Managementul Proiectelor cu Finantare Europeana Retehnologizarea S.c. Luca S.r.l
Managementul proiectelor cu finanțare europeană – Retehnologizarea S.C. LUCA S.R.L
Cuprins
CAPITOLUL I: MANAGEMENTUL DE PROIECT
I.1. Considerații generale privind managementul de proiect
I.2. Principiile si functiile managementului de proiect
I.3. Proiecte cu finanțare nerambursabilă
I.3.1. Evaluarea cererilor de finanțare nerambursabilă
CAPITOLUL II: PROGRAME CU FINANȚARE EUROPEANĂ PENTRU CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE (2007 – 2013)
II.1. Programul operațional sectorial „creșterea competitivității economice”
II.2. Axa prioritară 1 – un sistem de producție inovativ și eco – eficient
II.2.1. Domeniul major de intervenție 1.1. – Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe piață a întreprinderilor, în special a IMM-urilor
II.2.2. Domeniul major de intervenție 1.2 – Accesul IMM-urilor la
finanțare
II.2.3. Domeniul major de intervenție 1.3 – Dezvoltarea durabilă a
antreprenoriatului
CAPITOLUL III: ANALIZA STRATEGICĂ A INDUSTRIEI CĂRNII
III.1. Date de identificare ale s.c. luca s.r.l.
III.2. Analiza economico – financiară a societății economice “luca” s.r.l.
III.2.1. Diagnosticul patrimoniului net
III.2.2. Evoluția veniturilor societății LUCAIII.2.3. Evoluția cheltuielilor societății LUCA
III.2.4. Indicatori de randament
III.2.5. Indicatori de stare
III.2.6. Sursele financiare de acoperire a mijloacelor economic
III.3. Analiza mediului înconjurător (extern)
III.3.1. Analiza macromediului. Modelul STEP
III.3.2. Analiza micromediului. Modelul Porter
III.4. Analiza Mediului Intern
III.4.1. Analiza competențelor funcționale
III.5. Analiza SWOT
CAPITOLUL IV: CEREREA DE FINANȚARE
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Uniunea Europeană este o organizație a țărilor europene dedicată creșterii integrării economice și întăririi cooperării între state. Odată cu aderarea la UE orice stat are anumite beneficii și are în același timp anumite obligații. De asemenea țările din interiorul organizației sunt diferite din toate punctele de vedere: economic, social, cultural. Astfel că Uniunea Europeană pune la dispoziția fiecărui stat membru, prin intermediul fondurilor și programelor de dezvoltare, ajutor financiar pentru a-și putea depăși deficientele structurale cu care au de-a face, pentru a-și dezvolta competitivitatea și pentru a putea concura atât pe piețele interne cât și pe cele externe. Pentru că principalele obiective urmărite sunt reprezentate de coeziunea economică și socială.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, aceasta beneficiază de ajutor financiar nerambursabil prin diferite programe și fonduri de dezvoltare. Printre avantajele majore pe care acestea le pot aduce țării enumerăm: creșterea economică, crearea de noi structuri de producție, creșterea economiilor și investițiilor populației, stimularea concurenței, dezvoltarea afacerilor și a sectorului privat, îmbunătățirea substanțială a standardului de viață al populației etc. Marea problemă este atragerea acestor fonduri: doar o mică parte din fondurile puse la dispoziție țării au fost folosite, rămânând mari sume de bani necheltuite. Prea puțini români dețin informații cu privire la posibilitățile și beneficiile accesării unor asemenea fonduri.
Obiectivul lucrării
Demersul acestei lucrări de licență are drept obiectiv principal expunerea modului prin care o societate comercială se poate dezvolta prin accesarea fondurilor europene în vederea îmbunatățirii dotărilor tehnice, elaborarea unei viziuni noi, moderne de tehnologizare a unei companii. În studiul de caz prezentat, este vorba despre S.C. LUCA S.R.L. din orașul Brașov, județul Brașov. Se urmărește propunerea unui proiect de finanțare a companiei, astfel încât aceasta să fie readusă la o stare normală de viabilitate, să fie corespunzătoare din punct de vedere funcțional.
Obiectivul lucrării constă în expunerea modului prin care o societate comercială se poate dezvolta prin accesarea fondurilor europene.
Necesitatea lucrării
Necesitatea lucrării se datorează faptului că starea în ansamblu a dotărilor tehnice a companiei este învechită, ducând la diminuarea producției.
In capitolul I sunt descrise conceptul de management de proiect, proiect cât și punctele cheie în accesarea fondurilor nerambursabile.
În acest sens, în capitolul II sunt descrise principalele concepte și noțiunile teoretice vizând Programul operational sectorial ”Creșterea competitivității economice”, cât și elementele componente ale acestuia, criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească orice societate comercială din punct de vedere al solicitantului, proiectelor și cheltuielilor. Aceste noțiuni sunt corelate cu studiul practic tratat în capitolul ulterior.
În capitolul III este realizată descrierea companiei S.C. LUCA S.R.L., vizând următoarele aspecte: datele de identificare (capital social, stuctura acționariatului, administrarea societății, sediul, dizolvarea societății, lichidarea societății, litigiile, furnizori, distribuția, comercializarea), analiza economico-financiară prin care se urmărește performanța de la sfârșitul exercițiilor financiare (perioada pe care se face analiza este 2010 – 2012), Informațiile necesare pentru efectuarea analizei sunt furnizate de către bilanț și contul de profit și pierdere care este pus la dispoziție de către S.C. LUCA S.R.L.. De asemenea în cadrul acestul capitol se realizează analiza mediului extern și intern, precum și analiza SWOT pentru a determina punctele forte și slabe ale societății precum și oportunitățile și amenințările.
Capitolul IV este format din cererea de finanțare completată corespunzător pentru achiziția de noi utilaje care să crească productivitatea societății comerciale LUCA.
În partea ce este rezervată concluziilor lucrării se regăsesc și o serie de recomandări ce vizează direct compania analizată la studiul de caz din capitolul III.
Importanța lucrării
Dorința acumulării a cât mai multor informații cu privire la accesarea fondurilor europene atât de necesare societății în care trăim a constituit un argument hotărâtor în alegerea subiectului acestei lucrări. Diminuarea tehnologizării, ca urmare a unui management defectuos și neadecvat a companiilor mici și mijlocii este motivul pentru care am exemplificat și analizat compania S.C. LUCA S.R.L.. Lucrarea de față propune soluții concrete de retehnologizare a companiei cât și de îmbunătățire a producției.
CAPITOLUL I: MANAGEMENTUL DE PROIECT
Acțiunea umană este caracterizată de proiecte. Proiectul Manhattan, care avea ca obiectiv construirea bombei atomice, este considerat a fi momentul în care managementul proiectelor capătă calitatea de disciplină și profesie de sine stătătoare.
După cel de-al doilea război mondial, începe să se pună accentul pe proiect și anume: planificare, organizare, implementare. În Uniunea Europeană, managementul proiectelor reprezintă una din principalele forme de existență în mediul economic.
I.1. Considerații generale privind managementul de proiect
Gândindu-ne la proiect, Harold Kerzner definește proiectul ca „o serie de activități și sarcini care au obiective specifice ce trebuie îndeplinite ținând cont de anumite specificații, cu un început și un sfârșit bine definite, având un buget limitat și utilizând resurse umane și materiale.” (Kerzner, 2003)
Din punct de vedere teoretic, există o distincție între noțiunile de proiect și program, deși de cele mai multe ori acestea se folosesc cu înțelesuri echivalente. În managementul proiectelor un program include mai multe proiecte; un proiect se poate descompune mai departe în subproiecte, grupuri de activități și acțiuni.
Conform lui Constantin Opran proiectul este „un proces nerepetitiv care realizează o
cantitate nouă, bine definită, în cadrul unei organizații specializate. Proiectul se caracterizează ca o acțiune unică, specifică, compusă dintr-o succesiune logică de activități componente ordonate și controlate, cu caracter inovațional de natură diferită, realizat într-o manieră organizată metodic și progresiv, având constrângeri de timp, resurse și cost, destinat obținerii cu succes de noi rezultate complexe, necesare pentru satisfacerea de obiective clar definite”. (Opran et al., 2002)
Harold Kerzner definește managementul proiectelor ca ”planificarea, organizare, conducerea și controlul resurselor unei companii pe termen scurt pentru atingerea unor scopuri și obiective prestabilite.” (Kerzner, 2003).
În accepțiunea lui Bârgăoanu, managementul proiectelor reprezintă ”utilizarea unui set de cunoștințe, competențe, deprinderi, instrumente, metode și tehnici specifice în vederea îndeplinirii obiectivelor generale și specifice ale unui proiect anume. Scopul managementului proiectelor îl reprezintă obținerea unui anumit rezultat, respectând constrângerile financiare, de timp, de calitate și cele de natură tehnică impuse proiectului.” (Bârgăoanu, 2004)
Utilizarea managementului proiectelor reprezintă un pas important în dezvoltarea
organizațiilor, indiferent de domeniul în care acestea își desfășoară activitatea, și a condus la
cristalizarea și dezvoltarea conceptului ca fiind o disciplină de sine stătătoare, diferită de
managementul general. Managementul proiectelor este un domeniu destul de recent apărut, iar
importanța sa a cunoscut o creștere majoră datorită faptului că, la scară internațională, tot mai
multe acțiuni se desfșoară în cadrul unor proiecte. De aceea, resursele utilizate de aceste proiecte (mai ales cele financiare) au un rol din ce în ce mai mare în dezvoltarea economică, aria lor de aplicabilitate crescând continuu.
I.2. Principiile si functiile managementului de proiect
De-a lungul timpului, datorită amplorii căpătate de managementul proiectelor, a fost necesară stabilirea unor principii fundamentale ale managementului de proiect în vederea creșterii performanței.
Max Wideman în ”Fundamental Principales of Project Management”, arată că aceste principii pleacă de la niște premise, astfel:
Urmărirea acelorași obiective de către toate persoanele implicate în activitățile specifice ale proiectului;
Obiectivele proiectului sunt cele declarate, nu există obiective ascunse sau care nu
au fost declarate în mod explicit;
Onestitatea persoanelor implicate în activitățile specifice ale proiectului, una față de cealaltă;
toți membrii echipei au un bagaj minim de cunoștințe și de expertiză în managementul
proiectelor, precum și cunoștințe legate de domeniul propriu-zis al proiectului;
motivația puternică a membrilor pentru încheierea cu succes a proiectului;
toți membrii echipei cunosc cine este este finanțatorul, care sunt obiectivele acestuia și cui se adresează proiectul (cine este clientul, publicul țintă, grupul de beneficiari).
Pornind de la premisele sus menționate, s-au proiectat șapte principii fundamentale ale
managementului de proiect.
Principiul angajamentului
Între finanțator (sponsor, furnizor de resurse, agenție de finanțare) și instituția/organizația care își propune să deruleze un proiect trebuie să existe un tip de angajament echitabil înainte de începerea oricărei activități. Acest angajament înseamnă că ambele părți implicate cunosc foarte bine ce efort trebuie depus pentru a se realiza proiectul, cunosc, cel puțin în mare, procesele și riscurile asociate proiectului, sunt dispuse să își împartă și să își asume responsabilitățile, riscurile și un eventual eșec.
