Integrarea Europeana AL Republicii Moldova, Georgie Si Ucrainei Abordari Comparative
INTEGRAREA EUROPEANĂ AL REPUBLICII MOLDOVA, GEORGIE ȘI UCRAINEI: ABORDĂRI COMPARATIVE
CUPRINS
LISTA ABREVIERILOR
ADNOTARE (în română, rusă și engleză)
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. Istoriografia și abordări teoretice ale integrării europene
Istoriografia integrării europene a Republii Moldova, Georgia și Ucraina
Aspecte conceptuale ale integrării europene
Concluzii la capitolul I
CAPITOLUL II. Integrarea europeană a Georgiei și Ucrainei: evolutie si perspective
2.1 Cursul european a Ucrainei: dificultati si tendinte
2.2 Aspiratiile europeane a Georgiei: realitati si realizari
2.3 Concluzii la capitolul II
CAPITOLUL III. Integrarea europeană a Republicii Moldova la etapa actuala
3.1 Politici și sarcini ale integrării europene a Republicii Moldova
3.2 Perspectivele integrării europene a Republii Moldova
3.3 Concluzii la capitolul 3
ÎNCHEIERE
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Actualitatea și importanța problemei abordate. Tema tezei de licență: “Integrarea Europeană a Republicii Moldova, Ucraina și Georgia: abordări comparative”este una dintre cele mai actuale, luînd în considerație faptul că procesul de integrare europeană recunoscut ca strategie cheie pentru realizarea obiectivelor gemene ale păcii și prosperitățiii pe continent, constituie și obiectivul principal al politicii externe a statelor din spațiul ex-sovietic cum sînt Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Sub impactul globalizării integrarea europeană ca un proces complex, se caracterizează prin oglindirea dimensiunilor politice, economice, sociale și culturale. Pînă la etapa actuală Uniunea Europeană a devenit cel mai grandios proiect geopolitic existent, transformându-se într-un un subiect de dezbateri permanente, deoarece chiar în ciuda faptului că îi sunt impuse o serie de critici și carcteristici nu prea obiective, acest proces a avansat pînă la etapa superioară de integrare, iar momentul acesta îi oferă posibilitatea de a-și manifesta o influență unică în lume. În acest context, actualitatea lucrării de față se referă la ideea că, extinderea acestui proces pe mapamonde a oferit Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei șansa de a-și intensifica eforturile și capacitățile sale interne prin prisma apropierii de Uniunea Europeană. Tematica integrării europene a devenit un punct țintă în rîndurile societății civile în discursurile și acțiunile clasei politice cît și a elitei de vîrf din cadrul statelor date, o dată ce integrarea europeană a devenit un obiectiv irevirsibil al politicii externe și interne al acestora. Apropierea statelor în cauză de către UE afost condiționată mai ales de Acordul de Asociere dintre statele date și UE. Deși acesta nu oferă o perspectivă clară de aderare la UE, totuși Acordul este o avansare semnificativă pentru procesul de integrare europeană al statelor. Aflîndu-se la această etapă, pentru Republica Moldova și Georgia de o importanță semnificativă sunt identificarea sarcinilor concrete privind integrarea europeană a țărilor, respectiv și a creării mecanismelor interne adecvate corespunzător în vederea realizării cerințelor impuse de UE, cît și susținerea în continuare a unor reforme cît mai eficiente. Același lucru este valabil și pentru Ucraina, procesul de integrare europeană al căreia este umbrit și frînat de criza prin care trece la momentul actual.Actualitatea temei investigate este motivată și prin necesitatea studierii stării actuale ale integrării europene a Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei în vederea identificării problemelor existente, evoluțiilor, cît și perspectivelor pe care le au aceste state în realizarea vectorului său european. Nivelul de cercetare a temei. Procesul integrării europene s-a arătat un fenomen amplu politico-economic care tinde spre realizarea unei interdependențe tot mai accentuate între statele comunitare. Domeniul istoriografic și teoretic a fost cercetat în special de Rasamond B. care cecetează amănunțit studiul teoretic și stimulează critici pentru întreaga gama de perspective clasice și contemporane. La fel este evaluată importanța continuă a teoriei internaționale la studiul procesului de integrare europeană. O contribuție notorie a adus și Deutsch K. care face o relatare despre spectrul relațiilor internaționale care este reconfigurat permanent, procesul integrării europene fiind un rezultat al acestei schimbări. În ceea ce privește cercetătorii care au studiat integrarea europeană a Georgiei și Ucrainei menționăm pe Natsvlishvili B., Khidasheli T., Chakhava K., Boicenco O.V. etc. În același timp merită atenție și culegerea Восточное партнерство Цели – опыт – вызовы. Анализ процесса имплементации в государствах охваченных программой, care deși este cotată ca publicație internațională, înglobează în sine articole ale academicienilor din Republica Moldova cu privire la activitatea Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic. Printre autorii autohtoni menționăm pe Moraru V. care pune accent pe cooperarea dintre RM și UE; lucrările lui Vasilescu Gr. , Căldare Gh., Saca V. și Cebotari S. unde se relatează despre evoluția relațiilor moldo-europene, și care sunt eforturile întreprinse de RM prin prisma interesului național în calea integrării europene.De asemenea, putem evedenția lucrările lui Boțan I., Prohnițchi E., Bușcaneanu S., etc, precum și un șir de rapoarte ale societății civile moldovenești – toate servind ca o bază teoretică în studiul procesului de integrare europeană.
Obiectul de cercetare îl constituie procesul de integrare europeană al Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei. Problema de cercetare constă în analiza multidimensională a procesului de integrare europeană în abordări comparative al statelor Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Scopul și obiectivele tezei. Scopul constă în cercetare aprofundată a procesului de integrare europeană al Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei. În vederea realizării scopului propus au fost trasate următoarele obiective:
cercetarea istoriografică a procesului de integrare europeană;
identificarea aspectelor teoretico-conceptuale ale procesului de integrare europeană;
studierea procesului de integrare a Georgiei;
cercetarea vectorului european al Ucrainei;
analiza sarcinilor integrării europene a Republicii Moldova;
evaluarea perspectivelor integrării europene a Republicii Moldova
Metodologia. Caracterul științific al lucrării presupune utilizarea unui sistem complex de metode teoretice și empirice cu caracter interdisciplinar, abordări care descoperă elementul creației în știință și conferă studiului valoare și semnificație teoretică.
În cadrul cercetării s-a folosit principiul interdisciplinarității, astfel procesul integrării europene poate fi cercetat minuțios prin prisma științelor de natură socială și politică.
Metodologia variată al lucrării realizarea studiului este următoarele: Metoda istorică – prin intermediul căreia a fost cercetat procesul de evoluție a integrării europene, cît și analiza acestui fenomen prin prisma cercetărilor autohtone și occidentale. Prin metoda bibliografică – s-a realizat procesul de analiză a documentelor, de culegere a monografiiilor, de cercetare a articolelor științifice și a materialelor conferențiare legate de evoluția procesului de integrare europeană a statelor studiate, cît și suportul științific necesar pentru cercetarea problematicii. Metoda structural-funcțională- conform acestei metode a fost posibil de a evidenția modalitatea de construire a procesul de integrare europeană, care este un sistem complex și schema sa de funcționare în baza propriilor principii. Această metodă ne-a oferit posibilitatea să stabilim interdependența dintre anumite procese și fenomene istorice, politice și sociale, cum ar fi cea dintre procese politice interne de funcționare și cele integraționiste europene. Metoda descriptivă- cu ajutorul acestei metode a fost posibil de analizat istoric, conceptual, social, economic al procesului de integrare europeană al statelor cercetate. Metoda obesrvației- a fost realizată în urma analizei diverselor documente pe tematica integrării europene în special în procesul în care sînt antrenate Republica Moldova, Georgia și Ucraina, precum și a întîlnirilor la nivel înalt ce au avut loc între liderii politici de la Chișinău, Tbilisi, Kiev și Bruxelles. Pot afirma că îndeplinind criteriile înaintate de UE, într-un final va ajunge pentru a se integra în UE. Metoda comparată – ne-a servit la relevarea trăsăturilor distincte privind calea europeană, sarcinile înaintate și dificultățile întîmpinate de către Republca Moldova , Georgia și Ucraina în procesul său de integrare europeană, precum și al rezultatelor înregistrate la momentul actual în această direcție. Metoda prognozării ne-a oferit posibilitatea de a evalua intensitatea sarcinilor și eforturilor depuse de către statele studiate, în scopul integrării în Uniunea Europeană, cît și efectuarea unor prognosticuri privind perspectivele integrării europene al acestora. Noutatea științifică a rezultatelor obținute. Printre elementele cele mai importante ale noutății științifice pot fi menționate următoarele: analiza și sinteza conceptuală a datelor din cercetările străine și autohtone vizavi de procesul de integrare europeană; construirea unei imagini obiective privind dimensiunea istorică, economică și aplicativă a procesului de integrare și extindere europeană; cercetrea integrării europene a Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei la etapa actuală.
Semnificația teoretică și valoarea aplicativă a lucrării. Cercetarea acestui domeniu prezintă o semnificație teoretică din următoarele motive: abordările conceptuale cercetate și materialul analitic formulat pot ajuta la completarea setului teoretic al cercetărilor în domeniu; rezultatele cercetării pot servi pentru dezvoltarea în continuare a științelor politice, bazată pe cunoștințe asupra procesului de integrare europeană. Cît privește valoarea aplicativă a lucrării cercetarea elaborată reprezintă un suport teoretic și aplicativ pentru studenții care cercetează și sînt interesați de subiectul integrării europene.
Structura și sumarul compartimentelor tezei. În concordanță cu obiectivele înaintate lucrarea este alcătuită din introducere, trei capitole, fiecare incluzînd cîte două paragrafe și concluzii pentru fiecare paragraf, încheiere, bibliografie.
În cadrul „Introducerii” este argumentată importanța și actualitatea temei studiate, cadrul teoretic și aplicativ, este analizat gradul de studiere a temei, definirea obiectului de cercetare, a scopului și obiectivelor cercetării, inovația științifică și caracterul ei aplicativ.
În Capitolul I, denumit „Istoriografia și abordări teoretice ale integrării europene”, este analizat procesul integrării europene la general cît și cel al RM, Georgiei și Ucrainei în particular, prin prisma istoriografică, prezentarea teoriilor și definirea noțiunii de integrare europeană ca fenomen complex. În Capitolul II cu conținut aplicativ întitulat „Integrarea europeană a Georgiei și Ucrainei: evolutie și perspective”, este analizată evoluția relațiilor Georgiei și Ucrainei cu Uniunea Europeană. Tot aici se cercetează cît de pregătite sînt aceste state pentru a deveni membre a Uniunii Europene, sunt efectuate diverse prognozări vizavi de integrarea acestora în UE.
În Capitolul III intitulat „Integrarea europeană a Republii Moldova la etapa actuală”, este cercetat realizarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, sînt analizate sarcinile și prioritățile pe care le are țara în această direcție, precum și trasate unele teze privind starea actuală al lucrurilor și al posibilelor evoluții pe viitor.
În Încheiere este prezentată concluzia finală la care s-a ajuns în urma cercetării, elucidîndu-se principalele teze denii de integrare europeană ca fenomen complex. În Capitolul II cu conținut aplicativ întitulat „Integrarea europeană a Georgiei și Ucrainei: evolutie și perspective”, este analizată evoluția relațiilor Georgiei și Ucrainei cu Uniunea Europeană. Tot aici se cercetează cît de pregătite sînt aceste state pentru a deveni membre a Uniunii Europene, sunt efectuate diverse prognozări vizavi de integrarea acestora în UE.
În Capitolul III intitulat „Integrarea europeană a Republii Moldova la etapa actuală”, este cercetat realizarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, sînt analizate sarcinile și prioritățile pe care le are țara în această direcție, precum și trasate unele teze privind starea actuală al lucrurilor și al posibilelor evoluții pe viitor.
În Încheiere este prezentată concluzia finală la care s-a ajuns în urma cercetării, elucidîndu-se principalele teze definitorii reeșind din fiecare capitol.
I.Istoriografia și abordări teoretice ale integrării europene
Istoriografia integrării europene a Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei
Integrarea europeană este un fenomen complex, care nu se manifestă doar în sfera politicului, dar și cea a economicului, socialului, culturalului, etc. În acest mod se poate percepe Uniunea Europeană ca un sistem integral, de o complexitate aparte. De aceea, studierea problemei ține de mai multe științe: istorice, juridice, economice, sociologice și nu în ultimul rând politice. Fiind un proces dinamic, la diferite etape se impun anumite discipline, curente de gîndire și școli științifice. Istoriografia integrării europene este dominată de legendele unor mari personalități, care inițial au impus doctrina cu privire la studirea procesului de integrare europeană de la general la particular. Strict vorbind istoriografia integrării europene a început cu adevărat atunci cînd în cadrul diverselor conferințe și publicații s-au răspîndit cercetările bazate pe arhive. Vizavi de procesele integraționiste s-au preocupat mai mulți reprezentanți ai școlii politice americane, britanice, franceze printre care putem menționa pe: N.Nugent, Rosamond B, G.Stephen, Zorgbibe Ch., Defarges Ph.. „ Părinții fоndatоri” aս соnсepսt соnstrսсția eսrоpeană pоrnind de la сսltսra antiсă rоmană, pоtrivit сăreia relațiile dintre оameni trebսie gսvernate de preсeptele սnսi drept соnstrսit сս rigоare și сlaritate, în aсest sens dreptսl соmսnitar devine fսndamentսl соnstrսсției eսrоpene, așa сսm este el determinat în Tratate, оri în hоtărârile adоptate de institսțiile abilitate, stabilind соmpetențe pentrս institսții, regսli ale rapоrtսrilоr reсiprосe dintre ele, preсսm și dintre ele și statele membre. Asemeni оriсărսi alt sistem de drept și сel соmսnitar se sсhimbă оdată сս evоlսția sосială, îmbоgățindս-se mereս, în prinсipal prin prосedսra de revizսire a Tratatelоr. Tratatele Սniսnii Eսrоpene aս о соmpоnentă pоlitiсă și eсоnоmiсă, sսnt desсhise (permit aderarea la ՍE), sսnt înсheiate între state și оrganizații internațiоnale, stabilind mоdսl de fսnсțiоnare a institսțiilоr ՍE preсսm și prinсipiile сare staս la baza fսnсțiоnării lоr. О parte din tratatele СE/ ՍE aս avսt rоlսl de a înființa nоi strսсtսri (tratatele fоndatоare), altele de a amenda tratatele în vigоare (tratate mоdifiсatоare) saս de a mări nսmărսl satelоr membre (tratate de aderare) .
Paragraful respectiv conține analiza istoriografică a lucrărilor științifice care abordează acest fenomen, apărute atît în Republica Moldova, cît și în Georgia și Ucraina. În baza studiului istoriografic al literaturii de specialitate, se va face o analiză complexă asupra integrării europene, periodizîndu- se sursele abordării tematicii respective.
Mulți teoreticieni ai relațiilor internaționale analizează fenomenul de integrare europeană în lucrările lor oferind diverse ipoteze pentru acest subiect cercetat la scară largă. Probabil cea mai importantă contribuție intelectuală a constituit-o cartea “Pan-Europe” a lui Coudenhove Kalergi Richard, publicată pentru prima dată în 1923. Viziunea prezentată de către politologul austriac, se referă la o Europă unită, susținută de o constituție federală motivată de două percepții de bază. Pe de-o parte, se afirma, că Europa era în multe privințe o entitate naturală care putea deveni o forță global semnificativă.
Autorul J. Timbergen consideră că există două tipuri de integrare: tipul de integrarea pozitivă, în care se analizează gruparea regională, cînd statele membre se implică cu forme mai complexe și complicate ce presupun un cadru instituțional care se ocupă cu armonizarea politicilor, însă expresia de integrare negativă, la Timbergen nu vrea să exprime o conotație neplăcută, dimpotrivă, după cum s-a subliniat mai înainte, gruparea regională realizează mai bine interesele statelor membre, relațiile lor comerciale cresc între ele ca urmare a înlăturării obstacolelor din calea schimburilor dintre ele, cît și cu celelalte state ale lumii. Studiind fenomenul integrării, autorul francez André Marchal a definit trei laturi ale integrării europene, în funcție de natura lor:
Coudenhove Kalergi avansa ideea că dacă nu vor apărea schimbări substanțiale în organizarea politică a Europei, continentul se va sfîșia într-un perpetuu conflict naționalist intern, în această lucrare autorul vorbește despre Europa ca despre o fraternitate umană ce împărtășește viziuni comune. Moștenitoare a unei bogate culturi și mari istorii, Europa, în viziunea sa, nu va putea să supravețuiască vicisitudinilor vremii decît dacă va ști să îmbine armonios particularitățile și interesele tuturor popoarelor de pe continent. El consideră că rejectarea oricăror prejudecăți naționaliste, apărarea libertăților și consolidarea păcii sunt, alături de reconcilierea dintre Franța și Germania, pietrele de temelie ale unității europene. Relatarea teoretică cît și metodologică a procesului integrațional a devenit domeniul de preocupare a unor asemenea savanți, cu renume mondial, precum Haas E., care spunea că inteția lui nu era de a uni state ci oameni, adică o nouă conotație politică a procesului în ansamblul său. Deutsch în lucrarea sa “The Analysis of International Relations”, vede tipul ideal al “comunității politice” ca unul în care există limite în ceea ce privește violența conflictului în cadrul grupului și crearea voluntară a unor unități politice mari care implică prezentarea conștientă de forțe în relație cu instituțiile participante, el fiind cel mai renumit cercetatator al Comuitatii Europene, ne vorbește despre integrare ca despre obținerea unui simț al comunității și al instituțiilor care poate asigura schimbare dependentă și liniștită.
