Managementul Deseurilor la Nivel Local
Managementul deșeurilor la nivel local- Studiu de caz
INTRODUCERE
Una din problemele importante cu care se confruntă România în ceea ce privește protecția mediului este gestionarea deșeurilor. Aceasta se referă la activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor. Principiile de bază ale politicii de mediu a României le stabilește programul guvernamental, conform prevederilor europene și internaționale asigurând astfel protecția naturii. Prin gestionarea deșeurilor întelegem activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a acestora. Generatorii gestionării deșeurilor sunt responsabili pentru aceste activități, conform pricipiului “poluatorul plătește”, ori, în cazul producătorilor, se merge după principiul “responsabilitatea producătorului”.
Omul -ca existență biologică, este strâns legat de mediul său de viață. Această relație constituie unul dintre aspectele sănătații publice care are rolul de a menține echilibrul om-mediu, de care depinde în mare măsură viitorul societății. Un grav dezechilibru pentru ecosistemul uman este poluarea mediului înconjurător. Din păcate nu s-a reușit să se creeze un mediu înconjurător care să satisfacă plenar din punct de vedere fizic, mintal și social, chiar dacă s-au obținut succese importante în multiple domenii ale științelor. Poluarea mediului e o problemă complexă în întreaga viață social-culturală și economică. Promovarea sănătații a omului nu poate fi realizată fără menținerea în viitor a sănătății mediului. În țara noastră s-a ținut seama de necesitatea unor măsuri preventive. Totuși în ultimii ani a crescut industrializarea, urbanizarea, mecanizarea și chimizarea agriculturii, dezvoltarea transporturilor astfel încât au produs și -din păcate- vor produce modificări ale mediului –mai precis ale aerului, solului, apei și alimentelor- factori importanți care condiționează viața și activitatea omului.
Gheorghe Zamfir în lucrarea lui numită „Poluarea mediului ambiant” spune că „…viața e o necontenită luptă pentru menținerea și sporirea propriei ființe” astfel încât relațiile dintre oameni și natura înconjurătoare trebuie privită ca pe o luptă cu un adversar care trebuie învins și cât mai bine stăpânit. Să nu privim natura ca fiind împotriva noastră, sa conștientizăm că natura este prietena noastră, și că trebuie să activăm sincron cu evoluția și cerințele acesteia.
Un rol foarte important joacă autoritațile administraței publice locale în asigurarea implementării la nivel local al obligațiilor privind gestionarea deșeurilor asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Gestionarea deșeurior -în totalitatea componentelor procesuale- trebuie să respecte normele naționale și europene de protecție a mediului. O nouă abordare a problemei deșeurilor a determinat adoptarea directivelor europene transpuse în legislația româneasca, punând accent pe protejarea și economisirea resurselor naturale, reducerea costurilor de gestiune și găsirea unor soluții eficiente pentru reducerea poluării.
Politicile UE din cadrul managementului deșeurilor subliniază importanța unei abordări integrate în gestionarea deșeurilor, care cuprinde construcția instalațiilor de eliminare a deșeurilor, măsuri de prevenire a producerii deșeurilor și de reciclare.
Gestionarea deșeurilor trebuie să țină cont de fenomenele de poluare generate (să impună adoptarea unor metode avantajoase care minimizează impactul asupra mediului), și de faptul că deșeurile pot fi transformate în resurse secundare (materiale și energetice), astfel evitând să se ajungă la epuizarea resurselor. Din păcate la nivel global doar se încearcă adoptarea unor metode standard de gestionare a deșeurilor într-un sistem integrat, deoarece unele țări întâmpină probleme mari privind aplicabilitatea lor din cauza gradului scăzut de dezvoltare socio-economică.
Am ales ca studiu de caz localitatea Mediaș deoarece este locul meu de reședință și sunt în cunoștință de cauză cu problemele generate de gestionarea deșeurilor. Scopul acestei lucrări este să analizez impactul de mediu al colectării, sortării și valorificării deșeurilor (care sunt principalele metode de gestionare a deșeurilor utilizate în această zonă), prin prisma analizei metodelor principale de gestionare a deșeurilor la nivel global și prezentarea stadiului actual al localitații Mediaș în ceea ce privește managementul deșeurilor.
În acestă lucrare am folosit ca metode, în analiza critică a cunoașterii- fișe de lectură ale articolelor din literatura de specialitate, pentru studiul de caz- colectarea datelor de Societatea ECO-SAL S.A., observații direct pe teren, prelucrarea datelor și redactare. Prin această lucrare am încercat să analizez deficiențele sistemului de management al deșeurilor din localitatea Mediaș prin prisma analizei sistemului integrat de management al deșeurilor promovat global și al metodelor folosite.
CAPITOLUL 1
ANALIZA CRITICĂ A APARATULUI CONCEPTUAL
1.1. Definiția deșeurilor
Dicționarul explicativ al limbii române definește cuvântul ”deșeu” astfel: „rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv”. Cuvântul provine din franceza „déchet„ însemnând tot deșeu. Fabricarea oricărui produs presupune generarea anumitor presiuni asupra mediului, de la consumul resurselor naturale până la eliminarea acelor părți ce nu mai pot fi utilizate, denumite deșeuri. Deșeurile rezultă din consumul, producția, respectiv utilizarea resurselor.
Există un ciclu de viață al produselor începând de la extracție până la eliminarea deșeurilor. (Fig.1.1).
Fig. 1.1. Ciclul de viață de la extracție la producție, consum și deșeuri (Mediul în Europa la a patra evaluare, Nr. 1/2007, Cap.6, Consumul și producția durabilă, EEA )
Utilizarea resurselor și producția variază în fiecare țară. Precum ne arată statisticile Agenției Europene de Mediu se consideră că, în ceea ce privește impactul asupra mediului, sunt semnificative următoarele sectoare economice:
-furnizarea energiei electrice, apa, gaze, serviciile de transport și agricultură, însă și mineritul, construcțiile precum și diferitele activități industriale iar eficiența utilizării resurselor pe cap de locuitor, variază de asemenea, fiind de câteva ori mai mare în Europa de Vest și Centrală față de Europa de Sud Est. Însă faptul că se preconizează o creștere a utilizării resurselor spre anul 2020 e destul de grav; în toate țările europene consumul familial pe cap de locuitor este în creștere, atingând în țările din Europa de Vest și Centrală un nivel de circa patru ori mai mare decât din Estul Europei. Aceasta se explică prin gradul de dezvoltare socio- economice ale țărilor respective, astfel încât, dacă în țările mai sărace majoritatea populației cheltuiește mai putin, în țările dezvoltate locuitorii își permit diferite tipuri de consum și confort.
Gestionarea deșeurilor se confruntă cu probleme multilaterale, care necesită desfășurarea acțiunilor coordonate de la nivel local la cel regional, cooperarea societății civile cu autoritățile locale, cu reprezentanții guvernului și totodată colaborarea între state. Din pacate această problemă s-a agravat, mai ales în ultimele două secole, s-au dezvoltat diferite metodologii, considerându-se minimizarea cantității de deșeuri, gradul de poluare provocat și, mai nou, importanța deșeurilor ca materii secundare (în sensul reciclării și al extragerii energiei remanente).
1.2. Clasificarea deșeurilor
În general se vorbește despre mai multe tipuri/criterii de deșeuri, pe care eu le-am clasificat astfel :
a. Deșeuri menajere, provenite din sectorul casnic sau din sectoare similare, mica și marea industrie, – sectorul public sau administrativ, comerț etc.
b. Deșeuri stradale, specifice căilor de circulație publică, provenite din activitatea cotidiană a populației, din spațiile verzi, din depunerea substanțelor solide din atmosferă.
c. Deșeuri voluminoase, provenite din demolarea sau construirea de obiective industriale sau civile, sau de alte proveniențe care, datorită dimensiunilor lor nu pot fi preluate cu sistemele obișnuite de precolectare sau colectare, ci necesită o tratare diferențiată.
d. Deșeuri industriale, provenite din desfășurarea proceselor tehnologice și care sunt de diferite naturi funcție de specificul unității industriale. Cele mai mari cantități de deșeuri industriale provin din activitățile miniere.
e. Deșeuri agricole, provenite de la unitățile agricole și zootehnice sub formă de gunoi de grajd, dejecții animaliere, deșeuri animaliere de la abatoare și din industria cărnii, deșeuri vegetale de la fabricile de zahăr, ulei, etc.
f. Deșeuri periculoase precum: cele toxice, inflamabile, explozive, radioactive, infecțioase, spitalicești sau de altă natură, care prezintă direct sau indirect pericol pentru lumea vie.
g. Deșeuri ne-periculoase: cele care nu se descompun în elemente periculoase care să afecteze viața omului, dar se acumulează în cantități uriașe afectând într-un fel sau altul mediul.
S-au făcut mai multe criterii de clasificare a deșeurilor la nivel european, există și metode standard de gestionare a deșeurilor dar din păcate lipsește o bază de date completă și un sistem de monitoring integrat. De exemplu, în România până în anul 2007 nu a existat o bază de date, pentru monitoringul deșeurilor la nivel național.
Deșeurile pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii:
•în funcție de proveniența lor;
•în funcție de consistență;
•în funcție de biodegradabilitatea lor.
Agenția Europeană de Mediu împarte deșeurile în următoarele categorii:
deșeuri periculoase;
deșeuri municipale;
nămoluri de epurare;
deșeuri de la ambalaje;
deșeuri de la producerea energiei electrice:
deșeuri electronice.
Sectoarele economice mai importante care produc deșeuri sunt:
1.deșeuri municipale
2. minerit;
3.construcții și demolări;
4.deșeuri generate de activități medicale;
5.activități agricole;
6.industria: industria energetică, industria chimica, industria de prelucrare;
În cazul în care împarțim deșeurile după compoziția lor, ele pot fi clasificate astfel:
deșeuri organice,
deșeuri anorganice;
deșeuri din hârtie și carton;
deșeuri din mase plastice;
deșeuri din sticlă;
deșeuri metalice.
Deșeuri municipale
Variază de la o țară la alta, chiar și de la o regiune la alta. Conform Agenției Europene de Mediu , deșeurile municipale sunt acele deșeuri care rezultă din gospodării, colectate de municipalități, deșeuri menajere, dar și acelea colectate de la instituții, intreprinderi mici, școli, deșeuri care sunt asemănătoare cu cele colectate de la gospodării.
B. Deșeuri ce provin din minerit
La extragerea minereurilor se desprind/provin diferite tipuri de materiale, fragmente de roci, minereuri care nu mai sunt utilizate, aceste zguri sunt așezate la gura minelor sau stocate în halde de steril. Acest tip de deșeuri sunt foarte periculoase pentru ca conțin substanțe toxice, mai ales metalele grele, care poluează ecosistemele terestre, apele de suprafață și cele subterane care se scurg și se infiltrează iar efectele negative persistă mult timp.
C. Deșeuri din construcții și demolări
Aceste deșeuri sunt compuse din materiale care rămân în urma construirii, demolării, renovărilor de clădiri. Deșeurile provenite din construcții și demolări ar fi o sursă bună de materie secundară, dar, din păcate nu toate țările le reciclează, astfel, în urma depozitării, ele constituie surse de poluare. Azbestul se considera a fi foarte periculos, acesta provenind din renovarea sau demolarea construcțiilor vechi .
D. Deșeuri generate din activități medicale
Deșeurile medicale infecțioase (DMI) pun în pericol mediul și sănătatea umană. Aceste deșeuri sunt împărțite în trei grupe:
deșeuri infecțioase cum ar fi tifoane, bandaje, lenjerie, mănuși chirurgicale
deșeuri înțepătoare: seringi, ace, lamenorganice;
deșeuri din hârtie și carton;
deșeuri din mase plastice;
deșeuri din sticlă;
deșeuri metalice.
Deșeuri municipale
Variază de la o țară la alta, chiar și de la o regiune la alta. Conform Agenției Europene de Mediu , deșeurile municipale sunt acele deșeuri care rezultă din gospodării, colectate de municipalități, deșeuri menajere, dar și acelea colectate de la instituții, intreprinderi mici, școli, deșeuri care sunt asemănătoare cu cele colectate de la gospodării.
