Managementul Proiectelor Europene – Instrumente Structurale Dedicate Romaniei
Managementul proiectelor europene –
Instrumente structurale dedicate Romaniei
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. FONDURILE STRUCTURALE SI DE COEZIUNE 2007 – 2013
I. 1. Principalele fonduri structurale si de coeziune
I. 2. Programe operationale
I. 3. Absorbtia fondurilor structurale in Romania
CAPITOLUL II. FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE 2014 – 2020
II. 1. Politica de coeziune a Uniunii Europene
II. 2. Programe operationale
II. 3. Solutii pentru absorbtia fondurilor structurale in 2014-2020
CAPITOLUL III. CERERE DE FINANTARE IMPLEMENTARE PROIECT
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Romania in anul 2004 a incheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeana, Consiliul European confirmand ca data de 01 ianuarie 2007 este data aderarii efective. Incepand cu anul 2005, Romania a inceput sa participe ca observator la activitatile Uniunii, fiind asociata la lucrarile tuturor institutiilor comunitare, la nivel politic si tehnic.
In perioada de tranzitie Romania a beneficiat de Facilitatea Schengen avand ca scop finantarea actiunilor desfasurate la frontiera externa in vederea implementarii aquis-ului Schengen, precum si de Facilitatea pentru fluxuri monetare (cash-flow), pentru o imbunatatire a acestora
Gestionarea a fost asigurata de agentiile de implementare a fondurilor din cadrul asistentei de pre-aderare, acordata prin programul PHARE, ISPA, SAPARD si Facilitatea pentru perioada de tranzitie.
Semnarea in anul 2005 a Tratatului de aderare a insemnat, pentru Romania, trecerea de la statutul de "stat candidat" la cel de "stat in curs de aderare".
La data de 12 iulie 2007, Comisia Europeana a aprobat Programul Operational pentru Romania pentru perioada 2007-2013 cofinantat de Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul de Coeziune (FC). Bugetul total al programului a fost de aproximativ 5,6 miliarde de euro si asistenta comunitara s-a ridicat la 4,5 miliarde de euro.
Obiectivul investitiei UE
Obiectivul global al Programului national de dezvoltare 2007-2013 avea ca scop cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei romanesti, dezvoltarea la standardele europene a infrastructurii de baza, perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton.
Atingerea acestui obiectiv a pornit de la necesitatile unor investitii directe in vederea respectarii legislatiei UE, astfel incat autoritatile romane au optat pentru crearea unor programe operationale specifice avand la baza sase prioritati de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:
Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere;
Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;
Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;
Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziuniisociale si intarirea capacitatii administrative;
Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol;
Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii.
Impactul preconizat al investitiei
Strategia POS pentru 2007-2013 a fost axata pe investitii si servicii colective care au vizat cresterea competitivitatii pe termen lung, crearea de locuri de munca si dezvoltarea durabila. Infrastructurile si serviciile de baza au trebuit sa fie create, modernizate si extinse pentru a duce la o deschidere a econimiilor regionale si locale, pentru care s-a stabilit un cadru eficient de sprijinire a intreprinderilor si pentru a profita de oportunitatile oferite de piata europeana. Constituirea unei infrastructuri eficiente a creat un potential pentru noi locuri de munca (in constructii, servicii, IMM-uri etc.) si a redus, intr un fel, migratia fortei de munca oferind populatiei posibilitati de dezvoltare a unor afaceri sau atragand alti investitori folosind, de asemenea, avantaje locale competitive (resurse mai ieftine, zone naturale de o mare valoare etc.).
Strategia Programului National de Dezvoltare, axata pe prioritatile si obiectivele compatibile cu domeniul de interventie a Fondurilor Stucturale si de Coeziune au reprezentat un instrument prioritar al investitiilor publice pentru dezvoltare, avand un impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale.
CAPITOLUL I
FONDURILE STRUCTURALE SI DE COEZIUNE 2007-2013
Necesitatea finantarii prin fondurile Uniunii Europene – politica de dezvoltare
Politica de dezvoltare regionala a reprezentat politica cheie a Uniunii Europene care s-a bazat pe principiul solidaritatii financiare, oferind sprijin statelor si regiunilor mai putin dezvoltate, sau care s-au confruntat cu dificultati structurale, in scopul crearii de locuri de munca si cresterii competititvitatii.
Infiintarea Fondului European pentru Dezvoltare Regionala avea ca scop gasirea unor solutii pentru corectarea dezechilibrelor regionale, in special a celor rezultate din preponderenta activitatilor agricole, a restructurarilor industriale si a somajului structural, devenind una din politicile cheie ale UE.
Politica de dezvoltare regionala si conceptul de Coeziune economica si sociala avea sa recunoasca disparitatile privind nivelurile de dezvoltare ale Statelor Membre si sa constientizeze necesitatea unei politici folosind Fondurile Structurale pentru a contribui la dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor comunitatii europene.
Cresterea importantei politicii regionale a UE a fost determinata in mod special de cresterea bugetului alocat Fondurilor Structurale (circa 213 miliarde de euro in anul 1999). Politica regionala a UE s-a construit in jurul conceptului de coeziune economica si sociala, scopul fiind reducerea disparitatilor la nivel de dezvoltare al regiunilor, sprijinirea regiunilor ramase in urma si diminuarea discrepantelor care le separa de regiunile dezvoltate ale UE. Aceasta politica a reprezentat inainte de orice o politica a solidaritatii, bazandu-se pe solidaritatea financiara a Statelor Membre si, ca urmare, o parte substantiala a contributiei acestora la bugetul Comunitatii a fost indreptata catre regiunile mai putin prospere si grupurile sociale dezavantajate.
Incepand cu anul 2000, politica regionala europeana a contribuit activ la dezvoltarea economica a tarilor care si-au manifestat intentia de a adera la UE. In tarile Central si Est – Europene au fost implementate masuri in domeniul dezvoltarii activitatilor productive, prin incurajarea crearii de noi IMM, in domeniul protectei mediului si retelelor de transport, al infrastructurii de toate tipurile, indeosebi al infrastructurii de afaceri. Intre aceste masuri, un loc important a revenit celor din domeniul dezvoltarii resurselor umane.
Pentru perioada 2000-2006, politica regionala a UE a suferit anumite modificari: ajutoarele regionale mai concentrate, managementul descentralizat, parteneriatul intre actori implicati in dezvoltarea regionala s-a marit. Pentru implementarea masurilor de politica regionala, Statele Membre, autoritatile locale si Comisia Europeana au colaborat. Autoritatile nationale definind stategiile de dezvoltare si implementandu-le, iar Comisia Europeana asigurand armonizarea strategiilor regionale cu Strategia generala a Comunitatii, monitorizand si controland cheltuielile facute din fondurile Comunitatii.
In concluziile Consiliul European de la Lisabona din martie 2005 spunea ca: "Europa trebuie sa isi creasca competititvitatea, sa-si mareasca potentialul de productie si productivitatea si sa intareasca coeziunea economica si sociala, punand accent pe cunoastere, inovare si optimizarea capitalului uman. Pentru atingerea acestor obiective Uniunea Europeana trebuie sa-si mobilizeze toate resursele – nationale si comunitare – inclusiv cele ale politicii de coeziune.". In urma acestor concluzii ale sefilor de stat a celor 25 de State Membre, s-a stabilit ca politica de coeziune sa aiba la baza atingerea obiectivelor strategiei de la Lisabona.
Astfel in perioada de programare 2007-2013, politica regionala a UE a contribuit la realizarea obiectivelor strategiei de la Lisabona, prioritatile concentrandu-se pe sectoare care au ajutat la cresterea competitivitatii UE. S-a redus si numarul instrumentelor financiare care au fost utilizate pentru politica de coeziune, precum si numarul initiativelor comunitare, care in mare parte au fost incorporate in cadrul noilor obiective.
Uniunea Europeana a urmarit, de fapt, ca dimensiunea strategica a politicii de coeziune sa fie intarita astfel incat politicile comunitare sa fie mai bine integrate in programele nationale si/sau regionale de dezvoltare si, de asemenea, sa creasca sentimentul de proprietate asupra acestor politici (ownership).
Principalele modificari pentru perioada 2007-2013 au fost: reducerea numarului instrumentelor structurale de la 6 la 3, un nou principiu al proportionalitatii a redus birocratia, numarul documentelor de programare sa scada de la 3 la 2, s-au aplicat reguli nationale privind eligibilitatea cheltuielilor, iar statele membre si regiunile au avut responzabilitati sporite in gestionarea fondurilor.
In contextul aderarii la Uniunea Europeana, politica de dezvoltare regionala reprezenta un capitol esential din aquis-ul comunitar, astfel incat prin Programul National de Aderare la UE, in Romania s-a creat un cadrul legal in structurile institutionale, la nivel central si regional, necesar implementarii unei politici integrate de dezvoltare regionala, ca mijloc de sprijinire a potentialului economic si social, prin cooperarea autoritatilor nationale, regionale si locale si beneficiind de suportul financiar al Guvernului si Comisiei Europene.
Acest nou tip de politica a venit in intampinarea unor necesitati reale ale colectivitatilor locale si regionale din tara noastra care au fost caracterizate ca reprezentand un nou mod de abordare a dezvoltarii, bazata pe initiativele, planurile si programele de dezvoltare ale colectivitatilor locale si regionale.
Promovarea propriilor politici de dezvoltare regionala, de catre autoritatile administratiei publice locale, dar si de structurile regionale a pornit de la premisa ca nimeni nu poate cunoaste mai bine necesitatile reale ale acestor colectivitati, decat ele insele si cei alesi sa-i reprezinte.
Conceptul care a stat la baza acestei politici in Romania, a fost creat in urma unor studii si analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, reprezentand masuri planificate si promovate de autoritatile administratiei publice locale si centrale, in parteneriat cu diversi actori (privati sau publici) de la nivel regional si local, in scopul asigurarii unei dezvoltari economice si sociale sustinute si dinamice, prin utilizarea eficienta a resurselor locale si regionale, pentru realizarea obiectivului european de coeziune economice si sociale.
Cu alte cuvinte, politica de dezvoltare regionala a intarit rolul si responsabilitatile administratiei publice locale si a organismelor regionale in dezvoltarea economica si sociala a fiecarei localitati in parte, precum si a regiunilor de dezvoltare, concomitent cu diminuarea implicarii institutiilor guvernamentale in astfel de activitati devenind o componenta esentiala a autonomiei locale.
Romania a primit in perioada 2007-2013, de la UE, fonduri structurale si de coeziune in valoare de 19,7 miliarde de euro. Dorind ca aceste fonduri sa fie in ajutorul realizarii proiectelor din domeniul infrastructurii de baza, competitivitatii economice, capitalului uman si capacitatii administrative. Romania a trebuit sa foloseasca aceste fonduri pentru a "se dezvolta la standardele europene", in domeniul energetic, cercetarea, societatea informationala sau domeniul turismului, prin valorificarea industriei turistice ca motor al dezvoltarii econimice.
I. 1. Principalele fonduri structurale si de coeziune
Fondurile structurale si de coeziune au reprezentat, a doua investitie ca pondere, dupa Politica Agricola Comind ca aceste fonduri sa fie in ajutorul realizarii proiectelor din domeniul infrastructurii de baza, competitivitatii economice, capitalului uman si capacitatii administrative. Romania a trebuit sa foloseasca aceste fonduri pentru a "se dezvolta la standardele europene", in domeniul energetic, cercetarea, societatea informationala sau domeniul turismului, prin valorificarea industriei turistice ca motor al dezvoltarii econimice.
I. 1. Principalele fonduri structurale si de coeziune
Fondurile structurale si de coeziune au reprezentat, a doua investitie ca pondere, dupa Politica Agricola Comuna, din bugetul UE.
Pentru anul 2007, bugetul Comisiei Europene a alocat o pondere mai mare obiectivelor de coeziune economica si sociala, precum si crersterea compatitivitatii economice decat sectorului agricultura care a fost – ca pondere – cea mai mare investitie din bugetul UE pentru o lunga perioada de timp.
Fondurile structurale si de coeziune sunt instrumentele financiare prin care UE a actionat pentru eliminarea disparitiilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.
Fondurile structurale si de coeziune cuprind:
– Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), este fondul care a sustinut dezvoltarea economica durabila la nivel regional si local prin mobilizarea capacitatilor locale si diversificarea structurilor economice in domenii precum cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare si antreprenoriat, societatea informationala, IMM-uri, protectia mediului, turism, energie etc.;
– Fondul Social European (FSE), este fondul care a contribuit la sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor, la cresterea accesului pe piata fortei de munca, la prevenirea somajului, la prelungirea vietii active si cresterea gradului de participare pe piata muncii a femeilor si imigrantilor, la sprijinirea sociale a persoanelor dezavantajate si la combaterea discriminarii.
Prin Fondul de coeziune (FC) s-au finantat proiecte in domeniul protectiei mediului si retelelor de transport transeuropene, proiecte in domeniul dezvoltarii durabile, precum si proiecte care au vizat imbunatatirea managementului traficului aerian si rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea si modernizarea transportului multimodal.
Fondul Social European (FSE) a fost implementat in conformitate cu Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca si s-a concentrat pe patru domenii principale: cresterea adaptabilitatii lucrarilor si a intreprinderilor, imbunatatirea accesului la ocupare si participare pe piata muncii, imbunatatirea nivelului de incluziune sociala prin combaterea discriminarii si facilitatea accesului pe piata muncii a persoanelor dezavantajate, precum si promovarea parteneriatului pentru reforma in domeniile ocuparii si ale incluziunii. Regulamentul nr. 1081/2006 al Parlamentului European si al Consiliului, din 5 iulie 2006, contine prevederile referitoare la Fondul Social European (FSE) si abroga Regulamentul nr. 1784/1999.
