticulos planificate pentru a minimiza interpretările eronate și trebuie avut grijă ca cercetarea sa se adreseze publicului tinta.

Combinarea tehnicilor de cercetare

Deși cercetarea online implica o derulare mai rapida și costuri mai mici, fapt ce face din aceasta o metodă atractivă pentru intervievarea unui eșantion mare de oameni, trebuie avut grijă ca acesta sa fie insotita si de cercetari traditionale deoarece acest tip de cercetare nu cuprinde in totalitate publicul tinta.

In cadrul cercetari on-line, mai mult decât in cazul oricarui alt soi de cercetare, există o mare nevoie de creativitate, altfel spus modurile vechi de cercetare combinate cu noile tehnologii nu vor sprijini dezvoltarea cercetari on-line fapt ce va duce la pierderea valori sale ca instrument de cercetare. Companiile care caută să profite de beneficiile pe care noua tehnologie le permite, trebuie să asigure cele mai înalte standarde profesionale și în mod constant sa isi depaseasca limitele.

Potential, utilizarea cea mai valoroasa a cercetare online este în legătură cu o formă mai tradiționala de cercetare a pietei, fie că este vorba de o cercetare cantitativa sau calitativa. Completarea unui chestionar, pe internet, ar putea fi oferit ca un substitut la chestionarul telefonic. Alternativ, o organizatie poate realiza o cercetare on-line ampla supranumita si “periere a pietei”, unde rezultatele pot fii urmarite mult mai usor datorita noilor tehnologii, prin intermediul interviurilor personale in spatiu virtual. Un rezultat al evoluției de cercetare online, este clar – cercetare de piață este acum accesibila pentru majoritatea întreprinderilor și oferă un alt traseu pentru solicitarea avizului din partea cliențiilor.
Richard Windle a concluzionat: "sondaje pe internet reprezinta una dintre tehnicile cele mai incitante care urmează să fie introduse în mixul de cercetare de piață în ultimul deceniu. Modul în care vor progresa este un teritoriu necunoscut. Cercetarea online a luat locul deja tehnici tradiționale în multe sectoare, dar trebuie sa asteptam sa vedem cum va evolua rolul acesteia o data ce v-om progresa in secolul 21.”

1.6 Oportunitati si probleme privind cercetarile pe internet [7]

Internet-ul ca si instrument de cercetare de marketing este relativ nou de aceea cercetători de marketing au nevoie de timppentru a afla cum să-l folosească cat mai eficient. În această lucrare am dezvoltat un ghid pentru a ajuta cercetătorii să identifice potentialele oportunități și probleme legate de utilizarea Internet-ului in cadrul cercetarilorde marketing.

Organizam discuția noastră în jurul a trei
teme importante cu care se confruntă orice cercetător: (1) de proiectare de anchetă; (2) esantionare; (3) activități de teren.

Pentru a dezvolta tipologiile sondajului de marketing pe internet, ne bazam pe diferite combinatii intre obiectivele sondajului, unitatea selectată de eșantionare, și metoda de colectare a datelor. Rezultatul acestor combinații duce la opt astfel de tipologi. Am dezvoltat o metodologie in sapte pasi pentru a identifica potențialele probleme legate de esantionare și pentru a preintampina problemele specifice datorate faptului ca Internet este în continuă schimbare. Problemele anchetelor de teren sunt în sfârșit prezentate cu accent pe formatul chestionarului, utilizarea motoarelor de căutare pentru a obține un cadru și problemele legate de unitățile de eșantionare.

O tipologie a studiului de marketing pe Internet

Prima întrebare pe care ar trebui sa si-o puna un marketer care are in plan sa foloseasca internetul pentru cercetarea sa este: Ce vreau să fac? Care sunt obiectivele cercetarii?

Multe tipuri de cercetare pot fi efectuate prin intermediul Internet-ului sau cu ajutorul acestuia. O tipologie a cercetarilor de marketing pe Internet poate fi construita în jurul a trei dimensiuni: (1) obiectivele de anchetă; (2) unitățile de eșantionare, și (3) metoda de colectare a datelor.

Obiectivele studiului
Cercetători de marketing pot utiliza Internetul pentru a dezvolta trei tipuri diferite de cercetare din punt de vedere al obiectivelor:(1) se poate studia modul în care Internetul este folosit ca
un instrument de marketing; (2) se pot utiliza Internet-ul, ca o alternativă la chestionarele si anhetele tradiționale sau (3) se poate folosi Internetul pentru a studia coportamentul consumatorilor in mediu online.

Utilizarea Internetului se referă la studierea modului in care firmele utilizeaza Internet-ul ca instrument de marketing. Pitts et al. (1996) a observat că site-uri Web au fost folosite pentru a atinge unele obiectivele ale strategiilor de marketing, de exemplu:
. să obțină acces la metode de influentare a consumatorilor necunoscute sau inaccesibile anterior
. proiectarea unei imagini favorabile a corporatiei;
. furnizarea informațiilor despre produs;
. sa favorizeze și să încurajeze consum dintr-o anumita gama de produse;
. sa genereze comenzi pentru oamenii de vânzări;
. sa inregistreze reclamațiile clienților, intrebari și sugestii;

Cercetare de marketing pe Internet poate fi utilizata pentru a studia eficacitatea utilizări Internet-ului in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor enumerate mai sus. Internetul ar putea fi, de asemenea, utilizat pentru a efectua anchete in mod tradițional. Cu excepția particularitățile tehnice, nu sunt diferențe majore intre chestionarele de Internet poșta tradițională sau chestionarele de telefon. Avantajul Internet-ului este că poate oferi un suport mai bogat pentru chestionare si de asemenea, permite datelor să fie înregistrate în mod automat (un avantaj foarte important). Anchete pe Internet ar putea fi folosite pentru a investiga orice intrebare tradiționala, de la politica firmei si strategia de marketing pana la comportamentul de consum.
Al treilea tip de obiectivele de marketing care ar putea fi atins printr-o ancheta online este studiul comportamentului de consum pe Internet, pentru înțelegerea modului in care consumatorii fac cumparaturi în spațiul cibernetic și de ce fac ceea ce fac.