Principiul succesului predefinit
Al doilea principiu are în vedere faptul că normele pe baza cărora proiectul este considerat un succes, atât în ceea ce privește derularea, cât și produsul final, trebuie să fie definite de la bun început, înainte de declanșarea oricărei activități. Astfel, criteriile de succes convenite pot să constituie baza procesului de luare a deciziei și a evaluării finale. În acest sens, există două tipuri de criterii de success:
cele referitoare la derularea proiectului, care au în vedere respectarea limitelor de timp, a bugetului, exploatarea eficientă a tuturor celorlalte resurse (oameni, echipamente, sedii) și o percepție creată în jurul proiectului;
cele referitoare la produsul final, care au în vedere calitatea, standardele tehnice, relevanța proiectului, eficiența sa, domeniul de acțiune, precum și percepția creată în jurul produsului/rezultatului final.
Principiul eficienței/ consistenței interne/ interdependenței
Se referă la relația de interdependență care există între:
aria de cuprindere a proiectului;
timpul alocat;
bugetul stabilit;
calitatea proiectată a produsului final.
Cele patru elemente sunt interrelaționate, trebuie să fie realizabile și să se reflecte unul pe celălalt.
Orice modificare a unuia dintre aceste elemente antrenează modificări ale celorlalte. Modificarea ariei de cuprindere a proiectului antrenează modificări în ceea ce privește calitatea, timpul, resursele necesare.
Principiul strategiei
Orice proiect trebuie să aibă la bază o strategie. În cazul managementului proiectelor planificarea precede întotdeauna execuția. În termeni simpli, acest principiu stabilește ce trebuie făcut și când trebuie făcut.
Principiul controlului
Conform acestui principiu toate proiectele trebuie să beneficieze de politici și proceduri riguroase și eficiente de control și monitorizare. Spre deosebire de principiul anterior, acest principiu stabilește cum trebuie făcut un anumit lucru și de către cine.
Principiul canalului unic de comunicare
Potrivit acestui principiu, între finanțator și managerul de proiect trebuie să existe un
singur canal prin care sunt comunicate deciziile de importanță vitală pentru proiect. Totodată acest principiu nu îl exclude pe cel al transparenței sau pe cel al accesului neîngrădit la informație.
Important este ca, în procesul de luare a deciziilor și de comunicare a acestora în cadrul unui proiect, atât finanțatorul, cât și promotorul proiectului să comunice prin intermediul unui singur reprezentant. Altfel, deciziile ajung la unitatea de execuție în mod eronat, devin contradictorii, afectând substanțial bunul mers al proiectului.
Principiul mediului de lucru stimulativ
Principiul mediului de lucru stimulativ se referă la datoria pe care o are managerul de proiect de a crea, pentru membrii echipei, un mediu de lucru stimulativ, care să exploateze întreg potențialul acestora. Crearea acestui mediu încurajator se realizează atât prin adoptarea unui stil managerial adecvat tipului de proiect, cât și prin administrarea inteligentă a relației cu organizația în ansamblu. Managerul de proiect trebuie să fie preocupat ca echipa pe care o conduce să nu fie izolată în ansamblul organizației, ca proiectul de care este responsabil să fie cunoscut, acceptat și apreciat la nivelul organizației.
Principiile managementului proiectelor au valoare universală pentru majoritatea
proiectelor, indiferent de dimensiunea sau complexitatea lor. Gestionarea riguroasă a proiectelor presupune aplicarea unor mecanisme și proceduri formale importante și utilizarea unor resurse organizaționale însemnate.
I.3. Proiecte cu finanțare nerambursabilă
Proiectele cu finanțare nerambursabilă derulate prin intermediul Uniunii Europene includ o serie de aspecte dintre care enumerăm:
Formularul standard este o prezență obligatorie.
Finanțările sunt acordate în scopul promovării unei anumite politici a Uniunii
Europene; prin urmare, obiectivele sursei de finanțare – acelea de a promova o anu
mită politică – trebuie cunoscute și luate în considerație. În felul acesta, ele exercită
constrângeri mai accentuate asupra obiectivelor organizației; dacă cele două tipuri
de obiective nu coincid, propunerea nu este eligibilă.
Bugetul este, și el, mai degrabă o constrângere decât un obiectiv (mai exact, princi
pala provocare este cum să exploatezi la maxim un buget dat.
Managementul (performant) al proiectelor europene realizează un echilibru între:
constrângerile de timp;
resursele prestabilite (bugetul fix);
constrângerile/procedurile/standardele impuse de Uniunea Europeană.
Analiza obiectivelor, stabilirea obiectivelor, redactarea propunerii de proiect
reprezintă de asemenea, faze importante.
Consultarea documentelor sursei de finanțare – Ghidul programului/ Ghidul
solicitantului/ Ghidul promotorului, consultarea termenilor de referință ai
proiectului, familiarizarea cu obiectivele generale ale sursei de finanțare;
● Finanțatorul nu își propune să își recupereze suma de bani acordată inițial și să obțină
o plată suplimentară (dobândă); recuperarea „creditului", sau recuperarea „investiției" se fac sub forma promovării unei anumite politici; de aici, accentul pe rezultate, pe durabilitatea rezultatelor, pe metodele de diseminare/promovare a acestora.
I.3.1. Evaluarea cererilor de finanțare nerambursabilă
Propunerile de proiecte depuse spre finanțare sunt evaluate în funcție de:
Criterii administrative – faza de preselecție (are caracter eliminatoriu);
Propunerile care ajung la finanțator după data limită de depunere sunt respinse automat.
Propunerile care ajung la finanțator până la data limită de depunere sunt evaluate
pentru a se stabili dacă sunt complete – dacă includ toate documentele obligatorii;
verificarea se face prin compararea fiecărui dosar de candidatură cu lista de docu-
mente anunțată de finanțator.
Propunerile care au trecut de cele două faze sunt verificate din punctul de vedere al eligibilității solicitantului, partenerilor, activităților sau costurilor; verificarea se face, din nou, pe baza criteriilor de eligibilitate anunțate de către finanțator la lansarea programului.
Criterii legate de propunere – faza de selecție propriu-zisă (în această fază, proiectele sunt departajate pe bază de punctaj).
Criterii legate de propunerea propriu-zisă:
Proiectele care au trecut de etapa de mai sus sunt evaluate din punctul de vedere al calității propunerii și a bugetului propus, pe baza listei de criterii de evaluare și a metodologiei interne stabilite la lansarea programului; evaluarea în această etapă se face pe baza unui punctaj de departajare. Evaluarea se face pe fiecare secțiune a propunerii: un subpunctaj pentru rezumatul propunerii, unul pentru justificarea propunerii, unul pentru planul de lucru etc.
CAPITOLUL II: PROGRAME CU FINANȚARE EUROPEANĂ PENTRU
CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE (2007 – 2013)
Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere și competitive zone din lume, atât din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare economică, cât și al potențialului de dezvoltare. Cu toate acestea, disparitățile privind prosperitatea și productivitatea dintre statele membre și regiunile acestora, reprezintă o slăbiciune structurală majoră. Pentru a veni în întâmpinarea problemelor statele membre au lansat Strategia Lisabona în luna martie 2000.
Obiectivul Strategiei Lisabona propune transformarea Uniunii într-un spațiu mai atractiv pentru investiții și muncă, promovarea cunoașterii și inovării, crearea de locuri de muncă mai numeroase și mai bune. Pentru perioada de programare financiară 2007-2013, statelor membre li s-a solicitat alocarea anumitor sume din fondurile structurale pe care urmează să le primească pentru finanțarea proiectelor legate de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona.
Politica de coeziune are ca scop reducerea decalajelor existente între regiunile Uniunii Europene, decalaje care provin din deficiențe structurale. Diferențele care există între statele Uniunii sunt date în cea mai mare măsură de:
produsul național brut/capita;
șomaj și aptitudinile forței de muncă necesare pentru dezvoltarea viitoare;
dotările cu infrastructura;
mărimea și diversitatea mediului de afaceri;
calitatea mediului;
diferențele în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii.
Politica de coeziune economică se bazează pe redistribuirea unei părți din bugetul comunitar realizat prin contribuția Statelor Membre, către regiuni mai puțin prospere din Uniunea Europeană, având scopul promovării unui nivel înalt de competitivitate și de ocupare a forței de muncă. Obiectivele politicii de coeziune pentru 2007 – 2013 sunt următoarele:
Convergență (80% din buget) – regiunile din Statele Membre care sunt eligibile pentru finanțare în cadul acestui obiectiv sunt cele care au un Produs Intern Brut (PIB)/capita < 75% din media comunitară;
Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă (15% din buget) – Eligibile sunt acele regiuni care nu sunt acoperite de obiectivul Convergență;
Cooperare teritorială europeană (5% din buget)
– Transnațională;
– Transfrontalieră;
– Interregională.
România a fost eligibilă pentru finanțare în cadrul obiectivelor Convergență și Cooperare Teritorială Europeană.
Instrumentele Structurale prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni sunt Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC). Acestea au scopul realizării coeziunii economice și sociale și cuprind:
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR);
Fondul Social European (FSE);
Fondul de Coeziune (FC).
Fondul European de Dezvoltare Regională a fost creat în 1975 și este instrumentul principal al politicii regionale a Comunității. În cadrul acestui fond de investiții se urmărește dezvoltarea regiunilor rămase în urmă sau zonelor cu probleme structurale, inclusiv a regiunilor industriale în declin, zonelor aflate în criză, precum și finanțarea investițiilor în infrastructură și IMM-uri.
Fondul Social European sprijină creșterea capitalului uman și urmărește îmbunătățirea accesului la piața muncii, combaterea discriminării, capacitatea de adaptare a lucrătorilor și a întreprinderilor, precum și încurajarea persoanelor inactive din punct de vedere economic să se integreze pe piața muncii. Fondul Social European se implementează prin două programe operaționale:
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU);
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PO DCA).
Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijină investițiile în domeniul infrastructurii de transport, energiei și mediului. Fondul ajută țări membre să se conformeze normelor în aceste domenii fără a perturba eforturile bugetare.
II.1. Programul operațional sectorial „creșterea competitivității economice”
Deși a progresat substanțial în ultimii ani, România prezintă serioase decalaje de competitivitate în raport cu statele membre ale UE. Motivele acestei rămâneri în urmă se regăsesc la nivelul tuturor elementelor care determină competitivitatea. Acestea se reflectă în ultimă instantă, într-o productivitate scăzută, fapt ce definește problema competitivității în România.
În ciuda progreselor înregistrate în privința privatizării, eficientizării și reglementării sectorului financiar, accesul firmelor la capital rămâne încă limitat. În plus, utilizarea unor tehnologii și echipamente cu durată de viață depășită, energo-intensive, reduce drastic productivitatea în majoritatea sectoarelor economice.
De aceea, creșterea competitivității nu trebuie privită ca un proces de exploatare a avantajelor pe termen scurt (de ex: costul redus al forței de muncă), ci ca un proces de construire a unei structuri economice bazate pe investiții de capital și pe cercetare, dezvoltare și inovare. Altfel spus, articularea unei perspective de convergență pe termen mediu și lung și integrarea cu succes a pieței românești trebuie să aibă în vedere dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere.
Programele Operaționale (PO) sunt documente strategice elaborate de statul membru și aprobate de către Comisia Europeană care cuprind setul de priorități multianuale care pot fi cofinanțate din Instrumentele Structurale, din fonduri ale Băncii Europene de Investiții precum și din alte fonduri. Programele Operaționale sunt de două feluri: regionale sau sectoriale.
Programul operațional sectorial „Creșterea competitivității economice”, este unul dintre cele șapte programe operaționale Tabel II.1. – Programe operaționale sectoriale. Acestea sunt instrumente pentru realizarea priorităților trasate prin Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) și prin Planul Național de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013.
