Managementul Situatiilor de Urgenta la Nivelul Isu Dolj Prin Utilizarea Tehnologiilor Moderne

CUPRINS

INTRODUCERE

MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ

1.1 Considerații asupra conceptelor teoretice

1.2. Sistemul național de management al situațiilor de urgență în România

1.3 Sistemul de management al situațiilor de urgență la nivelul județului Dolj

1.3.1. Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia” al Județului Dolj

1.4. Situații de urgență și riscuri ce se pot manifesta în județul Dolj

1.4.1. Riscuri naturale

1.4.2. Riscuri tehnologice (accidente, avarii, explozii și incendii)

1.4.3. Riscul la incendiu

1.4.4. Riscuri sociale

CAPITOLUL 2.

MODERNIZAREA MANAGEMENTULUI SITUATIILOR DE URGENTĂ LA NIVELUL ISU DOLJ, PRIN UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR MODERNE

2.1. Sistemul national unic pentru apeluri de urgenta (SNUAU)

2.2. Analiza situației operative din judetul Dolj

în perioada 01.01–31.03.2014

2.3. Gestionarea situațiilor de urgenta la nivelul județului Dolj prin soluții geospațiale

2.4. Sistemul de Management al Siguranței la aeroportul Craiova

2.5. Studiu de caz – concepția și planul de desfășurare al exercițiului în cazul producerii unui incendiu la aeroportul internațional Craiova

2.6. Sistem integrat de conducere a situațiilor de urgență

CONCLUZII

Bibliografie:

Anexa 1.1.

Anexa 1.2.

Anexa 1.3.

Anexa 1.4.

Anexa 1.5.

Anexa 1.6.

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1.

MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ

1.1 Considerații asupra conceptelor teoretice

Situația de urgență este un eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare și intensitate amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate.

Un complex de factori de risc, care, prin evoluția lor necontrolată și iminența amenințării ar putea aduce atingere vieții și populației, valorilor materiale și culturale importante și factorilor de mediu constituie starea potențial generatoare de situații de urgență.

Factorul de risc se definește ca un fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în același timp și spațiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc.

Principalele tipuri de risc sunt: incendiile, cutremurele, inundațiile, accidentele, exploziile, avariile, alunecările sau prăbușirile de teren, îmbolnăvirile în masă, prăbușiri ale unor construcții, instalații ori amenajări, eșuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanșe, eșecul serviciilor de utilități publice și alte calamități naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici, precum și poluarea marină și accidentul nuclear determinat de existența Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Dezastrul este evenimentul datorat declanșării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului și care, prin amploare, intensitate și consecințe, atinge ori depășește nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situațiilor de urgență, elaborate și aprobate potrivit legii.

Incendiul, reprezintă o ardere autoîntreținută, care se desfășoară fără control în timp și spațiu,care produce pierderi de vieți omenești și/sau pagube materiale și care necesită o intervenție organizată în scopul întreruperii procesului de ardere.

Cutemurul, mișcare puternică și bruscă, verticală, orizontală sau de torsiune a scoarței Pământului, provocată fie de dislocări subterane, de erupții vulcanice etc., fie de forțele mareice, ciocnirea unor meteoriți cu Pământul.

Inundația este fenomenul de acoperire a terenului cu un strat de apă în stagnare sau mișcare, care prin mărimea și durata sa provoacă victime umane și distrugeri materiale ce dereglează buna deșfășurare a activităților social-economice din zona afectată.

Gestionarea situațiilor de urgență presupune identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea populației, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum și a efectelor negative și a impactului produs de evenimentele excepționale respective;

1.2. Sistemul național de management al situațiilor de urgență în România

Având în vedere existența, în domeniul managementului prevenirii și gestionării situațiilor de urgență, a unui sistem instituțional parțial închegat, cu funcționare temporară și care se activează abia la momentul producerii situațiilor de urgență și pentru a asigura instituirea în cel mai scurt timp a unui cadru legal modern și a unor mecanisme manageriale perfecționate, menite să asigure, în mod unitar și profesionist, apărarea vieții și sănătății populației, a mediului înconjurător, a valorilor materiale și culturale importante pe timpul producerii unor situații de urgență, care să permită restabilirea rapidă a stării de normalitate, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență (nr. 21/ 15.04.2004) prin care a fost înființat Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru asigurarea resurselor și coordonarea acțiunilor în situații de urgență.

Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, denumit în continuare Sistem Național, se înființează, se organizează și funcționează pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate. Sistemul Național este organizat de autoritățile administrației publice și se compune dintr-o rețea de organisme, organe și structuri abilitate în managementul situațiilor de urgență, constituite pe niveluri sau domenii de competență, care dispune de infrastructura și de resursele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute în ordonanța de urgență menționată.

Principiile managementului situațiilor de urgență sunt:

previziunea și prevenirea;

prioritatea protecției și salvării vieții oamenilor;

respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;

asumarea responsabilității gestionarii situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice;

cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme si organizații similare;

transparența activităților desfășurate pentru gestionarea situațiilor de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;

continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrației publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și de intensitatea acestora;

operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național.

Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență se întreprind, în condițiile legii, după caz, acțiuni și măsuri pentru:

avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol;

declararea stării de alertă în cazul iminentei amenințării sau producerii situației de urgență;

punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc si, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată;

intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative;

acordarea de ajutoare de urgență;

instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de art. 93 din Constituția României, republicată;

solicitarea sau acordarea de asistență internațională;

acordarea de despăgubiri persoanelor juridice și fizice;

alte măsuri prevăzute de lege.

Autoritățile și organismele din componența Sistemului Național cooperează, în exercitarea atribuțiilor specifice, atât între ele, cât și cu alte instituții și organisme din afara acestuia, din țară sau din străinătate, guvernamentale sau neguvernamentale.

Conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 21/2004, Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență are următoarea structură:

Comitete pentru situații de urgență, sunt organisme inter-instituționale de sprijin al managementului, asigurat de către conducătorii acestora. Acestea se organizează și funcționează la nivel central și la nivel local.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

Servicii publice comunitare profesioniste pentru situații de urgență

Centre operative pentru situații de urgență

Comandantul acțiunii

Comitetele pentru situații de urgență sunt:

Comitetul Național pentru Situații de Urgență, se constituie și funcționează sub conducerea nemijlocită a Ministrului Administrației și Internelor și sub coordonarea primului-ministru;

Comitetele ministeriale și ale altor instituții publice centrale pentru situații de urgență, se constituie prin ordin al ministrului ori al conducătorului instituției publice centrale, după caz, și are în componență persoane cu putere de decizie, experți și specialiști din aparatul propriu al ministerului și din unele instituții și unități aflate în subordinea acestuia, cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență;

Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, din acest comitet fac parte primarul general, primarii de sectoare, șefi de servicii publice deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală, manageri ai unor instituții, regii autonome și societăți comerciale care îndeplinesc funcții de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență, precum și manageri ai agenților economici care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență;

Comitetele județene pentru situații de urgență, sub conducerea prefecților și fac parte președintele consiliului județean, șefi de servicii deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală și alți manageri ai unor instituții și societăți comerciale de interes județean care îndeplinesc funcții de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență, precum și manageri ai agenților economici care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență;

Comitetele locale pentru situații de urgență, se constituie, sub conducerea primarului și cu avizul prefectului a nivelul municipiilor, orașelor, sectoarelor municipiului București, precum și al comunelor. fac parte un viceprimar, secretarul comunei, orașului sau municipiului, după caz, și reprezentanți ai serviciilor publice și ai principalelor instituții și agenți economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum și manageri sau conducători ai agenților economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, este în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, asigură coordonarea unitară și permanentă a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență. Asigură coordonarea și controlul de specialitate al serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, profesioniste și voluntare asigură și potrivit competențelor legale, cooperarea și reprezentarea la nivel național în domeniile protecției civile, apărării împotriva incendiilor și gestionării situațiilor de urgență.

Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situații de urgență, sunt constituite ca servicii deconcentrate, care funcționează ca inspectorate județene si al municipiului București, asigură în zonele de competență coordonarea, îndrumarea și controlul activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență.

STRUCTURA OPERAȚIONALĂ DE MANAGEMENT

La nivel centrantanți ai serviciilor publice și ai principalelor instituții și agenți economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum și manageri sau conducători ai agenților economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, este în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, asigură coordonarea unitară și permanentă a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență. Asigură coordonarea și controlul de specialitate al serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, profesioniste și voluntare asigură și potrivit competențelor legale, cooperarea și reprezentarea la nivel național în domeniile protecției civile, apărării împotriva incendiilor și gestionării situațiilor de urgență.

Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situații de urgență, sunt constituite ca servicii deconcentrate, care funcționează ca inspectorate județene si al municipiului București, asigură în zonele de competență coordonarea, îndrumarea și controlul activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență.

STRUCTURA OPERAȚIONALĂ DE MANAGEMENT

La nivel central :

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) – organ de specialitate al Ministerului Internelor și Reformei Administrative – asigură coordonarea unitară și permanentă a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență. Prin Centrul Operațional Național asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului Național și îndeplinește funcțiile de monitorizare, evaluare, înștiințare, prealarmare, alertare și coordonare tehnică operațională la nivel național a situațiilor de urgență.

Centre operative – la nivelul ministerelor, al altor instituții publice centrale cu atribuții și funcții complexe în gestionarea situațiilor de urgență – îndeplinind aceleași funcții ca și IGSU, în domeniile de competență ale ministerelor și instituțiilor publice centrale la nivelul cărora funcționează.

La nivel local :

Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situații de urgență – funcționând ca Inspectorate județene – organe de specialitate din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, asigură la nivel județean și al municipiului București coordonarea unitară și permanentă a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență. Prin centrele operaționale asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului Județean și îndeplinește funcțiile de monitorizare, evaluare, înștiințare, prealarmare, alertare și coordonare tehnică operațională a situațiilor de urgență la nivelul județului.

Centre operative cu activitate temporară – constituite la declararea stării de alertă sau când situația o impune la nivelul municipiilor, orașelor și comunelor; pe timp de normalitate sunt asigurate de către persoane anume desemnate din cadrul aparatului propriu al autorităților respective.

Celule de urgență – constituite pe timpul situațiilor de urgență la nivelul societăților comerciale periclitate sau afectate, care conlucrează cu structurile Sistemului Național.

