Instrumente Derivate pe Indici Bursieri Si Aur la Sibiu Stock Exchange

Instrumente derivate pe indici bursieri și aur la Sibiu Stock Exchange

CUPRINS

INTRODUCERE

CAP I. INDICII BURSIERI

1.1.Formarea indicilor de bursă

1.1.1.Caracteristicile și clasificarea indicilor de bursă

1.1.2.Scurt istoric

1.2.Indicii de la principalele burse internaționale:Dow Jones, Standard’s&Poor’s, Financial Times 30 (FT-30), Financial Times Stock Exchange 100 (FT-SE 100), Nikkei,Topix, Nasdaq–100

1.3.Indicii bursieri la Sibiu

CAP.2. SIBIU STOCK EXCHANGE – CEA MAI IMPORTANTĂ BURSĂ DE INSTRUMENTE DERIVATE DIN ROMÂNIA

2.1.Modul de organizare și regimul juridic bursier

2.2.Sibiu Stock Exchange

2.2.1.Scurt istoric

2.2.2.Cadrul legal

2.2.3.Organizare

2.3.Produsele tranzacționate la Sibex

CAP.3 INSTRUMENTE DERIVATE PE INDICI BURSIERI ȘI AUR LA SIBEX

3.1.Modul de calcul al indicilor bursieri din Sibiu

3.1.1.Indicele Sibex 9

3.1.2.Indicele Sibex 18

3.2.Contractele Futures

3.2.1.Contractele Futures pe indicii bursieri Sibiu

3.2.2.Contractele Futures pe indicele Dow Jones Industrial Average

3.2.3.Contractele Futures pe aur(Sibgold

3.3.Contractele Options pe indicii bursieri

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Piețele financiare reprezintă astăzi poate cele mai active și mai complexe piețe din sistemele economiilor naționale. Nevoia de finanțare și în egală măsură cea de acoperire a riscurilor ca și speranța unor câștiguri rapide si consistente au facut ca paleta de instrumente financiare să se modifice continuu și să se diversifice pentru a răspunde cât mai bine nevoilor investitorilor.

Lucrarea de față încearcă să facă o analiză a uneia din cele mai noi familii de intrumente derivate cele pe indici bursieri dar și pe aur, metalul care a cucerit de sute de ani atenția și capitalurile temporar disponibile pe piețele financiare ca activ suport pentru instrumente derivate.

Pentru exemplificare am făcut o analiză a instrumentelor derivate pe indici bursieri și pe aur la bursa sibiană, principala piață de instrumente derivate din România.

In cap 1 sunt prezentați indicii bursieri pe principalele burse internaționale , formarea acestora dar și o prezentare succintă a indicilor la Sibiu.

In cap 2 este menționată bursa, modul ei de organizare si regimul juridic și este prezentată în detaliu cea mai importantă bursă de instrumente derivate din România,Sibiu Stock Exchange,cu produsele tranzacționate pe aceasta.

In cap 3 sunt detaliați indicii bursieri care au fost tranzacționați până în anul 2010,contractele Futures pe indicii bursieri și aur la SIBEX și contractele Options pe indicii bursieri.

CAPITOLUL I

INDICII BURSIERI

1.1.Formarea indicilor de bursă

Semnificația indicilor bursieri rezidă în capacitatea acestora de a măsura performanțele pieței în ansamblu, sau numai ale unui segment al acesteia. Indicii bursieri exprimă evoluția cursului valorilor mobiliare pe o anumită piață.

În economie sau finanțe, un indice (un indice al prețurilor sau un indice bursier) este un indicator global al unei activitați, al performanței sau al unei evoluții în general. De exemplu, indicele prețurilor de consum este un coș valoric format din prețurile bunurilor de larg consum utilizate de populație, calculat periodic, care se substituie cu succes nivelului general al inflației dintr-o anumită țară.

Aceeași metodologie se folosește și în cazul indicilor bursieri. Astfel, un asemenea indice nu este decât o colecție de acțiuni listate la bursă, și reflectă statistic valoarea componentelor sale. Este folosit ca și indicator pentru a reliefa caracteristicile acțiunilor componente, care au în comun diferite similarități: faptul că se tranzacționeaza pe aceeasi bursă, că fac parte dintr-un anumit sector economic de activitate sau că au aceeași clasă de capitalizare bursieră. Mulți indici dezvoltați de firmele de servicii financiare folosesc ca baza de pornire performanța unor portofolii aparținând fondurilor mutuale.

În concluzie, un indice bursier este un indicator menit sa reflecte schimbările valorice ale unui grup specific de acțiuni. Acuratețea cu care un indice bursier urmează piața acțiunilor depinde de structura acțiunilor, de compoziție (procentul deținut de o acțiune în totalul indicelui) și de metoda de calcul.

1.1.1. Caracteristicile și clasificarea indicilor bursieri

Indicii bursieri pot fi clasificați în mai multe modalitați:

După valorile mobiliare în raport de care se construiește indicele,se deosebesc următoarele categorii de indici:

-Indici bursieri pentru acțiuni

-Indici bursieri pentru obligațiuni

-Indici pentru titluri emise de fondurile mutuale și alte instituții de acest fel

Cei mai răspândiți indici care se calculează în aproape toate țările din lume unde există o piață de capital sunt indicii pentru acțiuni.Între aceștia se numără: Dow Jones Industrial Average,Standard &Poor`s 500 și Nasdaq 100(în SUA),indici FT-SE(în Marea Britanie), DAX(în Germania),Nikkei și Topix(în Japonia),CAC-40(în Franța),BET ,BET-C, și Rasdaq-C(în România).

În funcție de modul de calcul,indicii pentru acțiuni se împart în:

-Indici de prima generație,care se calculează,în general,ca o simplă medie aritmetica a cursului acțiunilor componente,ajustată cu un divizor care să exprime diversele modificări ce se petrec asupra acțiunilor componente,cum ar fi fuziuni,divizări sau modificări importante de capital.

-Indici bursieri din generația a doua al căror caracteristici principale sunt:

cuprind un număr mai mare de firme(500 în cazul S&P,2000 sau chiar 3000 in cazul indicilor Frank Russell)

acțiunile componente aparțin mai multor domenii de activitate(mai puțin în cazul indicilor sectoriali)

metodologia lor de calcul presupune,de cele mai multe ori, ponderea acțiunilor cu cursul bursier sau capitalizarea bursieră

În această categorie se includ indicii Topix,S&P 500,DAX,CAC-40, ca și indicii calculați pe piața de capital a României.

a)În funcție de gradul de curpindere,indicii bursieri se clasifica în:

-indici generali ai pieței,care cuprind acțiuni aparținând mai multor domenii de activitate să exprime cât mai bine structura pieței respective și evoluția economiei în ansamblul ei.

-indici sectoriali, care reflectă evoluția unui singur sector al economiei: industria automobilelor,industria extraactiva,industria alimentară,industria farmaceutică, transporturi, construcții,tehnica de calcul și informatică,publicitate și mass-media,bănci,asigurări,etc.

b)În funcție de intervalul la care sunt calculați,indicii se împart în:

-indici calculați în timp real,de obicei la intervale curpinse între 15 secunde și 1 minut

-indici calculați doar la sfârșitul zilei de tranzacționare.

c)După apartenența valorilor mobiliare care intră în calculul indicelui, la una sau mai multe piețe de capital se deosebesc:

-indici ce cuprind în portofoliul lor acțiuni cotate pe o singură piața bursieră,fie acțiunile unor firme autohtone,fie ale unor firme străine cotate și pe piață respectivă;

indici mondiali,care iau în calcul acțiuni ce cotează pe diverse piețe ale lumii și care au criterii suplimentare referitoare la țările care intra în calcul,pe lângă criteriile stabilite pentru un titlu individual.

d)În funcție de tipul pieței de capital pe care sunt calculați indicii,exista:

-indicii specifici pieței bursiere

-indici ai pieței extrabursiere

-indici oficiali

-indici calculați de instituțiile pieței de capital în colaborare cu publicații financiare(„The Wall Street Journal” sau „Financial Times”)

-indici calculați pe diverse publicații economico-financiare

-indici calculați de către societățile de valori mobiliare,firme de consultanță și alte instituții financiare, care de regulă sunt indici neoficiali.

Alcătuirea indicilor se realizează pe baza următoarelor cerințe:

1.selectarea unui eșantion de firme incluse în structura indicelui bursier,ținând seama de faptul că acestea trebuie să exprime evoluția pieței în general.Criteriile de selectare a valorilor mobiliare ce compun indicele bursier sunt:

grad de capitalizare bursieră ridicat;

grad mare de dispersie,adică difuzia valorilor mobiliare în rândul destinatarilor să fie foarte mare;

cotarea valorilor mobiliare să se realizeze prin sistemul bursei informatizate;

structura valorilor mobiliare ce compun indicele să urmeze repartiția pe sectoare de activitate a titlurilot înscrise în Cota oficială a bursei.

2.atribuirea unei anumite greutăți, importanțe, prin:

pondere egală pentru toate valorile mobiliare din structura indicelui;

pondere cu capitalizare bursieră -ceea ce face ca o modificare cu un anumit procent a unei acțiuni cu o pondere importanta în capitalizarea totală a pieței să aibă o influența mai mare asupra indicelui decât o modificare cu același procent a unei acțiuni mai puțin importante sub aspectul capitalizării.

fără pondere, prin luarea în considerare numai a cursurilor valorilor mobiliare.

1.Alegerea unei date de referință pentru care indicele se echivalează cu 100, 1.000 sau 10.000 de puncte,în funcție de reglementările pieței. Alegerea greșită a acestui moment duce la distorsiuni pentru evoluția imediat următoare a pieței (atribuirea valorii de pornire în momente de criză sau de avânt puternic economic).

Fiecare bursă de valori este evidențiată, din punct de vedere al dinamismului ei prin indicii bursieri, care se diferențiază după specificul pieței, în funcție de valorile care intră în componență, precum și în funcție de modul de calcul al acestora.

Modul de calcul poate fi diferit de la o bursă la alta, întâlnindu-se mai multe variante:

medie aritmetică ponderată pe baza capitalizării bursiere;

medie aritmetică ponderată pe baza capitalizării bursiere, mai puțin dividendele;

coș ponderat care se revizuiește trimestrial;

medie aritmetică ponderată cu capitalizarea bursieră și volumul tranzacțiilor;

media geometrică a primei cotații.

Cea mai mare parte a indicilor bursei se calculează ca medie aritmetică ponderată pe baza capitalizării: NYSE Composite Index, Nikkei 225, CAC 40, indicele pieței de la Frankfurt FAZ, indicele bursei de la Milano, MIB, Standard and Poor’s, BET.

Calculul valorii actuale a unui indice căruia i s-a stabilit valoarea convențională C, se face după relația:

unde Cb1, Cb0 reprezintă capitalizarea bursieră la momentul instantaneu și la momentul 0.