Consumul de Internet include:
. culegerea de informații pasiv, prin expunerea la publicitate;
. cumpărături, care includ atât de navigare cat si cautare deliberată de informații; și
. selecția și cumpărarea de bunuri, servicii, precum și informații

Aceste tipuri de sondaje sunt focalizate pe modul în care consumatorii folosesc Internetul, modul în care acestia navigheaza, modul în care cumpara de pe Internet, etc
Satisfactia clientului legata de site-uri Web ar putea fi, de asemenea, studiata în același mod.

Unitățile de eșantionare

Trei unități diferite de esantionare ar putea fi utilizate într-un studiu de marketing pe Internet: (1) pagini web; (2) site-uri web; și (3) utilizatorii de Internet.

Paginile Web pot fi analizate in functie de continut, spațiul publicitatar de pe acestea, sau timpul cat aceste pagini rămân neschimbate, dar, de asemenea, si numărul de vizitatori pe care ii are (numărul de hit-uri) sau timpul petrecut de vizitatori pe o anumită pagină. Site-uri Web ar putea fi cercetate pentru a vedea cum firmele comunica pe Internet și strategiile de marketing, structura unui site, etc

În cele din urmă, utilizatori de Internet ar putea fi studiati din punct de vedere al comportamentului lor general pe Internet, sau a lor comportament față de un anumit site Web sau pagină. Utilizatorilor de Internet le putem cere sa completeze un chestionar online sau le putem trimite un chestionar prin e-mail.

Metode de colectare a datelor
A treia dimensiune a tipologiei noastre privind cercetarea online este legată de metodele de colectare a datelor. Trei metode diferite pot fi utilizate: (1) observarea directă; (2) prin chestionar sau (3) prin experiment.

Observarea directă a conținutului unui Web site-ul sau a unei pagini poate fi făcuta fie de cercetători fie de un eșantion de utilizatori. Această metodă poate fi folosita pentru a colecta date obiective, cum ar fi numărul de reclame de pe o pagină, existența unor anunturi sau numărul de link-uri în interiorul unei anumite pagini ,ori pentru a colecta date subiective, cum ar fi conformitatea cu cerințele utilizatori sau reacția lor la conținutul sau designul unei pagini Web.
Patru tipuri de format ar putea fi utilizate pentru a anchetele pe Internet: (1) chestionare pe site-uri Web ; (2) chestionare prin e-mail; (3) chestionare in format text trimise prin e-mail ca o fisier atasat; sau(4) chestionare in format text ce pot fii downloadate de pe site si returnate prin e-mail sau fax

Cap.2 Studiu de caz

2.1 Analiza mediului online din Romania

Internetul s-a născut la mijlocul anilor 60 în forma ARPAnet (Advanced Research Projects Agency Net) – o rețea între mai multe computere din unele instituții americane, ce lucrau pentru ARPA, un departament de cercetare din cadrul Pentagonului. ARPA a fost pus în funcțiune ca reacție la succesul sovietic al lansării satelitului Sputnik în spațiu în 1957. Unul din obiectivele ARPAnet era crearea unei rețele, care să nu fie distrusă datorită atacurilor asupra sistemului. Războiul Rece fiind la apogeu, scenariul unui dezastru era considerat fie lansarea unei bombe fie un atac nuclear.

De aici a rezultat un proiect de rețea, unde rețeaua însăși era permanent în pericol de atac. În consecință:- doar un minimum de informații era cerut de la computerele client în rețea – oricând transmisia de date întâlnea un obstacol, sau una dintre adrese era de negăsit, se găsea o altă cale către adresa căutată.

Toate acestea au fost codificate într-un protocol care reglementa transmisia de date pe Internet. În forma sa finală, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet protocol), care este și acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu IBM compatibile sau Mac's, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. să se "înțeleagă" unele cu altele. În acest fel, Internetul era și este cu adevărat o platformă-independentă.

Internet-ul "civil" a început ca o rețea de patru computere între Universitățile din , și și Institutul de Cercetare din Stanford. În curând, cercetători din alte instituții de stat au devenit interesați. Deoarece folosirea computerelor era costisitoare, ei au văzut imediat avantajele folosirii în comun a unei rețele.

La sfârșitul anilor 60 și începutul anilor 70, când Internetul număra în jur de 50 de computere, s-au dezvoltat primele dintre servicii, folosite încă și azi pentru transferul informației:- File Transfer Protocol pentru trimiterea și regăsirea fișierelor – Telnet pentru accesarea și folosirea bazelor de date, a bibliotecilor și a cataloagelor din toată lumea – E-Mail pentru trimiterea mesajelor personale.

Internetul era în mod categoric în ascendență. Cu noi grupuri de utilizatori care se alăturau, în următoarea decadă, Internetul a crescut la o rețea de 200 de computere. Partea militară era organizată într-o rețea separată, Milnet.