1.3 Sistemul de management al situațiilor de urgență la nivelul județului Dolj

1.3.1. Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia” al Județului Dolj

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia” al Județului Dolj, a luat nastere la data de 15.12.2004, prin unirea Grupului de Pompieri „Oltenia” al Județului Dolj cu Inspectoratul de Protecție Civilă al Județului Dolj. Aceasta institutie s-a constituit ca serviciu public deconcentrat în subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență în scopul asigurării managementului situațiilor de urgență pe tipurile de risc din competență, fiind coordonată in mod direct de către prefect. Obiectivul general al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Oltenia” il constituie executarea de misiuni de prevenire, monitorizare și gestionare a situațiilor de urgență. Obiectivele specifice se constituie in apărarea vieții, bunurilor și mediului împotriva incendiilor și dezastrelor precum și al realizării măsurilor de protecție civilă și gestionarea situațiilor de urgență. Organizarea și funcționarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Oltenia” al județului Dolj se bazează pe principiile legalității, autonomiei, împărțirii administrativ-teritoriale, deconcentrării și descentralizării responsabilității, corelării cerințelor și resurselor, cooperării și solidarității (http://www. isudolj.ro/informatii-generale/despre-noi/).

Structura organizatorica a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Oltenia” al Județului Dolj, este prezentata in figura 1.1.

Fig.1.1. Organigrama Inspectoratului de urgenta Dolj

Sursa: http://www.isudolj.ro/structura/organigrama/

Potrivit acestei organigrame observăm că există ca principale compartimente funcționale:

centrul operațional care are ca atribuții principale analiza, evaluare și coordonarea intervențiilor, gestionarea activității secretariatului tehnic permanent al comitetului județean pentru situații de urgență, precum și monitorizarea situațiilor de urgență și activitatea de dispecerat;

organizare și completare resurse în situații excepționale;

comunicații și tehnologia informației;

structura de securitate;

centrul de formare și pregătire în descarcerare și asistență medicală de urgență;

inspecția de prevenire, care are în subordine serviciile de prevenire, protecție, pregătire și educație preventivă a populației, avizare-autorizare si evidență, analize și prognoze preventive;

serviciul logistic ce cuprinde tehnicul, administrativul și achizițiile publice;

financiar;

biroul resurse umane, ce cuprinde prevenirea riscurilor profesionale și protecția lucrătorilor, precum și asistență psihologică;

juridic și contencios;

secretariat și documente clasificate;

informare și relații publice.

  Harta structurilor de interventie este reprezentata in figura 1.2.

Fig.1.2. Structura de interventie

Centrul județean operațional (COJ) este principala componența din cadrul organigramei având ca atribuții principale (http://www.isudolj.ro/centrul-operational-judetean/atributii-coj/):

realizarea unor activități privind analiza, evaluarea și eventual sinteza situațiilor de urgență;

urmărirea operativă a evoluției situațiilor de urgență;

realizează o planificare, pregătire, organizare și desfășurare a acțiunilor de răspuns, în situațiile de urgență;

propune comitetului pentru situații de urgență, anumite acțiuni privind activitatea preventivă și de intervenție;

monitorizează modul de aplicare a regulamentului care gestioneaza situațiile de urgență;

asigură comunicarea între toate organismele implicate în gestionarea situațiilor de urgență;

evaluează consecințele diferitelor riscuri apărute sau ce pot apărea și gestionează baza lor de date.

Practic ca activitați de baza descrierea intervențiilor prin mijloace foto și video, analiza situației operative, conlucrarea cu Centrul de formare și pregătire în descarcerare și asistența medicală de urgența, diferite exerciții în teren (Aeroport, Ocolul Silvic Poiana Mare, Simulare cutremur Municipiul Craiova) precum și avizarea planurilor de interventie.

1.4. Situații de urgență și riscuri ce se pot manifesta în județul Dolj

1.4.1. Riscuri naturale

1. Fenomene Meteorologice Periculoase

Inundațiile, pot fi previzionate cu ajutorul Centrului Meteo Regional Craiova, care lansează prognoza apariției unor formațiuni noroase care pot produce declanșarea de fenomene meteo periculoase cu privire la creșterea nivelurilor pe fluviul Dunărea și pe râurile interioare din teritoriu, iar Centrul Operațional din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Oltenia” al județului Dolj transmite avertizări comitetelor locale, obiectivelor sociale și economice (http://www.isudolj.ro/wp-content/uploads/2013/01/plan-evacuare-localitate.doc).

Acțiunile de intervenție la inundații presupune ca la nivel local, primarul, ca și președintele comitetului local pentru situații de urgență, să pună în aplicare planul de apărare împotriva inundațiilor și asigură mijloacele tehnice și materialele specifice acestui tip de intervenție.

Incendii de pădure. Zonele împădurite ca și cele cultivate cu cereale păioase limitrofe fondului forestier în preajma și pe timpul campaniei de recoltare constituie zone cu risc ridicat de incendiu. Perioadele producerii incendiilor de pădure sunt februarie – martie și iulie-august, perioade influențate în principal de secetele prelungite care pot să apară. În cazul incendiilor produse la păduri, plantații, culturi agricole, miriști, pășuni și fânețe, persoanele aflate în apropiere au obligația să intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea și stingerea acestora.

Metodele de intervenție în condițiile unui incendiu de pădure se stabilesc în funcție de dimensiunea incendiului și felul acestuia.

2. Fenomene Distructive de Origine Geologică

Cutremure – Județul Dolj se găsește în zona a 3-a seismică a unui cutremur cu epicentrul în Vrancea (http://www.isudolj.ro/wp-content/uploads/2013/01/plan-evacuare-localitate.doc). Declanșate brusc, practic fără semne care să permită prevederea acestor fenomene, cutremurele reprezintă factorul de risc cel mai greu de urmărit și de prevenit.

Alunecări de teren – sunt o serie de localități în cadrul județului Dolj unde există riscul producerii de alunecări de teren sunt următoarele (anexa 1.1.). Alunecarile de teren se produc in zonele in care solul este format din diferite tipuri de argila care au proprietatea de a se umfla atunci cand sunt îmbibate cu apa (dupa o perioada cu ploi multe). Multe din aceste alunecări se produc în zone nelocuite pentru ca pămantul argilos este moale și oameii nu își construiesc case în aceste zone, cateodată însă alunecările pot afecta și zone populate, pentru a nu se întampla acest lucru se construiesc în aceste zone baraje (stavilare) care să oprească pămantul și acesta să nu distrugă gospodăriile oamenilor.

1.4.2. Riscuri tehnologice (accidente, avarii, explozii și incendii)

A. INDUSTRIALE – au în vedere operatori economici care intră sub incidența Hotărârii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase;

B. TRANSPORT ȘI DEPOZITARE PRODUSE PERICULOASE

1. Transport rutier – Operatori economici și instituții care utilizează frecvent rețeaua rutieră pentru transportul materialelor periculoase (anexa 1.2.). Județul Dolj a fost tranzitat de transporturi periculoase care au conținut clor lichid, apă grea, exploziv, muniție, materiale pirotehnice;

2. Transport feroviar a stat la dispoziția transportului de armament și muniție, artificii, austrogel precum și tranzitului și descărcării produselor petroliere.

3. Transport fluvial – a fost transportat combustibil nuclear uzat pe rutele: Bechet – Izmail și Tulcea – Bechet.

C. TRANSPORTURI

Transporturile ce se desfașoara in cadrul Județului Dolj pot fi perturbate de eventuale accidente atat la nivel rutier (mai ales pe drumul european E 79) cat și pe calea ferată, care face legătura între sudul și nordul țării.

Transportul rutier, în ultima perioadă pe raza județului Dolj s-au produs numeroase accidente de circulație grave, care s-au produs pe 8 drumuri naționale, 11 drumuri județene și 2 drumuri comunale. Cea mai vulnerabilă localitate este Craiova pe raza căreia s-au înregistrat 108 accidente de circulație soldate cu 82 răniți grav și 34 morți.

Transportul feroviar – riscurile potențiale ce pot să apară pe timpul transportului feroviar sunt deraieri de trenuri și incendii produse în trenuri.

Transportul fluvial și maritim – puncte periculoase pe șenalul navigabil sunt:

Salcia: cota 136 cm, adâncime 3,80 m;

Bogdanu: cota 88 cm, adâncime 3,40 m;

Desa Pietrișu: cota 88 cm, adâncime 3,50;

Lom Rast: cota 88 cm, adâncime 3,40 m;

Bechet: cota 71 cm, adâncime 2,70 m.

Transportul aerian – Aeroportul Craiova

Transportul prin rețele magistrale, au înregistrat evenimente deosebite (conducta țiței Vârteju – Radinești, cu impact asupra mediului – cursul de apă Plosca; conducta țiței Ghercești – Icoana, unde pentru remediere s-a impus devierea cursului pârâului Teslui) dar și evenimente minore care se pot rezolva într-un timp relativ scurt și cu forțe minime.

D. NUCLEARE

Sudul județului Dolj poate fi afectat de un accident nuclear major la C.N.E. Kozlodui Bulgaria. În cazul unui accident nuclear, în mediu se pot elibera și dispersa produși de fisiune sub formă gazoasă, lichidă sau solidă, pe o suprafață mare, astfel încât în cazul unui accident nuclear major se pot depăși nivelurile de intervenție asociate măsurilor de protecție. Produșii radioactivi lichizi și solizi, cu activități specifice mari și arie de răspândire mică, pot ajunge în fluviul DUNĂREA, contaminând folosințele de apă din aval și în mod deosebit pânza de apă a sistemului de irigații SADOVA-CORABIA amplasată la sud de localitatea DĂBULENI, precum și o serie de localități (anexa 1.3.).

Situația de urgență în urma unui accident care implică radiații ionizante, care determină autoritățile responsabile să decidă întreprinderea măsurilor de remediere în scopul protejării muncitorilor și a populației constituie o urgența radiologică.

Autoritățile cu responsabilități la producerea unui accident nuclear sau urgență radiologică?

Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare-CNCAN

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Olteni” al Județului Dolj;

Autoritatea Centrală pentru Protecția Mediului;

Agenția pentru Protecția Mediului Dolj;

Laboratorul de Igienă a Radiațiilor al Județului Dolj;

Inspectoratul Județean de Poliție;

E.POLUARE APE – sunt o serie de zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafață și subterane (anexa 1.4.)