B. Deșeuri ce provin din minerit
La extragerea minereurilor se desprind/provin diferite tipuri de materiale, fragmente de roci, minereuri care nu mai sunt utilizate, aceste zguri sunt așezate la gura minelor sau stocate în halde de steril. Acest tip de deșeuri sunt foarte periculoase pentru ca conțin substanțe toxice, mai ales metalele grele, care poluează ecosistemele terestre, apele de suprafață și cele subterane care se scurg și se infiltrează iar efectele negative persistă mult timp.
C. Deșeuri din construcții și demolări
Aceste deșeuri sunt compuse din materiale care rămân în urma construirii, demolării, renovărilor de clădiri. Deșeurile provenite din construcții și demolări ar fi o sursă bună de materie secundară, dar, din păcate nu toate țările le reciclează, astfel, în urma depozitării, ele constituie surse de poluare. Azbestul se considera a fi foarte periculos, acesta provenind din renovarea sau demolarea construcțiilor vechi .
D. Deșeuri generate din activități medicale
Deșeurile medicale infecțioase (DMI) pun în pericol mediul și sănătatea umană. Aceste deșeuri sunt împărțite în trei grupe:
deșeuri infecțioase cum ar fi tifoane, bandaje, lenjerie, mănuși chirurgicale
deșeuri înțepătoare: seringi, ace, lamele, cuțite
deșeuri menajere: deșeuri din hârtie, carton, mase plastice, sticlă.
Aceste deșeuri trebuiesc sterilizate, mărunțite și apoi depozitate.
E. Deșeuri cu proveniența agrozootehnică
Activitățile agricole produc de asemenea deșeuri, acestea constau din resturi vegetale, dejecțiile animalelor. Aceste deșeuri trebuie gestionate corect și necesită o atenție deosebită pentru ele că pot reprezenta o sursă de ingrașăminte sau pot fi folosite ca și combustibili.
F. Deșeuri ce provin din diferite activități industriale.
Activități industriale constituie surse de poluare, importante de luat încalcul, de la procesul de exploatare a materiei prime până la depozitarea materialelor reziduale.
În industria prelucrătoare putem distinge diferite activități de producție din :
industria alimentară
industria băuturilor
industria forestieră
industria textilă.
Industria energetică cu cele două mari ramuri: producerea de energie și energetica nucleară, are un impact important și caracteristic asupra mediului și asupra sănatății umane. Când vorbim despre generarea deșeurilor, în procesul de producere a energiei electrice un aspect important îl constituie depozitarea haldelor de steril, rezultate în urma exploatării cărbunilor, care are un impact important asupra ecosistemelor terestre, a apelor subterane dar și emisiile din procesul de rafinare al petrolului. Marile puteri militare sunt din ce în ce mai preocupate de dezvoltarea industriei energeticii nucleare, însă generarea și depozitarea deșeurilor radioactive sunt foarte periculoase și ridică mari probleme. Industria chimica este una din marile poluatoare care generează compuși chimici organici și anorganici toxici. Printre aceștia putem înșira: fenoli, fluoruri, aldehide, pesticide, solvenți clorurați, materiale plastice, cianuri; care poluează toate tipurile de ecosisteme.
1.3. Strategii de gestionare a deșeurilor
Prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului 78/2000 privind regimul deșeurilor, modificată și aprobată prin Legea 426/2001, coroborate cu responsabilitățile derivate din adoptarea legislației europene în domeniul gestionării deșeurilor, au dus la elaborarea de către Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor a Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor, care constituie reperul în derularea activităților specifice. Aceasta fiind elaborată pentru perioada 2003 – 2013, se revizuiește periodic în conformitate cu progresul tehnic și cerințele de protecție a mediului. Crearea Strategiei are ca scop emiterea cadrului necesar pentru evoluarea și introducerea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, eficace din punct de vedere ecologic și economic.
Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD) este aprobată prin Hotărâre de Guvern și se verifică regulat. Procesarea tuturor tipurilor de deșeuri se face conform prevederilor SNGD, materializate prin Ordonanța de Urgentă a Guvernului 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea 426/2001.
Toate tipurile de deșeuri generate pe teritoriul țării sunt ierarhizate, în mod formal asfel:
• deșeuri municipale și asimilabile: ansamblul deșeurilor produse, în mediul urban și în mediul rural, din gospodării, instituții, unitați comerciale și prestatoare de servicii (deșeuri menajere), deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, deșeuri din construcții și demolari, nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești;
• deșeuri de producție: totalitatea deșeurilor generate din activitățile industriale; pot fi deșeuri de producție nepericuloase și deșeuri de producție periculoase;
• deșeuri generate din activități medicale: sunt deșeurile generate în spitale, policlinici, cabinete medicale și se impart în două categorii: deșeuri medicale periculoase care sunt cele infectioase, întepatoare-tăietoare, organe anatomopatologice, deșeurile provenite de la secțiile de boli infecțioase, etc. și alte deșeuri exclusiv cele menționate mai sus, care intră în categoria deșeuri asimilabile.
În gestionarea deșeurilor cele mai acceptate și promovate metode sunt minimizarea cantităților de deșeuri și reciclarea. Când vorbim despre managementul deșeurilor ne referim la reducerea la sursă, reciclarea, tratarea și eliminarea reziduurilor. Minimizarea deșeurilor utilizează primele două elemente.
Minimizarea deșeurilor conține urmatoarele elemente:
· Prevenirea și/sau reducerea generării deșeurilor la sursă;
· Îmbunătățirea calității deșeurilor generate (de ex.reducerea periculozității);
· Încurajarea refolosirii, reciclării și recuperării.
Aici intervin și alți factori, cum ar fi: comportamentul oamenilor, gradul de dezvoltare al societății, atitudini, concepții, nivelul de educație. Depozitarea deșeurilor e cea mai utilizată metodă în unele țări, deși prezintă cele mai multe efecte negative.
1.3.1. Prevenirea și minimizarea fluxului de deșeuri
Dacă ierarhizăm standardele europene în ceea ce privește tratarea deșeurilor, acestea sunt după cum urmează: prevenirea deșeurilor, apoi reciclarea lor, recuperarea de energie și, la urmă, depozitarea. Prevenirea producerii de deșeuri reprezintă reducerea la sursă a fluxului de deșeuri și reutilizarea produselor. Minimizarea fluxului de deșeuri se referă și la măsuri de gestionare a deșeurilor, cum ar fi scăderea gradului de toxicitate (deșeuri periculoase) și reciclarea. Factorii politici de la nivel regional la cel național trebuie să susțină și să încurajeze aceste metode. Din păcate fluxul de deșeuri crește și este din ce în ce mai greu pentru toate țarile să se ocupe de această problemă. Soluția ar fi ca fiecare țară să adopte strategii potrivite pentru a reuși să reducă cantitățile de deșeuri. Un raport al Agenției Europene de Mediu a prezentat zece cazuri în care anumite țări europene au reușit să găsească proceduri pentru prevenirea și minimizarea cantităților de deșeuri. Sunt țări care au acționat în domeniu, căutând să atenueze impactul acumulării deșeurilor asupra mediului, respectiv să găsească rezolvare acestei probleme. Cele mai importante măsuri sunt:
•responsabilitatea producătorilor, în ceea ce privește ambalajul produselor;
•acordurile voluntare;
•instrumentele legislative;
•programele informative;
•taxele pe deșeuri.
Ca și exemple pozitive ne dau orașele Kamikatsu din Japonia, Capannori din Italia, Argentona din Spania unde se reciclează 70%, 80% respectiv 90% din deșeuri. Din 2012 s-a implementat o taxă de tipul „platești cât arunci“ (pay as you throw). Frecvența colectării de la fiecare gospodărie este măsurata cu ajutorul microcipurilor lipite pe sacii cu deșeuri reziduale, pe care le scanează un aparat de citire montat pe autospecialele de colectare. În localitățile unde s-a aplicat noul mod de tarifare au fost stimulate separarea și prevenția, astfel încât rata de separare la sursă a urcat la 90%. Unele țări, din păcate, lasă problemele legate de mediu pe o poziție inferioară. În aceste țări unde industria este puternică consumul de resurse și producția sunt mult mai mari, și implicit cantitatea de deșeuri este mult mai mare în consecință, producătorii sunt dispuși să accepte anumite instrumente (ca de exemplu: „pay-as-you-throw”) precum am menționat mai sus.
Legislația privind gestionarea deșeurilor și protecția mediului a fost adaptată potrivit obiectivelor specifice asumate de România la aderarea la UE, și în acord cu legislația UE din domeniu. Măsurile legislative vizează în special reducerea cantității de deșeuri, micșorarea depozitelor, prin reciclarea celor care se pretează la acest proces, având astfel o influență importantă în prezervarea mediului.
La reducerea cantității de deșeuri produse de industrie, un aport important îl au și programele informaționale, care descriu inclusiv procedee specifice de scădere a cantității de deșeuri rezultate în procesul de producție. Destinate gestionării ecologice a deșeurilor, aceste procedee și metode sunt generatoare de costuri suplimentare, care sunt însă compensate prin subvenții de stat. Taxele pe deșeuri: taxe pe depozitarea deșeurilor, taxe pe greutatea deșeurilor menajere mixte sunt niște exemple de metode de instrumente economice care sunt importante la reducerea fluxurilor de deșeuri. S-a realizat un studiu în legătură cu minimizarea deșeurilor. S-a ajuns la concluzia că prevenirea și minimizarea deșeurilor implică prevenirea și minimizarea de la sursă, ceeace înseamnă că e strâns legată de comportamentul și atitudinea fiecarui individ în parte. În acest sens s-a făcut inclusiv un studiu psihologic din punct de vedere cognitiv, unde s-au luat în calcul următoarele:
-comportamantele față de reciclare,
-atitudinile față de reciclare,
-normele subiective ale indivizior,
-percepția controlului comportamental,
-factori ce pot apărea în funcție de situații,
-consecințele reciclării,
-atitudinile față de minimizarea deșeurilor,
-informațiile demografice (unde intră informațiile referitoare la: varstă, sex, stare civilă, educație, ocupație, rol în familie)
În concluzie, folosind Teoria Comportamentului Planificat se arată rolul înțelegerii comportamentului uman în elaborarea proiectelor ce vizează prevenirea și minimizarea deșeurilor.
1.3.2. Colectarea selectivă a deșeurilor
Una dintre etapele reciclării este colectarea selectivă, pe lângă separarea și procesarea unora dintre componentele deșeurilor, în favoarea transformării lor în produse utile. Fiecare material care intră în compoziția deșeurilor: hârtia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice pot face obiectul unui proces de reciclare. Până în secolul al XVIII deșeurile din prelucrarea bronzului și a altor metale prețioase erau colectate în Europa și topite pentru refolosire continuă. Iar pentru cărămizi ca material de bază s-a folosit praful și cenușa de la focurile de cărbuni sau lemne. Reciclarea -având pe atunci avantaj economic, reducea nevoia de materii prime naturale. Deasemenea, s-a încurajat reciclarea pe vremea celor două războaie mondiale când resursele erau la limită. Multe țări au fost implicate în campanii guvernamentale încurajând cetățenii să doneze metale și să conserve fibrele textile.
Una dintre țările în care reciclarea și raționalizarea au fost adoptate este Germania. Materialele reciclate erau pe atunci fierul dar și alte metale rare. Anul în care s-a conștientizat că deșeurile constituie o problemă a fost 1970. Atunci s-a observat că metodele de tratare prin depozitare sau incinerare nu sunt satisfăcătoare. În anul 1970 orașul Woodbury din statul American New Jersey a introdus reciclarea obligatorie, iar în Europa primele directive ale comisiei Europene în problema deșeurilor datează din anul 1975. În 1992 la Rio de Janeiro la Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare (UNCED) s-au adoptat politici care au fost introduse pe plan mondial. În Europa a avut loc o campanie de conștientizare potrivit căreia cea mai eficientă formă de tratare a deșeurilor este reciclarea. Sigla acestei campanii fiind 3R însemnând în limba română abrevierea pentru Reducere, Reutilizare, Reciclare; în limba engleză Reduce, Reuse, Recycle; iar în limba franceză Reduire, Reutilliser, Recycler.
