Intocmirea Caietului DE Sarcini In Procesul DE Elaborare A Planului DE Management Rosci 0233 Somesul Rece

ÎTOCMIREA CAIETULUI DE SARCINI ÎN PROCESUL DE ELABORARE A PLANULUI DE MANAGEMENT ROSCI 0233 SOMEȘUL RECE

CUPRINS

Introducere

Capitolul I

REȚEAUA EUROPEANĂ NATURA 2000

1.1 Natura 2000 în România

1.2 Directiva Habitate

1.3 Stadiu actual al implementarii Pos-mediu axa 4 arii naturale protejate

Capitolul II

DESCRIEREA PROIECTULUI ROSCI 0233 SOMEȘUL RECE

2.1 Localizarea și beneficiile proiectului

2.2 Activitațile propuse in cadrul proiectului si stadiul lor de implementare

2.3 Etapele elaborarii planului de management

Capitolul III

ÎNTOCMIREA CAIETULUI DE SARCINI ÎN CADRUL PROIECTULUI ROSCI 0233 SOMEȘUL RECE

3.1 Procedura de licitație deschisă

3.1 Caietul de sarcini USAMV

Capitolul IV

CONCLUZII

Bibliografie

Introducere

Rețeaua Natura 2000 este o rețea de zone naturale protejate ce cuprinde specii sălbatice și habitate naturale, a apărut în scopul opririi declinului biodiversității. În comparație cu sistemele deja existente, Rețeaua ecologică Natura 2000 ia în considerare societatea umană cu necesitățile și tradițiile ei. Astfel, considerând omul ca parte din ecosistem. Obiectivul principal al conservării naturii este acela de a crea un echilibru între conservare și nevoile sociale, economice și culturale, prin urmare Natura 2000 nu va exclude activitățile umane atâta timp cât nu sunt în contradicție cu obiectivele conservării.

Este formată din arii special de conservare desemnate în conformitate cu prevederile Directivei Habitate, care au la bază siturile de importanță comunitară – SCI și arii de protective speciala avifaunistcă – SPA desemnate în conformitate cu prevederile Directivei Păsări.

Administrarea eficientă a oricărei unități de amenajare a teritoriului sau a oricărei entități desemnată cu un anumit scop necesită existența unui plan de management. În cazul de față al Situl Natura 2000 ROSCI0233 Someșul Rece, necesitatea acestor planuri este cu atât mai evidentă cu cât suprafețele acestuia includ terenuri aflate atât în proprietatea statului cât și terenuri private. Astfel, în majoritatea situațiilor obiectivele de conservare ale sitului interferează cu interesele comunităților, putând genera dezvoltarea durabilă a zonei în unele cazuri sau conflicte în alte cazuri.

În acest sens, realizarea planului de management pentru situl Natura 2000 Someșul Rece este esențială pentru conservarea habitatelor și speciilor pentru protecția căror a fost desemnat, în condițiile în care pe suprafața respectivă nu a existat anterior desemnării siturilor nici un statut de protecție.

Realizarea planului de management reprezintă rezultatul final al proiectului, această activitate fiind fundamentată pe toate rezultatele obținute în restul activităților proiectului inventariere habitate, floră, faună sălbatică, cartare habitate, colaborare cu comunitățile locale. Prin realizarea planului de management se dorește crearea premiselor pentru menținerea statutului de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar din situl Natura 2000 Someșul Rece și dezvoltarea durabilă a zonei.

Capitolul I

REȚEAUA EUROPEANĂ NATURA 2000

1.1 Natura 2000 în România

Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate ce cuprinde un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. Această rețea a aparut în urma Conferinței asupra Mediului Înconjurător și Dezvoltării, în cadrul căreia statele membre ale Uniunii Europene, prin semnarea Convenției privind Diversitatea Biologică, s-au angajat să ia măsuri efective de oprire a declinului biodiversității. Pentru atingerea acestui deziderat, s-a hotărât conservarea speciilor vulnerabile de plante și animale și a habitatelor acestora în părțile cele mai reprezentative ale arealului lor natural, pe întreg cuprinsul Uniunii Europene. În comparație cu sistemele deja existente, Rețeaua ecologică Natura 2000 ia în considerare societatea umană cu necesitățile și tradițiile ei. Astfel, considerând omul ca parte din ecosistem, acest concept este mai eficient și mai realist decât cele din trecut care promovau conservarea ca protecție totală, cu excluderea majorității activităților umane.

La nivel european s-a decis constituirea unei rețele de situri care să asigure conservarea efectivă a capitalului natural și utilizarea durabilă a biodiversității, cât și reducerea efectivă a ratei de pierdere a biodiversității, în conformitate cu obiectivele Convenției privind Divesitatea Biologică. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv s-a decis constituirea unei rețele ecologice care să ofere habitatelor naturale și speciilor sălbatice condițiile pentru supraviețuirea pe termen lung și care să reprezinte în același timp și suportul pentru dezvoltarea durabilă a activităților umane. Dezvoltarea acestei rețel reprezintă un prim pas în eforturile depuse pentru conservarea biodiversității, care pe lângă conservarea resurselor naturale, poate contribui la dezvoltarea economică a comunităților locale prin gama largă de resurse și servicii pe care le furnizează. Cheia păstrării echilibrului și armoniei între activitățile de consevare a naturii și cele economice este dat de managementul eficient al sitului respectiv.

Aceasta reprezintă un instrument care garantează menținerea, conservarea, reconstrucția componentelor actuale ale capitalului natural, stând la baza procesului de dezvoltare durabilă.

Prin urmare, la nivelul statelor membre ale UE s-a dorit constituirea unei rețele coerente de situri care se bazează pe o abordare comună, permițând menținerea sau refacerea habitatelor și speciilor într-o stare favorabilă de conservare. S-a stabilit astfel crearea unei rețele ecologice numită Rețeaua NATURA 2000 și care este formată din: arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation – SAC) desemnate în conformitate cu prevederile Directivei Habitate și care au ca bază siturile de importanță comunitară (Sites of Community Importance – SCI), desemnate de statele membre și arii de protecție specială avifaunistică (Special Protected Areas – SPA) desemnate în conformitate cu prevederile Directivei Păsări.

Directiva Habitate a fost creată pentru a conserva atât speciile de plante și animale sălbatice, cât și habitatele naturale din Uniunea Europeana, prin înființarea Ariilor Speciale de Conservare. Toate acțiunile bazată pe această directivă sunt axate pe menținerea unui statut de conservare favorabil sau pe reabilitarea speciilor și habitatelor propuse. Toate măsurile de conservare ar trebui să aibă în vedere aspectele economice și sociale la nivel regional și local.

Directiva Păsări se referă la conservarea speciilor de păsari care se găsesc in mod natural în sălbaticie pe teritoriul european al statelor membre. Principalele obiective ale acestei directive sunt protecția, managementul și controlul acestor specii și stabilirea regulilor pentru conservarea lor. Această directivă se aplica în cazul păsărilor, ouălor, cuiburilor și habitatelor lor prin declararea Zonelor Speciale de Protecție. Directiva Păsări este un rezultat al celui de-al doilea Program de Acțiune pentru Mediu al Comunității Europene și reprezintă, alături de Directiva Habitate baza legală pentru constituirea Rețelei Natura 2000.

Obiectivul principal al acestei rețele îl constituie conservarea habitatelor naturale și a speciilor sălbatice de interes comunitar, luând în considerare cerințele economice, sociale și culturale, precum și specificul regional și local caracteristic fiecărui stat membru. Desemnarea siturilor se face pe criterii strict științifice, dar, cu toate acestea, Natura 2000 nu este o rețea de arii naturale protejate, în care activitățile umane sunt interzise. Siturile Natura 2000 reprezintă zone de management durabil al mediului, în care se urmărește conservarea habitatelor naturale și/sau a speciilor pentru care a fost declarat situl, iar dezvoltarea activităților umane se face ținând cont de anumite cerințe de conservare.

Stabilirea rețelei Natura 2000 și a coridoarelor ecologice arată angajamentul UE în respectarea Convențiilor internaționale privind conservarea naturii. Directivele „Păsări” și „Habitate” constituie contribuția comunității europene în asigurarea diversității biologice, conform Convenției privind Diversitatea Biologică (CBD) ratificată de România prin Legea nr. 58/1994 și a Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa (Convenția de la Berna) la care România a aderat prin Legea nr. 13/1993.

Siturile Natura 2000 implică însă și măsuri efective de conservare și măsuri de management pentru elaborarea cărora este obligatorie participarea și implicarea factorilor interesați. La definirea acestor situri nu s-a plecat de la ideea unei protecții stricte, care să interzică activitatea umană. Dimpotrivă, în numeroase situri Natura 2000 activitățile umane de gospodărire a resurselor naturale pot și au continuat. În multe cazuri supraviețuirea până în prezent a habitatelor și a speciilor din siturile Natura 2000 se datorează în special tehnicilor agricole tradiționale, care au contribuit la gospodărirea durabilă a pădurilor, pășunilor sau fânețelor. Ca urmare, în majoritatea siturilor Natura 2000 sunt menținute activitățile economice, dar cu accent deosebit pe conservarea speciilor și habitatelor pentru care au fost declarate. Exploatarea terenurilor agricole nu trebuie să conducă însă la degradarea sau distrugerea habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale de interes comunitar, pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000. Obiectivul principal al conservării naturii este acela de a crea un echilibru între conservare și nevoile sociale, economice și culturale, prin urmare Natura 2000 nu va exclude activitățile umane atâta timp cât nu sunt în contradicție cu obiectivele conservării.

Implementarea Rețelei ecologice Natura 2000 în România s-a făcut odată cu aderarea României la Uniunea Europeana. Condițiile minime pentru realizarea Rețelei Natura 2000 în orice stat membru sunt reprezentate de: colectarea și structurarea datelor științifice conform cerintelor, asigurarea resurselor financiare din resurse guvernamentale și externe, implicarea instituțiilor cheie printr-o coordonare la nivel național, acceptul și sprijinul proprietarilor/administratorilor și utilizatorilor de resurse naturale (Marian Proorocu, 2008).

Pentru a implementa Rețeaua Natura 2000, Româania a avut oblgativitatea de a transpune legislația europeana până în decembrie 2004. Din acest motiv începând cu anul 2000 la nivel național au fost elaborate diverse acte legislative cu rolul de a pregati România pentru transpunerea Directivei Habitate și Păsări. În prezent cele doua Directive și Convenția de la Berna sunt integral transpuse în legislația națională prin:

Ordonanța de Urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Legea nr. 13/1993 prin care România a aderat la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979 (Marian Proorocu, 2008).

Următorul pas după crearea cadrului legislativ a fost reprezntat de elaborarea listei Siturilor de Importanță Comunitară și a listei Ariilor de Protecție Avifaunistică, această acțiune a avut ca termen limită ianuarie 2007.