F.PRĂBUȘIRI DE CONSTRUCȚII, INSTALAȚII SAU AMENAJĂRI

La nivelul județului au fost identificate 784 clădiri ce prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice din care 188 au fost expertizate. În urma expertizelor s-a stabilit situația clădirilor cu risc seismic ridicat (anexa 1.5.).

G. EȘECUL UTILITĂȚILOR PUBLICE

H. CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ SAU DIN COSMOS – pe teritoriul județului nu s-au produs căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos.

I. MUNIȚIE NEEXPLODATĂ, au fost executate o serie de misiuni de asanare a terenurilor de muniție neexplodată care au cuprins un număr de 39 localități din județ. Asanarea terenului și neutralizarea muniției rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se execută de către subunități specializate și specialiști pirotehnicieni din serviciile de urgență profesioniste din subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, potrivit instrucțiunilor și normelor tehnice elaborate in acest sens.

1.4.3. Riscul la incendiu

În ultimii 5 ani se observă o creștere a intervențiilor la incendii și alte situații de urgență. În cadrul intervențiilor la incendii ponderea ce mai mare o dețin intervențiile la proprietatea individuală (gospodării și anexe gospodărești) în proporție de peste 80%.

La nivelul județului Dolj exista o serie de zone cu riscuri ridicate de producere și propagare a incendiilor:

Platformele industriale est și vest ale municipiului Craiova și platforma industrială a municipiului Calafat, care cuprind obiective cu potențial economic ridicat și cu procese tehnologice care presupun producerea, prelucrarea, manipularea ori depozitarea unor cantități apreciabile de materiale sau substanțe periculoase.

Centrele populate în care se găsesc obiective (spații) de cazare ori social-culturale reprezentate prin clădiri înalte sau cu aglomerări de persoane – Craiova, Calafat, Băilești.

Zonele străbătute de traseele conductelor magistrale de transport gaze naturale: Filiași, Răcarii de Sus, Răcarii de Jos, Tatomirești, Brădești, Moșneni, Beharca, Bogea, Ișalnița, Craiova, Șimnicu de Jos, Ghercești, Mlecănești;

Zonele împădurite aparținând fondului forestier;

Depozitul de înmagazinare gaze naturale Ghercești

Culturile agricole cu o suprafață de cca. 488.677 ha teren arabil, situat în principal în partea de sud a județului, de-a lungul bazinelor hidrografice ale fluviului Dunărea râurilor Jiu și Deznățui.

Organizarea intervenției în caz de incendiu presupune un punerea în aplicare a ansamblului de măsuri tehnico – organizatorice necesare stabilirii forțelor, responsabilităților, sarcinilor, mijloacelor, metodelor și procedeelor ce pot fi utilizate pentru evacuarea și salvarea persoanelor și animalelor, protecția bunurilor și vecinătăților, precum și pentru stingerea incendiilor .

1.4.4. Riscuri sociale

Pentru această categorie de risc s-au luat în considerare următoarele situații care pot avea loc în orice moment: izbucnirea unor incendii și producerea de explozii (anexa 1.6.) în următoarele împrejurări:

– adunări: mitinguri, târguri, utilizarea artificiilor, reuniuni colective, iarmaroace;

prăbușiri de structuri: eșafodaje, tribune;

mișcări sociale: disponibilizări, neplata unor drepturi, greve spontane;

manifestări violente ale unor elemente umane declasate;

momente aleatorii cu impact negativ puternic asupra psihicului uman.

CAPITOLUL 2.

MODERNIZAREA MANAGEMENTULUI SITUATIILOR DE URGENTĂ LA NIVELUL ISU DOLJ, PRIN UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR MODERNE

În domeniul managementului situațiilor de urgență nu există o structură care să integreze activitatea tuturor instituțiilor statului pentru coordonarea și conducerea unitară a intervențiilor pe timpul situațiilor de urgență, până la restabilirea stării de normalitate. Astfel, deși existența comitetelor pentru situații de urgență asigură integrarea acțiunilor la nivel decizional, la nivelurile tactic și, mai ales, operațional, această integrare lipsește sau este întârziată, necesitând timp suplimentar pentru relaționarea centrelor operaționale ale inspectoratelor pentru situații de urgență cu centrele operative constituite la nivelul autorităților administrației publice centrale și locale. Or, pentru asigurarea unui timp de răspuns scurt pe timpul unor situații de urgență complexe care depășesc capacitatea de gestionare locală, tocmai aceste organisme – implicate direct în stabilirea concepției de acțiune și coordonarea forțelor din teren – trebuie să funcționeze integrat, în aceleași locații și cu o conducere unică.

Practicile țărilor din Uniunea Europeană au validat oportunitatea promovării unui concept unitar, integrat, de conducere a forțelor în situații de urgență.

În acest context, experiența ultimilor ani privind situațiile de urgență care au afectat grav teritoriul național (exemplificăm inundațiile din ultimii 5 ani și căderile abundente de zăpadă) a scos în evidență unele disfuncționalități în gestionarea operațională a evenimentelor, centralizarea și integrarea datelor și informațiilor de interes operativ fiind asigurate în prezent de centrele operaționale ale inspectoratelor pentru situații de urgență pentru toate tipurile de risc.

2.1. Sistemul national unic pentru apeluri de urgenta (SNUAU)

Apelarea numărului 112 reprezintă o cale rapidă de a comunica cu dispeceratele de urgență (Poliție, Pompieri, Ambulanță) în timpul unei situații de urgență.

Sistemul 112 funcționează la nivelul întregii țări, în toate rețelele de telefonie, mobila sau fixa, acest apel fiind gratuit.

Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU) este creat în scopul furnizarii către cetățeni a Serviciului de Urgență 112 și asigură preluarea apelurilor de urgență de la cetățeni , după caz, transmiterea acestora către agențiile specializate de intervenție, sau al prelucrării lor și alertării directe a echipajelor de intervenție în vederea asigurării unei reacții imediate, uniforme și unitare pentru soluționarea urgențelor. Pentru furnizarea Serviciului de urgență 112, SNUAU este compus din centrele unice pentru apeluri de urgență, dispeceratele de urgență și dispeceratele integrate de urgență, organizate la nivel de reședință de județ, la nivelul municipiului București și la nivelul municipiilor și orașelor sau acolo unde este necesar (http://www.infolegal.ro/proiectul-sistem-informatic-de-management-integrat-al-evenimentelor-de-ordine-publica/2013/ 10/24/, http://www.112.ro/index.php?pag=9 ).

Sistemul tine legatura între agențiile specializate de intervenție ale Poliției, Pompierilor, Ambulanței, SMURD și Jandarmeriei care au obligația de a asigura intervenția la urgențe.

Personalul Centrelor de preluare a apelurilor de urgență 112 este compus din personal specializat care răspunde la apelurile de urgență 24 din 24 de ore.

Centrele unice pentru apeluri de urgență dispun de o bază de date care îi ajută pe operatorii 112 să identifice numărul de telefon (ANI) de la care este apelat serviciul de urgență, să identifice apelantul și să localizeze apelul (ALI), incidentul produs (în baza unui index de incidente) precum și resursele de intervenție cele mai apropiate (AVL). Acest lucru este posibil cu ajutorul indicilor/sistemelor de identificare:

ANI identifică automat numărul de telefon: pe monitorul operatorului apare numărul telefonic de unde este apelat sistemul.

ALI identifica automat a locația: pe monitorul operatorului apare adresa apelantului, locul de unde acesta sună și o serie de informații suplimentare necesare pentru a exploata toate resursele în vederea găsirii soluției optime pentru a ajunge în timp util la locul incidentului.

AVL (Automatic Vehicle Location) care identifică poziția autovehiculelor angajate în procesul de intervenție la situațiile de urgență dotate cu echipamente de comunicații radio (convenționale sau digitale) care conțin un subsistem GPS.

Sistemul 112 permite înregistrarea convorbirilor și stocarea datelor, iar ca principale avantaje putem aminti:

unicitate

rapiditate

eficienta

confidentialitate

cooperare intre agentiile de urgenta

Serviciul 112 este singurul mijloc de comunicare, care este capabil sa activeze simultan la nivelul tuturor agentiilor responsabile in interventia la urgente.

Începând din 2010 s-a creat infrastructura de comunicații necesară pentru interconectarea SNUAU cu stațiile de intervenție ale agențiilor de urgență și transmiterea cazurilor de urgență de la nivelul județean până la nivelul municipiilor. Infrastructura aceasta se va constitui ca un suport pentru transferul de date și voce la nivelul intra și inter agenții, de la centrele unice pentru apeluri de urgenta pana la stațiile municipale, facilitând cooperarea între acestea. Acest lucru a condus la creșterea calității serviciilor de urgenta in Romania și îmbunătățirea accesului cetățenilor la aceste servicii.

Serviciul de Telecomunicații Speciale, care este administratorul Sistemului național unic pentru apeluri de urgentă, a realizat dezvoltarea sistemelor informatice pe platforma Sistemului national unic pentru apeluri de urgența pentru agențiile de urgență la nivelul municipiilor, altele decat resedintele de județ. Prin aceasta s-a realizat asigurarea modernizării Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, respectiv a sistemului TIC și organizațional al recepționării și transmiterii apelurilor de urgență referitoare la incendii, accidente, urgențe medicale, dezastre și alte evenimente care implica intervenția rapidă a agențiilor specializate de intervenție prin cresterea performantelor operaționale, a stabilității în funcționare și a operativițății acestuia în orice zona a teritoriului național.

Sistemul asigură interoperabilitate la nivelul serviciilor oferite de către SNUAU agențiilor implicate în serviciul de urgentă până la nivelul stațiilor de interventie organizate la nivelul tuturor municipiilor din Romania.

2.2. Analiza situației operative din judetul Dolj

în perioada 01.01–31.03.2014

Pentru a pune în evidență rolul ISU Dolj, în activitatea de prevenire și combatere a diferitelor categorii de riscuri, în acest paragraf voi prezenta Analiza situației operative în perioada 01.01–31.03.2014 (http://www.isudolj.ro/wp-content/uploads/2014/02/ ANALIZA-SITUA%C5%A2IEI-OPERATIVE-PE-LUNA-MARTIE.pdf).

1. Activitatea operativă

În ceea ce priveste activitatea operativă în perioada 01.01–31.03.2014, Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Oltenia” a intervenit la 2137 situații de urgență, după cum urmează:

1942 cazuri de urgență asistate de S.M.U.R.D.;

77 incendii;

21 incendii de vegetație;

57 alte situații de urgență;

3 asistență persoane;

37 acțiuni de protecție a comunităților.