Ca urmare a directivei 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, transpusă în legislația românească prin HG nr.621/23.06.2005, în anul 2005 încep primele proiecte de colectare selectivă a deșeurilor în România. Colectarea selectivă a deșeurilor este soluția la îndemâna, totodată favorabilă tuturor, și presupune depozitarea deșeurilor în locuri special amenajate pentru a fi reciclate. Conform HG 621/ 2006 (completată și modificată prin 1872/2006) instituțiile publice, asociațiile, fundațiile, persoanele fizice sunt obligate să colecteze selectiv deșeurile de ambalaje în containere diferite, inscripționate în mod corespunzător și amplasate în locuri speciale accesibile cetățenilor. Colectarea selectivă se poate face și din ușă în ușă sau prin aport voluntar.
În cazul în care campania de comunicare spre populație este eficientă, iar aceasta se implică, se poate obține o eficiență a colectării de la 50% până la 80%. La colectarea prin aport voluntar eficiența colectării poate fi cuprinsă între 10% și 60% din cantitatea totală de deșeuri de ambalaje. Se poate ajunge la o eficiență și mai mare a colectării, dacă densitatea containerelor de colectare este de 1 container/500 de locuitori în zone urbane și 1 container /200 locuitori în zone rurale.
Legislația româneasca în domeniul managementului deșeurilor de ambalaje este în acord cu legislația europeană în domeniu și asigură operatorilor cadrul normativ necesar pentru reciclarea și valorificarea deșeurilor, în condiții de eficiență, sustenabilitate și costuri rezonabile din punct de vedere economic. Fiind țară membră a Uniunii Europene, România trebuie să îndeplineasca obiectivele anuale de reciclare și valorificare.
Fig.2.1. Tomberoane pentru colectarea selectivă a deșeurilor
Operatorii economici cărora li se adresează reglementările juridice privind valorificarea și reciclarea, se împart în 3 categorii, respectiv: operatori ale căror produse sunt ambulate, operatori care ambalează alte produse deja ambalate și operatori care comercializează ambalaje. Odată cu acordarea legislației naționale din domeniu la cea europeană, România s-a angajat ca procesul de valorificare și reciclare să fie executat după ce colectarea deșeurilor se face selectiv. În accepțiunea UE, colectarea selectivă -ca parte esențială a procesului de gestionare a deșeurilor-, a fost explicit prevăzută în planul de implementare a Directivei UE privind deșeurile, plan agreat de CE în timpul negocierilor de aderare.
1.3.3. Reciclarea
Dicționarul explicativ al limbii române descrie cuvântul „reciclare” ca „introducerea unor reziduuri de deșeuri etc. într-un proces tehnologic pentru a obține reutilizarea și valorificarea lor sau în scopuri ecologice.”
În prezent, la nivel național, se reciclează 55 % din ambalajele puse pe piață, potrivit Eco-Rom Ambalaje, al cărui sistem de colectare separată este prezent în 464 de localități (87 la sută din mediul urban și 13 la sută din mediul rural) și deservește 9.027.934 de locuitori.(www.mediafax.ro)
Reciclarea deșeurilor se poate realiza prin două tipuri de acțiuni:
Reutilizare
Valorificare
Fig.3.1. Moduri de reciclare a deșeurilor
Două aspecte importante sunt vizate de metoda reciclării: impactul asupra mediului și eficiența folosirii resurselor. Deșeurile reprezintă, în societatea de astăzi, o sursă importantă de resurse secundare, o sursă regenerabilă de energie. Metoda reciclării poate consta în: reciclarea materiei și reutilizarea energiei, conform normelor europene.
Reutilizarea deșeurilor
Reutilizarea deșeurilor cuprinde orice operație prin care deșeul (ambalajul), care a fost conceput și proiectat pentru a realiza în cadrul ciclului său de viață un număr minim de parcursuri sau rotații, este reutilizat pentru același scop pentru care a fost conceput sau pentru un scop diferit. Aceasta se poate realiza cu păstrarea formei produsului sau cu efectuarea unor modificări limitate.
Producătorilor li se impune condiția de a crea produse competitive, care pot fi ulterior recuperate prin intermediul tehnologiilor existente, fără a genera deșeuri.
Consumatorilor li se propune să nu procure produse care pot deveni deșeuri nereciclabile.
Valorificarea deseurilor
Valorificarea deșeurilor cuprinde orice operație sau succesiuni de operații de dezmembrare, sortare, tăiere, mărunțire, presare, balotare, topire – turnare efectuată asupra unui deșeu prin procedee industriale, în vederea transformării sale în materie primă secundară sau sursă de energie
Valorificarea unui deșeu poate fi :
Valorificarea materială – presupune substituirea materiilor prime; deșeul fiind utilizat din nou datorită caracteristicilor sale materiale, cu excepția folosirii lui imediate ca material combustibil pentru obținerea de energie.
Valorificarea biologică (compostare, fermentație) – este o valorificare materială a resturilor organice, fie că este vorba despre tratarea realizată conform standardelor industriale ale instalațiilor cu tehnică înaltă, fie că ne situăm în zona gospodăriilor particulare, a administrațiilor comunale sau a grădinilor particulare, unde valorificarea se face pentru nevoile proprii (gospodării: de ex. compostare, hrănirea animalelor).
Valorificarea energetică – presupune folosirea deșeurilor ca material combustibil înlocuitor, pentru obținerea de energie.
Dr. Klaus Fricke și Dr. Florian Kölsch, în 2009, în studiul lor, spuneau ca reciclarea materială presupune înlocuirea resurselor primare cu folosirea materialelor din deșeuri. Ei susțin că reciclarea materialelor e o metodă, care include reciclarea materiilor și reciclarea biologică cu compost și fermentare. Însă A.Bjorklund și G.Finnveden (2005) în studiul lor -care include și evaluarea ciclului de viață a unui produs, susțin că reciclarea deșeurilor biodegradabile (compostarea și digestia anaerobă) nu prea are trasături comune cu reciclarea propriu-zisă a materialelor.
Produsele din materiale reciclate au nevoie de un consum mai mic de energie decât cele care provind din resurse primare, potrivit studiului lui A.Bjorklund și G.Finnveden. Concluziile studiului au rezultat din compararea indicelui de încălzire globală și al energiei totale utilizate, obținute din reciclarea prin incinerare și depozitare a deșeurilor. Eficiența energetică a reciclării deșeurilor a fost subiectul mai multor studii, printre care amintim pe cel executat de Fricke și Kolsch (2009). Potrivit rezultatelor acestui studiu, reciclarea prezinta avantaje semnificative din punct de vedere energetic, atât în ceeace privește reciclarea deșeurilor celulozice sau din mase plastice, dar și în cazul reciclării metalelor -care aduce un plus în protejarea și/sau gestionarea înțeleaptă a resurselor naturale. Șirul de activități care fac parte din reciclarea deșeurilor sunt: colectarea, transportul deșeurilor, prelucrarea intermediarăa care implică sortare, mărunțire sau compactare, valorificarea materialelor și prelucrarea finală. În ceeace privește colectarea și transportul, numeroase studii s-au axat pe evaluarea impactului asupra mediului pentru fiecare activitate întreprinsă și pe eficiența economică.
Fraser McLeod și Dr.Tom Cherrett (2007) în studiul lor numit "Maximizarea eficienței în colectarea deșeurilor menajere prin îmbunătățirea gestionării flotei." ("Maximising efficiency in domestic waste collection through improved fleet management.") afirmă că „este nevoie urgentă de a creea un sistem de colectare și tratare eficient care reduce cantitățile de deșeuri evacuate, reciclează resursele din deșeuri într-o măsură maximă posibilă și reduce cantitățile de deșeuri care sunt arse și depozitate sau îngropate”. Aceștia din urmă au propus pentru stabilirea valorilor impactului transportului și colectării deșeurilor:
-colaborarea între autoritățile învecinate privind utilizarea resurselor (vehiculele de transport, echipajul, depourile);
-așezarea depourilor de vehicule utilizate în transport lângă depozitele de deșeuri și colectarea săptămânală alternativă.
Aplicarea acestor strategii are foloase semnificative cu privire la scurtarea distanței parcurse, economisirea timpului și a resurselor necesare care implica minimizarea impactului asupra mediului. Când e vorba despre reciclare, amintim și reciclarea biologică cu compost (proces aerob) și despre fermentare (proces anaerob). Mai întâi definim compostul conform dicționarului explicativ al limbrii române ca fiind un îngrașamant agricol natural rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale și animale amestecate cu unele substanțe minerale. Fabricarea compostului este procesul prin care deșeurile menajere din bucătărie și curte sunt transformate într- un compus bogat în nutrienți. Prin reîntoarcerea nutrienților în sol, compostul reduce necesarul de fertilizatori chimici scumpi. Deșeurile de natură organică pot constitui pâna la 40% din deșeurile menajere, cantitate ce în acest mod este extrasă de la rampa de gunoi.
Compostul este un amestec de culoare închisă, uscată, ce degajă un miros, care constă în principal în materie organică descompusă. Fabricarea compostului este un proces simplu, natural. Compostul este utilizat pentru fertilizarea și conditionarea solului. La crearea unui produs nou din deșeuri organice folosit în agricultură la un preț mic prin biodegradare biologică vorbim despre un proces de compostare. Aici trebuie să ținem cont de unele condiții: să conțină apă și oxigen suficient, volumul porilor de apă să fie corespunzator, să fie o suprafață activă și o aerare corespunzătoare.
În urma anumitor studii s-a aflat că trebuie sa punem accent pe calitatea compostului înainte de utilizare să fim atenți la caracteristicile, proprietățile fizice, chimice și biologice ale solului. Compostul conține acizi humici (care au putere de reținere a apei) dar poate conține și metale grele din cauza nesortării corecte a deșeurilor. Fermentarea anaerobă în ceea ce privește tratarea deșeurilor este un proces biochimic și constă în descompunerea materialelor organice sub acțiunea microorganismelor fără oxigen. Amestecul gazos care rezultă din acest proces este cunoscut sub denumirea de biogaz.
In practica industrială, procesul de fermentare anaerobă se desfășoară în reactoare speciale (digestoare anaerobe), în condiții de lucru controlate. Reciclarea și valorificarea energetică presupune recuperarea energiei din deșeuri. Este un proces ce constă în arderea deșeurilor în instalații speciale cu scopul de a converti energia în energie electrică. Astfel, procesul de incinerare face parte din procedeele de recuperare a energiei prin reciclare și valorificare energetică. Recuperarea energiei din deșeuri se face prin conversia energiei termice (obținută din arderea deșeurilor) în energie electrică (în instalații cu această destinație). Contribuția procesului de incinerare a deșeurilor la protecția mediului și la raționalizarea resurselor naturale constă în principal din recuperarea energiei pasive, remanente în deșeuri (energie calorică, termică), energie care ar fi obținută altfel prin arderea combustibililor fosili (cărbuni, gaze, petrol), cu consecințele negative aferente asupra mediului.
1.3.4. Incinerarea deșeurilor
Incinerarea este un procedeu termic din cadrul tratarii deșeurilor fiind una din cele mai vechi și eficiente metode. Ea poate fi la scară mică, medie sau mare.
Categoriile de deșeuri ce se pot incinera sunt:
– deșeuri de țesuturi vegetale și animale;
– deșeuri agrochimice;
– deșeuri de la prepararea și procesarea fructelor, legumelor, cerealelor, uleiurilor comestibile, pulberilor de cacao, cafelei, ceaiului și tutunului; producerea conservelor; prepararea și fermentarea drojdiei și extractului de drojdie și melasei;
– deșeuri de ambalaje care conțin reziduri sau sunt contaminate cu substanțe periculoase;
– deșeuri de cauciuc și anvelope scoase din uz;
– deșeuri cu conținut de azbest;
– ulei uzat și filtre de ulei;
– deșeuri de metale feroase și neferoase;
– deșeuri din plastic, sticlă, hârtie, carton, lemn sau textile;
– deșeuri de la echipamente electrice și electronice – DEEE;
– deșeuri de baterii și accumulatori, catalizatori uzați;
– deșeuri de pesticide;
– deșeuri de vopsele, adezivi și rășini conținând substanțe periculoase.
Pentru obținerea de resurse secundare și economisirea resurselor primare, respectiv pentru conversia deșeurilor în surse de energie, se recurge la incinerarea acestora. Beneficiile pentru protecția mediului constau în scăderea emisiilor și reducerea toxicității deșeurilor, reducerea masei și volumului deșeurilor. Procesul de incinerare duce la obținerea de energie electrică prin folosirea potențialului caloric al acestora.