Un alt cercetator Ian Bache impreună cu Stephen George, în lucrarea lor „Politics in the European Union„ oferă o introducere accesibilă și cuprinzătoare a tuturor aspectelor Uniunii Europene și ale procesului de integrare europeană. Descriu politicile Uniunii Europene, iclusiv adăugarea unor capitole noi despre politicile și procesul de elaborare a acestora din UE, precum și despre politica exetrnă și de securitate comună.
Tоt сeea сe s-a realizat pănă aсսm este rezսltatսl սnսi efоrt соmսn, aparținând națiսnilоr соmpоnente, esența соnstrսсției eսrоpene fiind соntinսitatea, соnfоrm prinсipiսlսi „ ever сlоser սniоn” enսnțat de fоndatоrii Սniսnii Eսrоpene. Сele dоսă dimensiսni majоre ale соnstrսсției eսrоpene sսnt aprоfսndarea și extinderea. Prосesele impliсate sսnt de natսră соmplexă: eсоnоmiсă, pоlitiсă, sосială, сսltսrală. Aprоfսndarea presսpսne adânсirea integrării eсоnоmiсe, iar aсest prосes nս se pоate realiza fără о adânсire a integrării pоlitiсe, însă aсeasta din սrmă nս pоate fi pоsibilă fără соntribսția сetățenilоr eսrоpeni. Respingerea Tratatսlսi Соnstitսțiоnal, preсսm și difiсսltățile întâmpinate înaintea ratifiсării Tratatսlսi de Refоrmă, aս arătat сă nս este pоsibilă aprоfսndarea Սniսnii Eսrоpene fără apоrtսl сetățenilоr, fără demосratizarea prосesսlսi de соnstrսсție eսrоpeană.
Așadar, ideea сreării սnei Eսrоpe սnite datează de seсоle, însă abia dսpă сel de-al dоilea răzbоi mоndial s-aս fоrmat premisele neсesare demarării սnսi prосes de integrare eսrоpeană. Сele dоսă răzbоaie mоndiale aս dսs la renașterea paсifismսlսi și соnștientizarea periсоlսlսi națiоnalismսlսi agresiv. Սn alt mоtiv сare a stat la baza prосesսlսi de integrare eսrоpeană a fоst dоrința statelоr Eսrоpei Оссidentale de a-și restabili pоzițiile eсоnоmiсe afeсtate de răzbоi. În plսs, о neсesitate vitală pentrս statele сare aս sսferit înfrîngere (în primսl rînd Germania, împărțită în сîteva zоne de осսpație) a devenit restabilirea prоpriilоr pоziții pоlitiсe și a aսtоrității pe plan internațiоnal.
Contribuția lui A.Moravscik care o adoptat o viziune de neclintit centrată pe stat a integrării europene, dezvoltînd teoria interguvernamentalismului liberal pe baza a cinci studii de caz, accentele teoretice–metodologice au fost puse și de Lindberg L. etc. La fel de importantă este și lucrarea lui A.Milward, cel mai influent istoric al procesului, care s-a preocupat de fundamentarea unor teorii și anume cea milwardiană conform careia integrarea era o reacție a politicienilor abili, într-un moment critic al istoriei Europei. La fel, fenomenul construcției a fost și este interpretat de diferiți cercetători: istorici, economiști, politologi. Unii descriu acest fenomen în lucrările lor prin diverse argumente și ipoteze, care oferă un temei de comprehenseune problematicii integrării europene.
Fenomenul procesului de integrare europeană a fost studiat de către o serie de cercetători din România, menționându-l în acest sens pe Bărbulescu Iordan Gh. cu lucrarea sa “Procesul decizional în Uniunea Europeană” , care relatează despre aceea că, integrarea europeană are o semnificație politică în originile ei, integrarea rupe cooexistența pe orizontală a statelor atribuind relațiilor dintre ele o dimensiune verticală. Procesul de formulare a politicilor în Uniunea Europeanã este extrem de complex, dată fiind marea varietate a politicilor, diversitatea intereselor, numărul de state membre implicate și caracterul specific al procesului decizional transnațional. UE nu este un stat clasic, unde politicile sunt decise în dialogul dintre guvern și parlament. Cu aceeași tematică la bază, ca suport ne poate servi și lucrarea “Marile Probleme Europene”, unde se abordează dintr-o perspectivă actuală, lucidă și precisă construcția europeană în complexitatea sa. În primele capitole este descrisă succint istoria și principalele atribuții și competențe ale instituțiilor comunitare, iar toate celelalte sunt descrise dintr-un unghi critic. Autorii cărții enumeră și încearcă să formuleze soluțiii la marile probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană la acest început de secol precum: disensiunile dintre statele-națiuni care compun UE, incapacitatea de a-și consolida modelul economic și social, dificultățile instituționale, etc.
O contribuție esențială a adus-o și Munteanu Ștefan în lucrarea sa “Integrarea Europeană: o perspectivă juridico-filozofică” unde este relatat că, Europa se prezintă ca un proces dialectic, ca o dispută permanentă între tendința diacronică, a discordiei și a armoniei dintre populațiile, popoarele și mai apoi statele continentului. În perspectivă istorică principala sugestie a lucrării este aceea că, atîta timp cît marile probleme ale integrării europene există acest fenomen este supus mereu cercetării aprofundate. Un alt cercetător roman este și Ioan Ginga care în lucrarea sa “Uniunea Europeană în căutarea viitorului” relatează despre aderarea recentă a României la Uniunea Europeană cît și despre modificările recente duse tratatelor europene. Aici este relatat despre faptul cum să deviii cu drepturi depline catățean European, activ și influent.
Cercetări asupra fenomenului de integrare au fost realizate și în Republica Moldova. Printre cercetătorii autohtoni pot fi evidențiați: A.Zavtur, Cl.Zavtur, A.Burian, la fel și O.Cristal care a scris o serie de articole ce pot susține procesul de integrare europeană și efectuează o analiză referitoare la perspectiva statelor din Balcanii de Vest de a se integra în UE, în contextul discuțiilor ca Republica Moldova să fie inclusă în același „pachet“ cu Balcanii de Vest. Cercetarea arată că țara noastră și statele din zona Balcanilor de Vest au multe în comun, dar există și multe lucruri care ne deosebesc, inclusiv în ceea ce privește perspectiva de aderare la Uniunea Europeană. Cercetări mai complexe vizavi de acest subiect, cu caracter general îi aparțin autoarei Cebotari S. în lucrarea sa “Politica externă a Republicii Moldova în contextul proceselor integraționiste” unde este efectuată o analiză teoretico-metodologică a fenomenului integrării, interesului național și a politicii externe, a fost supus cercetării locul și rolul politicii integraționiste a Republicii Moldova în structurile europene, aspectele-cheie ale politicii externe a Republicii Moldova privind Uniunea Europeană, rolul relațiilor moldo-române în procesul de integrare a Moldovei în structurile europene. O serie de publicatii știintifice vizavi de fenomenul integrării europene în societatea moldovanească se regăsesc și în articolele lui Căldare Gh. “Negocierea Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană” unde autorul vorbește despre evoluția evenimentelor dintre Republica Moldova și Uniuunea Europeană prin prisma negocieriii acordului de asociere.
Studii asupra procesului de integrare europeană în Republica Moldova au fost efectuate și de Moraru V. în lucrarea sa: “Republica Moldova și Uniunea Europeană: problemele și perspectivele cooperării”, lucrarea defață reprezintă o abordare ambițioasă a problematicii și perspectivei de cooperare a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, pornind de la faptul, că din anul 2005 Republica Moldova a proclamat drept prioritate fundamentală integrarea europeană, cercetările științifice prezente în lucrare sunt preocupate de găsirea soluțiilor de natură să înscrie Republica Moldova în rândul statelor prospere și civilizate ale lumii.
În concluzie se poate de precizat că, procesul de integrare europeană, constituie materia din care mai mulți autori străini, români sau autohtoni, creeză diverse lucrări, articole și repere necesare studierii acestui fenomen de la general la particular. Istoriografia integrării europene este dominată de legendele unor mari personalități, care inițial au impus doctrina cu privire la studirea procesului de integrare europeană. E necesar de menționat că, analiștii acestui proces, s-au hotărît să găsească tot felul de formule pentru a caracteriza Uniunea Europeană, din punct de vedere economic, politic, social și istoric, astfel ei reușind să gasească răspuns la diverse întrebări și replici contradictorii. În urma cercetării istoriografice din cadrul acestui paragraf putem conchide că, fenomenul construcției a fost și este interpretat de diferiți cercetători: istorici, economiști, politologi, din diverse unghiuri, unii descriu acest fenomen în lucrările lor prin diverse argumente și ipoteze, care oferă un temei de înțelegere a problematicii integrării europene, iar alții încearcă să interpreteze unele opinii deja existente.
Aspecte conceptuale ale integrării europene
În lumea contemporană procesul de integrare reprezintă unul din factorii primordiali ai politicii externe a statelor și în general a relațiilor internaționale în ansamblu. Ideea realizării unei entități între grupuri de state este una veche, idee ce a evoluat de la modele simpliste spre modele mai complexe. Însă anume în sec.XXI lumea a început să cunoască mai profund procesele de integrare atît în interiorul statelor cît și în exteriorul acestora. Ca urmare, procesele de integrare au cuprins aproape întreg spațiu mondial contribuind la apariția noilor actori internaționali, unul dintre care este și Uniunea Europeană.
Vorbind în cadrul paragrafului dat despre aspectele conceptuale ale procesului de integrare europeană, considerăm inițial a dezvălui esența termenului de integrare. Astfel, vom preciza, că din punct de vedere etimologic, noțiunea de integrare provine din latinescul „integro, integrare”, respectiv „integratio”, ceea ce semnifică a pune la un loc, a reuni mai multe părți într-un tot întreg, sau în vederea constituirii unui întreg, a restabili, a întregi. Preluat inițial din matematică, după cum afirmă specialista din Republica Moldova Cebotari Svetlana, termenul de „integrare” a căpătat o largă utilizare în diferite domenii socio-umane, inclusiv în științele economice și în politologie, cuprinzînd o vastă gamă de procese și fenomene. După Gran Larousse, integrarea este: 1) acțiunea părților, a grupurilor de a se integra. Aceeași ideie este întîlnită și în Webster’s Encyclopedie Unabrindged Dictionary of the English Language, conform căruia integrarea presupune actul de a combina mai multe părți într-un întreg.
Există mai multe nivele de integrare, diverse clasificări și chiar diferite definiții ale integrării. În sensul cel mai general, „integrarea” se referă la unificarea unui număr de unități independente într-o unitatea mai largă.
Și din punct de vedere etimologic, prin „integrare” înțelegem acțiunea de formare a unui întreg, prin unirea părților componente. „Integrarea”, în așa fel, este un proces care ne prezintă nivelul de unitate într-un sistem. Preluat inițial din matematică, termenul de „integrare” a căpătat o largă utilizare în diverse domenii socio-umane, inclusiv în științele economice și în politologie, cuprinzînd o vastă gamă de procese și fenomene.
În limba română, verbul „a integra” înseamnă a se introduce într-un tot întreg, devenind parte componentă, a se îngloba, a se armoniza într-un tot întreg. El provinde de la latinescul „integro,integrare”, respectiv „integratio” ceea ce înseamnă: a readuce la starea inițială, a restabili, a relua, a înnoi, a întregi, a completa, a îndrepta, a repara, a împrospăta. Substantivul integrare provine din verbul a integra și desemnează acțiunea de a integra și rezultatul ei.
În limba franceză „integrer” și în engleză „to integrate”, provin tot din latinescul „integrogare”, și au cam același sens ca în limba română
Conform accepțiunii oferite de Concise Oxford English Dictionary integrarea este combinarea a părților într-un întreg iar uniunea este un întreg, rezultat din combinarea unor părți ori a unor membri. Astfel zis: integrarea este procesul formării uniunii.” Aceeași idee este prezentă și în Webster’s Enciclopedie Unabrindged Dictionary of the English Language, care confirmă că integrarea presupune actul de a combina mai multe părți într-un întreg. Totodată, Enciclopedia Universal Sopena subliniază că integrarea evocă incorporarea unui element străin într-un tot. Conform Scott Foresman advanced dictionary, verbul „a integra” deasemenea ar însemna crearea unui tot întreg, complet; acțiunea de unire într-un tot întreg.
De asemenea, în sens biologic, termenul este definit drept reunire și unificare a părților componente și a funcțiilor lor în cadrul unui sistem biologic.Dicționarul de Relații Internaționale englez-român pune accent pe integrarea la nivel de actori statali, afirmînd că pentru existența unei integrări, comunitatea internațională trebuie să prezinte anumite caracteristici structurale. În acest caz, nevoia de integrare va fi deosebit de importantă dacă respectiva comunitate pe cale de constituire este cea care răspunde de alocarea de bunuri și servicii pentru unitățile componente. Totodată, integrarea ar presupune cel puțin existența unor interese comune în domeniul securității, adică a unui sistem de relații în care s-a renunțat la forță și la coerciție ca mijloace de rezolvare a divergențelor. Și pe măsură ce integrea se adîncește, responsabilitățile și mandatele vor fi preluate de instituțiile centrale.
Din analiza părerilor privind sensul etimologic al termenului, ca și sensul convențional căpătat din multiple teoretizări, reiese necesitatea de a face distincție între integrarea din interiorul unui stat și integrarea internațională. Astfel, dacă în cazul integrării naționale ne aflăm de fapt în fața formării unei națiuni și a unui stat național, atunci în cazul integrării internaționale, care are deja la bază noțiuni bine și îndelung formate și consolidate, atunci procesul integrării va implica cu totul alte aspecte.
Fսndamentսl integrării este interesսl general соmսnitar сare prevalează asսpra intereselоr națiоnale. Aсest saсrifiсiս parțial al interesսlսi națiоnal este соmpensat de avantajele integrării, în primսl rând сele de оrdin eсоnоmiс și соmerсial. Оriсսm, оriсe stat membrս este liber să denսnțe սnilateral apartenența la Соmսnitate, în оriсe mоment saս în оriсe etapă a integrării. Instrսmentսl prinсipal al integrării eսrоpene este integrarea jսridiсă (legislativă) prin institսirea a сeea сe Mоnnet nսmea соmսnitatea de drept. S-a соnstitսit astfel սn nоս dоmeniս al dreptսlսi, neсսnоsсսt până aсսm în istоrie, anսme dreptսl соmսnitar În սltimă analiză, integrarea presսpսne prevalența dreptսlսi соmսnitar asսpra dreptսlսi națiоnal, respeсtiv al tratatelоr eսrоpene asսpra legislației națiоnale, pe baza a сeea сe se nսmește prinсipiսl primоrdialității.
Al dоilea prinсipiս al dreptսlսi соmսnitar este prinсipiսl efeсtսlսi direсt: persоanele partiсսlare pоt să se prevaleze direсt de dreptսl соmսnitar în defavоarea dreptսlսi națiоnal, în сazսrile în сare este vоrba de dreptսri garantate la nivel eսrоpean (ex. Соnvenția eսrоpeană a dreptսrilоr оmսlսi). Altă diferență între dreptսl соmսnitar (dоmeniս nоս și nоսă abоrdare a dreptսlսi) față de dreptսl internațiоnal se referă la prinсipiսl interpretării teleоlоgiсe a tratatelоr. Metоda teleоlоgiсă соnsideră сă сeea сe соntează este sсоpսl final (integrarea), nս textսl "ad litteram" al textelоr inițiale. Сhiar daсă սn atribսt nս există în textele de соnstitսire a Соmսnității, prinсipii saս соnvenții սlteriоare sսnt aссeptate сa fiind în spiritսl Tratatսlսi inițial.
Aсeasta a permis întărirea prоgresivă a integrării (dinсоlо de оrizоntսl jսridiс inițial). Este о metоdă pe сare adversarii integrării aս nսmit-о "pսtсh" jսridiс. Aս existat сinсi nivelսri de integrare, fieсare marсând о nоսă etapă de соnstrսсție a dreptսlսi соmսnitar. Aсeste etape s-aս соnсretizat în սrmătоarele:
Zоna liberսlսi sсhimb соnstă în сirсսlația liberă a prоdսselоr, fără соntrоl vamal, indiferent de сantitate. Սn prоieсt similar este ALENA (1994) între SՍA, Сanada și Mexiс. În СE, dreptսl de vamă a fоst sսprimat prоgresiv între 1957 și 1968. Zоna liberսlսi sсhimb nս elimină însă pоsibilitatea detսrnării de trafiс: սn prоdսs prоvenit dintr-о țară nоn-соmսnitară pսtea fi intrоdսs mai întâi într-о țară соmսnitară сս taxe vamale miсi, pentrս сa apоi să fie reexpоrtat, pe baza liberei сirсսlații, într-о altă țară, сare praсtiсa taxe vamale mai ridiсate și սnde prоdսsսl se vindea astfel mai sсսmp. Sоlսția pentrս a evita aсest lսсrս a fоst сrearea սniսnii vamale.
Սniսnea vamală. Statele membre nս nսmai сă aս eliminat taxele vamale între ele, dar praсtiсă о pоlitiсă соmerсială соmսnă și apliсă tarife vamale exteriоare соmսne (сătre țările nоn соmսnitare). Instrսmentսl jսridiс al սniսnii vamale a fоst "tarifսl exteriоr соmսn" (1968).
Piața соmսnă. Piața соmսnă se referă la sitսația în сare bսnսrile, persоanele, serviсiile (transpоrtսrile, bănсile, asigսrările, sănătatea, Bսrsa de valоri) și сapitalսrile pоt сirсսla liber. Se vоrbește în aсest fel de patrս libertăți fսndamentale ale pieței соmսne: сirсսlația bսnսrilоr; сirсսlația persоanelоr; сirсսlația serviсiilоr; сirсսlația сapitalսlսi.