În prezent, conform Ordinului nr 776/2007 în România sunt propuse pentru a fi incluse în Rețeau Natura 2000 275 Situri de Importanță Comunitară, în care au fost identificate peste 90 de tipuri de habitate de interes comunitar, 22 de specii de mamifere, 6 specii de reptile, 6 specii de amfibieni, 23 de specii de pești, 53 de specii de nevertebrate și 42 de specii de plante de interes comunitar (Proorocu si colab, 2007).

Siturile de Importanța Comunitară pe teritoriul României sunt neuniforme (fig. 1.1), remarcându-se zonele de deal, montane și Delta Dunarii, zone în care biodiversitate este mai mare în comparație cu zonele de ct, conform Ordinului nr 776/2007 în România sunt propuse pentru a fi incluse în Rețeau Natura 2000 275 Situri de Importanță Comunitară, în care au fost identificate peste 90 de tipuri de habitate de interes comunitar, 22 de specii de mamifere, 6 specii de reptile, 6 specii de amfibieni, 23 de specii de pești, 53 de specii de nevertebrate și 42 de specii de plante de interes comunitar (Proorocu si colab, 2007).

Siturile de Importanța Comunitară pe teritoriul României sunt neuniforme (fig. 1.1), remarcându-se zonele de deal, montane și Delta Dunarii, zone în care biodiversitate este mai mare în comparație cu zonele de câmpie.

Fig. 1.1 Distribuția Siturilor de Importanță Comunitară în România (www.InfoNatura2000.ro)

În România sunt propuse pentur a fi incluse în Rețeaua Natura 2000 108 Arii de Protecție Avifaunistică (fig. 1.2) în care au fost identificate 114 specii de păsări de interes comunitar.

Fig. 1.2 Distribuția Ariilor de Protecție Specială Avifaunistică în România (www.InfoNatura2000.ro)

Dintre toate țările Uniunii Europene, România deține cea mai mare diversitate biologică, fiind singurul stat membru pe teritoriul căruia se regasesc 5 regiuni biogeografice. Aceasă mare biodiversitate este reflectată și de cele peste 700 de tipuri si subtipuri de habitate, aproape 20.000 de specii de plante și 35.000 de specii de animale, cifre care situează România pe unul dintre primele 6 locuri în Europa ( Marian Proorocu, 2008).

Ca o consecință a localizării geografice, țara noastră are o biodiversitate unică. Pe teritoriul României se regăsesc următoarele regiuni biogeografice:

Bioregiunea continentală – ocupă mare parte din teritoriul României, ca dealtfel si mare parte a Europei Centrale si de Vest. În România această regiune biogeografică ocupă Transilvania, doua treimi nordice ale Moldovei, doua treimi vestice ale sudului țarii. Mare parte din această arie a fost ocupată de paduri de foioase, care pe parcursul istoriei umane au dat loc terenurilor agricole. Peisajul este în general de câmpie și deal, iar clima se caracterizează prin contraste mari între ierni reci și veri foarte calduroase. Principalele amenințări ale biodiversității în această regiune se datorează intensificării agriculturii și industriei. Are specii si habitate caracteristice câmpiilor, dealurilor joase și dealurilor mai înalte. În această bioregiune se regăsesc 73 tipuri de habitate de importanță comunitară dintre care unele sunt prioritare. Tot aici au fost semnalate 34 de specii de plante de importanță comunitară și peste 160 de specii de animale protejate.

Bioregiunea alpină – este prezentă de-a lungul Europei începand din Pirinei și Alpi până în Carpați. La noi această regiune biogeografică cuprinde atât varfurile Carpatice cât și pădurile de conifere și pădurile mixte din Carpați, cât și depresiunile intramontane și dealurile mai înalte de-a lungul lanțului muntos. Climatul mai rece și mai umed, iernile lungi, verile scurte, sunt condiții la care s-au adaptat plante și animale dintre care amintim capra neagră, ursul, râsul, lupul. Biodivesitatea este foarte mare in bioregiunea alpină datorită diversitătii trenului și climatului, pot fi gasite aici doua treimi din speciile europene și jumătate din speciile de floră ale României. Pădurile și pajistile din regiunea alpină consituie zone de importanță comunitară, aici gasindu-se numeroase tipuri de habitate și specii rare de plante. Chiar dacă nu sunt cei mai înalți, Muntii Carpați găzduiesc unele din cele mai extinse păduri naturale. Aici sunt ultimile rămășițe ale padurii virgine de fag din Europa.

Bioregiunea panonică – apare pe o fâșie în partea de vest a României, fiind caracterizata de un peisaj de câmpie și de dealuri mici, având specii de plante, animale și habitate adaptate condițiilor de umiditate redusă și temperaturi crescute pe timpul verii. Pe teritoriul României au fost identificate 26 de habitate de interes comunitar si 10 specii de plante protejate, animalele sunt si ele bine reprezentate in regiunea panonică, fiind 120 de specii de intres comunitar.

Bioregiunea stepică – este nouă pentru Uniunea Europeana largită, fiind prezentă doar pe teritoriul României. Se întinde în partea estică a României, în Dobrogea și partea de sud-est a Moldovei, ca și în partea de est a sudului țării. Păsări de stepă, rozătoare, plante adaptate la uscăciune sunt parte a peisajului de stepă. Este o zona uscată și caldă, având o vegetație stepică asemănătoare morfologic și sistematic cu cea a regiunii panonice, dar având o continuitate biogeografică cu stepele Ucrainenene de dincolo de granițele noastre. În Româania, în bioregiunea stepică su fost identificate 35 de tipuri de habitate de interes comunitar dintre care unele sunt prioritare și 10 specii de plante de intres comunitar.

Bioregiunea pontică sau bioregiunea Mării Negre – este nouă pentru Uniunea Europeana, se întinde de-a lungul litoralului, atât în Romania cât și în Bulgaria. Este caracterizată de specii de plante și animale marine pontice și specii terestre. Dintre speciile terestre multe au originea din stepă cu care regiunea se învecinează la vest. Caracteristice sunt algele marine, crabi, pești marini, delfini, plante și insecte ale dunelor de nisip etc. Climatul este mai blând, temperaturile pozitive și negative fiind temperate de prezenta apelor marine. În România, au fost identificate 35 de habitate de intres comunitar dintre care unele sunt prioritare și 7 specii de plante protejate.

Pe teritoriul României se află peste jumătate din suprafața Munților Carpați, cei mai extinși și mai sălbatici munți din Europa, identificați ca una dintre cele mai importante ecoregiuni la nivel global, ce găzduiește aproape jumătate din populația de carnivore mari a Europei și Delta Dunării, care este cea mai importantă zonă umedă din Europa, adăpostind colonii de pelicani și alte sute de specii de păsări. Pe langa aceste doua zone foarte săalbatice mai exista foarte multe zone pe lânga care trecem zilnic sau în care ne desfășuram activitațile în care se găsesc specii de interes comunitar. În numesoase zone agricole sau rurale din România exista specii sălbatice de plante și animale care trăiesc in armonie cu oamenii locului. Toate acestea împreună reprezintă contribuția României la patrimoniul natural european. Realizarea rețelei Natura 2000 a fost una dintre condițiile de integrare ale României în Uniunea Europeană. Propunerile de situri au fost realizate în conformitate cu prevederile Directivelor „Păsări” și „Habitate”. Procesul de realizarea a rețelei Natura 2000 este un proces continuu care nu se termină odată cu aderarea. Primele propuneri de situri au fost transmise Comisia Europeană în 2007, iar ca urmare a insuficiențelor pentru anumite tipuri de habitate sau specii identificate de către Comisia Europeană în cadrul seminariilor biogeografice din 2008, în 2010 au mai fost transmise o serie de noi propuneri pentru extinderea rețelei Natura 2000 din România . O bună parte din aceste situri se suprapun cu ariile naturale protejate de interes național (parcuri naționale, parcuri naturale și rezer-vații naturale).

Declararea siturilor Natura 2000 se face fie într-o singură etapă, pentru Ariile de Protecție Specială Avifaunistică (SPA) constituite conform Directivei Păsări, prin identificarea și declararea lor la nivel național și comunicarea listei cu situri la Comisia Europeană. România a depus lista de propuneri în decembrie 2007, fie în trei etape, pentru Ariile Speciale de Conservare (SAC) constituite conform Directivei Habitate. Cele trei etape de declarare a Ariilor Speciale de Conservare sunt:

Prima etapă implică o evaluare științifică la nivel național. Fiecare stat membru stabilește, pe baza unor criterii științifice comune, ce situri aflate pe teritoriul său prezintă importanță prin speciile sau habitatele existente. Aceste liste naționale sunt apoi transmise în mod oficial la Comisia Europeană.

A doua etapă implică aprobarea, pe baza listelor naționale, a siturilor de importanță comunitară pentru fiecare regiune biogeografică europeană. Acest proces este efectuat de Comisia Europeană, în strânsă colaborare cu statele membre și experții științifici. Deoarece fiecare regiune biogeografică se întinde pe teritoriul mai multor țări, sau zone din diferite țări ce prezintă condiții de mediu similare, siturile sunt desemnate in aria naturala de răspândire a fiecărui tip de specie sau habitat, fără a ține cont de granițele politice sau administrative.

A treia etapă: după ce siturile au ajuns în stadiul al doilea de selectare, ele devin parte a rețelei Natura 2000. Statele membre au la dispoziție o perioadă de 6 ani pentru a le desemna drept Arii speciale de conservare (SAC) și pentru a introduce, dacă este necesar, măsuri de management menite să mențină sau să aducă la un stadiu favorabil de conservare speciile și habitatele respective.

Unele zone pot avea statut dublu, atât Arii Speciale de Conservare (SAC) cat si de Arie Speciala de Protecție Avifaunistică (SPA).

Așadar, tendința la momentul actual privind conservarea resurselor naturale este de a include în definiția biodiversității și valorile sociale și culturale ale comunităților locale. Omul și societatea trebuie să fie considerate ca parte a ecosistemelor, scopul conservării devenind conviețuirea armonioasă a comunităților umane în mijlocul naturii. Categoric, o astfel de soluție reclamă gospodărirea pădurilor pentru obiective multiple. Cu toate acestea, nu se poate spune că definiția silviculturii trebuie schimbată. Nu obiectul silviculturii s-a schimbat ci asistăm doar la o schimbare a priorităților ei, ca rezultat al diversificării obiectivelor societății în condițiile creșterii populației umane și reducerii resurselor naturale. Așa cum, cu secole în urmă, obiectivul principal era producerea de material lemnos, în ultimele decenii asistăm la o schimbare importantă, conservarea biodiversității și producerea unor servicii de mediu (reducerea poluării atmosferice, combaterea eroziunii, asigurarea resurselor de apă, fixarea carbonului pentru combaterea fenomenului de încălzire globală ș.a.) devenind cel puțin la fel de importante sau chiar mai importante în unele cazuri (Smith și colab, 1997).

1.2 Directiva Habitate

Guvernele Statelor membre din Uniunea Europeană, au adoptat în anul 1992 o legislație menită să protejeze resursele naurale din Europa. Această legislație este cunpscută ca Directiva Habitate si este destinată să protejeze habiatele și speciile din Europa aflate sub amenințare. Directiva Habitate are ca cerință declararea Ariilor Speciale de Conservare – SAC (Special Areas of Conservation). SAC-urile sunt clasificate conform Directivei Habitate și oferă speciilor de plante și animale rare și vulnerabile și habitatelor un înalt grad de protecție și management.

Directiva Habitate a fost înființată pentru a conserva speciile de plante și animale sălbatice, cât și habitatele naturale de pe teritoriul Uniunii Europene. Directiva este bazată pe acțiuni care sunt axate pe menținerea unui statut de conservare favorabil, în ariile stabilite împreună cu Comisia Europeană.

Directiva Habitate are aproximativ 22.000 de situri desemnate, acoperind aproximativ 13,3% din teritoriul Uniunii Europene. Măsurile de conservare ar trebui sa aivă în vedere și aspectele economice și sociale la nivel regional și local.

Directiva Habitate împreună cu Directiva Păsări stabilește nivelul minim de obiective pentru conservarea biodiversității, adoptate de către Statele Membre și reprezintă o parte esențială a Celui de al Cincilea Program de Acțiune pentru Mediu.

Rețeaua Natura 2000, conform Directivei Habitate este alcătuită din situri alcătuind diferite tipuri de habitate naturale care se regasesc în Anexa I și de habitate ale speciilor care se regăsesc în Anexa II. Implementarea acestei directive va asigura conservarea favorabilă a habitatelor naturale și a habitatelor speciilor. Contribuția Statelor Membre la crearea Rețelei Natura 2000 a fost prporțională cu reprezentarea, pe teritoriul țarii, atipurilor de habitate naturale și habitate ale speciilor.

În anexele Directivei Habitate se regăsesc:

– tipuri de habitate naturale de interes comunitar a caror conservare necesită desemnarea zonelor speciale de

– speciile de plante și animale de interes comunitar a caror conservare necesită desemnarea zonelor speciale de habitate

– criterii pentru selectarea siturilor eligibile pentru identificarea ca situri de importanță comunitară și desemnarea lor ca areale speciale de conservare

– specii de animale și plante de interes comunitar care necesită o protecție strictă

– specii de plante și animale de interes comunitar a căror prelevare din natură și exploatare sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de management

– metode și mijloace de captură și ucidere și modalități de transport interzise http://portal.ddbra.ro/prezentare_proiect/directiva_habitate 3 iunie 2015 ora 14:42

Atunci când un sit de importanță comunitară a fot adoptat pe baza procedurii prevăzute, respectivul Stat Membru desemnează acest sit ca zonă specială de consevare într-un interval maxim de 6 ani. Statul Membru trebuie să stabilească prioritățile în funcție de importanța siturilor pentru menținerea sau restabilirea, într-o bună stare de conservare a unui tip de habitat natural sau a unei specii.

Împreună SPA-rile și SAC-urile formează Rețeaua NATURA 2000. Statelor membre ale Uniunii Europene li se cere să gestioneze și să implementeze Natura 2000. Obiectivul Rețelei NATURA 2000: este acela de a asigura habitatelor si speciilor vulnerabile din siturile desemnate prortecția de care acestea au nevoie.

Responsabili pentru propunerea siturilor revin statelor membre. Ei efectuează evaluari cuprinzătoare ale fiecărei dintre tipurile de habitate și a speciilor prezente pe teritoriul lor. Alegerea siturilor este un proces pur științific, pe baza unor criterii de selecție standard specificate în directivă. Date specifice sitului sunt comunicate Comisiei prin utilizarea formularelor standard de date.

Pe baza listelor naționale propuse, Comisia, în acord cu statele membre, trebuie să adopte listele cu siturile de importanță comunitară. Seminarii științifice sunt apoi convocate de către Comisie pentru fiecare regiune bio-geografică, în scopul de a analiza propunerile statelor membre într-un mod transparent. Ele sunt deschise pentru statele membre în cauză și experți care reprezintă interesele părților interesate, inclusiv proprietari, utilizatori și ONG-urile de mediu. Aceste seminarii sunt susținute de Agenția Europeană de Mediu.

După ce listele de situri de importanță comunitară au fost adoptate, este de competența statelor membre să desemneze toate aceste siturii ca arii speciale de conservare, în conformitate cu Directiva Habitate, cât mai curând posibil și în termen de 6 ani, cel mult. Ele ar trebui să acorde prioritate acelor situri care sunt cele mai amenințate și care sunt de cea mai mare importanță. În această perioadă, statele membre trebuie să ia măsurile de administrare sau de restaurare necesare pentru a asigura starea de conservare favorabilă a acestor situri.

1.3 Stadiu actual al implementarii Pos-mediu axa 4 arii naturale protejate

Programul Operațional Sectorial Mediu reprezintă documentul de programare a Fondurilor Structurale și de Coeziune care stabilește strategia de alocare a fondurilor europene în vederea dezvoltării sectorului de mediu în România, în perioada 2007-2013. A fost elaborat de către Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, în calitate de Autoritate de Management pentru acest program și în coordonarea Ministerului Economiei și Finanțelor, în calitatea sa de coordonator al procesului de pregătire a României pentru accesarea Fondurilor Structurale și de Coeziune pentru perioada 2007-2013. Bugetul total al POS Mediu este de aproximativ 5,6 miliarde Euro, din care 4,5 miliarde Euro reprezintă finanțare nerambursabilă a Uniunii Europene și peste 1 miliard Euro reprezintă contribuția națională. Perioada de aplicare a programului este 2007-2013, dar obiectivele sale urmăresc nevoile de dezvoltare ale României și după anul 2013, prin realizarea de investiții ce pun bazele dezvoltării durabile în infrastructura de mediu.

POS Mediu este unul dintre cele mai importante programe operaționale din punct de vedere al alocării financiare și reprezintă cea mai importantă sursă de finanțare pentru sectorul de mediu. Programul este finanțat din două fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune.

În procesul de elaborare a POS Mediu au fost luate în considerare:

obiectivele de dezvoltare economică și socială ale României stabilite prin Planul Național de Dezvoltare 2007-2013;

strategia națională privind utilizarea Fondurilor Structurale și de Coeziune cuprinsă în Cadrul Strategic Național de Referință;

prevederile regulamentelor comunitare privind Fondurile Structurale și de Coeziune și alte documente metodologice ale Comisiei Europene;

angajamentele de aderare ale României pentru sectorul de mediu, cuprinse în Tratatul de aderare;

rezultatele consultărilor cu partenerii economici și sociali, Comisia Europeană, societatea civilă, precum și recomandările formulate în procesul de evaluare ex-ante și cel de evaluare strategică de mediu.

Obiectivul principla al POS Mediu este îmbunătățirea calității vieții populației și a standardelor de mediu și, în același timp, contribuiel la realizarea angajamentelor de aderare și la respectare a legislației de mediu.

Pentru realizarea acestui obiectiv principal, prin POS Mediu se vor finanța investiții pentru următoarele sectoare de mediu:

Sectorul apă și apă uzată: îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 și stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată. Acest sector beneficiază de fonduri europene alocate de POS Mediu, aceste investiții au în vedere extindere și modernizarea rețelelor de apă și canalizare și a stațiilor de tratare a apei potabile și a stațiilor de epuare. Vor fi finanțate proiecte mari de infrastructură în conformitate cu standardele europene de mediu, care acoperă mai multe localități la nivel regional și județen și vor aduce contribuții mari la dezvotarea comunitaților respective.

Sectorul de gestionare a deșeurilor și reabiltarea trenurilor poluate istoric: dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor prin îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de județe până în 2015. Investițiile se axează pe crearea de sisteme integrate de gestionare a deșeurilor în acelaș timp cu închiderea depozitelor de deșeuri neconforme. Se vor finanța măsuri de colectare, sortare, transport, tratare și depozitare a deșeurilor menajere combinate cu măsuri de reducere a cantității de deșeuri, conform cu standardele Uniunii Europene în domeniu. Beneficiarii sunt autoritățile locale și regionale ori asociațiile de dezvoltare intercomunitară. Proiectele vor fi selectate în raport cu Planul Național și Planurile Regionale pentru Managementul Deșeurilor.

Sectorul termoficare: reducerea impactului negativ asupra mediului și diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localității până în 2015. Acest sector are în vedere reducerea emisiilor provenite de la centralele de termoficare. Investițiile se vor realiza în localitățile în care centralele municipale reprezintă sursa cea mai mare de poluare a mediului. Beneficiarii sunt autoritățile locale care au în subordine centralele municipale de termoficare.

Sectorul protecția naturii: protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea rețelei Natura 2000. Finanțarea vizează înființarea unui management corespunzător al ariilor protejate și stoparea distrugerii biodiversității și a resurselor naturale. O atenție desăvârșită se va acorda managementului siturilor Natura 2000. Beneficiarii sunt: administrațiile și custozii ariilor protejate, inclusiv situri Natura 2000, Agenția Națională pentru Arii Protejate, Agențiile Locale de Protecție a Mediului, autoritățile publice, ONG-uri, institute de cercetare, universități, muzee. Proiectele vor fi selectate în baza solicitărilor de oferte, la nivel naționa.

Protecția împotriva inundațiilor și reducerea eroziunii: reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populației, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. Scopul proectelor este protejarea populației și bunurilor materiale de efectele inundațiilor. Zonele de investiție se vor selecta în baza unor analize de risc dar și în concordanță cu strategia națională în domeniu. Tot în acest sector intră și reabilitarea litoralului sudic al Mării Negre, pentru reducerea erziunii costiere. Investițiile vor contribui la siguranța populației și protecția mediului natural.

Asistența tehnica: area ca scop creșterea capacității de absorție a fondurilor Uniunii Europene, precum și a activităților de monitorizare, evaluare și control a proiectelor, respectiv acțiuni de publicitate și informare pentru POS Mediu. Autoritatea de Management și Organismele Intermediare sunt beneficiarii acestui proiect.

Sectorul protecția naturii vizează asigurarea unui management corespunzător al ariilor protejate și, implicit, stoparea degradării biodiversității și a resurselor naturale. O atenție deosebită se va acorda managementului sit-urilor Natura 2000. Beneficiarii proiectelor sunt: administrațiile și custozii ariilor protejate, inclusiv situri Natura 2000, Agenția Națională pentru Arii Protejate, Agențiile Locale de Protecție a Mediului, autoritățile publice, ONG-uri, institute de cercetare, universități, muzee.

Axa prioritară 4 are ca obiective principale conservarea biodivesitatii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră și faună sălbatică și asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate și, în special, al rețelei ecologice Natura 2000. Finanțarea măsurilor pentru atingerea acestor obiective se asigură din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene și de la bugetul de stat. Proiectele finanțate în acest sector vizează asigurarea unui management corespunzător al ariilor naturale protejate și implicit, stoparea pierderii biodiversității și a resurselor naturale.

În cadrul acestei axe se acordă sprijin financiar pentru formularea, revizuirea și implementarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate. Finanțarea de acțiuni privind delimitarea în teren, îmbunătățirea preciziei limitelor în concordanță cu legislația comunitară și zonarea internă a ariilor naturale protejate conform legislației, inventariere, management și monitorizare a habitatelor și speciilor, investiții pentru refacerea habitatelor și speciilor și în infrastructura de informare, vizitare și conștientizare.

Capitolul II

DESCRIEREA PROIECTULUI ROSCI 0233 SOMEȘUL RECE

2.1 Localizarea și beneficiile proiectului

Situl Natura 2000 ROSCI0233 Someșul Rece este o arie protejată de interes comunitar situat în Nord-Estul Transilvaniei, Regiunea de dezvoltare 6 Nord-Vest, în partea sudică a județului Cluj (fig. 2.1). Situat în zona de interferență a ecosistemelor complexe situl are o bogatie naturală și peisagistică de o mare frumusețe, varietate și echilibru. Suprafata sitului este de 8.529 ha și se intinde pe teritoriul administrativ a comunelor Măguri-Răcătau 8.438 ha (99% din suprafața sitului) și Valea Ierii 91 ha (1% din suprafața sitului). Managementul Sitului de Importanță Comunitară ROSCI0233 Someșul Rece este asigurat de Asociația ECOURI VERZI și Asociația NATURA TRANSILVANIEI în baza Convenției de custodie nr. 320 din 26.02.2014.

Fig. 2.1 Amplasarea sitului Natura 2000 ROSCI0233 Someșul Rece la nivel national (Caietul de sarcini USAMV)

Situl Someșul Rece se găsește în sud-vestul Municiupiului Cluj-Napoca, reședință a județului Cluj. În interiorul sitului nu exista localități, cele mai importante aglomerari umane situate în vecinătatea sitului sunt localitățile Măguri și Măguri-Răcătău. Datorită poziției sale, Regiunea 6 Nord-Vest beneficiază de un climat temperat-continental cu veri călduroase, ierni friguroase și precipitații bogate. Relieful creează diferențieri climatice între regiunile muntoase, deluroase și de câmpie a regiunii ( fig. 2.2).

Fig. 2.2 Stul Natura 2000 Someșul Rece (www.naturatransilvaniei.ro)

Temperatura medie anuală în sectorul montan este de 2C (, în zona deluroasă 8C, iar în regiunile joase, în depresiuni și văi de 9 C.

Zona a fost desemnată sit de importață comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007 pentru a menține diversitatea biologică la nivel european, a rețelei Natura 2000 și pentru conservarea habitatelor și speciilor de interes comunitar. Situl se încadrează în bioregiunea alpina a Munților Apuseni. În interiorul sitului se conservă habitate naturale de tip: fânețe montane, păduri de fag de tip Asperulo fagetum, păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior, păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană, pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, turbării cu vegetație forestieră și turbării active și protejază specii importante din ihtiofauna, fauna și flora Apusenilor. Există 8 tipuri de habitate semnalate, ele acoperind în proporție de aproximativ 65% din suprafața sitului. Dintre acestea, trei tipuri de habitate sunt prioritare la nivel european. Suprafața relativă ocupată de cele 8 tipuri de habitate de interes comunitar este relativ mică, 7 tipuri de habitate având suprafața relativă cuprinsă între 0 și 2% iar unul (91D0 * Turbării cu vegetație forestieră) având suprafața relativă în intervalul 2-15% .

La baza desemnării sitului se află câteva specii de mamifere: râs (Lynx lynx), lup (Canis lupus) ; pești: zglăvoacă (Cottus gobio), porcușorul de vad (Gobio uranoscopus), dunăriță (Sabanejewia aurata), chișcar (Eudontomyzon danfordi),o specie de broasca ivorașul cu burtă galbenă (Bombina variegata); precum și două coleptere: rădașca (Lucanus cervus) și un cărăbuș din specia Carabus hampei. La fel ca și în cazul habitatelor, valorile numerice ale populațiilor speciilor pentru conservarea cărora a fost desemnat situl Natura 2000 Someșul Rece sunt reduse, dintre cele 9 specii doar pentru una valorile procentuale fiind încadrate în intervalul 2-15% (tab. 2.1).

Tab. 2.1 Valorile procentuale ale speciilor ( Caietul de sarcini USAMV)

La nivelul stratului ierbos este semnalată prezența mai multor specii floristice, printre care: ghiocelul (Galanthus nivalis) și arnica (Arnica montana) (fig.2.3).

Fig. 2.3 Arnica montana (www.faune-flore.lu)

Benficiile implementarii rețelei Natura 2000 se reflectă atât asupra ecositemelor, cât si asupra comunităților locale din punct de vedere socio-economic. Beneficiile unui asemenea proiect sunt:

Activitățile economice pot continua într-un sit Natura 2000, cu condiția evitării activităților care ar putea afecta speciile sau habitatele specifice sitului;

Sunt recunoscute și protejate interesele localnicilor;

Natura 2000 nu înseamnă scoaterea din uz a terenurilor, ci păstrarea practicilor tradiționale agro-pastorale și silvice care nu dăunează patrimoniului existent; 4.

Dezvoltarea turismului și agro-turismului, etichetarea de produse naturale locale ce pot deveni mărci recunoscute;

Posibilitatea de a atrage fonduri europene;

Locuri de munca;

Promovarea tezaurului natural și cultural;

Sprijinirea dezvoltarii economiei rurale prin furnizarea unei surse de venit pentru administratorii de terenuri pe care există specii și habitate protejate;

Proprietarii de tenuri extravilane situate în interiorul sitului sunt scutiți de plata impozitului;

Statutul de sit Natura 2000 înseamnă un câștig de imagine și recunoaștere europeană, ceea ce reprezintă un motiv de mândrie pentru localnici. (Pliant de Prezentare USAMV)

Față de beneficiile imediate, efectele pe termen lung ale creării acestei rețele sunt reprezentate de potentialului zonei pentru o dezvoltare durabilă și de mentinerea și conservarea speciilor de floră și facună și a habitatelor naturale (Marian Proorocu 2008).

2.2 Activitațile propuse în cadrul proiectului și stadiul lor de implementare

Activitatile propuse de acest proiect sunt urmatoarele:

Activitatea A.1. Descrierea sitului Natura 2000 ROSCI0233 Someșul Rece

Motivul pentru care această acțiune este necesară pentru că suprafața relativ mare a sitului ROSCI0233 Someșul Rece (8529 ha) a condus la necesitatea existenței unei activități în urma căreia sa fie create premisele necesare realizării planului de management. Prin Rețeua Natura 2000 se dorește integrarea aspectelor de conservare a naturii și dezvoltare durabilă a fiecărei zone, prin găsirea echilibrului între activitățile economice ale comunităților locale și activitățile de conservare. Pentru atingerea acestui obiectiv, primul pas îl reprezintă cunoașterea detaliată a sitului, astfel încât măsurile de conservare a naturii să poată fi integrate în activitățile curente ale populației locale ( Caietul de sarcini USAMV).

Rezultate așteptate: un studiu științific care cuprinde: studiu științific geografic, geologic și pedologic al zonei, studiu privind formele de proprietate ale terenurilor, studiu privind categoriile de folosință a terenurilor; patru hărți realizate în GIS: geologică, pedologică, a categoriilor de folosință și a fondurilor de vânătoare; un set de date geospațiale; o arie naturală protejată cartată conform specificațiilor INSPIRE.

Activitatea A.2. Inventarierea, evaluarea și cartarea habitatelor și speciilor de interes comunitar din sit.

Motivul pentru care această activitate este necesară este că până în prezent nu sunt cunoscuți indicatorii calitativi și cantitativi ai habitatelor și populațiilor speciilor de interes comunitar din situl Natura 2000 ROSCI0233 Someșul Rece. De asemenea, nu există hărți ale speciilor și habitatelor de interes comunitar din situri astfel că nu pot fi elaborate măsurile specifice de conservare și implicit planul de management. De asemenea aceste informații vor constitui baza de referință pentru monitorizarea viitoare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din situl Natura 2000 ROSCI0233 Someșul Rece.

Rezultate așteptate: un studiu științific asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar ( fig 2.1 ) existente în sit; o hartă GIS a habitatelor de interes comunitar din sit; o bază de date; o hartă GIS a fiecărei specii de interes comunitar din SCI (9 hărți).

Fig. 2.1 Specie de interes comunitar Lynx lynx ( www.toateanimalele.ro )

Activitatea A.3. Realizarea planului de management pentru situl Natura 2000 ROSCI0233 Someșul Rece.

Se va demara în funcție de rezultatele obținute în urma descrierii sitului, identificării și cartării faunei și habitatelor de interes comunitar și colaborării cu comunitățile locale. Până la 30 mai 2015 va fi întocmit planul de management care ulterior va fi supus avizării și aprobării.

Motivul pentru care aceaste lucruri sunt necesare: siturile Natura 2000 nu reprezintă arii naturale protejate stricte, măsurile de protecție impunându-se doar pe suprafețele pe care se dezvoltă habitate și specii de interes comunitar. În plus, habitatele și speciile sălbatice au toleranță diferită la activitățile antropice astfel că, în unele cazuri pot fi permise anumite activtiăți antropice, în timp ce în alte cazuri acestea sunt interzise în totalitate. Din acest motiv, pentru realizarea obiectivelor Rețelei Ecologice Natura 2000 este necesară administrarea siturilor conform unor planuri de management întocmite pe baza unor informații cât mai recente și cu implicarea cât mai puternică a comunităților locale.

Rezultate așteptate: un plan de management avizat și aprobat, o arie protejată cu plan de management aprobat.

Activitatea E.1. Creșterea gradului de conștientizarea al comunităților locale și consultarea factorilor interesați în procesul de elaborare a planului de management.

Subactivitatea E.1.1. Evaluarea gradului de conștientizare.

Motivul pentru care această activitate/acțiune este necesară: în prezent nu este cunoscut nivelul de informare și conștientizare al publicului din aria de proiect cu privire la rețeaua Natura 2000, existența și prevederile ariilor protejate vizate de proiect și problematica protecției mediului în general. Această evaluare inițială este necesară pentru a avea o bază de referință pentru monitorizarea evoluției în timp a nivelului de conștientizare. Evaluarea finală este necesară pentru măsurarea în mod riguros a impactului activităților de comunicare și implementate.

Rezultate așteptate: 100 de chestionare aplicate și interpretate, doua rapoarte de evaluare a gradului de conștientizare, o arie protejată cu nivelul de informare a populației cunoscut.

Subactivitatea E.1.2 Conștientizarea populației

Motivul pentru care această activitate este necesară: de-a lungul timpului s-a demonstrat că administrarea ariilor naturale protejate în parteneriat cu comunitățile locale este cea mai bună soluție pentru o administrare eficientă. Ignorarea necesităților de dezvoltare a comunităților locale creează inevitabil conflicte care vor conduce în final la eșecul activității de conservare. Ca urmare, activitatea de conștientizare a comunităților locale este esențială pentru atingerea scopului proiectului.

Rezultate așteptate: aproximativ 1.000 de locuitori din aria de proiect sunt conștienți de valoare sitului; 14 întâlniri de conștientizare organizate în localitățile din sit și din vecinătatea acestuia; 300 de postere, 700 de pliante.

Subactivitatea E.1.3 Consultarea factorilor interesați în procesul de elaborarea a planului de management.

Motivul pentru care această acțiune este necesară: de-a lungul timpului s-a demonstrat că administrarea ariilor naturale protejate în parteneriat cu comunitățile locale este cea mai bună soluție pentru o administrare eficientă. Ignorarea necesităților de dezvoltare a comunităților locale crează inevitabil conflicte care vor conduce în final la eșecul activității conservaționiste. Ca urmare, activitatea de consultare în faza de elaborare a planului de management și nu doar odată cu implementarea acestuia este esențială pentru atingerea scopului proiectului.

Rezultate așteptate: două întâlniri de consultare asupra planului de management; un plan de management realizat cu implicarea comunităților locale.

Activitatea E2. Informare și publicitate aferente proiectului.

Motivul pentru care această activitate/acțiune este necesară: popularizarea implementării proiectului; informarea continuă a derulării proiectului prin panoul publicitar.

Rezultate așteptate: două articole de presă publicate, un banner, 5.000 de persoane informate de derularea proiectului prin intermediul presei scrise.

Activitatea MP.1. Funcționarea unității de implemetare a proiectului.

Se va derula la sediul beneficiarului pe tot parcursul proiectului (01.07.2013-31.12.2015) și constă în derularea activităților curente de management al proiectului: planificarea detaliată a activităților și urmărirea realizării lor; stabilirea responsabilităților celor implicați în realizarea proiectului; urmărirea respectării categoriilor de cheltuieli planificate si utilizarea eficientă a resurselor umane si materiale; monitorizarea documentelor necesare și a realizării studiilor.

Motivul pentru care această activitate/acțiune este necesară: prin derularea acestei activități se asigură managementul proiectului și comunicarea operativă cu autoritatea contractantă; se mobilizează resursele umane, materiale și financiare necesare realizarii proiectului in conformitate cu propunerea de proiect; se elaborează și se predă la termenele stabilite în contractul de finanțare rapoartele intermediare și finale.

Rezultate așteptate: Unitate de Implementare a Proiectului funcțională.

Activitatea MP.2. Audit

Va fi derulată periodic de către subcontractant atât la sediul acestuia, cât și la sediul beneficiarului. Constă în controlul și revizia contabilă a beneficiarului, fiind un proces prin care persoane independente colectează și evaluează probe pentru a-și forma o opinie asupra gradului de corespondență între cele observate și anumite criterii prestabilite.

Motivul pentru care această activitate/acțiune este necesară: management financiar eficient al proiectului. Rezultate așteptate: 3 rapoarte de audit.

Activități prestate până la data de 25.05.2015

Activitatea A.1. Descrierea sitului Natura 2000 ROSCI0233 Someșul Rece

Activitatea faca parte din contractul CS3, care a fost castigat de catre o asociere de operatori. Pana în prezent asocierea declarata castigatoare a depus:

Studiul final privind descrierea geografică, geologică, pedologică, forme de proprietare și fonduri de vanatoare aferent sitului. Raspunzator pentru această procedură este beneficiarul proiectului.

Activitatea A.2. Inventarierea, evaluarea și cartarea habitatelor și speciilor de interes comunitar din sit.

Activitatea faca parte din contractul CS3, care a fost câstigat de către asocierea de operatori. Pana in prezent asocierea declarata castigatoare a depus:

Studiul Parțial privind speciile de plate, animale și habitate din zona aferenta proiectului, în data de 28.11.2014.

Studiu final privind speciile de plate, animale și habitate din zona aferentă proiectului, în 31.03.2015.

Activitatea A.3. Realizarea planului de management pentru situl Natura 2000 ROSCI0233 Someșul Rece .

Activitatea face parte din contractul CS3, care a fost câștigat de către asocierea de operatori. Până în prezent asocierea declarată câștigatoare a demarat studiile și cercetarile pe teren, depunând un studiu final privind descrierea geografică, geologică, pedologică, forme de proprietare și fonduri de vânătoare aferent sitului și un studiu parțial privind speciile de plate, animale și habitate din zona aferentă proiectului. Raspunzator pentru această procedura este beneficiarul proiectului.

E2. Informare și publicitate aferente proiectului

Activitatea E.1. Creșterea gradului de conștientizarea al comunităților locale și consultarea factorilor interesați în procesul de elaborare a planului de management subcontractata.

Subactivitatea E.1.1. Evaluarea gradului de conștientizare

Entitatea care prestează activitatea – SC Reset Media SRL

Contractul de realizare a serviciilor a fost semnat, prestatorul demarând activitata începand cu 1.10.2013. În ceea ce privește evaluarea gradului de conștientizare, aceasta a început cu lunile octombrie și noiembrie, luni în care au avut loc urmatoarele activități:

Elaborarea, aplicarea și interpretarea chestionarelor

Elaborarea primului raport privind gradul de conștientizare a populației locale cu privire la Situl Natura 2000 ROSCI0233 Someșul Rece.

Urmatoarele activități privind evaluarea gradului de conștientizare, se vor demara odată cu finalizarea întalnirilor de conștientizare.

Subactivitatea E.1.2 Conștientizarea populației

Entitatea care prestează activitatea – SC Reset Media SRL

Contractul de realizare a serviciilor a fost semnat, prestatorul demarând activitata începand cu 1.10.2013. În ceea ce privește conștientizarea populației, aceasta s-a desfășurat în lunile octombrie, noiembrie și decembrie, demarandu-se urmatoarele activitati:

octombrie-noiembrie 2013 – elaborarea materialelor informative, postere, pliante, banner. Formatul acestora a respectat cerintele

decembrie 2013 – două întalniri de conștientizare în Valea Ierii și Măguri Răcătău

februarie 2014 – o întalnire de conștientizare în satul Plopi

martie 2014 – două întalniri de conștientizare ăîn satele Măguri și Muntele Rece

aprilie 2014 – două întalniri de conștientizare în satele Cerc si Caps din comuna Valea Ierii

decembrie 2014 – patru întalniri de conștientizare în satele Plopi, Caps, Măguri și Muntele Rece

martie 2015 – trei întalniri de conștientizare în satele Valea Ierii, Cerc, Răcătău ( fig. 2.2 )

Fig. 2.2 Activitate de constientizare Valea Ierii ( sursă proprie )

Subactivitatea E.1.3 Consultarea factorilor interesați în procesul de elaborarea a planului de management

Entitatea care prestează activitatea – SC Reset Media SRL

Contractul de realizare a serviciilor a fost semnat, urmând ca prestatorul sa demareze aceasta activitate începand cu 1.05.2015.

Activitatea E2. Informare și publicitate aferente proiectului

Entitatea care prestează activitatea – SC Reset Media SRL

Contractul de realizare a serviciilor a fost semnat, iar în 23 octombrie 2013, prestatorul a publicat un prim anunț care anunță începerea proiectului, în ziarul Monitorul de Cluj. Formatul acestuia a respectat cerintele Manualului de indentitate vizuală, fiind aprobat în prealabil de OIPOS Cluj Napoca.

Urmatoarele activități privind informarea și publicitatea aferente proiectului, se vor desfasura în luna octombrie 2015, cand se va anunîța finalizarea proiectului.

MP.1. Funcționarea unității de implemetare a proiectului

Entitatea care prestează activitatea: USAMV Cluj-Napoca.

În perioada de raportare, unitatea de implementare a proiectului este funcțională, fiind achiziționate toate echipamentele si consumabilele necesare, procedura de organizare și funcționare UIP fiind aprobată atât de Reprezentantul legal al Beneficiarului, cât și de Autoritatea Contractantă.

MP.2 Audit

Entitatea care prestează activitatea: SC ATT Consulting SRL

Auditorii contractați au întocmit primul raport inițial de audit, pentru perioada 1.07.2013-30.06.2014.

2.3 Etapele elaborarii planului de management

Administrarea eficientă a oricărei unități de amenajare a teritoriului sau a oricărei entități desemnată cu un anumit scop necesită existența unui plan de management. În cazul siturilor Natura 2000 necesitatea acestor planuri este cu atât mai evidentă cu cât suprafețele acestora includ terenuri aflate atât în proprietatea statului cât și terenuri private. Astfel, în majoritatea situațiilor obiectivele de conservare ale siturilor interferează cu interesele comunităților, putând genera dezvoltarea durabilă a zonei în unele cazuri sau conflicte în alte cazuri, în funcție de capacitatea autorităților care administrează siturile Natura 2000 de a găsi soluții pentru conservarea naturii fără a interfera negativ cu interesele comunităților locale. Dezvoltarea durabilă a zonelor în care se găsesc situri Natura 2000 se poate realiza doar daca există planuri de management bazate pe informații reale asupra zonei, iar implicarea factorilor interesați se realizează încă din faza de elaborare a acestora și nu doar în faza de implementare. În acest sens, realizarea planului de management pentru situl Natura 2000 Someșul Rece este esențială pentru conservarea habitatelor și speciilor pentru protecția căror a fost desemnat, în condițiile în care pe suprafața respectivă nu a existat anterior desemnării siturilor nici un statut de protecție.

Realizarea planului de management reprezintă rezultatul final al proiectului, această activitate fiind fundamentată pe toate rezultatele obținute în restul activităților proiectului (inventariere habitate, floră, faună sălbatică, cartare habitate, colaborare cu comunitățile locale etc). Prin realizarea planului de management se dorește crearea premiselor pentru menținerea statutului de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar din situl Natura 2000 Someșul Rece și dezvoltarea durabilă a zonei. Existența planului de management va permite viitorului custod administrarea eficientă a sitului, în spiritul Directivei Habitate astfel încât să fie atinse obiectivele.

Se va derula în perioada 01.04.2015-30.05.2015 în funcție de rezultatele obținute în urma descrierii sitului, identificării și cartării faunei și habitatelor de interes comunitar și colaborării cu comunitățile locale. Până la 30.05.2015 va fi elaborat planul de management care ulterior va fi supus avizării și aprobării.

Planul de management va respecta structura agreată de Ministerul Mediului și Schimbarilor Climatice pentru planurile de management ale ariilor naturale protejate din România, cuprinzând cel puțin următoarele secțiuni: introducere, descrierea ariei naturale protejate, evaluarea stării de conservare a habitatelor și speciilor, scopul și obiectivele planului de management, planul de activități, planul de monitorizare a activităților, bibliografie și referințe, anexe. Propunerea de măsuri de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar și prioritizarea măsurilor de conservare adoptate se vor realiza pe criterii științifice, iar stabilirea zonelor de management a sitului se va face după consultarea comunităților locale.

Planul de management va face referire la toate habitatele și speciile de interes comunitar pentru protecția cărora a fost declarat situl, incluzând și un plan de monitorizare pentru fiecare habitat și specie de interes comunitar, având ca punct de referință situația de bază rezultată în urma activității de inventariere și cartare. În acest sens, planul de management va include hărțile și bazele de date realizate prin derularea activității de inventariere și cartare.

Toate hărțile vor fi realizate in sistemul național de proiecție Stereo 1970, precizia determinării elementelor specifice în format electronic va fi aferentă unei scări de cel puțin 1:10000. Formatul digital al bazelor de date geospațiale va permite interoperabilitatea între diferite programe de analiză GIS și respectarea specificațiilor INSPIRE pentru bazele de date geospațiale ale ariilor protejate. Formatul bazelor de date geospațiale utilizat va fi ales astfel încât să fie compatibil la citire sau editare, deci să ofere interoperabilitate, cu alte sisteme informaționale geografice. Măsurătorile și înregistrările efectuate cu receptorul GPS din teren vor respecta o structură de date care va permite încărcarea și stocarea acestora automat în baza de date GIS. Fiecărei baze de date geospațiale i se va crea o topologie și vor fi eliminate erorile de digitizare. Hărțile vor fi etichetate ținându-se seama de semnele convenționale cartografice existente. Metadatele vor fi introduse în conformitate cu Directiva INSPIRE, urmărind specificațiile pentru bazele de date geospațiale ale ariilor protejate.

Motivul pentru care această activitate este necesară este că siturile Natura 2000 nu reprezintă arii naturale protejate stricte, măsurile de protecție impunându-se doar pe suprafețele pe care se dezvoltă habitate și/sau specii de interes comunitar. În plus, habitatele și speciile sălbatice au toleranță diferită la activitățile antropice astfel că, în unele cazuri pot fi permise anumite activtiăți antropice, în timp ce în alte cazuri acestea sunt interzise în totalitate. Din acest motiv, pentru realizarea obiectivelor Rețelei Ecologice Natura 2000 este necesară administrarea siturilor conform unor planuri de management întocmite pe baza unor informații cât mai recente și cu implicarea cât mai puternică a comunităților locale.

Rezultate așteptate: un plan de management avizat și aprobat, o arie protejată cu plan de management aprobat.

Realizarea planului de management in cadrul proiectului Managementul Durabil al Sitului Natura 2000 Somesul Rece, a fost supus procedurii de licitație deschisă.

Capitolul III

ÎNTOCMIREA CAIETULUI DE SARCINI ÎN CADRUL PROIECTULUI ROSCI 0233 SOMEȘUL RECE

3.1 Procedura de licitație deschisă

Sistemul achizitiilor publice concentreaza regulile si actiunile referitoare la cheltuirea banilor publici. Sistemul achizitiilor publice cuprinde autoritatea de reglementare, autoritatile contractante, operatorii economici si supraveghetorii sistemului. In cadrul sistemului achizitiilor publice autoritatea de reglementare este reprezentata de Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice – ANRMAP.

Autoritatile administratiei publice si alte persoane juridice de drept privat ce desfasoara activitati in domeniul utilitatilor sunt denumite autoritati contractante si joaca rolul de cumparator. Acestea, dispunand de resurse financiare, incearca sa satisfaca nevoile comunitatii de produse, servicii sau lucrari publice prin atribuirea de contracte.
Ce este autoritatea contractanta:

orice organism al statului – autoritate publica sau institutie publica – care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local;

oricare organism de drept public, cu personalitatea juridica, care a fost infiintat pentru satisfacerea nevoilor de interes general fara caracter comercial sau industrial si care se afla cel putin in una din urmatoarele situatii: este finantat in majoritate de catre o alta autoritate contractanta; se afla in subordinea sau este supus controlului unei autoritati contractante; in componenta consiliului de administratie/ organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din nr membrilor acestuia sunt numiti de catre o autoritate contactanta;

oricare asociere formata din una sau mai multe autoritati contactante;

oricare intreprindere publica ce desfasoara una sau mai multe activitati relevante, atunci cand aceasta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati.

În cazul nostru autoritatea contractanta este USAMV Cluj Napoca, care este obligată sa pună pe SEAP ( Serviciul Electronic de Achiziție Publică) următoarele:

anunț ( fig. 3.1 )

caiet de sarcini

model contract

formulare

fișă de date

Fig. 3.1 Anunț public ( www.e-licitație.ro )

Licitația deschisă reprezinta procedura de atribuire a contractului de achizitie publica la care orice operator economic interesat are dreptul sa depuna o ofertă. Licițatia deschisă se dasfasoara, de obicei, intr-o singura etapa. Licitația deschisă se inițiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare prin care se solicita operatorilor economici depunerea de oferte.

Autoritatea contractanta are obligatia de a impune conditii minime de calificare care sa se raporteze cel mult la valorea estimata a celui mai mare contract subsegvent care se anticipeaza ca va fi atribui pe durata acordului – cadru.

Procedura de licitatie deschisa incepe cu elaborarea si transmiterea anuntului de intentie, precum si cu prezentarea documentatiei de atribuire. Documentatia de atribuire reprezinta acele documente care contin cerintele formale, tehnice si financiare, care permit descrierea obiectiva a obiectului contractului de achizitie publica si pe baza carora operatorul economic isi va elabora oferta. Documentatia de atribuire trebuie sa fie finalizata inainte de transmiterea spre publicare a anuntului de participare sau invitatiei de participare catre operatorii economici.

Documentatia de atribuire se structureaza astfel: caietul de sarcini sau documentația descriptivă, clauzele contractuale, fișa de date a achiziției, formulare si modele.

Elaborare caietului de sarcini sau a documentației descriptive: caietul de sarcini se intocmeste de autoritatea contractanta pentru licitatie deschisa, cu respectarea prevederilor legale referitoare la concurenta si conflictul de interese. Caietul de sarcini reprezinta descrierea obiectiva a produselor, serviciilor sau lucrarilor necesare autoritatii contractante. Contine in mod obligatoriu specificatii tehnice.

Este interzis a se definii in caietul de sarcini specificatii tehnice care indica o anumita origine, sursa, productie, un procedeu sprecial, o marca de fabrica sau de comert, un brevet de inventie, o licenta de fabricatie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici ori anumitor produse.

3.1 Caietul de sarcini USAMV

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca a încheiat un contract de finanțare cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, prin Direcția Generală AM POS Mediu, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial „Mediu”, pentru implementarea Proiectulului intitulat “Managementul durabil al sitului Natura 2000 ROSCI0233 Someșul Rece”. Finanțarea este asigurată prin Programul Operațional Sectorial „Mediu” 2007-2013, Axa Prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii, domeniul major de intervenție – Dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management pentru protejarea biodiversității și rețelei Natura 2000.

Scopul achiziționării serviciilor îl constituie prestarea de servicii de elaborare de studii științifice și elaborare plan de management în cadrul proiectului Managementul durabil al sitului Natura 2000 ROSCI0233 Someșul Rece”, proiect ce a obținut finanțare prin POS Mediu – Axa 4.

Caietul de sarcini face parte integrantă din documentatia de atribuire și constituie ansamblul cerințelor pe baza cărora se elaborează de către fiecare ofertant propunerea financiară.

Caietul de sarcini a fost elaborat în concordanță cu necesitățile obiective ale autorității contractante și cu respectarea regulilor de bază precizate în documentația de atribuire.

Caietul de sarcini a fost intocmit in conformitate cu cererea de finantare depusa, solicitandu-se urmatoarele activitati, prestate pentru întregul sit Natura 2000 ROSCI0233 Someșul Rece (8.529 ha):

Activitatea A.1. Descrierea sitului Natura 2000 ROSCI233 Somesul Rece

Identificarea formelor de proprietate a terenurilor se va realiza prin colaborarea cu autoritățile publice care dețin informații referitoare la formele de proprietate a terenurilor și prin interogarea directă a comunităților locale. Stabilirea categoriilor de folosință a terenurilor se va realiza în primul rând prin verificarea directă în teren, suplinită de informații provenite din interogarea comunităților locale și colaborarea cu autoritățile publice care dețin astfel de informații. Realizarea hărții fondurilor de vanatoare constă în prima fază în identificarea gestionarilor fondurilor de vânătoare, iar ulterior în trasarea limitelor fondurilor de vânătoare care se suprapun peste sit ( Caietul de sarcini USAMV).

Toate hărțile vor fi realizate in GIS sistem național de proiecție Stereo 1970. Formatul digital al bazelor de date geospațiale va permite interoperabilitatea între diferite programe de analiză GIS și respectarea specificațiilor INSPIRE pentru bazele de date geospațiale ale ariilor protejate. Formatul bazelor de date geospațiale utilizat va fi ales astfel încât să fie compatibil la citire sau editare, deci să ofere interoperabilitate, cu alte sisteme informaționale geografice (exemplu formatul shapefile). Hărțile vor fi etichetate ținându-se seama de semnele convenționale cartografice existente. Metadatele vor fi introduse în conformitate cu Directiva INSPIRE, urmărind specificațiile pentru bazele de date geospațiale ale ariilor protejate.

Seturile de date spațiale se vor realiza cu precizia aferentă scării 1:5000 și cu respectarea specificațiilor tehnice disponibile la nivelul CE, conform directivei INSPIRE, specifice fiecărui set de date spațiale realizat.

Georeferențierea planurilor topografice va avea în vedere toleranțele admise RMS (RMS ≤ 0,2 x scara hărții/1000) și minim patru puncte alese în colțurile planurilor de bază 1:5000/10000). Procesele de digitizare vor respecta întotdeauna aceeași scară de vizualizare pentru a evidenția diferențele de scară ce pot apărea ulterior (recomandat 1:2000).

Studiul obținut în urma descrierii sitului va cuprinde:

Caracterizarea geografică: reprezintă un studiu sintetic realizat pe baza tuturor datelor bibliografice disponibile referitoare la zona sitului Someșul Rece. Până în prezent nu există o lucrare științifică care să sintetizeze toate informațiile geografice referitoare la zona respectivă oferind o imagine unitară asupra acesteia. Astfel, va cuprinde: relieful, hidrografia, clima, economia (în special comerț și turism), populația.

Caracterizarea geologică: la fel ca și în cazul geografiei, nu există un studiu geologic sintetic bibliografic specific zonei. Acesta presupune: identificarea tipurilor de roci și sedimente care intră în structura substratului și încadrarea lor în unități litostratigrafice, descrierea și cronologia formațiunilor geologice, respectiv cartarea geologică.

Caracterizarea pedologică: nu există un studiu pedologic dedicat acestei zone, informațiile existente fiind disipate în diverse surse bibliografice. Studiul va cuprinde informații bibliografice referitoare la tipurile primare de sol existente pe teritoriul sitului, calitatea acestora, precum și condiționalitatea habitatelor și speciilor față de tipurile de sol.

Formele de proprietate ale terenurilor: va reda informații referitoare la tipul de proprietate al terenurilor din sit. Astfel, a fi prezentată atât ca suprafață absolută cât și procentual situația proprietăților publice (aparținând structurilor centrale sau unităților administrativ-teritoriale) și a celor private (aparținând structurilor centrale, unităților administrativ-teritoriale, persoanelor juridice, persoanelor fizice, asociațiilor de proprietari etc).

Categoriile de folosință a terenurilor: va cuprinde atât ca suprafață absolută cât și procentual informații referitoare la următoarele categorii principale de teren: agricole (arabile, pajiști), păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, construcții și curți, drumuri și căi ferate, ape și bălți.

Fondurile de vânătoare: va cuprinde informații referitoare modul de gestionare a fondurilor de vânătoare care se suprapun peste situl Someșul Rece, cu referire specială la managementul cinegetic al speciilor de carnivore strict protejate menționate în fișa standard a sitului (Canis lupus și Lynx lynx).

Activitatea A.2. Inventarierea, evaluarea și cartarea habitatelor și speciilor de interes comunitar din sit

În cadrul acestei activitati vor fi vizate toate habitatele și speciile de interes comunitar menționate în formularele standard ale sitului ROSCI0233 Someșul Rece.

Cele 8 tipuri de habitate semnalate listate în Anexa II a Directivei Habitate acoperă în proporție de aproximativ 65% suprafața sitului. Dintre acestea, trei tipuri de habitate sunt prioritare la nivel european: 91D0* Turbării cu vegetație forestieră ( fig. 3.1 ); 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) și 7110* Turbării active.

Fig. 3.1 Turbării cu vegetație forestieră ( www.infonatura2000.ro )

Activitatea Inventarierea, evaluarea și cartarea habitatelor și speciilor de interes comunitar din sit este prevăzută a se derula de la data emiterii ordinului de începere până la data de 31.03.2015 și include acțiuni diferite în funcție de sezonul de vegetație: în perioadele de vegetatie se va desfășura prelevarea datelor din teren (inventarierea și evaluarea habitatelor și speciilor de interes comunitar, observații directe asupra acestora, estimarea indicatorilor calitativi și cantitativi etc), iar în perioadele de extrasezon vegetativ se va realiza prelucrarea în laborator/birou a informațiilor colectate.

În prima lună de derulare se va realiza identificarea și consultarea surselor bibliografice relevante existente referitoare la zona studiată. Pentru activitățile de inventariere trebuie să existe până la data începerii acțiunilor de teren o sinteză a habitatelor și faunei deja semnalate în documente relevante (articole științifice, cărți) astfel ca odată cu identificarea în teren a acestora să poată fi stabilit istoricul cercetării în zonă. De asemenea, în aceeași perioadă va fi elaborată structura bazei de date electronice aferentă habitatelor și speciilor de interes comunitar din sit.

Datele colectate vor fi încărcate în baza de date în mod regulat, pe parcursul studiilor. La încheierea studiilor de teren, datele colectate vor fi prelucrate și analizate astfel încât să poată fi utilizate în procesul de realizare a planului de management. Odată cu preluarea și prelucrarea datelor din teren se va realiza și evaluarea amenințărilor actuale și potențiale (tipul de impact, frecvența, intensitatea și durata acestuia) la adresa habitatelor și speciilor de interes comunitar astfel încât, implementarea ulterioară a măsurilor de conservare să garanteze menținerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru protecția cărora a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0233 Someșul Rece.

Pentru inventarierea și cartarea habitatelor și speciilor de interes comunitar din sit sunt necesare observații și colectări pe tot parcursul perioadei de vegetație, precum și înregistrări fotografice ale habitatelor și a elementelor biotice ale zonei.

Pentru inventarierea faunei de insecte de interes comunitar din vegetația ierboasă sunt necesare „cosiri” cu fileul entomologic din puncte reprezentative pentru principalele habitate identificate. Colectările se realizează de două ori/lună, pentru a obține date statistic semnificative. Adunarea exemplarelor căzute în fileu se realizează manual. Specia de interes comunitar Carabus hampei poate fi întâlnită atât pe vegetație cât și pe sol astfel că sunt necesare și recoltări cu ajutorul ciurului/capcanelor Barber. Specia Lucanus cervus este caracteristică ecosistemelor forestiere astfel că sunt necesare și colectări de material biologic din acest tip de ecosistem.

Pentru inventarierea și cartarea speciilor de pești se va realiza în primele luni de derulare a activității metodologia detaliată prin identificarea pe hartă a locațiilor potențiale și ieșiri în teren în perioada premergătoare inventarierii și cartării, în funcție de accesibilitatea terenului și caracteristicile râurilor. Metodele generale de identificare și cartare a speciilor de pești sunt reprezentate de colectarea fie de pe mal, fie din apă cu diferite tipuri de plase urmată de eliberarea indivizilor.

Pentru inventarierea și cartarea speciei Bombina variegata (amfibieni) se va realiza în primele luni de derulare a activității metodologia detaliată prin identificarea pe hartă a locațiilor potențiale și ieșiri în teren în perioada premergătoare inventarierii și cartării, în funcție de mărimea fiecărei zone umede care urmează a fi inventariate, accesibilitatea terenului și caracteristicile habitatelor. În perioada activă a amfibienilor studiu va fi concentrat mai ales pe habitatele acvatice, deoarece amfibienii petrec cel puțin o fază a ciclului de viață în apă, iar detectabilitatea indivizilor în mediul acvatic este mai mare decât în habitatele terestre. Metodele generale de detectare a speciei sunt observarea vizuală și capturarea cu fileul. Localizarea habitatelor folosite pentru reproducere se va realiza prin identificarea adulților și a pontelor depuse. Fiecare eșation și zonele cu cele mai mari concentrații de adulți sau ponte vor fi localizat pe hartă.

Pentru inventarierea faunei de carnivore mari (Canis lupus și Lynx lynx) vor fi stabilite contacte cu gestionarii fondurilor de vânătoare care se suprapun peste situl Someșul Rece în vederea participării împreună cu aceștia la acțiunile de evaluare a carnivorelor. Evaluarea populațiilor de carnivore mari (Canis lupus și Lynx lynx – obiective de conservare ale sitului conform Formularului Standard) se realizează conform metodologiei în perioada ianuarie-mai, evaluarea constând în realizarea de deplasări în anumite puncte din sit și inventarierea urmelor imprimate pe zăpadă. După dezvoltarea vegetației în fiecare sezon această acțiune este imposibilă deoarece nu mai pot fi găsite urmele animalelor.

Pentru identificarea habitatelor de interes comunitar, precum și pentru stabilirea structurii și caracterizarea fitocenologică a acestora se efectuează relevee fitocenologice. În prima lună a acestei activități va fi elaborată metodologia detaliată de inventariere a celor 8 tipuri de habitate de interes comunitar cuprinse în fișa standard a sitului Someșul Rece. Activitățile pregătitoare includ: identificarea surselor posibile de informații; verificarea tuturor surselor de informații (inclusiv a celor locale: eventuale biblioteci comunale, baze de date ale administratorilor locali ai fondului forestier, baze de date ale administratorilor de terenuri agricole etc); documentarea și colectarea datelor existente; identificarea celor mai bune metode necesare îndeplinirii obiectivelor propuse; elaborarea protocoalelor de lucru detaliate pentru habitatele și speciile țintă și elaborarea fișelor de teren. În perioada de vegetatie se vor desfășura activitățile de inventariere în teren, pe baza metodologiilor elaborate anterior.

Pe parcursul derulării activităților de teren în cadrul proiectului, vor fi preluate coordonate geografice ale tuturor punctelor de observație/colectare utilizate. Ca urmare, la încheierea proiectului va fi realizată cartarea speciilor de interes comunitar menționate în Formularul Standard.

Culegerea, prelucrarea și interpretarea informațiilor specifice cartării habitatelor se realizează printr-o metodologie complexă, bazată atât pe cercetarea floristică și ecologică tradițională, cât și pe metode moderne, respectiv tehnici GIS.

Pentru realizarea acestei activități, cercetările constă în principal din:

realizarea de itinerarii pe transecte, în zone reprezentative ale sitului;

consultarea datelor din amenajamentele silvice și din orice alte surse bibliografice reprezentative;

identificarea tipurilor majore de habitate pe baza ortofotoplanurilor (scara 1:5000);

identificarea limitelor habitatelor și verificarea în teren a tipurilor majore de habitate delimitate pe baza ortofotoplanurilor;

elaborarea practică în laborator/birou a hărților GIS.

Interpretarea generală a ortofotoplanurilor ca punct de pornire pentru activitățile de teren (identificarea limitelor habitatelor, verificarea „petelor”) trebuie realizată pâna la începerea sezonului de vegetație, ca parte a metodologiei de lucru. Pe baza acestei interpretări generale se vor stabilii din această etapă unele aspecte de care depinde modul de desfășurare a acțiunilor de teren.

Culegerea datelor din teren în special în ecosistemele ierboase se realizează prin notarea tuturor speciilor vegetale de-a lungul transectului stabilit în prealabil. Pentru a obține o hartă a principalelor ecosisteme forestiere, din amenajamentele silvice se vor extrage date referitoare la: compoziția speciilor, tipul de stațiune, tipul de pădure și de sol pentru fiecare unitate amenajistică.

Toate hărțile vor fi realizate in sistemul național de proiecție Stereo 1970, precizia determinării elementelor specifice în format electronic va fi aferentă unei scări de cel puțin 1:10000. Detaliile topografice utilizate vor fi planurile de bază 1:5000 și ortofotoplanuri la aceleași scări. Cartările și analizele privind caracterizarea speciilor și habitatelor vor ține cont de suprafața minimă de cartare conform specificului acestora. În cazul unor suprafețe fragmentate, arealul va fi descris pornind de la puncte sau linii, prin suprafețe (zone buffer) în jurul acestora.

Formatul digital al bazelor de date geospațiale va permite interoperabilitatea între diferite programe de analiză GIS și respectarea specificațiilor INSPIRE pentru bazele de date geospațiale ale ariilor protejate. Formatul bazelor de date geospațiale utilizat va fi ales astfel încât să fie compatibil la citire sau editare, deci să ofere interoperabilitate, cu alte sisteme informaționale geografice (exemplu formatul shapefile). Măsurătorile și înregistrările efectuate cu receptorul GPS din teren vor respecta o structură de date care va permite încărcarea/stocarea acestora automat în baza de date GIS. Fiecărei baze de date geospațiale i se va crea o topologie și vor fi eliminate erorile de digitizare. Hărțile vor fi etichetate ținându-se seama de semnele convenționale cartografice existente. Metadatele vor fi introduse în conformitate cu Directiva INSPIRE, urmărind specificațiile pentru bazele de date geospațiale ale ariilor protejate.

Activitatea A.3. Realizarea planului de management pentru situl Natura 2000 ROSCI0233 Somesul Rece

Se va derula în perioada 01.04.2015-30.06.2015 în funcție de rezultatele obținute în urma descrierii sitului, identificării și cartării faunei și habitatelor de interes comunitar și colaborării cu comunitățile locale. Până la 30.06.2015 va fi elaborat planul de management care ulterior (ultimele 6 luni ale proiectului) va fi supus avizării și aprobării.

Planul de management va respecta structura agreată de Ministerul Mediului și Pădurilor pentru planurile de management ale ariilor naturale protejate (situri Natura 2000) din România, cuprinzând cel puțin următoarele secțiuni: introducere, descrierea ariei naturale protejate (localizare, limite, zonare internă, mediul abiotic, mediul biotic, informații socio-economice, impacturi și amenințări), evaluarea stării de conservare a habitatelor și speciilor (evaluarea starii de conservare a fiecarui habitat de interes conservativ, evaluarea starii de conservare a fiecarei specii de interes conservativ), scopul și obiectivele planului de management, planul de activități, planul de monitorizare a activităților, bibliografie și referințe, anexe. Propunerea de măsuri de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar și prioritizarea măsurilor de conservare adoptate se vor realiza pe criterii științifice, iar stabilirea zonelor de management a sitului se va face după consultarea comunităților locale.

Planul de management va face referire la toate habitatele și speciile de interes comunitar ( fig. 3.2 )pentru protecția cărora au fost declarate siturile, incluzând și un plan de monitorizare pentru fiecare habitat și specie de interes comunitar (metode și protocoale de monitorizare), având ca punct de referință situația de bază rezultată în urma activității de inventariere și cartare. În acest sens, planul de management va include hărțile și bazele de date realizate prin derularea activității de inventariere și cartare.

Fig. 3.2 Specie de interes comunitar Lucanus cervus ( www.bio-foto.com )

Toate hărțile vor fi realizate in sistemul național de proiecție Stereo 1970, precizia determinării elementelor specifice în format electronic va fi aferentă unei scări de cel puțin 1:10.000. Formatul digital al bazelor de date geospațiale va permite interoperabilitatea între diferite programe de analiză GIS și respectarea specificațiilor INSPIRE pentru bazele de date geospațiale ale ariilor protejate. Formatul bazelor de date geospațiale utilizat va fi ales astfel încât să fie compatibil la citire sau editare, deci să ofere interoperabilitate, cu alte sisteme informaționale geografice (exemplu formatul shapefile). Măsurătorile și înregistrările efectuate cu receptorul GPS din teren vor respecta o structură de date care va permite încărcarea/stocarea acestora automat în baza de date GIS. Fiecărei baze de date geospațiale i se va crea o topologie și vor fi eliminate erorile de digitizare. Hărțile vor fi etichetate ținându-se seama de semnele convenționale cartografice existente. Metadatele vor fi introduse în conformitate cu Directiva INSPIRE, urmărind specificațiile pentru bazele de date geospațiale ale ariilor protejate.

Planul de management va conține o planificare bugetară realizată conform procedurii privind efectuarea analizei financiare a planului de management, aplicate în cadrul proiectului INDP-GEF.

Planul de management rezultat va fi pus la dispoziția autorității publice centrale pentru protecția mediului (MMP și ANPM) în vederea integrării acestuia în Sistemul Informativ SINCRON care se dezvoltă la nivelul ANPM. Datele și informațiile referitoare la specii și habitate vor fi puse la dispoziția autorității publice centrale pentru protecția mediului (MMP și ANPM) în vederea integrării acestora în aplicația dezvoltată pe domeniul Conservarea Naturii, respectiv aplicatia RNI-IBIS disponibilă la adresa ibis.anpm.ro.

Personalul cerut pentru realizarea contractului este:

un expert geograf;

un expert geolog;

un expert pedolog;

doi experți habitate;

un expert mamifere;

un expert amfibieni

un expert pesti

un expert nevertebrate;

un expert în crearea și utilizarea Sistemului Informațional Geografic GIS/cartografiere digitală;

doi experți în realizare măsuri de management, planuri de management pentru arii naturale protejate.

Condiții minime pentru fiecare expert din grup:

Experții vor avea experiență specifică minim cinci ani.

Experții vor avea experiență în domeniile care vor fi abordate în cadrul contractului. În functie de domeniu abordat, experții vor avea studii și experiență de specialitate, cu privire la unul sau mai multe din următoarele aspecte: geografie (geograf), geologie (geolog), pedologie (pedolog), inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare a habitatelor (biologi), inventarierea, distribuția și evaluarea stării de conservare a populațiilor speciilor de interes comunitar (biologi), crearea și utilizarea GIS/cartografiere digitală (adeverință, atestat în domeniu), realizare măsuri de management și planuri de management pentru arii naturale protejate (științe naturale, experiență demonstrată în domeniu).

Capacitatea profesională a fiecărui expert cheie propus de Ofertant va fi demonstrată prin: cunoștințe și experiență practică.

Ofertantul va depune la oferta sa:

Declarația de disponibilitate a expertului cheie

CV-ul expertului cheie semnat în original, în format European;

Copie după Diploma de studii universitare în domeniu, adeverințe, atestate, etc.

Caietul de sarcini a fost corect întocmit, în conformitate cu legislația în vigoare. La adresa caietului de sarcini nu s-au depus contestații. Însă, legat de sarcinile caietului, s-au solicitat urmatoarele clarificări (fig. 3.2):

Fig. 3.2 Clarificări ( www.e-liciatatie.ro )

Prima clarificare solicită lămuriri cu privire la obligativitatea ofertantului câștigător de a derula și procedura SEA. Formularea din cadrul Caietului de Sarcini: un plan de management elaborat și aprobat a iscat mici confuzii. Autoritatea contractuală a preferat să mențină formularea din cererea de finanțare, iar în urma răspunsului s-a clarificat faptul că, în cazul câștigării proiectului, planul de management trebuie elaborat, avizarea sa începând cu luna iulie 2015. Obiectul contractului supus procedurii de achiziție îl constituie elaborarea planului de management până la data de 30 iunie 2015. Avizarea se va derula ulterior, în cadrul altui contract de servicii distinct care nu face obiectul procedurii. Prestatorul ce elaborează planul de management va acorda asistență pe parcursul derulării procedurii de avizare în sensul că va remedia orice viciu din planul elaborat inițial de câte ori va fi nevoie, până la avizarea și aprobarea acestuia.

În clarificare 2 au fost nelămuriri referitare la personalul care nu este angajat al ofertantului, trebuie să semneze declarația de disponibilitate? Raspunsul la această întrebare a fost că personalul neangajat trebuie să depuna o declarație prin care se angajează că va îdeplini sracinile ce îi revin.

O altă nelămurie a fost aceea dacă se poate folosi un formular propriu pentru declarația de disponibilitate deoarece nu se gasește în lista de formulare un model standard. Răspunsul la ceastă nelamurire fiind afirmativ, putându-se folosii orice tip de formular.

În clarificarea 3 întrebarea a fost dacă experții din cadrul proiectului pot avea și funcția de expert evaluare amenințari? Clarificarea fiind că orice persoană care îndeplinește cerințele solicitate în fișa de date poate să exercite funcția de expert evaluare amenințari.

În clarificare 4 s-au cerut lămuriri dacă cei 5 experți evaluare amenințări pot fi aceeași care preiau și prelucrează datele din teren. Răspunsul fiind afirmativ, cu obiecția ca cei 5 experți să îndeplinească cerințele din fișa de date în legătura cu nivelul studiilor.

În clarificare 5 sunt nelămuriri cu privire la metodele de identificare și cartarea speciilor de pești. Întrebarea fiind dacă pentru colectarea peștilor se poate folosi pescuitul prin electronarcoză (electrofishing), care este o procedură standard pentru colectarea faunei piscicole la nivel european. Această metodă fiind mai puțin invazivă, peștii după ce au fost colectați și identificați sunt eliberați. Răspunsul fiind acela că pescuitul prin electronarcoză este o metodă standardizată la nivel european, este acceptată pentru capturarea faunei piscicole în v ederea identificarii speciilor și elaborarii studiilor prevăzute în caietul de sarcini.

La termenul limită de depunere a ofertelor s-au îneregistrat 3 operatori economici. Toți cei trei operatori economici au îndelplinit cerințele din caietul de sarcini, fiecare dintre ei au depus propunerea financiară. Din cei trei operatori daoar doi au depus documentele de clarificare, fiind declarat câștigător operatorul economic cu prețul cel mai mic.

Motivul în care al treilea operator economic a fost descalificat este acela că nu a prezentat clar și concis personalul pe care îl va folosi în cadrul proiectului. În declarația inițială operatorul a perezntat un singur expert, motivind că ceilalți experți sunt la fel de bine pregatiți. Operatorul economic descalificat a depus contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor ( CNSC ), însă CNSC ( fig. 3.3 ) i-a respins contestația. Acesta a înaintat proces autorității contractuale, însă Tribunalul Cluj l-a declarat necâștigător, el pierzând o parte din garanția depusă.

Fig. 3.3 Decizia CNSC

Capitolul IV

CONCLUZII

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca a încheiat (cu Direcția Generală AM POS Mediu) contractul de finantare “Managementul durabil al sitului Natura 2000 ROSCI0233 Someșul Rece”, în calitate de Autoritate Contractanta, fapt care a dus la necesitatea derularii procedurii de licitatie deschisa pentru o parte din activitatile propuse.

Activitatea de Elaborare Plan de Management a trebuit supusa procedurii de licitatie deschisa, din urmatoarele considerente:

valoarea activitatii depaseste pragul de 130.000 euro

proiectul a fost aprobat cu conditia ca activitatea mai sus mentionata sa fie desfasurata de experti absolventi de biologie, geografie si sociologie

Intocmirea caietului de sarcini, cea mai importanta parte a documentatiei procedurii de licitatie deschisa, a intrat in sarcina USAMV, in calitate de autoriatea contractantă.

Analizand caietul de sarcini, am constatat urmatoarele:

a fost corect intocmit, în conformitate cu legislația în vigoare, respectand toate termenile prevazute de ordonanta de urgenta nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

a fost întocmit ținându-se cont de cererea de finanțare aprobata, respectând această cerere atât din punct de vedere a activităților, cât și a bugetului si a personalului solicitat.

a fost aprobat fara probleme de catre ANRMAP (Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice)

caietul de sarcini nu a fost contestat, dar pe baza acestuia s-au primit la sediul autoritatii contractante, mai multe clarificari, legate de personalul care va fi folosit in desfasurarea activitatilor, precum si de termenele contractului

aceste clarificari nu au influentat in niciun fel procesul de licitatie si nici perioada de desfasurare a acestuia

singura contestație a procesului de licitație deschisă a rezultat în urma nemulțumirii descalificării unuia din operatorii economici; descalificarea s-a datorat faptului ca acesta din urma nu a prezentat clar și concis personalul pe care îl va folosi în cadrul proiectului, asa cum prevede legislatia in vigoare; contestația însă a fost respinsă de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.

In cazul în care un caiet de sarcini nu este corect întocmit, iar contestațiile referitoare la el sunt acceptate, am constatat urmatoarele:

autoritatea contractantă nu este sancționată în niciun fel – acest lucru reprezintă un minus al procesului de licitatie publica, permitand autoritatii contractante, prin solicitarile sale, sa avantajeze unii potentiali ofertanti;

procesul de liciitatie deschisa, cu corectarile clarificate prin acceptarea contestatiilor, se reia cu intarziere, fapt care duce la pierderi seminificative de fonduri europene sau proiecte desfasurate mai slab din punct de vedere calitativ.

Bibliografie

Marian Proorocu, 2008, Arii natural protejate – ediția revizuită, Ed Academic Press, Cluj-Napoca, p. 35-37

Bibliografie

Marian Proorocu, 2008, Arii natural protejate – ediția revizuită, Ed Academic Press, Cluj-Napoca, p. 35-37