Fig.4.1. Structura și modalitatea de funcționare a unei instalații de incinerare
După cum vedem în imaginea de mai sus instalația de incinerare a deșeurilor funcționează astfel: – primul pas este preluarea deșeurilor, apoi se alimentează în unitatea de incinerare, după care se elimină și se tratează cenușa reziduală iar la urmă se tratează și se valorifică emisiile.
În timp, managementul deșeurilor s-a dezvoltat, pornind de la eliminarea lor și ajungând la procedee de extragere a energiei din acestea, cu controlul emisiilor de noxe și gestionarea eficiența și ecologică a resturilor necombustibile. Această metodă are atât avantaje cât și dezavantaje.
Avantajele incinerării :
-Cenușa solidă care rezultă din ardere reprezintă doar 15-20% din greutatea inițială a deșeurilor;
-Incinerarea generând rapid energie termică sau electrică, este un avantaj al comunităților locale din vecinătatea incineratorului.
-Din deșeurile medicale (chiar și periculoase), nămolul din stațiile de epurare sunt transformate într-o cenușă solidă, iar acest produs final steril, este nepericulos și poate fi folosit ca material de construcție;
-Fluxurile de gaze se filtrează înainte de a fi răspândite în atmosferă;
-Într-un timp scurt se distrug cantități mari de deșeuri astfel încât putem spune că incinerarea este rapidă;
Dezavantajele incinerării:
– Este o metodă nesigură, litigioasă, din cauza emisiei poluanților gazoși;
– Este o metodă scumpă, iar costurile se amortizează în perioade lungi de timp;
– Emisiile rezultate în urma arderii conțin: CO, CO2, apă, cenușă, halogeni, sulf, fluor;
– Dioxidul de carbon distruge stratul de ozon. Prin incinerarea unei tone de deșeuri menajere solide, se elimină în atmosferă aproximativ o tonă de dioxid de carbon;
– O parte din cenușa rezultată rămâne în incinerator (sub formă solidă) iar cealaltă parte se elimină în atmosferă;
Din păcate încă nu s-au găsit niște metode sau filtre care să blocheze în proporție de 100% emisia de substanțe toxice în atmosferă;
– Emisiile toxice afectează sănătatea umană și calitatea pășunilor din apropiere.
În urma unor studii s-a concluzionat că tratarea deșeurilor și recuperarea energetică este ce mai avantajoasă metodă în ceea ce privește impactul asupra mediului. O evaluare a impactului asupra mediului, cu privire la incinerarea și recuperarea energetică din deșeuri este obligatorie, ca și eficiența energetică, pentru ca această metodă să fie acceptată și aplicată cu succes, în defavoarea depozitării. Se recomandă a fi inclusă în strategiile de management al deșeurilor metoda incinerării cu recuperare energetică.
1.3.5. Depozitarea deșeurilor
Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor definește „Depozitul de deșeuri” astfel: ”orice amplasament pentru eliminarea finală a deșeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran”. Există 3 clase de depozite în funcție de tipul deșeurilor cum ar fi :
-clasa a – pentru deșeuri periculoase
-clasa b – pentru deșeuri nepericuloase
– clasa c – pentru deșeuri inerte
Clasificarea deșeurilor a fost necesară datorită nevoii de gestionare a acestora din punct de vedere a eficienței energetice în procesul de recuperare. În acest sens, s-a luat în calcul scăderea cantității de deșeuri, reciclarea, respectiv extragera energiei din acestea.
Când se proiectează un depozit de deșeuri, se iau în considerare niște factori importanți, dintre care amintim:
-cantitatea și natura deșeurilor ce urmează a fi depozitate
-caracteristicile amplasamentului și eficiența ecologică
-posibilitate de reabilitare și reutilizare ulterioară a terenului
La alegerea amplasamentului se pune accent pe următoarele criterii:
-criterii geologice, pedologice și hidrogeologice
-criterii climaterice
-criterii economice
-criterii suplimentare
Următorul pas este proiectul unui depozit de deșeuri care trebuie să conțină toate datele și informațiile necesare în legatură cu etapele ciclului de viață a depozitului. Date generale ar fi: natura și proveniența deșeurilor, cantitățile de deșeuri și tehnologiile de tratare. La construcție se pune accent pe infrastructura depozitului, amplasarea echipamentelor și instalațiilor componente, asigurarea utilităților, modul de utilizare a bazei pereților laterali, realizarea sistemului de colectare și evacuare a gazului de depozit.
La construirea unui depozit de deșeuri acesta trebuie să aibă instalații și echipamente fixe principale:
-poarta de acces, sistem de pază și supraveghere
-echipament de cântărire și recepție pentru cantități mici de deșeuri
-facilități pentru verificarea deșeurilor și laborator
-drumuri interioare
-zone pentru depozitarea deșeurilor
-instalații pentru tratarea levigatului, deasemenea și pentru colectarea și evacuarea gazului de depozit
-garaje, ateliere și spații de parcare pentru utilaje
-echipament pentru curățarea roților vehiculelor
-birouri administrative
După transportarea deșeurilor la depozit, acestea urmează a fi tratate mecanic: mărunțite, sortate, curățate, respectiv compactate. Mărunțirea deșeurilor diferă în funcție de proprietățile fizice ale deșeurilor, de scopul mărunțirii. Exista mărunțirea prin lovire, care se poate face cu ajutorul morilor cu ciocane, concasoarelor percutante, sau mărunțirea prin tăiere în: mori cu cuțite sau tăietoare sau raspel cu sită. Sortarea deșeurilor constă în:
-sortarea dimensională (sita tambur, sita cu vibrație, separator balistic, sita plată cu disc),
-sortarea densimetrică (separator rotativ cu curent de aer, instalație de aspirare),
-sortarea magnetică (cu ajutorul separatorului magnetic sau a separatorului cu curenți turbionari),
-sortarea optică și sortarea manuală.
Curățarea deșeurilor se face prin purificare mecanică sau spălare în tamburi. Compactarea realizează cu prese operate mecanic sau hidraulic (ICIM București). Urmează faza de exploatare, apoi faza de închidere și monitoring post-închidere a depozitelor de deșeuri.
La exploatarea depozitelor se pun niște condiții care trebuiesc îndeplinite cum ar fi: procedura de acceptare a deșeurilor la depozitare, metodele de descărcare și de depozitare (cele mai utilizate fiind depozitarea de suprafață și depozitarea prin înaintarea frontului de lucru) nivelarea și compactarea, acoperirea zilnică, delimitarea zonelor de lucru, prin celule de descărcare și prin marcaje temporare, auto-monitorizarea tehnologică (verificarea permanentă a stării componentelor), auto-monitorizarea emisiilor și controlul lor (a levigatului și a gazului de depozit).
Când vorbim despre închiderea depozitelor de deșeuri și monitorizarea post-închidere ne referim la sistemul de acoperire, format din: stratul pentru acoperirea deșeurilor (geotextil), stratul pentru colectarea și evacuarea gazului de depozit, stratul de impermeabilizare (din argilă sau geomembrana), stratul pentru colectarea și evacuarea apelor pluviale, stratul de sol vegetal. Sistemul de monitoring post-închidere cuprinde: analiza calității și cantității levigatului, a gazului de depozit, a apelor de suprafață și subterane, a concentrațiilor specifice de poluanți din sol. S-a dovedit că pentru deșeurile din plastic cea mai avantajoasă metoda e depozitarea, deoarece ele nu sunt biodegradabile astfel încât nu pot fi tratate prin alte metode mai eficiente.
Totuși s-a ajuns la concluzia ca depozitele de deșeuri sunt din ce în ce mai puțin acceptate în strategiile de management, pentru că ele reprezintă o eliminare finală a deșeurilor, cu alte cuvinte pierderea definitivă a resurselor. De asemenea se promovează construirea depozitelor cu recuperare de biogaz, care ar reduce emisiile gazelor cu efect de seră și ar contribui astfel la economisirea resurselor Din cauza efectelor negative pe care le are asupra mediului, depozitarea deșeurilor reprezintă metoda cea mai puțin acceptată, din cauza efectelor negative pe care le are asupra mediului: emisiile de metan cu poluare atmosferică, emisiile de levigat cu poluarea solurilor, a apelor subterane și mai ales pierderea resurselor.
1.3.4.1. Impactul depozitelor de deșeuri asupra mediului
După cum declara Agenția Europeană de Mediu depozitele de deșeuri au următoarele impacte asupra mediului :
• poluează solul prin emisii de nutrienți, metale grele, compuși toxici rezultați din levigatul depozitelor de deșeuri;
• se reduc suprafețe de teren din cauza construcțiilor depozitelor;
• poluează din cauza ca se emit de gaze cu efect de seră;
• poluează apele subterane și terenurile învecinate din cauza scurgerilor din depozitele de deșeuri ;
S-a constatat că depozitele de deșeuri poluează aerul, apele și solurile. S-a observat o scădere a fertilității solurilor cât și un disconfort vizual și olfactiv. Aceste viziuni trebuie luate în considerare de către factorii de decizie, înaintea construirii de depozite, iar apoi să adopte metodele necesare de management al deșeurilor. În urma unor studii făcute s-a sesizat că în multe țări, populația acceptă din ce în ce mai greu să se găsească locații potrivite pentru depozitele de deșeuri.
În jurul aniilor ’70 și înainte, singura metodă de gestionare a deșeurilor era depozitarea. Problematica referitoare la prevenirea și reducerea efectelor negative ale deșeurilor asupra mediului este de dată relativ recentă, în prezent regăsindu-se aproape permanent pe agenda factorilor de decizie și generând preocupări serioase în ceea ce privește optimizarea raportului dintre strategiile de gestionare a deșeurilor și costurile economice, cu menținerea nivelului de protecție a mediului înconjurător.
S-a constatat de-a lungul timpului că, de fapt, depozitarea nu este chiar cea mai eficienta metodă deoarece polueaza mediul, astfel încât s-au implementat noi metode de management al deseurilor, un management rațional care are în vedere atât aspectele legate de mediu cât și analiza cost-beneficiu, re-utilizând astfel resursele și energiile. După anumite studii de specialitate s-a luat în calcul tratarea mecano-biologica și tratarea termică a deșeurilor înainte de depozitare astfel încât energia din deșeuri să nu se piardă. Există două feluri de depozite de deșeuri: care presupun recuperare energetică și fără recuperare energetică.
Există o evaluare a ciclului de viață al produsului cu abrevierea LCA care provine din engleza “Life Cycle Assessment” fiind “o tehnică de management de mediu care identifică fluxurile de materiale, de energie și de deșeuri ale unui produs pe durata unui ciclu de viață al produsului și impactul acestora asupra mediului.” Aceasta evaluare se rezumă doar la impactul produsului asupra mediului nu și la tratarea factorilor financiari, politici sau sociali. Acest ciclu de viață al produsului se mai numește și „from cradle to grave” adică „de la leagăn la mormânt”. Se pleacă de la punctul de începere de proiectare a unui produs și se termină cu retragerea lui din uz sau reciclare.
Cei care s-au ocupat de evaluarea impactului depozitelor de deșeuri asupra mediului au adus la cunoștintă că este important ca deșeurile -înainte de a fi depozitate, să fie tratate (tratare termica sau mecano-biologică) din cauză că o depozitare simplă poate emite anumite gaze toxice.
Pentru a reduce riscul de poluare au fost gasite noi metode de management al deșeurilor deoarece depozitarea simplă e neeficientă, astfel deșeurile înainte de a fi depozitate sunt tratate mecanico-biologic și termic. Din păcate prea puține țări s-au adoptat acest management de tratare a deșeurilor, depozitarea simplă fiind cea mai utilizată metodă.
Rezumatul analizei critice
Incrementarea masei deșeurilor se datorează creșterii fluxului de resurse consumate din cauza creșterii efectivului populației.
Deșeurile reprezintă o sursă de resurse secundare, dar, din păcate, ele pot conține substanțe periculoase care daunează grav sănătății umane si mediului, de aceea necesită gestionare și tratare adecvată.
