Institutii Financiar Bancare Internationale
Instituții financiar-bancare
internaționale
CUPRINS
1. Conceptul de institu ie financiar – bancar interna ional
1.1. Corpora ii multina ionale financiar – bancare
1.2. Institu ii financiar – bancare interna ionale guvernamentale
2. Fondul Monetar Interna ional (FMI)
2.1. No iuni introductive
2.2. Organizare i scop
2.3. Asisten i reforme
2.4. Facilit ile acordate de Fondul Monetar Interna ional
3. Grupul B ncii Mondiale (GBM)
3.1. Organizare
3.2. Misiunea, Principiile fundamentale, Valorile, Priorit ile B ncii Mondiale,
Obiectivele Dezvolt rii Mileniului
3.3. Componentele de baz ale activit ii BM în România
4. Banca Reglementelor Interna ionale (BRI)
5. Uniunea Economic i Monetar (UEM)
5.1. Evolu ia Uniunii Economice i Monetare
5.2. Criteriile de convergen
5.3. Avantajele monedei unice
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 2
6. Banca Central European (BCE)
6.1. Introducere
6.2. Obiectivele B ncii Centrale Europene
6.3. Func iile B ncii Centrale Europene
6.4. Organizarea B ncii Centrale Europene
6.5. Principiile func ion rii B ncii Centrale Europene
7. Banca European pentru Investi ii (BEI)
7.1. Introducere
7.2. Obiectivele B ncii Europene de Investi ii
7.3. Organizarea BEI
7.4. Activitatea B ncii Europene de Investi ii
7.5. Activitatea BEI în România
8. Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare (BERD)
8.1. Introducere
8.2. Structura B ncii Europene pentru Reconstruc ie i Dezvoltare
8.3. Criterii opera ionale
8.4. Programele derulate în România
8.5. Priorit ile strategice
Teste gril
Bibliografie selectiv
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 3
1.1. Corporatii multinationale financiar – bancare
Aparitia si dezvoltarea institutiilor bancare internationale trebuie abordate în contextul evolutiilor
monedei si comertului exterior. Unei afaceri în care sunt implicati parteneri din state diferite îi
sunt asociate adeseori probleme legate de plati si de finantari. Atunci când partenerii folosesc
monede diferite, este necesar recurgerea la schimburi valutare. În plus, creditarea unui partener
din strainatate presupune riscuri sporite, în conditiile în care recuperarea împrumutului se poate dovedi dificil .
De-a lungul anilor, s-au aplicat diverse solutii pentru rezolvarea acestor probleme. În Antichitate si
în Evul Mediu, comertul cu strainatatea se baza în mare masura pe troc pentru care nu era nevoie
de conversia monedelor. De altfel, în condi iile în care acestea aveau de regul acoperire în metale pre ioase, raporturile de schimb erau u or de exprimat. În Evul Mediu, amplificarea schimburilor comerciale interna ionale a facilitat rela iile de colaborare dintre c m tarii sau bancherii din ri diferite conducând la apari ia unor forme incipiente de institu ii financiar – bancare cu caracter interna ional. Înc din secolul XII, Ordinul Cavalerilor Templieri s-a afirmat ca un de in tor de capitaluri substan iale, pe care le împrumuta cu dobând în diferite ri ale Europei. Câteva secole mai târziu, mari familii de bancheri: Fugger, Medici etc. desf urau activit i financiare care dep eau frontierele rilor de origine.
În Epoca Modern au ap rut primele simptome a ceea ce avea s fie numit mai târziu drept
fenomenul globaliz rii. Volumul schimburilor comerciale interna ionale a crescut substan ial, în timp
ce ponderea trocului s-a redus considerabil. Investi iile realizate în str in tate au proliferat,
îmbr când variate forme:particip ri la capitalul social al unor firme autohtone, înfiin area unor
filiale sau sucursale etc. Atrase de profiturile aferente finan rii afacerilor interna ionale, marile
b nci i-au stabilit filiale în ri str ine. Pentru început, comunicarea între filiale i societatea –
mam era dificil , ceea ce afecta eficacitatea activit ii. Aceast problem a fost surmontat în mare
m sur prin apari ia telegrafului, iar apoi a comunica iilor prin radio. Amplificarea rela iilor
interna ionale a condus la proliferarea filialelor din str in tate ale marilor b nci.
În ultimele decenii, revolu ia în domeniul tehnologiilor informatice i de telecomunica ii a facilitat
cre terea performan elor activit ii bancare interna ionale. Gra ie serviciilor oferite de Internet, în
prezent este posibil ca într-un timp foarte scurt s fie realizate pl i i finan ri în ri str ine.