Regulamentul privind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR) a definit rolul FEDR si domeniile de interventie, precum si promovarea investitiilor publice si private, care au contribuit la reducerea disparitatilor regionale in cadrul Uniunii. FEDR a sustinut programe care au vizat dezvoltarea regionala, progresul economic, cresterea competitivitatii si cooperarea teritoriala. Prioritatile de finantare au inclus cercetarea, inovarea, protectia mediului si prevenirea riscurilor, dar si investitii in infrastructura (in regiunile mai putin dezvoltate).
Fondul de Coeziune (FC) a sustinut masurile din domeniul protectiei mediului si al retelelor pan-europene de transport. Fondul a fost deschis accesului statelor membre al caror venit national brut este mai mic de 90 la suta din media comunitara, respectiv noile state membre, Grecia si Portugalia. In perioada 2007-2013, FC a sustinut alaturi de FEDR mai degraba programe multi-anuale de investitii gestionate in mod descentralizat, decat proiecte individuale care necesita aprobarea Comisiei Europene.
Toate cele 5 instrumente – FC, FSE, FEADR, FEP si ECGT (Gruparea Europeana pentru Cooperare Teritoriala – au avut ca scop facilitarea cooperarii trans-frontaliera, trans-nationala si/sau inter-regionala, intre regiuni si autoritati locale) – au finantat proiecte de dezvoltare, similare celor din perioada de pre-aderare, cum au fost PHARE, ISPA si SAPARD, dar avand, evident, o anvergura financiara mult mai mare. Fondurile structurale au fost diferite fata de cele de pre-aderare. In primul rand, responsabilitatea pentru managementul lor a revenit 100 la suta autoritatilor romane, in timp ce la PHARE, ISPA si SAPARD, Comisia Europeana avea rol preponderent.
Management descentralizat (national) al fondului FSC a reprezentat principalul instrument al Uniunii Europene, destinat promovarii coeziunii economice si sociale, precum si a solidaritatii. Responsabilitatea managementului FSC a apartinut statelor membre, mai mult, in timp ce prioritatile principale ale unui program de dezvoltare au fost definite in cooperare cu Comisia, selectia proiectelor a fost in responsabilitatea autoritatilor nationale si regionale. Responsabilitatea elaborarii si gestionarii Programelor Operationale a apartinut institutiilor destinate ca Autoritati de Management, chiar daca o parte din atributiile lor au fost delegate Organismelor Intermediare.
Fondurile Structurale si de Coeziune au avut implementate programe operationale sectoriale in vederea realizarii prioritatilor Programului National de Dezvoltare 2007-2013.
I. 2. Programele operationale
Programul Operational Sectorial "Cresterea competitivitatii economice" a reprezentat unul dintre principalele instrumente pentru realizarea primei prioritati tematice a Planului National de Dezvoltare 2007-2013 – Cresterea competitivitatii si dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere.
Obiectivul general al POS CCE a avut ca scop cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul UE. Tinta a fost o crestere medie anuala a productivitatii de cca. 5,5 % pana in 2015. Aceasta a permis Romaniei sa atinga un nivel al PIB per capital de aproximativ 55%.
Obiective specifice:
Consolidarea si dezvoltarea in concordanta cu principiile dezvoltarii durabile a sectorului productiv. Elementul cheie al acestui obiectiv specific il reprezenta modernizarea si inovarea intreprinderilor existente si crearea unora noi, in special IMM-uri, in sectoarele productive si al serviciilor pentru afaceri. Valorificarea si calitatea echipamentelor de productie, largirea bazei de productie, inovarea proceselor de productie si a echipamentelor si sprijinirea adoptarii standardelor internationale au condus la cresterea gamei de produse. Cresterea ofertei de consultanta specializata si sprijinul internationalizarii a contribuit la procesul de crestere a cotei de piata.
Constituirea unui mediu favorabil dezvoltarii intreprinderilor. Elementul cheie al acestui obiectiv specific a avut ca scop crearea unui cadru favorabil dezvoltarii antreprenoriatului, prin reducerea constrangerilor in domeniile de esec al pietei – acces la finantare, instrumente financiare, accesul la infrastructurile si serviciile de afaceri – pentru crearea de noi intreprinderi si pentru dezvoltarea celor existente.
Finantarea proiectelor a generat rezultate aplicabile direct in economie, modernizarea si dezvoltarea capacitatii si infrastructurii, cresterea calitatii si diversificarea ofertei de servicii, care au contribuit la cresterea valorii cheltuielilor cu doar 3% din
PIB in 2015. Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic s-a facut prin: reducerea intensitatii energetice, pe baza implementarii in sectorul energetic a unor tehnologii noi cu randament ridicat: cresterea eficientei energetice pe tot ciclul productiei distributie-consum; marirea ponderii energiei din surse regenerabile.
Contributia FEDR la POS CCE a fost de 2,554 milioane de euro, reprezentand aproximativ 65,19% din bugetul total.
Programul Operational Sectorial Mediu si-a propus reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ cat si calicativ. Aceasta a trebuit sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului „poluatorul plateste“.
Obiectivele Programului Operational Sectorial Mediu au fost:
Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata.
Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric.
Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor climatice cauzate de sisteme de incalzire urbana in cele mai populate localitati.
Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000.
Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone.
Planul financiar POS Mediu a fost elaborat in stransa corelare cu planul financiar al Cadrului National Strategic de Referinta al Romaniei pentru perioada 2007-2013. In conformitate cu articolul 34, paragraful 3 al Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006, pentru finantarea POS Mediu s-a utilizat atat Fondul de Coeziune, cat si Fondul European de Dezvoltare Regionala.
POS Mediu a fost unul dintre cele mai mari programe operationale dezvoltate in cadrul CNSR.
Contributia UE la POS Mediu a reprezentat cca. 23,5 % din totalul fondurilor structurale alocate Romaniei in cadrul Obiectivului „Convergenta“ si fondul de coeziune pentru 2007-2013, atingand cca. 4,512 miliarde Euro. Impreuna cu POS Transport, POS Mediu a beneficiat de o alocare din FEDR si FC. FEDR a contribuit la atingerean obiectivelor la mediu cu 1,236 miliarde Euro, iar FC cu aproximativ 3,275 miliarde Euro, la care s-a adaugat o contributie nationala de cca. 1,089 miliarde Euro.
Programul Operational Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane“ a avut ca scop dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin conectarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare a 1.650.000 de persoane pe o piata a muncii moderna si flexibila
Obiectivele specifice POS-DRU au fost:
Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si continua, inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii;
Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii muncii;
Facilitatea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii;
Dezvoltarea unei piete a muncii moderne si flexibile;
Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zone rurale;
Imbunatatirea serviciilor publice de ocupare;
Facilitatea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile;
Interventia FSE in Romania a spijinit atingerea obiectivului general privind cresterea economica si cresterea locurilor de munca mai multe si mai bune si a obiectivelor specifice din domeniul dezvoltarii resurselor umane, contribuind in mod real la implementarea Strategiei Europene de Ocupare.
Planul Financiar POS-DRU si-a propus ca FSE sa aloce 3.476 milioane de euro, reprezentand 85% din valoarea totala a Programului si contributia nationala sa fie 613 milioane de euro.
Axele prioritare stabilite pentru dezvoltarea resurselor umane in Romania au fost sustinute de alocarile financiare propuse, ceea ce indica importanta acordata fiecaruia dintre cele trei mari domenii de interventie ale FSE in POS-DRU al Romaniei:
Promovarea invatarii pe tot parcursul vietii si a adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor;
Promovarea masurilor active de ocupare pentru populatia inactiva, in special pentru persoanele care traiesc in agricultura de subzistenta, tinerii someri si somerii de lunga durata, precum si integrarea pe piata muncii si incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile;
Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere, avand ca scop modernizarea sistemului educational si de formare profesionala initiala si continua, inclusiv sprijinirea educatiei universitare si cercetarii.
Programul Operational Sectorial „Dezvoltarea Capacitatii Administrative“ a avut ca obiectiv general cresterea eficientei administrative publice, in beneficiul socio-economic al societatii romanesti.
Obiectivele specifice POS-DCA au fost:
Imbunatatirea managementului ciclului de politici publice;
Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor;
Planul Financiar POS DCA a fost elaborat in baza unei alocari de aproximativ 208 milioane de euro din finantare totala a FSE.
S-a extimat ca majoritatea beneficiarilor asistentei financiare au fost institutiile publice (ministere si autoritatile publice locale) astfel incat co-finantarea nationala a provenit din surse publice.
Programul Operational Sectorial Transport a avut ca scop promovarea unui sistem sustenabil de transport in Romania, care a facilitat transportul in siguranta, rapid si eficient al persoanelor si bunurilor, la un nivel adecvat al serviciilor la standarde europene, atat la nivel national cat si European si international.
Obiectivele specifice POSTRANSP au fost:
Promovarea circulatiei internationale si de tranzit a persoanelor si bunurilor in Romania prin asigurarea de conexiuni eficiente pentru portul Constanta, precum si pentru tranzitul de persoane dinspre UE catre Sud, prin modernizarea si dezvoltarea retelelor TEN-T relevante, aplicand principiile de protectie a mediului necesare.
Promovarea circulatiei eficiente a persoanelor si bunurilor intre regiunile Romaniei si transferul acestora din interiorul tarii catre axele prioritare prin modernizarea si dezvoltarea retelelor nationale si TEN-T, potrivit cu principiile dezvoltarii sustenabile.
Promovarea dezvoltarii unui sistem de transport modal echilibrat, bazat pe respectarea avantajului competitiv al fiecarui tip de transport, prin incurajarea dezvoltarii transportului feroviar, al celui naval si al celui inter-modal.
Promovarea dezvoltarii durabile, cu precadere prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului si imbunatatirea sigurantei acestuia.
Programul operational regional – POR a fost unul dintre Programele Operationale romanesti convenite cu Uniunea Europeana, si a reprezentat un instrument important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala. A fost aplicabil tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei.
Obiectivul general al POR a avut ca scop „sprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile, atat din punct de vedere economic, cat si social, in regiunile Romaniei, prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri, care au sustinut cresterea economica“. POR a urmarit diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate.
Programul Operational Regional a acoperit 6 arii principale, denumite „Axe prioritare“. Fiecare dintre aceste 6 axe prioritare tematice a fost divizata in sectiuni mult mai specifice, demunite „domenii cheie de interventie“.
Apelurile pentru propuneri de proiecte au fost lansate in mod regulat, pentru fiecare dintre domeniile cheie de interventie. S-au finantat doar proiectele eligibile ale respectivului domeniu cheie de interventie.
Planul financiar al POR a avut ca scop ca pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, Romania sa beneficieze de 19.667 milioane de euro din Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. Din aceasta suma, 3.726 milioane de euro au fost alocate Programului Operational Regional (POR). Surse de finantare a POR au fost: FEDR (3.726,02 milioane de euro), fonduri publice nationale (657,56 milioane de euro) si fonduri private (184,76 milioane de euro).
Contributia maxima a FEDR la finantarea Programului Operational Regional a fost de maxim 85% din totalul cheltuielilor eligibile.
Conform estimarilor, resursele FEDR a acoperit 85% din totalul cheltuielilor eligibile ale POR, cofinantarea publica nationala fiind de 15%.
Axele prioritare ale Programului Operational Regional (POR)
Fiecare axa prioritara a avut alocat un buget prestabilit. Axele prioritare ale Programului Operational Regional au fost prezentate astfel:
Axa prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere (30% din bugetul alocat POR) reprezentand sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si cresterea de noi locuri de munca.
Domenii de interventie:
1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbana;
1.2. Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban;
1.3. Dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil;
1.4. Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatirea serviciilor sociale.
Axa prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (20,35% din bugetul alocat POR) reprezentand sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane, inclusiv a soselelor de centura.
Domenii de interventie:
2.1. Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane – inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura.
Axa prioritara 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale (15% din bugetul POR) reprezentand sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta; modernizarea infrastructurii educationale.
Domenii de interventie:
3.1. Reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate;
3.2. Reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale;
3.3. Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale de interventii in situatii de urgenta;
3.4. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale, preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua.
Axa prioritara 4: Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17% din bugetul alocat POR) reprezentand finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, reabilitarea centrelor industriale neutilizate; sprijinirea microintreprinderilor.
Domenii de interventie:
4.1. Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor;
4.2. Reabilitarea centrelor industriale poluante si neutilizate si pregatirea pentru noi activitati;
4.3. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor.
Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15% din bugetul alocat POR) reprezentand sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric, modernizarea infrastructurii turistice; imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti.
Domeniile de interventie:
5.1. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural; crearea si modernizarea infrastructurilor conexe;
5.2. Crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale cu potential turistic;
5.3. Valorificarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivitatii regiunilor Ramaniei ca destinatii turistice.
Axa prioritara 6: Asistenta tehnica (2,65% din bugetul alocat POR) reprezentand sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional.
Domenii de interventie:
6.1. Sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii Programului Operational Regional;
6.2. Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind Programul Operational Regional.
I. 4. Absorbtia fondurilor structurale in Romania
Pentru perioada de programare 2007-2013, României i-a fost alocat un buget de 19,67 miliarde de euro, plus co-finanțarea națională (bugetul de stat, bugetele locale și sectorul privat), în valoare de aproximativ 9 miliarde de euro. Fondurile structurale au fost puse în aplicare prin intermediul a cinci Programe Operațional Sectoriale (POS pentru Transporturi – 4,5 miliarde euro, pentru Dezvoltarea Resurselor Umane – 3,4 miliarde euro, pentru Creșterea Competitivității Economice – 2,5 miliarde euro, pentru Dezvoltarea Capacităii Administrative – 208 milioane euro, pentru Mediu – 4,5 miliarde euro), un program de Dezvoltare Regională (POR – 3,7 miliarde euro; în urma implementării acestuia s-a urmărit crearea unor conditii mai bune pentru echilibrarea teritorială, atât în plan economic, cât si social, al tuturor regiunilor din România), precum și un program de asistență tehnică (170 de milioane euro). Făcând o analiză bazata pe situatia actuala, judecând dupa sumele alocate celor sapte programe operationale, putem preciza faptul că ele sunt semnificative comparativ cu fondurile de pre-aderare. Ceea ce putem observa este gradul mai mare de concentrare pentru POR, POSM si POST, care au avut ca scop reabilitarea infrastructurii, urmate de POSCCE si POSDRU, si într-o mai mică măsură POS pentru Dezvoltarea Capacitătii Administrative. Conform Cadrului Strategic National de Referină pentru România, fondurile Uniunii Europene au fost investite, asa cum am mai mentionat, în vederea reducerii disparităilor de dezvoltare economică si socială, prin generarea unei cresteri de 15-20% a PIB-ului până în 2015. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv au fost stabilite cinci priorităti tematice: dezvoltarea infrastructurii de bază, conformă standardelor UE reprezentand o condiție esențială pentru dezvoltarea creșterii economice și îmbunătățirea coeziunii sociale; dar si pentru cresterea competitivității pe termen lung a economiei românești; dezvoltarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman; construirea unei capacități administrative eficiente si promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.