Foarte importantă în acest sens este colaborarea dintre societatea civilă și autoritățile locale ca urmare a creșterii fluxului de consum care duce la epuizarea resurselor. Deasemenea, sunt importante metodologiile dezvoltate de cercetători, deoarece ei au analizat ciclul de viață al produsului generator de deșeuri. Prevenirea acumulării și minimizarea producerii deșeurilor sunt cele mai promovate metode deoarece implică cele mai mici costuri de gestionare și au avantaje economice.
Cu privire la mediu, reciclarea este metoda cea mai uzitată deoarece se observă o economisire a resurselor. Tehnologiile moderne au dus la proiectarea unor depozite cu recuperare de energie.
Depozitarea însă este cea mai puțin recomandată metodă din cauza impactului pe care îl are asupra mediului. Depozitarea simplă a deșeurilor este în continuare metoda cea mai frecvent utilizată de țările mai puțin dezvoltate socio-economic.
S-a ajuns la concluzia că și cele mai dezvoltate țări întâmpină probleme de aplicabilitate a managementului deșeurilor. S-a constatat că ar fi bine să se raporteze la o scară adecvată de timp și de spațiu pentru a găsi cea mai bună metodologie de management în domeniu. O mare importanță o are Capitalul Natural (resursele naturale), chiar de aceea e importantă minimizarea impactului asupra acestuia. Totodată trebuie luate în considerare și efectele cumulative. Astfel, primul pas care trebuie făcut în elaborarea unui management eficient este de a identifica principalele tipuri de deșeuri și de a le încadra în categorii, pentru a putea opera ulterior cu acestea.
CAPITOLUL 2
PROTECȚIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ȘI EDUCAȚIA ECOLOGICĂ
2.1. Starea ecologică a lumii
De când a apărut omul pe pământ și până in prezent au avut loc schimbări importanate în aspectele scoarței terestre, în învelișul său vegetal și toate astea din cauze antropice. Aceste modificări s-au petrecut într-un ritm alert și cu intensitate mare iar puterea omului de a influența mediul a crescut. Din păcate relațiile omului cu natura au devenit antagonice. Omul a înțeles foarte târziu că locul lui în natură este limitat și că nu este stăpânul absolut al planetei ci numai locuitorul ei. Aceasta este cauza actualei crize ambientale care prin dimensiunile, intensitatea și diversitatea formelor de manifestare poate fi considerată a întregii biosfere.
Organizația Națiunilor Unite consideră că cele mai grave probleme, cu care se va confruntă omenirea în secolul XXI, sunt procesele de schimbare a climei, deșertificarea solului, diversitatea biologică, afectarea stratului de ozon. Aceste fenomene sunt determinate de modificările esențiale, ce se produc în natură sub influența omului, prezintă niște schimbări, care, în ultimele decenii ale secolului XX, au atins niveluri periculoase pentru ritmul normal de evoluție a vieții pe Pământ. Pentru a stopa fenomenele respective, Comunitatea Internațională a elaborat și adoptat Convențiile de la Rio – documente care au menirea la prima etapă de a stabiliza, iar ulterior de a micșora impactul antropogen asupra naturii pe scară globală. Toate problemele de mediu au o origine locală, dar pot afecta o zonă mult mai întinsă. Deci consecințele impactului pot avea implicații locale, internaționale și globale. De aceea acțiunile preconizate pentru supravegherea și prevenirea efectelor extinse ale problemelor locale au fost elaborate și luate sub control prin înțelegeri regionale și globale. Accentul se pune pe măsuri, care să minimalizeze costurile nete ale respectării înțelegerilor internaționale prin rezolvarea, pe cât e posibil, a problemelor interne, dar și a celor internaționale.
http://ecology.md/md/page/abordarea-ecologica-in-reparatia-apartamentelor
CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ: SOCIETATEA COMERCIALĂ ECO-SAL S.A. MEDIAȘ
3.1. Scurt istoric al societății ECO-SAL S.A.
Modificări profunde și accelerate ale mediului au fost produse din cauza dezvoltării socio-economice. Raportul mediu-om s-a transformat din unul armonic într-unul contradictoriu, datorită solicitărilor mari a resurselor naturale, a extinderii suprafețelor cultivate, a despaduririlor masive și a dezvoltării exploatării subsolului. Din păcate omul a observat destul de tâziu ca el este o creație a mediului înconjurător și nu creatorul acestuia, astfel încât a început să transforme mediul înconjurător care defapt asigură existența biologică și intelectuală.
Din cauza științei și tehnologiei folosite în favoarea dezvoltării industriale oamenii au ignorat păstrarea și protejarea echilibrului mediului înconjurator. Planul Regional de Acțiune pentru Mediu prevede reducerea gradului de poluare a mediului și a efectelor negative ale acesteia asupra populației. Regionalizarea serviciilor de salubritate este în acord cu acest plan. După aderare Uniunea Europeană a impus României o axă prioritară și anume: buna gestionare a deșeurilor. În localitatea Mediaș din județul Sibiu este percepută necesitatea de a asigura servicii moderne de salubritate. La un moment dat întreaga populație a localității și nu numai, a fost afectată de serviciile de gestionare a deșeurilor dintr-o perspectivă tehnică dar și dintr-una financiară. Este important ca indiferent de zonă toți cetățenii să beneficieze de servicii identice de salubrizare.
Serviciul public de Ecologizare care deservea localitatea Mediaș s-a reorganizat în Societatea Comercială ECO-SAL S.A. Astfel în data de 1 Aprilie anul 2009 s-a înființat aceasta Societate, care este singurul operator de salubritate care presteaza servicii de salubrizare în baza unitățiilor administrativ teritoriale membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ECONORD Sibiu.
Societatea Comerciala ECO-SAL S.A. e o societate cu capital social integral al unităților adminsitrativ-teritoriale membre ale A.D.I .Econord Sibiu. Are ca obiect de activitate activități din componenta serviciului public de salubrizare înființată prin Hotărâri de Consiliul Local. S.C.ECOSAL S.A. asigura gestiunea serviciului pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale asociate, administrarea, exploatarea si funcționarea sistemelor de utilități publice aferente acestora. Totodata asigură implementarea programelor de investiții publice de interes regional.
Operatorul de salubrizare se ocupă de urmatoarele:
– precolectează, colectează și transportă deșeurile municipale, toxice, periculoase sau cu regim special
– sortează deșeurile municipale
– organizează, prelucrarea și valorificarea materială a deșeurilor
– depozitează controlat deșeurile municipale
– intreținerea căilor publice (măturat/spălat/stropit)
– colectează, transportă și valorifică deșeurile voluminoase provenite de la populație, instituții publice si operatori economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deșeuri de echipamente electrice si electronice)
– colectează, transportă și depozitează deșeuri rezultate din activități de construcții și demolări
ECO-SAL S.A. este o societate pe acțiuni cu capital 100% public a cărei acționari sunt Municipiul Mediaș, orașul Dumbrăveni și orașul Copșa Mică. În perioada în care societateta are ca acționari autoritați publice, interesele capitalului public vor fi reprezentate de Consiliile Locale ale fiecărei unitați administrativ teritoriale sau reprezentanții acestora care îndeplinesc atribuțiile Adunarii Generale a acționarilor. Principiul care stă la baza desfășurării activitații ECO-SAL este crearea unui mediu curat si sănătos pentru toți cetățenii. Misiunea acestei societăți este foarte importantă pentru dezvoltarea comunității și are un impact major asupra calității vieții în viitor. Diferitele acțiuni cu teme ecologice pe care la desfășoară periodic au ecou în rândul cetățenilor, iar în urma acestora numărul celor conștienți de necesitatea păstrării și menținerii unui mediu curat este din ce în ce mai mare. Datoria acestei societăți este sa convingă populația că indiferența fiecăruia dintre noi duce la degradarea mediului, însă spiritul civic poate schimba aceasta situație.
Fig.nr.1.” Logo “-ul Societatii Eco-Sal
Identitatea vizuală are un rol important.
Denumirea de ECO-SAL provine din cuvântul Ecologie (care la rândul lui provine din cuvintele grecești: ecos – casă și logos – știință, adică "știința studierii habitatului") este o știință biologică de sinteză ce studiază interacțiunea dintre organisme, plante și mediul în care ele trăiesc (abiotici și biotici).
Logo: Fig.nr.1 este reprezentarea vizuală a mărcii ce se caracterizează prin prezenta unor elemente pur figurative(linii drepte sau curbe, sublinieri sau încadrări a unor simboluri sau combinații de culori precum și prin caracterele tipografice și caligrafia specifică. Ȋn acest caz avem un coș de gunoi care e înconjurat de o săgeată circulară care simbolizează reciclarea.
Slogan: Sloganul societății sună în felul următor :
„Acționăm pentru un viitor curat!” –acest mesaj îndeamnă oamenii să acționeze pentru propriul viitor și să pună mai mare preț pe sortarea deșeurilor.
3.2. Concretizarea obiectului de activitate
3.2.1. Regulamentul de organizare și funcționare al S.C. ECO-SAL S.A.
Societatea a fost Înființată pentru satisfacerea nevoilor populației, ale instituțiilor publice și ale operatorilor economici de pe raza unităților administrativ teritoriale membre ale A.D.I. ECONORD Sibiu. Principiile care stau la baza organizării si funcționării Societății sunt urmatoarele:
-protecția și conservarea mediului Înconjurator
-protecția sănătății populației
-responsabilitatea față de cetățeni
-asigurarea calității si continuității serviciilor
-tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea și cantitatea serviciilor prestate
-rentabilitatea, calitatea si eficiența serviciilor
-dezvoltarea durabila
-securitatea serviciilor
-responsabilitatea și transparența publică, incluzând consultarea cu patronatele, sindicatele, utilizatorii și asociațiile reprezentative ale acestora
-accesibilitatea egală a utilizatorilor la serviciul public, pe baze contractuale
-adaptabilitatea la cerințele utilizatorilor
-îmbunătățirea condițiilor de viată a cetățenilor prin stimularea mecanismelor economiei de piață, realizarea unei infrastructuri moderne, atragerea investițiilor profitabile pentru comunitatea locală.
Societatea, persoanele fizice si juridice producătoare de deșeuri menajere au anumite atribuții și reguli după care să se ghideze. Acestea trebuie să precolecteze potrivit locului specific de producere a deșeurilor, în condiții salubre, în spații special amenajate de către ECO-SAL. Precolectarea se realizează selectiv în saci /tomberoane respectiv pubele de diferite culori aferente fiecarui tip de deșeu. Operatorul de salubritate pune la dispoziția cetățenilor care locuiesc la case saci de diferite culori iar pentru cei care locuiesc la bloc le sunt asigurate tomberoane speciale tipului de colectare selectivă asigurând in același timp activitatea de colectare și transport al deșeurilor din punctele amenajate. La un sistem amenajat se vor transporta și deșeurile vegetale precolectate din parcuri, curți și grădini în vederea reciclării prin compostare. Deșeurile rezultate din îngrijiri medicale se colectează separat în recipienți rezistenți astfel încât operatorul de salubritate să le poată administra conform legislației specifice deșeurilor periculoase. Inspectorii din cadrul societății sunt obligați să identifice toți producătorii de deșeuri și să creeze facilități în vederea activității de precolectare și colectare. Cei care produc deșeurile au obligația să platească către operatorul de salubritate contravaloarea serviciilor prestate.
Recipientele amplasate pe căile publice pentru depozitarea deșeurilor stradale trebuie să fie suficiente la număr , cu volume adecvate și montate la distanțe optime, golindu-se periodic, cel puțin o dată la doua zile în perioada 1aprilie- 1 octombrie și o dată la 3 zile în perioada 1 octombrie- 1 aprilie.
