Managementul Culturii Traditionale din Mediul Rural

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Managementul Culturii Tradiționale din mediul rural

– Studiu de caz –

Comuna Groșii Țibleșului – județul Maramureș

CUPRINS

CUPRINS

LISTA FIGURILOR

INTRODUCERE

CAPITOLUL I ȚARA LĂPUȘULUI

1.1 Introducere – cadru general

1.2 Așezare geografică

1.3 Pagini de istorie

1.4 Relief, climă, populație

1.5 Caracteristicile economiei, învățământul

1.6 Elemente și obiective etnografice

1.7 Ocupații și meșteșuguri populare

1.8 Obiceiuri din ciclul vieții, folclor

CAPITOLUL II MONOGRAFIA COMUNEI GROȘII ȚIBLEȘULUI. CADRU NATURAL

2.1 Așezare geografică și relief

2.2 Rețeaua hidrografica

2.3 Clima

2.4 Solurile. Flora. Fauna

2.5 Cadru istoric. Atestare documentară.

2.6 Descoperiri arheologice, evoluții politice, referințe istorice

2.7 Monumente istorice , religie

2.8 Aspecte ale vieții social-economice, populație , ocupații, învățământ

2.9 Instituții economice și de interes public

Capitolul III Managementul Culturii Tradiționale din mediul rural – comuna Groșii Țibleșului

3.1 Activitatea culturală a comunei Groșii Țibleșului

3.2 Înființarea Asociației Folclorice Țibleșul, oameni din comună noastră care ne-au reprezentat cu cinste ducând mai departe cultura tradițională

3.3 Activitatea Asociației Folclorice Țibleșul

Capitolul IV Sprijinul financiar, instituțional și moral acordat de Primăria Groșii Țibleșului, activităților culturale

4.1 Prezentarea domnului Primar din comună Groșii Țibleșului județul Maramureș.

4.2 Sprijinul Primăriei Groșii Țibleșului

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

LISTA FIGURILOR

Figură 1 Țara Lăpușului – așezare geografică 9

Figură 2 Relieful Țării Lăpușului 11

Figură 3 Stână de oi 14

Figură 4 Dans popular 17

Figură 5 Munții Țibleș 18

Figură 6 Poarta de la intrarea în localitatea Groșii Țibleșului 19

Figură 7 Hidrocentrala de pe râul Minghet 20

Figură 8 Monumentul eroilor 27

Figură 9 Biserica ortodoxă din Groșii Țibleșului și părintele Ioan Ropan Lungu 28

Figură 10 Școala generală Groșii Țibleșului – exterior și interior 29

Figură 11 Primăria Groșii Țibleșului 30

Figură 12 Elemente din portul popular specific zonei Groșii Țibleșului 32

Figură 13 Poarta muzeului satului și muzeul satului 33

Figură 14 Tradiții și obiceiuri 34

Figură 15 Aspecte de la activitățile desfășurate de Asociația Folclorică 36

Figură 16 39

Figură 17 41

Figură 18 44

Figură 19 47

Figură 20 Domnul primar Nicolaie Burzo 48

INTRODUCERE

Cultura, tradițiile, portul și obiceiurile din mediul rural, în mod concret comuna Groșii Țibleșului, sunt foarte bogate, mărturie stau emisiunile de folclor autentic și foarte multe invitații la activități culturale din țară și din străinătate.

Printr-un management bun am hotărât să ne bucurăm de această zestre și să o facem cunoscută și altora spre folos sufletesc și până la urmă frumosul reprezintă o arătare a divinului, o chemare a fiecărui om spre cunoaștere și iubirea celui care le-a creat.

Localitatea Groșii Țibleșului, tipică satelor noastre de munte, dovedește tendința omului de a beneficia de tot ce poate oferi mediul natural de la poalele munților Țibleș. Majoritatea locuitorilor din comună Groșii Țibleșului socotesc că cultura tradițională este o zestre de mare preț ce merită promovată și întreținută precum sărbătorile sau evenimentele importante din viața oamenilor care aduc, alături de fondul comun al tradițiilor și obiceiurilor specifice, și o bucurie a comunicării și a îmbunătățirii relațiilor interumane

Ce este mai frumos decât să-ți promovezi cultura tradițională din comună unde te-ai născut, unde ai copilărit și printr-un management, sprijinit de Consiliul Local și Primăria Groșii Țibleșului, să particip la înființarea unei asociații folclorice din care fac și eu parte având funcția de președinte, funcție care mă onorează, dar care mă face să lupt pentru promovarea culturii tradiționale locale atât prin cântece cât și prin minunatele dansuri specifice ținutului nostru lăpușean.

În prezent creația folclorică se axează pe amintirea și promovarea sărbătorilor, a preocupărilor zilnice, a elementelor de credință, a manifestărilor vechilor tradiții creștine împletite cu bunătatea și optimismul acestei minunate zone lăpusene, unde am putea aminti cântecele și obiceiurile specifice evenimentelor din viața sătenilor precum sunt: nașterea, nuntă, înmormântarea etc. Fiecare dintre aceste evenimente sunt însoțite de o latură poetică aparte care exprimă un limbaj al sufletului manifestat prin cântec, joc și poezie.

CAPITOLUL I ȚARA LĂPUȘULUI

1.1 Introducere – cadru general

Când locurile sunt frumoase și deosebite iar locuitorii acestor meleaguri sunt oameni harnici și dornici de a cunoaște, se găsește totdeauna cineva care să le povestească și să le laude aceste locuri, adăugând la aceste probleme și altele mai omenești cum ar fi portul popular, penele de păun atașate clopului ca și în Năsăud, sau multele obiceiuri care ne fac să ne integrăm mai profund în ceea ce înseamnă Tara Lăpușului.

Să nu uităm de Mănăstirea Rohia ascunsă într-o frumoasă pădure de sub Culmea Breaza, cu construcții variate, cu o viață monahală deosebită, cu mulți pelerini, unde și-a trăit ultimii ani un martir Nicolae Steinhardt.

Ai să auzi rostind: Tara Lăpușului este un culoar depresionar și arealele sale complementare din nord și sud, situate sub lanțul eruptiv Gutin – Țibleș, iar mai la sud mărginit de Culmea Breaza și Masivul Preluca. O “țărișoară “ de etate, străbătându-i meleagurile ai să auzi rostind: “Fost-am om n-am fost opinca/ nime-n lume nu mă strica/fost-am om n-am fost obiala/ nime-n lume nu mă-nșală “. Dacă te apropii mai mult de Tara Lăpușului observi și Defileul Lăpușului, adâncit și frumos încadrat între masivul Preluca și Podișul calcaros al Boiului, iar sus pe o stânca din stânga văii răsare Cetatea Chioarului. Dacă ai norocul să zbori cu avionul înspre sau dinspre Baia Mare, peste acest defileu rămâi cu o imagine de neuitat, apreciindu-l ca cel mai frumos din România deși nu este “Porțile de Fier “ dar este mai dur și mai sălbatic.

1.2 Așezare geografică

Țara Lăpușului este situată în nord – vestul Depresiunii Transilvaniei, corespunzând în cea mai mare parte Depresiunii Lăpușului, din bazinul superior și mijlociu al răului Lăpuș, partea centrală a regiunii fiind situată la 47 grade și 30 latitudine nordică și 23,50 longitudine estică, având o suprafață de 918 km.

Din punct de vedere administrativ Tara Lăpușului este situată în județul Maramureș, în partea sudică a acestuia, zona învecinându-se cu județele Sălaj și Cluj în sud și Bistrița Năsăud în est. Etnografic zona este situată între Tara Chioarului în vest, Tara Năsăudului în est, Tara Maramureșului în nord și Valea Someșului în sud, având centrul social administrativ spre care gravitează regiunea la Târgu – Lăpuș.

Figură 1 Țara Lăpușului – așezare geografică

1.3 Pagini de istorie

Primele vestigii arheologice care atestă evoluția societății umane pe aceste meleaguri, datează din neolitic, în zona localității Lăpuș în punctul numit Vârful Poenii, fiind descoperit un topor de piatră expus în prezent la Muzeul Arheologic din Baia Mare. Urme aparținând epocii bronzului au fost puse în evident în zona localităților Suciu de Sus și Lăpuș.

În localitatea Lăpuș a fost identificată o necropolă tumulară din epoca bronzului și începutul epocii fierului (sec. XIII i.Hr) aparținând populațiilor tracă și celtă, care reprezintă unul dintre cele mai importante obiective arheologice din nordul Transilvaniei. Treptat are loc și procesul de latinizare care va conduce și în această zonă la formarea limbii române.

La începutul secolului XIV-lea satele Rohia, Boiereni, Poiana Porcului și Razoare formau un voievodat românesc atestat într-un document în anul 1325, populația Țării Lăpușului era predominant românească, singurul sat cu populație maghiară în anul 1393 fiind Dămăcușeni.

La sfârșitul secolului al XVI – lea Lăpușul este în proprietatea lui Zsigmond Bathory principele Ardealului.

După anul 1699 este introdusă administrația industrial austro-ungaraă formându-se două grupuri confesionale și bisericești, adică ortodocși și catolici.

În timpul evenimentelor social-politice din 1848, mișcarea revoluționară din zona Lăpușului a fost condusă de Atanasie Moț Dâmbul.

După adunarea istorică de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia, în ziua de 5 decembrie a avut loc la Târgu – Lăpuș adunarea populară la care au participat 1500 de delegații.

Reforma agrară din 1921, cu tot caracterul ei limitat și incomplet a accelerat procesul dezvoltării capitalismului în mediul rural și în zonă, făcând parte din județul Someș.

După o perioadă de dezvoltare economică și relativă destindere a vieții politice din perioada 1965-1974, a urmat perioada regimului dictatorial a lui Nicolaie Ceaușescu când s-a declanșat o criză economică, îndeosebi alimentară și a crescut rolul apresor al miliției, populația suferind o degradare a nivelului de trăi.

Căderea regimului comunist în decembrie 1989 a marcat trecerea spre o societate democratic bazată pe economia liberă de piață și pluralism politic.

1.4 Relief, climă, populație

Zona Țării Lăpușului se remarcă printr-o alcătuire geologică complexă, zona depresionară este formată din roci sedimentare (argile), gresii, nisipuri, pietrișuri, dispuse în strate orizontale.

Regiunea muntoasă este formată din Munții Țibleșului și Muntele Șatra iar zona deluroasă din Culmea Breaza, Masivul Preluca, Dealul Pietriș, Dealurile Dobricului, Dealurile Libotinului, Dealurile Muncelului.

Zona Montană constituie un lanț compact, ridicat în medie cu 1000 m față de zona depresionară a Lăpușului situate spre sud, Munții Țibleșului – compartimentul cel mai înalt al zonei vestice, din grupa nordică a Carpaților Orientali având înălțimea de 1839 vârful Țibleș, mai amintim aici vârfurile Arcer și Bran.

Figură 2 Relieful Țării Lăpușului

Țara Lăpușului se încadrează în sectorul de climă temperat continentală moderată cu influențe predominant oceanice (vestice) și mai puțin baltice (nordice). Prezența masivului Țibleș, în partea de nord a Țării Lăpușului determină uneori pătrunderea unor mase de aer rece pe valea Lăpușului. Temperatura medie anuală este de 7,5 grade și 8,5 grade C în Depresiunea Lăpușului, 6-7 grade C în zona dealurilor marginale și de 2-6 grade C în zona montană Nordică.

Temperatura minimă absolută de -32,5 grade C s-a înregistrat la Târgu Lăpuș, în dată de 31 ianuarie 1987, iar temperatura maximă absolută s-a înregistrat la Târgu Lăpuș în dată de 15 iulie 1945 și anume +39 grade C.

Precipitațiile atmosferice au un caracter moderat în zona depresionară și un caracter bogat în zona montană.

Dintre vânturi o influența mai mare o prezintă vânturile dinspre nord-vest urmate de cele dinspre nord, care însumează 60 % din cazuri, favorizând timpul noros.