S-au realizat 63 deplasări fără intervenție, din care 48 de catre echipajele S.M.U.R.D., 6 întoarceri din traseu tot de catre echipajele S.M.U.R.D. si 6 alerte false.

O reprezentare comparativă a intervențiilor, este reprezentată in tabelul 2.1.

Situația comparativă a intervențiilor

Tabelul 2.1.

În ceea ce privește distribuția intervențiilor pe tipuri de servicii care intervin în funcție de tipurile intervențiilor avem urmatoarele intervenții de urgentă:

serviciu profesionist pentru situații de urgență a avut 2118 intervenții (din care 1942 pentru S.M.U.R.D.);

serviciile voluntare pentru situații de urgență a avut 10 intervenții.

Fig.2.1. Graficul situatiilor de urgenta pe tipuri

In ceea ce priveste distributia interventiilor pe tipuri de servicii avem situatia prezentata in graficul 2.2.

Fig.2.2. Intervenții ale serviciilor profesioniste pentru situații de urgență

Observăm că ponderea principală o dețin incendiile (40%), urmată de alte situații de urgență (29%) si apoi protecția comunitaților (19.27).

În urma analizei timpilor operativi înregistrați, observăm că timpul mediu de răspuns (TMR) și timpul mediu de intervenție (TMI) la incendii s-a diminuat în perioada ianuarie-martie 2014 față de 2013 (fig.2.3.).

Fig. 2.3. Timpi operativi de actiune 2014/2013

În ceea ce privește salvările realizate pe timpul intervențiilor, au fost în număr de 8 persoane, dintre care 7 adulți și 1 copil.

2. Intervenții pentru stingerea incendiilor

În perioada analizată, au fost înregistrate 77 incendii, față de 75 in aceiași perioadă a anului trecut, la care au acționat serviciile voluntare singure (la 5 dintre ele), sau împreună cu echipajele serviciilor profesioniste pentru situații de urgență (4).

Având in vedere cauzele de incendiu, intervențiile au avut loc in urmatoarele situatii:

situații cu foc deschis in spații deschise: 25;

elemente de evacuare deficitare (coșuri defecte sau necurățate): 19;

defecțiuni la instalațiile electrice: 18;

acțiuni intenționate: 9;

fumat: 8;

situații cu foc deschis în spații închise: 6;

cărbuni, cenușă, scântei: 5

scântei mecanice: 2;

defecțiuni aparate electrice: 2;

reacții chimice: 1;

joaca cu focul din partea copiilor: 1;

improvizări la mijloacele de încălzire: 1;

nesupravegherea mijloacelor de încălzire: 1.

Din punct de vedere al victimelor, a existat un adult decedat (în perioada similară a anului 2013 au fost 2 adulți decedați) și un copil rănit (la incendiu), comparativ cu perioada similară 2013 în care am avut 7 persoane rănite, dintre care 6 adulți și 1 copil.

În ceea ce privește ponderea intervențiilor la 1.000 kmp și 100.000 locuitori, constatăm că rata intervențiilor a fost de 26 la mia de kilometri pătrați, comparativ cu 11 în ian-mar 2013.

3. Incendii de vegetație

La nivelul județului Dolj, în perioada analizată au avut loc 21 incendii de vegetație uscată, care au condus la afectarea a 47,7 ha de pășuni și terenuri agricole. Numarul cel mai mare de astfel de incendii au fost în Craiova (14), Bechet (5), Ișalnița (2).

4. În ceea ce privește acțiunile pentru protecția comunităților, în primele trei luni ale anului 2014 au avut loc 37 intervenții, față de aceiași perioada a anului 2013, cănd au avut loc 4 intervenții. Interventiile pentru protecția comunităților au constat in 6 salvări de animale și 31 alte intervenții (înlăturări de zapadă și țurțuri – 23, blocaje în apartamente – 3, diverse probleme psihice – 2, intoxicări -2, înecuri – 1).

5. La intervențiile pentru alte situații de urgență, s-au realizat 57 intervenții (inundații și alte fenomene meteo periculoase – 26, anumite evenimente publice de amploare – 28, asanare teren – 1, alte situații – 1), mult mai mult decât în aceiași perioadă a anului 2013 (36 intervenții).

Fig.2.4. Interventii pentru alte situatii de urgenta

În urma analizei realizate observăm sunt intervenții care au constatat o mărire a numărului de acțiuni față de 2013, ceea ce face să se mărească vigilența în a preîntâmpina pe cât posibil situațiile previzibile. Acest lucru se poate realiza dacă facem apel la tehnicile moderne de informare, astfel încat să se poată interveni în cel mai scurt timp.

2.3. Gestionarea situațiilor de urgenta la nivelul județului Dolj prin soluții geospațiale

Am prezentat în cadrul primului capitol ca în domeniul managementului prevenirii și gestionării situațiilor de urgență, există un sistem instituțional parțial închegat, care funcționeaza temporar, activându-se în momentul producerii situațiilor de urgență și trebuind să permită restabilirea rapidă a stării de normalitate, ceea ce implica nevoia utilizării unor tehnologii moderne care să permită o gestionare pe cât posibil în timp real a situațiilor de urgență.

La nivelul județului Dolj, Inspectoratul pentru Situații de Urgenta (ISU) folosește soluțiile geospațiale în activitatea curentă ( GIS –sisteme informatice geografice).

Principalele premise care au stat la baza utilizării acestei tehnologii, se pot sintetiza in (http://www.marketwatch.ro/articol/974/GIS_in_managementul_situatiilor_de_urgenta):

adoptarea cu maxima operativitate și exactitate a masurilor de intervenție, prevenire, recuperare și reabilitare pentru eliminarea efectelor dezastrelor;

realizarea rapoartelor de informare într-un mod cât mai transparent, rapid și natural;

pregătirea pentru trecerea la societatea informaționala prin adoptarea solutiilor tehnologice moderne de lucru.

Pentru îndeplinirea acestor cerințe, la nivelul județului s-au utilizat hărțile digitale unice, și s-a optat pentru standardizare prin utilizarea soluțiilor și datelor existente la Consiliul Județean Dolj și Primăria Municipiului Craiova. Pe harta digitala unică au fost reprezentate datele și activitățile specifice Protecției Civile, dar și toate sursele de risc.

În prin plan a fost nevoie de o bună colaborare între insituții:

realizarea unor acorduri pentru schimbul reciproc si gratuit de date cu Consiliul Județean Dolj, Primăria Craiova și Oficiul Județean de Cadastru, pentru reprezentarea surselor de risc și asigurarea unei acoperiri eficiente a forțelor de intervenție;

s-a creat o bibliotecă de semne convenționale, hărtile fiind folosite in functie de specificul activitatii în cadrul exercițiilor de protecție civilă și a bilanțurilor;

s-a efectuat o serie de simulări pentru diferite tipuri de incidente ce este posibil sa apară, și a modului în care acestea pot fi prevenite, dar și simulări de intervenție în caz de dezastru în conformitate cu structura organizatorică de protecție civila actuală și asigurarea materială existentă.

Mai jos avem prezentat un exemplu concret de utilizare a tehnologiilor geospațiale pentru gestiunea unui accident chimic.

În funcție de gravitatea accidentului Inspectoratul pentru Situații de Urgență, are posibilitatea sa solicite celor mai apropiate unități ce au la dispozitie mijloace materiale adecvate pentru a interveni la locul accidentului. Deoarece acestea exista la nivelul fiecarei localități, mijloacele și fortele de intervenție ISU realizează o interogare compusă: după tipul de mijloace materiale necesare intervenției, și spațiala, după o distanța impusă de necesitatea intervenției operative.

Conform legislației în vigoare Inspectoratul pentru Situații de Urgentă are în vedere protecția preventiva a populației, dar mai ales, realizarea condițiilor necesare supraviețuirii în situatii de urgența. De asemenea, ISU trebuie să participe și la protejarea valorilor culturale, arhivistice, de patrimoniu și a bunurilor materiale, precum și a mediului. Pregatirea profesionala a personalului organismelor specializate și serviciilor de urgență, precum și organizarea și executarea intervenției operative pentru limitarea și înlăturarea efectelor situațiilor de urgentă sunt tot în sarcina ISU, ca de altfel și constituirea rezervelor de resurse financiare și materiale.

Situațiile de urgență, datorita caracterului lor, impun un timp scurt de răspuns, dar în acelasi timp viabil, credibil si cu operativitate permanentă. Deoarece la asemenea evenimente sunt foarte multi factori implicați, este absolut necesar sa existe parteneriate operaționale, interoperabile la toate nivelele (local, zonal si regional). Evenimentele produse mai ales in ultimii ani (incendii, inzapeziri, inundatii), la nivelul Romaniei, a condus la necesitatea unei restructurari și modernizari masive a serviciilor de urgență profesioniste, care sa permita crearea unui management integrat, cu implicarea tuturor comunițăților locale.

O soluție geospațiala complexa permite gestiunea unitara a zonelor și surselor de risc, a fortelor și mijloacelor materiale de intervenție. Colaborarea cu celelalte instituții implica un proces de introducere a datelor de la nivelul zonelor sau surselor de risc in functie de competența fiecarui factor, prelucrarea, fundamentarea si alegerea unor măsuri specifice de prevenire a incidentelor. Astfel, în cazul aparitiei unui incident ISU, trebuie sa asigure un secretariat tehnic permanent, care sa preia datele de la instituțiile implicate și sa intocmeasca un raport de informare a prefectului, pe baza caruia acesta poate decide sau nu, starea de necesitate si daca este sau nu necesar sa se faca apel la forțe si mijloace de intervenție la alte unități vecine.

Crearea unei bănci de date geospațiale unice la nivel județean permite analiza in timp real a situației existente și adoptarea cu maximă operativitate și competentă a acțiunilor necesare în cazul unui incident. ISU a început activitatea de realizare a băncii de date geospațiale unice prin acorduri de colaborare cu diferite instituții și prin distribuirea hărții digitale a judetului Dolj fiecărei primarii.