Colectarea deșeurilor stradale și municipale poate fi:
– ermetică în autovehicule compactoare
– în containere închise
– prin schimb de recipiente
– realizată prin saci de plastic asigurați de către operator
– prin alte sisteme care înlocuiesc condițiile impuse prin normele igienico-sanitare și de protecția mediului
Pentru a colecta deșeurile municipale se utilizează autovehicule special echipate pentru a le transporta. Aceste vehicule sunt sunt proiectate în așa fel încât deșeurile încărcate să nu fie vizibile, să fie acoperite pentru a evita împraștierea lor pe drumurile publice în timpul transportului. Doar un personal cu o anumită experiență poate conduce astfel de vehicule pentru executarea operatiunilor specifice, în condiții de siguranță și eficiență. Obligațiile celor care execută colectarea si încărcarea deșeurilor este de a aduna toate deșeurile existente, chiar și de lângă containere, lăsând locul curat și măturat. Deșeurile din construcții vor fi colectate separat ca si anvelopele uzate care vor fi colectate de pe domeniul public sau la cerere, de la persoanele fizice, juridice sau societăți care le dețin. Starea autovehiculelor trebuie să fie corespunzatoare circulației pe drumirile publice fără scurgeri de carburanți, lubrifianți sau lichide speciale și cu emisii reduse de noxe. Autovehiculele societății trebuie să fie îngrijite și să fie personalizate cu sigla societății. Acestea sunt cele mai importante puncte pe care angajații trebuie sa le respecte în desfășurarea activității de colectare a deșeurilor.
3.2.2. Obiectivele ECO-SAL
Pentru ca dorința municipalității de a colecta deșeurile de la populație să se înfăptuiască trebuia să dispună de o organizație sau sa creeze una. Modelul adoptat de municipalitatea medieșeana a fost un serviciu municipal comun. În regiunea Târnava Mare s-a imbunătățit cooperarea inter-municipală în domeniul colectării deșeurilor. Sistemul actual de colectare a fost îmbunatățit și analizat cu ajutorul asistenței regiunii Olandeze cu numele de Gooi-en Vechstreek. Acest sistem a fost adaptat regiunii de nord a județului Sibiu iar scopul proiectului a fost de a implementa un sitem de cooperare în aria / branșa gestionării deșeurilor în regiunea Târnava Mare comparabil cu cel din Gooi-en Vechstreek. În urma acestui proiect s-au decis asupra înființării operatorului de salubritate ECO-SAL S.A. în anul 2009. Când se colectează deșeurile se ia in vedere prevenirea poluării mediului și permiterea reutilizării si reciclării unei cantități cât mai mari de deșeu. Scopul este de a colecta deșeurile din locul în care ele sunt produse în mod organizat si rentabil. Prin reciclarea deșeurilor scade cererea de materii prime primare iar utilizarea materiilor prime secundare e mai puțin costisitoare decât celor primare. Societatea Eco-Sal S.A. încearcă prin diferite căi de informare și conștientizare să acționeze ca rezultatele să fie cât mai vizibile si de lungă durată.
Reciclarea si reutilizarea deșeurilor se realizează în două moduri. Primul mod se poate realiza manual dar și mecanizat și permite sortarea si separarea după ce se colectează integral. Al doilea mod e sortarea la sursa, care e mai ușoară prin separarea unor fracțiuni de deșeuri de bună calitate cu ajutorul recipientelor în care se depozitează separat deșeurile. Societatea a amenajat spații cu containere speciale pentru procesul de colectare selectivă în întreg municipiul și în localitățile membre ale asociației. Deja există în multe locuri ale orașului puncte de colectare subterană pentru deșeuri menajere, acestea fiind prevazute cu containere subterane astfel evitându-se împraștierea gunoaielor pe domeniul public. Recurgându-se la diferite moduri de informare despre colectarea selectivă s-a ajuns la niște rezultate foarte bune de care societatea este mulțumită asta însemnând că cantitățile de deșeuri reciclabile sunt însemnate iar prin trimitearea lor la reciclatori aduce societății venituri semnificative/importante. Ȋn localitatea Mediaș procesul de separare se realizează de către cetățeni atât manual cât și la sursa. S-au făcut niște sondaje în urma carora a reieșit că 67% din populație colectează selectiv. Acest procentaj ne arată că cetățenii orașului au raspuns pozitiv la……… iar faptul că se colectează selectiv, ușurează munca angajațiilor de la stația de sortare, ea fiind unică climatizată din țara, iar acest lucru ne motivează să avem un personal competent și bine pregatit pentru a ne menține reputația. Șefii superiori și specialistul în relații publice din cadrul societății își orientează atenția asupra acestui lucru. Angajații din stația de sortare sunt instruiți permanent astfel rezultatul muncii lor este pe masura. Nici ceilalti angajați nu sunt neglijați deoarece cu ajutorul unui program bine stabilit toți angajații ajung la informații actualizate si tehnici de lucru care le ușurează munca. Personalul reperezintă oglinda societății. Dacă angajații sunt motivați in diferite feluri sunt apreciați atunci și ei sunt mai competitivi si sunt determinați să muncească mai mult. S-a demonstrat că dacă posbilitățile, cunoștiințele și talentul angajațiilor sunt apreciate aceștia pot crește productivitatea. Tratând angajații ca bunuri de valoare înseamnă ca meritele lor le sunt recunoascute. Dacă angajații se simt apreciați, la fel vor aprecia și ei clienții. Se dorește să se ajungă la nivelul unde angajații nu iși desfasoară activitatea doar din obligație față de societate ci din respect față de cetățeni.
3.2.3. Analiza SWOT
4.1. Metode de gestionare a deșeurilor din localitatea Mediaș
Ȋn anul 2005 s-a semnat contractual cu S.C. ECOROM AMBALAJE S.A. pentru implementarea unui proiect pilot in domeniul colectării selective a deșeurilor de ambalaje hârtie/carton și plastic. Apoi a demarat primul proiect de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje “ERACOLECT” în două cartiere din municipiul Mediaș ( Gloria si Vitrometan avand ca obiectiv țintă 10.000 locuitori)
Ȋn anul următor s-a extins proiectul de colectare selectivă în toate cartierele din municipiul Mediaș, prin amenajarea de puncte cu containere speciale în zona blocurilor. S-a desfășurat și un experiment la case, prin distribuirea de saci pentru colectare selectivă s-au început colectări selective a D.E.E.E.-urilor. Ȋn anul 2008 s-a extins sistemul de colectare selectivă pe toată raza teritorială a municipiului Mediaș cu puncte de colectare selectivă pentru 3 fracțiuni de deșeuri: hârtie/ carton, plastic și sticlă (la blocuri) și saci pentru 2 fracțiuni de deșeuri: hârtie, carton și plastic (la case): implementarea proiectului PHARE 2003 “Colectarea selectivă și transfer a deșeurilor în municipiul Mediaș” . Ȋn următorii ani s-a largit aria de implementare a colectării selective a deșeurilor în toată regiunea de nord a județului Sibiu.
Colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile (hârtie/carton, plastic/metal și sticlă) se face la case în saci de plastic de 240 litri special inscriptionați puși la dispoziție de către operator în colaborare cu S.C. EcCOROM Ambalaje S.A. iar ridicarea sacilor făcându-se în ultima zi de colectare a deșeurilor menajere din lună. La blocuri se face colectarea în cartierele de blocuri unde sunt amenajate puncte de colectare selectivă 1.12,3 si 3.2 mc. Colectarea deșeurilor reciclabile se realizează de două ori pe săptămână. Colectarea de la agenții economici se face o dată pe săptămână sau la solicitare. Colectarea D.E.E.E.-urilor se efectuează trimestrial, conform programului Național de colectarea D.E.E.E.-urilor “Marea debarasare”.Colectarea D.E.E.E.-urilor de la agenți economici se realizează la cererea solicitatntului.
De ce colectăm selectiv?
În primul rând pentru protejarea și conservarea resurselor naturale (economisire de energie). De exemplu pentru tipărirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 3000 de metri cubi de lemn, adică 1500 de arbori cu vîrsta de 50 ani. Un televizor poate funcționa în continuu cu energia economisită prin reciclarea unei cutii de aluminiu.
Penru reducerea poluării- Sticla are nevoie de 1000000 de ani pentru a se descompune în bucățele mici, descompunerea naturală a plasticului în mediul înconjurător necesită peste 500 de ani.
Reducerea suprafețelor ocupate de depozitele pentru deșeuri. Ȋn România o familie de 3 persoane generează și trimite la o groapă de gunoi aproximativ o tonă și jumate de gunoi menajer pe an. Groapa de gunoi crește în loc să scadă și să fie eliminată, poluând solul și aerul.
Crearea de materii prime secundare – Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor. Din 670 doze de aluminiu se poate fabrica o bicicletă.
Dacă le amestecăm cu toate celalalte resturi menajere, deșeurile de ambalaje ajung la groapa de gunoi și nu mai pot fi reciclate.
Ierarhia de opțiune a reciclării deșeurilor este următoarea:
Fig. Ierarhia de opțiune a reciclării deșeurilor
Se recomandă:
-evitarea producerii deșeurilor
-minimizarea cantității de deșeuri generate
-reciclarea, numai după ce produsele au fost folosite
-eliminarea responsabilă a deșeurilor
4.1.1. Colectarea selectivă și valorificarea deșeurilor în municipiul Mediaș
………………………………………………………………………………………………………
5.1. Managementul Societății ECO-SAL
5.1.1. Aplicarea funcțiilor managementului public în cadrul societății ECO-SAL S.A.
a.) Funcția de previziune
Pe o perioadă de trei ani sunt clar determinate obiectivele serviciului/instituției în corelare cu proiectele derulate, reglementările naționale, planurile regionale și județene în domeniu și anume:
-realizarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor la nivel regional (2011)
-construirea unei stații de compost a deșeurilor biodegradabile pentru reducerea suplimentară a cantităților de deșeuri ce necesită depozitare finală (2013)
-construirea unei stații de concasare a deșeurilor din construcții, în parteneriat cu Norvegia (2011)
-exploatarea stației de sortare și transfer al deșeurilor pentru valorificarea deșeurilor
-regionalizarea sistemului de colectare a deșeurilor (2009)
b.)Funcția de antrenare-motivare
Serviciul de resurse umane din cadrul societății realizează obiectivele previzionate prin:
-acordarea de salarii de merit
-stabilirea de prime lunare si anuale
-plata taxelor de participare la cursuri si seminarii
-acordarea de zile libere pentru munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru
-avansarea in grad si funcție
Sancționarea disciplinară se aplică celor care nu se conformează cu obligațiile de serviciu.
c.) Funcția de organizare-coordonare
Activitățile societății sunt coordonate pentru realizarea în cele mai bune condiții a obiectivelor previzionate. Organizarea și coordonarea sunt efectuate de directorul general al serviciului si șefii de compartimente aflate în subordinea directorului general respectiv: compartimentul financiar și resurse umane, compartimentul juridic, compartimentul de colectare a deșeurilor, compartimentul de proiecte, investiții, relații publice, protecția muncii, prevenire, și conrol.
d.) Funcția de control –evaluare
Se realizează prin:
-întocmirea de către șefii de compartimente a rapoartelor de activitate anuale
-compararea rezultatelor obținute cu obiectivele stabilite si sarcinile trasate în cadrul ședințelor interne săptămânale organizate de directorul general cu toți șefii de compartimente
-verificarea pe teren a sarcinilor trasate (respectarea de către muncitori a programului de colectare a deșeurilor, efectuarea igienizării unui parc, rezolvarea unei reclamații)
-rezultatul controlului se concretizează prin procese verbale de constatare și rapoarte de control
-evaluarea se efectuează lunar sau anual și se materializează prin întocmirea de fișe și rapoarte de evaluare
5.1.2. Managementul relațiilor publice
Institutul pentru Relații Publice din Anglia definește relațiile publice astfel: „Relațiile publice sunt acel efort planificat și susținut, menit a stabili și menține bunavoința și înțelegerea reciprocă între o organizație și publicul său.” Acest management are la bază comunicarea.
Ȋn Societatea Eco-Sal S.A. putem distinge două feluri de comunicări:
Comunicarea internă unde angajații (personalul) joacă un rol important deoarece ei sunt unul din factorii prin care se asigură succesul societății. Creativitatea si comunicarea internă sunt la bază, iar personalul trebuie să conștientizeze că reprezintă o prioritate pentru instituție. Măsurile care trebuiesc luate pentru conducerea la un proces eficient de comunicare internă trebuiesc adoptate între departamente și între conducere și departamente.
Comunicarea externă se desfășoară cu:
-cetățenii și populația rurală
-mass-media
-unitățile de învățământ din regiunea părții nordice a județului (preșcolari, elevi, studenți)
-utilizatorii de internet
-organizații nonguvernamentale
-autoritățile deliberative și executive ale unităților administrativ-teritoriale membre ale A.D.I. ECONORD SIBIU
-structurile de conducere din cadrul A.D.I. ECONORD SIBIU
Specialistul de relații publice din cadrul societății transmite informațiile pe anumite căi atât mediului intern al societății cât și celui extern. Transmiterea informațiilor sunt întocmite și transpuse în planul de comunicare.(exeplu: Ce anume s-a transmis?Care a fost calea trasmiterii?Când au fost transmise?)