Râurile formează o rețea densă, care converge spre centrul Depresiunii Lăpușului, unde între Rogoz și Târgu Lăpuș există o importanță piața de adunare a râurilor. Alimentarea cu apă a râurilor este asigurată din ploi, topirea zăpezilor și din ape subterane, cel mai lung rău al județului Maramureș este raul Lăpuș, având lungimea de 114 kilometri izvorând din Munții Țibleșului și vărsându-se în râul Someș. Mai amintim aici lacurile, care majoritatea au fost amenajate de om, oferind posibilități de agrement și pescuit. De dimensiuni mai mari amintim: Lacul Dobricel (7 ha), Lacul Lighet (4 ha), Lacul Rohia (2,5 ha), Lacul Dămăcușeni. (1,5 ha), Lacul Râoaia și Lacul Băiuț. Varietatea reliefului și diferențele geologice și climatice între zona depresionară și zona montană se reflectă în existența unui înveliș vegetal complex în care fauna este încă destul de bine reprezentată. Vegetația este dispusă sub formă mai multor etaje și anume:

– Etajul stejarului – până la 750 m altitudine

– Etajul fagului – până la 1200-1350 m altitudine

– Etajul coniferelor – până la 1600 m altitudine

– Etajul subalpin – pânăecipitațiile atmosferice au un caracter moderat în zona depresionară și un caracter bogat în zona montană.

Dintre vânturi o influența mai mare o prezintă vânturile dinspre nord-vest urmate de cele dinspre nord, care însumează 60 % din cazuri, favorizând timpul noros.

Râurile formează o rețea densă, care converge spre centrul Depresiunii Lăpușului, unde între Rogoz și Târgu Lăpuș există o importanță piața de adunare a râurilor. Alimentarea cu apă a râurilor este asigurată din ploi, topirea zăpezilor și din ape subterane, cel mai lung rău al județului Maramureș este raul Lăpuș, având lungimea de 114 kilometri izvorând din Munții Țibleșului și vărsându-se în râul Someș. Mai amintim aici lacurile, care majoritatea au fost amenajate de om, oferind posibilități de agrement și pescuit. De dimensiuni mai mari amintim: Lacul Dobricel (7 ha), Lacul Lighet (4 ha), Lacul Rohia (2,5 ha), Lacul Dămăcușeni. (1,5 ha), Lacul Râoaia și Lacul Băiuț. Varietatea reliefului și diferențele geologice și climatice între zona depresionară și zona montană se reflectă în existența unui înveliș vegetal complex în care fauna este încă destul de bine reprezentată. Vegetația este dispusă sub formă mai multor etaje și anume:

– Etajul stejarului – până la 750 m altitudine

– Etajul fagului – până la 1200-1350 m altitudine

– Etajul coniferelor – până la 1600 m altitudine

– Etajul subalpin – până la 1700 m altitudine

– Etajul alpin – peste 1700 m altitudine

Peisajele variate specific Țării Lăpușului includ o serie de elemente naturale rare, care, chiar dacă nu au fost declarate rezervații naturale sau monumente ale naturii, stau în atenția oamenilor locului pentru a fi ocrotite și conservate pe baze ecologice. Aici putem aminti: Defileul Lăpușului, Muntele Șatra, Peștera cu oase, Cheile Babei.

Populația a înregistrat de-a lungul veacurilor creșteri și descreșteri în funcție de condițiile social economice și istorice. Din totalul populației 84.2 % sunt români, 14.7 % maghiari, 1 % rromi și 0.1 % alte naționalități.

1.5 Caracteristicile economiei, învățământul

Țara Lăpușului are o economie predominant agrară, industria fiind mai slab dezvoltată, concentrată în orașul Târgu Lăpuș. La menționarea acestui tip de economie a contribuit îndeosebi izolarea impusă de relief.

Suprafața Agricolă însumează 12.895 ha din care 6752 ha de pășuni, 5435 ha fânețe, 3705 ha teren arabil și 3 ha vii și livezi. Climatul mai răcoros și mai umed a impus o selecție a plantelor cultivate, cele mai mari suprafețe revenind plantelor de nutreț, aproximativ 1000 ha, porumbului 1400 ha, ovăzului și orzului 765 ha, cartofului 400 ha, grâul 50 ha, iar legumelor 86 ha.

Industria a avut până în anul 1970, un caracter specializat în extracția minereurilor neferoase și a exploatării lemnului din zona montană. După 1969 o dată cu declararea localității Târgu Lăpuș ca oraș, industria s-a mai diversificat, totuși numărul ramurilor sale este în continuare redus.

Învățământul s-a dezvoltat ca o necesitate a cunoașterii, însușirea scrisului și a cititului fiind semnalată din evul mediu. Primele școli au fost organizate pe lângă biserici și mănăstiri, iar ca urmare a diversificării tipurilor de licee la nivelul național în perioada de dezvoltare industrială a țării s-a format Liceul Teoretic „Petru Rareș” din Târgu Lăpuș. În anul 1999 în Tara Lăpușului existau 18 școli generale din care două în Târgu Lăpuș iar restul în următoarele localități: Băiuț, Lăpuș, Groșii Țibleșului, Rogoz, Libotin, Ungureni, Cupșeni, Suciu de Sus, Suciu de Jos, Dămăcușeni, Rohia, Boiereni, Răzoare, Vima Mică, Coroieni și Baba.

1.6 Elemente și obiective etnografice

De-a lungul timpului economia rurală a determinat specializări ale membrilor comunității lăpușene în diferite domenii de activitate, apărând o serie de meșteșuguri care au contribuit la evoluția societății și înfrumusețarea modului de a trăi.

Creația materială s-a transpus în viața culturală a societății, apărând particularități locale în ceea ce privește portul, obiceiurile, cântecele, dansurile și arhitectura. Particularitățile și originalitatea elementelor etnografice au delimitat aici un teritoriu românesc cunoscut sub numele de "Țara Lăpușului".

Portul popular răspunde unor necesități practice utilitare ale vieții de zi cu zi, dar și unor necesități culturale care marchează relațiile dintre oameni sau anumite obiceiuri sau etape ale vieții.

Particularitățile economiei pastoral – agrare s-a transpus în aspectul gospodăriilor tradiționale.

Evoluția societății umane a dus la apariția unor structuri comportamentale colective și industriale, legate de momentele esențiale ale existenței (nașterea, botezul, nunta și înmormântarea) și a relațiilor între indivizi (prietenie, întrajutorare, înrudire, familie).

Comportamentul individual dar îndeosebi cel colectiv s-a transpus în obiceiuri și tradiții care s-au perpetuat din generație în generație.

1.7 Ocupații și meșteșuguri populare

De-a lungul timpului locuitorii Țării Lăpușului au dezvoltat o economie rurală unde obiectele principale de activitate erau agricultura, prelucrarea lemnului, olăritul, țesutul, cojocăritul etc.

Agricultura a asigurat și asigură produsele alimentare de bază necesare locuitorilor zonei.

Creșterea animalelor este o ramură importantă din agricultură, care s-a dezvoltat continuu până prin anii 1980 unde găseau vaci, bivoli, cai, oi, capre

Figură 3 Stână de oi

Cultura plantelor s-a specializat îndeosebi în sectorul furajer al plantelor legumicole și textile, grâul fiind mai puțin cultivat datorită terenurilor mai puțin fertile și climatului răcoros.

Mai amintim ocupații care se practicau în Tara Lăpușului și anume:

culesul din natură

mineritul

cărbunăritul

călăritul

cioplitul lemnului

dogăritul

împletitul nuielelor

dubitul

împletitul funiilor

încondeierea ouălor

morăritul

prepararea horinci

1.8 Obiceiuri din ciclul vieții, folclor

Nașterea marchează începutul vieții și integrarea în neam care în Tara Lăpușului stă la baza structurii comunității.

Recunoașterea pruncului ca membru al comunității este marcată de prima baie numită "scălduța" pe care i-o face moașa. După baie, apa cu care a fost scăldat copilul este vărsată la rădăcina unui pom tânăr într-un loc curat.

Botezul reprezintă ritualul creștin prin care pruncul este primit între credincioșii bisericii primind unul sau mai multe prenume pe lângă numele de familie. La botez alături de moașa, care aduce copilul la biserică, un rol important îl au nașii.

Nunta este ceremonialul care consfințește unirea a doi tineri într-o nouă familie și înrudirea a două neamuri. Pețitul este realizat de fecior și câțiva membri ai familiei sau uneori de bătrâne care împreună cu membrii familiei fetei stabilesc data nunții, ceterașii și multe alte evenimente.

Înmormântarea marchează dispariția omului de lumea pământească și trecerea într-o altă lume necunoscută. Ritualul înmormântării prezintă un aspect religios și unul laic.

Ritualul de înfrățire poartă diferite denumiri, prinderea de fârtați, frați de cruce sau cuprinderea de fârtați și rezidă în stabilirea unor relații de strânsă prietenie și ajutoare bazate pe sentimente și legăminte puternice, sacre.

Obiceiurile de peste an sunt legate de diferite momente calendaristice care marchează succesiunea anotimpurilor, momentele principale ale activităților agricole și sărbătorile religioase.

Obiceiuri de iarnă

Andreiul fetelor are loc în 30 noiembrie când se sărbătorește Sfântul Andrei. În această zi fetele fecioare se pregătesc să își viseze ursitul.

Pusul moșului și al babei se desfășoară cu ocazia sărbătorilor de iarnă când se obișnuiește ca la feciorii care nu se însoară și la fetele care sunt la vârsta măritatului și tot aleg pețitori să se pună "babe" și "moși". Acestea se fac din cârpe și haine vechi, paie etc.

Colindatul se practică în toate așezările din Țara Lăpușului, marcându-se nașterea Domnului Isus Christos. Cetele de colindători umblă pe la casele sătenilor, colindând la ușă sau la fereastră, după care gazda le dăruiește mere, nuci, țuică etc.

Jocul cu măști sunt specifice pentru nopțile de Crăciun și Anul nou. În seara de Crăciun, umblatul cu steaua, viflaimul reproduc drumul celor 3 magi porniți în căutarea locului unde s-a născut Isus Christos. Pentru noaptea de anul nou sunt caracteristice jocul cu capra, jocul cu turca etc.

Vergelul este un obicei practicat după Crăciun, când fețele și feciorii satului participă la o petrecere cu dans, cu rol de inițiere a fetelor la joc sau de a stabili legături în vederea căsătoriei.

Moșuții, sunt niște păpuși, confecționate din saci și haine vechi cu paie sau jupi de porumb care se pun de către feciori în noaptea de Anul Nou ca pețitori la casa fetelor bătrâne.

Plugușorul și sorcova se desfășoară cu ocazia Anului Nou când se urează belșug și sănătate.

Obiceiuri de primăvară

Floriile sunt un obicei ce se desfășoară în sâmbăta dinaintea Paștelui, în cimitir pentru pomenirea morților.

Moșii caracterizează perioada dinainte și după Paști desfășurându-se în 3 zile, prima zi de moși fiind în Joia Mare când la masa de piatră din cimitir se adună săracii și sunt serviți cu mâncare.

A doua zi de moși ești Duminica Mare iar a treia zi este ziua de Rusalii.

Furatul leselor se desfășoară în noaptea de Rusalii când feciorii se împart în grupuri și pornesc la furatul leselor (porților de lemn), de la curțile fetelor de măritat.

Răscolul are loc la începutul luni mai, când se marchează ieșitul oilor la pășune și despărțirea mieilor de oile -mame.

Obiceiuri de vară

Sâmzâienele marchează solstițiu de vară și începerea muncilor agricole. Cu acest prilej fetele se adună în grupuri și colindă văile și dealurile adunând flori de sânzieni împletind cununi.

Cununa de grâu se desfășoară la sfârșitul verii după terminarea secerișului. Din ultimele spice de grâu se împletește o cunună, sunt aduse în sat de un fecior și o fată însoțită de un alai care cânta și joacă.

Obiceiuri de toamnă

Claca este un obicei de întrajutorare pentru diferite munci agricole de toamnă. Pe lângă partea practică a ajutorului care scurtează munca, claca constituie și un mijloc de petrecere și voie bună.