1.1.2 Scurt istoric al indicilor

Primul indice bursier a fost creat de Charles H.Dow la bursa din New York în anul 1896 și este una din cele mai cunoscute imagini ale culturii americane. Dow Industrial Average (DJIA) cuprindea cele mai mari și mai importante 30 de companii din SUA și era determinat doar pe baza nivelului prețurilor acestor acțiuni. DJIA a fost folosit ca punct general de referință al climatului bursier din SUA, urcând și coborând în tandem cu piața acțiunilor. În timp, procesul de indexare a diferitelor componente economico-financiare și-a dovedit utilitatea, astfel că ulterior el a fost aplicat nu numai acțiunilor listate, ci și devizelor, mărfurilor sau altor instrumente investiționale, conducând la reducerea prețurilor de tranzacționare și la simplificarea procesului de diversificare a portofoliului.

Indicele Dow Jones Industrial AverageSM (DJIA) de-a lungul istoriei (decembrie 1896 – decembrie 2009)

Pentru a reflecta și a reprezenta mișcările agregate ale pieței acțiunilor din SUA, a fost creat indicele S&P 500. Indicele S&P 500 este un indice cu capitalizare bursieră și constituie una dintre cele mai facile modalități prin care investitorii își pot asigura diversificarea. Practic printr-o singură tranzacție aceștia dobândesc expunere la cele mai reprezentative 500 de acțiuni de ptrial Average (DJIA) cuprindea cele mai mari și mai importante 30 de companii din SUA și era determinat doar pe baza nivelului prețurilor acestor acțiuni. DJIA a fost folosit ca punct general de referință al climatului bursier din SUA, urcând și coborând în tandem cu piața acțiunilor. În timp, procesul de indexare a diferitelor componente economico-financiare și-a dovedit utilitatea, astfel că ulterior el a fost aplicat nu numai acțiunilor listate, ci și devizelor, mărfurilor sau altor instrumente investiționale, conducând la reducerea prețurilor de tranzacționare și la simplificarea procesului de diversificare a portofoliului.

Indicele Dow Jones Industrial AverageSM (DJIA) de-a lungul istoriei (decembrie 1896 – decembrie 2009)

Pentru a reflecta și a reprezenta mișcările agregate ale pieței acțiunilor din SUA, a fost creat indicele S&P 500. Indicele S&P 500 este un indice cu capitalizare bursieră și constituie una dintre cele mai facile modalități prin care investitorii își pot asigura diversificarea. Practic printr-o singură tranzacție aceștia dobândesc expunere la cele mai reprezentative 500 de acțiuni de pe piața SUA, reducându-și astfel semnificativ și costurile de tranzacționare.

Odată cu dezvoltarea accelerată a pieței acțiunilor din anii ’80 și ’90, performanțele managerilor fondurilor de investiții au început să fie tot mai mult comparate cu performanțele înregistrate de acești indici. Deoarece dorința managerilor era să depășească rezultatele agregate anuale ale indicilor, au apărut noi nevoi tot mai complexe de hedging de portofoliu. Aceste nevoi au condus la lansarea în premieră de către Kansas City Board of Trade a contractelor derivate pe indicele Value Line Composite. După doar câteva luni, Chicago Mercantile Exchange a replicat prin lansarea contractelor futures pe indicele S&P 500.

La început contractele futures pe indici au fost considerate de marea majoritate a participanților doar niște instrumente financiare adecvate speculației, prin intermediul amplificării rezultatelor datorită efectului de levier. Mai apoi însă, avantajele ce rezidă din comisioanele mult mai reduse de tranzacționare și posibilitatea folosirii lor în strategii de protecție au inceput să fie înțelese de participanți. În prezent indicii bursieri și derivatele pe indici reprezintă produse de mare succes, utilizate de participanții de pe piețele financiare din toata lumea.

1.2. Indici la principalele burse internationale

Indicele DOW JONES

A fost fondat de către Edward Davis Jones, Charles Henry Dow si Charles Milford Bergstresser în anul 1884 fiind un mijloc de măsurare a performanțelor altor companii. La inceput era compus din 11 acțiuni: 9 de la căi ferate și 2 industriale. În 1896 a fost fondat indicele Dow Jones Industrial Average.

Dow Jones Industrial Average (DJIA)

DJIA este un indice cu ponderare doar în funcție de preț .Indicele cuprinde companii care s-au bucurat de un interes constant din partea investitorilor. Aceste companii provin din diferite sectoare economice, ca de exemplu companii de servicii financiare, IT sau vânzări. Indicele DJIA nu conține companii care activează în sectorul transportului sau utilităților, care fac obiectul unui alt set de indici calculați de Dow.

Standard&Poor 500

Cel mai folosit indice ce caracterizează ansamblul pieței americane e indicele Corporației Standard and Poor, numit Standard and Poor 500.În alcătuirea lui intră 500 de societăți reprezentative pentru toate ramurile, sectoarele și domeniile de activitate. Acest indice este recalculat în fiecare minut al zilei de tranzacționare, motiv pentru care e considerat indice în timp real. Acțiunile din structura indicelui sunt selectate cu scopul de a reprezenta gruparea pe ramuri industriale la Bursa de Valori din New York. Valoarea totală de piață a acțiunilor ce compun indicele reprezintă 80% din valoarea acțiunilor tranzacționate în New York Stock Exchange. Acest indice reprezintă suportul contractelor futures tranzacționate la CME și al opțiunilor tranzacționate la NYSE.Principalele criterii urmărite la includerea unui titlu în portofoliul indicelui sunt:capitalizarea bursieră;ponderea din totalul acțiunilor care este disponibilă pentru tranzacționare;volumul tranzacțiilor; valoarea principalilor indicatori financiari.

NYSE Composite

Indicele NYSE Composite urmărește mișcările prețurilor tuturor acțiunilor listate la New York Stock Exchange. Este un indice cu capitalizare bursieră, creat de NYSE în 1966. Pe lângă indicele general compozit, mai sunt calculați si patru indici sectoriali, în domeniile: industrial, transporturi, utilități si finanțe.

Indicele Financial Times 30 (FT-30)

Indicele Financial Times 30 (FT-30), fiind cunoscut sub denumirea de FT Ordinary Share Index, este cel mai vechi indice din Marea Britanie. El se bazează pe cursul a 30 de acțiuni tranzacționate intens fiind recalculat ori de câte ori se produc modificări ale cursurilor acțiunilor care intră în componența indicelui.

Indicele Financial Times Stock Exchange 100 (FT-SE 100)

Indicele Financial Times Stock Exchange 100 (FT-SE 100) a fost introdus pentru a satisface nevoia unui indice al acțiunilor calculat în timp real (în fiecare moment al zilei). Intenția inițială la data de referință a acestui indice (31 decembrie 1983) a fost de a evidenția importanța primelor 100 de companii cotate la bursa londoneză. În prezent, se consideră că el caracterizează ansamblul pieței britanice. Acest indice constituie suportul pentru contractele futures, dar mai ales pentru opțiunile tranzacționate la Bursa de Valori Mobiliare Derivate din Londra.

Indicele Nikkei

Indicele Nikkei (Nikkei Stock Average), numit și Nikkei Dow, este compus din 225 de acțiuni din prima secțiune a bursei din Tokyo, fiind calculat că o medie aritmetică ponderată. Indicele se modifică în mod egal pentru aceeași variație a cursului acțiunilor, indiferent de capitalizarea bursieră.Modul de calcul al indicelul Nikkei este foarte asemănător cu cel al indicelui Dow Jones,acesta fiind tot un indice din prima categorie.

Indicele TOPIX

Indicele TOPIX este indicele primei secțiuni al bursei din Tokyo și cuprinde în componența sa toate (aproximativ 1200) acțiunile companiilor cotate la prima secțiune a bursei. Este indicele cu cea mai largă bază de calcul, fiind structurat astfel încât să dea cea mai bună imagine a pieței japoneze.Este indicele cu cea mai larga baza de calcul ,fiind structurat astfel incat sa dea cea mai buna imagine a pietei japoneze. Indicele TOPIX este calculat la fiecare 60 de secunde.

Nasdaq–100

Indicele Nasdaq-100 este un indice cu capitalizare bursieră care cuprinde 100 din cele mai mari (ca și capitalizare bursieră) și mai tranzacționate acțiuni de pe bursa Nasdaq. Companiile incluse în Nasdaq-100 pot să fie atât americane, cât și străine. Pentru a fi inclusă în indice, o companie trebuie să aibă un volum zilnic mediu de tranzacționare de minim 100.000 actiuni. În general, acțiunile din indice au fost tranzacționate pe bursa Nasdaq de cel puțin doi ani, sau au fost tranzacționate pe alte burse majore internaționale cu cel puțin doi ani inainte de a fi listate pe Nasdaq.

1.3.Indicii bursieri la Sibiu

Sibiu Stock Exchange este singura bursă din România unde se tranzacționează contracte futures și opțiuni având ca suport acțiuni listate pe piața spot. Interesul deosebit pentru aceste instrumente s-a materializat într-un volum de peste 3.000.000 contracte înregistrat în primele 10 luni ale anului 2006. Acest fapt ne-a determinat să venim în întampinarea dorinței investitorilor de a beneficia de instrumente tot mai versatile, care să poată fii folosite cu succes în strategiile lor de tranzacționare.

Deoarece pretutindeni în lume indicii ocupă un loc primordial în topul preferințelor participanților de pe piețele financiare, SIBEX a hotărât introducerea la tranzacționare a derivatelor pe indicii bursieri SIBEX9 și SIBEX18. Acești indici sunt calculați de bursa sibiană printr-o metodologie simplă, pentru a fi cât mai ușor de înțeles de către investitori, urmând ca, odată cu familiarizarea acestora cu avantajele și modalitățile de acțiune ale derivatelor pe indici, să lansăm și alte tipuri de indici bursieri, mai complexi.

Trebuie menționat că ideea creării indicilor bursieri a apărut in 2004, când s-au definitivat elementele de bază și principalele specificații. În tot acest timp, SIBEX a urmărit activ evoluția SIBEX9 și SIBEX18, iar concluziile sunt că aceste instrumente sunt bine construite, reflectând cu acuratețe mișcările de ansamblu ale acțiunilor componente și ale pieței spot în general. De asemenea, a fost asigurată diseminarea în timp real a cotațiilor acestor indici, prin intermediul platformei InteliStock, dezvoltată de Softnet Financial Systems.

Scopul principal al calculării acestor indici este acela de a avea un activ suport pentru derivatele pe indici bursieri. Aceste instrumente se adresează investitorilor de portofoliu și pot fi utilizate ca soluție de acoperire a riscului în perioadele de scădere a prețului acțiunilor pe piața spot. În prezent aceste operațiuni se pot efectua pe piața Sibex doar prin intermediul contractelor futures pe acțiuni individuale.