Totu i, activitatea corpora iilor financiare multina ionale continu s fie marcat de o complexitate
deosebit . O filial înfiin at în str in tate trebuie s î i coreleze activitatea cu cea a societ ii-
mam aplicând norme valabile în ara de origine i în acela i timp s se supun legilor i
reglement rilor bancare din ara de reziden . La aceasta se adaug riscurile asociate opera iunilor
de pl i, investi ii sau împrumuturi în monede str ine.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 5
1.2. Institu ii financiar – bancare interna ionale guvernamentale
Apari ia institu iilor financiar – bancare interna ionale guvernamentale a fost declan at de unele
evolu ii politice i de transform rile suferite de sistemele monetare. C tre sfâr itul secolului XIX a
început s fie aplicat sistemul Etalonului Aur prin care unei monede na ionale îi era asociat o
cantitate fix de aur. În acest context, era u or de determinat o paritate între dou monede, care
r mânea neschimbat atât timp cât condi iile acoperirii în aur r mâneau acelea i. Cum etalonul
aur nu era modificat decât rareori, în situa ii excep ionale, schimburile valutare erau caracterizate
în general prin stabilitate.
Dup primul r zboi mondial condi iile s-au schimbat semnificativ. În timpul conflictului, cei mai
mul i dintre beligeran i (cu excep ia, notabil ,a Statelor Unite) au renun at la acoperirea
monedelor na ionale în aur, ceea ce a f cut destul de dificil conversia între valute. Tranzac iile comerciale interna ionale erau afectate, în acest context, de riscul valutar, generat de incertitudinea asupra ratelor de schimb. Aceast incertitudine a avut consecin e variate, descurajând tranzac iile comerciale clasice dar stimulând, în schimb, specula iile.
Odat cu instaurarea p cii, au fost întreprinse tentative de revenire la etalonul aur îns cele mai
multe dintre acestea au fost sortite e ecului. Atunci când un stat ini ia un astfel de demers, moneda
sa devenea prea puternic , ceea ce conducea la scumpirea exporturilor i la ieftinirea importurilor.
E ecurile reintroducerii etalonului aur au creat condi iile propice ini iativelor de instituire a unui
sistem monetar interna ional, care s fac ratele de schimb dac nu fixe, cel pu in previzibile.
Totu i, tulbur rile economice i politice din perioada interbelic au întârziat îndeplinirea acestui
deziderat.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 6
O alt consecin major a primului r zboi mondial care a impulsionat dezvoltarea sistemului bancar interna ional a fost reprezentat de stabilirea unor compensa ii substan iale pe care învin ii, în special Germania, trebuiau s le pl teasc înving torilor. Pentru derularea acestor pl i a fost înfiin at , în anul 1930 Banca Reglement rilor Interna ionale, care poate fi considerat prima institu ie financiar-bancar interna ional guvernamental .
Intercondi ion rile dintre economiile na ionale au devenit evidente în timpul Marii Depresiuni din anii 30 ai secolului XX. Declan at în Statele Unite, aceast mare criz s-a extins treptat în ansamblul economiei mondiale periclitând în mare m sur schimburile comerciale interna ionale. În timpul recesiunii au fost aplicate pe scar larg devaloriz ri ale monedelor na ionale, ceea ce a amplificat instabilitatea cursurilor valutare.
Preocuparea pentru stabilitatea ratelor de schimb a f cut ca în iulie 1944, înainte de încheierea celui
de al doilea r zboi mondial 730 de delega i din 44 de ri aliate s se întruneasc pentru trei
s pt mâni la Bretton Woods, în Statele Unite, în scopul instituirii unui sistem monetar
interna ional care s asigure rate de schimb relativ stabile. În cadrul acestuia dolarul american
r mânea singura moned na ional având convertibilitate deplin în aur, celelalte monede fiind
legate de dolar prin parit i oficiale. Func ionarea sistemului era îns condi ionat de dou
aspecte:
– echilibrul balan elor de pl i ale rilor membre;
– refacerea economiilor afectate de r zboi.
În acest context au fost înfiin ate dou institu ii financiar-bancare interna ionale guvernamentale:
Fondul Monetar Interna ional (FMI) i Banca Interna ional pentru Reconstruc ie i Dezvoltare
(BIRD). Numite i „Gemenii de la Bretton Woods”, cele dou institu ii aveau responsabilit i
distincte: în timp ce FMI a fost conceput pentru a sprijini rile cu deficite ale balan ei de pl i,
BIRD avea ca principal sarcin ajutorul acordat în refacerea economiilor afectate de r zboi. Cu
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 7
timpul, odat cu schimb rile care au intervenit în economia mondial , atribu iile i sarcinile celor
dou institu ii s-au modificat. Înc din anii 60 ai secolului trecut refacerea sistemelor economice
afectate de al doilea r zboi mondial putea fi considerat finalizat . În consecin , Banca Mondial ,
o institu ie constituit pe nucleul BIRD, s-a orientat c tre finan area unor proiecte de investi ii pe termen lung care s sprijine dezvoltarea rilor s race.
În anii ’70, sistemul monetar interna ional instituit prin Acordurile de la Bretton Woods a trebuit abandonat. Totu i, dup o perioad de timp în care a fost experimentat flota ia pur a cursurilor valutare a devenit evident necesitatea exercit rii unui anumit control al b ncilor centrale asupra ratelor de schimb. Adeseori, autorit ile monetare din mai multe ri au trebuit s î i coordoneze eforturile pentru a stabiliza pie ele financiare. În acea perioad de timp deveniser evidente intercondi ion rile dintre economii care f ceau ca o criz izbucnit într-o regiune s se repercuteze asupra celorlalte. În aceste circumstan e, Fondului Monetar Interna ional i-a revenit sarcina de a preveni i gestiona crizele financiare care amenin au echilibrul mondial.