Cu toate acestea, desi au trecut mai bine de 7 ani de la aderare, România încă se confruntă cu o mare provocare în absorbtia fondurilor structurale ale Uniunii Europene. Rata de absorbtie este în continuare scăzută, atât în raport cu fondurile alocate, cât si cu venitul national general, având în vedere contextul economic în curs de derulare si contractarea creditelor, autorităile nationale s-au angajat să ia masuri în vederea cresterii absorbitei, luând în consideratie inclusiv o implicare mai strânsă a băncilor comerciale. Conform datelor furnizate de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) în 2010, gradul de absorbție în România ajunsese la 12,41% la sfârșitul lunii septembrie, în raport cu alocarea pentru perioada 2007-2010. Potrivit statisticii elaborate de Comisia Europeană (CE) în baza rapoartelor naționale transmise de fiecare stat membru pentru a remarca progresele înregistrate în absorbția fondurilor comunitare, România se plasează pe penultimul loc cu o rată de doar 14,1%, urmată de Grecia cu o rată de absorbie de aproximativ 12% Romania este si in urma Bulgariei la absorbtia fondurilor europene, cu 5 pozitii in clasamente si cu 14,3% din fondurile aflate la dispozitie.
În „Raportul strategic național pe 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale si de Coeziune” elaborat de autoritățile române în luna ianuarie a anului 2010 și transmis Comisiei Europene, a fost mentionat faptul că „deși România a fost printre primele state membre ale căror programe operaționale au fost aprobate de către CE, demararea efectivă a implementării strategiei aprobate prin Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) și programele operaționale nu a fost facilă”, înregistrandu-se numeroase si complexe probleme în procesul de demarare a implementării programelor operaționale și a proiectelor. Incapacitatea României de a utiliza fondurile Uniunii Europene este mică, chiar dacă poate fi explicată de diversi factori. Faptul că aceasta nu a reusest să atragă fondurile europene încă din primii ani post-aderare, cel putin în aceiasi măsură cu contibutia natională la bugetul comunitar, înregistrând cheltuieli nete ca stat membru UE, reprezinta o situatie nu doar paradoxală, dar si cu efecte dramatice în ceea ce priveste recuperarea discrepantelor de dezvoltare si convergenta reală cu tările UE.
Tind să cred că dezbaterea privind absorbtia fondurilor structurale de către România a fost cel putin confuză, principalul motiv fiind legat de lipsa de transparentă a guvernului central, în special la nivel de gestionare a programelor operationale si de asemenea, negarea vulnerabilităilor existente în această privintă, care impiedică identificarea potentialelor probleme. În locul unei imagini analitice, avem prezentată o imagine incompletă a absorbiei fondurilor , subliniind doar aspectele pozitive, care în cele din urmă fac o eventuală abordare stiintifica dificila.
De retinut este faptul că în timpul procesului de implementare al unui proiect, absorbtia poate fi influenată de vulnerabilităile care decurg din cadrul macroeconomic atât intern, cât si extern al României. Una dintre vulnerabilităile majore care au putut afecta rata de absorbtie a fondurilor europene a reprezentat-o rigiditatea sistemului bancar în ceea ce priveste împrumuturile pentru co-finanarea proiectelor. În contextul consolidării conditiilor de creditare impuse de BNR, dobânzile si comisioanele practicate de băncile comerciale au crescut, iar solicitantii au trebuit să depună un procent din suma finantată (până la 20-25%) ca garantie, care rămâne blocată până ce împrumutul primeste aprobarea băncii, ceea ce înseamnă o întârziere de câteva luni.
Sintetizând toate cele mentionate anterior, putem trage concluzia asupra unor aspecte care au influentat rata scăzută a absorbtiei fondurilor europene în România, prin: întârzierile nejustificate în elaborarea programelor operaționale de către autoritățile de management din diferite ministere și reacția inceata la comentariile formulate de Comisia Europeană; aceste întârzieri au fost cauzate, în principal, de persistența mentalităților din perioada de preaderare, când planificarea strategică a fost realizată, în cea mai mare parte, de către Comisia Europeană și nu de Guvernul României; întârzieri în asigurarea unei construcții instituționale solide pentru rețelele de organisme intermediare și unitățile regionale, în ale căror atribuții intra gestionarea fondurilor structurale la nivel regional și local; cultura redusă în domeniul managementului de proiect atât pentru organismele publice, cât și pentru cele private; implicarea slabă a autorităților publice în dezvoltarea capacității potențialilor beneficiari de proiecte; reticența beneficiarilor generată de nivelul redus de pre-finanțare acordat de programele operaționale și de nivelul ridicat de cofinanțare privată; întârzieri în definitivarea listelor de cheltuieli eligibile și a procedurilor de plăți și rambursare; anumite neînțelegeri între organismele existente și cele nou înființate, implicate în managementul fondurilor structurale și un nivel insuficient de pregătire și calificare pentru personalul din anumite organisme intermediare.
CAPITOLUL II
FONDURILE STRUCTURALE SI DE COEZIUNE 2014-2020
II. 1. Politica de coeziune 2014-2020
Instrumentele financiare reprezinta in mod eficient – din punct de vedere al utilizarii resurselor – o mobilizare a resurselor din cadrul politicii de coeziune in vederea realizarii obiectivelor strategiei Europa 2020. Tintele catre proiecte cu potentiala viabilitate ecomonica, instrumentele financiare care ofera sprijin investitiilor prin imprumuturii, garantii, investitii de capital si alte mecanisme purtatoare de risc, care pot fi combinate cu asistenta tehnica, subventii la dobanda sau contributii la comisioanele de garantare in cadrul aceluiasi program.
Instrumentele financiare au fost utilizate in scopul realizarii de investitii in cadrul fondurilor structurale incepand cu perioada de programare 1994-1999. Relativa importanta a acestora a crescut in cursul perioadei de programare 2007-2013 si, in prezent, aceasta reprezinta in jur de 5 % din totalul resurselor Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR). In lumina situatiei ecomonice actuale si a resurselor publice tot mai limitate, era de asteptat ca rolul instrumentelor financiare in cadrul politicii de coeziune sa fie tot mai mare in perioada de programare 2014-2020.
In comparatie cu perioada de programare 2007-2013, normele adoptate pentru instrumentele financiare aferente perioadei 2014-2020 sunt neprescriptive in raport cu sectoarele, beneficiarii, tipurile de proiecte si de activitati care urmeaza sa fie sprijinite. Statele membre si autoritatile de gestionare pot utiliza instrumente financiare in legatura cu toate obiectivele temetice care intra sub incidenta programelor operationale si pentru toate fondurile, in cazul in care acest lucru este eficient si eficace.
Noul cadru contine, de asemenea, norme clare care sa permita o combinare mai adecvata a instrumentelor financiare cu alte forme de sprijin, in special cu subventiile, intrucat aceasta stimuleaza mai intens elaborarea de sisteme de asistenta bine adaptate, care respecta necesitatile specifice ale statelor membre sau regiunilor.
Instrumentele financiare reprezinta o categorie speciala de cheltuieli, iar elaborarea si punerea lor in aplicare cu succes depinde de o eveluare corecta a deficientelor si necesitatilor identificate pe piata. Prin urmare, in contextul unui Program Operational, exista o noua dispozitie, potrivit careia instrumentele financiare ar trebui sa fie eleborate pe baza unei evaluari ex ante, care trebuie sa identifice deficientele pietii sau situatiile de investitii sub nivelul optim, necesitatile respective de investitii, posibila participare a sectorului privat si valoarea adaugata rezultata a instrumentului financiar in cauza. O astfel de evaluare ex ante va contribui, de asemenea, la evitarea suprapunerilor si contradictiilor dintre instrumentele de finantare puse in aplicare de diferiti actori pe diverse niveluri.
La nivelul statelor membre si regiunilor, mediul operational al instrumentelor financiare, precum si capacitatea administrativa si expertiza tehnica sunt necesare pentru punerea in aplicare a acestora. Pe acest fond, noile regulamente ofera diverse optiuni de punere in aplicare, dintre care statele membre si autoritatile de gestionare pot alege cea mai potrivita solutie. Pot beneficia de sprijin prin programele din cadrul fondurilor ESI:
1. Instrumentele financiare instituite la nivelul UE si gestionate de catre Comisie, in conformitate cu regulamentul financiar (gestiune directa sau indirecta). Aceasta include dispozitii specifice privind implementarea instrumentelor financiare dedicate, care combina fondurile ESI cu alte surse din bugetul UE in vederea stimularii creditarii bancare catre IMM-uri.
2. Instrumente financiare instituite la nivel national/regional, transnational sau transfrontalier si gestionate direct de catre chiar autoritatea de management sau cu raspunderea acesteia. Prin aceste instrumente, autoritatile de gestionare au posibilitatea de a aloca resurse din cadrul programului catre: instrumentele deja existente sau nou-create, adaptate in functie de conditiile si de necesitatile specifice; si instrumentele standardizate (disponibile pe stoc), in cazul carora termenii si conditiile sunt definite prealabil si stabilite printr-un act al Comisiei de punere in aplicare. Aceste instrumente ar trebui sa fie gata de utilizare pentru o lansare rapida.
3. Instrumentele financiare constand numai in imprumuturii sau garantii care pot fi puse in aplicare direct chiar de catre autoritatile de gestionare. In astfel de cazuri, autoritatile de gestionare vor fi despagubite in baza imprumuturilor reale oferite sau a sumelor garantiilor depuse pentru noi imprumuturi si fara posibilitatea de a percepe costuri sau taxe de gestiune in cadrul operatiunii intrumentelor de finantare.
Platile efectuate de Comisie catre autoritatile de gestionare vor fi strict legate pe viitor de punerea in aplicare la fata locului. De asemenea, va exista si o posibilitate de a include in declaratia de plata contributia nationala anticipata care urmeaza sa fie mobilizata la nivelul instrumentului financiar sau la nivelul destinatarilor finali in cursul perioadei eligibile.
1. Pentru contributiile la un instrument financiar de la nivelul UE, aflat in gestiunea Comisiei trebuie sa fie preconizata o axa prioritara separata in cadrul PO. Rata de cofinantare pentru aceasta axa prioritara sau program national va fi de pana la 100 %.
2. Pentru contributiile la instrumentele nationale, regionale, transnationale sau transfrontaliere, cota de finantare a UE va creste cu 10 puncte procentuale in cazurile in care axa prioritara este pe deplin pusa in aplicare prin instrumentele financiare.
Bazandu-se pe orientarile recente adresate statelor membre prin intermediul Comitetului de coordonate a fondurilor, regulamentele prevad continuitate si certitudine in ceea ce priveste gestiunea financiara a contributiilor UE la instrumentele financiare. Noul cadru contine norme clare in materie de calificare a surselor financiare pe diferite niveluri ale intrumentelor financiare si cerinte corespunzatoare in materie de eligibilitate si realizari. Regulamentul de stabilire a unor dispozitii comune include urmatoarele prevederi:
contributiile din partea UE platite instrumentelor financiare se plaseaza in conturi deschise in statele membre si se investesc cu titlu temporar, in conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;
dobanzile si alte castiguri generate la nivelul instrumentului financiar anterior investitiei in beneficiul destinatarilor finali se utilizeaza in aceleasi scopuri ca sumele platite initial de UE in cursul perioadei de eligibilitate;
cota UE din resursele de capital restituite din investitii, castiguri, venituri sau profituri generate de investitii se reutilizeaza pana la finalul perioadei de eligibilitate pentru:
alte investitii prin acelasi sau alte instrumente financiare, in conformitate cu obiectivele specifice stabilite in cadrul unei prioritati;
renumerarea preferentiala a investitorilor care functioneaza dupa principiul investitorului in economia de piata si care co-investesc la nivelul instrumentului financiar sau al destinatarilor finali;
costuri/onorarii de gestionare.
Resursele si castigurile de capital, precum si alte castiguri sau profituri care pot fi atribuite contributiilor din partea UE pentru instrumentele financiare sunt utilizate in conformitate cu obiectivele PO timp de cel putin 8 ani de la finalul perioadei de eligibilitate.
Avand in vedere procedurile specifice si structurile de punere in aplicare aferente instrumentelor financiare, disponibilitatea raportarii datelor privind utilizarea resurselor bugetare provenite din fondurile ESI are o importanta cruciala pentru toate partile interesate din cadrul politicii de coeziune, intrucat permit concluzionarea cu privire la performanta reala a instrumentelor sprijinite si modificarile care pot fi necesare pentru garantarea eficacitatii acestora. Prin urmare, noul cadru le impune autoritatilor de gestionare sa trimita Comisiei un raport specific privind punerea in aplicare. Pe baza rapoartelor prezentate, Comisia va furniza rezumate ale datelor colectate.
Europa 2020 reprezinata stategia de crestere a Uniunii Europene pentru perioada 2010-2020. Urmarind obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o economie inteligenta, sustenabila si favorabila incluziunii, strategia stabileste tinte ambitioase pentru statele membre in domeniul educatiei, inovarii, energiei/mediului, ocuparii fortei de munca si incluziunii sociale si imbunatatirea competitivitatii in general. Pe baza acestui document, fiecare stat membru isi stabileste obiective si planuri de actiune la nivel national sub forma unui Plan National de Reforma care este monitorizat in mod periodic.