Urmatorul pas este de a stabili ce anume trebuie transmis fiecărei categorii în parte:
-personalului- Informarea si implicarea personalului în cadrul Societății ECO-SAL e spre binele angajaților deoarece ei vor fi conștienți de ceea ce fac si mai ales de ce. Vor înțelege obiectivele societății și le vor putea duce la îndeplinire. O sursă a creșetrii eficienței societății, este și buna atmosferă de lucru care este spre interesul oricărui angajator responsabil.
-cetățenilor și populației rurale Ȋn municipiul Mediaș, Societatea ECO-SAL S.A. organizează diverse campanii la care participă cetățenii orașului indifernt de vârstă, etnie, religie sau statut social. Prin aceasta, Societatea dorește să implementeze un sistem eficient de gestionare a deșeurilor, astfel încât se organizează campanii de curățenie, de informare și constientizare a cetățenilor. Campaniile de informare urmăresc dacă localnicii sunt inștiințați despre organizarea și funcționarea Societății ECO-SAL S.A. totodata urmaresc si avantajele si oportunitatile generate de perfectionarea sistemului de salubritate. Populția rurală care are mai puțin acces la informații, a fost implicată în astfel de campanii de informare. Mesajele transmise în cadrul acestor acțiuni de conștientizare au fost despre importanța gestionării eficiente a deșeurilor în cadrul căreia s-a amintit și importanța colectării selective. Mesajele includ și indemnuri pntru un mediu mai curat, pentru păstrarea curățeniei în mediul în care trăim.
-mass-mediei:Rolul acesteia în cadrul Societății ECO –SAL este să mediatizeze campaniile, evenimentele, conferințele și toate acțiunile organizate de Societate. Toate aceste se desfășoară pentru a atinge anumite obiective ale societății. Prin mass-media grupurile țintă au acces la informațiile transmise asftel contribuind la creșterea nivelului de informare si conștientizare a populației în acest domeniu.
-unităților de învațământ : Societatea ECO-SAL organizează campanii de informare, conștientizare și curățenie în grădinițe, școli si licee pentru a dezvolta simțul răspunderii pentru mediu al elevilor. Aceste acțiuni se desfășoară și la toți copii preșcolari, școlari și liceeni cu scopul de a trezi interesul elevilor față de acțiunile desfășurate de Societatea ECO-SAL S.A. în domeniul deșeurilor și pentru înțelegerea întregului proces de gestionare a deșeurilor în municipiul Mediaș. Prin aceste acțiuni se urmărește cresterea gradului de păstrare a curățeniei în instituțiile de învățământ totodată perceperea de către elevi importanța contribuției lor la gestionarea eficientă a deșeurilor în municipiul Mediaș.
-utilizatorilor de internet: Prin intermediul internetului este informat un anumit segment de populație. Aceste mesaje și informații care sunt transmise pe aceasta cale trebuie să fie gândite și redactate în așa fel încât influența către celor care se informeză să fie majoră și să schimbe modul în care aceștia se vor comporta în viitor referitor la modul de gestionare si colectare a deșeurilor.
-organizațiilor nonguvernamentale: Organizațiile care sunt orientate spre principii ecologice trebuie să aibă ca obiectiv păstrarea curățeniei și transmiterea ideilor către persoanele cu care întra în contact. Important este felul în care aceste organizații conving localnici, voluntari, parteneri, sponsori sau orice altă categorie de cetățeni să li se alăture, să formeze o echipă puternică care învinge indiferența celor care nu respectă regulile de păstrare a unui mediu salubru.
-autoritățile deliberative și executive ale unităților administrativ-teritoriale membre ale A.D.I. ECONORD SIBIU: Fiecare autoritate locală membra a A.D.I. ECONORD SIBIU validează hotărârile adoptate în cadrul ședințelor de lucru din cadrul A.D.I. ECONORD SIBIU cu privire la serviciul de salubrizare. Autoritățile deliberative și executive ale unităților administrativ-teritoriale membre, trebuie să ducă la indeplinire aceste chestiuni.
-structurile de conducere din cadrul A.D.I. ECONORD SIBIU: Consiliul directoral A.D.I. ECONORD SIBIU reprezentând organul executiv de conducere al Asociației are urmatoarele atribuții:
– Ȋntocmirea Caietului de Sarcini si a Regulamentului Serviciului de salubrizare pentru întreaga arie A.D.I. ECONORD SIBIU
-Elaborarea Regulamentului de organizare și funcționare al Operatorului
Membrii consiliului director analizează si pun în aplicare proiectele de investiții predate Operatorului în temeiul Contractului de Delegare. Ȋn acest contract se urmarește : -realizarea indicatorilor de perfrormanță, executarea lucrărilor încredințate operatorului și calitatea serviciilor furnizate utilizatorilor. Consiliul Director asigură punearea în aplicare a hotărârilor A.D.I.ECONORD SIBIU prin transmiterea acestora operatorului de salubritate S.C.ECO-SAL S.A.
Un factor important în gestionarea deșeurilor este comunicarea cu publicul pentru a analiza și explica organizarea colectării și tratării deșeurilor, totodată și ceea ce se așteaptă de la populație. Această comunicare trebuie să sa se centreze pe schimbarea comportamentului populației în conformitate cu organizarea sistemului de colectare a deșeurilor. Când modificarea comportamentului devine o deprindere comună, acesta trebuie întărit prin strategia de comunicare. Acest suport poate fi cu feedback pozitiv pentru comportamentul dorit. (de exemplu prin prezentarea rezultatelor colectării selective). Când Societatea organizează colectarea deșeurilor, ea trebuie să informeze populația cu privire la așteptările acesteia de la cetățeni. Societatea ECO-SAL S.A. consideră ca mass-media e cel mai eficient mijloc de comunicare, cum ar fi: întruniri publice cu participarea presei, articole în presa locala, știri difuzate la stațiile locale de radio și televiziune, emisiuni la radio și TV la care să participe reprezentanți ai societății, difuzarea unui număr de telefon unde Societatea poate fi contactată, pagina de ineternet cu informații. Alte moduri de comunicare cu cetățenii sunt campaniile publice, programe de educare în școli, pliante, broșuri și alte materiale informative. Fluxurile de comunicare si informare pot fi reduse în timp doar dacă Societatea realizeză modificarea de comportament preconizată la cetățeni. Comunicarea destinată populației trebuie să se potrivească cu structura modului de acționare a Societății. Este important acest aspect deoarece se pot ajunge la efecte contrare. Structura și activitățile societății sunt evaluate periodic pentru a observa dacă rezultele coincidă cu țintele propuse în actuală politica privind deșeurile.
Ȋn anul 2007 Societatea ECO-SAL a implementat un sitem al colectării selective a deșeurilor de ambalaje. Proiectul implementat a avut ca prim pas identificarea situației din municipiu. Pentru a se realiza descrierea, s-au pus urmatoarele întrebări:
Câte deșeuri de fiecare gospodărie se produc în municipiu?
Care este compoziția acestor deșeuri?
Câte gospodării există in municipalitate?
Ce tipuri de zone există și care predomină?
Cine colectează deșeurile?
Cum și unde sunt tratate aceste deșeuri?
Care sunt principalele probleme întâmpinate de cetățeni și de societate cu privire la actuala situație a deșeurilor?
Care sunt obligațiile societății în raport cu legislația română referitoare la deșeuri?
Care sunt actorii principali în gestionarea deșeurilor din regiune?
Care sunt posiblitățile de valorificare pe piața deșeurilor a materialelor colectate selectiv?
Ȋn planificarea politicii deșeurilor în municipalitate, datele privind colectarea joacă un rol important. Colectarea datelor a trebuit să se efectueze cu privire la cantitatea totală de deșeuri și compoziția acestora. Cantitatea totală a deșeurilor s-a determinat pe mai multe căi:
-dacă deșeurile se colectează si se depozitează fără cântărire prealabilă, se pot face estimări în funcție de numărul și volumul sacilor sau containerelor utilizate
-dacă deșeurile sunt transportate la un depozit ecologic bine echipat sau la o firmă de colectare, cantitatea de deșeuri poate fi prealabil măsurată la locul de eliminare finală sau de către societate.
-sunt diponibile date de referință cu privire la producția medie de deșeuri în gospodăriile din România
Pasul următor a fost reprezentat de determinarea obiectivelor în gestionarea deșeurilor. Urmatoarele întrebări au fost puse:
Care sunt țintele de colectare și colectare selectivă?
Cand vor trebui atinse aceste ținte?
Cum se vor colecta deșeurile?
Unde vor fi transportate deșeurile?
Cum vor fi suportate costurile sistemului?
Care este planificarea?
Pasul trei este implementarea sistemului. Acest pas prevede investițiile în sistemul de gestionare a deșeurilor. Aspectele urmărite au fost urmatoarele:
-elaborarea unei campanii de conștientizare a publicului;
-proceduri de licitare pentru materiale;
-dezvoltarea organizării gestionării deșeurilor conform planului de politică, angajarea personalului necesar pentru colectare;
-informarea publicului, școlilor, implementarea campaniei de conștientizare și informare a publicului, distribuirea materialelor informative din ușă în ușă;
-distribuirea pubelelor, începerea colectării deșeurilor;
S-a pus mare accent pe informarea populației privind obiectivele politicii de gestionare a deșeurilor și asteptările din partea cetățenilor. Arhivarea reclamațiilor este utilă iar responsabilul din cadrul Societății ECO-SAL S.A. le distribuie mai departe la departamentul în cauză. Acordarea atenției informațiilor și oferirea soluțiilor e importantă pentru prevenirea efectelor negative asupra sistemului. Aspectele întreținute și monitorizate după implementarea sistemului de colectare a dețeurilor au fost următoarele:
-continuarea colectării deșeurilor
-educarea publicului
-monitorizarea colectării si tratării deșeurilor
-informarea publicului cu privire la rezultate
Ȋn continuare se pune mare accent pe informarea continuă populației care trebuie să fie prioritară. Este necesară monitorizarea și evaluarea întregului sistem pentru rezultate optime iar rezulatele evaluării au constituit un nou plan de politică privind deșeurile, urmat de implementarea amendamentelor, un nou sistem si o nouă evaluare.
Nefiind atinse întru-totul punctele de managemet al deșeurilor, Societatea are ca strategie de comunicare și copii nu doar adulții. Obiectivele care le are Soc. ECO-SAL pentru școli, sunt următoarele:
-educarea tinerilor asupra importanței activității de colectare selectivă
-implicarea tinerilor în activități practice de colectare selectivă la nivelul școlii
-implicarea tinerilor în luarea deciziilor referitoare la modelele de bună practică privind colectarea selectivă
Diferite activități se pot pune în practică pentru a implica elevii din școlile primare si din licee prin acțiuni de conștientizare a problemelor de mediu si modul în care acestea pot fi rezolvate.