Pe plan regional, asocierile dintre diferite state au impus constituirea unor institu ii financiar-
bancare interna ionale, care s ofere sprijin dezvolt rii economice i rela iilor comerciale dintre
membri. Pe continentul european, avansul procesului de integrare economic , început în anul
1951 prin înfiin area Comunit ii Europene a C rbunelui i O elului a condus, dup câteva decenii, la
instituirea Sistemului Monetar European i apoi la constituirea zonei euro. Aceste evolu ii au fost
acompaniate de înfiin area unor institu ii bancare care s asigure finan area dezvolt rii economice
i stabilitatea monetar .
Între o corpora ie financiar multina ional i o institu ie financiar-bancar interna ional
guvernamental exist asem n ri dar i deosebiri semnificative. Ambele sunt constituite ca
societ i bancare, desf urând activit i de creditare în diferite ri. Faptul c o institu ie financiar-
bancar interna ional guvernamental administreaz fonduri publice îi particularizeaz în mare
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 8
m sur activitatea. Deciziile unei astfel de organiza ii nu sunt fundamentate, ca în cazul unei firme private, aproape exclusiv prin criterii de eficien economic , fiind urm rite adeseori obiective sociale i politice.
Teste de autoevaluare:
1. Care sunt asem n rile i deosebirile dintre o institu ie financiar – bancar interna ional
guvernamental i o corpora ie financiar multina ional ?
2. Care au fost rolurile ini iale ale institu iilor financiar – bancare interna ionale înfiin ate
prin Acordul de la Bretton Woods?
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 9
Unitatea de înv are nr. 2
FONDUL MONETAR INTERNA IONAL (FMI)
Principalele obiecomice i rela iilor comerciale dintre
membri. Pe continentul european, avansul procesului de integrare economic , început în anul
1951 prin înfiin area Comunit ii Europene a C rbunelui i O elului a condus, dup câteva decenii, la
instituirea Sistemului Monetar European i apoi la constituirea zonei euro. Aceste evolu ii au fost
acompaniate de înfiin area unor institu ii bancare care s asigure finan area dezvolt rii economice
i stabilitatea monetar .
Între o corpora ie financiar multina ional i o institu ie financiar-bancar interna ional
guvernamental exist asem n ri dar i deosebiri semnificative. Ambele sunt constituite ca
societ i bancare, desf urând activit i de creditare în diferite ri. Faptul c o institu ie financiar-
bancar interna ional guvernamental administreaz fonduri publice îi particularizeaz în mare
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 8
m sur activitatea. Deciziile unei astfel de organiza ii nu sunt fundamentate, ca în cazul unei firme private, aproape exclusiv prin criterii de eficien economic , fiind urm rite adeseori obiective sociale i politice.
Teste de autoevaluare:
1. Care sunt asem n rile i deosebirile dintre o institu ie financiar – bancar interna ional
guvernamental i o corpora ie financiar multina ional ?
2. Care au fost rolurile ini iale ale institu iilor financiar – bancare interna ionale înfiin ate
prin Acordul de la Bretton Woods?
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 9
Unitatea de înv are nr. 2
FONDUL MONETAR INTERNA IONAL (FMI)
Principalele obiective ale unit ii de înv are nr. 2 sunt:
– prezentarea rolului Fondului Monetar Interna ional;
– în elegerea modului de func ionare i a structurii Fondului Monetar Interna ional.
2.1. No iuni introductive
Fondul Monetar Interna ional (FMI) este o organiza ie care supravegheaz sistemul monetar i financiar mondial, urm rind evolu iile cursurilor valutare, ale balan elor de pl i i oferind asisten financiar i tehnic . Sediul se afl la Washington D.C., SUA.
Comitetul Financiar i Monetar Interna ional are atribu ii în dirijarea politicii specifice. Au loc întâlniri FMI – Banca Mondial de dou ori pe an – prim vara i toamna. Discu iile se axeaz , de obicei pe dezvoltarea economic la nivel mondial, pe arhitectura sistemului monetar interna ional, pe rezolvarea ori prevenirea crizelor i pe alte probleme cheie.
Comisarul pentru Afaceri Economice i Monetare particip la activit ile FMI pe baza statului s de observator la CFMI (fostul Comitet Interimar). În lumina cre rii zonei EURO, Consiliul FMI a decis s completeze activitatea sa cu supravegherea politicilor economice ale statelor membre (consult rile din Articolul IV) printr-o analiz bianual a politicilor monetare i valutare din zona euro. Cu acest scop, o misiune a FMI se întâlne te de dou ori pe an cu membri ai Comisiei, înaintea întâlnirilor cu membrii BCE pentru un schimb de puncte de vedere.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 10
Raportul misiunii FMI "Politicile Monetare i Valutare din Zona Euro", dup discutarea de c tre Consiliul Executiv, este f cut public, împreun cu evaluarea Conducerii.