POS CCE este aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. 1341 din 12 iunie 2007 și reflectă pe de o parte, parțial, prima prioritate a Planului Național de Dezvoltare 2007 – 2013: „Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere” și, pe de altă parte, prioritatea a doua a Cadrului Strategic Național de Referință, respectiv „Creșterea competitivității economice pe termen lung”, contribuind în același timp la timp la implementarea tuturor celorlalte priorități tematice ale Cadrului Strategic Național de Referință.
Tabelul II.1. Programe operaționale sectoriale (original, 2014)
Obiectivul general al Cadrului Strategic Național de Referință îl constituie utilizarea Instrumentelor Structurale în scopul reducerii disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și statele membre UE, prin generarea unei creșteri suplimentare a PIB de 15-20% până în anul 2015.
Productivitatea este o componentă majoră din cadrul competitivității care arată nu numai nivelul bunăstării unei economii cât și potențialul de creștere în viitor.
POS CCE are ca obiectiv general reducerea acestor decalaje, precum și creșterea productivității întreprinderilor românești, cu asigurarea principiilor dezvoltării durabile.
Măsurile întreprinse vor genera până în 2015 o creștere medie a productivității de circa. 5,5% anual și vor permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE.
De asemenea se are în vedere și atingerea unor obiective specifice:
Consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv;
Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor;
Creșterea capacității de cercetare – dezvoltare, stimularea cooperării între instituții de cercetare dezvoltare și inovare (CDI) și întreprinderi, precum și creșterea accesului întreprinderilor la CDI;
Valorificarea potențialului tehnologiei informației și comunicațiilor și aplicarea acestuia în sectorul public (administrație) și cel privat (întreprinderi, cetățeni);
Creșterea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie.
Programul se adresează în primul rând IMM-urilor, atât datorită potențialului lor inovativ și adaptabilității, la cerințele pieței, cât și datorită necesității ca acestea să poată surmonta obstacolele și constrângerile cărora trebuie să le facă față în competiția lărgită. Sunt necesare, de asemenea, investiții în întreprinderile mari, pentru a permite atingerea masei critice de investiții de capital în vederea diversificării și modernizării tehnologice a industriei prelucrătoare și îmbunătățirii eficienței energetice pe ansamblu. Cele două ținte vor acționa sinergic, deoarece întreprinderile mari din România sunt unul din principalii actori în ceea ce privește tehnologia și transferul calității proceselor către IMM-uri.
Pentru finanțarea din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în cadrul POS CCE au fost identificate următoarele axe prioritare:
Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ și eco-eficient de producție
Axa Prioritară 2: Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare pentru
competitivitate
Axa Prioritară 3: Tehnologia informației și comunicațiilor pentru
sectoarele privat și public
Axa Prioritară 4: Creșterea eficienței energetice și a siguranței în
aprovizionare, în contextual combaterii schimbărilor
climatice
Axa Prioritară 5: Asistență tehnică
Fiecare axă prioritară este alcatuită din domenii majore de intervenție. Acestea cuprind operațiuni specifice de implementare a obiectivelor axei prioritare și implicit a programului operațional.
În tabelul de mai jos este prezentată alocarea bugetară POS CCE pe fiecare axă principală. Se observă cum totalul contribuției Uniunii Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională este 83,83%, diferența fiind completată din bugetul național.
Tabelul II.2 – Alocarea financiară POS CCE indicative pe axe
(Sursa: Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice”, co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională „Investiții pentru viitorul dumneavoastră”, pag. 6)
Axa prioritară 2 – Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare pentru competitivitate
are o abordare mult mai focalizată pe ariile tematice, infrastructura de cercetare – dezvoltare, concentrându-se numai pe cinci domenii: energie, mediu, sănătate, agricultură, siguranță și securitatea alimentară, materiale, produse și procese inovative.
Alocarea bugetară pentru această axă din totalul POS CCE este de 21,45%. Cu fondurile din cadrul axei prioritare 2 se urmărește creșterea capacității de cercetare prin dezvoltarea infrastructurii de cercetare – dezvoltare, atragerea de tineri și de specialiști de înaltă calificare, stimularea cererii de inovare a înteprinderilor, susținerea formării și dezvoltării firmelor inovative și dezvoltarea de poli de excelență/competitivitate, stimularea transferului tehnologic bazat pe cooperarea dintre instituții cercetare – dezvoltare și întreprinderi. Domeniile majore de intervenție sunt:
D2.1. CD în parteneriat între universități/ institute de cercetare-dezvoltare și întreprinderi, în vederea obținerii de rezultate aplicabile în economie;
D2.2. Investiții pentru infrastructura de CDI;
D2.3. Accesul întreprinderilor la activități de CDI (în special IMM-urile).
În cadrul axei prioritare 3 – Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele
privat și public are loc valorificarea pe deplin a potențialului tehnologiei, informației și comunicațiilor atât de sectoarele publice cât și cele private, aceasta reprezentând 15,62% din fondurile alocate POS CCE. Principalii beneficiari al acest or astfel de fonduri sunt reprezentați de IMM-uri, autorități locale, ONG-uri. Domeniile majore de intervenție sunt:
D3.1. Susținerea utilizării TIC;
D3.2. Dezvoltarea și creșterea eficienței serviciilor publice electronice moderne;
D3.3. Dezvoltarea e-economiei.
Axa prioritară 4 – Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării, în
contextual combaterii schimbărilor climatice urmărește îmbunătățirea eficienței energetice și creșterea ponderii energiei electrice produse din resurse regenerabile în consumul național brut de energie electrică. Domenii majore de intervenție din cadrul acestei axe sunt:
D4.1. Energie eficientă și durabilă (îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea
durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului);
D4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi;
D4.3. Diversificarea rețelelor de interconectare în vederea creșterii securității furnizării energiei.
Axa prioritară 5 – Asistența Tehnică asigură asistența specifică întăririi sistemului de
management, pregătirea, monitorizarea, evaluarea și controlul proiectelor, precum și pentru activități de comunicare din cadrul POS CCE. Se urmărește astfel realizarea unui sistem care să conducă eficient la îndeplinirea obiectivelor POS CCE. Domenii majore de intervenție sunt următoarele:
D5.1. Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea și controlul POS CCE;
D5.2. Sprijin pentru comunicare, evaluare și dezvoltare IT.
II.2. Axa prioritară 1 – un sistem de producție inovativ și eco – eficient
Competiția acerbă și adaptarea producției la cerințele pieței interne reprezintă o continuă provocare pentru IMM-uri care sunt nevoite să își îmbunătățească calitatea produselor și a serviciilor oferite prin achiziția de noi echipamente, tehnologii, de asemenea implementarea sistemului de management al calității și al mediului. Toate aceste lucruri necesare întreprinderilor pentru dezvoltare și o productivitate mai mare, sunt împiedicate de accesul redus la capital și de nivelul scăzut al abilităților manageriale.
Această axă prioritară a POS CCE vizează eforturi de sprijinire a întreprinderilor, în special a celor mici și mijlocii, și se va concentra atât pe îmbunătățirea condițiilor de piață referitoare la dezvoltarea bazei industriale, în scopul revigorării mediului de afaceri și generării de noi întreprinderi inovative, cât și pe dezvoltarea sectorului afacerilor, îmbunătățind accesul la capital și sprijinind dezvoltarea tehnologică.
În scopul satisfacerii cerințelor și oportunităților pieței, în termeni de calitate și game de produse și servicii, în cadrul acestei axe prioritare, sprijinul va fi acordat factorilor de competitivitate tangibili și intangibili, inclusiv inovării tehnologice.
Sprijinul finananciar este acordat întreprinderilor mici și mijlocii atât celor existente cât și celor noi pentru a facilita accesul întreprinderilor la servicii specializate, know – how și
abilități manageriale, acompaniate de acțiuni de sprijin pentru asigurarea infrastructurilor de afaceri adecvate. Obiectivele axei prioritare sunt:
Consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv;
Crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru dezvoltarea întreprinderilor.
Axa prioritară 1- Un sistem de producție inovativ și eco – eficient cuprinde 3 domenii majore de intervenție, fiecare fiind structurat pe diverse operațiuni, respectiv tipuri de proiecte ce pot fi finanțate. Alocarea financiară va fi distribuită în mod optim între cele trei domenii de intervenție cu scopul asigurării unei dezvoltări integrate a sistemului de producție inovativ (vezi Anexa 1).
II.2.1. Domeniul major de intervenție 1.1. – Investiții productive și
pregătirea pentru competiția pe piață a întreprinderilor, în special a IMM-urilor
Obiectivul specific al domeniului major de intervenție D1.1. este reprezentat de consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv din România și va putea fi atins prin:
valorificarea sectorului productiv bazat pe extindere și modernizare, prin achiziționarea de tehnologii și echipamente noi, licențe și know-how;
inovarea proceselor de producție și a produselor;
adoptarea standardelor europene și internaționale și certificarea sistemelor de management (de calitate, de mediu etc);
accesul pe noi piețe;
promovarea dezvoltării durabile, diminuarea impactului negativ asupra mediului și îmbunătățirea competitivității internaționale.
DMI 1.1 sprijină investițiile în sectorul productiv și pentru întreprinderile mari, având în vedere că:
întreprinderile mari contribuie la crearea și menținerea locurilor de muncă și a cifrei de afaceri, contribuind la creșterea competitivității economice spre nivelul european (datele statistice arată că, deși ca procent numărul de întreprinderi mari în industria prelucrătoare este de numai 2%, din punct de vedere al forței de muncă din industria prelucrătoare, este de circa 54% și al cifrei de afaceri, de circa 62%);
întreprinderile mari contribuie la diseminarea de know-how către IMM-urile subcontractate;
întreprinderile mari pot crea lanțuri de furnizori, sprijinind în acest fel sectorul IMM.
Operațiunile orientative din cadrul domeniului major de intervenție D1.1. sunt următoarele:
A. Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții
tangibile și intangibile;
B. Sprijin pentru implementarea standardelor internaționale;
C. Sprijin pentru accesul pe noi piețe și internaționalizare.
Prima operațiune, Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile, se adresează atât întreprinderilor mici și mijlocii cât și întreprinderilor mari. Alocarea financiară a operațiunii a fost împărțită între cele două sub-operațiuni astfel:
1/3 pentru întreprinderile mari;
2/3 pentru IMM-uri, care sunt acordate astfel:
sprijin financiar nerambursabil între 1.065.000 – 6.375.000 lei pentru întreprinderi mici și mijlocii;
sprijin financiar nerambursabil de până la 1.065.000 lei pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Criterii de eligibilitate a solicitantului
Forma de constituire a solicitantului
Pot beneficia de alocare financiară nerambursabilă persoanele juridice care sunt întreprinderi mici sau mijlocii (așa cum sunt definite în Legea 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare) care depun proiecte în cadrul prezentei scheme de finanțare și care îndeplinesc următoarele condiții specifice:
Sunt întreprinderi mici, cu un număr cuprins între 10 și 49 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei la cursul euro din data 31 decembrie 2011.
sau
Sunt întreprinderi mijlocii, cu un număr cuprins între 50 și 249 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, echivalent în lei la cursul euro din data 31 decembrie 2011.
și
Sunt înființate în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare sau al Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației
Solicitantul își desfășoară activitatea în România și are codul/ codurile CAEN aferente proiectului pentru care solicită finanțare nerambursabilă înscrise în certificatul constatator (codul/ codurile CAEN pentru care solicită finanțare pot fi atât coduri CAEN principale cât și alte coduri CAEN secundare înscrise în certificatul constatator).
În cadrul acestui apel de proiecte nu vor fi eligibile organizațiile nonguvernamentale, microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și cele familiale.
Numărul de salariați și cifra de afaceri se vor calcula conform art.5 și art.6 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.