Din 2010 s-a renunțat la SIBEX 9 ȘI SIBEX 18 iar investitorii au început să tranzacționeze la bursa de la Sibiu, contracte futures pe indicele american Dow Jones Industrial Average. Listat cu simbolul DEDJIA_RON sau DEDJIA_USD, el este destinat celor care doresc să profite simplu și eficient de mișcările burselor din SUA iar mărimea contractului este egală cu valoarea indicelui exprimată în lei sau dolari.

De asemenea, derivatele pe indici bursieri pot fi tranzacționate și în scop speculativ, ca orice alt contract futures.

CAPITOLUL 2

SIBIU STOCK EXCHANGE -CEA MAI IMPORTANTĂ BURSĂ DE INSTRUMENTE DERIVATE DIN ROMÂNIA

2.1. Modul de organizare și regimul juridic bursier

 Bursele de valori sunt piețe special organizate de către stat sau de către asociații particulare,  în cadrul cărora se pot încheia tranzacții cu valori mobiliare: acțiuni, obligațiuni, titluri de rentă,  bonuri de tezaur etc.

Negocierile în cadrul burselor se desfășoară într-un anumit loc,  în zile și la ore fixate în cadrul programului de lucru al acestora.

   La burse,  părțile contractante încheie operațiunile lor prin intermediul agenților de schimb și,  până la sfârșit,  partenerii nu se cunosc între ei,  deoarece operațiunile se negociază pe baza ordinelor de vânzare sau cumpărare primite în acest sens. În prezent,  aproape în toate statele cu economie de piață,  precum și în marile centre comerciale funcționează burse de însemnătate,  fie locale,  fie internaționale.

Rolul și importanta burselor a crescut în ultimul timp,  datorită unui complex de factori,  din care se pot menționa:

bursa constituie o piață principală pe care se întâlnesc cererea și ofertă de capital,  într-un echilibru asigurat de legile liberei concurențe;

 tranzacțiile în cadrul bursei se încheie pe baza unor reglementări bine determinate și a unor uzanțe și reguli cunoscute,  fapt ce sporește încrederea între vânzători și cumpărători;

 cotațiile care se stabilesc în cadrul burselor pot influența nivelul prețurilor și cursul de schimb pentru operațiunile care se încheie în afara acestora. După cum este cunoscut,  o parte importantă din afaceri se negociază direct între vânzători și cumpărători,  iar aceștia se orientează pe baza cotațiilor oficiale la bursă;

 bursele constituie locul unde se concentrează un mare volum de informații cu caracter economic,  financiar,  politic etc.;

fondurile de investiții și capitalurile sunt orientate prin activitatea bursieră spre acele domenii de activitate care posedă un grad mare de eficiență;

  oferă posibilitatea schimbării imediate a titlurilor în lichidități; deținătorii de obligațiuni le pot vinde la bursă și pot recupera banii împrumutați înainte de scadență;

contractele pentru operațiunile negociate la bursă se întocmesc pe baza unor formulare tip,  cu valoare de acte juridice.

  Participanții la activitatea de bursă sunt interesați să obțină toate informațiile cu privire la perspectivele dezvoltării economice,  în ansamblu,  cât și pe diverse domenii.

  În funcție de aceste informații se poate ajunge la o opțiune referitoare la folosirea resurselor financiare,  fie ca depuneri la bănci și case de economii,  fie pentru cumpărarea de acțiuni,  obligațiuni etc.

Înființarea și funcționarea unei burse presupune îndeplinirea câtorva condiții:

 existența pe scară largă a marilor firme,  organizate ca societăți pe acțiuni; acestea au nevoie de capitaluri uriașe pentru a-și desfășura activitatea,  de unde necesitatea împărțirii lor în acțiunii și obligațiuni

dispersarea acțiunilor și obligațiunilor la un număr suficient de mare de posesori; dacă acestea ar fi deținute doar de guvern și de câteva persoane bogate,  schimbul de efecte s-ar face prin negociere directă și nu ar mai fi necesară existența unui loc de comercializare a lor.

 reglementarea strictă a activității tranzacționale prin limitarea numărului de participanți,  stabilirea unui cod de conduită pentru intermediari,  precizarea modului de desfășurare a ședințelor de bursă (pentru evitarea speculațiilor)

Din punct de vedere al regimului juridic,  bursa poate fi organizată, în principiu,  ca o instituție publică sau că o entitate privată.

Cele mai multe din piețele bursiere contemporane au adoptat principiul autoreglementarii,  instituția bursei având dreptul de a-și stabili,  în limitele legii,  modul de organizare și funcționare,  prin elaborarea și adoptarea statutului și regulamentului.

Statutul este actul constitutiv al instituției bursei și stabilește în principal,  drepturile și îndatoririle membrilor bursei,  managementul și organizare internă a instituției,  principiile funcționarii bursei,  precum și soluționarea litigiilor care pot să apară între participanți pe piață.

Regulamentul  prezintă în detaliu modul de realizare a activității bursei,  respectiv cerințele și modalitățile de desfășurare a tranzacțiilor cu titluri financiare.

  Cum rolul bursei în economie depinde în mare măsură de credibilitatea acestei instituții,  atât prin lege,  cât și prin statutul și regulamentul bursei,  se urmărește impunerea unor condiții menite să garanteze profesionalismul și corectitudinea tranzacțiilor bursiere,  în general o imagine favorabilă a bursei în rândul masei mari de investitori.

Ca instituție specifică economiilor de piață,  bursa poate fi definită ca o asociație organizată a comercianților,  industriașilor,  agricultorilor,  armatorilor,  agenților de asigurări sociale etc.,  în vederea de negocieri de valori publice și private pe piața capitalului.

2.2.Sibiu Stock Exchange

2.2.1.Scurt istoric

Bursa de Mărfuri Sibiu S.A. a fost înființată în data de 14 decembrie 1994, având 11 acționari și obiect principal de activitate tranzacțiile cu mărfuri pe piața spot.

În iulie 1996 dl. Thomas Curtean, trader timp de 40 ani la Chicago Board of Trade și Chicago Mercantile Exchange, devine membru al BMFMS, fiind ales totodată președinte onorific al Bursei.

Astfel în Octombrie 1996 – cu sprijinul d-lui Thomas Curtean, Bursa sibiană a fost prezentă la EXPO '96, expoziția celor mai faimoase burse din lume, care a avut loc la Chicago. Materialele documentare puse la dispoziție cu această ocazie de către domnul T. Curtean au marcat începutul dezvoltării unei baze de date proprii a bursei sibiene.

În februarie 1997 – s-a luat decizia organizării acțiunilor societății pe cărți de membru după sistemul burselor futures din Statele Unite ale Americii. În urma procesului de compactare au rezultat 90 de cărți. Fiecare carte de membru oferea un loc de tranzacționare în ringurile bursei.

Tot în anul 1997 dar pe 11 Iulie, Bursa sibiană a devenit prima bursă de instrumente derivate din România prin implementarea primelor contracte futures valutare și pe indici bursieri (a fost lansat contractul futures având ca activ suport un indice propriu – BMS1). Introducerea contractelor futures a constituit o etapă de maximă importanță în transformarea bursei de mărfuri într-un centru național în care participanții la piața bursieră au posibilitatea de a-și acoperi riscurile sau de a specula modificarea prețurilor folosind titluri financiare derivate.

În august 1997 – noul obiect de activitate al Bursei devine cel de intermediere monetar-financiară. De asemenea, s-a adaptat denumirea Bursei la specificul noilor activități – Bursa de Mărfuri Sibiu devenind Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu.

Sfârșitul anului 1997, mai exact în luna noiembrie, BMFMS editează primul manual pentru operatorii pe piețele la termen din România – "Futures și options. Manualul brokerului". Această carte a fost primul suport utilizat pentru trainingul brokerilor pe piața de instrumente derivate a bursei sibiene.

În martie 1998 – Dl. Alexander Etienne Hergan, membru fondator al Chicago Board of Options Exchange devine membru al BMFMS. De asemenea, soția dlui Thomas Curtean, dna. Nina Curtean, realizează primul training al brokerilor sibieni pe modulul de analiză tehnică. Doamna și domnul Curtean sunt prima familie de traderi pe piețele de instrumente derivate din Statele Unite ale Americii.

În anul 1998 activitatea de compensare și decontare a tranzacțiilor cu instrumente derivate s-a externalizat prin înființarea Casei Române de Compensație SA Sibiu.

Tot în 1998, în luna noiembrie, s-au lansat opțiunile pe contractele futures tranzacționate la BMFMS, operatorii având astfel la dispoziție gama completă de instrumente derivate necesare pentru operațiunile de hedging și speculație.

Sediul SIBEX

În iunie 2000, BMFMS a introdus sistemul electronic de tranzacționare al contractelor futures și options SAGITARIUS. Odată cu lansarea acestei platforme electronice a luat sfârșit activitatea de tranzacționare prin sistemul "open outcry".

La data de 4 decembrie 2000 – BMFMS lansează spre tranzacționare primele derivate pe acțiuni, respectiv contractele futures având ca suport acțiunile societăților SIF1 Banat-Crișana, SIF3 Transilvania și SNP Petrom listate la Bursa de Valori București.

Pe 2 septembrie 2002, este lansat primul contract futures și option pe mărfuri, având ca activ suport GRAUL de panificație.

Pe 25 iunie 2003, S.C. BMFM S.A. este autorizată de CNVM ca societate de bursă, prin Decizia 1951/25.06.2003 devenind astfel prima societate de bursă autorizată conform noilor reglementări legale și începe dermersurile de autorizare a Bursei Monetar-Financiare și de Mărfuri Sibiu și a pieței organizate de aceasta.

În noiembrie 2004 Bursa de Valori București devine acționar al Casei Române de Compensație SA, iar între SC BMFMS SA și BVB demarează colaborarea în vederea consolidării pieței de capital din România.

Pe 18 ianuarie 2006 – S.C. BMFM S.A. SIBIU obține autorizarea pentru organizarea de cursuri de formare profesională a specialiștilor pe piața de capital prin atestatul CNVM nr 15/18.01.2006.

Un moment semnificativ pentru BMFMS îl reprezintă 1 noiembrie 2006, data la care sunt lansate contractele futures și opțiunile pe indicii bursieri SIBEX 9 și SIBEX18.

In 2007 a fost lansată platforma de order routing "Web Trader", menită să asigure o eficiență ridicată actului investițional. La 1 iulie este lansat contractul futures SIBGOLD ce are ca activ suport raportul spot USD/AUR si contractul options OPSIBGOLD ce are ca activ suport contractul futures SIBGOLD.

In 2008 Bursa din Sibiu devine membru al Association of Futures Markets si BRD GROUPE SOCIETE GENERALE SA a fost admisă în calitate de participant pe piata reglementată de instrumente financiare derivate, devenind prima bancă intrată la tranzacționare la bursa sibiană.

In ianuarie 2009 Consiliul de Administrație al Bursei Monetar-Financiare si de Mărfuri Sibiu a hotărât introducerea scadențelor la 1 si 2 luni pentru următoarele contracte futures: DESIF2,DESIF3, DESIF5, DESNP, EUR/RON, EUR/RON5, USD/RON, CHF/RON precum și pentru opțiunile pe aceste contracte futures.