2.2. Organizare i scop
FMI se descrie ca "o organiza ie care lucreaz pentru înt rirea cooper rii monetare globale, pentru asigurarea stabilit ii financiare, pentru facilitarea comer ului interna ional, pentru ridicarea gradului de angajare i pentru sus inerea cre terii economice i pentru reducerea s r ciei".
În tabelul urm tor sunt ilustrate 20 de ri membre cu putere de vot considerabil :
Stat membru al FMI Mil. DST Procent din total Num rul de Procent din total
(%) voturi (%)
165 ri 60 081.4 29.14 637 067 28.78
S.U.A. 37 149.3 17.09 371 743 16.79
Japonia 13 312.8 6.13 133 378 6.02
Germania 13 008.2 5.99 130 332 5.88
Fran a 10 738.5 4.94 107 635 4.86
Marea Britanie 10 738.5 4.94 107 635 4.86
China 8 090.1 3.72 81 151 3.66
Italia 7 055.5 3.25 70 805 3.2
Arabia Saudit 6 985.5 3.21 70 105 3.17
Canada 6 369.2 2.93 63 942 2.89
Federa ia Rus 5 945.4 2.74 59 704 2.7
Olanda 5 162.4 2.38 51 874 2.34
Belgia 4 605.2 2.12 46 302 2.09
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 11
India 4 158.2 1.91 41 832 1.89
Elve ia 3 458.5 1.59 34 835 1.57
Australia 3 236.4 1.49 32 614 1.47
Mexic 3 152.8 1.45 31 778 1.43
Spania 3 048.9 1.4 30 739 1.39
Brazilia 3 036.1 1.4 30 611 1.38
Coreea 2 927.3 1.35 29 523 1.33
Venezuela 2 659.1 1.22 26 841 1.21
Suedia 2 395.5 1.1 24 205 1.09
Pre edin ii Fondului Monetar Interna ional
Perioada Numele ara
6 mai 1946 – 5 mai 1951 Camille GUTT Belgia
3 aug. 1951 – 3 oct. 1956 Ivar ROOTH Suedia
21 nov. 1956 – 5 mai 1963 Per JACOBSSON Suedia
1 sept. 1963 – 31 aug. 1973 Pierre-Paul SCHWEITZER Fran a
1 sept. 1973 – 16 iun. 1978 Johannes WITTEVEEN Olanda
17 iun. 1978 – 15 ian.1987 Jacques de LAROSIERE Fran a
16 ian. 1987 – 14 feb. 2000 Michel CAMDESSUS Fran a
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 12
1 mai 2000 – 4 mar. 2004 Horst KOHLER Germania
7 iun. 2004 – 1 nov. 2007 Rodrigo RATO Spania
1 nov. 2007 – Prezent Fran a
Dominique STRAUSS KAHN
2.3. Asisten i reforme
Misiunea primar a FMI este oferirea asisten ei financiare rilor cu dificult i. Statele membre cu probleme ale balan ei de pl i pot cere împrumuturi. În schimb, rile trebuie s deruleze anumite reforme. Acestea sunt aplicate, de obicei, în rile politici care conduc la crize în domeniul fiscal, monetar sau politic. Sunt folosite programe de ajustare structural .
Pe data de 15 iunie 2007, Consiliul Executiv al FMI a adoptat o Decizie privind Supravegherea Bilateral , care a înlocuit modalitatea veche de 30 de ani de a decide cum trebuie s analizeze FMI rezultatele economice ale rilor.
FMI, institu ie care include 185 de ri membre, a fost înfiin at pentru a promova cooperarea
monetar interna ional , stabilitatea valutar , pentru a stimula cre terea economic i ocuparea
for ei de munc . De asemenea, FMI acord asisten financiar temporar rilor, în condi ii
adecvate, cu scopul sprijinirii corect rii dezechilibrului balan ei de pl i.
În momentul ader rii ca membru al FMI, fiecare ar contribuie cu o anumita “cot de subscriere”. Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar i Monetar Interna ional i Consiliul Director.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 13
De la înfiin area sa (în decembrie 1945) scopurile urm rite de FMI s-au men inut, dar opera iunile
sale (monitorizarea / supravegherea, asisten a financiar i tehnic ) au evoluat pentru a
corespunde cerin elor globaliz rii economiei.
Axele REFORMEI / schimb rii FMI
1. Înt rirea supravegherii i prevenirea crizelor;
2. Acordarea unor ajutoare rilor membre pentru a- i înt ri capacit ile institu ionale;
3. Ameliorarea opera iunilor de împrumut ale FMI;
4. Perfec ionarea mecanismelor de rezolvare a crizelor;
5. Sporirea ajutorului acordat rilor cu venit sc zut;
6. Transformarea FMI într-o institu ie deschis i preocupat s înve e.
România a devenit membr a Fondului Monetar Interna ional la 15 decembrie 1972. Participarea României la FMI se ridic la 1 030,2 milioane DST sau 0,48 % din cota total . Puterea de vot a României este de 10 552 voturi sau 0,49 % din total.