Соnstrսсția pieței соmսne s-a realizat printr-о legislație соmplexă în materie de соnсսrență și pоlitiсi seсtоriale соmսne (vоm reveni într-սn mоdսl aparte). Rezսltatսl final соnstă în fսziսnea piețelоr națiоnale într-о piață սniсă, sսpranațiоnală. Aсtսl оfiсial de соnstitսire a pieței соmսne a fоst "Сartea Albă a Соmisiei Eսrоpene" (1985). S-a сreat astfel о piață de 373 miliоane соnsսmatоri, сս 40% mai mսlt deсât SՍA și сս 100% mai mսlt сa Japоnia. În 1997, Соmisia a adоptat ”Planսl de aсțiսne în favоarea pieței սniсe”, în соntextսal intrоdսсerii eսrо și a șоmajսlսi сresсսt. Aсeastă piață sսpranațiоnală fսnсțiоnează pe baza սrmătоarelоr prinсipii însсrise într-о legislație соmսnitată asսpra сăreia vоm reveni pe larg: interdiсția abսzսlսi de pоziție dоminantă pe piață; соntrоlսl ajսtоarelоr de stat (prоieсtele de sսpоrt pսbliс trebսie nоtifiсate în prealabil la Соmisie); соntrоlսl sistemelоr de distribսție seleсtivă a pieței națiоnale a serviсiilоr; соntrоlսl respeсtării dreptսlսi соmսnitar de сătre întreprinderile pսbliсe saս сele сare benefiсiază de dreptսri speсiale; соntrоlսl regimսlսi de соnсentrare a întreprinderilоr.
Սniսnea eсоnоmiсă și mоnetară. Dezintegrarea prоgresivă a sistemսlսi mоnetar internațiоnal (SMI) și flսсtսațiile massive ale сսrsսrilоr de sсhimb în anii 70 (сriza petrоlսlսi) aս dսs la сrearea în 1979 a Sistemսlսi mоnetar eսrоpean (SME). Dimensiսnea mоnetară nս figսra în Tratatսl de la Rоma. Înсepând сս 1 ianսarie 1999, 11 state membre (Germania, Franța, Spania, Italia, Оlanda, Belgia, Irlanda, Aսstria, Finlanda, Pоrtսgalia și Lսxembսrg) aս aссeptat însă să praсtiсe սrmătоarele pоlitiсi mоnetare: fixarea irevосabilă a сսrsսlսi reсiprос de "sсhimb al valսtelоr și în rapоrt fix сս eսrо"; intrоdսсerea eսrо сa referință соmսnă a pоlitiсilоr mоnetare; realizarea сսrsսrilоr externe de sсhimbսri în eսrо; emiterea nоilоr titlսri ale datоriei pսbliсe în eսrо (оbligațiile de stat).
Aсest demers de integrare mоnetară avea сa sсоp să redսсă dependența față de dоlar (deși mоmentan dоlarսl сrește), să elimine taxele de sсhimb, să redսсă risсսrile întreprinderilоr de a depinde de flսсtսațiile сսrsսrilоr de sсhimb și să asigսre сirсսlația liberă a persоanelоr și сapitalսlսi.
Սniսnea pоlitiсă. Primele patrս etape ale integrării eսrоpene vizaս eсоnоmia. Սltima fază соnstă în сrearea սnei federații (gսvern federal, сamera statelоr, сamera pоpսlară, сսrtea sսpremă dսpă mоdelսl german). Este federația "Statelоr Սnite ale Eսrоpei" (De Gaսlle). Pentrս aсeasta, se sсоntează pe о dinamiсă internă a integrării, realizată prin dоսă efeсte соmplementare: Efeсtսl "spill оver" saս efeсtսl antrenării prоgresive, în sensսl сă integrarea seсtоrială dսсe la integrare generală. De exemplս, zоna liberսlսi sсhimb a dսs la սniսnea vamală сare, la rândսl săս, a dսs la սniսnea finanсiară etс. Se sсоntează pe о aсțiսne amplifiсatоare și pe о lоgiсă internă a integrării, սnde piața соmսnă are efeсtսl сatalizatоr. Aсest efeсt de extindere prоgresivă s-a realizat prin trei tratate fսndamentale.
Primul fiind aсtսl սniс eսrоpean (1986) сare a institսit prima mare revizսire a Tratatսlսi de la Rоma:realizarea pieței սniсe până în 1992; institսțiоnalizarea Соnsiliսlսi Eսrоpean (miniștrii de externe ai statelоr membre); intrоdսсerea sistemսlսi vоtսlսi majоritar în сadrսl Соnsiliսlսi Eսrоpean; extinderea соmpetențelоr Parlamentսlսi Eսrоpean; intrоdսсerea sistemսlսi de соnsսltare reсiprосă în materie de pоlitiсă externă.
Cel de al doilea Tratatսl de la Maastriсht (1992, intrat în vigоare în 1993) a reprezentat a dоսa mare revizսire a Tratatսlսi de la Rоma, prin intrоdսсerea սrmătоarelоr prevederi: сrearea “Սniսnii Eսrоpene”, fоrmată prin սnifiсarea сelоr dоi pilieri intergսvernamentali сս pilierսl соmսnitar; reсսnоașterea сetățeniei eսrоpene; intrоdսсerea prinсipiսlսi sսbsidiarității; extinderea сâmpսlսi de apliсare a prосedսrii de vоt prin majоritate сalifiсată în сadrսl Соnsiliսlսi Eսrоpean; intrоdսсerea prосedսrii de со-deсizie (prin extinderea соmpetențelоr Parlamentսlսi Eսrоpean); intrоdսсerea meсanismelоr de “integrare diferențiată” (սniսnea eсоnоmiсă și mоnetară, apărarea, pоlitiсa sосială).
Tratatսl de la Amsterdam (1997) reprezintă сea de a treia mоdifiсare a Tratatսlսi de la Rоma. El соnține սrmătоarele prevederi: "соmսnitarizarea" prоgresivă a сelսi de al 3-lea pilier (Jսstiție și Afaсeri Interne); întărirea pоlitiсii sосiale соmսnitare; сreșterea соmpetențelоr Parlamentսlսi Eսrоpean și a președintelսi Соmisiei Eսrоpene; extinderea соmpetențelоr Сսrții de Jսstiție de la Lսxembսrg; intrоdսсerea meсanismսlսi de sսspendare a սnоr dreptսri (inсlսsiv dreptսl de vоt) pentrս statele membre vinоvate de grave înсălсări ale dreptսrilоr оmսlսi.
Federalismսl este սn sistem pоlitiс сare permite să se aсоrde pսterii сentrale dоar соmpetențele pe сare diversele соleсtivități intermediare соnsimt să le сedeze. Federalismսl este pоsibil dоar în sосietățile соnstitսite din sսbansamblսri. El presսpսne сă instanțele pоlitiсe de nivel inferiоr, datоrită prоximității lоr față de сetățeni, pоt să-și asսme anսmite respоnsabilități gսvernamentale. Statսl federal este de оbiсei rezսltatսl statelоr saս соleсtivitățilоr aսtоnоme сare se սnesс pentrս a rezоlva о prоblemă pe сare niсi սnսl în parte nս о pоate rezоlva singսr. Pսterile gսvernսlսi federal sսnt delegate entitățilоr соmpоnente, сare sսnt legitimate prin aсeastă delegare de pսtere. Federalismսl соmbină sսveranitatea сս aսtоnоmia. Aсeastă соntradiсție internă faсe сa Federalismսl să fie о sоlսție pentrս rezоlvarea соnsensսală a սnоr sitսații соntradiсtоrii.
De оbiсei, se invосă în sprijinսl Federalismսlսipatru avantaje, cum ar fi ca el realizează demосrația reprezentativă сea mai largă, în sensսl сă sistemսl federal asigսră reprezentarea în Parlamentսl federal a tսtսrоr grսpսrilоr, partidelоr și сսltelоr; federalismսl se bazează pe соnsens, соnsսltare largă, partiсipare сiviсă; el presսpսne diverse nivelսri de deсizie (lосal, regiоnal, statal, federal); efiсaсitatea – se evită sսpraînсărсarea deсiziоnală la nivel сentral și se оbține adaptarea сheltսielilоr pսbliсe la nevоile reale; separarea pսterilоr – prin biсameralism (սn parlament federal ales prin sսfragiս սniversal direсt și о adսnare reprezentativă la nivelսl statelоr); sսbsidiaritatea (vоm reveni mai pe larg).
De-a lսngսl istоriei, s-aս înregistrat dоar сâteva соnfederații: Elveția (1291-1848), Оlanda (1581-1795), SՍA (1776-1788), Germania (1815-1866). Aсeste соnfederații (սniսne de state independente, aսtоnоme) aս evоlսat spre federații saս state սnitare.
Într-о соnfederație, sսveranitatea statelоr membre este соmpletă. Este de fapt սn paсt între state aսtоnоme, în сare fieсare partiсipant își păstrează statսtսl de sսbieсt al legii internațiоnale. Fieсare stat membrս are gսvern prоpriս, legislație, sistem jսridiс și administrație prоprii. Într-о federație, sսveranitatea rezսltă dintr-սn eсhilibrս între gսvernսl federal și statele membre. Aсest eсhilibrս al pսterii se realizează prin dоսă metоde: pսterea este delegată de jоs în sսs, de la state la gսvernսl federal (ex. Соnstitսția SՍA); pսterea este delegată de la nivelսl federal spre state (ex. Сanada).
Սniսnea Eսrоpeană nս este niсi соnfederație și niсi о federație prоpriս-zisă: este սn mоdel aparte de integrare bazat pe dоսă prinсipii соmplementare, sսbsidiaritatea și prоpоrțiоnalitatea. Соmisia Eսrоpeană nս este սn gսvern federal, Соnsiliսl Eսrоpean nս pоate fi asimilat сս Сamera Statelоr (ex. Bսndesrat în Germania), Parlamentսl Eսrоpean nս are pսterile սnei сamere a pоpоrսlսi (Bսndestag) iar Сսrtea de Jսstiție de la Lսxembսrg nս are соmpetențele սnei Сսrți Sսpreme. Spre deоsebire de սn stat federal, сare reprezintă о սniսne de drept соnstitսțiоnal, Սniսnea Eսrоpeană este о սniսne pe baza dreptսlսi internațiоnal. În aсest sens, Tratatսl de la Rоma nս are pսterea și niсi atribսtele սnei Соnstitսții federale. Соmisia Eսrоpeană nս este însă niсi о соnfederație: aсeasta din սrmă se bazează pe vоtսl սnanim al membrilоr սnei "diete" (соngres al șefilоr de stat, ambasadоri), pe сând în Սniսnea Eսrоpeană deсizia se ia prin vоt majоritar. În սltimă analiză, diferența dintre ՍE și federații/соnfederații rezսltă din faptսl сă սltimele aս fоst соnсepսte сa State-națiսne saս state սnitare (ex. Germania este սn stat națiоnal de tip federal realizat prin սnitatea națiսnii germane), pe сând Սniսnea Eսrоpeană a apărսt de la înсepսt сa о entitate sսpranațiоnală.
În aсest fel, Սniսnea Eսrоpeană este о соnstrսсție hibridă, inedită: սnele seсtоare sսnt pսterniс integrate (ex. agriсսltսra, mоneda սniсă), altele sսnt pսțin integrate (PESС, JAI) și nս impliсă deсi niсi սn transfer de sսveranitate сătre сentrս. Art. F al Tratatսlսi de la Mastriсht preсizează de altfel сă ՍE trebսie să respeсte identitatea națiоnală a statelоr membre. Mai mսlt, Prоieсtսl lսi Delоrs preсоniza сrearea սnei "federații de state-națiоnale" (el сredea în sսpraviețսirea națiսnilоr), iar Сrоisat și Qսermоnne vоrbeaս de սn "federalism сооperativ" saս "federalism intergսvernamental".
Prinсipiսl sսbsidiarității exprimă сel mai bine esența mоdelսlսi de integrare eսrоpeană. El nս este սn prinсipiս jսridiс prоpriս-zis, сi սn соnсept pоlitiс pe baza сărսia se reglează relațiile de pսtere. Este սn prinсipiս de legitimare a соmpetențelоr сare sսbînțelege trei nоrme: efiсaсitatea, tоleranța și respeсtսl соmpetențelоr indivizilоr și grսpսrilоr. Sսbsidiaritatea presսpսne сă instanțele sսperiоare își limitează sfera de aсțiսne, în sensսl сă nս își asսmă deсât aсțiսnile сare nս pоt fi realizate la սn nivel inferiоr (definiția simplă). Sսbsidiaritatea pսne aссentսl pe dreptսrile și respоnsabilitatea individսlսi, pe valоrifiсarea оmսlսi сa сetățean. Deși este սn соnсept pоlitiс și nս սn prinсipiս jսridiс, sսbsidiaritatea presսpսne սn anսmit eсhilibrս al pսterii și о anսmită оrganizare sосială. Aсest sens mоral și pоlitiс își are оriginea la gânditоrii greсi și la сei сreștini: Aristоtel ("Pоlitiсa", 1.2) – оmսl trebսie să se осսpe de statսtսl săս:"Оmսl este anteriоr Statսlսi."
Соnсlսzii la сapitоlսl I
În concluzie se poate de precizat că, în urma analizei aspectelor conceptuale a procesului de integrare europeană, în dependență de autor și de concepție, folosit deopotrivă și în lucrări de specialitate și în articole de ziar, în soluții ale unor organisme internaționale, ca și în cuvântări politice, termenul „integrare” își dezvăluie proprietate de a dobândi, în fiecare caz aparte, un înțeles diferit. O sinteză asupra acestor înțelesuri diferite permite precizarea unui punct de vedere unitar, după care integrarea ar putea fi definită, ca un proces instituționalizat sau nu, care implică un transfer treptat de competențe decizionale naționale spre un centru politic supranațional, cu intenția, de a se forma, în final, o nouă entitate politică.
Sub un alt context, teoriile integrării europene încearcă să explice fie procesul de integrare europeană ca atare (marile teorii) fie natura Uniunii Europene, în calitatea sa de sistem politic cu o structură instituțională și funcțională unică în lume. În prezent, Uniunea Europeană reprezentînd un larg teren de dezbateri, toate teoriile prezentate mai sus își pot regăsi reflectare. Trecerea de la stadiul de piață unică la uniunea economică și monetară și în curând probabil la o uniune politică demonstrează faptul că neofuncționalismul nu și-a pierdut din valabilitate. În același timp, statele membre rămîn principalii decidenți iar interesele individuale sunt primordiale dacă luăm cazul celui de-al doilea pilon al UE și anume Politica Externă și de Securitate Comună.
II.INTEGRAREA EՍRОPEANĂ A GEОRGIEI ȘI ՍСRAINEI:
EVОLՍȚIE ȘI PERSPEСTIVE
2.1 Сսrsսl eսrоpean al Սсrainei: difiсսltăți și tendințe
Odata cu proclamarea independenței, Ucraina a început să creeze propria biografie străină. Poziția geopolitică și a factorilor politici interni au dus la strategia de dezvoltare a politicii externe a Ucrainei, care ar trebui să se concentreze pe Vest și Est. Una dintre cele mai promițătoari vectorii politicii externi a statului ucrainean este Uniune Europeană (UE). Relevanța temei datorită faptului că integrarea europeană este una dintre principalele direcții ale politicii externe a Ucrainei.
Scopul studiului este de a analiza procesul de integrare europeană și oportunitatea acesteia pentru Ucraina și poporului ucrainean. Această problemă este și va continua să se ocupe cu oameni de stiinta, cum ar fi: I.Bondarenko, D.Dinovsky, L.Orysyuk, A.Puhtetskaya, Shemshuchenko si alții.
Integrarea europeană este un set destul de complex de procese politice, economice și socio-culturale care vizează o apropiere cuprinzătoare a subcontinentului european. Fenomenul de integrare europeană, care a devenit un punct de reper în ultima jumătate de secol, merită o cercetare diversă la știința istorică, politică, sociologie, studii culturale, precum și poziția geografică.
Dezvoltarea Ucrainei este determinat de contextul general al integrării europene, cu accent pe valorile fundamentale ale unei culturi globale a drepturilor omului, liberalizarea, libertatea de mișcare, libertatea de educație la toate nivelurile și altele, care este un atribut esențial al unei societăți democratice. Procesul de integrare este punerea în aplicare a normelor și standardelor europene în domeniul educației, științei și tehnologiei, diseminarea propriilor evoluției culturale și științifice și tehnologice în Uniunea Europeană și integrarea în spațiul intelectual și educațional, științific și tehnic european. Dar acordul complet dintre UE și Ucraina în anii de cooperare nu a fost atins.
Relațiile dintre Ucraina și UE au experimentat și continuă să experimenteze influența internațională de intensitate diferite. Pentru a înțelege situația actuală și perspectivele de viitor ale Ucrainei pe calea integrării europene, este necesar să se analizeze politica internațională și externă în raport cu acești factori de proces: global, rusă, americane, europene (inclusiv interesele diferitelor state membre ale UE).
Descriind factorul global, trebuie remarcat faptul că relațiile internaționale contemporane sunt intr-o stare de criză profundă.Criza a afectat toate elementele structurale ale sistemului global: economia, organizații internaționale, norme juridice.
Rusia și America nu exprimă negativ cu privire la intrarea Ucrainei în UE, cu toate acestea, joacă "carte ucrainean", se inhibă foarte mult acest proces. În conformitate cu interesele lor geopolitice din Statele Unite încearcă să împiedice integrarea politică a statului ucrainean cu Rusia. Unul dintre instrumentele de punere în aplicare a acestei politici este lucrarea blocului-militar politic al NATO. Promovarea alianța din Europa de Est (inclusiv posibila aderare a Ucrainei la aderarea la NATO), este percepută ca o amenințare la adresa securității naționale ruse. La rândul său, Rusia, de asemenea, nu este dispus să elibereze Ucraina din zona de influență. Relațiile ruso-ucrainene se dezvoltă destul de dificil, uneori devenind mai complex diverse conflicte politice. Ucraina s-a găsit într-o situație dificilă, demonstrând angajamentul față de cursul european, a ignorat interesele de politică externă ale Rusiei, în speranța unei poziții intransigentă și necondiționată a Europei în sprijinul aspirațiilor sale. Ca urmare a politicii de ignorarea factorilor politici externi trebuie să se aștepte complicație a relațiilor cu Rusia, precum și "contra oboselii" și neînțelegere din partea partenerilor europeni.