În 2010 în 22 ianuarie, Bursa Monetar Financiară si de Mărfuri Sibiu a lansat oficial, piața reglementată la vedere (spot) si contractul futures pe indicele Dow Jones Industrial Average, denominat în lei. Lansarea pieței spot a fost oficiată de dl. Ludwik Sobolewski,Presedintele Bursei de Valori din Varșovia, instituție care este acționar al Sibex. La 1 martie, Bursa Monetar Financiară si de Mărfuri a lansat la tranzacționare,contractul futures pe indicele american Dow Jones Industrial Average, denominat în dolari,conform hotărârii luate în sedința CA a BMFM din 25.02.2010. Pentru acest instrument financiar, BMFM a primit de la CNVM certificatului de înregistrare cu nr. 88/23.02.2010.În 4 octombrie Bursa Monetar Financiară si de Mărfuri Sibiu (Sibex) a lansat la tranzacționare contractul futures pe acțiunile Bursei de Valori Bucuresti având simbolul DEBVB, respectiv contractul cu opțiuni pe contractul futures DEBVB, având simbolul OPDEBVB. În 17 mai Sibex a anunțat lansarea a noi instrumente financiare derivate: Contractul futures pe raportul spot dolar SUA/aur, cu simbolul SIBGOLD_USD și scadențe trimestriale de până la 12 luni. În 26 iulie Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri Sibiu a lansat la tranzacționare contractul futures pe aur, denominat în lei, având simbolul SIBGOLD_RON, cu scadențe de până la 6 luni, în lunile pare ale anului (februarie, aprilie, iunie, august, octombrie si decembrie).

In 2011 tot la 1 Martie Bursa din Sibiu a anunțat schimbarea denumirii societății din S.C. BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ȘI DE MĂRFURI S.A. SIBIU în S.C. SIBEX – SIBIU STOCK EXCHANGE S.A., prescurtat S.C. SIBEX S.A. (engl. SIBEX). Deasemenea a fost lansat si noul logo al societății.

2.2.2.Cadrul legal

SC.SIBIU STOCK EXCHANGE S.A., societate comercială pe acțiuni, cu sediul social în Municipiul Sibiu, Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 2, cod poștal 550138, jud. Sibiu, telefon 0269/211.798, fax 0269/211.153, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Sibiu sub numărul J32/28/09.12.1994 și având Codul Unic de Înregistrare 6584502.

– SC SIBEX SA SIBIU s-a înființat ca persoană juridică de drept privat și funcționează ca societate comercială pe acțiuni conform Legii 31/1990 având ca obiect de activitate "administrarea piețelor financiare" – cod CAEN 6611.

-SC SIBEX SA SIBIU este autorizată ca operator de piață de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare din România prin decizia 356/31.01.2006 fiind înscrisă în Registrul CNVM, Secțiunea 11 – Operatori de piață cu nr. PJR11OPPR/320002.

-Regulamentele SC SIBEX SA SIBIU și ale SIBEX sunt aprobate de către CNVM prin deciziile nr. 357/31.01.2006 și 358/31.01.2006. De asemenea, modificările ulterioare ale acestor regulamente au fost aprobate în prealabil de către CNVM.

-Cadrul normativ aplicabil activității SC SIBEX SA SIBIU cuprinde Legea 31/1990 privind societățile comerciale, Legea 297/2004 privind piața de capital, regulamentele CNVM și regulamentele proprii ale SC SIBEX SA SIBIU.

Pentru a accesa meniul "Legislație" regulamentele SC SIBEX SA sunt urmatoarele:

• Regulamentul nr. 1 privind organizarea și funcționarea SC SIBEX SA;

• Regulamentul nr.2 privind procedurile de lucru, supraveghere și control al activității în cadrul SC SIBEX SA;

• Regulamentul nr.3 privind organizarea și funcționarea pieței reglementate de instrumente financiare derivate administrată de SC SIBEX SA;

• Regulamentul nr.4 privind tranzacționarea pe piața reglementată de instrumente financiare derivate administrată de SC SIBEX SA;

• Regulamentul nr.5 privind activitatea market-makerilor;

• Regulamentul nr.6 privind organizarea, funcționarea și tranzacționarea în cadrul pieței reglementate la vedere administrată de SC SIBEX SA;

• Regulamentul nr.7 privind organizarea, funcționarea și tranzacționarea în cadrul sistemului alternativ de tranzacționare administrat de SC SIBEX SA.

2.2.3. Organizare Sibiu Stock Exchange

Capitalul social al SC SIBEX SA SIBIU este de 3.254.000 RON distribuit în 16.270 acțiuni cu valoare nominală de 200 RON/acțiune.

Un acționar nu poate deține, direct sau prin persoane implicate sau afiliate, mai mult de 5% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acționarilor societății.

Elementul specific al societății îl constituie organizarea capitalului social în "cărți de bursă" (sau cărți de membru) același sistem putând fi întâlnit în Statele Unite ale Americii la

cele mai importante burse de instrumente derivate (Chicago Mercantile Exchange și Chicago Board of Trade). În prezent capitalul social al SC SIBEX SA SIBIU este împărțit în 373 cărți de bursă din care 81 cărți mici (pachet de 20 acțiuni) și 293 cărți mari (pachet de 50 acțiuni) care conferă deținătorilor lor drept de tranzacționare pe piețele dezvoltate de SC SIBEX și acces gratuit la platforma electronică de tranzacționare ELTRANS.

Organigrama Sibex Exchange

Calitatea de acționar se dobândește prin cumpărarea uneia sau mai multor cărți de bursă, în cadrul unei licitații publice la sediul societății, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului nr. 1 de organizare funcționare a S.C. SIBEX S.A. SIBIU.

Structura organizatorică a societății cuprinde:

-Consiliul de Administrație format din președinte și încă 4 membri.

-Conducători : un director general și un director general adjunct

-Departamente: Departament Tranzacții și Supraveghere, Departament Juridic, Departament Economic Administrativ, Departament Resurse Umane, Departament Dezvoltare și Produse Noi, Departament Informatic, Departament Relații Publice.

2.3.Produsele tranzacționate la SIBEX

Contractele futures sunt angajamente de a vinde sau cumpăra o marfă, valută, indice financiar, având cantitatea, calitatea, scadența și modalitatea de lichidare / livrare standardizate.

Metoda de stabilire a prețului este sistemul de licitare prin strigare deschisă în ringurile Bursei. Contractul futures are o dată scadență până la care poate fi tranzacționat în ring. Vânzătorii și cumpărătorii pot iniția operațiunile adecvate dând brokerilor ordine de vânzare sau de cumpărare, prin care sunt specificate prețul, cantitatea, data scadenței și termenul de valabilitate al ordinului. Scadența contractelor futures tranzacționate la SIBEX este de 1, 2, 3, 4, 5 și 6 luni.

Opțiunile pe contracte futures – opțiunile care fac obiectul tranzacționării în ringurile Sibex Stock Exchange, sunt contracte standardizate care dau cumpărătorului dreptul dar nu și obligația de a cumpăra sau vinde contractul futures suport la un preț prestabilit, numit preț de exercitare pe perioada de valabilitate a contractului. Pentru dreptul dobândit cumpărătorul trebuie să plătească vânzătorului în momentul încheierii tranzacției o sumă de bani numită primă. Vânzătorul se obligă să vândă sau să cumpere contractul futures de la baza opțiunii la prețul de exercitare dacă opțiunea este exercitată de cumpărătorul său.

Există două tipuri distincte de opțiuni: puț și call. Prin cumpărarea unei opțiuni put se obține dreptul de a lua o poziție short pe contractul futures suport. Cumpărarea unei opțiuni call dă dreptul la o poziție long pe contractul futures de la baza opțiunii.

Opțiunile call și put sunt contracte complet separate, distincte și oferă drepturi diferite. Ele nu sunt părți opuse ale aceleiași tranzacții. Orice opțiune put are un cumpărător și un vânzător, la fel și opțiunea call. Sibex Stock Exchange este prima bursă din România în care

s-au tranzacționat contracte futures și opțiuni pe contracte futures. Pentru a răspunde cerințelor pieței, SIBEX și-a diversificat permanent produsele oferite spre tranzacționare.

Din iulie 1997, data introducerii primului contract futures și până în prezent, la SIBEX au fost introduse următoarele tipuri de titluri financiare derivate: 11 iulie 1997 – contractul futures pe indicele propriu BMS1 (coșul acțiunilor la societățile tranzacționate la categoria I a Bursei de Valori București);

1 august 1997 – contractul futures pe dolarul SUA (simbol ROL/USD);

1 octombrie 1997 – contractul futures pe marca germană (simbol ROL/DEM);

1 octombrie 1997 – contractul futures pe liră italiană (simbol ROL/ITL);

1 septembrie 1998 – contractul futures contractul pe indicele BET(ROL);

9 noiembrie 1998 – opțiuni pe contractul futures pe indicele BET(ROL);

2 decembrie 1998 – contractul pe moneda europeană (simbol ROL/EURO);

22 martie 1999 – contractul futures pe raportul EURO/USD

1 iunie 1999 – opțiuni pe contractul futures ROL/USD

1 iunie 1999 – opțiuni pe contractul futures EURO/USD

17 ianuarie 2000 – contractul futures pe rata dobânzii BUBOR 1

17 ianuarie 2000 – opțiuni pe contractul futures pe rata dobânzii BUBOR 1

6 martie 2000 – contractul futures pe raportul USD/JPY

6 martie 2000 – opțiuni pe contractul futures pe raportul USD/JPY

Implementarea tranzacțiilor futures la SIBEX a fost precedată de participarea, în octombrie 1996, a Bursei din Sibiu, reprezentată prin președintele său Teodor Ancuța, la expoziția burselor de mărfuri din întreaga lume – EXPO '96 care se desfășoară anual la Chicago. Timp de trei săptămâni au avut loc contacte, schimburi de experiență cu reprezentanți ai celor mai importante burse din lume și procurarea unui valoros material documentar.

Un rol covârșitor l-a avut vasta experiență a domnului Thomas Curtean, cetățean american de origine română, născut în Sibiu, care, timp de 2 luni în anul 1997, a condus și organizat întregul colectiv al Bursei, finalizând metodologia de tranzacționare a contactelor futures (regulamente, proceduri, tehnici, formulare, casa de compensație etc.), ocupându-se de pregătirea primei serii de brokeri care activează în SIBEX .

Thomas Curtean este, din 1957, membru activ la două mari burse din Statele Unite – Chicago Board of Trade și Chicago Mercantile Exchange – și are o carieră ca trader de peste 40 ani în aceste două burse. În prezent deține și două cărți de bursă la SIBEX.

În data de 10 iulie 1998, la un an de la lansarea contractelor futures, Sibex Stock Exchange, a lansat, tot în premieră pentru România, opțiunile pe contracte futures.