În același timp, au apărut alte rețele, mai ales în sectorul academic. Importantă printre acestea era (și este) USENET sau Users' Network, care a început în 1979, când câteva UNIX-computere au fost conectate împreună.

USENET. În sute de grupuri de discuții despre orice subiect imaginabil, oamenii făceau schimb de noutăți și imagini, în ciuda distanțelor și a hotarelor. Alte rețele s-au dezvoltat de-a lungul USENETului. Toate formau baza unui spațiu de comunicație radical democratic. De exemplu, înaintea unei noi discuții pe care grupul o începea, comunității Netului i se cerea un vot de accept. Grupurile de discuții joacă încă un rol mare pe Internet. Există mii și zeci de mii în întreg Internetul.

Altă moștenire a USENET este "Netiquette", sau regulile de comportament pe Internet.

10 ani după ce USENET își începuse dezvoltarea, Internetul a crescut la 80.000 de computere. A început să fie un factor de luat în considerare în politică. Și curând, expresia "Information SuperHighway" (autostrada informației) a devenit uzuală. În această metaforă, Internetul era văzut ca o importantă infrastructură pentru transportul unor bunuri vitale – informațiile.

În anii 80 și începutul anilor 90, când Internetul era folosit doar de un număr mic de cercetători, arată mult diferit față de prezent. Principalele aplicații erau atunci poșta electronică și grupurile de discuții (Newsgroups) plus diverse rutine de căutare și mecanisme de transfer al fișierelor. Aceasta era o lume UNIX, în care toate comunicațiile existau doar ca text sau numere, și liniile de comandă trebuiau memorate și tipărite.

Când poșta electronică, dar mai ales programele de căutare și de transfer al fișierelor au trebuit să facă față unor cerințe mai complexe, s-au dezvoltat noi navigatoare. Software-ul pentru fiecare trebuia să fie obținut și configurat separat. Folosirea fiecăruia trebuia să fie învățată.

Pe scurt: datorită metalimbajului foarte dificil, folosirea Internetului în acea perioadă era restrânsă la un mic grup de oameni din universități și institute de cercetare.

Marea schimbare a început în 1989, când Tim Berners Lee de la CERN (Centrul European pentru Fizica Nucleara) din Geneva a pus bazele în 1989 dezvoltării primului prototip al World Wide Web (WWW sau 3W). Ca de obicei în istoria Internetului, scopul inițial al WWW-ului era destul de limitat.

Era destinat să fie o platformă internă de comunicații pentru cercetătorii din întreaga lume care lucrau pentru CERN. Sarcina principală era să asigure un sistem care să facă legătura între varietatea de platforme ale diverselor calculatoare.

Soluția de bază era ideea de a face legătura între documente via "hipertext". Hipertext înseamnă, a marca șirurile de text sau alte obiecte și de a le lega cu alte obiecte, care ar putea fi din punct de vedere fizic la mare distanță de obiectul original. Când legătura este selectată, cineva poate "sări" la documentul legat. În acest fel este posibil de a lega un număr nelimitat de documente între ele într-o structură web ne-ierarhică. Pentru a putea deosebi aceste documente și pentru a le regăsi, fiecare are o adresă unică. Aceasta este Unique Resource Locator (URL). URL-urile constau într-un protocol de transmitere (în cazul WWW-ului acesta este Hypertext Transfer Protocol – http), urmat de www (în cele mai multe cazuri) și de domeniu (de exemplu numele serverului și numele paginii).

Prima versiune a programelor pentru a naviga pe www, așa numitele "browsere" urmau încă tradiția originală a Internetului – erau numai text. De aceea, sistemul a rămas, în principiu, neprietenos cu utilizatorii. În septembrie 1992 nu existau mai mult de 20 de servere web în întreaga lume.

Schimbarea radicală s-a produs când NCSA (National Center for Supercomputing Applications) din SUA a scos "Mosaic" – Browser în 1993, care era bazat pe o interfață grafică (Windows). Enorma creștere a web-ului a început virtual, dintr-o dată: În iunie 1993, 130 servere Web erau înregistrate, în 1994 erau deja 11.576 servere.

Dar web-ul nu a făcut doar să se dezvolte. De asemenea, posibilitățile de a prezenta datele au crescut dramatic. Curând au apărut poze și animații pe situri web, urmate de sunete . Doar un mic pas mai era necesar pentru a aduce cataloage, directoare și formulare de comandă pe situri web. Astfel, câțiva ani mai târziu s-a născut E-Commerce.

Internetul in

Internetul tinde sa nu mai fie un lux nici in Romania: avem una dintre cele mai mari rate de crestere a conexiunilor de mare viteza din Europa de Sud-Est. Aproape jumatate dintre oraseni detin un calculator personal, iar numarul utilizatorilor romani de servicii online este estimat la peste 9 milioane de persoane. Aceasta raspandire aduce dupa sine o schimbare constienta si, de cele mai multe ori, inconstienta, a obiceiurilor noastre de zi cu zi. Multi dintre noi nu mai scriem scrisori, ci trimitem e-mailuri, nu ne mai intrebam rudele despre cum se pun muraturile sau cum se face drobul, ci luam retetele “de pe net”, nu mai asteptam premiera unui film la cinema, ci-l descarcam “de pe hub-uri”.

Romanii ajung tot mai dependenti de Internet pentru ca e mai usor de folosit si deja mult mai ieftin decat alte mijloace de comunicare sau informare

Daca in urma cu opt ani, romanii foloseau Internetul mai mult pentru a-si trimite unul altuia email-uri sau pentru a copia referate, acum directiile lor de manifestare s-au diversificat, de la obtinerea de informatii diverse – inclusiv medicale – sau cumpararea unui cadou pentru prieteni, pana la gasirea unui partener in dragoste.