Pentru a exemplifica nevoia de interoperabilitate, vom lua ca exemplu, necesitatea evacuarii populației afectate in urma unui dezastru. In acest caz este necesara o colaborare imediata si in perfecta corelare intre instituțiile locale adecvate, dar si prin acordarea de sprijin si din partea altor autorițăti, de exemplu SNCFR. In acest sens, organele de conducere ale SNCFR, sunt integrate la nivelul diferitelor comisii locale de apărare împotriva dezastrelor, ce exista in cadrul Consiliului Judetean si se bazeaza pe logistica pusa la dispozitie de Inspectoratul pentru Situații de Urgenta. În situația producerii unui dezastru se impune evacuarea populației afectate și limitarea pagubelor materiale. În funcție de situația concretă se aleg soluțiile optime (în funcție de capacitățile de preluare auto/feroviar și în funcție de blocajele existente).

Rolul de baza in fundamentarea si adoptarea celei mai bune decizii il au soluțiile geospațiale (prin intermediul hărților interactive se surprind situațiile concrete, reale la un moment dat, iar prin extrapolarea intuitiva, da posibilitatea întelegerii de catre toți membrii comisiei a soluțiilor adoptate). Analizele de tip geospațial au capacitatea de a estima in timp real, situatia concreta, putand pune la dispozitie datele necesare pentru determinarea nevoii de resurse umane și materiale pentru a putea interveni in mod optim si in timp util.

De exemplu, comitetele de intervenție pentru cazuri de urgență pot avea imediat o privire de ansamblu pe hartă asupra caror garnituri de cale ferată se află cel mai aproape de locul producerii dezastrului, ce capacitate de încărcare cu persoane au, ce tronsoane pot fi evacuate sau dimpotrivă activate, care este timpul estimat al evacuării in funcție de numărul de persoane afectate, ce posibilități de interventie simultană există etc. Toate acestea permit o mai buna coordonare nu numai a activității companiei de transport, dar și o coordonare crescută a tuturor instituțiilor implicate în rezolvarea situațiilor de urgență (http://www.marketwatch.ro/articol/974/GIS_in_managementul_ situatiilor_de_ urgenta/).

2.4. Sistemul de Management al Siguranței la aeroportul Craiova

Aeroportul este ansamblul de terenuri, clădiri și instalații care deservesc traficul aerian al unui oraș sau al unei regiuni. Aceste amenajări sunt necesare decolării și aterizării avioanelor, precum și manevrării și adăpostirii mărfii și pasagerilor.

Un aeroport cu o dotare minimă este format dintr-o pistă de rulare sau un helipad (pentru elicoptere) care folosesc la decolări și aterizări și construcții uzuale precum:hangare, remize,  terminale și un turn de control.

Înființarea Aeroportului Craiova a fost realizată la 27 ianuarie 1938, când Carol al II-lea decretă înfiintarea "unui aeroport la Craiova, care să servească și ca aerodrom militar, în caz de război…". Începând din acel an, Aeroportul Craiova "a afectat transportului aerian public de pasageri și marfă" a funcționat pe actualul amplasament. Decolarea și aterizarea se făceau la acea vreme pe o pistă de pământ având dimensiuni de 1000 x 200 m.

Între 1938 și 1956 serviciile pentru pasageri erau ca și inexistente, lipsind confortul de care beneficiază astăzi pasagerii.

Începând cu anul 1950 și până în 1952 s-a construit o pistă betonată de 2000 x 60 m și s-au luat măsuri pentru dotarea cu mijloace de apropiere și aterizare constând din 2 NDB-uri. Prima ruta aeriana, Craiova – București, cu avioane rusești de tip LI-2, s-a deschis la data de 6 mai 1957.

În 1959 s-a construit clădirea în care se află astăzi turnul de control și dispeceratul aeroportului și s-a trecut la folosirea avioanelor tip AN-2 până în 1962 când a început utilizarea de avioane moderne, pentru acei ani, de tip IL -14. Acest tip de aeronavă a deservit cursa Craiova – București până în anul 1972.

Din 1995, Aeroportul Craiova a fost deschis traficului intern și internațional, deservind numai curse charter. Începând cu luna martie 2007, zborurile companiei Carpatair pe legătura Craiova-Timisoara au fost lansate În mod oficial, către cele 15 destinații în Italia, Grecia și Germania . Întreaga regiune aflată în curs de dezvoltare din S-V României va avea la dispoziție cea mai rapidă și comfortabilă cale de transport către alte destinații din Europa.

În anul 2007 au început demersurile pentru realizarea noilor săli de pasageri Schengen și Non-Schengen, tot atunci s-au luat măsuri de realizare a unui nou turn de control. În noiembrie 2012 compania Wizz Air și-a început activitatea pe Aeroport cu 2 curse noi, iar din vara anului 2014 va deschide bază aeriana pe Aeroport cu 5 destinații noi.

Implementarea sistemul de management al siguranței are ca drept obiectiv principal protejarea în prin plan a sănatății și vieții pasagerilor și a personalului angajat.

Un alt obiectiv la fel de important este protejarea aeronavelor cât și a echipamentelor, evitarea oricăror acțiuni care ar putea pune în pericol sau supune vreunui risc aceste elemente.

Având în vedere costurile acestor aparate extrem de sofisticate și complicate se dorește operarea în condiții cât mai bune de siguranță.

Operatorul și Administratorul aeroportului trebuie să aibă implementat un Sistem de Management al Siguranței ( SMS ), astfel încât să-și poata îndeplini obligațiile și să asigure o operare sigură pe aeroport.

Un Sistem de Management al Siguranței este un instrument de management pentru gestionarea siguranței de către aeroport și conține următoarele : identificarea pericolelor privind siguranța; aplicarea de acțiuni corective necesare pentru a menține perfomanțele de siguranță convenite; monitorizarea continuă și evaluarea periodică a performanțelor în domeniul siguranței și îmbunătățirea continuă a performanțelor sistemului de management al siguranței.

Orice pericol de orice natură care poate afecta siguranța trebuie să primească atenție sporită. Riscul este peste tot în jurul nostru, prezent în orice activitate umană. Cu cât avem o activitate mai complexă, cu atât avem de-a face cu riscuri mai mari. Operațiunile pe care le desfăsoară un aeroport sunt foarte complexe.

O singură persoană sau o unitate organizatorică nu este posibil să poată acoperi și gestiona toate aceste riscuri. Gestionarea riscurilor este o activitate care are nevoie de informații din partea specialiștilor aparținând mai multor domenii, ci este necesară existența unui sistem, în acest caz fiind vorba de Sistemul de Management al Siguranței (SMS).

Abordarea sistematică a problemelor de sigurantă operatională pe aeroport are ca scop creșterea siguranței într-un mod orientat și sistematic. Acest lucru înseamnă a căuta în mod activ riscurile potențiale și reducerea la minim a riscurilor care au fost descoperite și care ar putea duce la daune materiale sau leziuni personale.

Pe un aeroport activitatea sistemului de management al situațiilor de urgență este foarte importantă , atunci când o aeronavă sau un operator de aeronavă sau de companie vrea sa efectueze o , operație de aterizare sau decolare pe o pistă la un aeroport cere informații privind activitatea, de salvare și stingere a incendiilor, norma de dotare a serviciului precum și categoria serviciului. În funcție de categorie ia hotărârea daca poate să aterizeze sau nu.

2.5. Studiu de caz – concepția și planul de desfășurare al exercițiului în cazul producerii unui incendiu la aeroportul internațional Craiova

  Pentru a exemplifica capacitatea de luare a deciziilor în cadrul sistemului de Management al Siguranței, vom prezenta un scenariu pentru un exercițiu în cazul producerii unui incendiu la aeroportul internațional Craiova (http://www.isudolj.ro/centrul-operațional-județean/exerciții-cu-forțe-în-teren/aeroport/).

Exercițiul este structurat în realizarea unui scenariu și a unei conceptii pentru respectivul exercitiu simulat.

Fig.2.5. Concepția și desfășurarea exercițiului pe Aeroportul Craiova

1. Scenariul exercițiului va cuprinde tema și prezentarea situației generale.

Tema exercițiului presupune gestionarea situațiilor de urgență determinate de producerea unei defecțiuni la o aeronavă de pasageri în timpul desfășurării operațiunilor de decolare pe pista Aeroportului Internațional Craiova.

  Situația generală cuprinde urmatoarele aspecte:

R.A. Aeroportul Craiova și-a continuat trendul ascendent cu care a început anul, atât în ceea ce privește numărul de pasageri, cât și a numărului de aeronave. Creșterile din prima jumătate a acestui an s-au datorat implementării unui nou sistem de management la nivelul unui aeroport regional.

Situat la o distanță de 7 km de centrul municipiului Craiova, de-a lungul traseului Craiova – București, aeroportul deservește întreaga zonă a Olteniei, fiind cea mai apropiată poartă aeriană pentru cele 5 județe : Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.

Până în prezent, în urma unei investiții, a fost realizată o remiză P.S.I., cu un rezervor de apă de 225 de metri cubi și un inel de incendiu (10 hidranți exetriori) pentru platforma de îmbarcare/debarcare.

Aeroportul Craiova are capacitatea de a oferi o asistență de handling pentru 500 pasageri în maxim 30 de minute.

Aeroportul Craiova este certificat pentru operațiuni de degivrare/antigivrare, având în dotare 2 masini Ford cu fluid tipul I – II.

Aeroportul Craiova dispune de o pista din beton având capacitatea portantă de 29 R/A/W/T, cu dimensiunea de 2500 x 45 m.

Sistemul de securitate este conform regulilor ICAO, fiind disponibile 8 dispozitive X-Ray, (RAPISCAN) cu posibilitatea de procesare a unui nr. de 500 pasageri/oră, având  2 fluxuri separate de pasageri și bagaje pentru plecări și sosiri.

Aeroportul dispune de echipamentul necesar pentru prevenirea și stingerea incendiilor și pentru operațiunile de salvare: în cadrul AD – CAT 6 până la CAT 7 ( în funcție de dimensiunile aeronavei), cu ajutorul a 3 mașini de stingere a incendiilor, prevăzute cu echipamente adecvate de descarcerare, și 2 mașini pentru asistență medicală în caz de urgență. Asigurarea serviciilor de prevenire și stingere a incendiilor este disponibilă în cadrul orelor operaționale ale aeroportului sau în afara orelor de program operațional, la solicitarea operatorilor aerieni. Întreg personalul este instruit pentru prevenirea și stingerea incendiilor, fiind autorizați de către  AACR, la standardele ICAO.