Implementarea acestui nou instrument de acoperire a riscului a fost precedată de pregătirea mecanismelor de tranzacționare, de organizarea unui curs de brokeri pentru piața de opțiuni și de abordarea rolurilor și a avantajelor pe care le prezintă opțiunile pe contracte futures, în cadrul unui seminar organizat de SIBEX.

Lansarea opțiunilor nu ar fi fost posibilă fără eforturile speciale ale președintelui onorific, dl. Thomas Curtean și ale d-lui Alexander Etienne Hergan, director al Peregrine Financial Group, firmă membră a CME, și din mai 1998, membru și al Bursei din Sibiu.

Instrumentele derivate tranzacționate în prezent la Sibex au ca activ suport acțiuni listate la BVB, rata dobânzii, indici bursieri, cursul de schimb și aur. Pe piața administrată de SIBEX se tranzacționează trei tipuri de instrumente derivate: contracte futures, contracte options și contracte financiare pentru diferența (CFD). Scadențele contractelor futures sunt la 1, 2, 3, 6, 9 și 12 luni, existând 24 de tipuri de contracte futures în total. Contractele options au ca activ suport contractele futures tranzacționate la această bursă, existând astfel 24 de tipuri de contracte options în total. La Sibex se mai tranzacționează 6 contracte CFD. Alte produse derivate și care au fost lansate recent sunt contractele futures pe certificatele de emisii gaze cu efect de seră și cele pe indicele Dow Jones Industrial Average (DJIA).

În ianuarie 2010 se lansează piața reglementată la vedere și sistemul alternativ de tranzacționare. În cadrul acestora, până la finalul anului în curs, Sibex are în vedere listarea a 12 companii.

Sibex este componenta centrală a unui grup ce mai include și un depozitar central (Depozitarul Sibex SA) și o casă de compensație (Casa Romană de Compensație SA). Activitatea de compensare și decontare a tranzacțiilor executate pe piața reglementată la termen operată de Sibex este asigurată de Casa Romană de Compensație.

Activitatea de depozitare, compensare, decontare și registru pentru tranzacțiile cu instrumente financiare pe piața reglementată la vedere operată de Sibex este asigurată de Depozitarul Sibex.

Depozitarul Sibex are un capital social subscris și vărsat de 12.000.000 RON împărțit în 120.000 acțiuni cu valoare nominală de 100 RON/acțiune. Sibex deține 80.695 acțiuni ale Depozitarului Sibex, respectiv un procent de 67,25% din capitalul social. Un procent de 20,00% din acțiuni sunt deținute de 4 societăți de Investiții Financiare (SIF) și un procent de 12,75% din acțiuni este deținut de 7 Societăți de Servicii de Investiții Financiare (SSIF).

Casa Romană de Compensație are un capital subscris și vărsat de 10.813.500 RON împărțit în 10.813.500 acțiuni cu valoare nominală de 1 RON/acțiune. Sibex deține 4.294.125 acțiuni, reprezentând 39,71% din acțiunile CRC, alți acționari deținând 60,29% din capital. Sibex are un capital social de 21.526.400 lei împărțit în 21.526.400 acțiuni cu valoare nominală de 1 leu/acțiune. Structura capitalului include 32 de Societăți de Servicii de Investiții Financiare (SSIF) cu o deținere cumulată de 57,7% din capitalul social, 4 Societăți de Investiții Financiare (SIF) cu o deținere de 4,2% din capital, Bursa de Valori din Varșovia (Warsaw Stock Exchange sau WSE) cu o deținere de 1,9%, alte 46 de persoane juridice cu o deținere cumulată de 30,2% și 18 persoane fizice cu o deținere de 6,0%.Cea mai mare parte a veniturilor Sibex provin din comisioane de tranzacționare, în primele nouă luni ale anului 2009 acestea reprezentând 36,92% din totalul veniturilor obținute de Sibex. Alte venituri provin din participații la alte entități, dividende, acțiuni gratuite (28,00%), dobânzi (15,96%), cursuri de formare profesională, vânzări de publicații, producție de programe software, distribuție date piață, taxe conectare la sistemul de tranzacționare,etc.

CAPITOLUL 3

INSTRUMENTE DERIVATE PE INDICI BURSIERI ȘI AUR LA SIBEX

3.1.Modul de calcul al indicilor bursieri din Sibiu

3.1.1. Indicele Sibex 9

Indicele SIBEX9 este imaginea unui portofoliu în valoare de 1800 RON investit în sectorul financiar listat în piața acțiunilor din România la data de 3 august 2005.

Portofoliul se compune din acțiunile societăților de investiții financiare SIF1 Banat Crișana, SIF2 Moldova, SIF3 Transilvania, SIF4 Muntenia, SIF5 Oltenia), acțiunile băncilor listate la acea dată pe piața de capital autohtonă (Banca Transilvania – TLV, BRD Groupe Societe Generale, Banca Comercială Carpatica – BCC), și dețineri la o societate importantă de intermediere pe piața de capital (SSIF Broker – BRK), toate participațiile fiind dobândite la 3 august 2005 în proporții egale.

Tabel nr.3.1

Urmărind aceste considerente, se simulează practic cumpărarea acțiunilor enumerate în valoare de câte aproximativ 200 RON pentru fiecare din cele 9 societății, la prețul de închidere al acestora la Bursa de Valori București pentru data de referință.

Astfel, valoarea inițială a portofoliului, conform celor prezentate mai sus, este de 1.800 RON, iar un punct de indice valorează 1 RON. Cu alte cuvinte, o variație a indicelui cu 1 punct corespunde cu variația valorii portofoliului cu 1 RON.Produsul SIBEX9 devine astfel un indicator al sectorului financiar, indicând zilnic investitorilor performanțele generale ale acestuia.

În vederea creerii unui activ suport pentru lansarea contractelor futures pe indici, valorile zilnice ale indicelui SIBEX9 sunt calculate și diseminate investitorilor prin intermediul site-ului www.bmfms.ro începând cu data de referință (3 aug 2005) și până în 2010, raportate la prețurile spot de referință ale emitenților componenți. Cotațiile intraday în timp real ale acestui indice precum și alți indicatori tehnici aferenți acestora puteau fi urmărite accesând contra cost platforma Intelistock dezvoltată de Softnet Financial System, BMFMS oferind investitorilor aceste cotații pe pagină web proprie cu o întârziere de 15 minute.

Având astfel un activ calculat atât istoric cât și în timp real, putem proceda la lansarea derivatelor cu suport SIBEX9 și tranzacționarea lor prin intermediul platformei Eltrans dezvoltată de BMFMS.

METODOLOGIE DE CALCUL

Indicele SIBEX 9 are în componența sa un număr de 9 societăți care activează în domeniul financiar-bancar.Are o valoare inițială de 1800 de puncte iar un punct are valoarea de 1 leu(ron).

LISTA SOCIETĂȚILOR CARE FAC PARTE DIN INDICELE SIBEX 9

Tabel nr.3.2.

METODE DE CALCUL

Se calculează prin metoda ponderării egale a componentelor. Factorul de ponderare pentru societățile componente este stabilit astfel încât fiecare să dețină la data de referință -3 august 2005- o pondere de aproximativ 1/9 (11%) în structura indicelui.

Practic la data de 3 August 2005, se pornește cu o investiție inițială de 1800 lei în acțiunile societăților componente ale indicelui, pentru fiecare societate alocându-se un anumit număr de acțiuni conform tabelului numărul 1, respectiv o valoare de aproximativ 200 lei(ron) pentru fiecare din cele 9 societăți la prețurile de închidere ale acestora la Bursa de Valori București în 3 August 2005.

AJUSTĂRI

Se aplică în situația apariției unor evenimente corporatiste (splitări, consolidări, majorare de capital social) în scopul menținerii constante a ponderii acțiunii în indice astfel :

• Splitări – numărul de acțiuni aferente ponderii societății în indice se multiplică cu valoarea factorului de splitare.

• Consolidări – numărul de acțiuni aferente ponderii societății în indice se diminuează cu valoarea factorului de consolidare.

• Majorare/Diminuare de capital social – numărul de acțiuni aferente ponderii societății în indice se majorează/diminuează cu valoarea ratei de majorare a capitalului.

Comitetul indicelui poate decide ajustarea indicelui și în cazul apariției altor evenimente.

INTRODUCEREA DE NOI ACȚIUNI ÎN INDICE

Introducerea de noi acțiuni în indice se face doar cu condiția înlocuirii unei societăți existente în indice, iar valoarea de intrare a noii societăți va fi egală cu valoarea de ieșire a societății vechi.

Indicele SIBEX9 este un indice sectorial conceput să reflecte strict performanțele societăților componente indiferent de capitalizarea bursieră a fiecărei societăți în parte.

Valoarea zilnică de referința a indicelui se determină după formulă:

unde :•Nn – numărul de acțiuni aferent societății componente „n”

•Pn – prețul de referință pentru acțiunile societății componente „n” comunicat de Bursa de

Valori București în situația în care o acțiune a unei societăți este suspendată de la tranzacționare, prețul de referință luat în calcul la stabilirea valorii indicelui SIBEX18 va fi ultimul preț de închidere comunicat de BVB pentru acțiunea respectivă.

METODOLOGIE DE AJUSTARE

Având în vedere faptul că este un indice care nu ia în calcul capitalizarea bursieră și nu este condiționat de limite de capitalizare ale societăților componente, SIBEX9 este ajustat doar în situația apariției unor evenimente corporatiste în activitatea societăților din structura sa astfel încât să se mențină ponderile valorice ale acestora.

Evenimentele care determină ajustări ale numărului de acțiuni din componența indicelui SIBEX9 în vederea păstrării constante a ponderii acesteia sunt:

• Splitări:În situația splitării acțiunilor unei societăți componente, numărul de acțiuni din componența indicelui SIBEX9 aferent societății respective se majorează corespunzător cu rata de splitare. Dacă rata de splitare nu reprezintă un număr întreg, se vor lua în calcul primele 5 zecimale după virgulă.

3.1.2. Indicele Sibex 18

Indicele SIBEX18 este imaginea unui portofoliu în valoare de 1800 RON investit la data de 3 august 2005 în acțiunile a 18 companii din România listate la BVB.

Portofoliul se compune din acțiunile societăților SIF1 Banat Crișana, SIF2 Moldova, SIF3 Transilvania, SIF4 Muntenia, SIF5 Oltenia, Banca Transilvania – TLV, BRD Groupe Societe Generale, Banca Comercială Carpatica – BCC, SSIF Broker – BRK, Antibiotice – ATB, Biofarm – BIO, Impact – IMP, Rompetrol Rafinare – RRC, SNP Petrom, Amonil – AMO, Oltchim – OLT, Compa – CMP, Turbomecanica – TBM, toate participațiile fiind dobândite la 3 august 2005 în proporții aproximativ egale. În construirea indicelui s-a urmărit acoperirea a cât mai multe sectoare de activitate din economia românească (financiar-bancar, farmaceutic, petrolier, construcții, industrie, chimie).