Programul National de Dezvoltare Rurala pentru perioada 2014-2020 contribuie la realizarea unei cresteri inteligente prin sprijinirea formelor de cooperare intre institutiile de cercetare si fermieri si alti actori ai economiei rurale dar si prin sprijinirea componentei de formare profesionala, dobandire de competente si diseminare a informatiei. De asemenea, PNDR isi propune o crestere durabila care pune accent pe scaderea emisiilor de carbon si sprijinirea practicilor agricole prietenoase cu mediul. Nu in ultimul rand, sprijinul acordat investitiilor in infrastructura si economia rurala are ca scop reducerea saraciei si crearea de locuri de munca in zonele rurale, contribuind astfel la o crestere favorabila incluziunii.
Urmand liniile trasate de aceasta strategie ambitioasa, PNDR isi propune sa raspunda obiectivelor generale ale Politicii Agricole Comune legate de securitatea alimentara, gestionarea durabila a resurselor naturale si dezvoltarea teritoriala echilibrata, dar si obiectivelor specifice ale dezvoltarii rurale. In acest fel se realizeaza intr-un mod sustenabil si inteligent dezvoltarea economica si sociala a zonelor rurale din Romania. Aceasta se confrunta cu provocari enorme in atingerea potentialului sau economic si social, in sectorul agro-alimentar si forestier, precum si la nivelul zonelor rurale. PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 50 % din media UE si semnificativ de mic in zonele rurale.
Din punct de vedere al dezvoltarii, zonele rurale inregistreaza un decalaj semnificativ fata de zonele urbane si se caracterizeaza prin: deficiente structurale persistente, valoare adaugata scazuta a produselor agro-alimentare, randamentele si productivitatea muncii scazute in special in agricultura de semisubzistenta, fiind un spirit antreprenorial slab pentru dezvoltarea activitatilor economice, ducand la un acces redus de credite, o piata a terenurilor nefunctionala, o modesta orientare catre export, investitii insuficiente in cercetare si dezvoltare, accesul la servicii si infrastructura cu mult in urma zonelor urbane, cresterea continua a disparitatilor regionale, o pondere ridicata a populatiei expuse riscului saraciei si excluziune sociala, o administratie publica ineficienta, o serie de oameni si mediu exacerbate de schimbarile climatice si care reprezinta o amenintare pentru zonele rurale si, in general, a teritoriului national.
Acordul de parteneriat propus de Romania asigura convergenta cu stategia europeana pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii, precum si cu scopul specific al fiecarui fond, in conformitate cu obiectivele Tratatului, inclusiv in ceea ce priveste coeziunea economica, sociala si teritoriala.
Pentru a indeplini aspiratiile de crestere economica reflectate in obiectivul global al Acordului de Parteneriat, economia romaneasca trebuie sa se transforme intr-o economie moderna si compatitiva, abordand cele cinci provocari in materie de dezvoltare:
1. Competitivitatea;
2. Oamenii si societatea;
3. Infrastructura;
4. Resursele;
5. Administratia si guvernarea. Din cele cinci provocari in materie de dezvoltare, in strategia PNDR sunt abordate integral primele 3 provocari respectiv, competitivitatea, resursele, oamenii si societatea si partial, administratia si guvernarea.
Competitivitatea
La baza competitivitatii se afla un ecosistem de inovare in care cercetarea-dezvoltarea sustine avansul pe lanturile globale de valoare adaugata. In acest mediu, excelenta si spiritul antreprenorial mobilizeaza o masa critica de actori.
Reperele globale de excelenta produc o efervescenta de parteneriate intre organizatii de cercetare si firme, de colaborari in jurul unor infrastructuri si programe de anvergura internationala pe frontierele stiintei.
Creativitatea, potentata in toate fazele si formele educatiei, activeaza antreprenoriatul bazat pe inovare, generand modele inspirationale, animand o cultura mai ampla a inovarii si, in cele din urma, o societate pentru care inovarea a devenit un stil de viata.
Obiective:
1. Asigurarea resurselor, in care statul planifica multianual si aproba bugete anuale pentru cercetare, dezvoltare si inovare din fonduri publice care ating cel putin 1% din PIB in 2020.
2. Asumarea, la nivel national, a unui set de prioritati strategice, reprezentand un ansamblu coordonat de politici publice – in domenii diverse.
3. Predictibilitatea, care incurajeaza colaborarea si competitia in sistem, bucurandu-se de reguli clare si stabile, de repere de excelenta internationala.
4. Credibilitatea parteneriatului public-privat, mobilizand cheltuieli private care ating cel putin 1% din PIB pana in 2020.
5. Masa critica de cercetari fiind baza de resurse umane active.
Pilonul 1 Isi propune asumarea riscului unui comportament inovator care este stimulata prin mecanisme fiscale si sprijinita prin instrumente financiare publice si private. Pe o piata a cunoasterii dinamica si deschisa, rezultatele cercetarii publice sunt usor accesibile si regimul de proprietate intelectuala incurajeaza competitia echitabila. Interferente intre organizatiile de cercetare si companii coreleaza comportamentul cercetatorilor, al dezvoltarilor de tehnologie si al inovatorilor.
Pilonul 2 Isi propune in sectorul romanesc de cercetare si dezvoltare un plan integrat international, oferind un mediu atractiv pentru membrii comunitatii stiintifice globale. Cercetarea exploratorie beneficiaza de un flux stabil de proiecte, de infrastructuri nationale de cercetare, de acces deschis la marile infrastructuri europene. Educatia sustine comportamentul creativ, antreprenorial in toate etapele sale si formarea cercetarilor prin doctorate, postdoctorate, pregatire pe parcursul carierei concentrandu-se in jurul unor domenii strategice.
Pilonul 3 Isi propune ca domeniile strategice sa beneficieze de programe pe termen lung, reprezentand cercetarea fundamentala, cat si tehnologii cheie, inclusiv prin integrarea acestora in parteneriate internationale. Cercetarea de tip translational este o veriga activa in procesul inovativ, exploatand cunoasterea generata prin cercetare fundamentala in aplicatii practice. Recumpensa pentru excelenta motiveaza leadership-ul organizational, diferentierea institutionala si competitia internationala. Dimensiunile regionale si transfrontaliere ale domeniilor strategice stimuleaza parteneriatul dintre organizatiile de cercetare, mediul de afaceri, administratia locala.
Resursele naturale
Gestionarea durabila a resurselor naturale reprezinta o prioritate a stategiei de dezvoltare, dorindu-se o imbunatatire a conditiilor de mediu si de a promova practici durabile in agricultura si in economie, in general. Calitatea mediului si biodiversitatea sunt supuse presiunii din perspectiva procesului natural si a activitatilor economice. Exista o corelare puternica intre nevoia de promovarea a biodiversitatii si managementul ecosistemelor acestea fiind relativ noi in Romania, dar exista potential pentru ca aceste idei sa fie consolidate.
Obiective:
Nevoia de sustenabilitate a intreprinderilor, a locurilor de munca, a comunitatilor si ecosistemelor impune o protectie mai buna a resurselor de apa si sol si a sistemelor de management integrate. Un sprijin prioritar trebuie acordat pregatirii si consilierii specializate care sa vizeze, in special in zonele cu risc ridicat, atingerea standardelor de calitate a apei si protectia resurselor de sol ca modalitate de adaptare la schimbarile climatice acestea fiind actiuni menite sa abordeze probleme precum cresterea productiei si bunastarea populatiei rurale.
Modernizarea sistemelor de irigatii este o alta nevoie complementara care va contribui la reducerea pierderilor de energie si de apa si la imbunatatirea eficientei globale a resurselor.
Alte nevoi prioritare legate de resursele naturale vor fi abordate prin Programul Operational Infrastructura Mare (transport, mediu si energie), Programul Operational Competitivitate (cercetare-dezvoltare) si Programul Operational Capital Uman.
Oamenii si societatea
Nevoile prioritare in aceasta categorie se refera la reducerea saraciei si riscului de excluziune sociala, un nivel mai bun de educatie, cresterea de locuri de munca, imbunatatirea infrastructurii si serviciilor de baza, sprijin pentru mediul de afaceri si pentru extinderea pe piata, conservarea si promovarea patrimoniului, precum si incurajarea si consolidarea dezvoltarii prin abordarea LEADER.
Obiective:
Se va sprijinii populatia prin oferirea de cursuri si specializari de scurta durata in vederea perfectionarii si dobandirii de cunostinte si abilitati noi. De asemenea, complementaritatea cu alte fonduri este importanta, astfel consilierea si asistenta specializata sa poata sprijinii, sa creeze si sa dezvolte noi activitati aducatoare de venit.
Axa LEADER este destinata sa ajute populatia rurala sa-si cunoasca mai bine nevoiele de dezvoltare, resursele naturale de care dispun in vederea adoptarii unor decizii colective pentru dezvoltarea si imbunatatirea potentialului de care dispun, pe termen lung. Desi LEADER nu a atins inca impactul dorit in Romania in perioada 2007-2013, exista un real potential pentru ca abordarea sa se bucure de mai mult succes in ceea ce priveste dezvoltarea sustenabila a teritoriilor, prin infiintarea de GAL –uri (Grup de Actiune Locala) ce poate cuprinde primariile dintr-o anumita regiune, ONG-uri dar si firme private, care impreuna ajuta la o dezvoltare regionala, facilitand accesarea de fonduri, dar si promovarea noului program de dezvoltare rurala.
II. 2. Programe operationale
Strategia Programului Operational Regional 2014-2020 se fundamenteaza pe analize socio-economice detaliate, care evidentiaza actualitatea celor mai multe prioritati de dezvoltare regionala identificate pentru perioada de programare 2007-2013, dar si prioritati noi, menite sa conduca la cresterea capacitatii inovative la nivel regional si local; sunt inca valabile prioritatile referitoare la diferite tipuri de infrastructuri – de trasport, educationala, de sanatatie – completate cu prioritati noi impuse de necesitatea modernizarii economiei romanesti, in concordanta cu politica de coeziune a UE si cu tintele de atins in contextul Strategiei UE 2020, privind investitiile in tehnologii moderne, servicii si cresterea competitivitatii. De aceea, POR 2014-2020 nu vizeaza doar regiunile sau zonele cele mai sarace ale tarii in scopul recupararii decalajelor de dezvoltare, ci se adreseaza si regiunilor mai dezvoltate, pentru a le valorifica potentialul competitiv, intr-o masura cat mai mare.
Ca urmare a acestor consideratii, prin POR sunt propuse atat investitii in diferite tipuri de infrastructuri, cat si in servicii, diferentiate in functie de gradul de dezvoltare si specificul regiunilor, formuland un set de prioritati si masuri adecvate pentru optimizarea raportului nevoi – resurse si identificarea mijloacelor necesare realizarii obiectivelor propuse.
In acest sens POR 2014-2020 isi propune ca obiectiv general cresterea competitivitatii economice si imbunatatirea conditiilor de viata ale comunitatilor locale si regionale prin sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri, a conditiilor infrastructurale si a serviciilor, care sa asigure o dezvoltare sustenabila a regiunilor, capabile sa gestioneze in mod eficient resursele, sa valorifice potentialul lor de inovare si de asimilare a progresului tehnologic.
Obiective:
Cresterea si dezvoltarea entitatilor de inovare si transfer tehnologic in vederea cresterii capacitatii acestora de a realiza servicii tehnologice specifice pentru a stimula initiativele inovative, sustinerea si dezvoltarea intreprinderilor inovative;
Sprijinirea dezvoltarii firmelor in vederea cresterii competitivitatii economiilor regionale si crearii de locuri de munca;
Imbunatatirea eficientei energetice in cladirile publice;
Cresterea rolului economic si social al oraselor;
Valorificarea economica durabila a potentialului turistic cultural si natural al regiunilor;
Cresterea gradului de accesabilitate a zonelor rurale si urbane;
Dezvoltarea accesabilitatii si calitatii serviciilor sociale si medicale acordate si stimularea trecerii de serviciile institutionalizate la serviciile acordate in cadrul comunitatii;
Reducerea concentrarii spatiale a saraciei, prin asigurarea unor conditii proprii de locuit pentru comunitatile defavorizate, precum si prin asigurarea acestora cu servicii de baza – medicale, educationale, sociale cu scopul cresterii gradului de ocupare si incluziune sociala a acestora;
Imbunatatirea conditiilor infrastructurii educationale pentru asigurarea premiselor materiale necesare unui proces educational la nivel european;
Dezvoltarea gradului de acoperire geografica si incluziune a inregistrarii proprietatilor in Sistemul Integrat de Cadastru si Carte Funciara.
Prin aceste obiective specifice, POR isi propune sa orienteze dezvoltarea si integrarea economiilor regionale stimuland si incurajand toate initiativele de dezvoltare.
Aceste obiective specifice vor fi implementate prin masuri planificate si promovate de autoritatile administratiei publice locale si centrale, in parteneriat cu diversi actori (privati sau publici), in scopul asigurarii unei dezvoltari economice si sociale sustenabile si dinamice, prin utilizarea eficienta a resurselor locale si regionale, pentru atingerea obiectivului general al programului.
Programul Operational Competitivitate reprezinta strategia pentru contributia Programului Operational la strategia Uniunii pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii si realizarea coeziunii economice, sociale si teritoriale.