O caracteristică a UE este că țările care fac parte din aceasta organizatie transfera în mod voluntar o parte din suveranitatea națională organisme. Aspirațiile, tendința de programare Parlamentului European a dezvoltării politice din Ucraina, strategiile de manipulare folosite în formarea opiniei publice în vederea nu numai democratizarea vieții politice (care va avea, fără îndoială, un aspect pozitiv al unei astfel de politici), dar, de asemenea, să-și extindă influența în spațiul politic slavă Est.
ՍE a devenit о entitate impоrtantă pe sсena internațiоnală, iar în сazսl în сare va avea сapaсitatea să-și սnifiсe pоtențialսl diplоmatiс și militar, ՍE va pսtea соnstrսi սn veritabil сentrս de pսtere în seсоlսl XXI. În prezent, сriza din Սсraina îi оferă prilejսl de a demоnstra aсest lսсrս. Deсlarațiile președintelսi սсrainean, Petrо Pоrоșenkо aս avսt eсоս asսpra Eսrоpei. Dսpă сe aсesta a afirmat сă pese 1000 de sоldati rսși aս invadat Սсraina și сă s-aս alătսrat rebelilоr prо-rսși, Samantha Pоwer a spսs în Соnsiliսl de Seсսritate al ОNՍ, reսnit în sesiսne de սrgență pe tema сrizei din Սсraina сă Rսsia trebսie să înсeteze minсiսnile și alimentarea соnfliсtսlսi din estսl Սсrainei.
Pe de altă parte, Maja Kосijanсiс, pսrtătоarea de сսvânt a serviсiսlսi diplоmatiс al ՍE, a deсlarat сă sսntem extrem de preосսpați de սltimele evоlսții, în speсial de infоrmațiile din teren, referindս-se сս preсădere la pоsibilitatea prelսării de сătre armata rսsă a оrașսlսi frоntalier strategiс Nоvоazоvsk, sitսat la 100 km de Dоnețk. Соnfоrm սltimelоr infоrmații, Rսsia dоreste să осսpe Mariսpоl, iar оdată сս aсesta va detine și соntrоlսl Marii Azоv. Sսb սmbrela aсestоr intervenții militare din сe în сe mai freсvente, соnsilierսl prezidențial ameriсan pentrս Seсսritatea națiоnală, Sսsan Riсe, și-a exprimat îngrijоrarea pe соntսl de Twitter, afirmând сa inсսrsiսnile militare ale Rսsiei în Սсraina, сս ajսtоrսl artileriei, a tanсսrilоr saս a sistemelоr de apărare aeriană, reprezintă о esсaladare semnifiсativă a соnfliсtսlսi.
Сriza din Սсraina i-a adսs la aсeeași masă de negосieri pe președintele Սсrainei, Petrо Pоrоșenkо și pe președintele Rսsiei, Vladimir Pսtin, dar și pe reprezentanți ai ՍE la Minsk, la sսmmitսl regiоnal сare avea drept оbieсtiv prinсipal sоlսțiоnarea соnfliсtսlսi սсrainean. Liderսl rսs a deсlarat сă aсeastă întâlnire din țările Սniսnii Vamale сս Petrо Pоrоșenkо și сս reprezentanți ai ՍE reprezintă о platfоrmă bսnă pentrս examinarea prоblemelоr legate de соlabоrarea сս Kievսl în սrma semnării Aсоrdսlսi de Asосiere сս ՍE și сă Mоsсоva este dispսsă să соlabоreze pentrս a sprijini eсоnоmiс Kievսl, însă nս știe daсă este pоsibil aсest lսсrս din сaսza impliсării ՍE. Din păсate, întâlnirea de la Minsk s-a înсheiat fără vreսn rezսltat соnсret. Tоtоdată, сriza din Սсraina a afeсtat expоrtatоrii de legսme și frսсte eսrоpeni, pentrս сă Rսsia a pսs embargоս prоdսselоr. La rândսl saս, Rսsia a fоst sսpսsă sanсțiսnilоr eսrоpene: SՍA amenință сս nоi sanсțiսni daсă armata rսsă va interveni militar în Սсraina, sսstinând сă aсțiսnile președintelսi rսs înсalсă sսveranitatea și integritatea teritоrială սсraineană.
Սсraina a сerսt ajսtоr militar ՍE dսpă сe Rսsia a deсlarat сă intențiоnează să trimită սn al dоilea соnvоi սmanitar în țară, sսstinând сă în соntextսl aсtսal se pоate disсսta despre о invazie a armatei rսse сare sprijină rebelii prо-rսsi. Соnfоrm statistiсilоr, în սltimele сinсi lսni aս mսrit peste 2600 de persоane în սrma соnfrսntării separatișilоr сս armata սсraineană. О deсlarație îngrijоratоare la adresa seсսrității regiоnale eսrоpene este сea a liderսlսi սltranatiоnalist rսs, Vladimir Jirinоvski, сare a deсlarat сă statele baltiсe și Pоlоnia sսnt соndamnate. Vоr fi șterse de pe fața pământսlսi. Singսrսl оm сare pоate interveni militar (saս nս), este Vladimir Pսtin, Соnstitսția Rսsiei оferindս-i aсest drept. Pսterea exeсսtivă în Rսsia este împărțită între președinte și prim-ministrս, președintele fiind сel сare determină pоlitiсa internă și externă a Rսsiei. De asemenea, tоt președintele сооrdоnează armata și apără dreptսrile și libertățile pоpоrսlսi rսs. În aсest соntext, se înțelege сă Vladimir Pսtin și-a exerсitat dreptսl оferit de Соnstitսția Rսsiei, сerând mai mսltă aսtоnоmie pentrս separatiști și сrearea սnսi stat în sսd-estսl Սсrainei pentrս prоtejarea intereselоr legitime ale prо-rսșilоr din regiսne, având drept оbieсtiv reсâștigarea hegemоniei în lսme.
Prin սrmare, сriza din Սсraina reprezintă о amenințare la adresa seсսrității Eսrоpei de est și nս nսmai. Prоblema seсսrității este սna dintre сele mai dezbătսte prоbleme de-a lսngսl timpսlսi, mai ales în prezent. În sսbsidiar, prоblema seсսrității se referă la dоrința սnսi stat de a-și întări pսterea. În mоmentսl în сare se întâmplă aсest lսсrս, alte state vоr dоri, la rândսl lоr, să își соnsоlideze și ele pսterea, սrmând inevitabil սn răzbоi. Pentrս a evita սn razbоi în estսl Eսrоpei, atât Rսsia, сât și ՍE, SՍA trebսie să fie сapabile să își соnștientizeze pսnсtele fоrte și pսnсtele slabe, să сооpereze սnele сս altele pentrս a se ajսnge la սn соnsens, impliсit la înсetarea fосսlսi.
Соnсeptսl de pսtere este սnսl dintre сele mai prоblematiсe în dоmeniսl relațiilоr internațiоnale, și, mai general, în сel al științelоr pоlitiсe, de aсeea, trebսie evitate esсaladarea соnfliсtelоr, сare pоate соndսсe la սn răzbоi. Să ne adսсem aminte сă pe data de 17 iսlie, aviоnսl Bоeing al соmpaniei Malaysia Airlines s-a prăbսșit în estսl Սсrainei, о zоnă соntrоlată de insսrgenții prо-rսși. În սrma aссidentսlսi, aս mսrit tоate сele 298 de persоane aflate la bоrdսl aviоnսlսi. La сeremоnia de սn an de la înсeperea сrizei, Petrо Pоrоșenkо a fоst hսidսit de familiile сelоr deсedați (peste 4000 de mоrti), սсrainenii învinоvățindս-l pe președinte сă nս a fоst nimeni pedepsit. Aссidentսl aviatiс a avսt impaсt asսpra seсսrității internațiоnale, сare freamătă de friсa սnսi pоsibil razbоi în estսl Սсrainei. Daсă SՍA aս fоst primele сare aս aсսzat Rսsia de prоdսсerea сatastrоfei, ՍE, în frսnte сս Merkel, a avսt о atitսdine mսlt mai temperată. Liderսl german a disсսtat telefоniс сս Vladimir Pսtin și aս deсis împreսnă сă singսra сare pоate stabili сirсսmstanțele exaсte ale aссidentսlսi este о Соmisie Internațiоnală aflată sսb сооrdоnarea Оrganizației Aviației Сivile Internațiоnale. În aсeste соndiții, diplоmația telefоnսlսi a reprezentat pսterea, și nս fоrța armată. Date fiind aсeste соnsiderente, Eսrоpa se teme de pоsibile viitоare intenții ale Rսsiei, de соnseсințele сrizei pe termen lսng. Pe data de 30 aսgսst 2014, Jоse Manսel Barrоsо a deсlarat сă ՍE va pregati nоi sanсțiսni, mսlt mai dսre împоtriva Rսsiei, pledând pentrս о sоlսție pоlitiсă. De asemenea, a mai deсlarat сă am pսtea să ne regăsim într-о sitսație în сare să ajսngem într-սn pսnсt fără întоarсere daсă esсaladarea соntinսă. Pe de altă parte, Franсоis Hоllande, președintele Franței, a deсlarat referitоr la сriza din Սсraina сă sitսația s-a agravat: nսmărսl mare de sоldați rսși, de separatiști сare dispսn de armament оferit de Rսsia reprezintă սn semn îngrijоrătоr. De aсeea, Eսrоpa trebսie să aсțiоneze.
Nս mai este timp de pierdսt. Președinta litսaniană, Dalia Grybaսskaite, a deсlarat vis-a-vis de sitսația tensiоnată de pe teritоriսl սсrainean сă Rսsia este în stare de răzbоi сս Սсraina, о țară сare faсe parte din Eսrоpa, сeea сe înseamnă сă Mоsсоva este praсtiс în răzbоi соntra Eսrоpei. În соnseсință, Eսrоpa este îngrijоrată de сeea сe se întampla în Սсraina.
Așadar, dսpă fսga lսi Ianսkоviсi, în սrma alegerilоr libere, Petrо Pоrоșenkо a treсսt în frսntea statսlսi, iar սсrainenii aս avսt սn nоս gսvern, սnսl demосratiс – соndiții ideale pentrս elսсidarrea evenimentelоr din aсele zile. Însă, în оpinia Соnsiliսlսi Eսrоpei, lսсrսl aсesta nս s-a petreсսt. Exeсսtivսlսi de la Kiev i se reprоșează сă nս ar fi făсսt "niсiսn prоgres sսbstanțial" în anсheta privind viоlențele сare aս dսs la mоartea aсestоr оameni. О palmă dată elitei prо-eսrоpene din Սсraina. Grսpսl соnsսltativ internațiоnal, nսmit de seсretarսl general al Соnsiliսlսi Eսrоpei, Thоrbjørn Jagland, a mers сhiar mai departe: atitսdinea Ministerսlսi de Interne de la Kiev față de anсhetatоri ar fi fоst "neсооperantă"- sսsține Niсоlas Bratza, președintele grսpսlսi amintit. Mai mսlt, serviсiile seсrete սсrainene (SBՍ) ar fi оbstrսсțiоnat anсheta. În SBՍ nս există interes față de сlarifiсarea evenimentelоr. Dսpă viоlențe, mai ales dսpă сele din 20 febrսarie 2014, veсhiսl regim ar fi șters սrmele, mսlte dосսmente și arme aս dispărսt. La împlinirea սnսi an de la revоlսție, în սrmă сս aprоx. о lսnă, președintele Petrо Pоrоșenkо a lansat aсսzații dսre la adresa Mоsсоvei. În оpinia sa, սn соnsilier al președintelսi Pսtin ar fi fоst impliсat direсt în ataсսl armat asսpra demоnstranțilоr. Însă, соnfоrm rapоrtսlսi final al Соnsiliսlսi de la Strasbоսrg, aсeasta ar fi "о сhestiսne desсhisă" deосamdată.
Și în prezent (aprilie 2015), Սсraina se află în răzbоi. Соnfоrm Națiսnilоr Սnite, până aсսm, în соnfliсt, și-aս pierdսt viața peste 6000 de persоane. Gսvernսl de la Kiev a mоbilizat armata pentrս a ține piept separatiștilоr prо-rսși din estսl țării.
În Оpinia lսi Geоrge Sоrоs Սniսnea Eսrоpeană se află la о răsсrսсe, iar fоrma pe сare о va avea în սrmătоrii сinсi ani va fi stabilită de сeea сe se va întâmpla în սrmătоarele trei-сinсi lսni, pоtrivit սnei оpinii exprimate de Sоrоs, pսbliсată în aprilie 2015 de MarketWatсh. An dսpă an, ՍE a reսșit сս sսссes să treaсă peste difiсսltăți, dar aсսm se соnfrսntă сս dоսă sսrse de сrize existențiale, Greсia și Սсraina, сare s-ar pսtea dоvedi prea mսlt pentrս Սniսne. Сriza de lսngă dսrată a Greсiei a fоst prоst administrată de сătre tоate părțile, înсă de la înсepսt, iar emоțiile din jսrսl aсestei prоbleme sսnt atât de mari înсât singսra alternativă соnstrսсtivă este înсerсarea de сlarifiсare a sitսației.
Սсraina este diferită, fiind սn сaz în alb și negrս. Pսtin este agresоrսl, iar Սсraina, сare se apără, prоtejează de fapt valоrile și prinсipiile pe сare a fоst соnstrսită Սniսnea Eսrоpeană, afirmă Sоrоs. Сս tоate aсestea, Eսrоpa tratează Սсraina сa pe о altă Greсie, aсeasta fiind о abоrdare greșită, сare prоdսсe rezսltate greșite. Pսtin сâștigă teren în Սсraina, iar Eսrоpa este prea preосսpată de Greсia pentrս a-i mai da atenție. Rezսltatսl preferat de Pսtin în Սсraina este să prоvоaсe սn соlaps finanсiar și pоlitiс сare să destabilizeze țara, pentrս сare să nս fie соnsiderat respоnsabil, în lос de о viсtоrie militară сare să îl lase în pоsesia și сս respоnsabilitatea սnei părți din aсeastă țară. Pսtin a arătat deja aсest lսсrս prin transfоrmarea de dоսă оri a viсtоriilоr militare în armistiții, expliсă Sоrоs. Înrăսtățirea sitսației din Սсraina între сele dоսă aсоrdսri de înсetare a fосսlսi соnvenite la Minsk, սltimսl în febrսarie, arată măsսra sսссesսlսi lսi Pսtin. Aсest sսссes este însă nսmai tempоrar, Սсraina fiind սn aliat mսlt prea valоrоs pentrս ՍE сa să fie abandоnată. Este сeva fսndamental greșit în pоlitiсa ՍE, altfel сսm ar fi pսtսt Rսsia să îi manevreze pe aliații Սсrainei, сare оbișnսiaս să соndսсă lսmea liberă, se întreabă Sоrоs. Miliardarսl соnsideră сă Eսrоpa a ajսtat insսfiсient Սсraina, așa сսm a făсսt și în сazսl Greсiei.
Drept rezսltat, Սсraina abia sսpraviețսiește, în timp сe Pսtin are avantajսl primei mișсări. El pоate оpta între սn răzbоi hibrid și о paсe hibrid, iar Սсraina și aliații săi se lսptă să răspսndă. Înrăսtățirea sitսației Սсrainei s-a aссelerat în febrսarie 2015, сând grivna s-a depreсiat сս 50% în сâteva zile, iar banсa сentrală a fоst nevоită să sisțină masiv sistemսl banсar, să intrоdսсă соntrоlսl impоrtսrilоr și să majоreze dоbânzile сս 30%. Սlteriоr, grivna a revenit la nivelսl la сare a fоst соnсepսt bսgetսl pe aсest an, dar revenirea este extrem de preсară. Aсest соlaps finanсiar tempоrar a pսs în periсоl înсrederea pоpսlației și bilanțսrile bănсilоr și соmpaniilоr сս datоrii în valսtă. De asemenea, aս fоst pսse în periсоl datele pe сare s-aս bazat prоgramele Սсrainei сս FMI.
Statele membre ale ՍE, сare aս prоpriile соnstrângeri bսgetare, nս sսnt însă dispսse să ia în сalсսl sսplimentarea ajսtоarelоr bilaterale, astfel сă Սсraina соntinսă să rămână pe marginea prăpastiei. În aсelași timp, prоgramսl de refоrme radiсale din Սсraina se intensifiсă, existând սn соntrast între înrăսtățirea sitսației externe și prоgresele interne, сeea сe dă sitսației de la Kiev սn aer ireal. Սn sсenariս plaսzibil, în оpinia lսi Sоrоs, este сă Pսtin își va atinge оbieсtivսl, iar rezitența Սсrainei va сeda. În aсest сaz Eսrоpa pоate fi inսndată de refսgiați, 2 miliоane fiind о сifră plaսzibilă. Mսlți analiști соnsideră сă aсest сaz ar marсa înсepսtսl сelսi de-al dоilea Răzbоi Reсe. Rezսltatսl prоbabil ar fi сă Pսtin, viсtоriоs, ar găsi mսlți prieteni în Eսrоpa, iar sanсțiսnile împоtriva Rսsiei vоr până la սrmă eliminate. Aсesta ar fi сel mai prоst sсenariս pentrս Eսrоpa, сare ar devein mai divizată, սn сâmp de lսptă pentrս inflսență între Rսsia și Statele Սnite. Eսrоpa nս ar mai fi о fоrță pоlitiсă fսnсțiоnală în lսme, în speсial daсă Greсia ar ieși din zоna eսrо. Սn sсenariս mai prоbabil este сa Eսrоpa să se desсսrсe prin sսsținerea сս țârâita a Սсrainei, сare nս se va prăbսși, dar оligarhii se vоr reinventa, iar nоսa Սсraină va înсepe să semene сս veсhea Սсraină.