Tabel nr.3.3

Urmărind aceste considerente, se simulează practic cumpărarea acțiunilor enumerate mai sus în valoare de câte aproximativ 100 RON pentru fiecare din cele 18 societăți, la prețul de închidere al acestora la Bursa de Valori București pentru data de referință (3 august 2005).

Astfel, valoarea inițială a portofoliului, conform celor prezentate mai sus, este de 1.800 RON, iar un punct de indice valorează 1 RON. Cu alte cuvinte, o variație a indicelui cu 1 punct corespunde cu variația valorii portofoliului cu 1 RON.

Produsul SIBEX18 devine astfel un barometru al pieței de capital, indicând zilnic investitorilor performanțele generale ale acesteia.

În vederea creerii unui activ suport pentru lansarea contractelor futures pe indici, valorile zilnice ale indicelui SIBEX18 sunt calculate și diseminate investitorilor prin intermediul site-ului www.bmfms.ro începând cu data de referință (3 aug 2005) și până în 2010, raportate la prețurile de referință pe piața spot ale emitenților componenți. Cotațiile intraday în timp real ale acestui indice precum și alți indicatori tehnici aferente acestora puteau fi urmărite accesând contra cost platforma Intelistock dezvoltată de Softnet Financial System, BMFMS oferind investitorilor aceste cotații pe pagină web proprie, cu o întârziere de 15 minute, gratuit.

Având astfel un activ calculat atât istoric cât și în timp real, putem proceda la lansarea derivatelor cu suport SIBEX18 și tranzacționarea lor prin intermediul platformei Eltrans dezvoltată de BMFMS.

METODOLOGIE DE CALCUL

Indicele SIBEX 18 are în componența sa 18 societăți din următoarele domenii de activitate: financiar-bancar; industrie petrolieră; industrie chimică; industrie grea; farmaceutic; construcții.

Indicele are valoarea inițiala de 1800 de puncte fiecare punct cu valoarea de 1 leu(RON). Data la care a fost calculată această valoare inițială este 3 August 2005.

METODA DE CALCUL

Indicele se calculează prin metoda ponderării egale a componentelor.

Factorul de ponderare pentru societățile componente este stabilit astfel încât fiecare societate să dețină la data de referință – 3 August 2005- o pondere de aproximativ 1/18 (5.5%) în structura indicelui.

Practic, la data de 3 august 2005 se pornește cu o investiție inițială de 1800 de lei (RON) în acțiunile societăților componente ale indicelui, pentru fiecare societate alocâdu-se un număr de acțiuni în valoare de aproximativ 100 lei pentru fiecare la prețurile de închidere ale acestora la Bursa de Valori București în data de 3 August 2005.

AJUSTĂRI

Ajustările se aplică în situația apariției unor evenimente corporatiste (splitări, consolidări, majorare de capital social) în scopul menținerii constante a ponderii acțiunii în indice astfel :

• Splitări :Numărul de acțiuni aferente ponderii societății în indice se multiplică cu valoarea factorului de splitare.

• Consolidări:Numărul de acțiuni aferente ponderii societății în indice se dimnuează cu valoarea factorului de consolidare.

• Majorare de capital social:Numărul de acțiuni aferente ponderii societății în indice se majorează/ diminuează cu valoarea ratei de majorare a capitalului.

Comitetul indicelui poate decide ajustarea indicelui și în cazul apariției altor evenimente.

INTRODUCEREA DE NOI ACȚIUNI ÎN INDICE

Introducerea de noi acțiuni în indice se face doar cu condiția înlocuirii unei societăți existente în indice, iar valoarea de intrare a noii societăți va fi egală cu valoarea de ieșire a vechii societăți.

Practic, indicele SIBEX18 este imaginea unui portofoliu construit la data de 3 august 2005 din acțiunile SIF1, SIF2, SIF3, SIF4, SIF5, TLV, BRD, BCC, BRK, ATB, BIO, IMP, RRC, SNP, AMO, OLT, CMP, TBM, dată la care s-au cumpărat acțiuni în valoare de câte aproximativ 100 RON pentru fiecare din cele 18 societăți, la prețul de închidere al acestora la Bursa de Valori București.

Astfel, valoarea inițială a portofoliului conform ponderilor de mai sus este de 1.800 RON, iar un punct de indice valorează 1 RON. Cu alte cuvinte, o variație a indicelui cu 1 punct corespunde cu variația valorii portofoliului cu 1 RON.Valoarea zilnică de referință a indicelui se determină după formulă:

unde:

N – numărul de acțiuni aferent fiecărei societăți componente

P – prețul de închidere pentru acțiunile fiecărei societăți comunicat de Bursa de Valori București

În situația în care o acțiune a unei societăți este suspendată de la tranzacționare, prețul de referință luat în calcul la stabilirea valorii indicelui SIBEX18 va fi ultimul preț de închidere comunicat de BVB pentru acțiunea respectivă.

Indicele SIBEX18 este un indice general conceput să reflecte strict performanțele societăților componente indiferent de capitalizarea bursieră a fiecărei societăți în parte. Astfel o creștere a prețului unei societăți componente va determina o creștere proporționala cu numărul de acțiuni alocate societății respective în indice, indiferent dacă pe acele acțiuni s-au efectuat tranzacții în valoare de 1.000 sau 1.000.000 RON.

3.2.Contractele Futures

3.2.1.Contractele Futures pe indicii bursieri Sibiu

Contractele futures pe indici bursieri sunt contracte standardizate ferme prin care se cumpără/vinde valoarea unui indice bursier la un anumit moment în viitor. Prețul futures fluctuează în tandem cu prețul spot al indicelui, care la rândul lui e determinat pe baza fluctuației prețurilor acțiunilor individuale care intră în componența indicelui.

Pe piața SIBEX putem spune că prin cumpărarea sau vânzarea de contracte futures pentru diferite scadențe aceștia își fixează în avans prețul mărfurilor pe care urmează să le cumpere sau să le vândă, nefiind afectați de eventualele fluctuații ale prețului. Acest tip de operațiune se numește hedging, iar investitorii care le aplică sunt catalogați în limbajul bursier drept hedgeri.

În afara acestei categorii de investitori, pe piețele futures întâlnim și alți jucători care nu sunt interesați în a cumpăra sau vinde la scadență activul suport al contractului, ci doresc doar să profite de variațiile prețului acestuia într-o anumită perioadă de timp. Ei caută să cumpere contracte futures la un preț cât mai mic și să le vândă cu un profit cât mai mare. Acești investitori se numesc speculatori, iar strategiile lor de tranzacționare pe piața futures se concretizează în operațiuni speculative.

Pe piața SIBEX, simbolizarea contractelor futures este asemănătoare cu cea a activelor suport corespunzătoare în cazul contractelor futures pe cursuri de schimb valutar și pe rata dobânzii respectiv cu prefixul DE în fata simbolului de pe piața spot în cazul contractelor futures pe acțiuni și indici.

Avantajele contractelor Futures sunt:

Posibilitatea de multiplicare rapidă a investiției

Oportunități de profit inclusiv pe piețe în scădere

Vânzare în lipsă (poți să vinzi ceva ce nu deții)

Reinvestirea sau retragerea profitului fără a lichida investiția inițială

Costuri de tranzacționare foarte reduse (potențial de profit pe variații mici de preț)

Tranzacții garantate de Casa Romană de Compensație

Market Makeri

Tabelul următor ilustrează evoluția contractelor futures pe luni în 2010 vs. 2009

Tabel nr.3.4.

Conform acestor date, se poate observa că cele mai bune perioade ale lui 2010 au fost martie iuie și august – octombrie, în timp ce debutul și finalul anului au reprezentat perioadele mai puțin faste.

Fig.nr.3.1.

3.2.2.Contractele Futures pe indicele Dow Jones Industrial Average(Dedjia)

Din anul 2010 SIBIU STOCK EXCHANGE a renunțat la indicii Sibex 9 și Sibex 18, iar investitorii pot efectua tranzacții la bursa de la Sibiu, cu contracte futures pe indicele american Dow Jones Industrial Average.

Indicele Dow Jones Industrial Average este cel mai cunoscut indice bursier internațional, fiind și cel mai tranzacționat. În componență lui se afla un coș de acțiuni al unor societăți industriale aflate pe teritoriul american, în număr de 30. Acestea sunt societăți de referință în proprietate publică dar, de-a lungul timpului componentele individuale au fost schimbate. Ultima intervenție datează din 8 iunie 2009 când General Motors și Citigroup au fost înlocuite cu o societate de călători și de Cysco Systems. Valoarea curentă de tranzacționare se obține printr-o formulă alcătuită din suma celor 30 de prețuri din piața de valori împărțită la un divizor.

În ianuarie 2010, Bursa Sibiu a reușit să primească autorizația de tranzacționare a contractului futures, fiind prima bursa din lume care a primit acceptul, după CME GROUP care deține contractul de sublicențiere obținut de la Dow Jones Indexes. Oportunitățile oferite de acest indice fac o concurență serioasă la lichidiatile oferite de celelalte simboluri de pe SIBEX.

Perioada de tranzactionare

Contractul futures cu simbolul DEDJIA_RON este denominat în lei, are multiplicatorul 1 (valoarea indicelui) și perioada de valabilitate trimestrială. Scadențele pentru care se pot deschide poziții în acest moment sunt Mar10, IUN10, SEP10, DEC10. Asta înseamnă că un contract tranzacționat poate fi păstrat o secundă, un minut, o oră, o ședință de tranzacționare sau luni de zile, dar nu mai mult decât ziua de scadență. În ziua de scadență, pozițiile existente în acel moment vor fi închise la valoarea cotației speciale de deschidere a indicelui DOW JONES Industrial Average comunicată de Dow Jones & CO Inc din acea zi.

.

Fig.nr.3.2

DEDJIA_USD provine de la faptul ca valoarea contractului este denominata in dolari americani.

Fig.nr.3.3

Tranzacționarea se face zilnic, între orele 9.45-19.00. Accesul se face pe internet, pe platforma Eltrans 6.0, foarte ușor de accesat și este disponibilă oricărei persoane interesate. Pentru a fi investitor, conform regulamentelor în vigoare, persoanele fizice sau juridice trebuie să încheie un contract de client cu un intermediar, numită societate de servicii de investiții financiare (SSIF), autorizată de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și agreata de Sibex.

Tranzacționarea se face pe baza ordinelor trimise de clienți și brokeri pe platforma de tranzacționare Eltrans. Principiul după care funcționează încheierea unei tranzacții se face pe baza celui mai bun preț întâlnit în piață. Cel mai mic preț de vânzare și cel mai mare preț de cumpărare afișat în platformă au prioritate la executare.

Conform specificațiilor unui contract futures, prin tranzacționarea DEDJIA_RON există un cost de aproximativ douăzeci de ori mai mic decât valoarea portofoliului. Această sumă este sub forma unei garanții și este imobilizată în favoarea CRC , garantul tuturor tranzacțiilor, pe toată perioada deținerii contractului futures. CRC se interpune între cumpărător și vânzător eliminând riscul de contraparte. De altfel, CRC urmărește din punct de vedere financiar situația unui SSIF sau client. La contractele futures, garanția este întâlnită sub numele de marjă sau risc de creștere/scădere.