Activitatea economică a solicitantului
Pentru a fi eligibil, solicitantul trebuie să îndeplinească cumulativ, următoarele condiții:
A desfășurat în mod legal activitate economică pe perioada exercițiului financiar precedent.
A obținut profit sau profit din exploatare în ultimul exercițiu financiar înainte de data depunerii Cererii de finanțare. În acest sens se va atașa, la Cererea de finanțare, situația financiară (bilanțul și contul de profit și pierdere) înregistrată și depusă conform normelor și instrucțiunilor MFP pentru ultimul exercițiu financiar. Solicitantul va declara în toate documentele cererii de finanțare care fac referire la „profit”, aceeași categorie de profit (profit sau profit din exploatare).
Solicită finanțare pentru o singură activitate economică identificată printr-un singur cod CAEN eligibil. Activitatea economică are în vedere, după caz, și activitățile economice auxiliare, identificate prin coduri CAEN eligibile, care trebuie să se regăsească printre activitățile precizate în Certificatul Constatator al Solicitantului. Acestea din urmă sunt acele activități prin intermediul cărora se asigură producerea și realizarea bunurilor și serviciilor consumabile folosite în fluxul de producție aferent activității economice pentru care se solicită finanțare.
c) Reprezentantul legal al solicitantului
Este considerat reprezentant legal al întreprinderii persoana care îndeplinește una din următoarele condiții:
este menționată cu puteri depline în certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului.
este menționată fără puteri depline în certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului, dar care este împuternicită în mod expres prin Hotărârea Adunării Generale să reprezinte societatea.
este împuternicită în mod expres prin Hotărârea Adunării Generale să reprezinte legal societatea.
Eligibilitatea proiectelor
În cadrul operațiunii A. Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile, Schema de finanțare – Sprijin financiar în valoarea de până la 1.065.000 lei pentru întreprinderile mici și mijlocii, se finanțează următoarele activități:
Crearea unei noi unități de producție (fabrică/ secție/ instalație);
Extinderea unei unități existente pentru creșterea capacității de producție;
Diversificarea producției unui amplasament existent, prin lansarea de noi produse sau servicii;
Modernizarea întreprinderii, inclusiv schimbări în procesul de producție al unui amplasament existent (ex: modernizare instalații, echipamente și instalații înalt tehnologizate, automatizarea sau mecanizarea procesului de fabricație, introducerea de noi tehnologii de producție). Echipamentele pentru protecția mediului, reciclarea deșeurilor, tratarea apelor reziduale se finanțează numai în legătură cu investițiile menționate anterior;
Achiziționarea de bunuri intangibile, cum ar fi software, brevete, licențe, know-how sau soluții tehnice nebrevetate;
Achiziția de servicii de Consultanță și instruire specializată strict legate de activitățile de investiții specificate anterior.
Cheltuieli eligibile
1. Cheltuieli pentru achiziția de teren (eligibile în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului).
2. Cheltuieli pentru clădiri și instalații aferente construcțiilor (în limita a 50% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului) precum:
Achiziție clădiri, cu excepția leasing-ului;
Construcție și modernizare clădiri, inclusiv instalații aferente construcțiilor.
3. Cheltuieli pentru achiziția de bunuri din categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar (imobilizări corporale) precum:
Achiziția de instalații și echipamente – cu excepția leasing-ului;
Achiziția – cu excepția leasing-ului – de mijloace de transport tehnologice care sunt strict necesare pentru și legate de ciclul de producție (doar pentru codurile CAEN F – Construcții și B – Industria extractivă – produse neenergetice).
4. Cheltuieli pentru achiziția de imobilizări necorporale – cu excepția leasing-ului precum:
Aplicații informatice;
Brevete, licențe și know-how, soluții tehnice nebrevetate, inclusiv software legat de procesul de producție și cerințele manageriale ale întreprinderii și în strictă legătură cu echipamentele achiziționate prin proiect
5. Cheltuieli privind achiziția de servicii de consultanță pentru:
elaborarea de studii și documentații preliminare necesare investiției precum sunt: studiile de amplasament asupra terenului (ridicare topografică, studiu geologic), studiul pentru organizarea de șantier etc.;
elaborarea studiilor de soluție, a documentațiilor pentru obținerea avizelor tehnice de racordare, a proiectelor pentru realizarea racordărilor la sursele/rețelele de utilități din zonă (apă-canal, energie electric și termică, gaze naturale, etc.);
elaborarea planului de afaceri și a studiilor de prefezabilitate și fezabilitate;
elaborarea documentației necesare obținerii certificatului de urbanism și a autorizației de construire;
elaborarea studiului de impact al proiectului asupra mediului și de identificare a măsurilor/lucrărilor necesare în cadrul proiectului, pentru remedierea impactului negativ;
elaborarea proiectului de execuție a investiției și a detaliilor și devizelor de execuție;
consultanță tehnică/tehnologică de specialitate și dirigenție de șantier, necesare realizării investiției și prevăzute în devizul general;
servicii de consiliere a beneficiarului în managementul și implementarea proiectului de investiții;
consultanță pentru achiziționarea de bunuri intangibile, cum ar fi software, brevete, licențe, know-how sau soluții tehnice nebrevetate.
6. Instruire specializată pentru personalul operativ (în cazul achizițiilor de tehnologie/echipamente/software). Valoarea cumulată a categoriilor de cheltuieli prevăzute la punctele 5 și 6 nu trebuie să depășească 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului.
B. Pentru cea de-a doua operațiune, Sprijin pentru implementarea standardelor internațional., eligibilitatea solicitanților (valabil și pentru operațiunea C. Sprijin pentru accesul pe noi piețe și internaționalizare) este data de:
Microîntreprinderi, întreprinderi mici și întreprinderi mijlocii încadrate în conformitate cu Legea nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare;
Societăți cooperative în conformitate cu Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației înființate în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată cu modificările și completările ulterioare;
Eligibilitatea proiectelor
Înființarea, modernizarea și acreditarea laboratoarelor de încercări și etalonări;
Implementarea și/sau certificarea sistemului de management al calității ISO 9001 (produselor și/sau serviciilor), sistemelor de management al mediului ISO 14001 sau EMAS, precum și a sistemului de management integrat calitate/mediu;
Etichetarea ecologică;
Certificarea produselor /serviciilor/proceselor.
Cheltuieli eligibile
Cheltuieli pentru înființarea, modernizarea și acreditarea laboratoarelor de încercări și etalonări;
Cheltuieli aferente implementării și/sau certificării sistemului de management al calității (produselor și/sau serviciilor), sistemelor de management al mediului ISO 14001 sau EMAS ori sistemului de management integrat calitate/mediu;
Cheltuieli aferente etichetării ecologice;
Cheltuieli aferente certificării produselor/serviciilor/proceselor.
C. Sprijin pentru accesul pe noi piețe și internaționalizare.
Eligibilitatea proiectelor
Participări la târguri și expoziții internaționale organizate în țară sau în străinătate;
Participări la misiuni economice în străinătate;
Promovarea IMM în cadrul activităților menționate anterior;
Cheltuieli eligibile
Cheltuieli pentru participări la târguri și expoziții internaționale, organizate în țară sau în străinătate, cu stand propriu;
Cheltuieli pentru participări la misiuni economice în străinătate;
Cheltuieli pentru elaborarea și producția de materiale tipărite/inscripționate de promovare a agentului economic;
Cheltuieli pentru promovarea on-line (îmbunătățirea/realizarea unui site pe internet pentru prezentarea activității solicitantului și a produselor promovate);
Cheltuieli pentru servicii legate de activități de promovare pe noi piețe interne, pe piețe internaționale și marketing;
Cheltuieli pentru servicii de identificare a furnizorilor/clienților externi prin programele Hosted Buyers pentru atragerea în România a importatorilor / cumpărătorilor / potențialilor clienți pentru firmele românești exportatoare, prin participarea acestor "hosted buyers" în calitate de vizitatori la târguri, expoziții și misiuni economice organizate în România.
Pentru operațiunile B. și C. întreprinderile mari nu sunt eligibile.
Dimensionarea finanțării acordate în cadrul domeniului major de intervenție D1.1 este evidențiată în tabelul de mai jos.
Tabelul II.3- Dimensionarea finanțării în cadrul DMI 1.1
(Sursa: Document Cadru de Implementare a Programului Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice, pag. 7)
II.2.2. Domeniul major de intervenție 1.2 – Accesul IMM-urilor la
finanțare
Datorită condițiilor de garantare impuse de bănci, accesul la credite este îngreunat IMM-urilor, acest lucru ducând la încetinirea dezvoltării lor. Cele mai afectate sunt însă întreprinderilor tinere, generatoare de idei inovative, produse și servicii, modele de afaceri noi. Domeniul major de interventie 1.2 urmărește asigurarea de instrumente financiare inovative necesare pentru susținerea potențialului de creștere a IMM-urilor.
Printr-un Fond de participare (Holding Fund) administrat de Fondul European de Investiții, România a decis să deruleze instrumentele financiare avute în vedere sub inițiativa Jeremie.
Operațiunea orientativă poartă numele de Accesul IMM-urilor la finațare și are ca activități eligibile definite prin Acordul de finanțare următoarele:
Selecția instituțiilor financiare (intermediari financiari);
Elaborarea și actualizarea Planului și strategiei de investiții;
Implementarea Planului și strategiei de investiții, inclusiv lansarea operațiunilor și
managementul de portofoliu al acestora;
Pregătirea și lansarea apelurilor de propuneri, inclusiv procedurile de selecție a
intermediarilor financiari care vor implementa operațiunile;
Negocierea Acordurilor de operare cu intermediarii financiari;
Consultanță pentru intermediarii financiari privind instrumentele de inginerie financiară selectate, precum și operarea acestora;
Monitorizarea și raportarea rezultatelor către AM;
Atragerea altor fonduri la Fondul de participare Jeremie;
Audit și control intern;
Înființarea și funcționarea unui birou FEI în București.
Cheltuieli eligibile
Înainte de închiderea POS CCE:
contribuția plătită la Fondul de participare JEREMIE din fondurile programului;
După închiderea POS CCE:
plăți efectuate pentru investiții în întreprinderi de către intermediarii financiari selectați în cadrul operațiunilor aprobate;
plăți în contul garanțiilor sau sume angajate ca garanții în favoarea întreprinderilor de către intemediarii financiari selectați în cadrul operațiunilor aprobate;
costuri de management ale intermediarilor selectați în cadrul operațiunilor aprobate, în limitele plafoanelor stabilite la art.43 alin.4 din Regulamentul Comisiei nr.1828/2006 privind stabilirea regulilor de implementare ale Regulamentului Consiliului nr.1083/2006;
costuri de management ale FEI pentru administrarea Fondului de participare JEREMIE în România, în conformitate cu prevederile Acordului de finanțare.
Valoarea finanțării este de 100.000.000 Euro, acordați către Fondul de participare Jeremie.
II.2.3. Domeniul major de intervenție 1.3 – Dezvoltarea durabilă a
antreprenoriatului
România își propune să sprijine procesul de creare a întreprinderilor prin: promovarea unor infrastructuri de afaceri corespunzătoare, dezvoltarea aptitudinilor manageriale și a serviciilor de sprijinire a afacerilor.
Un element cheie al dezvoltării afacerilor este existența serviciilor de consultanță cu valoare adăugată. Sprijinul acordat pentru accesul IMM-urilor la servicii de consultanță va contribui la creșterea competitivității lor pe piață, precum și la diversificarea produselor și serviciilor acestora.
Operațiunile orientative:
A. Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes național și internațional (poli de competitivitate);
B. Sprijin pentru consultanță acordat IMM-urilor;
C. Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanțurile de furnizori sau clustere.