Astfel, pe site-ul www.intercer.com, portal de religie, intra mai ales persoane cu varste intre 14-20 de ani (circa 60% dintre utilizatori), in majoritate elevi si studenti, in principal femei. 85% dintre utilizatori provin din mediul urban, iar 74% dintre cei care folosesc acest site sunt adventisti de ziua a saptea.
Pe domeniul sanatate-frumusete, site-ul www.beautycenter.ro are peste 5.000 de vizitatori pe zi. Conform administratorilor acestui site, 80% dintre utilizatori provin din mediul urban, targetul site-ului fiind 90% feminin. Femeile cauta pe net informatii cat mai multe despre produse noi, despre centre de infrumusetare, tratamente cosmetice etc. Din feedback-ul pe care il avem am constatat ca principala problema a femeilor nu este greutatea, ci parul! Cele mai multe au probleme legate de coafura si de ceea ce mananca, in sensul ca vor sa manance sanatos si sa-si controleze regimul alimentar.

Internetul a modificat si va continua sa schimbe modul cum oamenii obtin informatiile din mass-media. Bill Gates, magnatul Microsoft, a declarat in ianuarie anul acesta, la Davos, ca internetul va revolutiona televiziunea in cinci ani, datorita cresterii pietei de continut video online si fuzionarii computerului cu televizorul. “Sunt uimit ca oamenii nu-si dau seama ca peste cinci ani vor rade de serviciile TV de astazi”, a precizat Bill Gates, conform Realitatea TV. Acesta a sustinut ca raspandirea internetului de mare viteza si popularitatea unor platforme video precum YouTube au dus la un declin mondial privind numarul de ore petrecute de tineri in fata televizorului.
Avantajul platformelor video in fata televiziunii sta in flexibilitatea programelor. Practic, un utilizator poate alege singur cand se uita la o emisiune sau la un film, spre deosebire de televiziunea clasica, unde programarea o face altcineva.
Cu o situatie oarecum similara se confrunta si presa scrisa. Tot mai multe persoane prefera sa citeasca editiile online ale ziarelor, in detrimentul celor pe hartie. Astfel, conform unor statistici, audienta editiilor online a crescut cu peste 200 la suta in ultimii cinci ani la nivel mondial.
Acest lucru este vizibil si in , unde numarul cititorilor online ai cotidienelor romanesti a crescut, in timp ce audienta versiunilor pe hartie ale acelorasi publicatii inregistreaza o tendinta descendenta. Conform site-ului trafic.ro, primele cinci ziare romanesti din top au fost citite, numai in luna ianuarie, de peste 8 milioane de vizitatori on-line.

Numarul utilizatorilor de Internet din a ajuns anul trecut la peste 8 milioane, conform portalului Trafic.ro, preluat de Hotnews. De asemenea, potrivit unui studiu national de audienta realizat in luna iulie de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, 63,5% din populatia din mediul urban detine un calculator personal, iar 75,3% din locuitorii oraselor au utilizat un calculator in ultimele 12 luni.
Un alt mijloc prin care Internetul ne schimba obiceiurile sunt blogurile, adica jurnalele online. Daca parintii nostri se chinuiau sa ascunda ce scriau in jurnalele lor intime, bagandu-le prin locuri dintre cele mai ciudate, acum totul se scrie pe net, pentru ochii oricui doreste sa citeasca. Conform unor estimari, in prezent in exista cam 50.000 de bloguri, iar numarul acestora este in continua crestere.

Mai mult de jumatate (62%) dintre romanii de la oras utilizeaza Internetul, conform studiului CATIbus realizat de Mercury Research in februarie 2009 pe un esantion de 680 de persoane din mediul urban cu varsta peste 18 ani.

De asemenea, studiul releva ca email-ul, chat-ul/ messengerul se afla in topul activitatilor pentru care este folosit Internetul. Tinerii cu varste intre 18 –24 de ani sunt cei mai activi cand vine vorba de Internet, iar comunicarea in scop personal este principala activitate, 92% declarand ca aleg online-ul in acest scop. La polul opus se afla persoanele peste 55 de ani, unde un procent ridicat nu foloseste deloc mediul online.

Comunicarea personala (email, chat/ messenger) se afla pe locul I in topul activitatilor pentru care romanii din mediul urban acceseaza Internetul, mai mult de jumatate dintre oraseni (52%) folosind mediul online in acest scop. Urmeaza navigarea pe world wide web, reprezentata de 35 %, iar pe locul al treilea, cu 31%, se afla descarcarea de muzica, filme, jocuri.Tranzactiile financiare ocupa locul sase in clasament, cu un procent de 11%. Doar 4% folosesc Internetul pentru informarea in interes profesional , iar 1% pentru a cauta informatii medicale.

Tinerii intre 18-24 de ani, fruntasi la utilizarea Internetului

“Doar 8% dintre tinerii romani cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani din mediul urban nu utilizeaza Internetul. De la chat, distractie, simpla navigare, pana la cumparaturi online sau tranzactii financiare, nimic nu le scapa, tinerii sunt campionii utilizarii Internetului. In acelasi timp, clasamentul activitatilor pentru care tinerii utilizeaza Internetul arata diferit fata de media la nivelul populatiei din mediul urban“, spune Crina Lungu, Manager Divizia IT&C, Mercury Research.