Șezătoarea este mai frecventă la sfârșitul toamnei și începutul ierni când se întunecă devreme. La casa gazdei de șezătoare se adună fete și femei care au îndeletniciri legate de cusut, tors, împletit, munca având spor mai mare datorită atmosferei încărcate de glume, povesti și cântece. Fetele așteaptă feciorii pentru a le înveseli și a le invita la joc.

Folclorul

Unul dintre elementele care au asigurat continuarea și durabilitatea oamenilor pe aceste locuri, alături de meșteșuguri și obiceiuri este folclorul. Cântecul popular (învârtitele, horile, doinele, baladele) este de o deosebită frumusețe, melodic și plin de viață.

În cadrul său se regăsesc atât elemente plăcute ale vieții (dragostea, căsătoria, prietenia) cât și aspecte negative (prostia, beția, răutatea) caracteristic pentru zona Lăpușului este cântatul cu "noduri " în genul doinei numită "hore lungă" sau "hore adâncata".

Figură 4 Dans popular

CAPITOLUL II MONOGRAFIA COMUNEI GROȘII ȚIBLEȘULUI. CADRU NATURAL

2.1 Așezare geografică și relief

Comună Groșii Țibleșului este așezată într-un cadru geografic binecuvântat de Dumnezeu. Frumusețea munților cu întinsele păduri de foioase și brad, pământurile roditoare și izvoarele cu ape limpezi oferă locuitorilor și turiștilor un minunat târâm de sănătate și bogăție. De altfel toate așezările din Depresiunea Lăpușului în care se află și comuna noastră sunt înzestrate cu un cadru natural aparte care îmbrăca parcă prin frumusețea lui și oamenii acestor locuri. Este suficient să amintim de tradițiile locale și cele din zona apropiaților vecini din Botiza, Lăpuș, Năsăud, este atât de cunoscut în țară și peste hotare.

Figură 5 Munții Țibleș

Accesul în comună se face exclusiv pe cale rutieră și se face dinspre Baia Mare prin intermediul DN 182 până în orașul Târgu Lăpuș, DJ 109 până în Rogoz, DJ 171 ce trece prin Suciu de Sus și până în extremitatea nordică a localității Groșii Țibleșului. Drumul continua făcând legătura cu DJ 186 pe Valea Izei.

Figură 6 Poarta de la intrarea în localitatea Groșii Țibleșului

Are o suprafață de 12,340 ha din care intravilan 192.41 ha și extravilan 1214, 59 ha. De-o parte și de alta a râului se deschide în fața noastră imaginea unui sat specific așezărilor cu case de odinioară destul de răsfirate împrejmuite de terenuri și pășuni asemenea unor pensiuni sau mai bine spus a unor mici ferme în care localnicii cresc animale de tot felul. Este drept că în ultima vreme s-a construit mai mult și printre casele tradiționale din lemn acoperite cu șindrilă, au început să apară cele din cărămidă care aglomerează puțin ulițele satului. Cu toate acestea, în lini mari se păstrează nota tradițională, la care se adaugă utilitățile curente cerute de actuala societate și în special de numărul tot mai mare de turiști care vin în zonă.

După cum se poate vedea relieful comunei Groșii Țibleșului este predominant de dealuri și munți. Munții Țibleșului fac parte dintr-un lanț muntos de origine vulcanică. Începând cu munții Oașului acest șir muntos se tot înalță până în munții Țibleșului care ajung la altitudinea de peste 1800 metri. Cel mai înalt vârf este Arcer cu o înălțime de 1840 de metri, urmat de vârfurile Țibleș și Bran. În partea dinspre nord-vest se înălță din același arc muntos și anume vârful Hudin. Cercetările au arătat, după cum confirmau încă din vechime mulți localnici, că în decursul timpului craterul vulcanic al acestui munte s-a umplut cu apă. Este asemenea unei cisterne naturale pline cu apă și acoperite cu păduri bogate și pășuni. Cunoscătorii muntelui afirma că uneori poate fi auzit susurul apei. De aceea și zona este mai răcoroasă mai ales în timpul veri, iar apa râului Minghet care izvorăște de aici este foarte limpede și bună de băut.

Pe râul Minghet în noiembrie 2013 s-a dat în folosință o hidrocentrală care folosind apele de pe râul Minghet introduce în circuitul național curent electric.

Figură 7 Hidrocentrala de pe râul Minghet

După cum se poate vedea relieful comunei Groșii Țibleșului este predominant de dealuri și munți. Nu departe de coline și sate se înalță asemenea unei coroane șirul munților Țibleșului. Ca niște rugăciuni, vârfurile lor de origine vulcanică, străjuiesc așezarea pe care generații la rând au apărat-o de primejdii și au binecuvântat-o cu multe bogății. Este suficient să amintim de izvoarele cu apă cristalină și rece plină de păstrăv și lipan, de dealurile și versanții munților acoperiți de pasiuni cu iarbă hrănitoare pentru animale, cu păduri întinse din care se exploatează lemnul, cu livezi de pomi din fructele cărora se obține cunoscuta pălincă ardelenească, de țarinile și luncile cu pământ roditor, de subsolul bogat în minereuri de cupru, zinc, aur și argint. Toate acestea au fost și sunt pentru locuitorii comunei noastre un izvor de hrană și binecuvântare, la care se adăugă în ultima vreme și o altă resursa importanta a zonei aproape neglijată până mai de curând și anume turismul. În ultimii ani tot mai mulți căutători de frumos pășesc în comună noastră veniți parcă să învețe din tradițiile și viața acestor oameni care au păstrat din moși strămoși armonia cu Dumnezeu și cu natura.

În acest cadru cu adevărat binecuvântat simți că Dumnezeu însuși îți vorbește prin frumusețea naturii. Credința și frumusețea se întâlnesc aici într-un mod atât de natural încât nu poți decât să te așezi în mijlocul naturii, sau lângă oameni pe care-i întâlnești și să exclami precum psalmistului David zicând "Mare ești Doamne și minunate sunt lucrurile tale, toate cu înțelepciune le-ai zidit".

De aceea nu cred că exagerez vorbind despre comuna natală ca despre un colț de rai, ca despre un loc sfânt și binecuvântat. Numărul tot mai mare de pensiuni și case de vacanță care apar pe Valea Țibleșului și Valea Minghetului vin să întărească această afirmație.

Aproape în fiecare an apar în zona tot mai multe investiții, sau mici afaceri de familie, care contribuie în ansamblu la modernizarea satului, consolidarea bugetului local și nu în ultimul rând la bunăstarea familiilor.

2.2 Rețeaua hidrografica

Numeroasele izvoare și pâraie coboară de pe crestele munților tăindu-și cu îndârjire albia prin relieful stâncos, pietros, toate obstacolele fiind învinse fapt caracteristic tuturor apelor de munte. De pe muntele Țibleș, toate acestea având limpezimea cristalului și dovedindu-se a fi foarte reci, se întâlnesc într-un punct de confluența în locul numit Grohot la 3 km de munte, loc de unde este luată în considerare, având în vedere debitul sporit, existența adevărată a râului Țibleș. De pe versantul Minghet din aceeași direcție curge râul cu același nume întâlnindu-se, punctul de confluența fiind numit "Valea Raței", râul format numindu-se Suciu păstrând această denumire în curgerea sa prin localitățile Suciu de Sus, Suciu de Jos, Dămăcușeni, aici vărsându-și apele curgătoare în râul Lăpuș.

2.3 Clima

Comuna Groșii Țibleșului beneficiază de o climă temperat continentală cu veri destul de călduroase și ierni friguroase și lungi ce țin aproape 5 luni de pe la sfârșitul lui noiembrie și până în aprilie. Ploi mari și răsunătoare anunță atât începutul primăverii cât și al toamnei, iar vânturile predominante sunt crivățul și brizele de munte.

Pădurile întinse ce acoperă dealurile și munții influențează și ele clima, întreținând o stare de umiditate în special în timpul primăverii și toamnei, determinând o cantitate de precipitații mult mai sporite față de alte regiuni ale țării.

Chiar dacă se înregistrează scurte perioade de secetă acestea nu afectează dezvoltarea normală a culturilor, existând în general, un echilibru între zilele călduroase și cele cu precipitații.

Stratul de zăpadă are o durată mai lungă decât în toate celelalte localități din zonă, de obicei de la sfârșitul lui noiembrie și până la mijlocul lunii aprilie, totalizând un număr de aproximativ 145 zile, sporind în regiunile montane. Dacă în perimetrul localității Groșii Țibleșului, grosimea stratului de zăpadă depășește 60,70 cm, în zona de la poalele munților Țibleș poate ajunge la peste 1 metru, iar pe crestele lui până la mai mult de 2 metri

.

2.4 Solurile. Flora. Fauna

Predomină în zonele de deal solul brun de pădure, dar mai mult cele podzolice apoi cele de fânațe și pășune. Terenurile în pantă nu permit menținerea pânzei freatice la mici adâncimi, acestea înregistrându-se mai frecvent doar în vatra comunei, mai precis în terenurile locuibile din stânga și dreapta râului Suciu.

Fertilitatea solului nu face față pretențiilor culturilor cerealiere (grâu, orz, ovăz), ele ocupând suprafețe neînsemnate, predominând cartoful și porumbul, speculate fiind multe din suprafețele în pantă care sunt ameliorate cu îngrășăminte naturale, în special, uneori și chimice. În schimb, terenurile de deal oferă condiții propice pomiculturii iar în zona Munților Țibleș, în urma prospecțiunilor din anul 1950 de J. S. E. M. și în anul 1953 de J.P.E.G s-au descoperit câteva zăcăminte minerale de Cu, Pb, Zn, Au, Ag.

Dealurile și versanții inferiori ai munților, precipitațiile abundente, favorizează creșterea și dezvoltare unor mari păduri întinse pe suprafețe considerabile, multe dintre ele încă neumblate și neatinse de om. În zona vârfurilor munților, vegetația este puțin mai săracă, dar are mulți reprezentanți în arbuști fructiferi precum afinul, în ierburi ce formează mari pășuni alpine sau jnepeni ce alcătuiesc un adevărat păienjeniș. De aici începe deja etajul pădurilor de conifere reprezentată de brazi și molizi falnici mulți dintre ei seculari. Puțin mai jos se întâind codri deși și umbroși cu foioase, dintre care fagul deține primul loc. Zonele de deal sunt acoperite cu fânațe și plante cu flori.

Marile suprafețe acoperite cu păduri, teritorii întinse nederanjate de prezența omului, favorizează, prin excelență, prezența unei faune cu reprezentanți dintre cei mai valoroși. În pădurile Țibleșului, ale Minghetului, sălășluiește cel mai mare și puternic reprezentant al faunei noastre, Ursul carpatic, secondat de altul mai puțin vestit Cerbul carpatin, al cărui boncănit se aude adeseori în perioadele de împerechere.

Mai putem aminti aici animale precum jderul, râsul, pisica sălbatică, cocoșul de munte, lupul, vulpea, mistrețul etc.

Atât Valea Minghetului cât și cea a Țibleșului, au faimă în rândurile pescarilor amatori. Aici găsim cavalerul apelor de munte, păstrăvul indigen, care reușește recorduri de viteză în amonte de peste 80 km/oră, iar în aval de 120 km/oră. Mai amintim aici lipanul, umbreana, cleanul etc.

Lumea păsărilor este și ea bogat reprezentată și anume: gaia, cobul, uliul, cioara, graurul, cinteza, vrabia, ciocârlie, pițigoiul etc.