FMI asigur instruire profesional prin intermediul unor cursuri si seminarii organizate la sediul
s u central i beneficiaz de sponsorizarea Joint Vienna Institute. Aceste programe sunt adaptate
cerin elor în cre tere ale rilor membre. În acest scop, programul include cursuri de nivel
elementar, mediu i avansat despre programe i politici monetare i financiare, gestiunea balan ei
de pl i, opera iuni i tehnici valutare, statistic economic .a.
Aceste programe au ca obiectiv fundamental preg tirea profesional a personalit ilor oficiale din
rile membre ale FMI. Instruirea are scopul de a m ri calitatea i eficien a politicii economice în
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 14
rile membre, de a ameliora capacitatea de în elegere i rezolvare a unor probleme de c tre oficialii rilor membre i de personalul FMI.
În cadrul Fondului Monetar Interna ional, România este inclus în grupa de ri: Olanda, Ucraina,
Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia Her egovina, Croa ia, Macedonia.
Grupa de ri este reprezentat în Consiliul executiv al FMI de un director executiv olandez. În
cadrul biroului directorului executiv, România are un reprezentant care îndepline te func ia de
consilier al acestuia.
Guvernatorul României la FMI este Guvernatorul BNR; Guvernator Supleant este Secretarul de Stat din Ministerul Economiei i Finan elor cu responsabilit i în domeniu.
România a acceptat obliga iile prev zute în Articolul VIII al Statutului FMI, la 25 martie 1998. Prin aceasta, România se angajeaz s nu recurg la introducerea de restric ii cu privire la efectuarea pl ilor i transferurilor pentru tranzac ii interna ionale curente i s nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, f r aprobarea/consultarea FMI. (Comunicat FMI: "Romania Accepts Article VIII Obligations").
Începând cu anul 1991 asisten a financiar acordat de FMI s-a concretizat prin aprobarea
Acordurilor de tip stand-by. În calitate de stat membru, România furnizeaz FMI informa ii i
realizeaz consult ri anuale cu aceast institu ie, în conformitate cu prevederile Articolului IV al
Statutului FMI.
În cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor interna ionale în domeniile relevante pentru activitatea FMI, România a participat la:
Programul B ncii Mondiale i FMI de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector
Assessment Program – FSAP). În acest context, exper ii BM i FMI au realizat raportul Financial
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 15
Sector Stability Assessment – FSSA, raport ce identific principalele vulnerabilit i ale sectorului
financiar românesc i ofer un set de recomand ri pentru corectarea acestora.
ROSC – Data Module (raportul privind respectarea standardelor i codurilor), prin care
exper ii FMI realizeaz o evaluare a practicilor române ti privind diseminarea datelor vizavi de
Standardul Special de Diseminare a Datelor – SDDS (România a aderat la acest sistem în mai 2005).
FMI a acordat României asisten tehnic în câteva domenii incluzând politica monetar i organizarea b ncii centrale, supravegherea bancar i statistica.
2.4. Facilit ile acordate de Fondul Monetar Interna ional
– Facilitatea de rezerv suplimentar (1997);
– Acordurile stand – by (1952);
– Facilitatea de finan are compensatorie (1963);
– Asisten a de urgen (1962 i 1995);
– Mecanismul de credit prelungit (1974);
– Facilitatea pentru reducerea s r ciei i pentru cre tere (1999).
Constituenta din care face parte România include Armenia, Bosnia i Her egovina, Bulgaria,
Croa ia, Cipru, Georgia, Israel, fosta Iugoslavie, Republica Macedonia, Moldova, Olanda i
Ucraina. Începând cu 1972, România a folosit resursele FMI in ocaziile detaliate mai jos, ca suport
financiar al programelor economice ale Guvernului. Ultimul acord, al zecelea, încheiat in iulie
2004 este un acord stand-by de tip preventiv, pe 24 de luni. Totalul creditelor i împrumuturilor
nerambursate la sfâr itul lunii aprilie 2007 se ridica la 27.56 milioane DST, respectiv 2,67 % din
cot .
Tipul Acordului Data Aprob rii Data Expir rii sau Suma Aprobat Suma Tras
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 16
Rezilierii (mil. DST) (mil. DST)
Stand-by 10/03/75 10/02/76 95.0 95.0
Stand-by 09/09/77 09/08/78 64.1 64.1
Stand-by 06/15/81 01/14/84 1,102.5 817.5
Stand-by 04/11/91 04/10/92 380.5 318.1
Stand-by 05/29/92 03/28/93 314.0 261.7
Stand-by 05/11/94 04/22/97 320.5 94.3
Stand-by 04/22/97 05/21/98 301.5 120.6
Stand-by 08/05/99 02/28/01 400.0 139.75
Stand-by 10/31/01 10/15/03 300.0 300.0
Stand-by 07/07/04 07/07/06 250.0
Unele acorduri stand-by au e uat. Acest lucru reflect în principal fluctua iile în asumarea responsabilit ii cu privire la reform i în hot rârea autorit ilor de a se confrunta cu interesele clar exprimate. Primele trei acorduri stand-by s-au concentrat mai mult pe simptoamele macroeconomice i au realizat prea pu in în direc ia restructur rii întreprinderilor de stat, acceler rii privatiz rii i reducerii pierderilor din activit i cvasi-fiscale. Au fost realizate unele reforme structurale în cadrul urm toarelor dou acorduri stand-by (1997 – 1998 i 1999 – 2000), chiar dac ambele au e uat în cele din urm .