Dupa nevoia de a fi in contact cu ceilalti, downloading-ul este al doilea motiv pentru care tinerii se afla pe Internet, aproape trei sferturi (74%) declarand ca aleg online-ul pentru a descarca diverse lucruri cum ar fi muzica, filme, jocuri. Acest mediu inseamna pentru tineri si distractie, un procent de 67% se conecteaza la Internet pentru a se distra.

Studiul CATIbus realizat de Mercury Research mai arata ca tinerilor (18-24) le place sa navigheze pe world wide web, 61% se conecteaza la Internet pentru acest motiv. La cumparaturile on-line, din nou tinerii se afla in frunte: 30% folosesc Internetul in acest scop, procent mai mare decat media de 14% din mediul urban. Doi din zece tineri cu varsta pana in 24 de ani au declarat ca folosesc Internetul pentru a face tranzactii financiare.

La polul opus se afla persoanele peste 55 de ani, unde aproape doua treimi nu folosesc Internetul , e-mail-ul sau chat-ul sunt folosite doar de un sfert dintre acestia, distractia online este aleasa doar de 13%, iar tranzactiile financiare de doar 3%.

Rata de patrundere a internetului in companiile romanesti

Doar 80% dintre firme din acceseaza internetul.
In Romania dotarea cu computere a firmelor se apropie de nivelul atins in Uniunea Europeana, dar procentul celor care au conexiune la internet este sensibil mai mic decat cel inregistrat la nivel european. Aceasta este una dintre concluziile studiului realizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) in lunile aprilie-mai 2009 pe un esantion de 1.399 de IMM-uri (micro, mici si mijlocii) ce activeaza in intreaga economie, din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale tarii.
Studiul dat publicitatii arata ca 81,90% dintre firmele autohtone au in dotare computere, 64,16% acceseaza internetul iar 56,51% utilizeaza e-mail-ul. Circa 27,97% dintre IMM-uri detin site-uri proprii si 7,51% din intreprinderi recurg la vanzarile/cumparaturile on-line. Totusi, un procent destul de ridicat de IMM-uri (15,52%) nu detin computere/site propriu si nu utilizeaza internetul, e-mail-ul si vanzarile/cumparaturile on-line, in vreme ce 0,79% dintre firme folosesc alte componente IT, cum ar fi telefonia IP, programe de proiectare asistata sau intranetul.
Un sondaj asemanator, realizat la nivel european pe 7.662 de IMM-uri, a evidentiat ca 85,3% dintre microfirme, 91% din firmele mici si 95% dintre firmele mijlocii au in dotare computere. De asemenea, 73% dintre microintreprinderile investigate au conexiune la internet, comparativ cu numai 54,59% dintre microfirmele romanesti. E-mail-ul este folosit de aproximativ 68% dintre microfirmele europene si de 53,11% din cele romanesti.

2.2 Interviu

Un interviu cu Tim Lee, director de cercetare și editor al WebCMO.

“Ce este de fapt cercetarea de marketing in mediul online?
Cercetare de marketing online se refera la intreprinderea de cercetari (de obicei, analizele statistice), pentru a înțelege problemele Marketing-ului in mediu online. Procesul de proiectare al unei astfel cercetari include: găsirea unei probleme pe piață, traducerea ei într-un proiect de cercetare de marketing, elaborarea chestionarului, colectarea informații de la un esantion, analize rapoarte, constatări și implementări de marketing.
Cercetare de marketing pe web se concentrează numai pe probleme de marketing online.

De ce este cercetarea de marketing atat de importanta?
Cercetarea de marketing este importanta, pur și simplu pentru că noi – marketeri – avem nevoie de astfel de informații pentru a lua decizii de marketing. Cu cat sunt mai exacte informații care le avem, cu atat este mai puțin probabil ca noi sa facem greșeli în luarea deciziilor.

Îmi puteți oferi exemple cand cercetare a fost critica pentru obtinerea succesului?

Da! În studiul nostru recent despre avantajele competitivitatii online, am încercat să înțelegem ce contribuie cel mai mult la succesul unei afaceri pe internet. Am folosit o cercetare sofisticata pentru a identifica factorii cheie ai succesului in acest mediu.

Sa presupunem ca planuiti o afacere pe internet. Cu un buget limitat și timp de asemenea limitat, eforturile de marketing trebuie concentrate pe cele mai importante zone. Fără astfel de informații provenite din cercetarea de marketing, sunteti mult mai predispus să va concentrati asupra lucrurilor cu care sunteți familiarizat: Dacă sunteți un tip tehnic, vă veti concentra o mare parte din timp si bani pe imbunatatirea calitatii site-uli dumneavoastră. Pe de altă parte, dacă ai lucrat în industria anunțurilor, cel mai probabil va ve-ti concentra asupra promovarii site-ului web.
Dar rezultatele cercetării noastre arată că cel mai important factor care contribuie la succesul unei afaceri pe internet este o strategie solidă de marketing. Dacă aveți astfel de informații din cercetare, trebuie să investiti banii și timpul dumneavoastra în proiectarea strategia de marketing online. Aceasta vă va ajuta să o luati pe calea cea bună de la bun început.
Deciziile de marketing privesc intotdeauna găsirea unei soluții optime. Aici, această soluție optimă inseamna,sa concentrezi banii si eforturile tale pe factorii care contribuie cel mai mult la successul dumneavoastra.