2.5 Cadru istoric. Atestare documentară.

Comuna Groșii Țibleșului este atestată documentar din anul 1594. În decursul vremii, conform documentelor publicate, localitatea apare cu mai multe denumiri, de la prima atestare din 1594 și până în anul 1968. Aceste date le-am extras cu ocazia întocmiri studiului monografic al comunei și anume:

1594 Teokeos

1662 Tokes

1733 Gross

1750 Grosch

1760 Tokes

1909 Groși

1968 Groșii Țibleșului

Se înțelege că nu atestarea documentară poate fi considerată actul primordial în dovedirea existenței unei așezări și cercetările arheologice întreprinse în multe din așezările țării noastre a făcut-o cu probe de netăgăduit. La început așezările erau foarte mici și fără prea mare importanță economică și politică, atestarea depinzând în mare măsură de rolul ce-l dețineau în ansamblul economiei și politicii vremii. Atestarea documentară a multor localități de pe teritoriul țării noastre este o consecință a pătrunderii relațiilor juridice feudale care au impus în lumina istoriei un mare număr de așezări care trăiau, până la o anumită dată, o viață patriarhală în cadrul unor obști sătești ignorate de cancelariile emițătoare de acte. Ca pretutindeni și în Transilvania existau obști mai ales în "Țările" care și-au păstrat urmele autonomiilor obștești multă vreme în evul mediu. În Țara Maramureșului din care, la rândul ei, făceau parte și Țara Lăpușului, existau pe văile râurilor, deci și pe Valea Țibleșului, obști sătești. Obștile erau conduse de cnezi sau voievozi relativ înstăriți cu o cultură și grad de civilizație mai ridicat.

Cu toate acestea, ca un paradox, atestarea documentară a localității Groșii Țibleșului se realizează mult mai târziu, faptul fiind explicabil doar în măsura în care, deși putea fi atestată mai devreme, documentele ce dovedesc acest lucru pierzându-se în timpuri atât de nesigure, având în vedere și faptul că localitatea era o mică așezare ce nu avea importanță social-economică și politică deosebită. Cert este ca atestarea documentară datează din anul 1594, dată relativ târzie dar care prezintă documente ce se coroborează, la nu mult timp, cu actele și diplomele prezentate anterior.

Denumirea localității – Groși (Tokes-Gros), indiferent dacă o puneau pe seama legendei cum maramureșeanul Bud Ioan Cioranul, provine cu siguranță de la acele păduri de ulm și fag și înconjură foarte îndeaproape așezarea și în care se găseau copaci, după tăiere, cioatele foarte groase.

Populația autohtonă în curs de romanizare sau românească a rezistat tuturor mișcărilor de popoare care s-au perindat peste cuprinsul țării noastre, continuând să trăiască și să muncească pe aceste meleaguri până în zilele noastre.

Slavii, cu care populația autohtonă a conviețuit perioada cea mai lungă, nu au reușit să asimileze populația autohtonă. Este o dovadă că la aceea dată se putea vorbi de un popor și o limbă ce dobândiseră principalele caracteristici a ceea ce va fi numit popor și limba română după încheierea definitivă a procesului de formare a acestora. Numai așa se explică de ce slavii nu au reușit să asimileze populația autohtonă deja românească, lucru ce s-a întâmplat de exemplu cu bulgarii și alte popoare asimilate de slăvi.

Locuitorii acestor meleaguri de pe Valea Țibleșului au trecu prin orânduirea comunei primitive:

Epoca bronzului

Epoca fierului

Orânduirea feudală

Orânduirea capitalistă.

2.6 Descoperiri arheologice, evoluții politice, referințe istorice

Dacă luăm în considerare și recentele descoperiri arheologice din apropiere, putem să completăm cu informații noi acest puzzle al istorie locale încă necompletat îndeajuns. În acest sens aproape de granița comunei noastre cu localitatea Suciu de Sus s-au făcut săpături arheologice care au demonstrat prezența unor așezări umane a căror existențe datează din epoca pietrei. Informația este concludentă și oarecum complementară deoarece se știe din orânduirea comunei primitive că oamenii căutau aceste așezări care ofereau deopotrivă siguranță și erau prielnice vânătorii, pescuitul, culegerea fructelor de pădure. Cercetările au scos la iveală numeroase vase de lut, unelte din bronz și chiar obiecte din aur care presupuneau existența unor tehnici străvechi de prelucrare care au ușurat și modernizat viața localnicilor. Făcând abstracție de unele speculații, putem totuși confirma că în primele secole de după Hristos au existat în zona amintită unele triburi libere de origine Geto – Dacă. Nu se știe cu exactitate dacă aceste triburi au făcut parte efectiv din regatul lui Burebista, dar este cert că după cucerirea Daciei de către romani, foarte mulți daci nemulțumiți de ocupația romană au populat comunitățile libere din teritoriile rămase încă necucerite precum cele din zona maramureșului. Cu toate acestea romanizarea favorizată de răspândirea credinței creștine a continuat și după retragerea romană, extinzându-se pe întregul teritoriu al patriei noastre, din marile orașe până în inima munților. Poate chiar este o legătură între acestea în sensul aminti de istorici și anume ca după retragerea romană o parte din locuitorii marilor orașe au ales să se retragă în munți pentru mai multă liniște și siguranță. După părerea mea acesta este momentul formării multor comunități rurale retrase precum cea din Groșii Țibleșului.

Începutul mileniului 2 aduce o serie de transformări și noi organizări a populației din tot spațiul locuit de români. Astfel au început să apară organizările politice de tipul uniunilor de obști, al voievodatelor și cnezatelor conduse de voievozi și cnezi. La acea vreme populația românească s-a organizat în interiorul unor "Țări" (termen provenit din latinescul "terra", adică pământ), precum era în zona noastră Țara Lăpușului care făcea parte din Voievodatul Maramureșului recunoscut pentru forța liderilor săi. Este suficient să amintim de voievozii Bogdan și Dragoș din cuhea Maramureșului care au apărat ținuturile de invaziile străine și au întemeiat peste munții din Răsărit statutul independent al Moldovei tocmai pentru a stopa invaziile migratorilor. Nu după multă vreme actul unirii înfăptuit de marele voievod Mihai Viteazul a însemnat un succes răsunător pentru românii de pretutindeni, victorie care însă nu a durat prea mult. Marile puteri de la aceea vreme considerau unirea principatelor române o amenințare a planurilor de menținere a influenței politice, economice și chiar de schimbare a raportului de forțe din regiune. Drept urmare au acționat și au reușit să dezbine creând un climat de sărăcie și teroare. Mulți dintre locuitori au fost lipsiți de proprietăți sau forțați să plătească o rentă, uneori exagerată, din produsele muncii lor.

La începutul secolului XVIII-lea, s-a adăugat acestor greutăți o nouă problemă și anume lupte împotriva credinței ortodoxe majoritare în Transilvania. Nesuferind aceste taxe și umiliri repetate, mulți dintre țărani alegeau ca ultima formă de revoltă haiducia sau răscoala. Au urmat apoi marile răscoale țărănești atât de cunoscute precum cea a lui Horea, Cloșca și Crișan, revoluția din 1848, evenimente în urma cărora țăranii transilvăneni au obținut cel puțin pentru o vreme anumite drepturi și libertăți care au dus la o revigorare materială și spirituală a satului românesc. Acest lucru a fost posibil și pentru că dincolo de disputele majore generate în timp de marile puteri ale vremilor, oamenii simpli au continuat să întrețină un climat de pace și prietenie la nivel local. Indiferent de naționalitate s-au găsit mijloace pentru a beneficia împreună de bogăția locurilor adăugând fiecare un plus de frumusețe în tradiții, în obiceiuri și nu în ultimul rând în relațiile interumane din viața de zi cu zi .

Marele act istoric de la 1 Decembrie 1918 a consimțit desăvârșirea unității de stat a României, a materializat visul secular al locuitorilor români din Transilvania .

Administrația românească este instaurată în Groșii Țibleșului încă din anul 1919, primar fiind Pop Nicolaie, urmează apoi Bechiș Nicolaie 1928-1939, Bud Nicolaie 1939-1940, iar în zilele noastre este primar Burzo Nicolaie la al doilea mandat .

Actul ocupării după Dictatul de la Viena amintim din 30 august 1940 nu se face cu vărsare de sânge în ceea ce privește Groșii Țibleșului și nu se cunoaște un caz de părăsire a localității. Romanii de aici fără a se împăca cu situația, vor avea de înfruntat un regim de privațiuni ce va dura patru ani .

Prin actul de la 30 decembrie 1947 s-a încheiat etapa desăvârșirii revoluției burghezo – democratice și s-a trecut la constituirea orânduirii socialiste. Ca referințe istorice ale comunei Groșii Țibleșului amintim :

între anii 1527-1546 localitatea Groșii Țibleșului împreună cu celelalte localități din Țara Lăpușului aparținea domeniului Cetății Ciceului a voievodului Petru Rareș .

în anul 1566 localitatea Groșii Țibleșului aparținea Voievodatului Cernești

în anul 1850 localitatea Groșii Țibleșului aparținea Districtului Militar Reteag

în anul 1880 localitatea Groșii Țibleșului aparținea Comitatului Solnoc-Dabaca, plasa Târgu Lăpuș

între anii 1950 – 1968 localitatea Groșii Țibleșului este comună cu satul Largă subordonat, raionul Lăpuș, regiunea Baia Mare

între anii 1968 – 2003 localitatea Groșii Țibleșului este subordonată comunei Suciu de Sus

din anul 2003 localitatea Groșii Țibleșului redevine comună în județul Maramureș

2.7 Monumente istorice , religie

În cinstea eroilor din primul și al doilea război mondial în centrul localității Groșii Țibleșului este amplasat un monument dedicat acestor oameni care s-au jertfit pentru libertate și prosperitate. Monumentul a fost ridicat în anul 1975, este construit din piatră cioplită și ciment, având înălțimea de 4,5 m, și are înscriși 64 de eroi ai căror urmași le cinstesc memoria pentru curajul pe care l-au avut și pentru lupta pe care au dus-o în timpul celor două conflicte mondiale, pe care nimeni nu și le dorește .

Figură 8 Monumentul eroilor

Încă din secolul al XIV- lea romanii au avut ierarhie bisericească organizată canonic, în frunte cu un mitropolit, cu numele de Gherasie de la Remeți urmați de mitropoliții de la Feleac: Daniil, Marcu, Danciu și Petru. Din 27 martie 1697 de la sinodul de la Alba Iulia populația din Groșii Țibleșului fiind catolică, conform situației politice din acele vremuri iar din 19 martie 1701 trec la religia greco – catolică. Este de admirat această faptă și tactică diplomatică, care aplicată a deschis o portiță prin care razele luminii au pătruns în sufletele națiunii ardelene pentru a salva astfel limba romană .

Existența bisericii în satul Groșii Țibleșului este atestată documentar în anul 1779, o biserică din lemn, în anul 1889 se construiește nouă biserică greco – catolică prin contribuția credincioșilor unde au slujit preoții Pop Nicolaie și Oniga Tănase. În anul 1948 locuitorii comunei Groșii Țibleșului au trecut la credința ortodoxă, întâmpinând o rezistență puternică nu atât din partea populației cât mai cu seamă a preoților greco – catolici. Au urmat apoi preoții Alexandru Cotuțiu iar tânărul preot pe atunci Bumbu Ioan care introduce ortodoxismul în rândul tuturor locuitorilor din Groșii Țibleșului, continuat de preotul actual Ioan Ropan Lungu care slujește ca preot paroh din luna septembrie 1992 până în prezent.

Figură 9 Biserica ortodoxă din Groșii Țibleșului și părintele Ioan Ropan Lungu

Mai avem în localitatea Groșii Țibleșului și o biserică romano – catolică, piatra de temelie a locașului a fost pusă în data de 6 mai 1902 unde a slujit preotul Simeon Alexandru .

În ansamblul său biserica cuprinde totalitatea credincioșilor care au fost botezați, care cred și se închină domnului nostru Isus Hristos .

2.8 Aspecte ale vieții social-economice, populație , ocupații, învățământ

De-a lungul anilor, din timpuri îndepărtate, în Groșii Țibleșului a trăit o populație preponderat românească, alături de care în anumite perioade istorice, au venit și s-au așezat aici și alte naționalități ca: maghiari, evrei, romi. În prezent în comuna Groșii Țibleșului sunt un număr de 2137 locuitori.

Ocupațiile de bază a locuitorilor sunt exploatarea lemnului (butinarii) și agricultură, unde creșterea animalelor este una din principalele ocupații . Urmează ca pondere lemnăritul, albinăritul, vânătoarea și pescuitul, colectarea fructelor de pădure, morărit și panificație.