Marcarea la piață.

Fig.nr.3.4

*Suma în cont reprezintă valoarea înregistrată după marcarea pozițiilor la prețul futures, calculată după urmatoarea formulă: marja +/- profit/pierdere

Fig.nr.3.5

Un contract futures nu poate fi executat decât doar dacă se întâlnesc cel puțin un ordin de cumpărare cu un ordin de vânzare. Astfel, există investitori care văd o piață în urcare care introduc ordine de cumpărare și aceia care văd o piață în scădere cu ordine de vânzare. În urmă întâlnirii unui preț atractiv în piața investitorii tranzacționează, iar în contul lor se vor deschide poziții de cumpărare sau vânzare. Un cont cu poziții futures deschise se

marchează la piațăă în fiecare moment în care prețul suferă modificări, profitul pierderea rezultă din numărul de poziții avute și diferența de preț de unde poziția a fost inițiată.

Cine tranzacționează?

Există mai multe căi de atac a pieței, în funcție de scopul investitorului. Aceștia pot fi catalogați în: hedgeri, speculatori și arbitrajori.

Hedgeri. Cei care dețin acțiuni de pe bursă de valori doresc, la un moment dat, să-și acopere riscul de posibile mișcări nefavorabile ale prețului. Deoarece ei nu doresc să renunțe la dețineri avute, pentru a păstra în continuare voturile în AGA sau dobândirea de dividende și pentru a nu i se deterioara valoarea portofoliului inițiază o operațiune de hedging. Operațiunea de hedging se poate iniția pentru întreg portofoliu, numit hedging total sau pentru un procent mult mai mic, hedging parțial (25-50%).

Speculatori. Sunt acele persoane care doresc maximizarea profitului cu o investie minimă, o oscilație rapidă a prețului, iar din mișcarea acestuia să marcheze cât mai repede posibil un câștig. Sunt acei jucători cu mare experință în piață care stăpânesc mecanismul de tranzacționare, își asumă riscuri ridicate, pe perioada scurtă de timp, profitând de un trend favorabil lor. Speculațiile pot fi pe vânzare sau pe cumpărare.

Arbitrajori. Sunt acele persoane care urmăresc cumpărarea și vânzarea simultană a indicelui DJIA/DEDJIA_RON pentru a profita, la un moment dat, de diferențele de preț actuale. Dat de diferențele de preț între spot și futures se pot combina tranzacțiile din ambele piețe, cu precizarea că pe piața spot se pot doar cumpără acțiuni, iar piața futures închide riscul prin efectuarea unei operațiuni de sens contrar, obligatoriu de vânzare în aceeași cantitate de acțiuni. Strategia de arbitraj oferă un randament inferior față de cel întâlnit în speculații, dar tranzacționarea nu presupune riscuri. Aceste tranzacții perechi pot fi arbitrajele sau tranzacțiile spread

Fig.nr.3.6

Facilitățile contractului

Volatilitatea ridicată naște posibilități de speculație însemnată iar standardizările contractului dau lichidități apreciabile. Societatea care se ocupă cu acestea, CRC a creat o succesiune de facilități printre care amintim:

– limita minimă de oscilație a prețului, este de 0,01 reprezentând un pas de tranzacționare. Adică, ordinele pot fi introduse în sutime de punct, mișcarea minimă a indicelui în jurul a 10.000 puncte poate fi pentru scădere la 9999,99 sau creștere la 10000,01. La o poziție deținută un pas implica câștig sau pierdere de 0,01 lei.

– limita maximă admisă pentru o ședință de tranzacționare este 300 puncte. La un contract deținut se poată câștiga sau pierde, într-o ședință, maxim 300 lei.

– mărimea contractului este dată de valoarea în puncte a indicelui DJIA înmulțit cu 1 leu.

– prețul pe care un investitor îl suportă la tranzacționare este de aproximativ 1,5 lei/contract care acoperă și cheltuielile intermediarului.

Evolutia numarului de contracte pe luni pentru DEDJIA_RON tranzactionate in 2010

Tabel nr.3.5

Fig.nr.3.7

Fig.nr.3.8.

Dow Jones Industrial Average, lansat în 22.01.2010 este clasat pe locul doi și a avut o evoluție spectaculoasă, ajungând într-un timp record una din „vedetele” pieței Sibex. Participanții care au dezvoltat strategii pe acest produs au putut tranzacționa în paralel cu piața americană între orele 16:30 și 19:00, beneficiind de informațiile directe de pe cea mai importantă bursă din lume. Valoarea aferentă rulajului DEDJIA_RON s-a ridicat la 3,66 miliarde de lei, simbolul fiind lider autoritar pe baza acestui criteriu. Numărul tranzacțiilor cu DEDJIA_RON a fost de 52.751. Ponderea noului contract în rulajul futures total al anului a fost de 21,33%. Cea mai bună lună pentru DEDJIA_RON a fost octombrie, cu peste 51.000 de contracte. Contractul DEDJIA_RON a beneficiat de activitatea unui Market-Maker, cu o contribuție decisivă la conturarea volumului ridicat.

Evoluția numărului de contracte pentru DEDJIA_RON tranzacționate în primele 5 luni din 2011

Tabel nr.3.6.

În 2011 Dedjia_Ron s-a clasat până în luna Mai pe locul 2,iar cea mai bună lună pentru Dedjia_Ron a fost Mai cu peste 44.000 de contracte ocupând și primul loc din topul produselor futures cu un procent de 44,73%.

3.2.3.Contractele Futures pe aur(Sibgold)

Dintre toate metalele prețioase, aurul este cel mai popular mijloc de investiție. Investitorii cumpără aur, în general, în momentele dificile ale unei economii, în situații de devalorizare a valutelor, în situații de război și tulburări sociale.

La Sibex, SIBGOLD_RON se tranzacționează sub forma unui produs financiar derivat cu o investiție de peste douăzeci de ori mai mică din suma necesară tranzacționării pe piața spot. Dacă pe piața spot se achiziționează “GOLD”, pe piața Sibex se pot cumpăra sau vinde contracte futures SIBGOLD_RON. Diferența de nume provine de la faptul că valoarea contractului este denominat în lei. Bursa sibiană a listat contractul în iulie 2007, bucurande-se în acest moment de lichiditate datorită prezenței unui market-maker în piață, devenind unul dintre cele mai tranzacționate instrumente în 2010

.

Fig.nr.3.9

În afară de simbolurile menționate, s-a mai remarcat un alt produs nou lansat la jumătatea anului 2010. Este vorba despre contractul futures pe aur, denominat în lei, cu simbolul SIBGOLD_RON. În doar 6 luni acesta a ajuns pe locul patru în topul de lichiditate al anului cu un total de 10.792 de contracte reprezentând 107.920 de uncii de aur (un contract este egal cu 10 uncii). Numărul tranzacțiilor cu instrumentul financiar în discuție a fost de 2534 iar valoarea acestora s-a cifrat la 139,58 milioane lei. Ponderea SIBGOLD_RON în totalul contractelor futures din 2010 a fost de aproape 1%.

Fig.3.10

Evoluția volumului de contracte Sibgold pe luni în 2010

Tabel nr.3.7

Fig.nr.3.11

Evoluția numărului de contracte pentru Sibgold tranzacționate în primele 5 luni din 2011

Tabel nr.3.8

În primele 2 luni Sibgold și-a menținut poziția pe locul 4 cu procente de 2,41% respectiv 1.91%, cea mai bună lună cu peste 2.500 de contracte este mai ;în lunile martie, aprilie,mai Sibgold s-a clasat pe locul 5.

3.3 Contractele Options

Opțiunile tranzacționate pe piața SIBEX sunt instrumente financiare derivate, asemănătoare contractelor futures, adresându-se în mod eficient nevoilor specializate ale investitorilor, oferind prin flexibilitatea și versatilitatea lor posibilități optime de management al riscului, strategiile cu opțiuni putând fi aplicate cu succes pe orice tip de piață (în creștere, scădere sau neutră).

Opțiunea definește un contract de vânzare-cumpărare între două părți, care dă cumpărătorului dreptul, dar nu și obligația, de a cumpăra sau a vinde o anumită cantitate de mărfuri, valute, valori mobiliare sau instrumente financiare la un preț prestabilit, la sau înaintea unei anumite date numită scadență. Pentru a intra în posesia acestui drept, cumpărătorul plătește vânzătorului contractului un preț denumit primă.

Practic aceasta este diferența notabilă dintre un contract futures și o opțiune – în cazul opțiunii cumpărătorul poate decide să nu mai uzeze de acest drept de cumpărare/vânzare, pe când în cazul unui contract futures el este obligat să își respecte angajamentul .

Piața options prezintă două segmente distincte: piața options Call și piața options Put

Opțiuni call – ele dau cumpărătorului dreptul dar nu-și lua obligația de a cumpăra activul suport până la scadență, la prețul de exercitare, în schimbul primei call plătite vânzătorului la încheierea contractului. Vânzătorul opțiunii call are obligația de a vinde activul suport dacă cumpărătorul opțiunii decide exercitarea acesteia.

Opțiuni put – ele dau cumpărătorului dreptul dar nu-și lua obligația de a vinde activul suport până la scadență, la prețul de exercitare, în schimbul primei put plătite vânzătorului la încheierea tranzacției. Vânzătorul opțiunii put are obligația de a cumpăra activul suport dacă cumpărătorul opțiunii decide exercitarea acesteia.

Dacă dreptul deținut nu este exercitat în perioada de valabilitate, atunci acest drept este pierdut. Este important de reținut faptul că opțiunile call și put sunt contracte complet separate și distincte care oferă drepturi diferite. Ele nu sunt părți opuse ale aceleiași tranzacții. Orice opțiune call are un cumpărător și un vânzător; la fel și opțiune put.

Având în vedere faptul că vânzătorii de opțiuni și-au asumat prin contract o obligație pe care trebuie să o îndeplinească, garantarea executării obligației impune ca vânzătorul de opțiuni să dețină în contul de marjă o sumă minimă necesară care să acopere riscul asumat de către acesta. Marja necesară tranzacțiilor cu opțiuni pe futures este obligatorie pentru participanți în următoarele momente:

– pentru vânzători, în momentul încheierii tranzacției de vânzare a opțiunii, indiferent de tipul acesteia – CALL sau PUT;

-pentru cumpărători, în momentul exercitării opțiunii, indiferent de tipul acesteia – CALL sau PUT;

De asemenea, după stilul opțiunii, acestea pot fi:

Opțiuni europene, care pot fi exercitate numai la scadență opțiunii.

Opțiuni americane, care pot fi exercitate oricând până la scadență opțiunii.