Care sunt întrebările de marketing online, la care ar trebui să se gândească orice marketer?
Aceste întrebări sunt:
A. Cine vor fi clientii mei potențiali?
B. De ce cumpara online?
C. Care sunt obiceiurile de cumpărare pe stradă?
D. Cum își aleg o companie sau un brand?
E. Câte segmente sunt intr-o anumită piață?
F. Există o nișă pe piata, care este benefica pentru afacerea mea pe internet?
G. Care sunt strategiile câștigătoare?
Desigur, pentru a răspunde la aceste întrebări, avem nevoie sa desfășuram activități de cercetare de marketing foarte sophisticate, Insa cele mai multe întreprinderi de pe internet sunt mici, ele neputandu-si permite o astfel de cercetare.
Cu toate acestea, cercetarea de marketing nu este o metodologie, este o filozofie de afaceri. Chiar daca nu stii nimic despre cercetarea de marketing (ca o metodă), poti desfășura activități de cercetare de marketing. Primul și cel mai important lucru pe care un marketer online trebuie să-l știe despre clienții si piață lui este acela de a-i intreba "Ce pot face pentru tine?"

În articolul “Ce știiti despre clienții dumneavoastră?”, am explicat în detaliu de ce este important să se ceară parerea clienților cu privire la nevoile și preferințele lor. Sugerez ca fiecare marketer sa isi intrebe clienții imediat "Ce pot face pentru tine?" în cazul în care el nu a făcut-o înainte.
Inca o data, înțelegerea clienții dvs. și pieței este o filozofie de afaceri. Puteti efectua cercetări proprii de marketing, dacă simți ca aveti cu adevărat nevoie de ele.

Cum pot fi utilizate datele culese in urma cercetarilor de marketing pentru a imbunatati gradul de utilizare al site-ului web?
WebCMO oferă un soft liber – SiteSurv – pentru a ajuta proprietarii de site-uri web sa înțelege comportamentul vizitatorii lor: De unde au venit? Cum au găsit site-ul dvs. de web? Cum au evaluat site-ul web? Cat de mulțumiți sunt de site-ul dvs.? De ce sunt ei mulțumiți de site-ul dvs.? Vor reveni pe site-ul dvs. de web? De ce ar revizitati site-ul dvs. de web?

După cum vedeți, toate aceste intrebari sunt foarte importante pentru un marketer deoarece il ajuta sa dezvolte strategii, pentru a atrage mai multi vizitatori si pentru ai face sa revina din nou și din nou.

Care cercetari au fost de ajutor atat pentru marketer, cât și pentru clienții?
De la orice cercetare de marketing va beneficia atât marketer-ul cat și clienții lui. Așa cum am descrie, în articolul “Ce pot face pentru tine?”, marketingul nu este neaparat legat de vanzare. Marketingul adevarat se refera la intelegerea nevoilor consumatorului si furnizarea unor servicii si produse de calitate superioara pentru a veni in sprijinul nevoilor acestuia. Prin urmare, funcția de cercetare de marketing este aceea de a intelege ceea ce clienții au nevoie și de a strânge informații pentru elaborarea strategiilor.
De exemplu, dacă un proprietar de site este capabil de a intelege de ce oameni viziteaza site-ul lui si de ce au revenit (de la rezultatele sondajului SiteSurv, de exemplu), acesta va fi în măsură să dezvolte strategii mai eficiente. Vizitatorii sunt fericit, pentru că site-ul ofera ceea ce vor, iar navigarea pe site este mai ușora.

Care au fost rezultatele cele mai iesite din comun? Ce date te-au socat?

Este mult spus "iesite din comun". Cu toate acestea am avut câteva constatări valorose și interesante in decursul cercetărilor noastre.
De exemplu, aproximativ cu un an în urmă, cand foarte puține companii online mari isi promovau afacerile lor offline, adica prin intermediul mass-media, și în timp ce comunitatea de publicitate online privea cu indoiala eficacitatea acestui tip de promovare, cercetarea noastră, “Studiul strategiei promovarii online”, arată că promovarea offline (pentru întreprinderile din mediu online) este una dintre cele mai eficiente metode de promovare.
Un alt exemplu este faptul că atunci când se compară model de tarifare CPM, cu model de tarifare CPC, am presupus faptul că agenții de publicitate preferat modelul CPC, deoarece modelul de agenții de publicitate CPC-ul da rezultate garantate. Cu toate acestea, în cercetare “Intelegerea preferintelor agentilor de publicitate”, am constatat că agenții de publicitate nu prefera modelul CPC. Studiu arată în continuare că acest lucru se datorează faptului că agenții de publicitate se asteapta la o rata mai mare a click-urilor spre ei.
O cercetare buna de marketing oferă informații utile. Dar, informații utile nu trebuie neapărat să fie “iesite din comun”. Desigur, sper ca cercetarile noastre sa descopere informatii cat mai "izbitoare". Dar nu trebuie urmarit, în mod intenționat, sa obtinem rezultate “izbitoare”, pentru ca scopul nostru fundamental cercetari este obtinere de informatii utile in luarea deciziilor strategice de catre marketer.

Există cărți bune disponibile pe domeniul cercetarii de marketing online?
Aceasta este cea mai frecventa intrebare pe care o primesc.
În opinia mea, orice carte despre cercetarea de marketing este OK. Amintiți-vă, întotdeauna înțelegerea clienții dvs. este mai degraba o filozofie de afaceri decat o metodă.
O carte buna va va ajuta cu siguranță, pentru a face cercetare mai lin. As recomanda cartea “Cum să conduci propria ta ancheta”, scrisa de Priscilla Salant si Don A. Dillman și publicata de către John Wiley & Sons Inc. Acesta oferă instrucțiuni, pas cu pas, privitoare la procesul de cercetare.