Primele începuturi cunoscute în documente ale învățământului în Groșii Țibleșului se înscriu în cadrul celui confesional, când din anul 1898 se vorbește despre o școală romano-catolică cu predare în limba maghiară, numărul copiilor ce frecventau școala nu depășea 40. În anul 1918 funcționa cu câte două clase simultane în casa parohială din sat. În anul 1959 școala elementară Groșii Țibleșului funcționează din nou cu șapte clase până în anul 1963. În prezent în Groșii Țibleșului există două școli generale și două grădinițe cu program normal în care activează cadre didactice și educatori calificați .

Figură 10 Școala generală Groșii Țibleșului – exterior și interior

2.9 Instituții economice și de interes public

Conform ultimului recensământ al populației, comuna Groșii Țibleșului are un număr de 2124 de locuitori. În Registrul agricol al comunei sunt înscrise un număr de 863 gospodării. Pe raza comunei își desfășoară activitatea un număr de 57 agenți economici pe următoarele domenii de activitate:

patru agenți economici în exploatări forestiere

24 agenți economici având ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul

7 agenți economici având ca obiect de activitate tăierea și rindeluirea lemnului

4 agenți economici având ca obiect de activitate reparații autovehicule

6 agenți economici având ca obiect de activitate construcțiile civile și industriale

12 agenți economici având ca obiect de activitate dulgherie-tâmplărie.

Alte instituții

Pe raza comunei Groșii Țibleșului își desfășoară activitatea și următoarele instituții :

5 instituții publice : primăria , poliția , ocolul silvic , dispensarul uman, farmacie

2 școli generale

2 grădinițe

1 brutarie

Figură 11 Primăria Groșii Țibleșului

Capitolul III Managementul Culturii Tradiționale din mediul rural – comuna Groșii Țibleșului

3.1 Activitatea culturală a comunei Groșii Țibleșului

Din punct de vedere cultural Comuna Groșii Țibleșului este o comunitate destul de activă. În timp, iubitorii de cultură ai satului, au promovat o serie de evenimente și activități culturale încercând să dezvolte și o infrastructură în acest sens. Este vorba despre cele două cămine culturale de pe raza localității, despre biblioteca școlară și înființarea Asociației Folclorice Țibleșului din Groșii Țibleșului.

Căminul Cultural de la centru poate găzdui diferite evenimente culturale, beneficiind de o curte interioară și o scenă amenajată în aer liber. De obicei acest cămin mai este folosit de comunitatea ortodoxă, care folosește spațiul pentru diferite reuniuni sau manifestări legate de principalele evenimente și sărbători din viața creștinilor. Astfel sunt nelipsite evenimentele organizate de Asociația Folclorică Țibleșului cuprinzând dansuri și recitaluri tradiționale, festivaluri de datini și obiceiuri de sărbătoarea Crăciunului, Anului Nou, Sfintelor Paști, Moșii de Vară și de Iarnă, Hramul satului unde se organizează ajungându-se la a șaptea ediție Festivalul Cântecului și Portului Popular de pe Valea Țibleșului. Tot aici credincioșii comunei obișnuiesc să facă nunțile sau agapele frățești în amintirea celor care au trecut la cele veșnice. Celălalt cămin situat în partea de sus a comunei Groșii Țibleșului are o suprafață mai mică, dar în principal folosește activităților culturale și evenimentelor specifice organizate de comunitatea catolică care locuiește majoritar în zonă.

Comuna Groșii Țibleșului este situată în zona de interferență între Lăpuș și ținutul Năsăudului, dar și între Lăpuș și Maramureșul istoric. Portul popular este o componentă importantă a vieții materiale și spirituale locuitorilor din comună noastră, caracterizat prin acele minunate elemente de vechime și naturalețe care îmbină culori și ornamente. Majoritatea pieselor de costum tradițional de vară sau de iarnă au și o lejeritate potrivită perioadei din an în care se poartă. Este drept că în prezent aceste minunate costume de port tradițional nu mai sunt atât de prezente în viața locuitorilor din comună, ci doar în zilele de sărbătoare sau în diferite ocazii bătrânii satului, copii de la școala se mai îmbracă astfel. În zona noastră se resimt influente ale portului popular din zona Năsăudului, dar ca o notă a localului, elementele împrumutate au fost alternate cu cele originale, așa ne gândim la vestitele clopuri împodobite cu pene de păun, pantaloni specifici cu cămașa albă brodată cu motive în fir sau mărgele, cioareci din pănura, opinci și curea lată, iar la portul femeiesc, peste poale sunt așezate cele două zadii vărgate într-o succesiune cromatică de roșu cu negru, galben cu negru, portocaliu și verde. Ele se pun peste poale, în față și în spate, fiind prinse cu un șnur împletit din lână în mai multe culori, dar care diferă în raport cu vârsta, în sensul că fetele tinere poartă culori mai vii, iar pe măsură ce înaintează în vârstă trec la culori mai șterse. De asemenea mai amintim din vestimentația femeiască nelipsitul pieptar din piele de oaie și năframa în cap.

Figură 12 Elemente din portul popular specific zonei Groșii Țibleșului

În centrul comunei Groșii Țibleșului este amenajat Muzeul satului, clădire dată în circuit turistic având în componența obiecte de port popular :

ștergare

cămăși

modele de cusături

cizme și opinci

pieptare

Unelte din lemn pentru gospodărie :

linguri folosite la stână

presa din lemn pentru stors mierea de albină

presa din lemn pentru stors ulei

plosca din lemn pentru apă sau băutură

ciubere și donițe

Atelaje folosite la transport :

birja și căruța

jug pentru boi

tânjea pentru boi

Unelte pentru munca câmpului și mobilier casnic :

plug de lemn, grapă, sapa, grebla, coasă pentru cosit

scaune, bănci, lăzi cu zestre, leagăne pentru copii

Monezi din diferite perioade ale vremii și foarte multe alte lucruri vechi.

Figură 13 Poarta muzeului satului și muzeul satului

3.2 Înființarea Asociației Folclorice Țibleșul, oameni din comună noastră care ne-au reprezentat cu cinste ducând mai departe cultura tradițională .

În comuna Groșii Țibleșului activitatea culturală este întreținută de Asociația Folclorică Țibleșului din localitate, asociația cu 35 de membrii activi, care sprijinită de Primăria și Consiliul Local Groșii Țibleșului reprezintă comunitatea de peste șase ani de zile din data de 20-07-2009 constituindu-se într-o Asociație Folclorică deoarece ca și personalitate juridică non profit poți să faci proiecte și să fi sprijinită financiar pentru ați promova cultura tradițională din zonă.

La Adunarea Generală a locuitorilor comunei Groșii Țibleșului la care au răspuns prezent 415 persoane ca membrii fondatori, hotărând în unanimitate înființarea Asociației Folclorice Țibleșul cu sediul în Groșii, numărul 438 județul Maramureș, alegându-se un Consiliu de Administrație de cinci persoane condusă de un președinte având un statut în care se pot desfășura următoarele tipuri de activități și anume :

activități de organizare de manifestări culturale interne și internaționale

activități de organizare a unor simpozioane, festivaluri folclorice, sărbători locale și interjudețene

activități de organizare a unor concursuri cu tema folclorică

activități sportive și turistice

activități civice

activități de organizare a unor evenimente cultural folclorice cu ocazia unor sărbători religioase

activități de organizare și desfășurare a unor evenimente specifice zonei și anume: botez, nunta, înmormântare etc.

înființarea unor tabere interne și internaționale pentru elevi, studenți, rapsozi în zona turistică a comunei Groșii Țibleșului.

Figură 14 Tradiții și obiceiuri

După constituirea ca personalitate juridică Asociația Folclorică Țibleșul a început prin imprimarea unor piese muzicale a soliștilor vocali, cei doisprezece dintre care face parte și soția mea Aurelia Pop. Dansatorii au învățat un joc de Someș, care sper să fie gustat de publicul prezent la prezentarea lui.

Din 2009, eu Pop Nicolaie, masterand la Marketingul și Managementul firmei la Universitatea de Nord Vasile Goldiș, ocup funcția de Președinte al Asociației Folclorice Țibleșul și de dansatori. În prezent Asociația Folclorică Țibleșul are următorii cântăreți de muzică populară: Onișor Pop, Maria Bozga, Nicoleta Lenard și grupul de femei care fac parte și din corul Bisericii Ortodoxe din Groșii Țibleșului, grup cu care am imprimat peste 15 piese muzicale care să ne reprezinte comuna în concursurile și reprezentațiile care le vom face pentru că am avut foarte multe invitații, și împreună cu Primăria și Consiliul Local Groșii Țibleșului am onorat în fiecare an peste 25 de invitații .

De-a lungul timpului comună Groșii Țibleșului a dat mulți interpreți de muzică populară care au dus în țară și străinătate cântările din zonă.

Lucreția Horț s-a născut în anul 1952 în comuna Groșii Țibleșului și a fost descoperită cu prilejul unor preselecții pentru emisiunea – concurs a televiziunii romane "Floarea din grădină" cucerind trofeul în 29 martie 1973. După acest succes a devenit o interpretă de succes fiind apreciată pentru modul în care reușea să păstreze și să interpreteze folclorul locurilor natale .

Onișor Pop s-a născut în anul 1968 în comuna Groșii Țibleșului, este absolvent al Școlii Populare de Artă "Liviu Borlan" din Baia Mare. Onișor Pop a devenit un interpret bine cunoscut al cântecului popular din Tara Lăpușului și colaborator al Radio – Televiziunii romane. Este laureat al multor festivaluri și concursuri naționale printre care: "Flori de pe Mureș" Constanța; "Cindrelul Junii Sibiului" etc. Este vicepreședinte al A.S. Folclorice Țibleșul și interpret de folclor autentic .

Reghina Pop Ciceoan s-a născut în anul 1958 în comuna Groșii Țibleșului, absolventă a Școlii de Artă Cluj Napoca. Reghina Pop Ciceoan este interpretă și dansatoare în cadrul Ansamblului "Miorița" din Cluj Napoca .

Viorica Zadic – Hedeșan s-a născut în anul 1956 în Costeasa județul Bistrița Năsăud dar din clasa a v-a venind în Groșii Țibleșului. Viorica Zadic – Hedesan este absolventă a Școlii Populare de Artă din Cluj Napoca cu calificativul zece, în prezent este interpretă în cadrul Ansamblului "Miorița" din Cluj Napoca .

În Tara Lăpușului și implicit în Groșii Țibleșului s-au păstrat de-a lungul timpului, deși este o zonă de interferență, obiceiurile și tradițiile bătrânești , într-o formă destul de arhaică, tineretul încearcă să le ducă mai departe .

Grupul de femei din cadrul Asociației Folclorice "Țibleșul" a avut apariții televizate cu diferite obiceiuri , cântece și tradiții dintre care amintim:

Tradiții de Paști în Groșii Țibleșului, realizat în colaborare cu televiziunea Maramureș TV.

Obiceiuri și tradiții din Groșii Țibleșului realizat în colaborare cu televiziunea Canal 7.

Claca secerișului, realizat în colaborare cu televiziunea Maramureș TV.

Sărbătorile de iarnă din Groșii Țibleșului realizate în colaborare cu televiziunea AXA TV.

Colinde și Viflaimul din Groșii Țibleșului, realizat în colaborare cu televiziunea Maramureș TV .

Obiceiuri de primăvară din Groșii Țibleșului realizat în colaborare cu televiziunea Impact TV.

Șezătoare tradițională din Groșii Țibleșului realizat în colaborare cu televiziunea Kanal D .

Nunta tradițională din Groșii Țibleșului , proiect realizat în colaborare cu Televiziunea Romană .

Prezența Ansamblului Țibleșul în festivaluri, emisiuni zonale sau centrale, a arătat lumii ca în comuna Groșii Țibleșului primează autenticitatea.