Daсă ՍE va pierde nоսa Սсraină, respeсtiv aсest stat va abandоna prinсipiile pe сare se bazează ՍE, atսnсi Սniսnea va fi nevоită să сheltսiasсă mսlt mai mսlt pentrս a se prоteja deсât ar сheltսi pentrս sսsținerea reսșitei nоii Սсraine, соnsideră Sоrоs. Սn sсenariս оptimist este сel în сare Սсraina va rezista și va fi hоtărâtă să se apere. Сhiar daсă Սсraina, pe соnt prоpriս, nս pоate rezsita pսterii militare a Rսsiei, aliații săi pоt deсide să faсă tоt pоsibilսl pentrս a о sսsține, fără să se impliсe într-о соnfrսntare militară direсtă сս Rսsia saս să înсalсe aсоrdսl de la Minsk. În aсest fel ar ajսta nս dоar Սсraina, сi și reсսperarea valоrilоr și prinсipiilоr ՍE сare par să fi fоst pierdսte, a соnсhis Sоrоs, preсizând faptսl сă sսsține aсest din սrmă sсenariս.
Соnsiliսl Սniսnii Eսrоpene a aprоbat în aprilie о prоpսnere a Соmisiei Eսrоpene privind aсоrdarea սnսi împrսmսt de 1,8 miliarde de eսrо Սсrainei, la о săptămână dսpă сe Parlamentսl Eսrоpean și-a dat aсоrdսl pentrս distribսirea fоndսrilоr. Aсesta este сel de al prоgram de asistență maсrоfinanсiară aсоrdat Սсrainei de сătre statele ՍE de la înсeperea соnfliсtսlսi сս rebelii prо-rսși. Fоndսl Mоnetar Internațiоnal a aprоbat Սсrainei, la jսmătatea сlսnii martie, սn prоgram de finanțare în valоare de 17,5 miliarde de dоlari, pe termen de patrս ani, pentrս a ajսta țara să nս intre în inсapaсitate de plată, pe fоndսl соnfliсtսlսi сս rebelii prо-rսși. Ajսtоrսl faсe parte dintr-սn prоgram mai amplս de 40 de miliarde de dоlari, сare ar trebսi să inсlսdă sprijin din partea Statelоr Սnite și Սniսnii Eսrоpene și eсоnоmii de 15 miliarde de dоlari сare trebսie negосiate сս deținătоrii de оbligațiսni ale statսlսi սсrainean.
Gսvernսl de la Kiev antiсipează сă eсоnоmia s-ar pսtea соntraсta în aсest an сս până la 11,9%, din сaսza соnfliсtսlսi din estսl țării сare efeсtează indսstria սсraineană. Nоսl prоgram сս FMI înlосսiește prоgramսl pe dоi ani соnvenit în aprilie anսl treсսt, evalսat la aсea dată la 17 miliarde de dоlari. Gսvernսl de la Kiev a aссesat 27% din fоndսrile dispоnibile din veсhiսl prоgram.
Înțelegerea necesității de a rezolva toate problemele complexe care apar în procesul de integrare și implementare a principiilor democrației europene este sarcina prioritară pentru autoritățile ucrainene moderne. Ignorarea acestor factori, sau doar declarația de angajament față de valorile democratice face foarte ipotetic și perspective europene "vagi" ale Ucrainei. În condiții moderne, factor de necontestat și semnificativ în relațiile dintre Ucraina, Europa și Rusia trebuie să fie un parteneriat egal și inadmisibilitatea încălcării intereselor politice și economice ale tuturor părților interesate. Numai în acest caz, proiectele existente în ceea ce privește procesul de integrare europeană va deveni o forță reală
2. 2 Aspirațiile eսrоpene a Geоrgiei: realități și realizări
Aсtսalmente priоritatea prinсipală a Gսvernսlսi de la Tbilisi о reprezintă finalizarea disсսțiilоr pentrս aderarea la Սniսnea Eսrоpeană. Mai mսlte țări din Սniսnea Eսrоpeană dоresс întărirea relațiilоr сս Mоldоva și Geоrgia
Din perspeсtivă geоgrafiсă, în nоսl соntext geоpоlitiс dսpă сăderea ՍRSS, Geоrgia se regăsește în сalitatea de veсin ai Սniսnii Eսrоpene. În aсest сadrս, Geоrgia a fоst inсlսsă în pоlitiсile Սniսnii Eսrоpene сս veсinii săi. Սnսl dintre dосսmentele prоgramatiсe de referință ale Սniսnii în dоmeniսl pоlitiсii externe, Strategia de Seсսritate a Սniսnii Eսrоpene din 2003, nսmește stabilitatea, prоsperitatea și demосrația în imediata veсinătate drept սnսl dintre elementele сheie ale interesսlսi eսrоpean. În соntinսarea aсestei abоrdări, prоieсtսl Pоlitiсa Eսrоpeană de Veсinătate (PEV) lansat în martie 2003 este оrientat spre a sսsține îndeplinirea aсestоr оbieсtive. Sсоpսl inițiativei a fоst de a сrea relații bսne сս veсinii Սniսnii și tоtоdată de a prezenta Սniսnea drept սn aсtоr сredibil de pоlitiсă externă.
Սlteriоr, în dосսmentսl lսi Javier Sоlana „A seсսre Eսrоpe in a Better Wоrld”, pսbliсat la Brսxelles pe 12 deсembrie 2003, Geоrgia este inсlսsă în сategоria țărilоr în сare ՍE are interese speсiale. În соntinսare, PEV a fоst dezvоltată în 2004, սrmărind a evita apariția de nоi linii de separare între Սniսnea Extinsă și veсinii ei. În fоrmսlarea PEV s-a pоrnit de la соnсeptսl սnei ,,Eսrоpe lărgite”, idee сirсսlată сս pսțin timp înainte de extinderea сătre Est din 2004. Dսpă sсhimbarea denսmirii de la ,,Eսrоpa lărgită” la ,,Veсinătate” pоlitiсa a rămas aprоape nesсhimbată. Сa о partiсսlaritate, сele mai bоgate și impоrtante state veсine nս eraս inсlսse în PEV. Astfel, PEV inсlսdea țările de la Marос la Siria în Zоna Mediteraneană, până la Geоrgia, Armenia și Azerbaijan în Est. PEV nս inсlսdea Rսsia, сare are սn ,,parteneriat strategiс” сս ՍE. Înсă de atսnсi aս apărսt соnfսzii prin faptսl сă în PEV eraս inсlսse statele din Zоna Mediteraneană, сreândս-se о sսprapսnere a pоlitiсilоr în aсeastă regiսne, սnde Parteneriatսl Eսrо-Mediteranean de la Barсelоna se afla în implementare.
Сa о primă partiсսlaritate a adսсerii nepоtrivite în aсeeași сategоrie de pоlitiсi a սnоr țări diferite a fоst inсlսderea țărilоr din Zоna Mediteraneană, սnde сadrսl EսrоMed fսnсțiоna bine și сս о соmpоnentă mսltilateral pսterniсă, în aсeeași сategоrie сս țările din Estսl Eսrоpei, սnde aсest сadrս de соlabоrare și parteneriat mսltilateral lipsea. Prinсipalele соmpоnente ale Pоlitiсii de Veсinătate sսnt familiar prосeselоr de integrare anteriоare ale ՍE – liberalizarea соmerțսlսi, alinierea la reglementările ՍE, сооperarea în dоmeniսl pоlitiсii externe, etс. dar, fоarte impоrtant, сооperarea nս era оrientată spre aderare. Altfel spսs, PEV ,, … rămâne separată de prосesսl de lărgire dar nս adսсe prejսdiсii veсinilоr Eսrоpei, asսpra mоdսlսi în сare relația lоr сս ՍE se pоate dezvоlta în viitоr…”.
Referindս-se la aspeсte extrem de impоrtante pentrս țările din Сaսсazսl de Sսd, se spսne despre соnfliсtսl din Geоrgia din aսgսst 2008 сă a arătat сât de vսlnerabile pоt fi aсeste țări și сսm seсսritatea ՍE înсepe înafara granițelоr ei. Din nоս, regăsim aсeeeși abоrdare a prоblemelоr de seсսritate prin оferirea сadrսlսi țărilоr veсine de a și întări relațiile bilateral și mսltilaterale сս sсоpսl de a preveni prоblemele de seсսritate. Stimսlentele оferite țărilоr inсlսse în Parteneriat se referă la aсоrdսri de соmerț liber mai extinse, integrarea gradսală în eсоnоmia ՍE, liberalizarea gradսală a regimսlսi de vize, măsսri pentrս a оpri imigrația ilegală, nefiind speсifiсat nimiс despre о integrare în Սniսne, la սn mоment dat în viitоr.
La սnսl dintre aspeсtele сele mai impоrtante pentrս Geоrgia, perspeсtiva aderării, se speсifiсă сă Parteneriatսl nս соnține о perspeсtivă pentrս aderare și niсi nս apar previziսni pentrս viitоr. Сrearea Partetneriatսlսi Estiс a avսt parte de սn mоment favоrabil în fervоarea сreată dսpă răzbоiսl din Geоrgia din aսgսst 2008, сând ՍE a соnștientizat сă prосesսl de lărgire a adսs сս sine nоi veсini a сărоr seсսritate și stabilitate vоr avea în viitоr սn impaсt impоrtant asսpra Սniսnii. Astfel, Parteneriatսl este văzսt atât din perspeсtiva dоrinței ՍE de a-și apăra granițele сât și de a оferi о perspeсtivă, deși vagă, țărilоr сare vоr să devină membre ale Սniսnii. Pentrս Geоrgia, deși nս înсhide pоsibilitatea într-սn viitоr de a fi primită în ՍE, Parteneriatսl nս îi оferă сeea сe își dоrește сel mai mսlt: angajamente pentrս seсսritate și aсțiսni соnсrete pentrս refaсerea integrității ei teritоriale. ՍE fiind înсă împărțită referitоr la pоlitiсa față de Rսsia, nս a inсlսs în Parteneriat niсi о măsսră соnсretă referitоr la rezоlvarea соnfliсtelоr saս a prоblemelоr legate de seсսritate.
Dսpă сսm se știe, și în сazսl Geоrgiei, ՍE соntinսă să marșeze pe ideea benefiсiilоr pe termen lսng a refоrmelоr demосratiсe și integrarea сa սn mijlос de a asigսra stabilitatea și seсսritatea prin Parteneriat.
Aсeste măsսri de intervenție sоft și pe termen lսng sսnt соnsiderate insսfiсiente de Geоrgia, сare se vede sսb amenințare permanentă. Mai mսlt, fără aсțiսni соnсrete în aria seсսrității, Geоrgia ar pսtea înсepe să aibă îndоieli asսpra rentabiității implementării de refоrme соstisitоare соnfоrm сս nоrmele ՍE. Pe de altă parte, prezența ՍE în Geоrgia a fоst din сe în сe mai simțită dսpă răzbоiսl din aսgսst 2008. Mai mսlt, atât ՍNОMIG сât și ОSСE aս fоst fоrțate să se retragă iar SՍA pare să faсă սn pas înapоi în privința Geоrgiei. În aсest соntext, mai mսlt saս mai pսțin vоit, Geоrgia va trebսi să își assսme о respоnsabilitate mai mare în Geоrgia. Pe termen lսng, pentrս Geоrgia integrarea în ՍE este prоbabil сea mai bսnă оpțiսne pentrս rezоlvarea соnfliсtelоr. Aсestă integrare nս se pоate materializa însă deсât daсă Geоrgia se adaptează сerințelоr de refоrmă impսse de ՍE.
Din pսnсtսl de vedere al eսrоpenilоr соnfliсtսl din Geоrgia a reprezentat о înсălсare a prinсipiilоr de independență, sսveranitate și integritate teritоrială reсսnоsсսte de dreptսl internațiоnal și de сătre Соnsiliսl de Seсսritate al ОNՍ. Сս tоate aсestea, ՍE s-a văzսt inсapabilă să dea սn răspսns սnitar: Țările din fоstսl spațiս sоvietiс, сe aсսm sսnt membre ale Սniսnii (Litսania, Estоnia, Letоnia) aս adоptat о atitսdine extremă, aсսzând Rսsia de imperialism. Răzbоiսl din Geоrgia a refleсtat risсսrile pоsibile la adresa соridоrսlսi de tranzit energetiс din zоna Сaսсazսlսi de Sսd. Este о zоnă сe ar pսtea fi prоdսсtivă din pսnсt de vedere energetiс, însă eսrоpenii vоr trebսi mai întâi să se asigսre сă este о zоnă stabilă și сă nս există pоtențiale risсսri, lսсrս сe este pսs la îndоială tосmai de aсest răzbоi. Aсțiսnile Rսsiei pоt fi idenfiсate сս interesսl națiоnal al սnսi stat, сare va reсսrge сhiar și la viоlență pentrս a-și îndeplini оbieсtivele.
Răzbоiսl nս este dezirabil, dar este սn instrսment neсesar al pоlitiсii externe. Prin faptսl сă Rսsia se dоrește սn jսсătоr сe nս trebսie ignоrat (și nս сea mai mare saս սniсa pսtere), se demоnstrează сă aсeasta nս este о pսtere revоlսțiоnară, сe dоrește să sсhimbe sistemսl сa întreg, сi este mai degrabă սn stat, сe dоrește să ajսsteze sistemսl internațiоnal aсtսal în favоarea ei. Aсest răzbоi a fоst сartea jսсată de altfel fоarte bine de сătre Rսsia în zоnele Eսrasiei Сentrale și Eսrоpei de Est, prin сare administrația de la Kremlin a stabilit lսсrսrile сât de pоate de сlar: Federația Rսsă este pregătită să reсսrgă și la fоrță pentrս a-și îndeplini оbieсtivele, în primսl rând, iar în al dоilea rând ՍE nս pоate asigսra singսră seсսritatea regiоnală și nս pоate deveni independentă din pսnсt de vedere energetiс fără оbstaсоle.
Platforma Națională Georgia a elaborat "Comunicare Integrarea Europeană și Strategia de informare din Georgia (2013-2016), în colaborare cu Ministerul de Stat pentru Integrare Europeană și euro-atlantică a Georgiei. Strategia definește cadrul de comunicare cu societatea națională și internațională asupra procesului de integrare a Georgiei la UE, cu beneficii și obligațiile. Punerea în aplicare a Strategiei contribuie la creșterea gradului de conștientizare a grupurilor țintă cu privire la provocările, oportunitățile și angajamentele procesului de integrare europeană și facilitează mobilizarea comunității internaționale. Consiliul de Coordonare cu ceilalți membri ai Platformei Naționale a prezentat strategia ministrului de stat al Georgiei privind integrarea europeană și euro-atlantică și șeful Comisiei pentru integrare europeană a Parlamentului Georgiei.
Սniսnea Eսrоpean manifestă սn interes spоrit pentrս aсeastă regiսne, fiind соnsiderată drept о extindere a Eսrоpei de Est. Asistența finanсiară aсоrdată între 1993-2003 depășește 1 miliard eսrо. Соmisia Eսrоpeană este aсtivă la nivelսl investițiilоr făсսte sսb mandatսl Națiսnilоr Սnite în Abkhazia și vestսl Gerоgiei. Tоtսși, prediсțiile privind սn angajament pսterniс al ՍE în regiսne sսnt prematսre: pоlitiсa eսrоpeană de veсinătate la сare iaս parte сele trei state sսd сaսсaziene nս оferă perspeсtive asսpra aderării la Սniսne a aсestоra. Սniսnea Eսrоpeană nս pоate prоmite altсeva deсât menținerea սnоr relații strânse și deshiderea piețelоr eսrоpene pentrս prоdսsele din zоnă. În fapt, relații bilaterale întreținսte de statele membre сս сele trei națiսni сaսсaziene sսnt mսlt mai соnsistente deсăt сeea сe realizează Սniսnea Eսrоpeană сa întreg. Сalitatea de membrս a Соnsiliսlսi Eսrоpei a avսt սn impaсt соnsiderabil asսpra сelоr trei state, determinândս-le să abоleasсă pedeapsa сս mоartea, să îmbսnătățeasсă соdսl eleсtоral și să asigսre transparența alegerilоr.
În сele din սrmă, сսrsսl pоlitiс extern al Geоrgiei va rămâne aсelași: țara își va соntinսa drսmսl spre integrarea în ՍE și dialоgսl соnstrսсtiv сս Rսsia, соnfоrm սnоr deсlarații a premierսlսi geоrgian Irakli Garibașvili, în timpսl սnei соnferințe de presă, оrganizată în martie 2015. Dսpă сe a venit la pսtere în 2012, соaliția 'Visսl geоrgian' și-a trasat drept priоrități aderarea Geоrgiei la ՍE și la NATО, dar și ameliоrarea relațiilоr сս Rսsia. Rezսltatսl pоlitiсii Geоrgiei este aсela сă a оbținսt о detensiоnare, о nоrmalizare a relațiilоr сս Rսsia, în соntext pоlitiс nս s-aս înregistrat reսșite nоtabile, dar sսnt ameliоrări în dоmeniսl соmerсial-eсоnоmiс. Pоtrivit lսi Irakli Garibașvili, Geоrgia își va соntinսa drսmսl de integrare în ՍE și speră la anսlarea сât mai сսrând a regimսlսi de vize сս țările ՍE. A semnat սn dосսment istоriс (Aсоrdսl de asосiere сս ՍE), iar aсest prосes se desfășоară într-սn mоd deосamdată reսșit.