De ce au fost atat de putine cercetari online intreprinse?

Ca o chestiune de fapt, există multe rapoarte despre piata online disponibile pe Internet. Cu toate acestea, puține dintre ele sunt de calitate superioara. Într-un articol recent, am discutat de ce calitatea unei cercetari online, este slabă:
Motivele reale pentru care calitatea unei cercetari online este slaba, cred eu, provin din:

1) cunoștințe limitate de marketing; 2) cunoștințe statistice limitate și 3) atitudini iresponsabile.

Ce vrei să spui prin "cunoștințe limitate de marketing", "cunoștințe statistice limitate" și "atitudini iresponsabile"?

Cunoștințe limitate de marketing: desi avem atât de multe rapoarte ale cercetarilor online, câte feluri diferite de informații putem obtine? Nu prea multe! Până în prezent, majoritatea cercetarilor online, sunt despre "Cât oameni sunt on-line" sau "Cât oameni au cumparat on-line". În timp ce avem atât de multe probleme de marketing de explorat, de ce oare aproape toate cercetarile exploreaza întrebări precum: "Câti oameni sunt on-line", din nou și din nou, și din nou?
Răspunsul este: cei mai mulți cercetători nu au cunoștințe de marketing pentru a explora adevaratele probleme legate de Internet. Le-am auzit vreodată de la aceste firme de cercetare online, discutand despre problemele noastre de marketing? Daca un cercetător are mai putine cunostinte de marketing decat clientul sau, cum il poate ajuta pe acest client sa inteleaga piata pe care activeaza?

O buna cercetare de marketing consta in 80% cunoștințe de marketing și 20% statistica.
Cunoștințe limitate de statistica: Este de iertat daca un cercetător și-a limitat cunoștințele de marketing in detrimentul tehnicilor statistice necesare pentru cercetarea de marketing de zi cu zi. Din păcate, cei mai mulți cercetători de marketing nu îndeplinesc o astfel de cerință minimă. Să ne uitam la rapoartele de cercetare de marketing efectuate de "liderul" firmelor de cercetare de marketing online. Cate din cercetarile lor nu sunt analizate atat statistic cat si din punct de vedere al marketingului? Aproape zero!
Nu orice cercetare de marketing ar trebui să utilizeze analiza multivariabilă. Uneori (numai uneori) o analiză bivariabila este cea mai bună tehnică pentru un proiect de cercetare. Cu toate acestea, alegerea de a folosi analiza bivariata este total diferita de simpla cunoastere a acestei metode. Pentru cele mai multe probleme de marketing (cum ar fi segmentarea pieței, de stabilire a pietei tinta, comportamentul de alegere al consumatorilor, etc) analiza bivariata nu ar trebui să fie utilizata. Daca liderul companiilor de cercetare face acest lucru, ce sa ne așteptăm de la restul?
Atitudinea iresponsabilă: Intotdeauna am considerat cercetarea o treaba foarte serioasa. Un cercetător este responsabil pentru ceea ce face. Acest lucru insa nu se petrece intotdeauna si în realitate. În zilele noastre, multe companii de cercetare de marketing (mai ales "liderul" companiilor) sunt dependenți de prognoza online. Cu toate acestea, doar ocazional auzim că previziunile lor au fost pur și simplu presupuneri; nu suntem niciodata informați cu privire la modul în care au făcut estimările și cata incredere putem avea in aceste rezultatele.
Stiu ei ca noi luam decizi de marketing bazate pe previziunile lor? Stiu ei cat de putin fiabiule sunt previziunile?
Am făcut o dată un test pentru a vedea cât de fiabile sunt aceste previziuni. Eroarea minimă de la diferite modele de prognoza este de 300%!
Ca o chestiune de fapt, cea mai serioasă problemă cu privire la calitatea cercetarii online nu este modalitatea de culegere a informatiilor, ci daca le putem culege atunci când avem nevoie de ele! Ca si marketeri, avem nevoie de cercetari de calitate. Cu toate acestea, putem avea încredere în cercetătorii on-line?
Acesta este principalul motiv pentru care am creat WebCMO. Vrem să furnizeze informații de care au nevoie marketerii, atunci când au nevoie de ele.

Ce este WebCMO? Care este rolul tău?

WebCMO este un site web dedicat cercetare de marketing online. WebCMO vine de la Web Chief Marketing Officer.
Am numit site-ul nostru, prin definirea cliențiilor noștri. WebCMO este pentru marketeri din spatiu web.
Am doua sarcini in cadrul WebCMO. Ca director de cercetare, eu sunt responsabile pentru identificarea nevoilor marketerilor și efectuarea de studii de cercetare pentru a le furniza informați utile de marketing. Ca editor al “Jurnalul de cercetare online”, eu sunt responsabil pentru crearea unei comunitati online.

Ce resurse sunt disponibile la WebCMO?

În prezent, avem mai multe resurse pe site-ul nostru. Prima ar fii publicatia “Jurnalul de cercetare online” ce poate fii primita pe e-mail. Acesta oferă informații utile privitoare la cercetare de marketing. Mai important, se discută chestiuni importante privitoare la cercetarea online. De exemplu, a fost prima publicatie care a pus în discuție validitatea tehnici one to one. A fost prima publicatie care a propus conceptul de "management total de branding".
Pe site-ul web, noi oferim gratuit softul – SiteSurv pentru ai ajuta pe marketeri la dezvoltarea strategiilor de marketing web pe site-ul lor.
Cu ajutorul unui soft gratuit pentru o perioada determinata – CyberAnalyzer – marketeri isi pot identifica mai repede piata tinta in mediu online.
Rapoartele de cercetare sunt o parte importantă a site-ului nostru. Avem de gând să acumulam rapoarte de cercetare pe site-ul nostru și să facem din WebCMO o destinație pentru cat mai astfel de rapoarte în viitorul apropiat.