Figură 15 Aspecte de la activitățile desfășurate de Asociația Folclorică

3.3 Activitatea Asociației Folclorice Țibleșul

Vrem să amintim că Asociația Folclorică Țibleșul din Groșii Țibleșului a reușit prin activitatea membrilor să promoveze la nivel zonal și central cultura populară atât prin cântec cât și prin joc, prin obiceiuri care dețin o încărcătură aparte de frumusețe și originalitate. În principal frumusețea acestor locuri o constituie păstrarea vechilor tradiții și valori specifice poporului nostru. Sunt bucuros însă că într-un moment în care societatea întreagă trăiește un ritm accelerat, în satul nostru de la Poalele Munților Țibleș timpul și vremurile capătă totuși o altă dimensiune. Aici nu doar că se păstrează străvechile meșteșuguri moștenite din neam în neam, dar se și dezvoltă pe mai departe aceste preocupări precum portul costumului popular tradițional dumineca și în sărbători religioase, țesutul, sculptură în lemn, pictura, folclorul literar și muzical, colindele, pricesnele duse cu mult succes mai departe către tinerii comunei noastre de membrii Asociației Folclorice Țibleșul care cu sacrificii reușesc să promoveze zona unde s-au născut, în care creația folclorică se axează pe amintirea și promovarea sărbătorilor, a elementelor de credință, a preocupărilor zilnice și manifestările vechilor tradiții creștine împletite cu bunătatea și optimismul specific acestei zone. Fie că este vorba despre ursitoarele de la naștere, cântecele de joc și voie bună de la nuntă sau de strigătul de jale de la înmormântare, toate constituie o importantă componentă a vieții fără de care nu am resimțit atât de viu realitățile curente, cele care primesc un spor de bucurie în cazul celor vesele, sau alinare în cazul celor triste. Cine ar putea fi fericit de Sfintele Paști dacă nu ar merge la sfânta biserică să cânte cu bucurie în glas imnul învierii lui Hristos, sau dacă după o lungă perioadă de post nu s-ar împărtășii însuși Trupul și Sângele Domnului Hristos, ciocnind apoi ouă roșii, sau stând împreună cu familia la masa pascală.

Am să amintesc de activitatea Asociației Folclorice Țibleșul, traseul ei folcloric începând din anul 2010, traseu de la care nu am lipsit eu personal de la nici un eveniment și anume :

În data de 05 martie 2010 am fost invitați în direct la o emisiune de folclor la Someș TV din localitatea Dej județul Cluj.

În data de 06 martie 2010 am participat la înregistrarea unor piese muzicale la Casa de Cultură Târgu Lăpuș pentru televiziunea Someș TV – 11 piese.

În 20 martie 2010 am făcut înregistrări în localitatea Negrești Oaș județul Satu Mare pentru postul național de televiziune Favorit, 4 piese muzicale pentru emisiunea "Pahar Favorit "

În data de 06 aprilie 2010 am participat în localitatea Suciu de Sus județul Maramureș la un spectacol folcloric și o lansare de album Mărioara Pop.

În data de 20 aprilie am participat la emisiunea "Iarmaroc de joc și cânt" de la postul național de televiziune Favorit împreună cu domnul primar din Groșii Țibleșului în București în direct.

În data de 25 aprilie 2010 am avut spectacol pe scena Căminului Cultural din Groșii Țibleșului cu ocazia deschiderii Muzeului Satului.

În data de 08 mai 2010 am participat la o emisiune de folclor în direct la TVR 3 și TVR Internațional filmată la Muzeul Satului din Groșii Țibleșului, realizator Sergiu Vitalian Vaida.

În data de 05 Iunie 2010 am participat la un spectacol în comuna Cășei județul Cluj, cu ocazia finalei Campionatului Național de oină, realizatori Someș TV în colaborare cu Radio Antena Satelor.

În data de 24 iulie am participat în comuna Groșii Țibleșului cu ocazia întrunirii Forumului Montan și am dat un spectacol folcloric.

În data de 25 iulie am participat în localitatea Poiana Stampei, județul Suceava, la zilele comunei, după ce am terminat acolo am participat la slujba sfințirii crucii amplasate lângă Hotel Dracula (Piatra Fântânele) la sfârșitul hotarului județului Bistrița Năsăud și începutul județului Suceava.

În data de 15 august am participat la Festivalul "Gălăuțaș în sărbătoare" din comună Gălăuțaș județul Harghita.

În data de 23 august 2010 am participat la Festivalul Cântecului și Portului Popular "Pentru Mândră din Botiza" din comuna Botiza județul Maramureș.

În data de 05 septembrie 2010 am participat la Festivalul Cântecului și Jocului Popular "Samus " din localitatea Dej județul Cluj.

În data de 12 septembrie 2010 am participat la sărbătorea comunei Săcălășeni din localitatea Culcea județul Maramureș.

În data de 26 septembrie am participat la Zilele Dacilor ediția a doua, manifestare organizată în Groșii Țibleșului de către Primăria Groșii Țibleșului și Asociația Tezaurul Străbunilor din Cluj Napoca.

În data de 10 noiembrie am participat în direct la postul de televiziune Hora TV din localitatea Zalău județul Sălaj la o seară groșană de folclor autentic.

În data de 26 noiembrie am făcut înregistrări într-un studio din Baia Mare pentru un nou album al Asociației Folclorice Țibleșul.

În data de 12 decembrie am participat la postul de televiziune Maramureș TV la emisiunea "Ceteraș din Satul Meu" realizată de Ana Hosu, interpretând colinde.

În data de 16 decembrie, o parte din membrii Asociației Folclorice Țibleșul, au participat la postul de televiziune Cinemar Baia Mare la emisiune în direct "Zâmbești și gătești".

În data de 21 decembrie am participat la Muzeul Satului din Baia Mare la sărbătoarea "Crăciun în Maramureș".

Figură 16 Festivalul Național – Satulung, Maramureș

Consider că prin participarea la aceste evenimente am făcut cinste comunei Groșii Țibleșului și finanțarea din bugetul Consiliului Local a fost cu rost.

Binecuvântatele plaiuri ale comunei Groșii Țibleșului de Dumnezeu, dând strălucire doar pentru cei vrednici să o vadă, cu aceste gânduri am început activitatea culturală în anul 2011 după cum urmează :

În data de 06 martie am organizat un spectacol în Căminul Cultural din Groșii Țibleșului, lansare de CD și Joc de Lăsatul Secului

În data de 20 martie am participat la postul de televiziune Maramureș TV la emisiunea "Ceteraș din satul meu" cu pricesne

În data de 26 aprilie am organizat a treia zi de Paști un spectacol la Căminul Cultural din Groșii Țibleșului având invitați din Franța cu muzica celtică

În data de 03 mai am participat la televiziunea Nord – Vest din Satu Mare la o emisiune de folclor în direct cu cântece și jocuri populare.

În data de 04 mai am participat cinci băieți din cadrul Asociației Folclorice Țibleșul cu "Jocul Sus" la TVR 3 din Cluj Napoca alături de cântăreață de muzică populară Livia Neag la concursul "Vocea Populară"

În data de 20 mai am participat la televiziunea E MM din Baia Mare împreună cu domnul Primar din Groșii Țibleșului la o emisiune în direct de folclor realizată de Sergiu Vitalian Vaida.

În data de 22 mai am participat în localitatea Cupșeni județul MM la "Festivalul Cântecului și Portului Popular din Cupșeni"

În data de 12 iunie am participat pentru a doua oară consecutiv la spectacolul din comuna Casei județul Cluj cu ocazia finalei campionatului național de oina realizator Radio Antena Satelor.

În data de 13 iunie am participat în localitatea Groși – Baia Mare la evenimentul "Danțul la Șură" organizat de Dumitru Dobrican.

În data de 03 iulie am participat la Concursul Național din comuna Satulung județul MM unde am obținut din partea juriului o mențiune

În perioada 08 iulie – 11 iulie am reprezentat județul Maramureș și România la un Festival Internațional de Folclor în localitatea Jaslo din Polonia unde am obținut două premii, unul de popularitate.

În data de 15 august am participat la zilele orașului Baia Sprie

În data de 15 august am mai participat și în localitatea Groși – Baia Mare la un spectacol folcloric organizat de Dumitru Dobrican împreună cu Sergiu Vitalian Vaida și "Nănașii".

În data de 17 august am participat la o întâlnire între hotarul comunei Groșii Țibleșului și hotarul comunei Lăpuș cu rapsodul Grigore Leșe urmat de 40 de studenți din toată lumea la un schimb cultural

În data de 21 august 2011 am participat la serbările orașului Cavnic județul Maramureș.

În data de 24 august 2011 am participat alături de membrii Ansamblului profesionist Transilvania din Baia Mare la o manifestare culturală alături de Primăria și Consiliul Local al comunei Groșii Țibleșului la cabana Țibleș.

În data de 27 august 2011 am organizat împreună cu Primăria și Consiliul Local al comunei Groșii Țibleșului "Întâlnire cu fiii satului" unde am susținut un spectacol folcloric.

În data de 28 august Asociația Folclorică Țibleșul împreună cu Primăria și Consiliul Local al comunei Groșii Țibleșului am organizat a v-a ediție a festivalului "Tradiții și obiceiuri populare de la poalele Țibleșului" și Ziua Dacilor cu foarte mulți invitați.

În data de 10 septembrie 2011 am participat la Căminul Cultural din Groșii Țibleșului la o manifestare literară unde au fost prezenți la invitația Primarului din Groșii Țibleșului, ziariști și poeți din județele Maramureș și Bistrița Năsăud.

În data de 30 octombrie am participat în localitatea Chiuzbaia județul Maramureș la lansarea a două cărți și o revistă "Din Vatra Satului".

În data de 19 noiembrie 2011 am organizat la Muzeul Satului din Groșii Țibleșului o șezătoare, au filmat posturile de televiziune naționale Realitatea și Kanal D.

În data de 01 decembrie 2011 am participat în orașul Târgu Lăpuș la Ziua Națională a României și la Gală Concursului "Horea din Grumaz".

În data de 08 decembrie 2011 am participat la postul de televiziune E-MM la filmarea a șapte colinde pe care le-au difuzat pe post cu ocazia sărbătorilor de Crăciun.

Tot în data de 08 decembrie 2011 am participat la televiziunea Cinemar Baia Mare la emisiunea în direct "Arome din Ardeal" cântând colinde.

În data de 10 decembrie am participat la Muzeul Satului din Groșii Țibleșului la o seară populară în cinstea unor invitați ai Primăriei Groșii Țibleșului din Norvegia.

În data de 13 decembrie 2011 am participat în localitatea Bistrița județul Bistrița Năsăud pe scena Casei de Cultură la un concert de colinde.

În data de 18 decembrie 2011 am participat în orașul Baia Sprie județul Maramureș la un Festival de Obiceiuri de Crăciun.

Figură 17 Festivalul de la Berchezoaia, Maramureș

Consider că și în anul 2011 evenimentele unde am arătat obiceiurile, portul, cântecele și jocurile tradiționale cu care ne mândrim noi foarte mult, au fost multe și am reușit să le ducem cu mult succes la îndeplinire. Ca o temelie a satului, acest patrimoniu spiritual trebuie păstrat și îngrijit, după cum orice om își îngrijește deopotrivă trupul și sufletul său. Pentru că și sufletul satului suntem noi cei de astăzi care preluăm valorile trecutului, învățăm din ele, le perfecționăm sau cel puțin le păstrăm pentru a le transmite mai departe. Cu aceste gânduri am început anul 2012, cu mult entuziasm și mândrie de a reprezenta frumoasa noastră comună în manifestările culturale și anume:

În perioada 10-11 februarie am participat în orașul Alba Iulia, în Sala Mare a Unirii cu obiceiul de "Șezătoare din Groșii Țibleșului" în cursul manifestării culturale denumită "Lada cu Zestre".

În data de 19 februarie am participat la Muzeul Satului din Baia Mare la filmarea a doua videoclipuri cu colinde.

În data de 06 aprilie am participat la Casa de Cultură din Baia Mare la Gala Laureaților la Faza Națională a Olimpiadei de chimie

În data de 08 aprilie am participat cu pricesne la postul de televiziune E-MM, realizatori Cornelia și Lupu Rednic.