Principalele caracteristici:

caracteristici pista aterizare- decolare: suprafața: beton 2.500 x 45 m; PCN 29 R/A/W/T;

caracteristici platforma: Suprafața: beton PCN 30 R/A/W/T, Latime: 15 M;

caracterisitici cale de rulare: Suprafața: beton PCN 27 R/A/W/T;

coordonate geografice: Lat:441905,32 N; Long: 0235318,72 E;

operabilitate aeroport: Permanent;

balizaj și sistem luminos de apropiere 2.500 m x 45 m, cat I, sistem luminos de apropiere: pe direcția 27, cat I – 720 m

2. Concepția exercițiului

Situația tactică specială:

În ziua de 24.10.2013 în jurul orei 09.00, o aeronavă AIRBUS A320, cu 184 pasageri, efectuează manevrele de decolare pe pista principală a Aeroportului Internațional Craiova. Pe parcursul rulajului de decolare (aeronava se apropia de viteza de desprindere de la sol) are loc o defecțiune la trenul principal de aterizare din partea dreaptă. Urmare a acestui eveniment aeronava virează violent spre partea dreaptă, părăsind pista.

În urma impactului cu solul, au rezultat următoarele:

fisurarea și scurgerea unei cantități de aproximativ 3 tone combustibil din rezervorul aripii din partea dreaptă;

ruperea fuselajului;

apariția unui incendiu în zona centrală a fuselajului și a aripii dreapta, în urma frecării cu pista.

Aeronava are la bord: 184 pasageri, 6 membri ai echipajului (2 piloți și 4 însoțitori de bord), 23 tone de combustibil kerosen JET A1.

În cadrul Aeroportului Craiova a fost activată celula de urgență, care a informat Direcției Serviciilor de Navigație Aeriană Craiova despre evenimentul produs și solicită sprijinul structurilor cu atribuții în managementul situațiilor de urgență în situația producerii unui accident de aviație prin SNUAU 112.

Serviciul Privat pentru Situații de Urgență al Aeroportului Craiova pune în aplicare Planul propriu de salvare și stingerea a incendiilor și acționează pentru localizarea și lichidare incendiului cu o autospecială de lucru cu apă și spumă MERCEDES ACTROS iar pentru acordarea primului ajutor medical cu 1 ambulanță proprie.

Situația meteo inițială: Local, în sudul Olteniei (România), vânt din direcția NV, cu viteza de 14 m/s,  o nebulozitate de 20%, fără precipitații. Gradul de stabilitate pe verticală a aerului: convecție.

Situația specială nr. 1

Garda de intervenție a Detașamentului 2 Pompieri Craiova este alertată și se deplasează pe itinerariul str. Henry Ford  – bdul. Decebal – Calea București – Aeroportul Internațional Craiova, parcurgând o distanță de aproximativ 8 km.

Ajungând la locul intervenției – comandantul Detașamentului 2 Pompieri Craiova, după executarea recunoașterii a constatat:

personalul de intervenție este expus la arsuri și intoxicații cu fum;

incendiul se manifesta violent la trenul de aterizare al aeronavei, la aripa dreaptă și fuselaj;

se desfășura operațiunea de localizare și lichidare a incendiului de către un echipaj de pompieri ai serviciului pentru situații de urgență a Aeroportului Craiova și acordarea primului ajutor medical cu un echipaj de prim ajutor propiu;

datorită fumului dens și înecăcios  10 persoane prezintă arsuri  la nivelul membrelor superioare și 4 au fost intoxicate cu fum;

18 persoane sunt rănite, din care 5 în stare critică;

12 persoane sunt încarcerate;

necesitatea balizării zonei pentru evitarea pătrunderii persoanelor neautorizate.

Situația specială nr. 2

În timp ce forțele de intervenție acționau pentru localizarea și lichidarea incendiului, comandantul intervenției este informat de starea critică a celor 4 pasageri intoxicați cu fum, solicitând în sprijin un echipaj pentru transportul victimelor la spital cu o autospecială APTVM din cadrul Secției de Pompieri Craiova.

Datorită evenimentului complex, comandantul intervenției, solicită încă o autospecială de lucru cu apă și spumă din cadrul Detașamentului 1 Pompieri Craiova.

Datorită rănilor suferite în urma incendiului, o persoană necesită transportul de urgență la Spitalul de Urgență Floreasca din București. Comandantul intervenției solicită sprijinul elicopterului SMURD.

Tot în acest moment, ajunge la fața locului și grupa operativă, preluând conducerea acțiunilor de intervenție.

Situația specială nr. 3

În timp ce forțele de intervenție acționau pentru localizarea și lichidarea incendiului, comandantul intervenției este informat că în interiorul calei aeronavei se află 2 containere metalice cu conținut necunoscut.

Situația specială nr. 4 – La ora 11.00, comandantul intervenției este informat că incendiul a fost lichidat.

   Scop: Verificarea asigurării unui răspuns coordonat al tuturor componentelor Sistemului Județean de Management al Situațiilor de Urgență, evaluarea informațiilor și analiza situației inițiale, stabilirea variantelor optime pentru intervenție și a concepției de alarmare a instituțiilor și serviciilor publice descentralizate în scopul minimizării impactului asupra persoanelor afectate de evenimentul aviatic, precum și a mediului.

STRUCTURI PARTICIPANTE:

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență;

Instituția Prefectului Dolj;

Comitetul Local pentru Situații de Urgență Craiova;

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia” al Județului Dolj;

Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare, Reanimare și Descarcerare (SMURD);

R.A. Aeroportul Craiova;

Inspectoratul de Poliției al Județului Dolj;

Secția Regională de Transporturi Craiova

Inspectoratul de Jandarmi Județean Dolj;

Inspectoratul General de Aviație;

Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Dolj;

Serviciul de Ambulanță Județean Dolj;

Direcția de Sănătate Publică Dolj

Societatea Națională de Cruce Roșie din România – Filiala Dolj;

Centrul de Educare Canină – filiala Oltenia;

Serviciul de Telecomunicații Speciale;

Brigada 2 Infanterie Rovine.

Mass media.

Principalele obiective ale exercițiului pot fi sintetizate in urmatoarele puncte:

controlul trainiciei Planului operațional de intervenție în caz de accident de aviație civilă, a Planului Roșu de intervenție si a Planului de urgență al Aeroportului Internațional Craiova;

verificarea interoperabilității forțelor angrenate pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de un incendiu la aeronave;

exersarea cooperării interinstituționale, precum și aplicarea procedurilor existente la nivelul  domeniilor de competență;

dezvoltarea deprinderilor de lucru în echipă a personalului din cadrul forțelor de intervenție.

Obiectivele specifice:

A.1. Pentru Comitetul Județean pentru Situații de Urgență;

Asigură coordonarea unitară a acțiunilor , desemnează Comandantul Acțiunii la fața locului

Solicită, pe perioada operațiunilor de salvare, sprijinul Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne

Coordonează informarea opiniei publice privind managementul situațiilor de urgență

A.2. Pentru Instituția Prefectului Dolj:

Prefectul activează Planul roșu de intervenție, la solicitarea inspectorului șef al ISU Dolj;

coordonarea acțiunilor de acordare asistenței supraviețuitorilor accidentului de aviație, precum și rudelor acestora care se deplasează la locul accidentului;

organizarea activităților în vederea asigurării cu caracter temporar a unor capacități de cazare pentru victimele accidentului de aviație, precum și rudelor acestora care se deplasează la fața evenimentului.

A.3. Pentru Comitetul Local pentru Situații de Urgență Craiova:

punerea la dispoziție, în limita posibilităților, cu caracter temporar, a unor capacități de cazare pentru victimele accidentului de aviație, precum și rudelor acestora care se deplasează la fața evenimentului;

participarea la acțiunile de acordare asistenței supraviețuitorilor accidentului de aviație, precum și rudelor acestora care se deplasează la locul accidentului.

A.4. Pentru structurile de intervenție ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Oltenia” al Județului Dolj:

coordonarea tehnică a acțiunilor de intervenție;

salvarea persoanelor surprinse de incendiu;

acordarea asistenței medicale de urgență prespitalicească prin intermediul S.M.U.R.D;

localizarea, limitarea propagării, stingerea și lichidarea consecințelor incendiului;

asigurarea legăturilor radio și fir, antrenarea personalului în folosirea indicativelor și verificarea viabilității sistemului de comunicații pentru forțele proprii, precum și pentru cele cu care se cooperează;

perfecționarea deprinderilor personalului privind cercetarea și stabilirea cauzelor probabile ale incendiului.

A.5. Pentru Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare, Reanimare și Descarcerare (SMURD);

declanșarea Planului alb la nivelul spitalelor implicate;

acordă primul ajutor și asistență medicală avansată de urgență și fac pregătiri în vederea evacuării în colaborare cu personalul I.S.U. Dolj;

asigură triajul, primul ajutor calificat și brancardajul la locul incidentului, inclisuv în cazul zonelor cu acces restricționat;

asigură triajul medical și tratamentul victimelor la nivelul P.M.A.;

organizează triajul de evacuare și evacuează pacienții, împreună cu personalul I.S.U. Dolj și celorlalte structuri cu atribuțiuni.

A.6. Pentru R.A. Aeroportul Craiova

coordonarea acțiunilor de acordare a asistenței supraviețuitorilor accidentului de aviație produs în perimetrul aeroportului, precum și rudelor acestora care se deplasează la locul accidentului;

evaluarea situației de urgență produsă și stabilirea măsurilor și acțiunilor specifice pentru gestionarea situației de urgență produsă și modul de îndeplinire al acestora;

verificarea capacității de reacție a SPSU.

A.7. Pentru Inspectoratul Județean de Poliție Dolj

asigurarea măsurilor de dirijare a circulației în zona Aeroportului Craiova;

devierea traficului în perimetrul aeroportului și asigurarea fluenței acestuia pe rute adiacente;

participarea cu specialiști criminaliști la identificarea victimelor și la cercetarea cauzelor de incendiu.

A.8. Pentru Secția Regională de Transport Craiova

informarea, înștiințarea și avertizarea structurile abilitate cu privire la posibilitatea apariției unor evenimente cu caracter infracțional sau de tulburare a ordinii publice pe timpul desfășurării operațiunilor de salvare;

participarea la securizarea sau paza zonei de producerea a evenimentului;

participarea, alături de alte structuri cu atribuții în domeniu, la menținerea și restabilirea ordinii publice.

A.9. Pentru Inspectoratul de Jandarmi Județean Dolj

participarea la menținerea și restabilirea ordinii publice în zona în care a avut loc accidentul de aviație și în imediata vecinătate a acesteia;

participarea la evacuarea persoanelor și bunurilor periclitate de incendiu;

asigurarea pazei/ securității zonei de intervenție.