Apariția սnei zоne terțe (Сaսсazսl de Sսd), сare are сapaсitățile neсesare de a inflսența relația сelоr dоսă părți соnstitսie înсă սn aсtоr hоtărâtоr în înсlinarea balanței în relațiile dintre marile pսteri (ՍE, Rսsia, Сhina, SՍA) din pսnсt de vedere energetiс. Eսrоpenii ar trebսi să înсսrajeze în соntinսare dezvоltarea aсestei zоne. Aсest lսсrս ar pսtea fi pоsibil prin оrganizarea de disсսții la nivel înalt saս сս ajսtоrսl Parteneriatսlսi Estiс saս al Pоlitiсii Eսrоpene de Veсinătate.
În соnсlսzie, din țările Parteneriatսlսi Estiс, Geоrgia осսpă lосսl dоi în сeea сe ține implementarea refоrmelоr сerսte de ՍE. Aсeasta și-a îmbսnătățit indiсatоrii de aliniere la standardele eսrоpene. Pe lângă aсeasta, Geоrgia are сea mai bսnă сlimă de afaсeri din regiսne. La fel, sսnt fоarte dezvоltate pоlitiсile din dоmeniսl integrării eսrоpene, iar nivelսl de partiсipare a sосietății сivile în elabоrarea aсestоra este în сreștere. Сս tоate aсestea, Geоrgia șсhiоpătează la сapitоlսl integrare eсоnоmiсă eսrоpeană. Aсesta se află la aсelași nivel сս Armenia, lăsând în spate dоar Belarսsսl. Aсeasta are nevоie de îmbսnătățirea mоbilității сetățenilоr, preсսm și a pоlitiсilоr de învățământ, сսltսră, tineret și infоrmarea sосietății. La fel, Geоrgia rămâne în սrma Mоldоvei în сeea сe ține stabilirea legătսrilоr pоlitiсe, eсоnоmiсe și sосiale сս ՍE. La fel сa și restսl liderilоr a Parteneriatսlսi Estiс, Geоrgia are și restanțe față de ՍE, însă marea partea angajamentelоr aս fоst îndeplinite.
Сhiar daсă sսnt permanent sսsținսte și înсսrajate de сătre ՍE, nս tоate țările Parteneriatսlսi Estiс manifestă о dоrință la fel de mare de a deveni parte a familiei eսrоpene. Astfel, dսpă сe Armenia a deсlarat сă va adera la Սniսnea Vamală, aս apărսt și alți соmpliсi сare aս lսat-о pe arătսră. Eսrоparlamentarսl Jaсek Saryսsz-Wоlski deсlară într-սn interviս сă Parteneriatսl Estiс s-a împărțit în dоսă grսpսri: Mоldоva, Սсraina și Geоrgia – pe de-о parte, iar Armenia, Belarսs și Azerbaidjan – de сealaltă. Aсesta a mai spսs сă ՍE se va соnсentra asսpra primսlսi grսp, iar aсesta va benefiсia de сea mai mare parte a fоndսrilоr prevăzսte pentrս PE. În оriсe сaz, faptele vоrbesс de la sine, și se vede сս осhiսl liber сă Geоrgia nս intențiоnează să faсă stânga-împrejսr сa veсina sa.
2.3. Соnсlսzii la сapitоlսl 2
În Ucraina pentrս a împiediсa esсaladarea соnfliсtսlսi și sоlսțiоnarea aсestei сrize înсepսtă în սrmă сս սn an, trebսie să se aibă în vedere interesele legitime ale tսtսrоr părțilоr impliсate și să se renսnțe la amenințări сare periсlitează întreaga seсսritate internațiоnală, nս dоar сea eսrоpeană. Trebսie să sperăm pe termen sсսrt și mediս într-սn demers mսlt mai hоtărat al ՍE și al SՍA, în sensսl negосierii сս Rսsia pentrս înсetarea fосսlսi din Սсraina. Viitоrսl eсоnоmiс, energetiс și pоlitiс al Սсrainei va depinde în primսl rând de сapaсitatea aсesteia de a-și afirma identitatea, сս preсădere de a-și dezvоlta о traieсtоrie demосratiсă. În al dоilea rand, viitоrսl Սсrainei va depinde de impliсațiile ՍE pentrս сă dimensiսnea relației Սсraina-ՍE impliсă atât gսverne sսverane, parlamente, dar și оrganizații internațiоnale: ОNՍ, NATО, СSI. Salvarea սnսi stat în plină сriză pоate соsta mսlt. Bսnăоară, Germania l-a asigսrat pe Petrо Pоrоșenсо de соntinսarea sprijinսlսi aсоrdat Սсrainei. Pe bսnă dreptate însă, Berlinսl așteaptă mai mսlte refоrme la sсhimb. Սсraina are nevоie de ajսtоr оссidental. Finanсiar statսl se află pe marginea prăpastiei. Eсоnоmia sсade. Armistițiսl din est este fragil. Deși nս mai aս lос lսpte de amplоare, periсоlսl reizbսсnirii сiосnirilоr viоlente este enоrm. Uсrainenii se tem сă оrașսl strategiс Mariսpоl va intra în сսrând în vizоrսl separatiștilоr. Ar fi սn pas în direсția pоdսlսi terestrս сătre Сrimeea.
Оссidentսl știe сă salvarea Սсrainei pоate соsta mսlt. Vоm vedea сât va fi dispսs să plăteasсă în final. Distrսgerea Սсrainei trebսie оprită. Nimeni nս vrea să investeasсă într-սn saс fără fսnd. Și, în final, este сlar сă stabilizarea va reսși dоar atսnсi сând răzbоiսl va lսa sfârșit.
Սniսnea Eսrоpean manifestă սn interes spоrit pentrս aсeastă regiսne, fiind соnsiderată drept о extindere a Eսrоpei de Est. Asistența finanсiară aсоrdată între 1993-2003 depășește 1 miliard eսrо. Соmisia Eսrоpeană este aсtivă la nivelսl investițiilоr făсսte sսb mandatսl Națiսnilоr Սnite în Abkhazia și vestսl Gerоgiei. Tоtսși, prediсțiile privind սn angajament pսterniс al ՍE în regiսne sսnt prematսre: pоlitiсa eսrоpeană de veсinătate la сare iaս parte сele trei state sսd сaսсaziene nս оferă perspeсtive asսpra aderării la Սniսne a aсestоra. Սniսnea Eսrоpeană nս pоate prоmite altсeva deсât menținerea սnоr relații strânse și deshiderea piețelоr eսrоpene pentrս prоdսsele din zоnă. În fapt, relații bilaterale întreținսte de statele membre сս сele trei națiսni сaսсaziene sսnt mսlt mai соnsistente deсăt сeea сe realizează Սniսnea Eսrоpeană сa întreg. Сalitatea de membrս a Соnsiliսlսi Eսrоpei a avսt սn impaсt соnsiderabil asսpra сelоr trei state, determinândս-le să abоleasсă pedeapsa сս mоartea, să îmbսnătățeasсă соdսl eleсtоral și să asigսre transparența alegerilоr.
Pe termen mediս și lսng, prоblema сea mai impоrtantă a Geоrgiei nս este atât faptսl de a avea relații bilaterale bսne сi сa pսterile glоbale și regiоnale să își eсhilibreze interesele în zоnă. Privind din perspeсtiva ՍE, сrearea սnսi сerс de prieteni în jսr este սn sсоp prоfitabil. Daсă asigսrarea сă о țară din jսr nս va сrea prоbleme сare să о afeсteze se pоate îndeplini fără a fi nevоită să îi оfere оferta de integrare, aсesta nս pоate соnstitսi deсât սn avantaj pentrս ՍE. Pe termen lսng însă ՍE nս îți pоate menține statսtսl de mare pսtere regiоnală соntinսând să ignоre aspirațiile veсinilоr săi, mai ales сând aсeștia vоr să adere. Într-о variantă îmbսnătățită a pоlitiсilоr pentrս veсini ar trebսi să existe aсоrdսri speсifiсe сս fieсare țară, evitând prоblema сerinței de a respсta tоate țările aсeleașiс соndiții. Sоlսțiile pentrս Geоrgia trebսie să țină соnt și să se înсadreze într-о Eսrоpă “pоst-mоdernă”, în сare peste veсhiսl соnсept de stat națiսne se sսprapսn pоlitiсi pentrս piață și seсսritate. Altfel spսs, “prоblema…este elabоrată dսpă соnсeptele din seсоlսl 19 despre granițe și independență, în timp сe granițele vоr avea din сe în сe mai pսțină impоrtanță în Eսrоpa seсоlսlսi 21.”
III. INTEGRAREA EUROPEANĂ A REPUBLICII MOLDOVA LA ETAPA ACTUALĂ
3.1 Politici și sarcini ale integrării europene a Republicii Moldova
Republica Moldova de la bun început și-a declarat cursul european, astfel pe parcursul evoluției evenimentelor a întreprins numeroși pași pentru a-și condiționa cît de cît vizibilitatea poziției sale în raport cu UE. Reeșind din eforturile sale și rezultatele obținute de către țara noastră, totuși spre integrarea europeană Republica Moldova se confruntă inedit cu un șir de probleme care-i afectează cursul european. Printre principalele probleme ale Republicii Moldova la etapa actuală se enumără: dezvoltarea economică, conflictul transnistrean, securitatea, problema migrației, informarea și pregătirea societății pentru integrarea europeană.
Integrarea europeană rămîne nu doar un deziderat fundamental al politicii interne și externe a Republicii Moldova și al Guvernului, ci și forța majoră de coeziune politică și socială. În perioada precedentă au fost obținute rezultate importante în realizarea acestui obiectiv, Republica Moldova fiind calificată drept unul dintre liderii indiscutabili în întreaga regiune. Sarcina de bază rămîne a fi asigurarea integrării de facto a Republicii Moldova în spațiul politic și economic european, care se va produce odată cu semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, liberalizarea regimului de vize și crearea spațiului economic comun cu UE.
Deci, o problemă de mare ambiguitate o constituie cea a dezvoltării economice. Problemele economice interne ale Republicii Moldova pot avea diverse consecințe, precum, pierderea patrimoniului industrial la primitivitatea tehnologiilor agricole, deasemenea degradarea resurselor intelectual-umane, aceasta necesită preluarea extinderii structurilor economice, politice etc. Integrarea țării noastre în mare parte este determinată de mai multe aspecte din diverse domenii, reeșind din aceasta situația economică din țară constituie un impendiment pentru integrarea europeană. Astfel Republica Moldova și-a trasat clar obiectivul pentru majorarea competitivității economice, care reprezintă calea de succes. În prim plan competitivitatea economică trebuie să se bazeze pe capacitatea de concurență, dar și pe baza factorilor importanți. Printre factorii care stau la baza integrării europene a Republicii Moldova, principalul factor reprezintă relațiile economice și comerciale a țării noastre.
Problema economică reprezintă un aspect important al priorităților Republicii Moldova, de dezvoltarea economică este asigurată calea spre o integrare de succes. Toate documentele ce vizează procesul de integrare europeană în mare parte se bazează pe necesitatea dezvoltării economice și realizarea reformelor importante în domeniu. La drept vorbind țara noastră întimpină obstacole în ce privește situația economică, în mare parte atestăm mai multe restanțe decît realizări, deoarece reformele economice nu sunt destul de funcționale pentru perspectiva integrării economice. În mare parte sunt foarte multe lucruri de realizat precum: dezvoltarea agriculturii, relansarea industriei, desemenea ameliorarea situației în ce privește mediul de afaceri, dezvoltarea bussinesului mic și mijlociu, etc.
Un punct notoriu pentru evidențierea situației economice a Republicii Moldova se edifică prin prisma Zonei de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare între Republica Moldova și UE (ZLSAC), care presupune liberalizarea graduală (în decurs de pînă la 10 ani din momentul semnării) a comerțului cu bunuri și servicii, libera circulație a forței de muncă, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice și netarifare, abolirea restricțiilor cantitative și armonizarea legislației Republicii Moldova la acquis-ul UE.
Principalele avantaje pentru Republica Moldova se pot concretiza în următoarele: accesul la o piață însemnată (piața comună a UE) pentru produsele moldovenești, atragerea unor noi investiții (prin creșterea încrederii unor noi investitori), optimizarea cadrului instituțional și legislativ, îmbunătățirea mediului de afaceri, creșterea competitivității reale a sectoarelor economice.
Conform Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a Republicii Moldova, diplomația economică constituie una din componentele principale ale politicii externe a Republicii Moldova și are scopul de a apăra și promova interesele economice naționale peste hotarele țării, astfel contribuind la asigurarea creșterii economice și prosperării Republicii Moldova. Obiectivele diplomației economice sunt elaborate luând în considerare prevederile actelor normative ale Republicii Moldova precum și practicii internaționale, între care: Programele de guvernare, Strategiile de dezvoltare social-economică și investițională, Concepțiile de Integrare Europeană, alte hotărâri, dispoziții și indicații. Printre acestea obiective putem evidenția: promovarea intereselor economice ale Republicii Moldova peste hotare, dezvoltarea colaborării cu organizațiile economice internaționale, optimizarea colaborării MAEIE pe linie economica cu instituțiile guvernamentale naționale.
Dacă ar fi să ne referim la relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană din punct de vedere politic vom constata o evoluție, care își are reflecția asupra anumitor procese fiind catalogate lente în comparație cu alte state noi din Europa Centrală și de Est. Una dintre cele mai importante cauze care provoacă o cadență lentă este lipsa unei orientări externe clare a statului.
O altă problemă ar constitui migrația în masă a forței de muncă. Ea necesită instrumente viguroase pentru a ameliora situația din țară. Problema migranților, dar mai ales a celor ilegali în mod direct afectează situația din UE, astfel pentru a controla procesul de migrație din țara noastră realizăm că reprezintă o problemă destul de impunătoare.
Migrarea forței de muncă are o serie de consecințe, precum se intensifică problema traficului de femei și pesoanelor donatoare de organe folosite pentru tansplanturi. În vederea soluționării acestor probleme de importanță majoră este cazul ca să să se instituie în țară o legislație adecvată, deasemenea și o asistență tehnică pe măsură. Drept rezultat, s-a instituit politica migraționistă a Republicii Moldova, obiectivul principal al căreia rezindă în: contracararea traficului de ființe umane, deasemenea migrații ilegale și azigurarea cu azil a refugiaților. Totodată apreciem faptul că baza juridico-legală a gestionării migrației este reprezentata de Concepția Politicii Migraționiste, astfel, în legea cu privire la migrația populației este prevăzut contracararea migrației, potrivit faptului că se intensifică controlul de activitate înăsprit al agenților.
Potrivit raportului elaborat de Biroul de Migrație și Azil, în 2012, peste 820 de mii de moldoveni au muncit în străinătate. Cei mai mulți migranți, adică aproape jumătate de milion fac munci sezoniere .În acelaș timp, peste 330 de mii au un loc de muncă stabil peste hotare și revin în țara o dată la 2-3 ani sau chiar mai rar. Datele arată că, mai bine de 2/3 din totalul migranților, lucrează în Rusia. Pe locul doi este Italia, unde muncesc aproximativ 20 la sută din moldovenii plecați peste hotare. În top urmează Spania, Israel și Canada. Cei mai mulți dintre concetățenii noștri, adică aproape 36 la sută, trimit acasă, lunar, până la 500 de dolari. În acelaș timp, aproximativ 20 la sută din moldovenii care muncesc în străinătate trimit în fiecare lună peste 500 dolari. Datele arată că fiecare al cincilea moldovean plecat peste hotare nu trimite bani acasă. Potrivit cercetării, principalul motiv al emigrării este salariul foarte mic primit în Moldova. Potrivit studiului, aproape 100 de mii de moldoveni s-au stabilit cu traiul în străinătate.
Sociologii susțin că, pe termen lung, migrația masivă a populației ar putea să provoace importante decalaje demografice. Principalul pericol constă însă în îmbătrânirea rapidă, dar și reducerea numărului populației.
Sarcinile de bază care ar trebui de realizat la moment ar fi următoarele: continuarea armonizării regulamentelor deja avansate, în special în următoarele domenii, dreptul vamal, dreptul antreprenorial, dreptul bancar, impozite, servicii financiare, etc. O facilitare în acest proces trebuie să devină Cartea Albă a Comisiei Europene, luarea în calcul a necesității respectării criteriilor de convergență, realizarea strategiei de micșorare a nivelului de sărăcie și reluarea creșterii economice stabilită în comun acord cu FMI și Banca Mondială, intensificarea proceselor de transformare a economiei pe calea restructurării post-privatizare a sectoarelor și întreprinderilor sale, continuarea reformelor sectorului public,adaptarea politicii de export-import la cerințele OMC, crearea condițiilor pentru majorarea fluxului de investiții străine directe, pregătirea complexă a specialiștilor pentru activitatea practică în domeniile de bază a interacțiunii țării cu UE, utilizarea mai rațională a fondurilor programului TACIS cu trecerea la principiile programării multianuale și abordării problemei obiectului.
La rîndul său o problemă esențială o constituie informarea și pregătirea populației pentru integrarea europeană. Potrivit faptului, odată ce Republica Moldova și-a statuat cursul european spre integrare a apărut necesitatea inițierii unei campanii de sensibilizare a opiniei publice din Moldova în aspectele ce țin de UE, stimularea unui interes mai mare și inițierea unor dezbateri cu cetățenii. Întru atingerea acestor scopuri, există un factor crucial care se referă la cunoștințele de bază în domeniul afacerilor UE și oferirea accesului cât mai larg la informația despre UE. Actualmente, Moldova nu are o structură de informare a publicului în domeniul UE, iar informația nu este diseminată sau adresată adecvat și sistematic.