Obiective:
Sprijinirea investitiilor private in domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii si a cercetarii colaborative dintre intreprinderi si organizatii de cercetare cu scopul a incuraja transferul de cunostinte, tehnologic si de personal cu expertiza avansata si pentru a permite dezvoltarea de produse si servicii in sectoarele economice cu potential de crestere;
Promovarea instrumentelor financiare cu scopul de a sustine riscul de investitii private in cercetare si inovare si sa stimuleze start-up-urile inovative si spin-off-urile;
Dezvoltarea infrastructurii de cercetare publice si private, atat ca parte din clustere existente/emergente, centre de excelenta si alte tipuri de structuri de cercetare (nationale/regionale/europene) si in domenii specifice identificate ca prioritare, pe baza existentei unui potential si/sau a unui avantaj competitiv, cum ar fi sanatatea. Deblocarea potentialului de excelenta in cercetare si inovare prin crearea de sinergii cu actiunile de cercetare, dezvoltare si inovare ale programului;
Actiuni cu scopul de a promova adoptarea de catre intreprinderi a aplicatiilor si inovatiilor comertului electronic;
Actiuni pentru dezvoltarea de instrumente de e-Guvernare pentru intreprinderi si cetateni (e-Guvernare 2.0);
Actiuni pentru dezvoltarea „cloud computing“.
Sprijinul prin POCA/POCU va viza următoarele aspecte:
E-guvernare
Pentru pregătirea proiectului de e-guvernare, se va desfășura un studiu pentru identificarea bazelor de date existente la nivelul administrației publice, inclusiv informații privind nivelul de sofisticare al acestora, a registrelor de date implicate în cele 36 EV și a proprietarilor corespunzători ai registrelor precum și marcarea relațiilor și dependențelor dintre fluxurile informaționale conexe.
Acest studiu, prin care MSI asigură pregătirea cadrului orizontal de dezvoltare al e-guvernării (capacitate administrativă/legislativă, standarde comune, interoperabilitate, promovare acces deschis al cetățenilor și întreprinderilor la serviciile electronice dezvoltate) va primi sprijin în cadrul POCA.
Tot în cadrul POCA vor fi susținute, pentru instituțiile implicate în cele 36 EV, reformele instituționale necesare, incluzând asistență, formare și alte măsuri de creștere a capacității administrative.
Cloud Computing
Complementar prin POCA se va urmări:
• Evaluarea și dezvoltarea capacității de administrare a Cloud-ului guvernamental;
• Definirea cadrului de comunicare prin media sociale la nivel guvernamental;
• Dezvoltare model PCU – Punct de Contact Unic în activitatea cu cetățeanul;
• Aplicarea modelului de magazin virtual central de resurse IT pentru organizarea sectorului public.
Open data și Big data
În strânsă complementaritate, în cadrul POCA vor fi avute în vedere următoarele intervenții:
Open data:
• Îmbunătățirea cadrului legislativ privind accesul liber la informații;
• Dezvoltarea și implementarea standardelor relevante pentru prezentarea de date;
• Dezvoltarea de parteneriate cu societatea civilă și mediul de afaceri și creșterea
capacității acestora de a utiliza și integra informațiile generate de datele deschise;
• Încurajarea unei atitudini pozitive ai administrației publice legate de datele deschise.
Big data
• Definirea de seturi de date din mai multe surse (mediu fizic – hârtie, mediu digital, Internet, media sociale etc.)
• Implementarea procesului de analiză pentru seturile de date colectate.
Securitate cibernetică
Prin urmare, implementarea va fi făcută integrat prin asigurarea unei strânse complementarități cu POCA, care urmareste stabilirea și dezvoltarea cadrului conceptual și organizațional necesar pentru securitatea cibernetică, promovarea și consolidarea culturii de securitate, precum și dezvoltarea cooperării internaționale în domeniul securității cibernetice.
Educație
Complementar, din cadrul Programului POCU, vor fi susținute intervențiile ce vor presupune:
• Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor, studenților și profesorilor;
Sănătate
Complementar, în cadrul POCA se vor susține intervențiile vizând capacitatea instituțională de a implementa reformele vizate în domeniul e-sănătate, în concordanță cu strategia națională în domeniu. Complementar, în cadrul POCU, vor fi susținute acțiuni care vizează formarea profesională a personalului care va utiliza sistemul informatic al sănătății și telemedicinii.
Cultura
Intervențiile prin POC, prin care se vor finanța intervențiile sistemice privind digitizarea patrimoniului cultural, vor fi complementare cu cele prin POR, ce vizează investițiile în infrastructura culturală și promovarea turismului cultural. Prioritare vor fi mai ales acele intervenții ce pot conduce la dezvoltarea afacerilor locale pe bază de produse/servicii culturale digitale. Tot în complementaritate, în cadrul POCA, se vor susține intervențiile vizând capacitatea instituțională a Ministerului Culturii de a implementa reformele vizate în domeniul e-cultură, în concordanță cu strategia națională în domeniu.
Inovare
Intervențiile vor fi complementare cu cele ce se vor realiza prin POR, ce vizează investițiile în structuri de sprijin ale afacerilor. Linia de demarcație va fi dată de eligibilitatea exclusiva in POC a proiectelor strategice de relevanță națională/internațională.
Comerț
Pentru a asigura acest cadru de încredere, în strânsă complementaritate, în cadrul POCA, se va asigura dezvoltarea:
– cadrului de reglementare cu privire la comerțul electronic și oferta transfrontalieră
– dezvoltarea capacității administrative de rezolvare facilă a abuzurilor și litigiilor specifice pentru comerț electronic (MSI în parteneriat cu ANPC și ANCOM).
Infrastructură
Complementar, prin POCA, MSI urmărește dezvoltarea cadrului legislativ și instituțional optim pentru încurajarea dezvoltării, în special în ceea ce privește crearea unor condiții mai favorabile pentru investițiile mediului privat.
Programul Operational Maritim si de Pescuit isi propune promovarea pescuitului durabil si stimularea acvaculturii durabile din punct de vedere al mediului, eficient din punct de vedere al utilizarii resurselor, inovator, competitiv si bazat pe cunoastere.
Obiective:
Investitii in sectorul acvaculturii: crearea de noi unitati, modernizarea unitatilor existente, diversificarea speciilor, imbunatatirea potentialului siturilor de acvacultura;
Promovarea de noi surse de venit in interiorul sectorului (activitati de procesare, de marketing) si in afara acestuia (activitati ecologice, turism, educatie);
Investitie in porturi pescaresti, adaposturi, debarcadere, centre de prima vanzare;
Imbunatatirea conditiilor de munca legate de sanatatea si siguranta la bordul navelor de pescuit in apele interioare si maritime;
Sprijin pentru infiintarea, organizarea si functionarea lantului producatori-procesatori-comertianti;
Diversificarea pescuitului si a sectorului acvaculturii prin sprijinirea crearii de noi intreprinderi mici si crearea de locuri de munca in domeniu.
Un element esential in buna functionare a intreprinderilor si dezvoltarea antreprenoriatului il reprezinta asigurarea unei forte de munca calificata si adaptabila. In acest sens sunt create oportunitati de investitie in educatie si instruire, atat printr-un program dedicat capitalului uman, cat si prin programele pentru sectorul agricol si sectorul pescuit si acvacultura.
Programul Operational Capital Uman stabilește prioritățile de investiții, obiectivele și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând investițiile realizate prin FSE în perioada 2007-2013 și contribuind la atingerea obiectivului general al AP 2014-2020, acela de a reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială dintre România și SM. Strategia POCU are ca scop integrarea nevoilor de dezvoltare a resurselor umane în ansamblul programelor și politicilor publice ale României și are în vedere valorizarea capitalului uman, ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă în viitor.
Obiective:
Incurajarea si facilitarea participarii angajatorilor la dezvoltarea fortei de munca si a invatarii pe tot parcursul vietii;
Imbunatatirea corelarii invatamantului profesional si tehnic cu nevoile pietei muncii, asigurandu-se relevanta ofertei de formare, acordandu-se prioritate sectoarelor cu potential viitor de crestere si promovandu-se parteneriate intre persoanele interesate relevante;
Modernizarea invatamantului tertiar prin dezvoltarea studiilor aprofundate si sprijinirea internationalizarii invatamantului superior, inclusiv a cercetarii aprofundate si a mobilitatii.
Dat fiind deficitul general de locuri de muncă, grupurile ce se confruntă cu dezavantaje și sunt supuse unui decalaj în raport cu restul populației în privința oportunităților de a găsi un loc de muncă sunt șomerii și persoanele inactive, cu precădere șomerii de lungă durată, persoanele cu nivel redus de educație, lucrătorii vârstnici, persoanele aparținând minorității rome, persoanele cu dizabilități, precum și persoanele din mediul rural cu accent pe cei din agricultura de subzistență și semisubzistență.
În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POCU au fost stabilite 6 Axe Prioritare, cărora le corespund 12 priorități de investiții.
Programul Operational Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate numit în continuare PO AD este programul operațional care sprijină distribuirea de alimente și asistență materială de bază pentru persoanele cele mai defavorizate.
Implementarea PO AD distinge două tipuri de organizații partenere: instituții publice și organizații non-guvernamentale. În procesul de selecție a organizațiilor partenere se vor aplica următoarele criterii de selecție:
1) organizația se încadrează în următoarele tipuri de organizații:
‐instituții publice
‐ONG.
2) organizația are capacitatea administrativă, financiară și operațională pentru a asigura:
a) pentru alimente – depozitarea în condiții de siguranță și igienă a pachetelor cu alimente de bază;
– distribuția pachetelor către destinatarii final;
– implementarea de măsuri auxiliare de către organizațiile partenere care livrează direct sau în cooperare alimentele;;
– îndeplinirea cerințelor de informare, publicitate și monitorizare a operațiunilor;
– procesarea datelor cu caracter personal;
– acoperirea geografică.
.
b) pentru rechizite și ghiozdane
– depozitarea în condiții optime a rechizitelor școlare și ghiozdanelor;
– îndeplinirea cerințelor de informare, publicitate și monitorizare a operațiunilor;
– procesarea datelor cu caracter personal;
– acoperirea geografică.
Măsurile de PO AD vor fi, de asemenea, direcționate către indivizi, dar se vor limita la persoanele cele mai defavorizate. Nu vor fi implementate măsuri care vizează, de exemplu, creșterea șanselor de ocupare. Toate măsurile PO AD, inclusiv cele care vizează incluziunea socială, au ca scop eliminarea sărăciei manifestată prin lipsa posibilităților de asigurarea a unui nivel de bază de alimente și materiale. În acest sens, măsurile PO AD nu vor include activități în domeniul activării ocupaționale, acestea fiind rezervate PO CU.
Reușita implementării PO AD va consta și în operaționalizarea sistemului de implementare a acestui program. Beneficiarii acestei categorii de cheltuieli vor fi instituții publice care fac parte din sistemul de implementare și organizațiile partenere.
Programul Operational Capacitate Administrativa (POCA) abordează deficiențele principale identificate în administrația publică și vine în întâmpinarea nevoilor și cerințelor ce derivă atât din legislația europeană relevantă, cât și din legislația națională incidentă.
Strategia POCA abordează prioritățile Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (Strategia Europa 2020). Obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020 necesită eforturi coordonate și de cooperare la nivel central și local, printr-o abordare integrată a capacității administrative.
Programul Operațional Capacitate Administrativă (PO CA) 2014-2020 este finanțat din Fondul Social European (FSE), în cadrul obiectivului tematic nr. 11 „Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și eficiența administrației publice”. PO CA 2014-2020, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în calitate de Autoritate de Management, reprezintă o continuare a Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PO DCA) 2007-2013.
Obiectivul general este crearea unei administrații moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de calitate, resurse umane profesionalizate, contribuind astfel la implementarea măsurilor de reformă și la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
Obiectivele specifice ale PO CA sunt transpuse în 3 axe prioritare:
Programul Operațional Capacitate Administrativă (PO CA) finanteaza:
Planificarea strategică și bugetarea pe programe la nivel central;
Dezvoltarea de sisteme și instrumente de management;
Îmbunătățirea politicilor publice și creșterea calității reglementărilor;
Simplificarea procedurilor administrative și reducerea birocrației;
Măsuri pentru susținerea ONG-urilor și a partenerilor sociali;
Dezvoltarea abilităților și cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile publice centrale (inclusiv decidenți politici);
Cadru legal și instituțional privind managementul resurselor umane;
Instrumente moderne de management al resurselor umane pentru creșterea profesionalismului și a atractivității administrației publice;
Sistem de management strategic și operațional, integrat, prin care să fie asigurate deciziile cheie ce privesc administrarea justiției;
Capacitate instituțională consolidată la nivelul sistemului judiciar, inclusiv pentru continuarea punerii în aplicare a noilor coduri;
Îmbunătățirea cadrului legal și instituțional în domeniul achizițiilor publice;
Îmbunătățirea pregătirii și managementului procedurilor de achiziții și asigurarea executării corecte a contractelor;
Planificare strategică, financiară, instrumente moderne, procese de management unitare la nivel local;
Susținerea dezvoltării capacității ONG și a partenerilor sociali;
Dezvoltarea abilităților personalului din autoritățile și instituțiile publice locale (inclusiv a factorilor de decizie la nivel politic);
Dezvoltarea și implementarea de standarde relevante pentru prezentarea datelor și informațiilor de către autoritățile și instituțiile publice;
Creșterea transparenței în administrația publică;
Mecanisme administrative (audit, control, control managerial intern);
Măsuri de consolidare a capacității administrative de a preveni și a reduce corupția;
Educație anticorupție;
Consolidarea planurilor de formare a personalului din sistemul judiciar, elaborarea de materiale suport pentru formare, conferințe, seminarii, stagii;
Dezvoltarea și aplicarea de politici îmbunătățite de acordare a asistenței juridice;
Diversificarea paletei de servicii de consiliere și asistență juridică adecvate nevoilor cetățeanului;
Promovarea și consolidarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor;
Imbunătățirea activității de executare a hotărârilor judecătorești;
Sporirea transparenței, eticii și integrității la nivelul sistemului judiciar și a altor profesii asociate actului de justiție.
PO CA 2014-2020 se adresează tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României si are ca principii directoare urmatoarele:
Promovarea egalității de șanse și a nediscriminării
Parteneriatul
Inovarea
Simplificarea și raționalizarea
Transparența
Eficiența și eficacitatea
Sustenabilitatea intervențiilor susținute
Programul Operational Infrastructura Mare reprezinta un document strategic de programare care acoperă domeniile transport, mediu și energie regenerabilă, obiectivul acestuia fiind de a contribui la Strategia Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, luând în considerare obiectivele și prioritățile specifice tematice selectate în funcție de nevoile naționale, regionale și locale.