A.10. Pentru Inspectoratul General de Aviație:

asigurarea intervenției de urgență la locul accidentului și acordarea asistenței de urgență și transportul victimelor la cel mai apropiat spital competent;

asigurarea transportului interclinic medicalizat;

asigurarea misiunii de căutare – salvare.

A.11. Pentru Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Dolj:

participarea la menținerea și restabilirea ordinii publice în zona Aeroportului Craiova.

evacuarea persoanelor aflate în pericol;

A.12. Pentru Serviciul de Ambulanță Județean Dolj:

acordarea sprijinului structurilor care execută misiuni de căutare la sol;

acordarea asistenței de specialitate a victimelor la locul accidentului și transportul acestora la unitățile de spitalizare.

A.13. Pentru Direcția de Sănătate Publică Dolj

Declanșează Planul alb la nivelul spitalelor implicate

A.14. Pentru Societatea Națională de Cruce Roșie din România – Filiala Dolj:

acționarea în scopul salvării și protecției supraviețuitorilor accidentului de aviație;

acordarea asistenței de specialitate victimelor la locul accidentului, precum și pentru transportul acestora la punctul de prim-ajutor;

acordarea asistenței supraviețuitorilor unui accident de aviație, precum și rudelor acestora care se deplasează la locul accidentului.

A.15. Centrul de Educare Canină – filiala Oltenia;

Acționează pentru căutarea și salvarea persoanelor afectate

Execută triajul și transportul acestora la PMA

A.16. Pentru Serviciul de Telecomunicații Speciale:

asigurarea comunicațiilor între dispeceratele unităților operative de căutare și/sau salvare în cazul producerii accidentului de aviație;

asigurarea protecției datelor în zona comunicațiilor de urgență dintre structurile și unitățile implicate în operațiunile de căutare și/sau salvare;

asigurarea funcționării sistemului de comnicații destinat managementului situației de urgență produsă.

A.17. Pentru Brigada 2 Infanterie Rovine:

participarea la acțiunile de căutare și salvare a persoanelor în urma producerii accidentului de aviație;

asigurarea unor capacități de cazare pentru victimele accidentului de aviație, precum și pentru rudele acestora care se deplasează la locul evenimentului.

A.18. Pentru mass – media

informarea populației asupra situației create, a tipurilor de risc, măsurilor de prevenire și a modului de comportare în astfel de situații;

coordonarea comunicării și informării în cadrul echipei de management al situației de urgență;

transparența activităților desfășurate pentru gestionarea situațiilor de urgență, astfel încât acestea să conducă la evitarea dezinformării, limitarea apariției zvonurilor cu impact negativ;

să ofere detalii în legătură cu deciziile și măsurile luate, precum și cu punctul de vedere al autorităților.

A.19. Pentru firma de pază CIVITAS

asigură paza / securitatea zonei de intervenție, precum și protecția forțelor participante

limitează accesul persoanelor neautorizate în zona de intervenție;

Derularea exercițiului de urgență a avut loc conform planului inițial, în desfășurarea sa luând parte membrii instituțiilor participante.

Toate părțile implicate și-au respectat atribuțiile în ceea ce privește participarea la exercițiu, în timpi de operare estimați.

S-a constat și apreciat că organizarea exercițiului a avut în condiții de maximă siguranța și securitate.

2.6. Sistem integrat de conducere a situațiilor de urgență

Sisteme De Management Al Situațiilor De Urgență Din Lume – National Incident Management System (NIMS). Sistemul de management al evenimentelor de urgență (NIMS) reprezintă o abordare sistematică care integrează cele mai bune procedee și metode într-un cadru național unitar de gestionare a evenimentelor de urgență, definită ca totalitatea activităților de prevenire, protecție, răspuns, reducere a riscului și revenire. Acest cadru formează baza interoperabilității și compatibilității care asigură integrarea operațiunilor de răspuns a organizațiilor publice și private într-o manieră eficientă. În cadrul NIMS, Sistemul de Conducere a Intervențiilor (SCI) constituie un mecanism flexibil de management interinstituțional al evenimentelor de urgență, în care sunt implicate instituții guvernamentale, nonguvernamentale și organizații din sectorul privat.

SCI este un sistem de management, general valabil, conceput să asigure managementul eficace și eficient al evenimentelor de urgență prin integrarea echipamentelor, personalului, procedurilor și a mijloacelor de comunicații în cadrul unei structuri organizaționale unitare. El este proiectat într-un format standard, cu scopul de a le permite managerilor să identifice obiectivele tactice asociate evenimentului de urgență, fără a fi obligați să gestioneze direct toate tipurile de activități de răspuns, cum ar fi evidența resurselor sau activitățile de raportare.

SCI este utilizat pentru a organiza acțiunile de răspuns în teren pentru toate tipurile de evenimente de urgență, de rutină sau de amploare, de origine naturală sau antropică. În teren, personalul operativ duce la îndeplinire deciziile tactice prin acțiuni operative de răspuns, sub autoritatea comandantului acțiunii.

Elementele prezentate pe parcursul paragrafelor anterioare, evidențiază necesitatea implementării în România a unui sistem de conducere a intervențiilor, flexibil, fiabil și care să poată fi utilizat pentru toate tipurile de situații de urgență, indiferent de amploarea acestora.

Implementarea unui sistem de management al situațiilor de urgență la nivelul județului Dolj, necesită achiziționarea de echipamente, aplicații informatice, și prestarea a o serie de servicii și lucrări ce necesită sume importante de bani.

Prin implementarea unui sistem integrat se va realiza transpunerea elementelor infrastructurii de transport definite la nivel local, în format GIS și realizarea Registrului de riscuri, element informatic modern care va sta la baza generării automate a Planurilor de Analiză și Acoperire a Riscurilor, documente programatice de baza pentru planificarea răspunsului la nivel local.

Pentru implementarea unui sistem integrat și unitar de management al situațiilor de urgență sunt necesare echipamente radio, platforme informatice, echipamente pentru videoconferințe, diverse pachete software și sisteme informatice, precum și servicii de asistență tehnică. Dupa cum am prezentat in primul capitol, judetul Dolj reprezintă o zonă care este expusă atât la riscuri naturale (cutremure, alunecări și prăbușiri de teren, inundații, fenomene meteorologice periculoase, incendii de pădure), cât și la riscuri tehnologice (accidente chimice, accidente nucleare, incendii în masă, accidente grave pe căi de transport), la riscuri biologice (epidemii, epizootii, zoonoze), la riscuri teroriste și riscuri ecologice. De accea este necesar un astfel de sistem integrat pentru a reduce vulnerabilitatea socială și economică printr-un set de măsuri de prioritate, cu privire la unele riscuri majore asociate orașului. Acest sistem va trebui sa fie capabil să:

selecteze și să organizeze diverse tipuri de date colectate și diseminate de la toate instituțiile implicate în managementul situațiilor de urgență.

să prelucreze datele colectate astfel încât să permită dezvoltarea și implementarea unor planuri clare de acțiune ca răspuns la diversele situații de urgență.

Obiectivul general al unui sistem integrat va consta în îmbunătățirea proceselor de management al diferitelor tipuri de evenimente/manifestări de amploare cu dimensiune zonală/natională sau internațională, evaluarea riscurilor și a evoluției acestora, în scopul informării corecte și operative a conducerii ministerului și fundamentării deciziei în situații de criză, prin implementarea unor instrumente informatice moderne de gestionare a activităților și a informațiilor.

Date fiind problemele precizate, este absolut necesară realizarea unui sistem integrat de gestionare a datelor și informațiilor operative la nivelul ministerului, prin interconectarea SIMIEOP cu alte sisteme similare existente la nivelul IGPR, IGJR, IGPF, IGSU.

Implementarea unui sistem de management al situațiilor de urgență va asigura:

realizarea unui sistem informațional național pentru gestionarea evenimentelor înregistrate la nivelul structurilor operative ale MAI și alocarea resurselor pentru managementul situațiilor deosebite pe timpul manifestărilor de amploare;

implementarea unor instrumente performante de analiză și sinteză a informației, având ca scop reducerea timpului alocat desfășurării acestor activități;

standardizarea proceselor și circuitului documentelor și informațiilor;

realizarea cooperării și asigurarea interoperabilității la nivel organizațional și a integrării la nivel tehnic a sistemelor informatice ale structurilor de ordine publică;

implementarea unui sistem modern de management al informațiilor si al ciclului lor de viață, cu posibilitatea înregistrării și afișării on-line în dinamica evoluției situației operative, inclusiv a detaliilor descriptive ale evenimentelor, precum și a informațiilor de reprezentare geospațiala;

realizarea schimbului de informații în timp real pe timpul derulării evenimentelor/manifestărilor, transmiterea operativă a dispozițiilor pentru adaptarea dispozitivelor în funcție de evoluția situației operative și înregistrarea cronologică a acestora.

CONCLUZII

Conceptele și propunerile prezentate în teza de disertație asigură o reală bază de documentare pentru dezvoltarea și perfecționarea mecanismelor specifice managementului situațiilor de urgență din România precum și soluții de implementare a acestora.

Lucrarea tratează aspecte legate de managementul serviciilor de urgență profesioniste și cel al situațiilor de urgență într-un format structurat, conceptele specifice fiind prezentate într-o succesiune logică.

Situațiile reale ne-au învățat cât de importantă este cooperarea, colaborarea, coordonarea, eforturilor noastre individuale și cât de mult le poate fi sporită eficiența dacă acestea sunt conjugate la nivel bilateral, regional, comunitar și global.Toate acestea sunt asigurate de pregătirea noastră comună pentru un răspuns operant, flexibil și rapid, completat de transmiterea bunelor practici și a învățămintelor.

În acest context, pe lângă reacția necesară la toate palierele societății civile este nevoie și de un răspuns eficient, adecvat și concertat al responsabililor pentru managementul situațiilor de urgență generate de consecințele acestui proces

Țara noastră, prin măsurile concrete pe care le întreprinde în managementului situațiilor de urgență, se înscrie în cel mai responsabil mod, printre statele active la nivel european și euro-atlantic.

România conlucrează în prezent ideea de a „trăi cu riscul”, prin programe de conștientizare si informații a comunităților și de pregătire a acestora. Ideea de a „trăi cu riscul” trebuie să fie adoptată de fiecare membru al unei comunități pentru a crește nivelul de implicare al acesteia în activitățile și acțiunile de întărire a rezilienței în fața dezastrelor, astfel încât responsabilitatea, atât individuală cât și colectivă, de limitare a efectelor unui dezastru să nu fie lăsată doar în seama autorităților.