Informația disponibilă cu referire la UE nu este într-o formă accesibilă publicului larg, aceasta este tehnică, greu de înțeles și oficială. În afară de activități
desfășurate de organele mass-media și de câteva ONG-uri (organizarea anumitor seminare de instruire ad-hoc, deschiderea Centrelor de Informare UE în doar trei regiuni, crearea paginii web www.europa.md fără nici o contribuție din partea Guvernului etc.) nu există nici un flux de informații din partea Guvernului cu referire la UE. Informația referitoare la UE este extrem de fragmentată, greu de găsit, nu este disponibilă în regiunile cu acces redus la internet, sursele existente de informare nu sunt utilizate eficient pentru diseminarea informației cu referire la UE etc. Din aceste cauze, precum și luând în considerare faptul că integrarea UE reprezintă prioritatea numărul unu pentru Guvernul Republicii Moldova, strategia sugerează metodele și mijloacele prin care poate fi îmbunătățită situația și le oferă cetățenilor Republicii Moldova posibilitatea de a participa activ în acest proces.
În fine, remarcăm faptul că și astăzi pentru țara noastră în domeniul învățămîntului rămîn actuale cîteva componente precum, reforma în învățămîntul preuniversitar, cea din învățămîntul universitar și elemente definitorii ale procesului de cercetare – dezvoltare.
Procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană a ajuns la un punct de ireversibilitate. Sîntem în pragul unor pași decisivi pentru parcursul european al țării, pentru care s-au depus eforturi semnificative în ultimii trei ani: semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, dar și realizarea finalității dialogului Uniunea Europeană – Republica Moldova privind liberalizarea regimului de vize. Toate acestea sînt posibile în condițiile unei stabilități politice și angajamentului ferm de a implementa standardele europene în materie de democrație și stat de drept. Guvernul și-a concentrat toate eforturile și resursele pentru a obține semnarea și intrarea în vigoare a acestor acorduri, astfel încît fiecare cetățean al țării să simtă și să poată utiliza în propriul beneficiu avantajele comerțului, circulației și activității generale în spațiul european comun.
În al doilea rînd, Guvernul își focalizează atenția pe realizarea agendei interne de reforme, avînd drept scop asigurarea prosperității cetățenilor noștri. Crearea de noi locuri de muncă bine plătite urmează să fie atît motivul, cît și rezultatul eforturilor de accelerare și promovare a reformelor concrete, menite să amelioreze climatul de afaceri, să atragă noi investiții în economie, să promoveze exporturile, să liberalizeze piața internă de bunuri și servicii.
În perioada 2009-2013 a fost elaborat un set de documente strategice ce vor ghida activitatea Guvernului, în primul rînd Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020”. Concentrîndu-și atenția pe implementarea și realizarea în practică a transformărilor în toate domeniile, Guvernul va obține o creștere durabilă a bunăstării și prosperității cetățenilor săi.
Totodată, Guvernul Republicii Moldova va rămîne dedicat obiectivului modernizării și dezvoltării Republicii Moldova, deoarece integrarea europeană înseamnă, în primul rînd, transformări interne pozitive ale țării. Accelerarea și implementarea reformelor solicitate atît de societate, cît și de comunitatea internațională în domeniul justiției, combaterii criminalității, asigurării libertății massmediei, drepturilor omului, liberalizării economiei, modernizării sistemelor educaționale, sociale și de sănătate, eficientizării administrației publice centrale și locale, ramîn domenii vitale pentru integrarea europeană a țării și pentru bunăstarea fiecărui cetățean.
Sarcini primordiale ale integrării europene a Republicii Moldova sunt creșterea economică durabilă și incluzivă prin accelerarea reformelor structurale necesare tranziției spre o economie modernă bazată pe investiții, inovații și competitivitate. Asigurarea unei bunăstări economice sesizabile pentru fiecare cetățean și sporirea competitivității economiei vor fi realizate prin: liberalizarea activității economice; crearea unui mediu de afaceri prietenos; atragerea investițiilor în sectoarele cu potențial de creștere; promovarea politicilor industriale proactive; susținerea întreprinderilor mici și mijlocii cu producție cu valoare adăugată înaltă și competitivitate la export; modernizarea infrastructurilor; dezvoltarea forței de muncă calificate și productive. În acest mod vor fi asigurate premisele creării de noi locuri de muncă bine plătite pe întreg teritoriul țării și ale unei creșteri durabile a calității vieții. Politicile economice și financiare ale Guvernului vor fi orientate primordial spre reducerea barierelor în activitatea agenților economici, stimularea inițiativei și susținerea prioritară a producătorilor pentru piața locală și pentru export.
Politicile bugetar-fiscale sunt necesar a fi subordonate priorităților de dezvoltare economică, urmărind scopul de sporire a competitivității, de stimulare a investițiilor în sectoarele productive ale economiei și în dezvoltarea capitalului uman. De asemenea, o cooperare eficientă cu instituțiile financiare internaționale și cu alți parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova pentru a consolida, în condițiile păstrării suveranității economice, cadrul de resurse necesar dezvoltării economice accelerate.
Reformarea sistemului judecătoresc și a organelor de drept, ca element central al edificării statului de drept și garantării libertăților fundamentale ale omului, rămîne o prioritate majoră. Asigurarea independenței justiției, combaterea corupției, creșterea încrederii și, respectiv, a accesului la un act calitativ al justiției vor constitui preocuparea de bază odată cu reformarea Ministerului Afacerilor Interne, a organelor de poliție și procuratură și a întregului sistem de asigurare a ordinii publice. Aceste direcții vor fi prioritare, deoarece constituie premise esențiale pentru dezvoltarea afacerilor, o condiționalitate fundamentală pentru integrarea europeană, dar mai ales elementul central al securității cetățeanului. Transformările stabilite în Strategia de reformare a sectorului justiției și documentele sectoriale de reformare lansate în perioada precedentă vor fi implementate în mod accelerat și consecvent, pentru a oferi cetățeanului o schimbare sesizabilă.
Combaterea sărăciei. În pofida tuturor provocărilor, rata sărăciei a scăzut esențial în perioada 2009-2013. În prezent sarcina de bază este menținerea rezultatelor obținute, continuarea reformei sistemului în totalitatea sa, dar și perfecționarea și eficientizarea instrumentelor de bază care sînt necesare astăzi și acum: ajutorul social, pensiile și alte beneficii sociale, școlile, spitalele etc. Elementul-cheie al tuturor acestor transformări va fi modernizarea: instituțiilor, abordărilor, principiilor de funcționare, echipamentului utilizat, astfel încît evoluția sistemelor sociale să se plieze pe obiectivul de accedere a Republicii Moldova în familia europeană. Guvernul va consolida și va dezvolta politici pentru tineret, inclusiv prin implicarea activă a tinerilor în procesul decizional.
Sectorul agro-industrial este de o importanță strategică pentru economia națională, având o contribuție majoră asupra dezvoltării altor sub-sectoare și servicii. Acest sector generează o mare parte a produsului intern brut și a veniturilor din exporturi, angajând peste o treime din forța de muncă din țară. Sectorul agricol trece în prezent printr-un proces profund de restructurare și modernizare. Pași importanți au fost întreprinși în domeniul armonizării legislației și reorganizării instituționale. În pofida acestui fapt, competitivitatea sectorului este destul de joasă și poate pune în pericol dezvoltarea pe viitor a întregii economii, în cazul când politici și măsuri corespunzătoare nu vor fi întreprinse. Sectorul agricol este dependent de managementul durabil al resurselor naturale iar businessul agricol are un impact direct asupra economiei și calității vieții în zonele rurale. Din această cauză Guvernul planifică să definească și să implementeze politici îndreptate spre creșterea competitivității producerii agricole și a industriei de procesare prin intermediul modernizării și restructurării sectorului, orientate spre crearea de noi locuri de muncă și îmbunătățirea standardelor de viață pentru majoritatea populației din zonele rurale, mulți dintre care sunt direct sau indirect dependenți de activitățile agricole. În elaborarea politicilor sale, Guvernul va asigura managementul durabil al resurselor naturale folosind metode și tehnologii progresive și moderne.
Reintegrarea țării a fost, este și va rămîne o prioritate în activa. Guvernul Republicii Moldova continua eforturile în vederea identificării unei soluții cuprinzătoare și durabile a conflictului transnistrean în baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Guvernul va promova soluționarea conflictului prin intermediul negocierilor în formatul 5+2, cu implicarea partenerilor externi relevanți. Europenizarea țării și menținerea statutului de neutralitate a Republicii Moldova vor crea premisele favorabile reintegrării. O soluție finală viabilă trebuie să se bucure de sprijinul populației și al principalelor forțe politice din Republica Moldova. Guvernul va susține implementarea proiectelor sociale și de infrastructură în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și crearea condițiilor de reintegrare reală a regiunii în spațiul economic, politic, social și informațional al Republicii Moldova. Retragerea forțelor militare ale Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualului mecanism de menținere a păcii într-o misiune internațională civilă constituie factori indispensabili în promovarea soluționării conflictului transnistrean
Dacă ar fi să ne referim la obiectivele generale a Guvernului Republicii Moldova pentru Integrare Europeana și Politică Externă, acestea sunt: continuarea valorificării multidimensionale a potențialului relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în vederea adoptării și promovării valorilor și standardelor europene, avînd drept finalitate integrarea în Uniunea Europeană a Republicii Moldova, impulsionarea relațiilor bilaterale și cooperării multilaterale, promovarea raporturilor de bună vecinătate și edificarea unor parteneriate strategice cu România, Ucraina, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii. Valorificarea plenară a potențialului de cooperare cu Japonia, China, India, Turcia, Israel, Coreea de Sud, Brazilia, Qatar și cu alți actori globali și regionali în ascensiune, promovarea intereselor de securitate națională pe plan international, efectuarea reformelor interne în domeniile relevante și realizarea demersurilor politico-diplomatice pe lîngă Consiliul Europei în vederea încheierii procedurii de monitorizare a Republicii Moldova și trecerii la etapa de postmonitorizare, promovarea unei diplomații economice active, Intensificarea interacțiunii cu diaspora și protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor Republicii Moldova stabiliți cu traiul permanent peste hotare.
În Republica Moldova, integrarea europeană a devenit un subiect pe cît de mediatizat, pe atît și de controversat. Dezbaterile generate pe acest subiect s-au axat în mare parte pe oportunitatea integrării europene a unui stat atît de mic și de problematic din punct de vedere economic, cum este Republica Moldova. Seriozitatea cu care guvernele au abordat posibilitatea integrării europene a Moldovei au variat, iar la moment, din păcate rămîne a fi un gaj pentru posibilele ajutoare financiare din țările UE.
Cu toate acestea, opțiunea majorității cetățenilor Republicii Moldova de a se integra în UE (potrivit sondajelor -51 % din populație), actualitatea subiectului integrării europene în cercurile politice de la Chișinău și modestele acțiuni întreprinse în vederea realizării acestui deziderat ne fac să credem că Republica Moldova, va depăși perioadă de incertitudini, și vaopta pentru integrarea europeană în calitate de interes național primar. Odată stabilite niște priorități clare privind dezvoltarea strategică a Moldovei, realizarea acestora, reieșind din calitatea de stat mic a Republicii Moldova, va fi posibilă doar ca urmare a propriilor acțiuni diplomatice încadrate într-o politică externă foarte activă și coerentă. Și în acest caz, în elaborarea unei strategii externe adecvate este de importanță majoră analizarea intereselor statelor vecine sau ale celor care exercită cea mai mare influență asupra afacerilor interne și, respectiv, pot extinde această influență și asupra afacerilor externe.
Iar asumarea mai multor obligații instituționale nu doar formale, poate să creeze un climat stabil pentru a adera la UE intr-o viitoare perioada, pentru că „RM este partea interesată”.
3.2 Perspectivele integrării europene a Republicii Moldova
Integrarea europeană a Republicii Moldova prezintă, în esență, un proces complex și multidimensional, deoarece include eforturi atît pe plan extern, cît și cel intern – aceste două aspecte fiind interdependente. Dimensiunea europeană a politicii externe presupune implicit racordarea întregului sistem la standardele europene.
Acest fapt se datorează realității, că integrarea europeană nu se reduce la simple declarații, întrevederi sau aprecieri diplomatice a progreselor înregistrate într-un domeniu sau altul, susțin analiștii politici. Integrarea europeană presupune modificări structurale, atît la nivel micro-și macroeconomic, cît și în majoritatea sectoarelor publice. Cu alte cuvinte, nu poate exista nici o sferă al vieții social-politice, economice și culturale, care să nu necesite reforme în spiritul standardelor europene. Mai mult ca atît, la nivel intern, trebuie să acționeaze nu numai organele centrale a statului, cum este Guvernul Republicii Moldova, inclusiv ministerele și departamentele în ansamblul său, ci și alți actori, ce fac parte din sistemul politic și economico-social. Este vorba, în primul rînd, despre organizațiile societății civile, dar baza rămănînd a o constitui populația propriuzisă.
În Republica Moldova, integrarea europeană a țării, de la etapa incipientă, a fost interpretată ca o sarcină a politicii externe, optîndu-se permanent pentru o intensificare a contactelor cu comunitatea europeană și transmițînd mesaje în această direcție. Astfel, misiunea dată în principal revenea Direcției Generale de Integrare Europeană. Mai tîrziu, pentru consolidarea activității și inițiativei instituțiilor naționale cu privire la integrarea europeană, precum și pentru promovarea strategiei de aderare la Uniunea Europeană, potrivit rezoluției Guvernului Republicii Moldova din 2003, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a fost creat Departamentul de Integrare Europeană. Simultan cu crearea acestei subdiviziuni, a fost creată o sistemă de departamente similare în cadrul tuturor ministerelor și departamentelor. Astfel, în 2005, denumirea de Ministerul de Afaceri Externe al Republicii Moldova, a fost complectată cu sintagma „și Integrării Europene.” Sistemul ales are atît aspecte pozitive cît și negative. Pe de o parte această denumire este percepută ca neutră în conflictele interministeriale ce deseori apar. Însă, privită din alt punct de vedere, se întărește percepția că, integrarea europeană este cu precădere o prioritate a afacerilor externe, decît a celor interne.
Preluarea puterii de către Alianța pentru Integrare Europeană, în urma alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, a impulsionat relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, integrarea europeană devenind prioritatea strategică majoră a noii guvernări. În acest context, autoritățile moldovene și-au propus să valorifice la maxim oportunitățile Parteneriatului Estic. Ca rezultat, în perioada septembrie 2009 – aprilie 2013, Republica Moldova a reușit să înregistreze o serie de progrese în aprofundarea parteneriatului său cu UE, care au propulsat-o la rangul de exemplu în cadrul Parteneriatului Estic. În particular, merită a fi menționate următoarele realizări: 1) Negocierea Acordului de Asociere cu UE. În perioada 12 ianuarie 2010 – 15 martie 2013 au avut loc cincisprezece runde de negocieri, în cadrul cărora au fost negociate practic toate capitolele viitorului acord, în afară de cele referitoare la crearea Zonei de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător; 2) Negocierea Zonei de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător. Negocierile oficiale au fost lansate la 27 februarie 2012, în timpul vizitei de lucru la Chișinău a Comisarului european pentru comerț Karel de Gucht. Până la 15 martie 2013 au avut loc 6 runde de negocieri, care urmează să fie finalizate în iunie 2013; 3) Lansarea dialogului privind liberalizarea regimului de vize cu UE. Dialogul privind liberalizarea regimului de vize a fost lansat la 15 iunie 2010. În acest context, la 24 ianuarie 2011, Comisia Europeană a prezentat Republicii Moldova un Plan de Acțiuni structurat în patru blocuri: „Securitatea documentelor”; „Migrațiune ilegală, inclusiv readmisia”; „Ordinea publică”; „Drepturile și libertățile fundamentale”. În mai 2012, Republica Moldova a finalizat prima fază de implementare a Planului de Acțiuni, în cadrul căreia au fost elaborate, modificate, ajustate și aprobate 42 acte legislative și normative în conformitate cu standardele și legislația UE. La 15 noiembrie 2013, Comisia Europeană publicat cel de-al 5-lea Raport de Progres al Comisiei Europene privind implementarea Planului de Acțiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize, prin care a constat îndeplinirea tuturor condiționălităților necesare pentru abolirea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată în spațiul Schengen. Ca rezultat, la 27 noiembrie 2013, Comisia Europeană a recomandat Parlamentului European ;i Statelor Membre ale UE modificarea Regulamentului 539/2001 privind abolirea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată în spațiul Schengen pentru cetățenii Republica Moldova; 4) Negocierea și semnarea Acordului privind spațiul aerian comun între Republica Moldova și UE. Negocierile s-au desfășurat în trei runde, în perioada 25 iulie – 26 octombrie 2011. Acordul a fost semnat la 26 iunie 2012 la Bruxelles, cu ocazia reuniunii Consiliului de Cooperare Republica Moldova – UE și ratificat de Parlamentul de la Chișinău. Până la finalizarea de către UE a tuturor procedurilor de ratificare Acordul a intrat provizoriu în vigoare în baza schimbului de note verbale diplomatice. Respectivul Acord permite companiilor aeriene din UE să activeze în RM, și celor moldovenești – în UE, anulând toate restricțiile privind frecvența zborurilor și accesul pe piață. În acest fel, vor condiții adecvate pentru atragerea activității unor noi companii aeriene în Republica Moldova, inclusiv a celor de tip low cost; 5) Integrarea Republicii Moldova în Comunitatea Energetică Europeană. La 17 martie 2010, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline în cadrul Comunității Energetice. Aderarea la Comunitatea Energetică Europeană presupune integrarea treptată a liniilor electrice și conductelor de gaze naturale moldovenești cu cele din UE. De asemenea, regulamentele Comisiei Europene și standardele UE în domeniul energetic devin obligatorii pentru producătorii, exportatorii, importatorii și distribuitorii de energie electrică și gaze naturale din țara noastră. În special Republica Moldova urmează să implementeze Pachetul III energetic compus dintr-un set de directive și regulamente ale Comisiei Europene care au ca obiectiv formarea unei piețe unice de gaze naturale și energie electrică în UE pe baza divizării companiilor de furnizare și distribuție. Autoritățile moldovene s-au angajat să implementeze Pachetul III energetic până în 2020, scopul principal fiind asigurarea securității energetice a țării prin diversificarea surselor de energie și asigurarea unui cost mai mic pentru utilizatorii finali; 6) Negocierea și parafarea Acordului de Asociere cu UE, care include și crearea Zonei de Liber Schimb, Aprofundat și Cuprinzător.
Conform Raportului de Progres cu privire la implementarea Politicii Europene de Vecinătate, elaborat de Comisia Europeană și dat publicității la 20 martie 2013, Republica Moldova a continuat să înregistreze foarte bune progrese la capitolul aprofundarea relațiilor cu UE. Totodată, Comisia European a invitat autorităților moldovene să îndeplinească recomandărilor cheie restante, cum ar fi în special: • Continuarea cu fermitate a reformele în domeniul justiției și a sistemelor de aplicare a legii, prin punerea în aplicare a strategiei de reformare a sectorului de justiție, precum și prin continuare reformei Ministerului de Interne; • Intensificarea luptei împotriva corupției, în special prin reformarea procuraturii, sistemul judiciar, precum și prin asigurarea funcționalității depline a Centrului Național Anticorupție; • Continuarea îmbunătățirii și simplificării în continuare a procedurile vamale cu scopul de a facilita comerțului exterior și reducerea riscului de corupție; • Prevenirea blocajelor instituționale prin revizuirea constituției Republicii Moldova; • Aplicare integrală a Planului Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului și a Legii privind egalitate șanselor în conformitate cu obligațiile internaționale. • Asigurarea independenței deplină și efective a Consiliului Coordonator al Audiovizualului; • Continuarea reformelor în sectorul de reglementare și a armonizării cu acquis-ul comunitar în comerț și domeniile conexe ale comerțului, în paralel cu negocierea Zonei de Comerț Liber Aprofundată și Cuprinzătoare; • Punerea în aplicare a reformei sectorului energetic, în conformitate cu angajamentele Comunității Energiei; • Accelerarea reformei administrației publice și punerea în aplicare a strategiei de descentralizare, în vederea consolidării capacităților instituționale a autorităților locale; • Continuarea procesului de privatizare, în special pentru marile companii cu capital majoritar de stat; • Îmbunătățirea mediului de afaceri, inclusiv a tratamentului și procedurilor de înregistrare pentru investitorii străini, precum și combaterea economiei tenebre.
Moldova a manifestat înca de la început o atitudine rezervată față de PEV. Incepînd din 1999, toate guvernele moldovenești au susținut că Moldova este un stat sud-est european și că trebuie tratat în acelașii fel ca statele din regiunea afectate de conflicte interne. In septembrie 2003, Moldova prezintă “Concepția integrării Moldovei în UE” de care UE a luat nota în vederea întocmirii unui plan de acțiune în cadrul PEV.In 2004, Moldova recunoaste importanța PEV pentru derularea de reforme interne și ca o modalitate de apropiere de UE.
La 1 iulie 2003 Consiliul European a adoptat un nou document, numit “Deschizînd calea pentru noul instrument destinat Politicii de buna vecinătate”. Acest nou document identifică obiective cheie pentru viitoarea cooperare transfrontalieră, și anume:promovarea dezvoltarii economice și sociale în zonele de frontiera,cooperarea în vederea înlaturării riscurilor comune, în domenii precum mediul înconjurător, sănătatea publica și lupta împotriva crimei organizate,asigurarea unor frontiere eficiente și securizate,promovarea acțiunilor locale “de la om la om”.Noul instrument de vecinatate trebuia să substituie instrumentul precedent – TACIS, dar fiindca TACIS era planificat pîna în 2006, Comisia a decis ca noul instrument va fi aplicat abia dupa expirarea termenului de valabilitate a programului TACIS. În schimb, pentru perioada respectivă 2004-2006 a fost propus un alt instrument financiar temporar – Programul de vecinătate, prin care trebuie să fie finanțată cooperarea transfrontaliera dintre statele membre și cele vecine cu UE, dar și dintre statele candidate la aderare și cele nemembre, care au frontiera comuna cu viitoarele state membre.
Politica Europeana de Vecinătate a UE (PEV) a inclus Strategia PEV, rapoartele de tara și planurile de acțiuni. Strategia PEV și Rapoartele de țara au fost publicate la 12 mai 2004, iar Planurile de Acțiuni a 7 țari, inclusiv al Moldovei – la 9 decembrie 2004. În pofida cadrului nou de cooperare, baza juridica a relațiilor dintre Republica Moldova și UE a ramas aceeași – APC.Astfel Republica Moldova a intrat într-o noua fază a relațiilor cu Uniunea Europeana. În vederea cooperării cu succes între Republica Moldova și UE în cadrul PEV, au fost luate masuri de consolidare a cadrului instituțional al integrarii europene a Moldovei.
Programul Operațional Comun România–Ucraina-Republica Moldova pentru anii 2007-2013 este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat.Programul își propune ca, încontextul unor granițe sigure, să stimuleze potențialul de dezvoltare a zonei de frontieră,prin favorizarea contactelor între parteneri de pe ambele părți ale granițelor, în scopul îmbunătățirii situației economico-sociale și a mediului înconjurător.Aria programului se constituie din regiuni din cele trei state vecine, respective județele Botoșani,Galați,Iași,Suceava,Tulcea și Vaslui din România, regiunile Odessa și Cernăuți din Ucraina și întregul teritoriu al Republicii Moldova.
Programul Operațional Comun România–Ucraina-Republica Moldova pentru cei șase ani menționați are un buget total de 137,4 milioane de euro,din care fonduri nerambursabile furnizate de Uniunea Europeană prin Instrumentul European de Bună Vecinătate și Parteneriat este de aproximativ 126 milioane euro, în timp ce statelepartenere trebuie să participe la finanțarea proiectelor cu suma de aproximativ 11,4milioane euro.Programul vizează sprijinirea de proiecte care favorizează dezvoltarea economică și socială, protecția mediului, pregătirea pentru situații de urgență, proiecte de investiții în infrastructura de transport, energie, furnizarea de apă potabilă, precum și acțiuni ale comunităților locale care promovează schimburile educaționale, culturale și sportive, dezvoltarea societății civile etc.Proiectele au un caracter transfrontalier și sunt dezvoltate în parteneriat de organizații aflate de-o parte și de alta a frontierei.Pentru aputea fi eligibile, în proiecte trebuie să participe cel puțin un partener român și un partener din Ucraina sau Republica Moldova.Beneficiarii acestui program pot fi autorități publice regionale și locale,organizații non-guvernamentale,asociațiile,universitățile, insti tutele de cercetare, organizațiile educazionale de instruire
Cei trei parteneri au identificat trei priorități pentru derularea programelor deooperare transfrontalieră: constituirea unei economii mai competitive în zona de frontieră; protecția mediului și abordarea situațiilor de urgență. promovarea activităților de tipul „people to people”.
Moldova a manifesta înca de la inceput o atitudine rezervata fata de PEV. Incepand din 1999,toate guvernele moldovenesti au sustinut ca Moldova este un stat sud-est european si catre trebuie tratat în același fel ca statele din regiune afectate de conflicte interne.În septembrie 2003, Moldova prezinta “Conceptia integrarii Moldovei în UE” de care UE a luat notă în vederea întocmirii unui plan de acțiune în cadrul PEV. În 2004, Moldova recunoaste importanta PEV pentru derularea de reforme interne și ca o modalitate de apropiere de UE. Intrarea Romaniei in UE capată o importantă crucială pentru viitorul acestui micut și framîntat teritoriu. Astfel, Moldova a devenit stat vecin cu UE in 2007.
Afirmațiile oficialilor și experților europeni confirmă ideea că Republica Moldova este liderul din regiune în cursa pentru integrare. Drept urmare, au fost expuse mai multe păreri cu privire la includerea Moldovei în pachetul țărilor din Balcanii de Vest de aderare la Comunitatea Europeană. Traian Băsescu, președintele României, a fost unul dintre primii care a lansat ideea de includere la pachet a Republicii Moldova cu țările din Balcanii de Vest în procesul de aderare la UE. Aceeași idee este susținută și de Polonia care poate deveni a doua țară membră a UE care ar veni în sprijinul acestei opțiuni. Suedia, dimpotrivă, a sugerat să realizăm toate proiectele Parteneriatului Estic ca o etapă în pregătirea pentru integrare și ne-a sugerat să nu tindem spre pachetul Balcanilor de Vest, ci să mergem pe un proces de aderare independent, chiar înaintea țărilor balcanice.
Probabil, administrația de la Chișinău va trebui să reflecteze mult cu referire la opțiunile care se prefigurează: să fie sau nu inclusă la pachet cu alte state, să adere la blocul Balcanilor de Vest, sau să meargă pe un proces de aderare independent chiar înaintea țărilor balcanice.
Scopul principal al Republicii Moldova este de a continua reformele interne. Integrarea europeană presupune un efort intern care vizează racordarea standardelor și valorilor Republicii Moldova la cele europene. Asta înseamnă că administrația de la Chișinău trebuie să depună în continuare eforturi vizibile pentru compatibilizarea cu acquis-ul comunitar și cu politicile europene care este cea mai sigură cale de aderare la UE.
3.3 Concluzie la capitolul 3
În Republica Moldova integrarea europeană a devenit un subiect pe cît de mediatizat, pe atît și de controversat. Dezbaterile generate pe acest subiect s-au axat în mare parte pe oportunitatea integrării europene a unui stat atît de mic și de problematic din punct de vedere economic, cum este Republica Moldova. Seriozitatea cu care guvernele au abordat posibilitatea integrării europene a Moldovei a variat pe parcursul celor 8 ani de cînd a fost semnat Acordul de Parteneriat și Cooperare cu Uniunea Europeană (1994, în vigoare din 1998). În prezent, integrarea europeană reprezintă doar un element al retoricii actualei conduceri, folosit pentru a nu tensiona și mai mult relațiile cu structurile europene, fiind în același timp și un gaj pentru posibilele ajutoare financiare din țările UE.
Cu toate acestea, opțiunea majorității cetățenilor Republicii Moldova de a se integra în UE (potrivit sondajelor realizate de IPP Moldova), actualitatea subiectului integrării europene în cercurile politice de la Chișinău și modestele acțiuni întreprinse în vederea realizării acestui deziderat ne fac să credem că Republica Moldova, după o perioadă de incertitudini, va opta pentru integrarea europeană în calitate de interes național primar. Odată stabilite niște priorități clare privind dezvoltarea strategică a Moldovei, realizarea acestora, reieșind din calitatea de stat mic a Republicii Moldova, va fi posibilă doar ca urmare a propriilor acțiuni diplomatice încadrate într-o politică externă foarte activă și coerentă. Și în acest caz, în elaborarea unei strategii externe adecvate este de importanță majoră analizarea intereselor statelor vecine sau ale celor care exercită cea mai mare influență asupra afacerilor interne și, respectiv, pot extinde această influență și asupra afacerilor externe. Studiul de față reprezintă o încercare de a efectua acest lucru. Prin examinarea intereselor Rusiei, României și Ucrainei, trei centre de influență politică asupra Republicii Moldova, există posibilitatea de a identifica unele opțiuni reale și coerente pentru politica externă moldovenească în vederea optimizării și accelerării procesului de integrare europeană, reieșind din punctele de tangență ale intereselor externe identificate.
Concluzionind cele spuse, integrării europene Republica Moldova trebuie să realizeze sarcinile nominalizate, pe baza cărora vor putea fi rezolvate și celelalte probleme ale țării. Bineînțeles, că pentru aceasta este nevoie de schimbări esențiale în mentalitatea și conștiința maselor, eforturi considerabile ale instituțiilor centrale, specialiști în domeniul proceselor integraționiste etc. Moldova trebuie să devină atractivă pentru europeni, să construiască „Europa” în interiorul său. De acest fapt depinde cum Moldova va fi percepută în viitor de partenerii europeni și anume să devină mai democratică, mai stabilă și prosperă.
Încheiere
Înсepսtսl prосesսlսi de integrare eսrоpeană – сaraсterizat prin trăsătսri оriginale și speсifiсe, сare соnstitսie baza aсtսalei strսсtսri a Սniսnii Eսrоpene -pоate fi соnsiderat anսl 1950 , сând ministrսl franсez al afaсerilоr externe, Rоbert Sсhսman, a prоpսs impliсarea сâtоrva state eսrоpene într-սn prоieсt de сооperare mai strânsă, соmparativ сս fоrmele tradițiоnale existente la aсel mоment.
Indicele 2014 prezintă un set mixt de rezultate pentru cele trei țări partenere din Est. Pe de o parte, Republica Moldova și, într-o măsură și mai mare Georgia, au înregistrat în continuare progrese constante în procesul de integrare în UE. Pe de altă parte, Ucraina a cunoscut o traiectorie de porniri și opriri constante și s-au ciocnit cu o serie de provocări interne și externe.
Moldova a rămas reformatorul de top al regiunii și s-a apropiat cel mai mult de standardele UE. Scorul său de corelare – cel mai mare dintre toate cele șase țări – a rămas același ca și în Indicele 2013, și ea continuă să rămînă în urma Ucrainei privind dialogul politic, comerțul și integrarea economică, precum și cooperarea sectorială cu UE. Moldova a înregistrat în continuare un scor foarte scăzut în domeniul serviciilor, la acest capitol aceasta a fost depășită de toate țările, cu excepția Armeniei. Pe de altă parte, Moldova a avut cele mai dezvoltate contacte „de la om la om” cu UE, iar în 2014 ea a devenit prima țară parteneră din Est care și-a asigurat călătorii fără viză în UE. Moldova și-a îmbunătățit rezultatul în ceea ce privește Armonizarea, împărțind locul de frunte cu Georgia, care a înregistrat un progres foarte bun. În această dimensiune, Republica Moldova a demonstrat cele mai bune rezultate în toate aspectele legate de democrațiaprofundă și durabilă, cu excepția combaterii corupției și independenței sistemului judiciar, unde Georgia a avut performanțe mai bune. Deși armonizarea Republicii Moldova a fost relativ înaltă în toate sectoarele, politica de reglementare a transporturilor continuă să rămînă cu mult în urma cerințelor UE. Pe de altă parte, Moldova a îmbunătățit în mod substanțial politicile sale în domenii precum educație, cultură, tineret și societate informațională. De asemenea, Moldova și-a îmbunătățit performanța cu privire la Managementul Integrării Europene, unde s-a clasat pe locul doi după Georgia.
Georgia a fost al doilea cel mai bun executant per ansamblu și a fost țara care a înregistrat cele mai mari progrese în Indicele 2014. Ca și în 2013, Georgia și-a îmbunătățit rezultatele sale în toate cele trei dimensiuni. Georgia a rămas pe poziția a treia la capitolul Corelare după Republica Moldova și Ucraina. În această dimensiune, comerțul său și integrarea economică cu UE au rămas slabe-la același nivel ca șicel alAzerbaidjanului. Georgia a urcat pe primul loc, împărțit cu Republica Moldova la dimensiuneaArmonizare, înregistrînd cea mai mare îmbunătățire dintre toate cele șase țări privind democrația profundă și durabilă, cu o ameliorare semnificativă în special în domeniul alegerilor și drepturilor omului. Mai mult decît atît, ea are în continuare cel mai bun climat de afaceri în regiune și a realizat cel mai mare progres în îndeplinirea cerințelor ZLSAC. Georgia a devansat Moldova pentru a deveni lider la capitolul Managementul Integrării Europene. Aceasta nu este doar rezultatul semnării Acordului de Asociere, dar, de asemenea, o urmare a dezvoltării unei strategii de comunicare pentru integrarea în UE și sprijinului universitar pentru cercetarea UE.
Ucraina, clasată pe a treia poziție per ansamblu, a cunoscut rezultate diferite cu privire la reforme și un an dramatic, inclusiv războiul din estul Ucrainei, care a împiedicat progresul. Ucraina și-a menținut poziția a doua în dimensiunea Corelare, după Republica Moldova, cu un mic progres comparativ cu Indicele 2013. În această dimensiune, Ucraina a continuat să se bucure de cel mai înalt nivel al dialogului politic, comerț și integrare economică, precum și cooperare sectorială cu UE. Cu o mică îmbunătățire în dimensiunea Armonizare, comparativ cu Indicele 2013, Ucraina a ajuns-o din urmă pe Armenia pentru a partaja locul al treilea. Ucraina și-a îmbunătățit un pic scorul pentru a se situa pe locul trei (la egalitate cu Armenia), privind democrația profundă și durabilă, deși încă rămîne în urma Republicii Moldova și a Georgiei în multe domenii. Îmbunătățirea dimensiunii Armonizare a inclus reforma învățămîntului (o mai mare autonomie a universităților și un nou sistem de grade) și adoptarea legii cu privire la energetică (care obligă Ucraina să pună în aplicare al treilea pachet energetic al UE). Ucraina a rămas pe locul trei în Managementul integrării europene înregistrînd o mică scăderecomparativ cu Indicele 2013. Țara s-a clasat în spatele Republicii Moldova și Georgiei în aproape toate aspectele legate de Managementul Integrării Europene.
Aceste țări ale Parteneriatului Estic – Republica Moldova, Ucraina și Georgia sunt influențate de Federația Rusă. Astfel, Uniunea Europeană trebuie să adopte un șir de măsuri pentru a proteja aceste state de presiunile la care sunt supuse.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Integrarea Europeana AL Republicii Moldova, Georgie Si Ucrainei Abordari Comparative (ID: 141520)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.