În data de 12 aprilie am participat la "Moșii din Joia Mare" la biserica ortodoxă din Groșii Țibleșului unde a filmat televiziunea Orizont TV.

În data de 16 aprilie am participat în localitatea Șurdești județul Maramureș la "Udătorul din Șurdești", un frumos eveniment agrar.

În data de 19 aprilie am organizat împreună cu Primăria Groșii Țibleșului emisiunea în direct la Radio Antena Satelor "Viața la Țară", știri și povestiri din frumoasa noastră comună, date pe calea undelor .

În data de 22 aprilie am participat în localitatea Coroieni județul Maramureș la un spectacol folcloric la căminul cultural din localitate.

În data de 02 iunie am participat la Sfințirea Troițelor de pe drumul mănăstirilor ce leagă comună Groșii Țibleșului de comuna Botiza.

În data de 17 iulie am participat la postul de televiziune Hora TV din localitatea Zalău județul Sălaj în direct la emisiunea "Ceteraș din Satul Meu", cu cântece și jocuri populare.

În perioada de 10-12 august am filmat cu Televiziunea Română un Proiect Cultural "Nunta Tradițională în Groșii Țibleșului".

În data de 25 august am organizat împreună cu Primăria și Consiliul Local Groșii Țibleșului "Întâlnire cu Fii Satului la Cabana Țibleș” când s-a și inaugurat cartea și CD "Nunta în Transilvania".

În data de 26 august 2012 Asociația Folclorică Țibleșul împreună cu Primăria și Consiliul Local Groșii Țibleșului, cu Consiliul Județean Maramureș a VI-a ediție a festivalului "Tradiții și obiceiuri populare de la poalele Țibleșului".

În perioada 01-02 septembrie 2012 am participat în Alba Iulia județul Alba cu un fragment din "Nuntă la Groșii Țibleșului" în Piața Mare la ediția I-a al "Târgului Meșterilor Populari".

În data de 08-09 am participat la Zilele comunei Lăpuș județul Maramureș după Hramul de la Mănăstirea Râoaia.

În data de 28 septembrie 2012 am participat la televiziunea Orizont TV din Târgu Lăpuș la emisiunea de folclor a lui Anton Petruț.

În data de 15 octombrie o parte din Ansamblul Țibleșul a participat la o filmare la o emisiune despre gătitul ciupercilor la televiziunea "Transilvania Look " din Cluj Napoca.

În data de 20 octombrie 2012 am participat în localitatea Sălciua județul Alba cu obiceiul de nuntă "Nunta în Groșii Țibleșului".

în data de 27 octombrie 2012 am organizat în localitatea Fânață județul Maramureș, 30 de ani de activitate folclorică a colegului nostru cântărețul de muzică populară Onișor Pop.

În data de 30 noiembrie 2012 am participat pe scena Casei de Cultură din Târgu Lăpuș la o emisiune filmată de televiziunea Orizont TV în direct cu colinde și obiceiuri de Crăciun.

În data de 04 decembrie am participat la Casa de Cultură din Târgu Lăpuș la un "Festival de colinde și obiceiuri de iarnă" prezentat de Livia Neag.

În data de 06 decembrie 2012 am participat în localitatea Sebeș județul Alba la Festivalul de colinde "Veste-n țară ni s-o datu".

În data de 31 decembrie 2012 am participat la Revelion în direct la televiziunea Orizont TV singura televiziune din țara care a transmis Revelion în Direct unde membrii Asociației Țibleșul cu mulți invitați de-ai noștri am cântat, am jucat, am spus glume până la ora 5 dimineața când am jucat perinița.

Figură 18 Festivalul din Groșii Țibleșului

Dacă ar fi să ne referim la simbolistica acestor evenimente de-a lungul anului 2012 am putea spune că orice creație este o mărturie a conlucrării dintre om și Dumnezeu. Implicarea umană la atâtea activități folclorice presupune pe lângă efortul personal și o chemare a divinului, așa încât, fiecare creatură să-și îndeplinească scopul și misiunea pentru care a fost creat. Cu aceste gânduri începem activitățile din anul 2013.

În data de 30 ianuarie 2013 am participat o parte din membrii Asociației Folclorice Țibleșul la televiziunea Orizont TV cu ocazia Sărbătorii Vasile, Grigore și Ion.

În data de 09 martie am organizat împreună cu Rafila Bărbos la Casa de Cultură Târgu Lăpuș aniversarea a 60 de ani de viață a cântăreței de muzică populară Rafila Bărbos.

În data de 25 martei 2013 am participat la festivalul de Pricesne la "Mănăstirea Sfânta Ana – Rohia lăcaș de spiritualitate" de la Mănăstirea Rohia.

În data de 28 martei am participat la Catedrala Ortodoxă din Târgu Lăpuș la filmarea a trei pricesne pentru televiziunea Orizont TV .

În data de 31 martie 2013 am participat la Orizont TV la emisiunea în direct "Dumineca Lăpușană", cu pricesne, realizată de Viorica Costenar.

În data de 07 mai 2013 am participat la Festivalul Folcloric "Joc de pe Cosau" în localitatea Budești județul Maramureș.

În data de 12 mai 2013 am organizat împreună cu Primăria din Groșii Țibleșului la Muzeul Satului din Groșii Țibleșului un Colocviu Internațional Cultural cu invitați din toată Europa.

Tot în data de 12 mai 2013 am participat la Festivalul "Primăvara la Cetate" din localitatea Berchezoaia județul Maramureș.

În data de 19 mai 2013 am participat la Zilele Comunei Cupșeni județul Maramureș.

În data de 01 iunie am participat la magazinul Cora din Baia Mare la "Festivalul Pâinii" ediția a II-a, având colaboratori Universitatea de Nord Baia Mare, Muzeul Satului Baia Mare și Magazinul Cora.

În data de 01 iunie 2013 am participat la Festivalul de Folclor din orașul Târgu Lăpuș ediția a IX-a.

În data de 21 iunie 2013 am participat la TVR Cluj din Cluj Napoca la o emisiune în direct despre Nuntă Tradițională din Groșii Țibleșului, moderator Sergiu Vitalian Vaida.

În data de 07 iulie 2013 o parte din membrii Asociației Folclorice Țibleșul am fost prezenți la Sfințirea Catedralei Ortodoxe din comuna Botiza județul Maramureș.

În data de 14 iulie 2013 am participat la Sărbătoarea comunei Dumbrăvița Maramureș.

În data de 25 iulie 2013 am participat la Cabana Hudeasa din Groșii Țibleșului unde am filmat videoclipuri cu cântece și jocuri populare pentru televiziunea Țara Mea din Baia Mare.

În data de 11 august am participat la Orizont TV împreună cu Rafila Bărbos la o emisiune în direct cu Pricesne.

În data de 18 august 2013 am participat la sărbătoarea comunei Botiza în cadrul Festivalului "Pentru Mândra din Botiza".

În data de 25 August 2013 am organizat împreună cu Consiliul Județean Maramureș, Primăria și Consiliul Local Groșii Țibleșului Festivalul "Tradiții și Obiceiuri de la Poalele Țibleșului” ediția a VII-a, având foarte mulți invitați.

În data de 01 septembrie am participat la a 22-a ediție a festivalului Dansului Popular "Valeriu Buciu" la Casa de Cultură Baia Mare, unde am obținut Premiul III la acest concurs național, fiind singurii din județul Maramureș.

În data de 08 septembrie 2013 am participat la zilele comunei Chiuiești județul Sălaj limită cu Măgoaja, locul unde se sărbătorește în fiecare an Pintea Viteazul.

În data de 21 septembrie 2013, o parte din membrii Asociației Folclorice Țibleșul am fost prezenți la un Concurs și în spectacolul de Gală la o manifestare culturală „Biserica Monument Istoric” din Rogoz județul Maramureș.

În data de 01 decembrie 2013 am participat la Mănăstirea Florești județul Cluj cu colinde și înregistrări pentru radio Renașterea.

În data de 12 decembrie 2013 am participat la un Spectacol caritabil Sfântul Onufrie la Facultatea de Științe din Cluj Napoca, cu colinde.

În data de 13 decembrie am participat la Televiziunea Română Cluj în direct cu colinde, realizator Sergiu Vitalian Vaida.

În data de 15 decembrie 2013 am participat în comuna Cicârlău la un spectacol în căminul cultural din localitate, interpretând colinde.

În data de 19 decembrie 2013 am participat la Casa de Cultură a orașului Târgu Lăpuș la un festival de colinde.

În data de 21 decembrie 2013 am participat la Muzeul Satului din Baia Mara la activitatea culturală "Crăciun în Maramureș" ediția a V-a, eveniment organizat de Consiliul Județean Maramureș și Muzeul Satului Baia Mare.

În data de 18 ianuarie 2014 am participat la Căminul Cultural din Groșii Țibleșului la filmarea unor obiceiuri populare tradiționale, realizator un delegat al Ambasadei Japoniei la București.

În data de 14 februarie 2014 o parte din Ansamblul Țibleșul a participat la înregistrări pentru Radio Antena Satelor.

În data de 16 februarie 2014 am participat la Muzeul Satului din Groșii Țibleșului la filmarea unor melodii populare ale soliștilor de muzică populară născute în Groșii Țibleșului și anume Reghina Pop Ciceoan și Ramona Ciceoan.

În data de 18 februarie 2014 am participat la înregistrarea cântecelor vechi, strigături, obiceiuri de nuntă, făcându-se pentru culegerea datelor, lucrându-se la o carte pentru folclor autentic de către Centrul de Creație Maramureș din Baia Mare.

În data de 26 februarie 2014 am continuat cu Centrul de Creație Maramureș din Baia Mare înregistrările despre obiceiurile tradiționale din Groșii Țibleșului cu Asociația Folclorică Țibleșul.

Figură 19 Parada portului popular – Festival Groșii Țibleșului

Din cultura nu se câștigă material niciodată, doar sufletește, așa că orele de repetiții rămân sacrificii pentru păstărea cântecului, jocului popular, tradițiilor și obiceiurilor de la poalele Țibleșului. Asemenea creatorului și artistul sau făuritorul a fixat prin materie și știința ceea ce nu putea fi fixat de nimic.

Prin iubire și dăruire s-a împlinit un act de creație, adică s-a făcut o continuare către urmașii noștri ceva folositor pentru viața umană, pentru care noi suntem mulțumitori înaintea lui Dumnezeu. Orice act de creație înseamnă deopotrivă jertfă și iubire, dar cuvântul jertfă nu poate fi înțeles decât ca dăruire care se preface în iubire. De aceea este necesar nu doar să amintești sau să primești aceste lucruri ci să te implici pentru că implicarea este deja un act de creație.

Capitolul IV Sprijinul financiar, instituțional și moral acordat de Primăria Groșii Țibleșului, activităților culturale

4.1 Prezentarea domnului Primar din comună Groșii Țibleșului județul Maramureș.

Din familia unor creștini adevărați în data de 08 iunie 1963 în localitatea Groșii Țibleșului s-a născut primarul din Groșii Țibleșului cu numele de Nicolaie Burzo. După ce a terminat școala din sat, iar mai apoi Liceul Silvic din Năsăud, județul Bistrița Năsăud, a absolvit Facultatea de Protecție a Mediului din Oradea, specializarea Silvicultură. Este absolvent a unui curs de Masterat la Universitatea din Oradea specializarea Management și Gestionarea durabilă a produselor forestiere.

În anul 1981 Nicolaie Burzo s-a angajat la Direcția Silvică Baia Mare, Ocolul Silvic Strâmbu Băiuț iar din anul 1990 la Ocolul Silvic Groșii Țibleșului.

Este căsătorit cu Zorica Burzo, născută Pop, în familia Maria și Valer "Ceterașu" și împreună au doi copii: Gabriel inginer silvic și lucrează la Ocolul Silvic Groșii Țibleșului și Mariana, căsătorită, este absolventă a Universității din Oradea, Facultate de Protecție a Mediului în specializarea Control și Expertiza Produselor Alimentare.