În acest context, ceea ce stă în puterea noastră este să învățăm să supravițuim cu dezastrele și să creștem reziliența comunităților în fața acestora. Din lecțiile învățate în urma confruntării cu efectele negative ale dezastrelor pagubelor, putem spune că nu este suficientă doar intervenția în cazul producerii unui dezastru, importante fiind toate etapele pre-dezastru, dezastru și post-dezastru, și mai ales implicarea comunităților afectate în activități și acțiuni care să crească reziliența și să scadă vulnerabilitatea în fața dezastrelor.

Reducerea riscului la dezastre presupune o colaborare colectivă și eforturi din partea tuturor factorilor politici și de decizie, a societății civile, a instituțiilor academice, a sectorului privat/voluntar și a mediei.
Ca o conluzie putem spune că riscurile au existat și vor exista , ele materialâznduse în dezastre care afecteaza starea de normalitate .

Clasificarea provocărilor, sfidărilor, pericolelor și amenințărilor, precum și a vulnerabilităților la acestea, care generează situații de urgență nu este dată odată pentru totdeauna. Ea trebuie să fie în permanență adaptată la noile condiții create de evoluția mediului geofizic, climatic, economic, infrastructural, informațional și social, astfel încât să se asigure constant un foarte bun management al situațiilor de urgență. Un astfel de management nu este însă posibil decât în condițiile în care există o bună evaluare a riscului și îndeosebi a riscului extrem. Limitele acestuia, pragurile de trecere de la o categorie de risc la altul, de la un nivel de risc la altul determină o abordare specială a problematicii riscului extrem și crearea unor structuri și funcțiuni pe măsură sau optimizarea corespunzătoare a celor deja existente.
Exprimându-mi încrederea și speranța că aspectele abordate și punctele vizate pe parcursul lucrări mele , vor rămâne subiecte pentru reflexie și valorificare, de către dumneavoastră, iar rezultatele obținute vor produce noi dimensiuni ale demersului privind sprijinul cetățenilor și comunităților în fața provocări dezastrelor.

Bibliografie:

Ordonanța de Urgență nr.21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul de Management al Situațiilor de Urgență;

Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 privind aprobarea strategiei naționale de

prevenire a situațiilor de urgență ;

Manualul NATO, 2001, Bruxelles, Office of Information and Press ;

Hotărârea Guvernului nr. 2288/2004 privind aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență ;

Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de prevenire a situațiilor de urgență ;

Hotărârea Guvernului nr. 2288/2004 privind aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență ;

Hotărârea Guvernului nr.1489 din 9 septembrie 2004 privind organizarea și funcționarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență ;

Hotărârii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase ;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34 din 19 martie 2008 privind organizarea

și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, publicata in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 246 din 28 martie 2008 ;

http://www. isudolj.ro/informatii-generale/despre-noi ;

http://www.isudolj.ro/structura/organigrama ;

http://www.isudolj.ro/centrul-operational-judetean/atributii-coj/ ;

http://www.isudolj.ro/wp-content/uploads/2013/01/plan-evacuare-localitate.doc ;

http://www.infolegal.ro/proiectul-sistem-informatic-de-management-integrat-al-evenimentelor-de-ordine-publica/2013/10/24/,http://www.112.ro/index.php?pag=9 

http://www.isudolj.ro/wp-content/uploads/2014/02/ANALIZA-SITUA%C5%A2IEI -OPERATIVE-PE-LUNA-MARTIE.pdf ;

http://www.marketwatch.ro/articol/974/GIS_in_managementul_situatiilor_de_urgenta ;

http://www.isudolj.ro/centrul-operațional-județean/exerciții-cu-forțe-în teren/aeroport ;

Anexa 1.1.

Localități în cadrul județului Dolj unde există riscul producerii de alunecări de teren.

Anexa 1.2.

Operatori economici și instituții care utilizează frecvent rețeaua rutieră pentru transportul materialelor periculoase:

Anexa 1.3.

Localitățile posibil a fi afectate de un eventual accident nuclear la C.N.E. Kozlodui:

Anexa 1.4.

Zone critice sub aspectul poluării apelor (http://www.cjdolj.ro/documente/strategiesiprogram20052008.doc)

1. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafață:

Zona industrială de nord-vest "punct fierbinte" – SNP PETROM – Combinatul DOLJCHIM Craiova, SE Ișalnița (afectează râul Jiu);

Zona industrială Podari – producție agroalimentară;

Platforma industrială și orașul Filiași – gospodărie comunală și activități industriale și de prestări servicii – (contribuie la afectarea râului Jiu);

Platforma industrială de nord a municipiului Craiova – structura de petrol Brădești a SPP Craiova și nord-est județul Dolj – SPP Stoina (afectarea râului Jiu și Amaradia);

Municipiul Craiova ca mare aglomerație urbană cu evacuarea apelor uzate orășenești în râul Jiu – zona Malu Mare;

Platforma industrială și municipiul Calafat – contribuie la afectarea fluviului Dunărea;

Platforma industrială și orașul Băilești – contribuie la afectarea pârâului Balașan;

Confluența râului Amaradia cu râul Jiu;

Confluența râului Jiu cu fluviul Dunărea (amonte Bechet);

2. Zone critice sub aspectul poluării apelor subterane:

Platforma industrială de nord a municipiului Craiova și nordul județului Dolj (SPP Craiova și SPP Stoina);

Zona industrială Ișalnița și Șimnic – SNP PETROM – Combinatul DOLJCHIM Craiova și Termoelectrica București – SE Craiova și UE Craiova II, prelucrare primară și transport țiței Brădești – Ghercești, Melinești, Cârcea;

S.C. CONPET S.A. Ploiești, Regionala Craiova – colectoare de transport produse petroliere;

Sistemele agropedoameliorative: Calafat (Basarabi) – Băilești, Cetate – Galicea Mare, Sadova – Corabia;

Spargerea accidentală a conductelor magistrale de transport țiței, motorină, gaze etc. ale SNP PETROM, S.C. CONPET S.A., ROMGAZ, DISTRIGAZ etc.

Anexa 1.5.

Situația clădirilor cu risc seismic ridicat

Anexa 1.6.

Zone cu aglomerări și riscuri mari de persoane

Bibliografie:

Ordonanța de Urgență nr.21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul de Management al Situațiilor de Urgență;

Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 privind aprobarea strategiei naționale de

prevenire a situațiilor de urgență ;

Manualul NATO, 2001, Bruxelles, Office of Information and Press ;

Hotărârea Guvernului nr. 2288/2004 privind aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență ;

Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de prevenire a situațiilor de urgență ;

Hotărârea Guvernului nr. 2288/2004 privind aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență ;

Hotărârea Guvernului nr.1489 din 9 septembrie 2004 privind organizarea și funcționarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență ;

Hotărârii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase ;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34 din 19 martie 2008 privind organizarea

și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, publicata in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 246 din 28 martie 2008 ;

http://www. isudolj.ro/informatii-generale/despre-noi ;

http://www.isudolj.ro/structura/organigrama ;

http://www.isudolj.ro/centrul-operational-judetean/atributii-coj/ ;

http://www.isudolj.ro/wp-content/uploads/2013/01/plan-evacuare-localitate.doc ;

http://www.infolegal.ro/proiectul-sistem-informatic-de-management-integrat-al-evenimentelor-de-ordine-publica/2013/10/24/,http://www.112.ro/index.php?pag=9 

http://www.isudolj.ro/wp-content/uploads/2014/02/ANALIZA-SITUA%C5%A2IEI -OPERATIVE-PE-LUNA-MARTIE.pdf ;

http://www.marketwatch.ro/articol/974/GIS_in_managementul_situatiilor_de_urgenta ;

http://www.isudolj.ro/centrul-operațional-județean/exerciții-cu-forțe-în teren/aeroport ;

Anexa 1.1.

Localități în cadrul județului Dolj unde există riscul producerii de alunecări de teren.

Anexa 1.2.

Operatori economici și instituții care utilizează frecvent rețeaua rutieră pentru transportul materialelor periculoase:

Anexa 1.3.

Localitățile posibil a fi afectate de un eventual accident nuclear la C.N.E. Kozlodui:

Anexa 1.4.

Zone critice sub aspectul poluării apelor (http://www.cjdolj.ro/documente/strategiesiprogram20052008.doc)

1. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafață:

Zona industrială de nord-vest "punct fierbinte" – SNP PETROM – Combinatul DOLJCHIM Craiova, SE Ișalnița (afectează râul Jiu);

Zona industrială Podari – producție agroalimentară;

Platforma industrială și orașul Filiași – gospodărie comunală și activități industriale și de prestări servicii – (contribuie la afectarea râului Jiu);

Platforma industrială de nord a municipiului Craiova – structura de petrol Brădești a SPP Craiova și nord-est județul Dolj – SPP Stoina (afectarea râului Jiu și Amaradia);

Municipiul Craiova ca mare aglomerație urbană cu evacuarea apelor uzate orășenești în râul Jiu – zona Malu Mare;

Platforma industrială și municipiul Calafat – contribuie la afectarea fluviului Dunărea;

Platforma industrială și orașul Băilești – contribuie la afectarea pârâului Balașan;

Confluența râului Amaradia cu râul Jiu;

Confluența râului Jiu cu fluviul Dunărea (amonte Bechet);

2. Zone critice sub aspectul poluării apelor subterane:

Platforma industrială de nord a municipiului Craiova și nordul județului Dolj (SPP Craiova și SPP Stoina);

Zona industrială Ișalnița și Șimnic – SNP PETROM – Combinatul DOLJCHIM Craiova și Termoelectrica București – SE Craiova și UE Craiova II, prelucrare primară și transport țiței Brădești – Ghercești, Melinești, Cârcea;

S.C. CONPET S.A. Ploiești, Regionala Craiova – colectoare de transport produse petroliere;

Sistemele agropedoameliorative: Calafat (Basarabi) – Băilești, Cetate – Galicea Mare, Sadova – Corabia;

Spargerea accidentală a conductelor magistrale de transport țiței, motorină, gaze etc. ale SNP PETROM, S.C. CONPET S.A., ROMGAZ, DISTRIGAZ etc.

Anexa 1.5.

Situația clădirilor cu risc seismic ridicat

Anexa 1.6.

Zone cu aglomerări și riscuri mari de persoane