Concret, în afara politicilor de redresare a dezechilibrelor macroeconomice iminente, ele au redus
în mod semnificativ activit ile cvasi-fiscale i au cuprins reforme structurale cheie, inclusiv în
sectorul bancar str b tut de o perioad de criz . Hot rârea Fondului de a nu permite derapaje
majore de la politica de reform a limitat gradul de expunere a Fondului i a contribuit la
men inerea credibilit ii acestuia. Programele au e uat cu marje prea mari pentru a putea fi
ajustate în mod rezonabil.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 17
Teste de autoevaluare:
1. Care sunt facilit ile oferite de Fondul Monetar Interna ional?
2. Cum este organizat Fondul Monetar Interna ional?
3. Care sunt caracteristicile unui acord stand-by?
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 18
Unitatea de înv are nr. 3
GRUPUL B NCII MONDIALE (GBM)
Principalele obiective ale unit ii de înv are nr. 3 sunt:
– prezentarea organiz rii B ncii Mondiale;
– în elegerea func iilor B ncii Mondiale.
3.1. Organizare
Grupul B ncii Mondiale este alc tuit din cinci organiza ii interna ionale care finan eaz i consiliaz rile pentru a se dezvolta din punct de vedere economic i pentru a reduce ori elimina s r cia. BM i-a început existena formal pe 27 decembrie 1945 dup ratificarea Acordurilor interna ionale de la Bretton Woods, cu ocazia Conferin ei Financiare i Monetare a Na iunilor Unite (1 iulie – 22 iulie 1944). Derularea opera iunilor a început pe 25 iunie 1946, fiind aprobat primul împrumut pe 9 mai 1947 acordat Fran ei. Cele cinci componente sunt:
Banca Interna ional pentru Reconstruc ie i Dezvoltare (BIRD), înfiin at în 1945, care finan eaz datorii pe baz de garan ii de stat;
Asocia ia Interna ional pentru Dezvoltare (AID), creat în 1960, care ofer împrumuturi
în condi ii avantajoase, de obicei pe baza unor garan ii din partea statului;
Corpora ia Financiar Interna ional (CFI), înfiin at în 1956, care ofer finan ri sub
diverse forme cu garan ii de stat, în special sectorului privat;
Agen ia de Garantare Multilateral a Investi iilor, creat în 1988, care asigur împotriva
anumitor tipuri de risc, incluzând riscul politic, adresându-se în special sectorului privat;
Centrul Interna ional de Reglementare a Conflictelor din Domeniul Investi iilor,
înfiin at în 1966, care colaboreaz cu guvernele pentru reducerea riscurilor asociate investi iilor.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 19
Institu iile G B M sunt conduse de Consiliul Guvernatorilor care se întrune te o dat pe an. Fiecare ar membr nume te un guvernator, în general Ministrul de Finan e.
Efectuarea opera iunilor GBM i exercitarea func iilor delegate de C G revin Directorilor Executivi
(24). Fiecare Director reprezint o ar (în cazul celor mari) sau un grup de ri. În general "B M"
se refer la BIRD sau la AID, în timp ce G B M înseamn institu iile considerate colectiv.
Activit ile B M sunt centrate pe rile în dezvoltare, în domenii cum sunt:
– dezvoltarea uman (de ex. educa ia, s n tatea),
– agricultura i dezvoltarea rural (de ex. iriga iile, serviciile rurale),
– protec ia mediului (de ex. reducerea polu rii, stabilirea i respectarea unor reglement ri),
– infrastructura (de ex. drumurile, electricitatea),
– guvernarea (de ex. lupta împotriva corup iei, dezvoltarea institu iilor în spiritul respect rii
legii).
BIRD i AID ofer împrumuturi cu rate preferen iale rilor membre i granturi celor mai s race ri. Împrumuturile i granturile pentru proiecte specifice sunt adesea corelate cu schimb ri în politicile sectoriale ori macroeconomice.
Activit ile CFI i ale AMGI includ investi ii în sectorul privat, oferind i asigur ri. Exist un Institut al B ncii Mondiale care contribuie la formarea capacit ii rilor membre de a construi programe. Dou ri, Venezuela i Ecuador, s-au retras din B M.
În domeniul politicii dezvolt rii Comisia pentru Afaceri Economice i Monetare (cu alternativa
Comisia pentru Dezvoltare i Asisten Umanitar ) particip , ca Observator, la întrunirile
Comitetului pentru Dezvoltare al BM. Este un forum comun la care particip atât Banca Mondial
cât i FMI pentru facilitarea ob inerii unui consens între state în leg tur cu problemele dezvolt rii.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 20
Comitetul pentru Dezvoltare se întrune te de dou ori pe an: prim vara al turi de Comitetul Monetar i Financiar Interna ional, iar toamna au loc Întruniri ale Consiliului Guvernatorilor G B M i ale Consiliului F M I.
Sediul central al GBM se afl în Washington, D.C. Din punct de vedere tehnic B M este component a Sistemului Na iunilor Unite, dar structura sa de conducere este diferit : fiecare institu ie din G B M este de inut de rile membre, care subscriu la capital, având voturi propor ionale cu participarea la capital. La data de 1 nov. 2006 SUA de ineau 16,4 % din num rul total de voturi, Japonia 7,9 %, Germania 4,5 %, iar Fran a i Marea Britanie câte 4,3 % fiecare. Pentru schimb ri în cadrul B ncii Mondiale este necesar o super majoritate de 85 %, iar SUA pot bloca schimb rile majore în structura de conducere a B M.
Pre edintele B M este numit de Pre edintele SUA i ales de Consiliul Guvernatorilor B M. Mandatul Pre edintelui este de cinci ani, putând fi reînnoit. În mod tradi ional, Pre edintele B M este cet ean al SUA, cel mai mare ac ionar.
Lista Pre edin ilor
1. Eugene MEYER (iunie 1946 – decembrie 1946);
2. John J. McCLOY (martie 1947 – iunie 1949);
3. Eugene R. BLACK (1949 – 1963);
4. George D. WOODS (ianuarie 1963 – martie 1968);
5. Robert McNAMARA (aprilie 1968 – iunie 1981);
6. Alden W. CLAUSEN (iulie 1981 – iunie 1986);
7. Barber CONABLE (iulie 1986 – august 1991);
8. Lewis T. PRESTON (septembrie 1991 – mai 1995);
9. James D. WOLFENSOHN (mai 1995 – iunie 2005) cu dou mandate;
10. Paul WOLFOWITZ (1 iunie 2005 – iunie 2007);
11. Robert ZOELLICK (1 iulie 2007 – prezent)
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 21
Lista economi tilor efi
Hollis CHENERY (1972 – 1982)
Anne KRUEGER (1982 – 1986)
Stanley FISCHER (1988 – 1990)
Lawrence SUMMERS (1991 – 1993)
Michael BRUNO (1993 – 1996)
Joseph E. STIGLITZ (1997 – 2000)
Nicholas STERN (2000 – 2003)
François BOURGUIGNON (2003 – 2007)
Lista Directorilor Generali de Evaluare la B M
1. Christopher WILLOUGHBY, eful Departamentului i Director al Opera iunilor de
Evaluare (1970 – 1976)
2. Mervyn L. WEINER, Primul Director General, Evaluare (1975 – 1984)
3. Yves ROVANI, Director General, Evaluare (1986 – 1992)
4. Robert PICCIOTTO, Director General, Evaluare (1992 – 2002)
5. Gregory K. INGRAM, Director General, Evaluare (2002 – 2005)
6. Vinod THOMAS, Director General, Evaluare (2005 – prezent)
3.2. Misiunea, Principiile fundamentale, Valorile, Priorit ile B ncii Mondiale,
Obiectivele Dezvolt rii Mileniului
Misiunea B ncii Mondiale – Visul const într-o “lume lipsit de s r cie”. B M urm re te s ob in
rezultate pozitive ca urmare a eforturilor de “a ajuta oamenii s se ajute pe ei în i i … oferindu-le
resurse, împ rt ind cuno tin e, construind capacit i i formând parteneriate în sectorul public i în cel
privat”.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 22
Principiile fundamentale
– centrarea preocup rilor pe clien i;
– colaborarea cu diver i parteneri;
– responsabilitatea calit ii rezultatelor;
– garantarea integrit ii financiare i a rentabilit ii;
– ideile inovatoarea i inspira ia.
Valorile B ncii Mondiale sunt considerate:
– onestitate, integritate i implicare a personalului;
– lucrul în echip bazat pe încredere;
– respect fa de elemente distincte;
– încurajarea responsabiliz rii;
– ata amentul fa de munc i de cei apropia i.
Priorit ile B M, organism extern de mari propor ii
1. finan area înv mântului;
2. finan area luptei împotriva HIV / SIDA;
3. finan area programelor de ameliorare a s n t ii;
4. acordarea unor ajutoare pentru reducerea datoriilor rilor s race;
5. finan area proiectelor de biodiversitate;
6. lucrul în parteneriat;
7. lupta împotriva corup iei din întreaga lume;
8. implicarea societ ii civile;
9. ajutorul acordat rile în perioadele post-conflicte;
10. ascultarea “vocilor oamenilor s raci”.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 23
Obiectivele Dezvolt rii Mileniului stabilite de 189 de ri cu ocazia Întrunirii la Nivel Înalt pentru Mileniu a N U urm resc inte specifice a c ror atingere implic eforturi atât din partea donatorilor cât i a beneficiarilor:
1. eliminarea s r ciei i a foametei;
2. universalizarea înv mântului primar;
3. emanciparea femeilor i eliminarea discrimin rilor;
4. reducerea ratei mortalit ii infantile;
5. lupta contra HIV / SIDA i a altor boli periculoase;
6. ameliorarea protec iei mediului înconjur tor;
7. parteneriat global pentru dezvoltare.