Cine poate beneficia de WebCMO?

Orice marketer din mediu internet. Nu vor beneficia doar de rapoarte de cercetare, ci și de strategi de web marketing.
Un lucru interesant este faptul că mulți elevi, care studiaza cercetarea de marketing, au găsit site-ul nostru foarte util, deoarece noi oferim cazuri reale de cercetare de marketing, cu multe tehnici analitice pe care este putin probabil sa le gaseasca în altă parte.

Cum ajuta WebCMO companiile să înțeleagă poziția lor pe Internet și strategiile online?

În prezent, WebCMO a facut echipa cu LinkExchange Digest (o listă de adrese populara pentru marketerii din mediu online) pentru a desfășura o serie de cercetări asupra problemelor legate de marketingul online numita “Explore Web Business Markets” .In cadrul acestei serii vom cerceta multe aspecte ale marketingului online.

Caracteristica cea mai importantă a acestei serii de cercetări este ca punem la dispozitia marketerilor, rapoarte de cercetare de inalta calitate gratuit. Pana acum am terminat două anchete (Avantajul competitive online și target-ul online). În prezent, efectuam o noua cecetare cu privire la strategia de marketing prin e-mail. Daca un marketer doreste aceste rapoarte el poate accesa pagina web http://www.webcmo.com/mis/survey.htm.

Care sunt diferențele între WebCMO și alte firme on-line de cercetare?

În primul rând, WebCMO este un site web dedicat cercetari de marketing online. Când vom folosi cuvântul "dedicat", chiar asa si este. Pe site-ul web al WebCMO, veți vedea nimic altceva decat cercetare de marketing. Am respins chiar și bannerele publicitare de pe site-ul nostru de multe ori pentru că vrem să păstram un loc curat pentru cercetarea de marketing. Mai important decat banii in lumea noastra este cercetarea de marketing.

În al doilea rând, atitudinea noastră in efectuarea cercetărilor de marketing. Suntem seriosi și tratam cercetarea de marketing ca o știință. Cu toate acestea, multe firme de cercetare de marketing trateaza cercetarea de marketing ca o afacere. Previziunile foarte populare, dar nefiabile sunt bune exemple ale unei astfel de atitudini nepotrivite.
În al treilea rând, cunoștințele noastre de marketing ne fac sa stam in fata multor alte firme de cercetare online. Un bun cercetator de marketing ar trebui să fie un bun strateg. Fără o înțelegere aprofundată a problemelor de marketing, este puțin probabil să desfășuram activități de cercetare de calitate.

În sfârșit, este vorba de capacitatea noastră de cercetare care ne face să speciali. Ati vazut firme de cercetare care utilizeaza tehnici statistice avansate în cercetarea lor de marketing? Pentru noi, acestea sunt tehnici de bază pentru înțelegerea problemelor de marketing. Noi le folosim nu pentru a iesi in fata, ci pentru că trebuie sa intelegem situatii complicate de marketing.
Am lasat la urma acest argument (desi este cel mai semnificativ), deoarece nu se presupune a fi un argument. El devine un argument pur și simplu, deoarece alte firme de cercetare de marketing (inclusiv "liderul" firmelor de cercetare on-line), nu sunt calificate sa efectueze cercetare de marketing online la nivelul cerut de marketeri.

Daca vizitati WebCMO, puteți vedea si singuri diferența.

Înainte de finalul acestui interviu, există ceva ce doriți să le spuneti cititorilor WebWord.com?

Da. Aș dori să profit de această șansă pentru a-I intreba pe cititorii dvs.: “Ce putem face pentru tine? “

Acest interviu a fost realizat prin e-mail de John [10]

Cap.3 Cercetarea de marketing online

Bibliografie

Lefter Constantin: Cercetarea de Marketing. Teorie și practică. Editura Lux Libris. 1998.

American Marketing Association, Committee on Definitions, Marketing Definitions: A Glossary of Marketing Terms. Chicago, 1960.

Zikmund G. William: Essentials of Marketing Research. The Dryden Press, 1999.

Baker J. Michael : Marketing. Sixth edition, MACMILLAN Business, 1996.

Kerlinger Fred N.: Bihavioral Research: A Conceptual Approach. New York. Holt Rinehart and Winston, 1979

Cătoiu I., Bălan C., Onete B., Popescu I., Vegheș C. : Cercetări de marketing. Probleme și studii de caz. Editura Uranus, 1997.

Article name:„Internet marketing research: opportunities and problems”

Authors: Olivier Furrer is Lecturer in Marketing at the Universityof Birmingham, The Birmingham Business School, Birmingham, UK.

D. Sudharshan is Professor of Business Administration, of at Urbana-Champaign, .

Jurnal: Qualitative Market Research: An International Journal

Volume 4 . Number 3 . 2001 . pp. 123-129

www.mrs.org.uk

MRS

November 2007

9. Article name: „Identifying key factors affecting customer purchase behavior in a online shopping context”

Authors: Chung-Hoon Park is an Associate Professor and Young-Gul Kim is a Doctoral Candidate both at the Graduate School of Management, Korea

Jurnal: International Jurnal of retail and distribution management

Volume 31. Number 1. 2003. pp. 16-29

10. www.webword.com