Pentru mobilizarea elevilor se apelează de către responsabilul de comunicare al Societății în primul rând la consilierii educativi ai fiecărei unități de învățământ. Aici putem da un bun exemplu „Școala alfel”, când multe unități de învățământ apelează la Soc. ECO-SAL pentru diferite acțiuni, prezentări ecologice. Elevii a fost receptivi la propunerile Societății ECO-SAL implicându-se în activitățile organizate de Societate. Elevii din municipiu precum și din alte localități au participat la numeroase acțiuni precum colectarea ambalajelor de Tetra Pak, Ziua Pământului, Ziua Mediului, Ziua Apei, Ziua cea mai verde, Ziua porților deschise la stația de transfer a deșeurilor din Mediaș, curățenia de primavară și de toamnă. Evenimentele amintite mai sus au fost coordonate și finalizate de specialistul în relații publice a societății. Publicul este informat în permanență iar mediatizările campaniilor se pot urmări în ziarele online locale si naționale, site-urile web specializate în ecologie și reviste școlare locale. Responsabilul în comunicare a societății ECO-SAL mai are urmatoarele sarcini:
-planificarea programului de educare, și pregatirea materialelor aferente pe teme specifice
-organizarea unor concursuri de obiecte deosebite din deșeurile de ambalaje
-organizarea unei excursii anuale cu un anumit număr de elevi
-organizarea si operaționalizarea unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje la nivelul școlii
-organizarea de acțiuni cu ocazia evenimentelor stabilite în calendarul de mediu
-organizarea de campanii în care copii să dea o lecție adulților (de ex. „Tinerii educă parinții”)
-realizarea de materiale informative împărțite tuturor cetățenilor din localitățile pe care ECO –SAL le deservește ca operator de salubritate. Rezultatele acestor acțiuni arată că dacă informarea se realizează continuu și permanent la școlari ea poate influența potențialul creativ al elevilor determinând o atitudine de responsabilitate pentru mediu. Este important sa-i determinăm pe elevi și în primii ani de școla să-și formeze cunoștiințe și să-i motivăm pentru soluționarea problemelor curente de mediu. Cu cât comunitatea școlară este implicată în acțiuni ale protejării mediului cu atât este posibli să crească starea de satisfacție în percepția elevilor, în raport cu starea de sănătate și aspectul civilizat, modern, decent al localităților în care trăiesc și al mediului înconjurător în general.
Ȋn final, concludem că, pentru a avea o populație conștientă că sănăntatea omului are la bază un mediu sănătos este necesară elaborarea unor programe educaționale pentru un mediu durabil.
5.1.3 Managementul calității
Societatea ECO-SAL Medias urmărește în permanent asigurarea unor servicii de calitate cetățenilor prin prestarea acestora conform standardelor de mediu europene și naționale și conform indicatorilor de performanță stabiliți. Produsul sau serviciul este de calitate când satisface necesitățile generale ale cetățenilor.
INDICATORII DE PERFORMANȚĂ PE ANUL 2014
5.1.4 Managementul financiar
Managementul financiar al societății ECO-SAL se bazează pe principiul „ costuri minime, rezultate maxime” si este reprezentat de bugetul de venituri si cheltuieli si lista de investiții.
Serviciul Economic este format din următoarele compartimente:
-compartiment Contabilitate, Financiar, Casierie, Facturare
-compartiment Aprovizionare, Gestiune, Administrativ
-compartiment Resurse Umane
Ȋn cadrul compartimentului Contabilitate-Financiar, Casierie, Facturare se desfașoară următoarele operațiuni:
Contabilitate:
Implementarea și preluarea datelor contabile în programul de contabilitate. Înregistrarea cronologică, zilnică, lunară, în concordanță cu realitatea, a documentelor justificative transferate contabilitații :
înregistrare facturi furnizori ( notă de recepție, bon consum, proces verbal de casare) ;
urmărirea efectuării plăților în termenul de scadență pe furnizor ;
verificarea și aprobarea înregistrării în storno a facturilor catre clienți;
urmărirea creanțelor pe clienți ;
verificarea registrului de casă ;
înregistrarea zilnică a operațiunilor de casă , banca (Alpha Bank,Piraeus Bank), Trezorerie ;
urmărirea fluxurior de trezorerie;
efectuarea plaților către furnizori;
întocmirea lunara a notelor contabile de închidere de luna;
înregistrarea lunara a Situației Recapitulative a salariaților SC ECO SAL SA;
întocmirea si verificarea fișelor de cont;
efectuarea operațiunilor aferente TVA ;
verificarea fișelor de cont ,în vederea întocmirii balanței de verificare lunare;
confruntarea situației din contabilitate cu magaziile;
întocmirea situației economico-financiare lunare si comunicarea datelor catre A.N.R.S.C.;
stabilirea lunară a cotributiei de 0.1% din venituri proprii si subvenții si virarea acesteia la A.N.R.S.C;
întocmirea semestrială, la termen, a Bilanțului Contabil cu anexele aferente;
întocmirea și urmărirea inventarierii anuale.
În cursul anului 2014 societatea a realizat urmatoarele:
Încasări realizate/2014-prestări servicii 9.908.553,26 lei
Cheltuieli propuse conform proiectului de buget/2014 9.965.000,00 lei
Cheltuieli totale/2014 (consumabile, materiale, chirii, obiecte inventar, utilități,
taxe și impozite, cheltuieli de natură salarială, amortizări si alte cheltuieli) 9.331.622,03 lei
REZULTAT EXERCIȚIU = PROFIT
VENITURI 9.408.132,79 lei – CHELTUIELI 9.33.622,03 = PROFIT 76.510,75 LEI
INVESTIȚII REALIZATE – TRANSFERURI MUNICIPIUL MEDIAS = 853.898,88 LEI
INVESTIȚII REALIZATE – TRANSFERURI ORAS DUMBRAVENI = 44.388,70 LEI
INVESTIȚII PROPRII S.C. ECO-SAL S.A = 57.287,32 LEI
Financiar, facturare
încheieri, rezilieri, suspendări și urmărire Contracte de prestări servicii publice
de salubrizare ptr.agenții economici;
emiterea facturilor către clienți;
opetațiuni de încasări și plăți zilnice (casă, bancă);
declarații lunare;
înștiințări de plată-clienți restanțieri;
alte atribuții specifice,care sunt solicitate de catre conducerea societății ,în limitele legale.
Caserie :
întocmirea zilnică a registrului de casă;
operațiuni încasări/plăți zilnice;
ridicarea zilnică de la Administrația Finanțelor Publice, Alpha Bank, Piraeus Bank a extraselor de cont ;
preluarea și trimiterea corespondenței;
îndeplinește și alte atribuții specifice, care îi revin sau care îi sunt solicitate de către conducerea serviciului, în limitele legale.
În cadrul compartimentului Aprovizionare, Gestiune, Administrativ s-au desfășurat următoarele operațiuni:
Aprovizionare, Gestiune :
aprovizionarea cu marfă și produse ,pe bază de referat aprobat se șeful ierarhic, a societății;
organizarea depozitării mărfurilor în magazie;
recepționarea bunurilor și mărfurilor pe baza de factura sau aviz de însoțire a mărfii;
eliberarea bunurilor și mărfurilor pe bază de bon de consum;
întocmirea fișelor de magazie și operarea zilnică a acestora;
efectuerea controlului lunar/gestiuni;
recepționarea și asigurarea depozitării pubelelor și containerelor, si distribuirea gratuită
catre populație;
îndeplinește și alte atribuții specifice,care îi revin sau îi sunt solicitate de către
conducerea serviciului,în limitele legale.
Secretariat :
asigurarea evidinței documentelor de intrare și ieșire din societate,în baza registrului
de intrări-ieșiri;
evidența tibrelor fiscale;
organizarea si asigurarea serviciilor de secretariat și protocol ale serviciului;
îndeplineste și alte atribuții specifice,care îi revin sau îi sunt solicitate de către conducerea
societății ,în limitele legale .
În cadrul compartimentului Resurse Umane s-au desfășurat următoarele operațiuni:
implementarea și preluarea datelor personalului angajat în programul de salarizare;
organizarea și coordonarea activităților de asigurare a resurselor umane;
întocmirea fișelor postului pentru personalul ;
propunerea cadrelor și nivelelor de negociere a salariilor;
asigurarea necesarul de personal pe meserii, funcții și specialități;
gestionarea și evidentierea personalului prin intermediul carnetelor de muncă;
asigurarea și realizarea documentelor legale și a operațiunilor de mișcare a personalului (angajări, concedieri, transferuri, pensionări );
evidențierea concediilor de odihna pe baza cererilor aprobate;
eliberarea de adeverințe privind drepturile acordate;
primirea propunerile de sancționare, și întocmirea dosarelor disciplinare, în vederea cercetării disciplinare;
evidențierea salariilor personalului angajat;
declarații lunare;
alte atribuții specifice,care sunt solicitate de către conducerea serviciului, în limitele legale.
5.1.5 Concluzii cap. III
………………………………………………………………………………………………………..
CONCLUZII FINALE
Pe parcursul lucrării am analizat importanța relațiilor publice, cadrul general al acestora, dar și în cadrul operatorului de salubritate și în promovarea imaginii acestuia.
Un loc deosebit în promovarea unei imaginii îl ocupă relația cu mass- media. Relațiile bune cu jurnaliștii sunt întotdeauna importante pentru o funcționare fără probleme, dar ele sunt cruciale atunci când pot facilita, împiedica sau distruge un program de relații publice. Secretul succesului în plasarea materialelor de informarea publică este dezvoltarea unei bune relații cu mass media prin cunoasterea și anticiparea nevoilor presei, lucru realizat de reprezentanții departamentului dezvoltare, investiții și relații publice. Serviciul de relații publice este purtătorul de valoare pentru organizație deoarece ajută la menținerea echilibrului între interesele acesteia și interesele publicului.
Rolul mass-media în societate a devenit foarte important. Informațiile reprezintă o sursă vitală pentru orice tip de decizie, iar mass-media este principalul mediu de difuzare al acestora. În prezent, în special pentru instituțiile (companiile, organizațiile etc.) de stat sau private mari sau foarte mari, importanța mass-media pentru succesul lor în afacerile și activitățile pe care le desfășoară este extraordinară și nu poate fi ignorată.
Pentru specialistul în relații publice, importanța mass-media derivă din faptul că nu există un alt mijloc mai eficient, mai rapid și mai larg răspândit de a-și transmite mesajele de promovare a instituției pe care o reprezintă și de a răspunde nevoii de informare a publicului.
Specialiștii în relații publice joacă un dublu rol. Pe de o parte, ei sunt consilieri și consultanți ai conducerii. Pe de altă parte, ei joacă deseori rolul tehnicienilor, folosind o gamă largă de tehnici de comunicare (lansări de știri, evenimente speciale, etc.) pentru a vorbi publicului despre deciziile și acțiunile echipei manageriale. Persoanele care lucrează în acest domeniu definesc relațiile publice prin intermediul activităților pe care le desfășoară în mod regulat.
Presa, fie ea scrisă sau audiovizuală, reprezintă un canal important de comunicare cu publicuri largi și diverse, un canal cu posibilități de formare și influențare a opiniilor, atitudinilor și comportamentelor oamenilor. Prin contribuția sa la proiectarea și evoluția imaginii și reputației publice a organizațiilor, presa poate conferi legitimitate activității și scopurilor acestora. Presa locală medieșeană a contribuit la crearea unei imagini de remarcat a societății ECO-SAL.
Crearea imaginii societății ECO-SAL este un proces complex caracterizat în primul rând prin consecvență. Conceptul de imagine este clar legat de cel de comunicare. Obiectivul cel mai important al politicii de comunicare îl constituie construirea și consolidarea unei imagini favorabile în rândul publicului țintă, care în acest caz sunt cetățenii municipiului Mediaș și ai localităților din zona de nord a județului Sibiu.
Tehnica de construire a imaginii utilizată în cazul societății mai sus prezentate este cea a multiplicatorilor de imagine (informarea unitara a multiplicatorilor de imagine – angajati, vecini, mass-media etc. – care retransmit semnale și mesaje relativ unitare). Departamentul Relații din cadrul societății conturează imaginea acesteia, având un rol primordial în crearea și menținerea unei imagini pozitive atât a societății cât și a conducerii acesteia.
În urma analizei mass mediei locale în anul 2009 rezultă ca 94,44% dintre știri sunt pozitive pentru societate și implicit pentru conducere, iar potrivit sondajului de opinie realizat în ianuarie 2009, gradul de mulțumire față de activitatea operatorului de salubritate este de 74%, rezultând astfel o corelație între imaginea promovată acesteia în mass media locală și modul în care este aceasta percepută de cetățeni. Astfel ipoteza de la care am plecat în realizarea acestei lucrări se certifică, demonstrând că la baza unei imagini bune a opiniei publice stă o imagine pozitivă reflectată de presă.
De asemenea o importanță deosebită în conturarea imaginii societății o are și nivelul încrederii cetățenilor, care potrivit sondajelor realizate de administrația publică medieșeană este destul de mare (sondajele au fost realizate de către Primăria Mediaș, în scopul formării unei idei despre gradul de mulțumire al cetățenilor cu privire la serviciile oferite de către aceasta). Încrederea are o semnificație specială, datorită contextului democratizării și consolidării societății civile.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Managementul Deseurilor la Nivel Local (ID: 142155)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.