Programul Operational Asistenta Tehnica are drept scop asigurarea unui proces de implementare eficientă și eficace a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în România în conformitate cu principiile și regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare, management, inclusiv management financiar, monitorizare și control, pe baza responsabilităților împărțite între Statele Membre și Comisia Europeană.
Obiectivul global al POAT este de a asigura capacitatea și instrumentele necesare pentru o eficientă coordonare, gestionare și control al intervențiilor finanțate din Fondurile Europene Structurale și de Investiții, precum și o implementare eficientă, bine orientată și corectă.
Programul se bazează pe cadrul general descris de prevederile Acordului de Parteneriat iar abordarea strategică POAT este corelată cu documentele strategice relevante la nivel european și național pentru consolidarea capacității administrației publice din România 2014-2020.
POAT este proiectat să acorde asistență aspectelor specifice implementării tuturor programelor de finantare.
II. 3. Solutii pentru absorbtia fondurilor structurale in 2014-2020
Guvernul Romaniei a accelerat semnificativ implementarea proiectelor finantate din fonduri europene pentru a recupera terenul pierdut in prima parte a perioadei de programare 2007-2013, mai precis pana la inceputul lunii mai 2012. Incepand cu data mentionata, Guvernul Romaniei a inregistrat performante in atragerea fondurilor structurale: rata de absorbtie curenta a fondurilor europene este de patru ori mai mare, ajungand la doar 8,53%, la inceputul lunii mai 2013 la aproximativ 34% in prezent.
Reamintim faptul ca in anul 2013, Romania a inregistrat recorduri in absorbtia fondurilor UE: a solicitat si a incasat sume mai mari de la Comisia Europeana decat in toti anii din perioada 2007-2013. Mai precis, in 2013 au fost transmise documentele necesare pentru decontarea a peste 3,56 miliarde de euro, in timp ce in perioada 2007-2013 a fost solicitata pentru a fi decontata Romaniei o suma de doar 2,86 miliarde de euro. Totodata, in 2013, Romania a incasat peste 2,88 miliarde de euro de la Comisie, comparativ cu doar 2,2 miliarde de euro in toti anii din perioada 2007-2013. Mai mult, intr- o singura zi din anul 2014, (20 februarie), Romania a inregistrat record absolut: a incasat 830 milioane de euro de la Comisie, suma mai mare decat cea incasata din oricare dintre anii 2009, 2010 si 2011, in conditiile in care Romania nu a incasat niciun euro din fondurile alocate in anii 2007 si 2008.
Actualul Guvern al Romaniei a solutionat multe dintre problemele din trecut: a luat toate masurile pentru deblocarea celor mai importante cinci programe operationale, fapt care a reprezentat deblocarea a 98% din fondurile structurale si de coeziune alocate pentru actuala perioada, si anume: Programul Operational Sectorial Mediu, Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operational Sectorial Regional, Programul Operational Sectorial Transport si Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice. Pentru toate aceste programe Comisia Europeana sistase platile catre Romania din cauza problemelor aparute in implementare in perioada 2009-2011.
O alta performanta importanta a anului 2013 a fost evitarea dezangajarii automate de fonduri prin care Romania nu a pierdut niciun euro datorita accelerarii absorbtiei fondurilor europene alocate. In plus, in 2013, Guvernul Romaniei a implementat numeroase masuri de simplificare si eficientizare a sistemului de implementare, iar in 2014 avea sa fie finalizata reforma sistemului. Tot in 2014, este finalizata contractarea tuturor fondurilor europene alocate pentru aceasta perioada de programare.
In privinta actualului cadru financiar, care a inceput in 2007, Romania a facut greseli pentru care si astazi autoritatile romane fac eforturi considerabile pentru a recupera pasii facuti inapoi inca din faza de planificare. Subliniem faptul ca fosta guvernare nu si-a propus sa atraga fonduri semnificative in primii ani, ci si-a propus sa atraga cele mai mari sume in ultima parte a perioadei de guvernare. In schimb, ne-am propus ca in viitoarea perioada de programare, 2014-2020, Romania sa atraga sume semnificative inca din primii ani, pentru ca economia sa beneficieze de un sprijin puternic din partea fondurilor UE atrase. In aceasta perioada, tara noastra a mentinut si va continua sa aiba un dialog atent si permanent cu reprezentantii Comisiei Europene.
Suplimentar, pentru a reduce cat mai mult riscul de a pierde bani din fondurile alocate pentru actuala perioada de programare din cauza problemelor si intarzierilor aparute in absorbtia fondurilor inainte de anul 2012, autoritatile romane au lucrat la implementarea urmatoarelor solutii:
In primul rand, proiectele implementate din fonduri europene in prezent in cazul carora exista riscul sa nu fie finalizate pana la sfarsitul anului 2015 vor fi impartite in etape de implementare pentru a solicita decontarea cheltuielilor eligibile facute pana in 2015 din fondurile alocate de UE pentru actuala perioada de programare, urmand ca sumele cheltuite ulterior sa fie solicitate din banii alocati pentru perioada 2014-2020.
Prima solutie trebuie sa fie implementata concomitent cu cea de-a doua: identificarea de proiecte finantate tot din bani publici (dar din alte surse decat fondurile UE), care au fost deja implementate sau care au fost finalizate pana la sfarsitul anului 2015, pentru a solicita decontarea acestora din fondurile UE pentru actuala perioada de programare.
Cele doua solutii, aplicate concomitent, au asigurat atat utilizarea optima a fondurilor UE alocate pentru actuala perioada de programare, realizarea de economii la bugetul de stat, dar si atingerea fondurilor alocate pentru perioada 2014-2020 inca din primul an al exercitiului financiar multianual. Cele doua solutii respecta prevederile regulamentelor europene.
Pentru o mai buna implementarea a Strategiei 2020, in luna octombire 2011 Comisia Europeana a propus crearea unui Cadru Strategic Comun pentru cele mai importante cinci fonduri structurale. Aceste instrumente (FEDR, FSE, FC, FEADR, FEPM) vor insuma aproximativ 42% din bugetul pentru perioada 2014-2020. Cadrul schiteaza pentru statele membre orientarile generale ale Uniunii in materie de politica de convergenta, iar responsabilizarea autoritatilor publice se va face sub forma unui Contract de Parteneriat, semnat de fiecare stat membru in parte. Cadrul Strategic presupune o noua abordare a dezvoltarii si a politicii de convergenta a UE, una ce pleaca de la realitatea teritoriala din statele membre si ia mult mai putin in calcul dihotomiile de tip urban – rurala, agricultura – industrie, in distributia fondurilor europene.
In acest context si pentru a preveni nivelul extern scazut de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune, este esential ca Romania sa fie pregatita din timp pentru schimbarile institutionale necesare pentru noul cadru financiar multianual 2014-2020. Pentru asta, statul roman va trebui sa adopte o noua abordare ce va porni de la specificitatea fiecarei zone de dezvoltare. In plus, autoritatile de la Bucuresti vor trebui sa ia in considerare noile metode de verificare a eficientei guvernelor in implementarea fondurilor printr-un sistem de indicatori. Daca acest nou sistem de verificare le va oferi statelor membrem mai multa flexibilitate in metoda implementarii a instrumentelor structurale, statul roman, alaturi de celelalte state europene, va fi obligat sa-si respecte angajamentele pe care si le ia cu privire la rezultatele procesului de absorbtie a fondurilor europene.
Pe langa programele operationale dedicate Romaniei, exista si un Program National de Dezvoltare Rurala destinat dezvoltarii agriculturii ce isi doreste sa realizeze o economie rurala durabila si prospera.
Politica de dezvoltarea rurală a UE pentru perioada 2014 –2020 se aliniază Strategiei Europa 2020 și obiectivelor Politicii Agricole Comune, avand ca scop realizarea a trei obiective strategice pe termen lung: stimularea competitivității agriculturii; garantarea unei gestionări durabile a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice; favorizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a comunităților rurale în special prin sprijinirea economiilor locale, crearea și menținerea locurilor de muncă.
Strategia de dezvoltare rurală a României pentru următorii șapte ani se înscrie în contextul de reformă și de dezvoltare propus de UE. Urmând liniile generale trasate de această strategie, prin PNDR România își propune să sprijine într-un mod sustenabil și inteligent dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale.
Obiective:
Crearea si oferirea de servicii de consultanta, in vederea imbunatatirii performantei economice si de mediu;
Colaborarea intre agricultura/industria agroalimentara, industria forestiera, pescuit si acvacultura si industria alimentara si sistemele de consultanta, educatie si cercetare in contextul proiectelor pilot, al dezvoltarii de produse, practici, procese si tehnologii noi etc.;
Infiintarea unor grupuri operative (fermieri, cercetatori, consultanti), care vor participa la Pasteneriatul European pentru Inovare „Productivitatea si durabilitatea agriculturii“;
Actiuni pentru imbunatatirea performantei economice a producatorilor primari printr-o mai buna integrare a acestora in lantul alimentar prin programe de calitate, adaugand valoare produselor agricole, prin promovarea pe piete locale prin dezvoltarea circuitelor scurte de aprovizionare si prin infiintarea de grupuri de producatori etc.;
Actiuni de sprijinire a activitatilor de prevenire si gestionare a riscurilor agricole;
Crearea de noi intreprinderi mici prin acordarea de sprijin pentru demararea afacerilor in cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici din afara domeniului agricol, precum si dezvoltarea de activitati non-agricole in zonele rurale.
În cadrul LEADER, GAL-urile elaborează și implementează strategii de dezvoltare locală
prin intermediul cărora sunt identificate pe principii ascendente și parteneriale, între mediul privat și cel public local, nevoile și prioritățile de dezvoltare locală specifice unui anumit teritoriu. Cooperarea sprijină înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO) pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, alimentar și forestier, precum și cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare, prin dezvoltarea de lanțuri scurte și de piețe locale precum și activități de promovare adaptate contextului local, servind drept catalizator pentru dezvoltarea comunității rurale. Complementaritatea dintre GO și GAL este dată și de aria teritorială diferită a celor două abordări.
Astfel, în timp ce GAL este strict limitat teritorial, GO nu este limitat la o anumită dimensiune teritorială. Prin urmare, GAL-urile pot reprezenta un partener activ în dezvoltarea grupurilor operaționale, prin diseminarea la nivel local a informațiilor cu privire la oportunitățile PEI și prin încurajarea proiectelor inovative la nivelul strategiilor de dezvoltare locală. Astfel, acțiunile de cooperare , împreună cu acțiunile sprijinite prin strategiile de dezvoltare ale teritoriului (SDL) și planurile de dezvoltare locală ale regiunii vor contribui, printr-o abordare complementară, la atingerea obiectivelor PNDR. În procesul de elaborare și de implementare a strategiilor de dezvoltare locală, partenerii locali vor ține cont de nevoile locale și de posibilitatea de a include caracteristici inovatoare în context local, ca și acțiuni complementare proiectelor de cooperare inovative.
Având în vederea faptul că LEADER 2014 – 2020 va fi finanțat doar din FEADR (mono-finanțare), nu au fost definite fonduri principale. Ca un criteriu general de demarcație, FEDR și FSE vor sprijini acțiunile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității în mediul urban, în timp ce FEADR va sprijini GAL-uri în zonele rurale și în orașele cu mai puțin de 20.000 de locuitori. FEPAM va susține investițiile efectuate de către actorii din sectorul pescuitului (FLAG-uri).
CAPITOLUL III
CERERE DE FINANTARE IMPLEMENTARE PROECT
In teza mea de licenta am extras cele mai importante elemente cu preponderenta asupra celor care au condus la faptul ca proiectul descris de mine a avut succes.
Prezenta cerere de finantare face parte integrata a unui proiect ce a fost depus in vederea finantarii de catre Fondul European de Dezvoltare Regionala in cadrul Programului Operational Regional 2007-2013, axa prioritara 4 “Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local”, avand ca domeniu de interventie “Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor”.
Cererea de finantare a fost elaborata cu scopul de a infiinta un laborator de analize medicale in localitatea Amara si isi propune ca aceasta institutie medicala sa faciliteze atat pentru locuitorii orasului dar si pentru intregul judet dezvoltarea durabila si imbunatatirea infrastructurii sociale si asigurarea populatiei de servicii esentiale.
Cererea de finantare a fost elaborata in cadrul firmei de consultanta a carei responsabilitate mi-a apartinut in calitate de manager de proiect – financiar si prezenta isi propune o descriere detaliata a activitatii ce urmeaza a se realiza dupa semnarea contractului de finantare.
CERERE DE FINANȚARE
Titlul proiectului
MEDLAB- LABORATOR DE ANALIZE MEDICALE
Solicitant
SC BIOCLINIC SRL
TIPUL ASISTENȚEI FINANCIARE NERAMBURSABILE SOLICITATE
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)
INFORMAȚII PRIVIND SOLICITANTUL
Solicitantul
In prezenta cerere de finantare am depus, conform prevederilor Legii 346/2004, situatia financiara pentru anii 2012, 2013, 2014.
PROIECTUL
Axa prioritară și domeniul de intervenție POR
Prin prezenta Cerere de finanțare se solicită co-finanțarea proiectului propus, în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013 – Axa prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local”, Domeniul de intervenție 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor”.
Prezentei Cereri de finanțare i se aplică prevederile Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor nr. 155/2008 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea microîntreprinderilor, în cadrul domeniului de intervenție 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor”, al axei prioritare 4. „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local” din Programul Operațional Regional 2007-2013.
Locul de implementare a proiectului și domeniul de activitate în care se realizează investiția
Locul de implementare a proiectului: LOC.AMARA, ORAS AMARA, STR. ALEXANDRU IOAN CUZA NR.2, JUDET IALOMITA
Denumire domeniu de activitate economica in care se realizeaza investitia si cod CAEN:
Alte activitati referitore la sanatatea umana- COD CAEN 8690
Descrierea proiectului
Obiectivul general:
Cresterea competivitatii economice a societatii SC BIOCLINIC SRL bazata pe diversificarea activitatilor.