Din anul 2008, datorită calităților deosebite și vrednice l-au ajutat pe domnul Nicolaie Burzo să fie ales primar al localității natale Groșii Țibleșului.

Eu spun că trebuie să ai har și dar să conduci o comună cu oameni credincioși și frumoși la suflet și la trup din care s-au ridicat mulți bărbați luminoși și femei evlavioase, satul nu înseamnă doar ulițe umbrite de livezi și case, cu ogrăzi atot cuprinzătoare și nici nu înseamnă numai locuitorii satului, oameni care se numesc țărani, nume frumos ce înseamnă suveran al pământului, om liber și înăuntru și afară adică om cu suflet minunat, cu credința în Dumnezeu, și care trăiește și muncește nu la comandă și dintr-o dragoste deosebită față de pământul lui, de viața lui de casă, de familie, de satul lui, de aceea primarul este un exemplu în tot ce se face și se construiește în comună pe care o conduce.

În comuna noastră primarul este primar, ciobanul este cioban, țăranul este țăran, intelectualul este intelectual, bărbatul este bărbat, femeia este femeie, tânărul este tânăr, copilul este copil, datina este datină, rânduiala este rânduială, totul este firesc, frumos, totul este sănătos pentru că așa s-a păstrat din moși strămoși. Rușinea este lege într-o lume normală din comuna Groșii Țibleșului, într-o lume în care legile naturale, legea dreptății, legea omeniei, legea libertății, legea respectului nu și-au pierdut-o oamenii, ea funcționează din plin și toate acestea și datorită domnului Primar Nicolaie Burzo care este un om demn de respect și mulțumim lui Dumnezeu ca ni l-a vrednicit nouă.

4.2 Sprijinul Primăriei Groșii Țibleșului

Alături de noi de la înființarea Asociației Folclorice "Țibleșul" au fost, fără nici o reținere, Primăria și Consiliul Local Groșii Țibleșului, deoarece atât Primarul Nicolaie Burzo cât și Viceprimarul Valer Miholca și majoritatea consilierilor iubesc cultura, sportul și tot ce este benefic pentru locuitorii comunei pe care o conduc.

Am considerat de la început că trebuie să facem ceva ca să eliminăm doar internetul și televizorul din mintea tinerilor din frumoasa noastră comună care fiind departe de orașele mari nu există un mod plăcut de petrecere a timpului liber, am arătat de la început că de foarte mult timp în comună noastră, cultura, adică cântecul, tradițiile și obiceiurile, jocul, au fost de mare preț și Dumnezeu a călăuzit oameni de seamă care să ducă mai departe capitalul cultural câștigat de foarte mult timp. Totdeauna am considerat că este mai ușor să critici decât să încerci să faci ceva deoarece nu este ușor să fii membru în Asociația Folclorică Țibleșul, fiecare mai are și alte activități, dar de fiecare dată răspund prezent la activitățile culturale și își neglijează propriile afaceri câștigând capital în suflet și în inimile consătenilor din Groșii Țibleșului pe care îi reprezentăm cu cinste de cel puțin 6-7 ani.

Domnul Primar al comunei Groșii Țibleșului este alături de cultură, drept dovadă participările alături de Asociația Folclorică "Țibleșul" la spectacole, turnee în țară și străinătate și la foarte multe apariții la televiziuni.

Din 2010 din bugetul comunei Consiliului Local al Comunei Groșii Țibleșului întrunit în ședințele ordinare având în vedere expunerea de motive al Primarului Comunei Groșii Țibleșului și referatul compartimentului de specialitate, ținând cont de prevederile Legii numărul 273/2006 privind finanțele publice locale cu modificările și completările ulterioare, văzând cererea de ajutor al unui sprijin financiar al Asociației Folclorice " Țibleșul" în temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) litera "a" art. 45 alin.(1) din Legea numărul 215 din anul 2001 al Administrației Publice Locale, hotărăște aprobarea unui sprijin financiar în suma de 8000 ron conform Proiectului de Cheltuieli al Asociației Folclorice "Țibleșul" care le anexez eu Președintele Asociației și anume Pop Nicolaie.

Conform activității din anul 2010 pe care am prezentat-o înainte din bugetul alocat de Primăria și Consiliul Local Groșii Țibleșului, am făcut câteva turnee reușite cu membrii Asociației Folclorice începând cu localitatea Dej județul Cluj, continuând cu localitatea Negrești-Oaș județul Satu Mare și terminând cu capitala României București, în cadrul televiziunii Favorit. Ce mare onoare a fost pentru noi membrii Asociației Folclorice "Țibleșul", Groșenii și nu numai putându-ne vedea în direct pe un post de televiziune central și toți groșenii răspândiți prin țara și străinătate au dat telefoane și ne-au felicitat pentru activitățile culturale și pentru inițiativa domnului Primar Nicolaie Burzo de a se implica direct pentru promovarea culturii tradiționale din Groșii Țibleșului.

Pe lângă sprijinul financiar am fost sprijiniți și moral fiind invitați membrii Asociației Folclorice "Țibleșul" la toate manifestările din comună noastră creându-ne o atmosferă de utilitate pentru membrii îmbrăcați în costume făcând atmosfera și promovând cântecul, jocul și portul popular ori de câte ori și ori unde am fost invitați.

Din punct de vedere cultural, anul 2010 Asociația Folclorică "Țibleșul" a promovat o serie de evenimente culturale încercând să dezvolte o infrastructură în acest sens.

În anul 2011 am primit de la Primăria Groșii Țibleșului ca sprijin financiar conform Proiectului de Cheltuieli pe anul 2011 suma de 8000 ron, din care am achiziționat instrumente muzicale adică două viori, una contra și un gordon cumpărându-le de la fabrica de instrumente muzicale din Reghin.

Tot în anul 2011 am reprezentat județul Maramureș și România la un Festival Concurs în localitatea Jaslo din Polonia. Am plecat la drum însoțiți de doi reprezentanți ai Consiliului Județean Maramureș, de Primarul și Viceprimarul din Groșii Țibleșului și am obținut pe scenă din aer liber în prezența a peste 10.000 de spectatori două premii din care unu de popularitate din partea publicului cărora le-a plăcut foarte mult frumoasele noastre costume populare.

În anul 2012 am primit de la Primăria și Consiliul Local Groșii Țibleșului conform Programului de Cheltuieli al Asociației Folclorice Țibleșul suma de 11.000 Ron. În anul 2012 pe plan cultural a fost foarte bogat în evenimente.

Am reușit să înregistrăm în studio piese muzicale noi pentru cântăreți iar echipa de dansuri a pus în practică un joc de Someș pentru a fi la înălțime la invitațiile pe care le vom avea prin țară. Am mai reușit în anul 2012 să finalizăm proiectul "Nunta Tradițională din Groșii Țibleșului" unde Televiziunea Romană a filmat 3 zile la acest proiect cultural și ca urmare a văzut lumina tiparului o carte și au filmat și au scos un DVD, acte culturale foarte reușite în care am participat peste 100 de oameni îmbrăcați în costume populare reamintit prin evenimente nunta tradițională care a avut loc în Groșii Țibleșului și anume Nunta cu Steag.

În anul 2013 am primit de la Primari și Consiliul Local Groșii Țibleșului conform programului de cheltuieli al Asociație Folclorice Țibleșului suma de 6.000 Ron. Ca activități culturale avem 27 de evenimente la care am participat și am reprezentat cu cinste folclorul autentic din comună Groșii Țibleșului și am fost onorați să fim invitați de exemplu la Mănăstirea Rohia în 25 martie 2013 la Festivalul de Pricesne "Mănăstirea Sfântă Ana – Rohia lăcaș de spiritualitate", am participat la Magazinul Cora din Baia Mare la "Festivalul Pâinii" alături de Universitatea de Nord Baia Mare și Muzeu Satului din Baia Mare, am organizat a VII-a ediție a Festivalului "Tradiții și Obiceiuri de la Poalele Țibleșului" în data de 24-25 august 2013 și Întâlnirea cu Fiii Satului, eveniment în care am fost ajutați financiar și de Consiliul Județean Maramureș, am participat și am cucerit premiul III la "Festivalul Dansul Valeriu Buciu", un festival național care s-a desfășurat la Casa de Cultură Baia Mare, fiind siguriI care am reprezentat în concurs județul Maramureș. Am mai participat la un spectacol caritabil "Sfântul Onufrie" la Facultatea de Științe din Cluj-Napoca cu colinde și am terminat activitățile culturale din anul 2013 în data de 21 decembrie cu participarea la Muzeul Satului din Baia Mare la "Crăciun în Maramureș" ediția a V-a eveniment organizat de Consiliul Județean Maramureș.

CONCLUZII

Subiectul ales că temă pentru Dizertație, adică Managementul Culturii Tradiționale din mediul rural – studiu de caz comuna Groșii Țibleșului județul Maramureș, este unul delicat, eu fiind născut în frumoasa comună de la poalele Munților Țibleș de mic am iubit cântecul, jocul și portul popular tradițional.

Comuna Groșii Țibleșului este așezată într-un cadru geografic binecuvântat de Dumnezeu. Frumusețea munților cu întinsele păduri de foioase și rășinoase, pământurile roditoare și izvoarele cu ape limpezi oferă locuitorilor și turiștilor un minunat târâm de sănătate și bogăție, un cadru natural aparte care îmbracă parcă prin frumusețea lui și oamenii acestor locuri. De aceea am socotit că nu este suficient doar să ne bucurăm de această zestre, ci am hotărât să o facem cunoscută și altora spre mult folos sufletesc și estetic, pentru că până la urma frumosul reprezintă o arătare a divinului, o chemare a oricărui om spre cunoașterea și iubirea celui care le-a creat.

Asociația Folclorică Țibleșul pe care eu o reprezint ca Președinte este păstrătoarea acestui frumos, asociație care își propune să ducă mai departe cultura tradițională și cu un management bun putem ca obiceiurile, tradițiile, cântecul și jocul popular de la poalele Țibleșului să fie duse mai departe remarcându-se producțiile folclorice specifice locale ce posedă un înalt grad de originalitate.

În Tara Lăpușului și implicit în Groșii Țibleșului s-au păstrat de-a lungul vremii tradițiile și obiceiurile bătrânești, într-o formă arhaică, pe care membrii Asociației Folclorice Țibleșul ajutați de Primăria și Consiliul Local Groșii Țibleșului încearcă să le ducă mai departe moștenire urmașilor.

Țara Lăpușului deține o încărcătură aparte de frumusețe și original. Desigur că nu putem în câteva cuvinte să prezentăm, decât în parte aceste realități, ca o chemare către cunoașterea unui ținut în care se mai păstrează încă îmbrăcat în simplitate și curăție sufletul și credința acestui popor. Sunt bucuros că împreună cu Asociația Folclorică Țibleșul însă că într-un moment în care societatea întreagă trăiește un ritm accelerat în satul nostru de la munte timpul și vremurile capătă totul o altă dimensiune.

Am reușit în decursul celor 7 ani de activitate să promovăm cultura tradițională din Groșii Țibleșului și că în finalul acestei lucrări se poate spune că nu este nimic mai frumos decât să-ți iubești și să-ți promovezi satul unde te-ai născut.

BIBLIOGRAFIE

Bott Rozica și Rus Dumitra – Țara Lăpușului, Editura Corvin, Deva 2000

Iuga, Ioana și Vasile – Groșii Țibleșului 1594-2009 Locuri, Oameni, Fapte și Tradiții, Editura Societății Culturale Pro Maramureș "Dragoș Voda", Cluj Napoca, 2009.

Latiș Vasile – Păstoritul în Munții Maramureșului, Editura Poema, Baia Mare.

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor.

BIBLIOGRAFIE

Bott Rozica și Rus Dumitra – Țara Lăpușului, Editura Corvin, Deva 2000

Iuga, Ioana și Vasile – Groșii Țibleșului 1594-2009 Locuri, Oameni, Fapte și Tradiții, Editura Societății Culturale Pro Maramureș "Dragoș Voda", Cluj Napoca, 2009.

Latiș Vasile – Păstoritul în Munții Maramureșului, Editura Poema, Baia Mare.

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor.