Lucrare la Amenajarea Turistica a Teritoriului

– CUPRINS –

CAPITOLUL I – OPȚIUNEA PE TIPUL DE AMENAJARE

Motivația alegerii zonei Odobești

Etimologia numelui

După Gheorghe I. Lahovary numele localității vine de la cuvântul "odobă" însemnând "vale". Odobești, reprezintă centrul al unei podgorii vestite încă din timpul lui Petru Rareș, este înconjurat de vii, situat la poalele celui mai înalt deal din Subcarpații de Curbură, Măgura Odobeștilor. Astfel, zona Odobești se caracterizează printr-un cadru natural variat și pitoresc. De asemenea, orașul și împrejurimile se înscriu în cea mai importantă zonă viticolă a țării. În zonă se găsesc și numeroase obiective culturale, precum biserici și mănăstiri, muzee etc. Infrastructura generală este destul de bine reprezentată (există canalizare, alimentație cu energie electrică, cu apă, drumuri de acces), însă echipamentul de odihnă din Odobești are o capacitate redusă, existând un singur hotel. Posibilitățile de distracție, de agrement lipsesc. Toate aceste motive au dus la alegerea zonei respective pentru a fi amenajată.

Tipul de amenajare

Amenajarea unei zone turistice trebuie concepută ca o acțiune de sistematizare a teritoriului, având ca motivație principală exploatarea resurselor sale atractive. Din această cauză ea trebuie să fie precedată de o estimare riguroasă a patrimoniului turistic natural (relief, hidrografie, climat, vegetație, faună) sau antropic (arhitectură populară, monumente, tradiții și obiceiuri, port popular etc.) paralel cu reliefarea celorlalte atribute economice ale regiunii în cauză, unele dintre acestea aflate adeseori într-o fază mai avansată de valorificare.

Amenajarea turistică reprezintă acțiunea de punere în valoare, estetică și economică, a unui obiectiv, complex atractiv sau zona turistică. Ea asigură prin edificarea unei anumite părți a infrastructurii, formarea produsului turistic, respectiv conturarea integrală a ofertei turistice, adică a elementului-cheie în exploatarea resurselor atractive ale unui teritoriu. Importanța studiului amenajării turistice a spațiului, este privită ca un proces continuu de proiectare a noilor dotări turistice, de recondiționare a celor existente, de redimensionare a acestora în funcție de oscilațiile cererii și ofertei turistice, de rentabilizare economică a activității turistice.

În cazul nostru se dorește a se realiza o amenajare de tip rural, plurivocă.

CAPITOLUL II – SELECȚIA ZONEI

Localizarea zonei. Căile de acces

Zona respectivă se află în Subcarpații de Curbură, județul Vrancea.

Căile de acces în zonă sunt:

rutiere: drumul național de importanță europeană (E85) (Giurgiu – București – Buzău – Focșani – Bacău – Suceava); drumul județean Focșani – Odobești – Jariștea;

feroviare: calea ferată pe ruta București – Focșani; cale ferată industrială pe ruta Focșani – Odobești;

aeriene: la 117 km de Odobești se află aeroportul Bacău.

Potențialul turistic al zonei.

Odobești este tranzitat din mai multe direcții principale, funcție de zonele polarizatoare de trafic, unele având și ramificații. Așezarea geografică precum și renumele podgoriei atrag în această zonă numeroși turiști.

Zona Odobești are un potențial mare de atragere a turiștilor, iar viitoarele investiții în restaurare și prestare de servicii vor ajuta la creșterea numărului de turiști în oraș.

2.2.1. Resursele naturale

Relieful

Unitățile majore de relief sunt dealurile, Odobești fiind situat la limita estică a Subcarpaților de Curbură, la poalele Măgurii Odobeștilor (996 m), cel mai înalt deal din respectiva grupă a Subcarpaților, delimitat la nord de valea râului Putna și la sud de valea râului Milcov. Dealul este situat în sud-estul Moldovei, în porțiunea cea mai sud-estică a Carpaților Orientali. Toată zona Odobești este deosebită, variată și pitorească. Este încadrată în cea mai importantă zonă viticolă a țării. S-a dezvoltat pe plan turistic datorită obiectivelor culturale (biserici, muzee, mănăstiri, monumente istorice), cât și a celor naturale, cum sunt rezervațiile și peisajele splendide. Viitoare stațiune, Odobești va fi amenajat pentru agrement din fonduri europene.

Relieful mai este caracterizat prin dealurile ce s-au încrețit în neocen, iar rocile caracteristice sunt sedimentare.

Fauna

Măgura Odobești a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, apoi prin Hotărârea Guvernului României nr. 1284/2007, a fost inclusă ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Rezervația se întinde pe o suprafață de 12.750 de hectare și protejează 21 de specii de păsări rare, cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva Păsări: ciocănitoare de stejar, ghionoaie sură, huhurez mare, muscarul gulerat, ciocârlia de pădure, șoimul de iarnă, ciocănitoarea de grădini, ciocănitoarea cu spate alb,  viespar și acvila mică. În plus, aici au fost identificate Ciconia nigra, Crex crex și Aquila pomarina.

Fauna protejată aici, în afară de numeroasele specii de păsări, este caracteristică pădurilor de foioase. Întâlnim lupul, vulpea, viezurele, veverița și căprioara, dar și iepurele. Zona reprezintă, de asemenea, un culoar pentru păsările migratoare și este cercetată și observată de ornitologi încă din 1970. În apele Milcovului sunt caracteristice cleanul, mreana și alte specii de pești

Flora

Flora rezervației este compusă din păduri de foioase și subarborete (stejarul și fagul), cu poieni bogate în specii de plante. Pădurile sunt mărginite cu tufe crescute pe terenurile necultivate. În ceea ce privește culturile, aici predomină vița de vie, respectiv livezile.

Clima

Zona se înscrie în climatul de dealuri, mai cald decât cel montan, cu temperaturi medii anuale cuprinse între 8 și 10 oC și cantități medii anuale de precipitații între 600 și 800 mm. Condițiile termice și pluviometrice respective sunt favorabile dezvoltării vegetației forestiere.

Hidrografie

În cadrul zonei în cauză există un singur curs de apă de suprafață și anume râul Milcov care se varsă în Putna.

Rezervații

Rezervația naturală Focul Viu (Andreiașu de Jos), rezervație naturală (geologică). Este declarată monument al naturii, constând din emanații de gaze ce pătrund prin crăpăturile scoarței terestre și care ard în permanență, formând flăcări slab colorate de 30-50 cm înălțime. Rezervație naturală extinsă pe o suprafață de 12 ha.

Rezervațiile naturale Cenaru I și Cenaru II (Andreiașu de Jos), rezervații naturale forestiere. Rezervația naturală Cenaru I delimitează o pădure seculară de brad, fag și tisă în suprafață de 149,8 ha. Rezervația naturală Cenaru II delimitează o pădure seculară de fag și brad cu exemplare de tisă, în suprafață de 233,4 ha.

Protecția mediului

În zona respectivă nu s-au înregistrat acțiuni de degradare a aerului, solului sau subsolului, din acest punct de vedere situația fiind normală.

2.2.2. Resursele antropice

Monumente de artă și arhitectură:

Beciul Domnesc (Odobești), monument istoric și de arhitectură laică. Datează din timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457 – 1504). A fost reconstruit și reamenajat în 1834-1839 din inițiativa domnitorului Mihai Sturdza.

Monumentul Unirii (Focșani), monument de artă. Inaugurat la 24 ianuarie 1976, realizat de un colectiv condus de sculptorul Ion Jalea. Obelisc înalt de 19,64 m din granit roșu. Are la baza sa octagonală un basorelief din bronz ce înconjoară ca un inel coloana de granit a obeliscului, în care sunt redate 85 de personaje din istoria Romaniei și a actului Unirii din 1859.

Monumentul eroilor Putnei (Focșani), operă a sculptorului Oscar Spaethe, evocă jertfele aduse de fiii acestor locuri în războiul din 1877 – 1878, în fruntea lor aflându-se maiorul George Șonțu, originar din Focșani.

Monumentul eroilor regimentului 10 Putna (Focșani), este dedicat bravurii ostașilor acestui regiment, care au contribuit la cucerirea redutei Grivița în războiul din 1877 – 1878. Autor: sculptorul C. Demetrescu.

Monumentul eroilor din primul război mondial (Focșani), monument comemorativ; a fost construit în perioada 1924 – 1926 și restaurat între anii 1958 – 1959. El păstrează osemintele ostașilor români căzuti în împrejurimile Focșaniului.

Strada Unirii (Focșani), care păstrează cam același traseu ca vechiul drum pe care se afla localul vămii muntenești. Clădirea vămii, considerată cea mai veche din oraș, a fost restaurată ulterior, transformată în han, apoi restaurant, iar din 1907 a devenit sediul poștei din Focșani.

Clădirea liceului Unirea (Focșani), frumoasă construcție în cărămidă aparentă, din anul 1899. Liceul, înființat în 1866, a avut ca profesori personalități ale științei și culturii românești (scriitorii D. D. Pătrășcanu și I. A. Bassarabescu, istoricul C. Girescu), iar printre elevi pe A. Saligny, N. D. Cocea, frații Loginescu ș.a.

Muzee:

Muzeul viticol (Odobești), muzeu județean. Profil: etnografie, arheologie. Obiecte cu profil arheologic și etnografic din zonă.

Muzeul de istorie și etnografie (Focșani – 12 km), cu bogate colecții de arheologie (ceramică neolitică tip Cucuteni, tezaure dacice și romane), de istorie medie și contemporană (importantă colecție de documente și obiecte referitoare la Unire). Muzeul este instalat în trei edificii, unul dintre ele fiind declarat monument istoric, deoarece aici a funcționat între 1 aprilie 1859 și 23 aprilie 1861 Comisia Centrală a Principatelor Unite, în care fiecare principat avea câte opt reprezentanți. Comisia a avut sarcina să unifice legislația și instituțiile existente în Muntenia și Moldova, precum și să redacteze o constituție unică. Secția de etnografie înfățișează o mare varietate de piese (port, țesături, obiecte de uz casnic din zona Țării Vrancei).

Muzeul de științele naturii (Focșani), secție a Muzeului județean. Profil: științele naturii. Expune animale din județ, păsări exotice, pețti exotici, rozătoare. Muzeul funcționează în clădirea fostei vămi, fiind cea mai veche clădire din oraș.

Secția de arhitectură și tehnică populară Crângul Petrești (Vânători), muzeu orășenesc. Amplasată în cadrul natural al pădurii Crângul Petrești, secția în aer liber a Complexului Muzeal Vrancea, cuprinde 32 obiective care reprezintă patrimoniul de arhitectură și tehnică populară al județului Vrancea.

Colecție muzeală sătească (Cotești), muzeu comunal. Profil: etnografie. Colecția adăpostește în special obiecte privind producerea vinului.

Colecție muzeală (comuna Mera), muzeu sătesc. Profil: etnografie, științele naturii. Colecția de etnografie este bine reprezentată prin costumele de port popular, precum și prin arta și arhitectura populară.

Biserici și mănăstiri:

Biserica Vovidenia (Odobești), monument istoric și de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită între 1670 – 1680 de vistiernicul Iordache Teodorescu-Cantacuzino. Renovată în 1785 de familia Pamfil.

Biserica armenească Sf. Gheorghe (Focșani), monument istoric și de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în 1733 din lemn și reconstruită din zid în 1789. În curtea bisericii se află două școli (de băieti și fete) ale comunității armene, fiind printre cele mai vechi instituții de învățământ din oraș.

Biserica Domnească (Focșani), monument istoric și de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1670.

Biserica Stamatinești Sf. Voievozi (Focșani), monument istoric și de arhitectură religioasă. Biserica, construită între 1789 și 1798, este ctitorie a baronului Toma Stamatin. Adăpostește o colecție muzeală de artă feudală.

Biserica din Zid (Scânteia – 4 km de Bolotești), monument istoric și de arhitectură religioasă. Biserica a aparținut unui schit construit în anul 1730 de familia Stamatinești. Este de dimensiuni obișnuite și atrage atenția prin elementele arhitectonice de influență arabă prezente în construcția coloanelor și bolților într-o formulă integrată stilului bizantin.

Mănăstirea Cotești Sf. Treime (Cotești), monument istoric și de arhitectură religioasă. Biserica mănăstirii a fost construită între 1720 – 1757 de către Ștefan al II-lea, episcoruită în 1733 din lemn și reconstruită din zid în 1789. În curtea bisericii se află două școli (de băieti și fete) ale comunității armene, fiind printre cele mai vechi instituții de învățământ din oraș.

Biserica Domnească (Focșani), monument istoric și de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1670.

Biserica Stamatinești Sf. Voievozi (Focșani), monument istoric și de arhitectură religioasă. Biserica, construită între 1789 și 1798, este ctitorie a baronului Toma Stamatin. Adăpostește o colecție muzeală de artă feudală.

Biserica din Zid (Scânteia – 4 km de Bolotești), monument istoric și de arhitectură religioasă. Biserica a aparținut unui schit construit în anul 1730 de familia Stamatinești. Este de dimensiuni obișnuite și atrage atenția prin elementele arhitectonice de influență arabă prezente în construcția coloanelor și bolților într-o formulă integrată stilului bizantin.

Mănăstirea Cotești Sf. Treime (Cotești), monument istoric și de arhitectură religioasă. Biserica mănăstirii a fost construită între 1720 – 1757 de către Ștefan al II-lea, episcop de Buzău, în stil moldovenesc. Pictura este realizată în tempera. În trapeză este amenajat un atelier de țesături și covoare.

Mănăstirea Dălhăuți (sat Dălhăuți).

Mănăstirea Mera (comuna Mera), monument istoric și de arhitectură religioasă. Este o mănăstire fortificată, ctitoria domnului Constantin Cantemir, ce a construit biserica din lemn în perioada 1683 – 1685. În 1705, fiul acestuia, Antioh Cantemir, a început construcția bisericii din zid, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena și a întărit zidul de incintă cu turnuri de apărare. Mănăstirea prădată și devastată de tătari în anul 1758, a fost refăcută ulterior. Biserica are fațade decorate cu pilaștri și ancadramente gotice, iar în interior păstreaza picturi murale, în tempera, în stil bizantin, cu un valoros tablou votiv cu familia domnului Cantemir.

Centre viticole:

Centru viticol Jariștea (podgoriile Vârteșcoiu și Faraoanele, profilate pe soiul Muscat Ottonel). Podgoria Cotești, renumită pentru strugurii de masă (Chasselasdore, Muscat Hamburg) și vinurile albe (Muscat Otonel, Fetească albă și neagră, Riesling italian). Centrul viticol și de vinificație Bolotești.

Etnografie:

Centru etnografic (comuna Mera), arhitectură populară, artă populară. Case cu arhitectură tradițională românească, prelucrarea artistică a lemnului.

Centrul de olărit Garoafa.

Alte resurse antropice:

Zonă de agrement (Vânători). Crângul Petrești este o pădure în suprafață de 130 ha. Este alcătuită preponderent din stejar. În marginea crângului se află secția de arhitectură și tehnică populară. Crângul reprezintă principalul loc de recreere a locuitorilor municipiului Focșani.

2.2.3. Cadrul socio-economic al zonei Odobești

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Odobești se ridică la 9.364 de locuitori în zona urbană, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.000 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,18%), cu o minoritate de romi (1,14%). Pentru 5,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

În ceea ce privește populația rurală din comunele Vârteșcoiu (3.423 locuitori), Jariștea (4.070 locuitori), Mera (3.914 locuitori), Vânători (5.529 locuitori), Garoafa (4.618 locuitori), Golești (3.556 locuitori), Cotești (4.778 locuitori), Bolotești (4.588 locuitori).

Îndeletnicirea populației este creșterea animalelor și cultivarea pământului, dar în principal predomină viticultura, Odobești și împrejurimile înscriindu-se în cea mai importantă zonă viticolă a țării. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,09%). Pentru 5,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

2.2.4. Infrastructura zonei Odobești

În zona aleasă pentru amenajare există canalizare, alimentare cu energie electrică, cu apă, cu gaze. Drumul județean care leagă Odobești de Focșani și de Jariștea se află în stare bună, iar drumul național de importanță europeană E85 se află în stare excelentă, fiind refăcut în anul 2003. De asemenea, între Focșani și Odobești există o cale ferată industrială, care ar putea fi transformată în cale ferată destinată transportului de călători.

2.2.5. Echipamentul de cultură și odihnă

Acest echipament este format din:

Hotel „Miorița” din Odobești, categoria 2 stele, 25 de camere, 48 de locuri;

Hotel „Fashion Center” din Focșani, categoria 3 stele, 17 camere, 33 de locuri;

Hotel „Solar” din Focșani, categoria 2 stele, 20 de camere, 30 de locuri;

Hotel „Vrancea” din Focșani, categoria 2 stele, 64 de camere, 123 de locuri;

Hotel „Unirea” din Focșani, categoria 1 stea, 112 camere, 220 de locuri;

Pensiunea „Dana” din Focșani, categoria 3 stele, 8 camere, 15 locuri;

Pensiunea „Mădălina” din Focșani, categoria 3 stele, 3 camere, 6 locuri.

Total: 475 de locuri.

2.2.6. Legislația în vigoare și protecția zonei:

Zona Odobești nu este o zonă protejată și nu contravine legilor privind proprietatea asupra terenului.

CAPITOLUL III – DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE A ZONEI

În tabelul nr. 1 vom prezenta determinarea gradului de atractivitate a zonei Odobești.

Tabelul nr. 1

Indicele de atractivitate de 3,86 (tabelul 1) este cuprins între 1 și 4, și este foarte apropiat de capătul superior al intervalului, ceea ce înseamnă că zona aleasă este atractivă din punct de vedere turistic.

Resursele naturale dețin ponderea cea mai mare pentru că ele sunt cele mai importante elemente care justifică deplasarea turiști1or către această zonă. Prin implantarea diferitelor obiective se încearcă reținerea acestora cât mai mult timp în zona vizitată.

Capacitatea optimă de primire

Terenul pe care se va realiza amenajarea se află exact la ieșirea din Odobești, pe drumul comunal care duce spre comuna Vârteșcoiu (la 0,5 km de ieșirea din Odobești). Suprafața respectivă este în prezent un teren viran care se întinde pe circa 40 ha, aflându-se la aproximativ doi kilometri de centrul orașului. La câteva sute de metri de zona respectivă începe comuna Vârteșcoiu, formată din 3 sate țărănești. Odobești și comuna sunt despărțite de cursul râului Milcov. Astfel, prin faptul că este încadrată de pădure pe de o parte și de cursul unui râu, de cealaltă parte, terenul prezintă un interes deosebit.

În ceea ce privește activitățile ce pot fi desfășurate în zonă, între acestea pot fi incluse următoarele:

plimbări în pădure neamenajată;

picnic;

echitație.

Cazarea se va face în case de vacanță. De asemenea, vor fi luate în considerare și locurile de cazare deja existente în Odobești (Hotel „Miorița” – 48 locuri), cele existente în Focșani (427 de locuri), precum și posibilitatea cazării la localnici, la pensiunile agroturistice existente în comunele și satele din jurul Odobeștiului. În tabelul nr. 2 vom prezenta determinarea capacității optime de primire și a necesarului de construit în zona Odobești.

Tabelul nr. 2

Din această capacitate optimă de primire se scad cele 475 de locuri de cazare deja existente în zonă și încă 384 de locuri datorită tranzitului și faptului că unele persoane se vor caza la rude, la prieteni sau la localnici. Astfel, se va obține o capacitate optimă de primire de 100 de locuri.

Piața potențială a zonei ce urmează a fi amenajată va fi formată din turiștii ce vin din orașele Focșani, Râmnicu Sărat, Buzău, Mărășești, Adjud, din comunele și satele învecinate, precum și turiști din principalele orașe ale țării.

În contextul în care zona ce urmează a fi amenajată va dispune de 100 locuri de cazare, presupunem că 10% din turiști vor proveni din Focșani, 20% din Adjud, 20% din Mărășești și 50% din București. Considerăm ca posibili concurenți orașele Buzău (herghelie de cai la Rușețu și centru viticol la Peitroasele), Constanța (centru viticol la Medgidia), Mangalia (herghelie de cai) și Iași (centre viticole). Considerând un coeficient de utilizare a capacității de 20% și aplicând formula:

CUC = (sosiri x durata medie a sejurului)/(nr. de locuri x perioada de funcționare),

vom avea următoarea situație:

0,2 = (sosiri x 3,7)/(100 x 150 zile) => numărul sosirilor = 811.

Acest coeficient de utilizare a capacității (20%) a fost ales în funcție de media indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare pe lunile mai – septembrie, la nivelul județului Vrancea.

Concepția de amenajare a zonei

Între elementele funcționale ale amenajării ce urmează a fi realizate se găsesc:

25 de case de vacanță a câte 4 locuri fiecare; respectivele case vor fi construite în stilul caselor țărănești, cu trei camere și bucătărie, dar din punct de vedere al confortului și al serviciilor oferite, vor fi echivalente unor vile de 3 stele;

recepția va fi localizată într-o vilă, ce va fi construită în centrul complexului de case de vacanță; în aceeași vilă, la parter va fi localizat și un magazin de suveniruri;

un restaurant cu terasă, 80 locuri în total (din care 30 pe terasă); restaurantul va avea profil țărănesc, și va fi încadrat la categoria 3 stele;

o pizzerie cu 30 de locuri, pentru cei care nu doresc să mănânce în restaurant;

o cofetărie cu 20 de locuri, situată în imediata apropiere a restaurantului.

În ceea ce privește celelalte elemente funcționale (unități comerciale, servicii de reparare și întreținere, servicii de poștă și telecomunicații, farmacie etc.), acestea există deja în Odobești, la distanță foarte mică de amenajarea ce va fi realizată.

Între elementele recreative se găsesc:

un teren de echitație (pentru lecții de călărie și plimbări cu caii);

o parte din malul drept al Milcovului, precum și o parte mică din pădure, vor fi amenajate pentru picnic, constuindu-se în acest sens bănci, coșuri de gunoi, alei (în pădure).

Alte elemente recreative precum: o piscină, terase, discoteci, parcuri, un teren de sport, o sală de spectacol, un muzeu etc. se găsesc deja în Odobești. De asemenea, se vor realiza excursii la centrele viticole din jurul Odobeștiului, precum și la obiectivele culturale din împrejurimi.

BIBLIOGRAFIE

Cândea M., Erdeli G., Sîmion T., 2003, Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Editura Universitară, București.

Erdeli G., Gheorghilaș A., 2006, Amenajări turistice, Editura universitară, București.

*** Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat la 5 august 2013.

*** Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 – populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu – Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat la 6 august 2013.

http://cesavezi.ro/obiective-turistice/7-rezervatii-naturale/1474-magura-odobesti#!/catid=undefined Accesat la 5 mai 2014.

http://vranceaturistica.ro/index.php?option=com_k2&view=item&layout=item&id=256&Itemid=60 Accesat la 5 mai 2014.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Odobe%C8%99ti Accesat la 5 mai 2014.

BIBLIOGRAFIE

Cândea M., Erdeli G., Sîmion T., 2003, Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Editura Universitară, București.

Erdeli G., Gheorghilaș A., 2006, Amenajări turistice, Editura universitară, București.

*** Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat la 5 august 2013.

*** Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 – populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu – Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat la 6 august 2013.

http://cesavezi.ro/obiective-turistice/7-rezervatii-naturale/1474-magura-odobesti#!/catid=undefined Accesat la 5 mai 2014.

http://vranceaturistica.ro/index.php?option=com_k2&view=item&layout=item&id=256&Itemid=60 Accesat la 5 mai 2014.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Odobe%C8%99ti Accesat la 5 mai 2014.