Dezvoltarea durabila a localitatii Amara, urmare a imbunatatirii infrastructurii sociale si asigurarii populatiei de servicii esențiale.
Obiectivul specific:
Infiintarea unui laborator de analize medicale care prin serviciile oferite contribuie la sanatatea umana.
Dezvoltarea activitatii solicitantului, urmare a extinderii gamei de servicii furnizate si cresterii numarului personalului angajat, cu 4 persoane angajati full-time din mediul local.
Rezultate
Dotarea unui spatiu comercial de cca 100 mp, cu echipamente ultramoderne cu destinatia de laborator de analize medicale.
Laboratorul de analize medicale își va desfasura activitatea având o structură mai multe compartimente, și anume:
1. DIAGNOSTICARE:
a) biochimie medicală
b) hematologie
morfologie
hemostază
imuno-hematologie: grupe de sange, RH, Ac anti-RH, test COOMBS
c) imunologie
d) microbiologie
bacteriologie
virusologie
micologie
parazitologie
serologie:
e) toxicologie
f) diagnostic molecular
2. GENETICA
Crearea a 4 noi locuri de munca permanente din mediul local
Cresterea veniturilor din exploarare
Cresterea profitului
Potențialii beneficiari ai proiectului
Beneficiari directi:
Societatea SC BIOCLINIC SRL care va beneficia de o crestere semnificativa a competivitatii sale economice
Angajatii SC BIOCLINIC SRL care vor realiza venituri (salarii) si vor beneficia de stabilitatea locului de munca ,de stabilitate sociala
Clientii solicitantului in numar de aprox. 10.000 de oameni din localitatea Amara si tot judetul Ialomita
Beneficiari indirecti:
AJOFM si Administratia Publica Locala care se descarca partial de volumul problemelor pe care le au de rezolvat in domeniul diminuarii consecintelor restructurarii economice de pe piata muncii
Sectorul IMM care se va intarii cu o firma viabila
Spitalul Municial caruia i se va diminua munca
IMM-urile din judet , regiunea si tara care vor beneficia de un exemplu de buna practica pe care o vor putea urma
toti factorii implicati in implementarea proiectului (firmele care vor furniza aparatelele de analiza si investigare, echipamentele IT si electronice, mobilierul, firmele care vor presta servicii de informare si publicitate si serviciul de audit)
Durata de implementare a proiectului
Durata de implementare a proiectului, în luni (de la semnarea contractului de finanțare) va fi de 6 luni.
Calendarul activitatilor
Activitățile proiectului
Activitatiile si subactivitatile prevazute prin proiect sunt:
ACTIVITATILE PROIECTULUI REALIZATE PANA LA SEMNAREA CONTRACTULUI DE FINANTARE SUNT:
ACTIVITATEA 1 – Initierea proiectului
Activitatea a fost realizata de solicitant in luna martie 2015 si a constat in analiza oportunitatii de business, respectiv stabilirea obiectivelor (SMART) asteptate, resurselor necesare (umane, finaciare, logistice, de timp), echipei de management a proiectului, responsabilitatilor si sarcinilor atribuite fiecarui membru al echipei de proiect, formata din urmatorii membri:
manager de proiect ;
responsabil achizitii ;
responsabil financiar.
ACTIVITATEA 2- Elaborarea planului de afaceri
Planul de afaceri este intocmit de beneficiar in luna martie 2015 urmarind intructiunile din ghidul solicitantului al PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 2007-2013
Axa prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local”
Domeniul de intervenție 4.3. „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor”anexele 1.0 si 1.1.
Acesta reprezinta un instrument de măsură și control a viabilității și profitabilității a ideii de afaceri ,mijlocul fundamental de previzionare a afacerii, referință esențială pentru organizarea, coordonarea și controlul proceselor din firmă si instrument eficient de comunicare. Este importanta atat pentru succesul afacerii,cat si pentru prezentarea activitatii solicitantului/afacerii propusa spre finantare, catre potentialii parteneri de afaceri si finantatori.
ACTIVITATEA 3- Elaborarea documentatiei de finantare
Intocmirea cererii de finantare si a anexelor necesare (conform indicatiilor din ghid) precum si pregatirea dosarului de finantare au fost realizate de managerul de proiect in luna martie 2015 .
ACTIVITATEA 4 – Depunerea dosarului de finantare se face de catre beneficiar in luna martie 2015 la sediul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia din o Semnarea contractului este preconizata in luna mai 2015
Semnarea contractului este preconizata in luna mai 2016
Activitățile realizate DUPA semnarea contractului de finanțare sunt:
ACTIVITATEA 1 – ‘INTALNIRE INITIALA KICK OFF MEETING ‘
Intalnirea initiala va avea loc intre membrii echipei de proiect in prima saptamana de incepere a proiectului.La aceasta intalnire se vor discuta toate aspectele legate de metodoogia de implementare a proiectului si planului de afaceri detaliat.
ACTIVITATEA 2 – MOBILIZAREA RESURSELOR-UMANE
Mobilizarea resurselor-umane – echipa de proiect consta in organizarea echipei de proiect constituita in vederea implementarii proiectului ,formata din manager de proiect, responsabil achizii si responsabil financiar.In cadrul acestei activitati solicitantul, administratorul societatii SC BIOCLINIC SRL va comunica membrilor , prin fise de post rolurile si responsabilitatile din cadrul proiectului.
Se vor stabili de asemenea datele peiodice de intalnire a persoanelor responsabile cu implementarea proiectului si de analiza a modului de derularea rezultatelor abtinute.
Subactivitatea 2.1- Adjudecarea rolului si responsabilitatilor in cadrul proiectului de catre membrii echipei de proiectprin semnarea fiselor de post.
Subactivitatea 2.2- Identificarea si alocarea logisticii necesare implementarii proiectului.
Acesta activitate cat si subactivitatile ei se vor desfasura in prima luna de la semnarea contractului.
Identificarea si locarea logisticii necesare implementarii proiectului consta in punerea la dispozitia echipei de proiect a : spatiului pentru birou, spatiu al SC BIOCLINIC S.R.L. din loc. Amara, jud. Ialomita, str. AL. I.CUZA nr 2, mobilier si echipamente IT aferente biroului , spatiu arhivare documente, mijloace de comunicatii-telefon, fax, internet.
ACTIVITATEA 3 : MANAGEMENTUL OPERATIONAL AL PROIECTULUI
Stabilirea instrumentelor de management operational tehnic si financiar , monitorizare , control si evaluare consta in stabilirea si adaptarea de catre echipa de proiect a unui documement prin care se vor stabili :
Relatiile si procedurile de lucru :
Interne :pentru membrii echipei de proiect
Externe : cu Autoritatea de Managenent si cu firma selectatta pentru activitatea de consultanta.
Subactivitatea 3.1 – Monitorizare, control si evaluare interna
Subactivitatea 3.2 – Revizuirea planurilor operationale conform experientei si schimbarilor survenite
Subactivitatea 3.3 – Raportari de progres
In cadrul proiectului se vor face 2 rapoarte de progres, care prezinta modul de desfasurare al proiectului.Aceste Rapoarte de progres se vor face odata la 3 luni , respectiv in luna a 3-a si luna a 6 de implementare.
ACTIVITATEA 4 : ACHIZITII DE SERVICII SI FURNIZARI DE BUNURI
Aceasta activitate are loc in primele 3 luni la inceputul perioadei de implementare a proiectului si respecta regulile de atribuire a contractelor de achizitii stabilite de Ordinul 1120/2013. Aceste etape ale procedurii de achizitie sunt realizate de solicitant, pe baza contractului de achiziție, cu respectarea urmatoarelor principii:
– Nediscriminarea si tratamentul egal,
– Recunoasterea reciprocă,
– Transparenta,
– Proportionalitatea,
– Eficienta utilizării fondurilor publice,
– Asumarea răspunderii,
– Evitarea conflictului de interese
– Neretroactivitatea contractului.
Subactivitatea 4.1 -. Achizitie privind contractarea serviciilor de consultanta in domeniul managementului proiectului – Luna 1 ANUL 1
Subactivitatea 4.2 – Achizitia serviciului de publicitate- Luna 1 ANUL 1
Subactivitatea 4.3 – Achizitia furnizarii de echipamente (dotari necesare activitatii de prestat)-Luna 2 ANUL 1
Subactivitatea 4.4 – Achizitia furnizarii de mobilier (specific serviciilor prestate)- Luna 2 ANUL 1
Subactivitatea 4.5 – Achizitie privind furnizarea echipamnte IT , softuri si licente-Luna 3 ANUL 1
ACTIVITATEA 5 – DERULAREA CONTRACTELOR DE FURNIZARE DE REZULTATE
Subactivitatea 5.1. Derularea serviciilor in domeniul managementului proiectului
Acesta activitate va avea loc in luna 1- luna 6 ANUL 1 ale proiectului.
Subactivitatea 5.2 Derularea serviciilor in domeniul serviciului de publicitate
Activitatea de informare si publicitate se va desfasura in luna 1- luna 6 ANUL 1 si va consta in:
activitati de publicitate (anunturi de presa)
Se vor publica, doua anunturi de presa privind începerea respectiv închiderea si rezultatele proiectului finantat din fonduri europene.
activitati tipografice, de publicare și servicii conexe (pliante, autocolante)
Se vor aplica etichetele autocolante pe toate aparatele achizitionate prin proiect.
Se vor tipari si distribui pliante informative publicitare.
activitati informatice (realizare pagina web)
La inceputul periodei de implementare va fi realizata o pagina web care va cuprinde informatii complete despre proiect, despre finanatarea europeana prin POR si despre beneficiar. Informatiile continute in aceasta pagina vor fi up-datate periodic, de catre solicitant.
promovarea directa a proiectului, realizata de catre membrii echipei de proiect, in cadrul intalnirilor pe care acestia le au, cu diversi parteneri din mediul de afaceri.
Subactivitatea 5.3. Derularea serviciilor in domeniul furnizarii de echipamente tehnologice (dotari necesare activitatii de prestat)
Activitatea de dotare a obiectivului de investitie va fi realizata in luna 2-luna 5 de la semnarea contractului.
Stabilirea caracteristicilor tehnice si de calitate pentru achizitionarea echipamentelor a avut la baza activitatile care se vor desfasura in laboratorul de analize medicale MEDLAB.
Echipamentele achizitionate pentru dotarea laboratorului vor permite un climat interior placut, un regim de lucru si intretinere modern, siguranta investitiei, desfasurarea in bune conditii a activitatilor de laborator medical.
Subactivitatea 5.4. Derularea serviciilor in domeniul furnizarii de mobilier (specific serviciilor prestate)
Activitatea de dotare cu mobilier a obiectivului de investitie va fi realizata in luna 2- luna5 de la semnarea contractului.
Subactivitatea 5.5 Derularea serviciilor in domeniul furnizarii echipamente IT , softuri si licente
Aceasta activitate va fi realizata in luna 4 –luna 5 .
Echipamentele informatice includ licente, sisteme de operare, pachete de aplicatii pentru editare text si antivirus.
In contractele dintre solicitant si furnizorii echipamentelor si dotarilor se va specifica faptul ca montarea acestora va fi facuta de catre furnizor. Furnizorii de echipamente vor instrui personalul centrului in vederea folosirii optime a acestora (daca este cazul).
ACTIVITATEA 6 – RECEPTIA INVESTITIEI
Activitatea va avea loc luna 6 ANUL 1 de implementare a proiectului.
Imobilul dotat cu echipamentele achizitionate prin proiect vor ramane in proprietatea solicitantului.
Dreptul de utilizare a echipamentelor, bunurilor etc. achiziționate prin proiect este de asemenea, doar al solicitantului.
ACTIVITATEA 7 – SELECTAREA SI ANGAJAREA PERSONALULUI
Aceasta activitate se va realiza in luna 6 ANUL 1de implemenare a proiectului.
Prin resursa umana a se va intelege totalitatea oamenilor care lucreaza in organizatie. Supravietuirea/dezvoltarea organizatiei noastre care este o microintreprindere depinde de felul in care sunt achizitionate resursele , inclusiv cele umane si nivelul de profitabilitate cu care sun exploatate.
Consideram ca resursele umane sunt primele resurse strategice ale laboratorului nostru .
Succesul laboratorului MEDLAB , gradul de competivitate al acestuia pornesc de la premisa ca oamenii sunt bunul cel mai de pret al organizatiei.
Obiectivele generale ale politicii de resurse umane urmaresc :
Atragerea resurselor umane
Retinera in organizatie pe o perioada mai mare de timp resurselor umane
Motivarea resurselor umane
Dezvoltarea resurselor umane se va realiza prin punerea in practica a politicii de instruire ,instruire care se va face in perioada imediat urmatoare implementarii proiectului .
Locurile de munca permanente create vor fi :
1 asistent medical COR 334304
Un biolog COD COR 213114
1 receptioneri COD COR 422601
O persoana responsabila cu curatenia COD COR – 911201
In afara de personalul angajat permanent , laboratorul de analize medicale va trebui sa angajeze si personal part-time:
1 medic specialist laborator COD COR 221201
1 biolog COD COR 213114
1 asistent medical COR 334304
Resursele materiale implicate în realizarea proiectului
Solicitantul detine logistica necesara implementarii proiectului constand in punerea la dispozitia echipei de proiect a sediului firmei situate in loc. Amara str. Al. I. cuza. Nr 2 in care se poate desfasura activitate de birou fiind mobilat si echipat cu echipamente IT aferente activitatii de birou, spatiu arhivare documente, mijloace de comunicatii(tel, fax, net) astfel incat activiatatea de implementare a proiectului sa se desfasoare in conditii optime.
Dupa terminarea implementarii, in acelasi spatiu in suprafata de cca 130 mp se va desfasura activitatea de laborator de analize medicale.
Descrierea spatiului de prestare servicii in care urmeaza sa fie instalate bunurile(echipamentele):
Centrul de analize medicale va functiona cu urmatoarele spatii:
-spatiu pentru receptia clientilor si sala de asteptare
-spatii pentru recoltare probe biologice
-spatii pentru analizarea probelor biologice
– spatiu pentru analizarea probelor biologige –GENETICA
Dotari necesare activitatii de prestat:
Se vor achizitiona urmatoarele: Analizor automat de biochimie , Analizor de ioni , Analizor automat de hematologie, Analizor imunologie, Analizor semiautomat de coagulare , Analizor semiautomat de urina, Analizor automat de electroforeza, Balanta analitica, Centrifuga rotofix, Centrifuga de laborator, Microscop binocular 5 obiective plan acromate pentru hematologie, Microscop binocular, 5 obiective plan acromate pentru bacteriologie, Incubator 55 L , Hota cu flux laminar Clasa II , Autoclav 20 L , Instalatie automata de purificare a apei , Sistem automat de bacteriologie , Sterilizator bacteriologic, Soft de legare aparatura medicala in vederea eliberarii rezultatelor , PH-metru, Conductimetru, Combina frigorifica de uz medical, Lampa UV, Microscop trinocular cu fluorescenta , PCR TAQMAN, masina spalat instrumentar de laborator cu uscare, Computer, Laptop, Set analizare, Set recoltare, Birou medical ,Set mobilier – sala de asteptare.
Mobilier
Principalele produse de care un laborator medical are nevoie ar fii: canapele pentru consultatii generale si/sau ginecologie, paturi de spital pentru nou nascuti, copii sau adulti, noptiere, mese din inox pentru diferite destinatii, fixe sau mobile, fotolii pentru recoltari, consultatii, dulapuri, paravane, scaune, stative, s.a.
In toate spatiile prezentate beneficiarul va achizitiona mobilier corespunzator serviciilor de laborator, conform normelor medicale .
Principalele produse de care un laborator medical are nevoie ar fii: canapele pentru consultatii generale si/sau ginecologie, paturi de spital pentru nou nascuti, copii sau adulti, noptiere, mese din inox pentru diferite destinatii, fixe sau mobile, fotolii pentru recoltari, consultatii, dulapuri, paravane, scaune, stative, s.a.
Mobilierul necesar intr-un laborator de analize medicale este realizat cu materiale deosebite speciale de inalta rezistenta in conformitate cu normelor Europene si intruneste toate conditiile de protectie si siguranta IP si au proprietati deosebite.
Echipamente IT:
– calculator , laptop, softuri si licente pentru sistemul de operare
Situatia existenta si analiza de consum
Imobilul cu destinatia de –laborator de analize medicale dispune de toate utilitatile necesare unei functionari optime.
Alimentare cu apa:
-este bransat la reteaua de alimentare a orasului Amara
Canalizare menajera si pluviala:
-evacuarea apelor uzate menajere si pluviale se realizeaza la colectorul public de pe strada AL. I. CUZA prin racordul si camunul de racord de canalizare.
Instalatia de utilizare a gazelor naturale:
-imobilul este bransat la reteaua de gaze existent;
Istalatie electrica:
-imobilul este bransat la reteaua electrica din zona
.
Managementul proiectului.
La organizarea echipei de proiect s-au avut in vedere urmatoarele pricipii:
-managerul de proiect sa fie o persoana cu studii superioare, competenta si cu experieta in functii de conducere cu capacitate manageriala buna;
-experienta si calificarea deosebita pentru toate posturile cheie prezavute in proiect: in domeniul proiectelor cu finantare europeana,management financiar, achizitii publice, publicitate si informare;
-membrii echipei de proiect vor beneficia de sustinere din partea unei firme care va asigura serviciul de consultata in domeiul managementul proiectului
Membrii echipei de proiect vor face parte din Unitatea de Implementare a Proiectului, sunt:
manager de proiect;
responsabil achizitii
responsabil financiar.
Pe toata perioada de derulare a activitatilor proiectului, echipa de implementare va avea responsabilitatile si sarcinile descrise mai jos:
Planificarea, organizarea si coordonarea tuturor activitatilor proiectului:
Atingerea obiectivelor proiectului;
Controlarea activitatilor proiectului, comparand ceea ce se intampla in realitate, cu ceea ce ar trebui sa se intample, tinand cont de obiectivele si indicatorii proiectului.
Gestionarea relatiei cu autoritatea contractanta
SARCINI:
Realizarea activitatilor previzionate
Inregistrarea tuturor documentelor finaciar – contabile ale proiectului
Intocmirea urmatoarelor documente:
rapoarte de progres
rapoarte speciale
cereri de rambursare
Incheierea procesului verbal de recepție finală, pe baza Raportului de audit final și/sau unui control final din partea AM POR/OI
Beneficiarul va tine înregistrări contabile sistematice și precise referitoare la executarea contractului. Evidentierea va fi separată, cu toate veniturile și cheltuielile pe perioada de valabilitate a contractului. Sistemul contabil utilizat va urma procedurile dictate de uzanțele profesionale si legale.
Beneficiarul va consimti la inspecțiile pe bază de documente sau la fața locului efectuate de Autoritatea Contractantă, Comisia Europeană și orice alt organism cu atributii in domeniu asupra modului de utilizare a finanțării nerambursabile pe durata de valabilitate a contractului. În acest scop, beneficiarul se angajează să acorde personalului Autorității Contractante, Comisiei Europene sau al oricarui organism cu atributii in domeniu ori altor persoane mandatate de aceste instituții, dreptul de acces la locurile și spațiile unde se implementează proiectul, inclusiv acces la sistemele informatice, precum și la toate documentele și fișierele informatice privind gestiunea tehnică și financiară a Proiectului. Documentele vor fi ușor accesibile și arhivate, astfel încât să permită verificarea lor. Beneficiarul va informa Autoritatea Contractantă de locul unde sunt arhivate documentele.
Tabelul 1 prezinta indicatori cu numarul locurilor de munca infiintate si dotarea labotatorului la sfarsitul perioadei de implementare.
Tabel 1
Durabilitatea proiectului
Proiectul este durabil, atat din punct de vedere al beneficiilor si reducerii efectelor negative in privinta componentelor economice, sociale si de mediu, cat si din punct de vedere financiar. Acesta isi propune sa se autosusțina financiar după încetarea finanțării solicitate prin prezenta cerere de finanțare din veniturile realizate prin funcțonarea investiției.
Durabilitatea financiară a proiectului se stabilește prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat). La determinarea fluxului de numerar net cumulat se vor lua în considerare toate costurile (eligibile și neeligibile) și toate sursele de finanțare (atât pentru realizarea investiției cât și pentru operarea și funcționarea acesteia, inclusiv veniturile nete).
Promovarea serviciului
Serviciile societatii oferite in conditii de eficienta economica si posesoare al caracteristicilor si elementelor pe care le doreste consumatorul , va ajunge la promovare dupa ce i s au stabilit preturile analizelor si canalul de distributie dar si dupa ce potentialul cumparator a fost informat de existenta noului produs prin diferite mijloace publicitare (afise, postere, benere, site-uri), de noile caracteristici ale laboratorului modernizat sau de potentialul produsului ce-i satisface mai bine nevoile, decat alte laboratoare similare.
CONCORDANȚA CU POLITICILE UE ȘI LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ
Egalitatea de șanse
Proiectul respecta principiul egalității de șanse si nu face discriminări bazate pe sex (este neutru din punctul de vedere al genului), rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, în nici una dintre etape sale.
Protecția mediului și eficiența energetică
Proiectul implementează măsuri de îmbunătățire a calității mediului înconjurător și de creștere a eficienței energetice .
Centrul deschis prin proiect este situat in orasul Amara si pentru a putea functiona va respecta implicit, toate legile si regulile in vigoare, referitoare la dezvoltarea durabila a orasului (protectia si imbunatatirea mediului inconjurator si cresterea eficientei energetice).
Societatea informațională și noile tehnologii
Tehnologiile informationale si de comunicatii reprezinta o schimbare cu impact economico-social semnificativ, care permit obtinerea unei flexibilitati ridicate si mobilitati marite.
Proiectul si-a propus ca activitatea acestui laborator sa creeze noi locuri de munca permanente dar si part-time, sa achizitioneze aparatura de ultimul model si echipamente IT in conformitate cu prevederile UE pentru o buna functionare a activitatii propuse, sa fie lider de piata pe toata raza judetului in care isi are activitatea, sa ofere egalitate de sansa tuturor clientilor, fara a face discriminari.
Durata proiectului este de 5 ani si acesta se va autosustine financiar dupa incetarea finantarii solicitate prin prezenta cerere de finantare din veniturile realizate prin functionarea investitiei.
CONCLUZII
Sistemele operationale de finantare, atat pentru anii 2007-2013, cat si pentru anii 2014-2020 au implementat un sistem care sa ajute Romania, dar in acelasi timp au pus in dificultate printr-o manageriere dificila posibilitatea de a atrage cat mai multe fonduri in vederea finantarii pentru o mai buna dezvoltare, conforma cu standardele UE.
In aceasta privinta consider ca urmatoarele recomandari ar putea facilita accesarea acestora intr-un mod benefic atat pentru actorii implicati, cat si pentru cresterea economiei Romaniei.
• Regandirea prioritatilor de finantare pentru acele linii nelansate inca in actualul exercitiu financiar, astfel incat sa creasca atractivitatea acestora pentru firme;
• Realocarea sumelor ramase necheltuite pe diferite Axe prioritare pentru programe de interes national, dupa o consultare prealabila (dupa modelul programului de reabilitare termica);
• Regandirea prioritatilor privind reforma serviciilor sociale – componenta de infrastructura din perspectiva angajamentelor asumate de Romania prin Conventia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dezabilitati, care sa includa indicatori obiectivi de masurare a imbunatatirii conditiilor de viata pentru persoanele cu dizabilitati.
• Un mou sistem de management al fondurilor europeme in Romania pentru perioada 2014-2020, cu externalizarea catre organisme de implementare private, recunoscute la nivel european si un singur centru de comanda/coordonare a fondurilor structurale (Ministerul Afacerilor Europene);
• Recrutarea de personal calificat la nivelul Autoritatilor de Management/organismelor intermediare si transformarea in personal contractual, cu scheme de salarizare bazate pe performanta individuala;
• Clarificarea situatiei corectiilor financiare in cazul fiecarui program operational, cu individualizarea problemelor pe fiecare proiect si respingerea aplicarii corectiilor forfetare/orizontale care inseamna automat o eticheta de vinovatie/coruptie pusa tuturor beneficiarilor. Adoptarea de catre guvern, in cel mai scurt timp, a unei decizii privind sursa de plata a corectiilor financiare;
• Folosirea banilor din asistenta tehnica pentru sprijinirea efectiva a beneficiarilor de proiecte in corecta implementare a acestora – mai ales in domeniul achizitiilor publice, unde s-au constatat cele mai multe nereguli – concomitent cu realizarea unui Ghid de bune practici de catre Autoritatile de Management, in colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice sau a unei sectiuni pe site-ul ANRMAP/AM-uri, cu cele mai frecvente intrebari/raspunsuri furnizate de autoritati;
• Obligarea la transparenta a Autoritatilor de Management, printr-o decizie ferma a Ministerului Afacerilor Europene in acest sens, care sa nu mai permita interpretari diferite si raportari superficiale, asa cum se intampla in prezent, recunoscand principiul ca banii europeni sunt bani publici;
• Implicarea reala a structurilor/reprezentantilor tuturor beneficiarilor in actualul proces de programare si informarea corecta a publicului cu privire la prioritatile Romaniei in viitorul exercitiu financiar. La acest moment, consultarea este una formala, facuta in graba si imi exprim ingrijorarea ca riscam sa repetam multe dintre greselile facute in aceasta perioada, pentru ca autoritatile responsabile nu dau importanta lectiilor invatate;
• Programarea bugetului exercitiului financiar pe viitor pe baza de proiecte prioritare, care sa fie sustinute/finantate dintr-o sursa unica – bugetul de stat (care include si fondurile structurale) – indiferent de blocajele care pot aparea la un moment dat in procesul de absorbtie intre nivelul national si Comisie;
• Alinierea legislatiei nationale in domeniul achizitiilor publice la norme europene, aflate la randul lor in plin proces de modificare;
• Armonizarea obiectivelor viitoarelor acorduri de imprumut la normele europene finantabile din Programele Operationale pentru evitarea eventualelor divergente;
• Armonizarea planurilor de dezvoltare sectoriala a obiectivelor de investitii de interes national, pentru evitarea suprapunerilor/paralelismelor sau a lipsei totale a finantarii pentru anumite domenii.
Bibliografie:
1. MIHAELA COMANESCU „Managementul european
2. ROMAN LIGIA „Structural funds in Romania“
3. Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale – ACIS, septembrie 2010
4. www.evaluare-structurale.ro
5. www.fonduri-structurale.ro
6. http://ec.europa.eu/regional_policy/policy/fonds/index_en.htm
7. www.pndr.ro
8. www.finantare.ro/fonduri-structurale/pndr-2012-2020
9. www.madr.ro
10. www.fonduri-ue.ro
11. www.inforegio.ro
12. http://www.inforegio.ro/ro/axa-4.html
Bibliografie:
1. MIHAELA COMANESCU „Managementul european
2. ROMAN LIGIA „Structural funds in Romania“
3. Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale – ACIS, septembrie 2010
4. www.evaluare-structurale.ro
5. www.fonduri-structurale.ro
6. http://ec.europa.eu/regional_policy/policy/fonds/index_en.htm
7. www.pndr.ro
8. www.finantare.ro/fonduri-structurale/pndr-2012-2020
9. www.madr.ro
10. www.fonduri-ue.ro
11. www.inforegio.ro
12. http://www.inforegio.ro/ro/axa-4.html
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Managementul Proiectelor Europene – Instrumente Structurale Dedicate Romaniei (ID: 142324)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.