Pe piața Sibex se tranzacționează doar opțiuni de tip american

Tranzacționarea opțiunilor este facilitată de faptul că pe piața SIBEX aceste contracte sunt standardizate, având următoarele caracteristici: activul suport, mărimea obiectului contractului, data scadenței și prețul de exercitare. A cincea componentă a opțiunii este prima, care reprezintă singurul element nestandardizat al acestui produs. Valoarea primei se stabilește pe piață, fiind determinată strict de raportul cerere-oferta existent la un moment dat.

Fiecare opțiune acoperă un contract futures suport, care la rândul lui, are o mărime standardizată, numită și multiplicator. De exemplu, dacă doriți să vindeți pe piața options echivalentul a 100.000 de acțiuni Fondul Proprietatea, atunci va trebui să introduceți în piață un ordin de vânzare de 100 contracte options DEFPR.

În ceea ce privește data scadenței, opțiunile au o perioadă de existență limitată.Ziua scadenței este data la care toate opțiunile dintr-o serie neexercitata expiră și este ultima zi de tranzacționare a seriei respective, de obicei, la SIBEX aceasta coincide cu ultima zi lucrătoare a lunii de scadență (martie, iunie, septembrie și decembrie).

Prețul de exercitare este prețul activului suport rezervat pentru vânzare sau cumpărare (în funcție de tipul opțiunii) de către cumpărătorul opțiunii.

Poate fi considerat o bornă în funcție de care, pe parcursul scadenței, se calculează profitabilitatea opțiunii pentru fiecare din cele două părți implicate în tranzacție.

Aceste prețuri de exercitare se listează automat la intervale standard în platformă Eltrans începând cu momentul tranzacționării primului contract futures suport pe scadența respectivă. Noi prețuri de exercitare vor fi disponibile pe măsură ce prețul contractului futures fluctuează. În principiu se fixeaxa doua prețuri mai mari și două prețuri mai mici decât nivelul prețului futures considerat ca fiind nivelul la care opțiunea este "la bani".

Prima constituie singura caracteristică variabilă a opțiunii și depinde atât de factorii cuantificabili (volatilitatea, perioada de timp rămasă până la scadență, rata dobânzii fără risc, prețul de exercitare al opțiunii, prețul activului suport) cât și de factorii necuantificabili, care contribuie la formarea prețului unui instrument financiar pe piață.

Investitorii trebuie să înțeleagă faptul că primele opțiunilor nu sunt stabilite de către bursele la care se tranzacționează și nici de către Casa de Compensație fiind determinate liber pe piață, prin cotații de cerere și ofertă competitive, în sistem de licitație electronică.

Pe segmentul opțiunilor având ca și activ suport contracte futures pe acțiuni, primele sunt exprimate în lei/acțiune. Pentru a calcula prima totală plătită/încasată pentru un contract se multiplică prețul în lei/acțiune plătibil pentru o unitate, cu 10, 100, 1000 sau 10.000 (în funcție de specificațiile fiecărui contract în parte). De exemplu, o primă de 0.0200 lei/acțiune plătită pentru o opțiune pe DESIF5 reprezintă un cost total de 0.0200 lei/acțiune x 1000 acțiuni, adică 20 de lei pe opțiune.

De cealaltă parte, vânzătorul opțiunii Call este obligat să livreze contractul futures DESIF5 (echivalentul a 1000 de acțiuni SIF5) la prețul de 1.6000 lei/acțiune.Pentru asumarea acestei obligații, vânzătorul încasează și păstrează prima opțiunii.

Cumpărătorul opțiunii Call este investitor care anticipează o creștere importantă a prețului activului suport. Achiziționarea unui astfel de produs oferă posibilitatea unui profit multiplicat cu ajutorul efectului de levier, obținut în schimbul unui risc cunoscut și limitat la nivelul primei plătite vânzătorului opțiunii.

Astfel, dacă un investitor previzionează o creștere semnificativă a pieței în viitorul apropiat, soluția optimă o constituie inițierea unei strategii de tipul Long Call (va cumpăra o opțiune de tip Call) iar dacă anticipează o scădere moderată a pieței pe fondul unei volatilități reduse va putea decide să apeleze la o strategie de tipul Short Call(altfel spus va vinde o opțiune de tip Call.)

Folosind celălalt tip de opțiune, Put cumpărătorul ei va obține dreptul să vândă un activ financiar la un anumit preț prespecificat și la o dată în viitor – plătind o sumă de bani pentru acest drept. Deși inițial este mai dificil de înțeles acest concept (cumpărătorul care are dreptul să vândă), putem face din nou o analogie cu viață de zi cu zi. Să presupunem că dețineți un automobil pe care l-ați asigurat la Casco la valoarea de 20,000 Euro, iar pentru un an veți plăti o primă de asigurare de 1,000 Euro. În cazul în care în acel an nu există incidente, dumneavoastră veți rămâne cu automobilul, iar firma de asigurări cu prima pe care ați plătit-o. Dacă însă un incident neprevăzut va apărea iar mașina dumnevoastră va fi avariată fără a mai putea fi reparată, firma de asigurare o va prelua (dumneavoastră o veți “vinde”), în schimbul sumei asigurate – 20,000 Euro.

Deci opțiunile Put sunt acele instrumente financiare care dau cumpărătorului dreptul dar nu și obligația de a vinde activul suport până la scadență, la prețul de exercitare în schimbul primei plătite vânzătorului la încheierea tranzatiei. Vânzătorul opțiunii puț are obligația de a cumpăra activul suport în cazul în care cumpărătorul opțiunii decide exercitarea acesteia.

Pentru același titlu, DESIF5 o opțiune Put cu scadența Decembrie este disponibilăla prețul de 1.3000 lei/acțiune.Acest contract îi dă cumpărătorului dreptul, dar nu și obligația de a vinde, oricând până la data scadenței un contract DESIF5 la prețul de 1.3000 lei/acțiune.Pentru acest drept, el va plăti vânzătorului prima.Ca și în cazul opțiunilor Call, vânzătorul încasează si păstrează prima.

Tabelul următor ilustrează evoluția contractelor options pe luni în 2010 vs. 2009

Tabel nr.3.9

Fig.nr.3.12

Din punct de vedere valoric, totalul din 2010 a fost deasemenea sub cel din 2009 situându-se la 1,74 milioane lei, așa cum se poate observa și din tabelul de mai sus.

CONCLUZII

INSTRUMENTE DERIVATE – LE-A CRESCUT IMPORTANȚA PE MǍSURǍ CREȘTERII INSTABILITǍȚII PE PIEȚELE FINANCIARE ȘI CREȘTERII COMPLEXITǍȚII STRATEGIILOR DE TRANZACȚIONARE

ÎN ROMÂNIA PIAȚA DERIVATELOR – PUȚIN DEZVOLTATǍ, A ÎNCEPUT SǍ CREASCǍ CA VALOARE ȘI NUMAR DUPǍ ANII 2004

SIBIU ESTE PRIMA BURSǍ CE ȘI-A PǍSTRAT LOCUL ȘI DUPǍ CE BVB A INTRODUS INSTRUMENTE DERIVATE.

DIN DORINȚA DE A OFERI O PALETǍ DIVERSIFICATǍ AU INTRODUS PRODUSE SOFISTICATE CA FUTURES PE INDICI ȘI INTRUMENTE DORITE DE PIAȚǍ CA FUTURESUL PE AUR ÎN CONTEXTUL UNEI ATENȚII SPORITE FAȚǍ DE ACEST METAL CA PLASAMENT PE PIEȚELE FINANCIARE.

ANALIZA DIN LUCRARE

ARATǍ CǍ INVESTITORII SUNT INTERESAȚI DE DIJA( ESTE IN TOP) DAR ȘI DE AUR CARE SE PLASEAZǍ ÎN CELE MAI TRANZACȚIONATE INSTRUMENTE DERIVATE ÎN FAȚA CELOR PE ACȚIUNI DE EXEMPLU.

BIBLIOGRAFIE:

Adrian Nițu, ”Burse de mărfuri și valori”, Editura Tribuna Economică,București,2002

Anghelache Gabriela, „Bursa și piața extrabursieră”, Editura Economică, București,

2000;

Benjamin Graham cu un comentariu de Jason Zweig ,”Investitorul inteligent”, Ed C H BECK;

Pepi Mitică,”Evaluarea afacerilor”,Editura Ex Ponto,Constanța 2006

Popa Ioan, „Bursa”, Editura Adevărul, 1993

Șerban Cerkez ,”Grupuri de interese și Politicile Publice”,Ed.Polirom

Statutul Bursei Monetar – Financiare și de Mărfuri Sibiu, Bursa Monetar – Financiară și de Mărfuri Sibiu, 1995

Stoica Victor, Găliceanu Mihaela, Ionescu Eduard, „Piețe de capital și burse de valori”, Editura Economică, București, 2001

Informatii internet:

ro.wikipedia.org/wiki/Bursa_Monetar_Financiar

www.kmarket.ro

www.sibex.ro/index.php

www.scritube.com/economie/finante/BURSA-DE-VALORI

www.dowjones.com/

www.conso.ro/citeste-comentariu/6/inve/Contractul-futures-pe-indicele-Dow- Jones-Industrial-Average-pe-intelesul-tuturor-.html

www.sibex.ro/uploads/docs/ro/produse/pliante/pliant_F_DEDJIA_20x20cm.pdf

economictimes.ro/

www.bloombiz.ro/finante/derivate-pe-indici-bursieri-la-bmfms_84931

www.doingbusiness.ro

BIBLIOGRAFIE:

Adrian Nițu, ”Burse de mărfuri și valori”, Editura Tribuna Economică,București,2002

Anghelache Gabriela, „Bursa și piața extrabursieră”, Editura Economică, București,

2000;

Benjamin Graham cu un comentariu de Jason Zweig ,”Investitorul inteligent”, Ed C H BECK;

Pepi Mitică,”Evaluarea afacerilor”,Editura Ex Ponto,Constanța 2006

Popa Ioan, „Bursa”, Editura Adevărul, 1993

Șerban Cerkez ,”Grupuri de interese și Politicile Publice”,Ed.Polirom

Statutul Bursei Monetar – Financiare și de Mărfuri Sibiu, Bursa Monetar – Financiară și de Mărfuri Sibiu, 1995

Stoica Victor, Găliceanu Mihaela, Ionescu Eduard, „Piețe de capital și burse de valori”, Editura Economică, București, 2001

Informatii internet:

ro.wikipedia.org/wiki/Bursa_Monetar_Financiar

www.kmarket.ro

www.sibex.ro/index.php

www.scritube.com/economie/finante/BURSA-DE-VALORI

www.dowjones.com/

www.conso.ro/citeste-comentariu/6/inve/Contractul-futures-pe-indicele-Dow- Jones-Industrial-Average-pe-intelesul-tuturor-.html

www.sibex.ro/uploads/docs/ro/produse/pliante/pliant_F_DEDJIA_20x20cm.pdf

economictimes.ro/

www.bloombiz.ro/finante/derivate-pe-indici-bursieri-la-bmfms_84931

www.doingbusiness.ro