Eligibilitatea beneficiarilor pentru Operațiunea B. Sprijin pentru consultanță acordat IMM-urilor.
IMM-uri (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii) încadrate în conformitate cu Legea nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Eligibilitatea proiectelor pentru Operațiunea B. Sprijin pentru consultanță acordat IMM-urilor. Achiziționarea de servicii de consultanță pentru:
elaborarea de strategii pentru soluții inovative și crearea de noi produse și/sau servicii și tehnologii;
elaborarea de planuri de afaceri, studii de prefezabilitate și/sau fezabilitate pentru implementarea de tehnologii ecoeficiente și competitive, precum și pentru crearea de produse competitive;
elaborarea de studii și strategii de management, marketing și/sau analize financiare pentru implementarea unui anumit proiect;
elaborarea de strategii de mediatizare și planuri de promovare pentru un anumit proiect;
elaborarea de strategii și planuri de dezvoltare și stimulare a resurselor umane în vederea extinderii afacerii sau implementării unui anumit proiect;
elaborarea de studii asupra protecției proprietății intelectuale;
elaborarea de studii comparative pentru utilizarea unor instrumente și soluții informatice sau pentru un domeniu precizat;
elaborarea de studii de evaluare și diagnostic pentru transferul afacerii.
Cheltuieli eligibile pentru Operațiunea B. Sprijin pentru consultanță acordat IMM-urilor.
Cheltuieli pentru achiziția de servicii de consultanță.
Valoarea maximă a finanțării acordate pentru această operațiune este 10.000 Euro, echivalent în lei.
CAPITOLUL III: ANALIZA STRATEGICĂ A INDUSTRIEI CĂRNII
III.1. Date de identificare ale s.c. luca s.r.l.
Denumirea societății este “LUCA” S.R.L. În toate facturile, actele, anunțurile, publicațiile și alte documente emanând de la societate, denumirea societății va fi precedată de cuvintele: “Societate cu Răspundere Limitată” sau urmată de inițialele “S.R.L.”, sediul, capitalul social și numărul de înmatriculare de la Registrul Comerțului.
Societatea este persoană juridică română. Aceasta își desfașoară activitatea în conformitate cu legea română și prevederile statutului.
Capitalul social subscris si vărsat este de 150.000 RON, în numerar, împărțit în 20 de părți sociale nominative, fiecare în valoare de 7.500 RON. Părțile sociale, nominative, sunt reprezentate prin certificate eliberate de societate, pe măsura depunerii capitalului, numerotate, ștampilate și semnate de Adunarea Generală a Asociaților (AGA). Evidența certificatelor de părți sociale se ține într-un registru de părți sociale, numerotat și sigilat.
Acesta poate fi majorat pe baza hotărârii AGA, nelimitat în condițiile legii. Majorarea capitalului social se poate face prin aport în natură și aport în numerar, pe baza evaluarii de către un expert desemnat de AGA. Reducerea capitalului social va putea fi făcută, pe baza hotărârii AGA, după trecerea a minim două luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Reducerea se va face cu respectarea minimului prevăzut de lege, arătându-se motivele pentru care se solicită reducerea și procedeele utilizate pentru realizarea ei.
În conformitate cu prevederile Legii 31/1990 republicată, atribuțiile principale ale Adunării Generale a Asociaților sunt:
– aprobă rapoartele financiare și precizează distribuirea porfitului net;
aprobă programul de activitate al societății precum și bugetul de venituri și cheltuieli;
hotărăște modificarea capitalului social, a numărului de părți sociale și a valorii acestora;
aprobă actul constitutiv și modificarea acestuia;
desemnează sau revocă administratorii sau cenzorii societății;
aprobă contractarea de împrumuturi bancare;
aprobă modificarea formei juridice precum și dizolvarea, fuziunea și divizarea societății.
Structura acționariatului
Tabelul III.1- Structura acționariatului la S.C. LUCA S.R.L. (original, 2014)
Administrarea societății se realizează de către asociatul majoritar. Acesta poate împuternici, pe baza unei procuri speciale, o alta persoană care să reprezinte societatea, menționând limitele puterilor acordate acesteia.
Activitatea principală a societății comerciale este Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasăre) – 1013.
Sediul societății comerciale LUCA S.R.L. este în localitatea Brașov, Str. Calea Feldioarei, Nr. 18, județul Brașov. Sediul poate fi schimbat în orice altă localitate din țară, pe baza hotărârii Adunării Generale a Asociaților.
Societatea se constituie pe durată nelimitată, cu începere de la data înmatriculării la Registrul Comerțului.
Tabelul III.2. Prezentarea societății din punct de vedere juridic (original, 2014)
Dizolvarea societății are loc în următoarele situații:
– trecerea timpului stabilit pentru durata societății;
– imposibilitatea realizării obiectului de activitate;
– declararea nulității societății;
– hotărârea Adunării Generale a Asociaților;
– hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat pentru motive temeinice, precum neînțelegerile grave dintre asociați, care împiedică funcționarea societății;
– falimentul;
– alte cauze prevăzute de lege;
– dizolvarea societății va fi înscrisă în Registrul Comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României.
Lichidarea societății se va face în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 modificată și republicată.
Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice sunt de competența instanțelor judecătorești. Litigiile născute din raporturile contractuale dintre societate și persoane juridice române pot fi soluționate și prin arbitraj.
Litigiile personalului angajat de societate, ivite în raporturile cu aceasta se soluționează în conformitate cu legislația muncii și prevederile contractului de muncă.
Prevederile statutului se completează cu cele ale Legii nr. 31/1990, modificată și republicată și ale Codului Comercial, precum și cu alte dispoziții incidente.
Furnizori. Sursele de materie primă pentru LUCA sunt doua ferme proprii, una în Codlea de creștere și îngrășare a porcilor și a păsărilor cu un efectiv de 35.000 de animale și păsări, și una amplasată în Homorod pentru creșterea vitelor cu un efectiv de 1000 de animale. Furnizori pentru condimente: S.C. AGRO INVEST S.R.L. Bistrița Năsăud.
Distribuția produselor LUCA în piață este asigurată de rețeaua proprie de distribuție care operează în județele Brașov, Covasna, Harghita și Mureș.
Comercializarea produselor din carne se face prin următoarele canale de desfacere: 13 magazine proprii și marile rețele de supermarket-uri: Metro, Real, Carefour, Kaufland, Rewe, Billa. O nouă orientare (începând cu octombrie 2012) este comercilizarea produselor LUCA (carne și perparate din carne) sub marca proprie a marilor lanțuri de supermarket: Kaufland – marca Best Farm, Rewe – marca Casa Gustului.
Relațiile întreprinderii cu filiale, întreprinderi asociate sau cu alte întreprinderi în care se dețin titluri de participare strategice.
Societatea este asociată la S.C. INTERCBA S.R.L. (Harghita), unde deține un număr de 300 părți sociale, în valoare de 10.000 lei, reprezentând 7.6923 %.
În cursul anului 2003 s-a înființat S.C. INTER CBA S.R.L., unde societatea comercială LUCA S.R.L. este asociat unic cu 10.000 părți sociale, în valoare de 100.000 lei, reprezentând 100 % din capitalul social.
În cursul anului 2004 s-a înființat S.C. CBA CENTRAL S.R.L. unde societatea deține două părți sociale a câte 10.000 lei, societatea nu a înregistrat nicio relație comercială cu această societate.
Societatea afiliată este S.C. SESU INVEST S.R.L. unde sunt asociați: Luca Daniel Ilie și Comaniciu Delia.
Activitatea economică realizată de S.C. LUCA S.R.L. cu aceste societății în decursul anului trecut, este reprezentată în tabelul de mai jos.
Tabelul III.3. Relațiile S.C. LUCA S.R.L. cu alte întreptinderi (original, 2014)
(Sursa: S.C. LUCA S.R.L.)
III.2. Analiza economico – financiară a societății economice “luca” s.r.l.
Pentru manager, analiza financiară are drept scop evidențierea modalităților de realizare a echilibrului financiar pe termen scurt și pe termen lung (pe bază de bilanț), ca și a modalităților de obținere a rentabilității pentru firmă (pe baza analizei contului de profit și pierdere). Cele două documente (bilanțul și contul de profit și pierdere) au în comun o informație foarte importantă și anume rezultatul net (profit sau pierdere) ce reflectă rentabilitatea firmei ca și noua ei stare patrimonială.
Analiza financiară cu ajutorul procedeelor și tehnicilor sale vizează două obiective principale, și anume:
transmiterea unor informații utile și în timp real managerilor în vederea adoptării deciziilor financiare de investire și de îndatorare.
prezentare a “tabloului de bord”, al activității financiare, necesar acționarilor și creditorilor societății comerciale. Realitatea informațiilor financiare consemnate va mări încrederea acționarilor în activitatea societății comerciale și va atrage noi investitori și clienți dispuși să intre în afaceri cu aceasta.
III.2.1. Diagnosticul patrimoniului net
În continuare se va analiza evoluția patrimoniului net, a veniturilor și a cheltuielilor.
Datele incluse sunt extrase din bilanțul efectuat la finele anilor 2010, 2011 și 2012.
Tabelul III.4. Indicatori din bilanț
(Sursa: S.C. LUCA S.R.L.)
Pe baza datelor anterior prezentate se pot face aprecieri distincte asupra modificării patrimoniului net.
Pe ansamblu se poate observa o scadere la majoritatea valorilor indicatorilor în intervalul de timp analizat 2010 – 2012.
Valoarea stocurilor a crescut puternic pe perioada 2010 – 2011, ceea ce poate însemna o accelerare a vitezei de rotație a activelor circulante cu efecte pozitive asupra capacității de plată a întreprinderii.
O scadere puternică au înregistrat creanțele în perioada 2010 – 2011 acest fapt influențând pozitiv valoarea firmei datorită faptului că rămân la valoarea lor contabilă înregistrată.
III.2.2. Evoluția veniturilor societății LUCA
În ceea ce privește evoluția veniturilor totale și pe categorii de venituri, s-au luat ca perioade de referință anii 2010, 2011 și 2012, iar valorile rezultate se pot observa în tabelul următor. Valorile au fost exprimate atât în cifre absolute cât și relative după cum urmează:
Tabelul III.5. Indicatori din contul de profit și pierdere (venituri)
(Sursa: S.C. LUCA S.R.L.)
Ponderea majoritară în total venituri o dețin veniturile din exploatare de aproximativ 99.305%. În cadrul acestei categorii ponderea cea mai mare este deținută de veniturile din vânzarea mărfurilor, aproximativ 54%. În total veniturile financiare au o pondere foarte mică de nici 1%. Aceste date fiind valabile pentru anul 2010.
În următorii doi ani nu se pot observa schimbări majore în ceea ce privește ponderea veniturilor, doar aceea că ponderea veniturilor din vânzarea mărfurilor începe să se diminueze, ceea ce determină majorarea procentajelor celorlalte categorii de venituri.
Tabel III.6. Evoluția veniturilor exprimată în valori relative
(Sursa: S.C. LUCA S.R.L.)
În ceea ce privește evoluția veniturilor se poate specifica faptul că acestea au avut o evoluție pozitivă în anul 2011 față de 2010, valoarea acestora crescând cu un procent de 3.21%. În anul 2012 au suferit o scădere semnificativă de 14.68 % față de 2011.
Din categoria veniturilor totale cele financiare au fost acelea a căror valoare a scăzut substanțial în anul 2011 față de 2010 cu un procentaj de 35.54 %. În următorul an valoarea acestora crește cu un procentaj de 10.61 % față de anul 2011. Acest lucru indică faptul că LUCA S.R.L. are angajamente în activități financiare (împrumuturi, participații).
Fig. III.1. Evoluția veniturilor exprimată în valori absolute (original, 2014)
În figura prezentată anterior este reprezentată grafic evoluția valorii veniturilor pe parcursul anilor 2010, 2011 și 2012 de unde se observă că valoarea veniturilor a crescut în anul 2011 față de 2010, iar în anul 2012 a suferit o scădere atingând valoarea de 88.254.649 Ron.
III.2.3. Evoluția cheltuielilor societății LUCA
Datele privind evoluția cheltuielilor totale și pe categorii de cheltuieli pentru anii 2010, 2011, respectiv 2012 sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul III.7 Indicatori din contul de profit și pierdere (cheltuieli)
(Sursa: S.C. LUCA S.R.L.)
În tabelul III.7 se poate observa că ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor o dețin cheltuielile din exploatare (cheltuielile cu materii prime și materiale consumabile). Aceste cheltuieli cu materii prime și materiale consumabile reprezintă 37.393 % din totalul cheltuielilor de exploatare în anul 2010.
Pe tipuri de cheltuieli, se observă o creștere a valorii acestora în anul 2011 față de 2010, însă valoarea acestora scade în următorul an analizat.
Tabelul III.8. Evoluția cheltuielilor exprimată în valori relative (original, 2014)
(Sursa: S.C. LUCA S.R.L.)
Pe ansamblul societății cheltuielile totale au crescut față de anul 2010, cu 3.19% în anul 2011, și au înregistrat o scădere în anul 2012 față de 2010 cu 11.93 %.
De asemenea în anul 2012 s-a înregistrat o scădere a cheltuielilor totale față de anul anterior cu 14.65 %.
Cheltuielile financiare înregistrează de la an la an scăderi. Astfel că în anul 2011 au scăzut cu 43.29 % față de anul 2010, iar în anul 2012 au scăzut cu 12.59 % față de 2011.
Fig. III.2. Evoluția cheltuielilor în valori absolute (original, 2014)
În figura de mai sus s-a reprezentat evoluția cheltuielilor exprimată în valori absolute. Ca și în cazul veniturilor, cheltuielile au înregistrat o creștere în anul 2011 față de 2010, urmată apoi de o scădere în anul 2012, ajungând la o valoare de 88.192.878 Ron.
III.2.4. Indicatori de randament
a) Profitabilitatea economică a activului se calculează după urmatoarea formulă:
Tabelul III.9 Profitabilitatea economică a activului (original, 2014)
Se observă că rentabilitatea economică a înregistrat valori pozitive, însă aceste valori nu sunt foarte semnificative. Tendința relevă o evoluție slabă dar mult sub nivelul normal.
Se poate concluziona că profitabilitatea activelor este slabă, deoarece elementele materiale angajate în activitatea firmei nu sunt utilizate în mod eficient.
b) Profitabilitatea financiară a capitalului propriu sau rata rentabilității financiare se calculează după formula de mai jos.
Tabelul III.10 Profitabilitatea financiară a capitalului propriu (original, 2014)
În analizarea rentabilității financiare se observă faptul că și aceasta, ca și rentabilitatea economică înregistrează valori pozitive, însă nu suficiente încât să fie considerate valori bune.
Având în vedere că o valoare considerată bună este în jur de 10%, societatea comercială a înregistrat cea mai mare valoare 0.14 % mult sub limita normală.
Cu alte cuvinte, se poate spune că eficiența societății LUCA S.R.L este una slabă, în ceea ce privește capitalul investit.
III.2.5. Indicatori de stare
a) Rata lichidității imediate – Exprimă capacitatea firmei de a onora obligațiile curente care pot fi transformate rapid în lichidități, arătând posibilitățile societății de a-și acoperi obligațiile pe termen scurt.
Tabelul III.11. Rata lichidității imediate (original, 2014)
Pentru societatea comercială LUCA S.R.L. acest indicator a înregistrat o valoare redusă, 25.34% în anul 2010 (de regulă acest indicator poate lua valori între 50 % și 100%), urmând ca în anii imediat următori să înregistreze o scădere drastică. Acest lucru indică o slabă capacitate de asigurare cu lichidități.
Rata de solvabilitate
Sg=Cp/AT * 100
Tabelul III.12 Rata de solvabilitate (original, 2014)
Rata de solvabilitate exprimă în ce măsură LUCA SRL își finanțează activele din fonduri proprii (rezerve, profit etc). Valorile înregistrate de acest indicator sunt relativ mici ceea ce denotă că firma se bazează pe fonduri împrumutate.
Gradul de îndatorare general
Tabel III.13 Gradul de îndatorare general
Pe toată perioada analizei se poate observa un grad foarte ridicat de îndatorare generală, necorespunzătoare cu parametrii normali. Totuși se poate observa o ameliorare a situației pe durata celor trei ani, aceasta înregistrând o scădere treptată.
III.2.6. Sursele financiare de acoperire a mijloacelor economice
Tabelul III.14. Sursele financiare de acoperire a mijloacelor economice
(Sursa: S.C. LUCA S.R.L.)
Putem observa că fondul de rulment este pozitiv ceea ce înseamnă că societatea în decursul celor trei ani de analiză a realizat un surplus de surse permanente care finanțează activitatea pe termen scurt.
Nevoia de fond de rulment înregistrează o creștere de la an la an, astfel că necesitățiile de finanțare a producției nu mai sunt acoperite în mod corespunzător cu datoriile de exploatare. Acest lucru evidentează un decalaj cu efecte negative între lichiditatea stocurilor și a creanțelor (creșterea duratei de încasare a acestora) comparativ cu politica de efectuare a plăților de exploatare (urgentarea plăților).
Se constată că asigurarea unui echilibrul financiar la nivelul societății este negativ în decursul celor trei ani de analiză (trezorerie negativă) în continuă depreciere cu influențe semnificative în rentabilitatea economică a societății.
III.3. Analiza mediului înconjurător (extern)
Indiferent de mărimea sa sau alte caracteristici proprii, orice organizație este afectată, într-o măsură mai mare sau mai mică, de modificările a ceea ce denumim mediul înconjurător sau extern. Acesta cuprinde elemente externe (tendințe și condiționări) care au o influență indirectă asupra organizației de referință, în timp ce influența inversă este nesemnificativă.
Organizațiile afectate prezintă una sau mai multe caracteristici comune, cum ar fi poziționarea geografică, utilizarea unor resurse (naturale sau de altă natură), dar fără a fi necesară apartenența la același domeniu de activitate.
Mediul extern poate fi divizat în două mari categorii:
Macromediul – sursa de factori de influență de ordin general;
Micromediul – component de mediu extern cu care firma intră în realții directe pentru atingerea obiectivelor sale.
III.3.1. Analiza macromediului. Modelul STEP
Titulatura de STEP este un acronim care provine de la termenii ce definesc mediile (subsistemele) ce cuprind factori cu un anumit specific, în care este descompus mediul înconjurător general.
Mediul socio – cultural – este constituit din modele de comportament individual și de grup ce reflectă atitudini, valori, obiceiuri;
Mediul tehnologic – este constituit din totalitatea elementelor ce definesc tehnologia momentului actual.
Mediul economic – este generat de elementele sistemului economic în care operează o organizație;
Mediul politico – legal – este format din totalitatea legilor și reglementărilor, ca și din elementele sistemului de generare și aplicare a acestora.
În continuare se vor defini variabilele cuprinse în cele patru dimensiuni care influențează industria cărnii:
Factori socio – culturali
a) Structura populației
Fig.II.3. Populația pe vârstă și sexe, la 1 ianuarie 2012
(Sursa: Institutul Național de Statistică, 2013, pag. 12)
Reducerea populației tinere a îngustat și mai mult baza piramidei vârstelor îngroșând-o la mijloc unde la ora actuală predomină populația cuprinsă între 30 și 65 de ani, cu o scădere în rândul celor cuprinși între 45 – 49 de ani. Sporul natural a scăzut drastic în comparație cu perioada 1985 – 1992 ajungându-se la o rată a natalității de 9,9 născuți-vii la 1000 de locuitori. Un asemenea fenomen poate avea repercusiuni viitoare care vor atrage schimbări drastice în preșcolari, populația fertilă, populație în vârstă de muncă.
b) Speranța de viață
Fig. II.4. Durata medie a vieții pe sexe și ani
(Sursa: Institutul Național de Statistică, 2013, pag. 14)
Durata medie de viață este în continuă creștere atât pe total cât și pe sexe. Conform Institutului Național de Statistică pentru populația feminină, cât și pentru cea masculină, durata medie a vieții a crescut cu 1,2 respectiv 0,6 ani. Femeile având o durată medie a vieții mai mare cu 7,5 ani.
c) Migrația internă
Tabelul III.15 Migrația internă – structura fluxurilor migrației interne urbane și rurale, determinate de schimbarea domiciliului (rate absolute)
(Sursa: Institutul Național de Statistică, 2013, pag. 15)
Se observă o tendință a migrației populației în creștere în interiorul granițelor în căutarea unor condiții de viață mai bune, în special din punct de vedere economic. În anul 2010 migrația dinspre urban spre rural este cea mai ridicată, 140.301 oameni.
d) Atitudinea față de mediu
Majoritatea cetățenilor sunt conștienți că mediul în care trăim este important și trebuie păstrat. Dar foarte puțini sunt dispuși să își schimbe comportamentul și să facă ceva. Acest aspect trebuie luat în vigoare și de societățiile comerciale care își desfășoară activitatea în interiorul granițelor și nu numai. Implementarea unui sistem de calitate nu doar că plusează societatea comercială pe piață ci și îi impune respectarea unor procedee și proceduri menite să protejeze mediul înconjurător.
Factori tehnologici
a) Dotarea tehnică
Este important ca fiecare persoană juridică să țină pasul cu tehnologia pentru a putea oferi consumatorilor servicii și bunuri conform cerințelor. Se întâmplă adesea ca ritmul de apariție a noilor tehnologii și inovații să fie atât de rapid încât să nu se mai ofere ceea ce cere piața ci mai degrabă să se consume ce oferă inovațiile tehnologice. Pentru firme acest aspect este unul benefic deoarece dezvoltarea tehnologiei este în așa fel gândită ca să scadă costurile cu producția și să crească productivitatea.
b) Calitatea infrastructurii
O infrastructură slab dezvoltată poate crea probleme în buna desfășurare a activitățiilor între vânzător și cumpărător. Astfel că starea tehnică a drumurilor publice pentru societățiile comerciale care au în activitatea lor și transportul de mărfuri în țară dar și export/import, le poate încetini activitățile.
Factori economici
Perioada prin care trece economia națională în momentul de față nu este una încurajatoare pentru nici un tip de organizație. Scăderile care au avut loc au făcut ca multe firme să își reorganizeze activitatea pentru a supraviețui pe piață.
a) Produsul Intern Brut
Produsul intern brut prezintă o creștere constantă până în anul 2008 unde atinge valoarea de 503.9 miliarde de Ron. În anul 2009 indicele înregistrează o scădere cu 7.1 %, dat fiind faptul că tendința generală de consum a scăzut, ulterior revenindu-se la acelasi trend ascendent.
Fig. III.5. Evoluția Produsului Intern Brut în mld. lei (original, 2014)
b) Rata șomajului
Fig. III.6. Numărul șomerilor înregistrați și rata șomajului
(Sursa: Institutul Național de Statistică, 2013, pag. 22)
După o scădere a ratei șomajului la 4% în luna iulie a anul 2007, ajungând la un punct minim de 343.000 persoane, are loc o creștere lentă la 4.4 % în următorul an, urmând ca numărul șomerilor înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă să crească vertijinos ajungând la un punct maxim de 709.000 persoane (7.8 %) în anul 2009. În lunile care au urmat indicatorul a cunoscut o scădere continuă astfel că numărul de persoane în căutarea unui loc de muncă ajunge la 627.000 dintre care aproape jumătate fiind femei.
c) Câștigul salarial mediu anual brut și net
Câștigul salarial mediu anual a înregistrat trei ani la rând creșteri, având o scădere din anul 2007 până în 2008. În momentul de față, conform Institutului Național de Statistică acesta este în urcare.
Fig. III.7. Caștigul salarial nominal mediu brut și net lunar, pe sexe
(Sursa: Institutul Național de Statistică, 2013, pg. 28)
Factori politico – legali
Legea 31/1990, actualizată 2011, privind societățile comerciale;
Regimul taxelor și impozitelor – România este o țară avantajoasă din punctul de vedere a ratei unice de impozitare 16 %;
Politica fiscală care asigura și menține echilibrul macroeconimic pe piața bunurilor și serviciilor.
Din punct de vedere socio – cultural nu se prezintă influențe negative, ci doar aspecte pozitive. Factorul cu cea mai mare influență negativă îl reprezintă scăderea câștigului salarial al populație urmat de calitatea infrastructurii. Dotarea tehnologică are influențe puternice asupra desfășurării activității firmei LUCA.
Din punct de vedere al factorilor politico – legali nu exista o influență semnificativă asupra societății comerciale.
III.3.2. Analiza micromediului. Modelul Porter
Micromediul definește vecinătatea imediată a organizației, fiind constituită din acele elemente – indivizi, grupuri sau alte organizații, ce o influențează direct și asupra cărora poate exercita o influență semnificativă.
Fig. III.8. Modelul celor 5 forțe
Amenințarea noilor intrați
Puterea de Puterea de
negociere a negociere a
furnizorilor consumatorilor
Amenințarea produselor
de substituție
(Sursa: Bogdan Băcanu, Management strategic ,Editura Teora, 1997, pag.41)
a) Competitorii actuali
Pe plan național există o serie de competitori importanți: Cris-Tim cu o cotă de piață de 18%, urmat de Caroli cu o cotă de piață de 10%, Elit Cugir, Aldis etc. Pe plan regional principalul concurent este Sergiana Prodimpex, urmat de Lefrumarin, Carmolimp.
Toate aceste firme încearcă să lupte pentru a acapara cât mai mult din piața internă a produselor din carne, totodată încercând să câștige câți mai mulți clienți. Rivalitatea acestor concurenți îmbraca diferite forme: concurența prin preț, bătălii publicitare, introducerea de produse noi, ameliorarea serviciilor sau garanțiilor pentru clienți. O rivalitate intensă este în beneficiul clienților și evident în detrimentul rentabilității concurenților existenți.
b) Amenințarea noilor intrați
Această “forță” face referire la întreprinderile care doresc să intre pe piață concurând în același grup strategic sau sector, generând o amenințare pentru cei deja existenți, deoarece se va intensifica rivalitatea care deja există și, de asemenea gradul de atractivitate al sectorului va scădea. Noii intrați se confruntă cu anumite bariere de intrare cum ar fi:
Capital necesar pentru realizarea produsului;
Lipsa imaginii de marcă;
Accesul la resurse;
Accesul la canalele de distribuție;
Riscul că produsul să nu fie vândut.
c) Produse de substituție
Produsele de substituție sunt reprezentate de soia și mezelurile din soia. Boabele de soia au cel puțin două avantaje: nu conțin colesterol și sunt sărace în grăsimi saturate. Astfel că doar 100 g de boabe de soia fierte conțin aproximativ 16 g de proteine sau 30 % din doză zilnică de proteine necesară unui adult.
Deși romani au început să îi prindă gustul, pe piața producției de mezeluri soia nu are aceeași forță ca și cea a cărnii, așadar amenințarea produselor substituibile este redusă.
d) Puterea de negociere a furnizorilor
Sursa de materie primă pentru LUCA provine de la proprile ferme de creștere și îngrășare a animalelor. Puterea furnizorilor (condimente și materiale auxiliare) este foarte mică
e) Puterea de negociere a consumatorilor
Consumatorii sunt reprezentați atât de magazine și supermarket-uri cât și de oameni simpli. Având în vedere că majoritatea magazinelor mari achiziționează produse în cantități importante, aceștia exercită o putere destul de mare asupra întreprinderii.
III.4. Analiza Mediului Intern
Mediul intern conține totalitatea elementelor asupra cărora organizația are o influența determinată și, teoretic, un control total.
III.4.1. Analiza competențelor funcționale
a) Producția
Amplasarea societății economice este foarte importantă. La nivel național S.C. LUCA S.R.L. este situată în centru țării, ceea ce reprezintă un avantaj din punctul de vedere al distribuției produselor către alte orașe (costuri mai reduse). La nivel local, societatea este situată spre ieșirea din Brașov, Str. Feldioarei Nr.18.
Terenurile pe care sunt amplasate atât fabrica cât și fermele de animale sunt proprietăți private ale administratorului Luca Daniel Ilie, neexistând astfel cheltuieli cu chiria.
În fabrică se produc mezeluri care acoperă toate grupele de produse specifice industriei de procesare a cărnii. Pentru realizarea produselor societatea deține:
4 secții direct procesatoare:
fierte – afumate;
specialități;
crud – uscate;
tranșare – carmangerie;
2 secții adiacente procesării:
recepție – depozitare – pregătire materii prime;
feliere – ambalare produs finit.
Validarea calității produselor se realizează în laboratorul propriu prin determinări fizico-chimice și microbiologice realizate conform unui program de verificări riguros stabilit.
Calitatea producției. LUCA are implementat și certificat sistemul de management al calității conform standardului internațional ISO 9001: 2008, eliberat de către Germanischer Lloyd, precum și sistemul HACCP, ceea ce vine să întărească faptul că toată organizația respectă exigentele de siguranță alimentară cerute de Comunitatea Economică Europeană, îndeplinește cerințele de reglementare aplicabile precum și cerințele de calitate ale clientului, crescând satisfacția acestuia.
De asemenea a implementat și certificat sistemul de management de mediu conform standardului internațional ISO 14001:2004 (certificat de către TUV Thuringen), ceea ce înseamnă că organizația gestionează aspectele de mediu, a dezvoltat și implementat politica și obiectivele de mediu ținând seama de respectarea legislației de mediu.
b) Personalul
Postul reprezintă în opinia celor mai mulți autori componenta cea mai importantă a structurii. De modul în care se realizează analiza și proiectarea acestora depinde de cele mai multe ori succesul unei organizații.
Analiza postului reprezintă procesul prin care se determină sarcinile postului precum și caracteristicile și responsabilitățile ce sunt cerute unui individ pentru a realiza cu succes obligațiile ce-i revin. În urma analizei se realizează fișele de post care cuprind informații privind descrierea postului și specificitatea acestuia.
S.C. LUCA S.R.L are în prezent 245 de persoane, din care 73 personal administrativ și 172 personal productiv.
Atribuții ale personalului:
Șef birou CTC – răspunde de evaluarea calității producției firmei și respectarea cerințelor legale în ceea ce privește producția proprie;
Director producție – răspunde de planificarea și desfășurarea producției în parametri de calitate și profitabilitate stabiliți;
Director de vânzări – răspunde de atingerea indicatorilor de volum și marjă pe vânzările firmei;
Director logistică – răspunde de asigurarea funcționalității tehnice în vederea desfășurării tuturor activităților firmei;
Șef serviciu contabilitate – răspunde de transpunerea în valori a activității firmei, elaborarea și urmărirea bugetului, controlul corectitudinii datelor scriptice față de faptice;
Șef serviciu financiar – răspunde de asigurarea necesarului de bani pentru bună desfășurare a activității firmei, urmărirea și folosirea eficientă a acestora;
Juristul – răspunde de apărarea intereselor firmei în fața terților și de respectarea întregii legislații românești aplicabilă firmei.
III.5. Analiza SWOT
Swot reprezintă acronimul pentru cuvintele englezești “Strengthts” (Puncte forțe), “Weaknesses” (Puncte slabe), “Opportunities” (Oportunități) și “Threats” (Amenințări). Primele două privesc firma și reflectă situația acesteia, iar următoarele două privesc mediul și oglindesc impactul acestuia asupra activității firmei.
Tabelul III.16 Analiza SWOT la S.C. LUCA S.R.L. (original 2014)
Matricea SWOT
Matricea SWOT reprezintă o formă complementară de a genera opțiuni strategice, pornind de la poziția strategică a companiei. Fiecare cadran al matricei se utilizează pentru a identifica opțiuni oferite prin combinarea factorilor interni (punte tari și puncte slabe) și a factorilor externi (amenințări și oportunități).
Tabelul III.17 Matricea SWOT la S.C. LUCA S.R.L. (original, 2014)
CAPITOLUL IV: CEREREA DE FINANȚARE
INSTRUMENTELE STRUCTURALE ALE UE
FORMULAR PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE
* Se completează în cazul în care se organizează sesiuni periodice de depunere..
INFORMAȚII PRIVIND TIPUL ASISTENȚEI FINANCIARE NERAMBURSABILE SOLICITATE
Tipul asistenței comunitare nerambursabile: FEDR
1. INFORMAȚII PRIVIND SOLICITANTUL
Se bifează cu X căsuța corespunzătoare.
* Conform datelor din situațiile financiare aferente exercițiului financiar corespunzător anului anterior.
2. DESCRIEREA PROIECTULUI
2.1. AXA PRIORITARĂ A PROGRAMULUI OPERAȚIONAL ȘI DOMENIUL MAJOR DE INTERVENȚIE
PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL „CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE”
AXA PRIORITARĂ 1 – „Un sistem inovativ și ecoeficient de producție”
DOMENIUL DE INTERVENȚIE 1.1 – „Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe piață a întreprinderilor, în special a IMM”
OPERAȚIUNEA a) – „Sprijin pentru consolidarea sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile”
SCHEMA DE AJUTOR DE STAT:
Schema de ajutor de stat: „Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții realizate de întreprinderile mici și mijlocii”
Schema de ajutor de minimis: „Sprijin pentru consultanță specifică și instruire specializată acordată întreprinderilor mici și mijlocii pentru elaborarea și implementarea proiectelor de investiții”
3. CONCORDANȚA CU POLITICILE UE ȘI LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ
Cursul euro folosit pentru calcularea valorii achizitiilor este 4.4 lei
4. BUGETUL PROIECTULUI/ SURSE DE FINANȚARE
4.1. DETALIEREA COSTURILOR PROIECTULUI PE FIECARE CATEGORIE DE CHELTUIALĂ
4.2. SURSE DE FINANȚARE ALE PROIECTULUI
5. DECLARAȚIE
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Conceptul de performanță este un aspect de mare importanță în cadrul unei societăți comerciale. Performanța este influențată de numeroase elemente cum ar fi: structura activității, calitatea resurselor umane, procesul tehnologic, calitatea produselor etc. Important pentru orice societate este să știe să profite de toate oportunitățile care i se ivesc pentru o bună dezvoltare economică.
În urma analizelor efectuate la S.C. LUCA S.R.L. am constatat că este o societate cu potențial ridicat care doar trebuie valorificat, deoarece industria în care activează va fi mereu în plin proces de extindere. Pentru aceasta este nevoie de o susținere financiară, care odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, poate fi accesată prin diferite fonduri și programe de dezvoltare.
Ceea ce reflectă desfășurarea activității unei firme în decursul unui an este bilanțul și contul de profit și pierdere. LUCA S.R.L. a înregistrat pe parcursul celor trei ani analizați o scădere la majoritatea valorilor indicatorilor. Totuși societatea a realizat profit în perioada 2010 – 2012, însă trebuie remarcat și accentuat faptul că veniturile acoperă cu greu cheltuielile. Diferența dintre cei doi indicatori fiind de câteva mii de lei.
Atât profitabilitatea economică cât și cea financiară înregistrează în toți acești ani analizați valori pozitive însă nu suficiente încât să fie considerate valori bune. Ceea ce arată, pe de o parte că elementele materiale angajate în desfășurarea activității firmei nu sunt utilizate în mod eficient, iar pe de altă parte eficiența societății LUCA S.R.L este una slabă, în ceea ce privește capitalul investit.
Din punct de vedere al lichidității societatea comercială a înregistrat scăderi drastice în ultimii doi ani, acest lucru indică o slabă capacitate de asigurare cu lichidități.
Mediul în care își desfășoară activitatea firma este un factor care poate să aibă mari influențe asupra ei. Pentru aceasta au loc diverse analize care să determine impactul macromediului și a micromediului precum și generarea unor strategii pentru reducerea acestora. În urma profilului strategic realizat se poate observa că factorul cu cea mai mare influență negativă îl reprezintă scăderea câștigului salarial al populație urmat de calitatea infrastructurii. Dotarea tehnologică are influențe puternice asupra desfășurării activității firmei LUCA. Ea poate întârzia producția, să crească costurile de întreținere, etc, de aceea este important ca societatea să își achiziționeze utilaje de cea mai nouă tehnologie.
Societatea comercială LUCA S.R.L. reprezintă o amenințare pentru ceilalți concurenți de pe piață locală datorită calității ridicate a produselor pe care le fabrică. Certificatul ISO 9001:2008 vine să întărească faptul că toată organizația respecta exigentele de siguranță alimentară cerute de Comunitatea Economică Europeană.
Nu există niciun fel de amenințare sau dacă există, este una foarte redusă din partea produselor de substituție, carnea și preparatele din carne sunt și vor rămâne preferatele românilor în alimentație. Un punct forte al societății este reprezentat de aprovizionarea cu materii prime din surse proprii ceea ce face ca puterea de negociere a furnizorilor să fie mică.
Este important pentru societate să își cunoască punctele forte și cele slabe, să recunoască oportunitățiile și să profite de ele, să cunoască amenințăriile și să le evite. Acest lucru se poate realiza prin dezvoltarea și aplicarea unor strategii. Aceste strategii vizează de cele mai multe ori obținerea unor rezultate superioare anilor precedenți, atât din punct de vedere cantitativ cât și din punct de vedere calitativ, dar și fortificarea capacității competitive.
Deoarece firma înregistrează profit aceasta devine credibilă în fața oricărui tip de finanțare, inclusiv a cererilor de finanțare de la Uniunea Europeană. De aceea în momentul cererii unui proiect de finanțare firma prezintă încredere și optimism în sensul obținerii unui profit cât mai mare, ducând la creșterea calității serviciilor oferite, mărind numărul de angajați și contribuind la dezvoltarea economiei.
Recomandări
Propunerea principală este accesarea de fonduri europene pentru invesții în cadrul societății, atât în producție cât și pe alte planuri. Acestea urmăresc dezvoltarea durabilă;
După efectuarea analizei am ajuns la concluzia că societatea este rentabilă dar există o tendință de scădere și există riscul ca aceasta să nu mai genereze fluxuri viitoare de numerar iar pentru asta trebuie dezvoltat un mod eficient de utilizare a resurselor;
Activitatea de marketing întreprinsă de societate este una slabă în momentul de față. Recomand din acest punct de vedere dezvoltarea unor strategii de marketing, pentru lărgirea gamei de clienți spre consumul de produse LUCA. Acest aspect se poate realiza prin reclame la televizor, spoturi radio precum și îmbunătățirea site-ului cu actualizarea permanentă a ofertelor. De asemenea este importantă realizarea unor flyere cu produsele și ofertele săptămânale care să fie împărțite populației.
Abordarea unei strategii de diversificare prin introducerea unor noi produse în portofoliul firmei. Aș recomanda produsele realizate din rețetele tradiționale, străvechi, de mult uitate de societate. Acest aspect ar fi unul inovativ pe piața produselor din carne care ar atrage clientela, la început de curiozitate ca mai apoi să devină clienți fideli ai produselor.
Participarea la diverse târguri cu produse din carne și preparate din carne. Aceste târguri pot fi adevărate oportunități de extindere a clienților, prin posibilitatea de a încheia parteneriate cu diverse restaurante, hoteluri;
Fidelizarea clientelei prin oferirea de bonusuri restaurantelor care apelează la produsele din carne LUCA, precum și a clienților individuali prin oferirea de carduri de fidelitate cu reduceri de 10 % la diverse preparate.
BIBLIOGRAFIE
Bogdan Băcanu, Management strategic, Editura Teora, 1997
Margareta Florescu, Balogh Marton, Bogdana Neamțu, Natalia Balogh, Managementul proiectelor. Dezvoltare durabilă – suport de curs, Editura Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, 2012
Alina Bârgăoanu, Managementul proiectelor – curs, Editura Comunicare.ro, București, 2007
Alina Bârgăoanu, Finanțare europeană, Editura Comunicare.ro, București, 2004
Opran, C., Stan, S., Năstasă, S., Abaza, B., Managementul proiectelor, Editura Comunicare.ro, București, 2002
Mocanu, M., Schuster, C., Managementul proiectelor – Cale spre creșterea competivității, Ediția a IIa, Editura ALL BECK, București, 2004
R. Max Wideman, „Fundamental Principles of Project Management", Project Management Forum, Digest Volume 4, nr. 7, iulie 1999
Eric Verzuh, The Fast Forward MBA in Project Management, John Wiley & Sons, Inc., New York, 1999
Kerzner, H., Project Management: A Systems Approach to Planning, Scheduling, and Controlling, 8th Edition, John Wiley&Sons Inc., USA, 2003
R. B. Chase, N. J. Aquilano, F. R. Jacobs, Production and Management, 8th edition, Boston, 2000
Sanda Constantin, Analiza diagnostic și evaluarea întreprinderilor, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2011
Silvia Sumedrea, Management financiar, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2011
Gheorgiu Al. – Analiza activității economice a intreprinderilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982
*** Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice
*** Document Cadru de Implementare a Programului Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice”
*** Ghidul solicitantului 2011 – Sprijin financiar în valoare de până la 1.065.000 lei acordat pentru investiții în întreprinderile mici și mijlocii
*** Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice”, co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională „Investiții pentru viitorul dumneavoastră”
*** România în cifre 2013, Institutul Național de Statistică
*** Legea 31/1990, actualizată 2011, privind societățile comerciale
*** Lege nr. 346/2004 privind stimularea înființării si dezvoltării IMM-urilor – actualizată la 10.12.2007 (http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_10724)
*** http://www.fonduri-structurale.ro/
*** http://www.fedr.ro/#
*** http://amposcce.minind.ro/newsletter/nr_1/Newsletter_OI_CERCETARE.pdf
*** http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do
*** http://eufinantare.info/po/Programe_Operationale.html
BIBLIOGRAFIE
Bogdan Băcanu, Management strategic, Editura Teora, 1997
Margareta Florescu, Balogh Marton, Bogdana Neamțu, Natalia Balogh, Managementul proiectelor. Dezvoltare durabilă – suport de curs, Editura Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, 2012
Alina Bârgăoanu, Managementul proiectelor – curs, Editura Comunicare.ro, București, 2007
Alina Bârgăoanu, Finanțare europeană, Editura Comunicare.ro, București, 2004
Opran, C., Stan, S., Năstasă, S., Abaza, B., Managementul proiectelor, Editura Comunicare.ro, București, 2002
Mocanu, M., Schuster, C., Managementul proiectelor – Cale spre creșterea competivității, Ediția a IIa, Editura ALL BECK, București, 2004
R. Max Wideman, „Fundamental Principles of Project Management", Project Management Forum, Digest Volume 4, nr. 7, iulie 1999
Eric Verzuh, The Fast Forward MBA in Project Management, John Wiley & Sons, Inc., New York, 1999
Kerzner, H., Project Management: A Systems Approach to Planning, Scheduling, and Controlling, 8th Edition, John Wiley&Sons Inc., USA, 2003
R. B. Chase, N. J. Aquilano, F. R. Jacobs, Production and Management, 8th edition, Boston, 2000
Sanda Constantin, Analiza diagnostic și evaluarea întreprinderilor, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2011
Silvia Sumedrea, Management financiar, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2011
Gheorgiu Al. – Analiza activității economice a intreprinderilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982
*** Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice
*** Document Cadru de Implementare a Programului Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice”
*** Ghidul solicitantului 2011 – Sprijin financiar în valoare de până la 1.065.000 lei acordat pentru investiții în întreprinderile mici și mijlocii
*** Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice”, co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională „Investiții pentru viitorul dumneavoastră”
*** România în cifre 2013, Institutul Național de Statistică
*** Legea 31/1990, actualizată 2011, privind societățile comerciale
*** Lege nr. 346/2004 privind stimularea înființării si dezvoltării IMM-urilor – actualizată la 10.12.2007 (http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_10724)
*** http://www.fonduri-structurale.ro/
*** http://www.fedr.ro/#
*** http://amposcce.minind.ro/newsletter/nr_1/Newsletter_OI_CERCETARE.pdf
*** http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do
*** http://eufinantare.info/po/Programe_Operationale.html
=== cuprns ===
Cuprins
CAPITOLUL I: MANAGEMENTUL DE PROIECT
I.1. Considerații generale privind managementul de proiect
I.2. Principiile si functiile managementului de proiect
I.3. Proiecte cu finanțare nerambursabilă
I.3.1. Evaluarea cererilor de finanțare nerambursabilă
CAPITOLUL II: PROGRAME CU FINANȚARE EUROPEANĂ PENTRU CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE (2007 – 2013)
II.1. Programul operațional sectorial „creșterea competitivității economice”
II.2. Axa prioritară 1 – un sistem de producție inovativ și eco – eficient
II.2.1. Domeniul major de intervenție 1.1. – Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe piață a întreprinderilor, în special a IMM-urilor
II.2.2. Domeniul major de intervenție 1.2 – Accesul IMM-urilor la
finanțare
II.2.3. Domeniul major de intervenție 1.3 – Dezvoltarea durabilă a
antreprenoriatului
CAPITOLUL III: ANALIZA STRATEGICĂ A INDUSTRIEI CĂRNII
III.1. Date de identificare ale s.c. luca s.r.l.
III.2. Analiza economico – financiară a societății economice “luca” s.r.l.
III.2.1. Diagnosticul patrimoniului net
III.2.2. Evoluția veniturilor societății LUCAIII.2.3. Evoluția cheltuielilor societății LUCA
III.2.4. Indicatori de randament
III.2.5. Indicatori de stare
III.2.6. Sursele financiare de acoperire a mijloacelor economic
III.3. Analiza mediului înconjurător (extern)
III.3.1. Analiza macromediului. Modelul STEP
III.3.2. Analiza micromediului. Modelul Porter
III.4. Analiza Mediului Intern
III.4.1. Analiza competențelor funcționale
III.5. Analiza SWOT
CAPITOLUL IV: CEREREA DE FINANȚARE
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Managementul Proiectelor cu Finantare Europeana Retehnologizarea S.c. Luca S.r.l (ID: 142310)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.