3.3. Componentele de baz ale activit ii BM în România
Reforma i privatizarea sectorului financiar;
Cre terea eficacit ii administra iei publice i justi iei; Consolidarea mediului de afaceri;
Dezvoltarea programelor de protec ie social ;
Cre terea investi iilor în s n tate, înv mânt i dezvoltare rural ; Dezvoltarea protec iei mediului.
România a devenit membr BIRD în 1972, acceptând Rezolu ia Consiliului Guvernatorilor nr.280/28.11.1972 care a stabilit condi iile i termenii de aderare. În 2005 România de inea 4 011 ac iuni din capitalul B ncii, iar valoarea subscrip iei v rsate era de 30,5 mil. USD.
Conform HG nr.34/1997, guvernator pentru România este ministrul finan elor, iar guvernator
supleant este viceguvernatorul BNR, desemnat în acest sens de c tre guvernatorul b ncii centrale a
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 24
României. Activitatea B ncii Mondiale în România a fost reluat în anul 1991. La 31 decembrie 2005, datele privind rela ia BIRD – România au ilustrat un portofoliu de 88 acorduri (în derulare i finalizate), cu o valoare total de 7 190 mil. USD. În derulare erau înregistrate:
21 acorduri de împrumut, reprezentând un angajament net de 1 651,6 mil. USD;
5 granturi acordate în cadrul Facilit ii de Protec ie a Mediului (GEF – Global Environment
Facility), cu o valoare de 31,32 mil. USD.
În cursul anului 2005 au fost semnate 3 acorduri. Conform Raportului Anual BIRD pentru anul financiar 2004 / 2005, angajamentele fa de România au reprezentat 17 la sut din portofoliul activ privind Europa i Asia Central . La 31 martie 2005 a fost finalizat PAL 1 (Programmed Adjustment Loan), cu o valoare de 150 mil. USD, program destinat sprijinirii procesului de reform pân în 2007 (anul ader rii României la Uniunea European ).
Teste de autoevaluare:
1. Care sunt componentele Grupului B ncii Mondiale?
2. Ce organisme conduc Banca Mondial ?
3. In ce const activitatea B ncii Mondiale?
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 25
Unitatea de înv are nr. 4
BANCA REGLEMENTELOR INTERNA IONALE (BRI)
Principalele obiective ale unit ii de înv are nr. 4 sunt:
1. În elegerea func iilor i rolului B ncii Reglementelor Interna ionale;
2. Prezentarea modului în care opereaz B ncii Reglementelor Interna ionale.
4.1. Banca Reglementelor Interna ionale (BRI) este o “banc a b ncilor centrale” care faciliteaz cooperarea acestora cu alte institu ii, pentru asigurarea stabilit ii monetare i financiare. Î i desf oar activitatea pe baza unor subcomisii, secretariate i prin Adunarea General anual a tuturor membrilor. BRI ofer , de asemenea, servicii bancare doar b ncilor centrale ori anumitor organiza ii interna ionale. Are sediul la Basel, în Elve ia. BRI a fost înfiin at în 1930.
BRI contribuie la cre terea predictibilit ii i transparen ei politicii monetare celor 55 b nci centrale
membre. Politica monetar este dirijat de fiecare na iune, dar poate reprezenta un subiect
poten ial de specula ie care s afecteze cursurile de schimb i, în special, soarta economiilor rilor
exportatoare.
E ecurile de a men ine o politic monetar adaptat la realitate i de a aplica reformele monetare la
timpul potrivit, implicând i Fondul Monetar Interna ional, au condus la pierderi de miliarde în
domeniul bancar. În mod contrar celor mai multe percep ii ale economi tilor, b ncile centrale nu
fixeaz ratele dobânzilor în mod unilateral. Ele stabilesc anumite obiective, intervenind prin
utilizarea resurselor financiare masive i prin capacitatea de reglare pentru atingerea intelor pe
care le-au urm rit.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 26
4.2. Dou aspecte ale politicii monetare s-au dovedit sensibile i, ca urmare, BRI are dou scopuri specifice: reglementarea adecv rii capitalului i transparen a cerin elor privind rezervele.
BRI reglementeaz adecvarea capitalului.
Conform cerin elor BRI, în cadul unei b nci raportul capital / active trebuie s fie mai mare decât un anumit standard interna ional prestabilit, cu scopul protej rii tuturor b ncilor centrale implicate. Rolul principal al BRI const în stabilirea cerin elor privind adecvarea capitalului. Din punct de vedere interna ional, asigurarea adecv rii capitalului este cea mai important problem pentru b ncile centrale.
BRI încurajeaz transparen a cerin elor privind rezervele.
Politica rezervelor este, de asemenea, important , mai ales pentru consumatori i pentru economia intern . Pentru asigurarea lichidit ii i pentru limitarea datoriilor fa de economie, b ncile nu pot crea bani f r o limit . B ncilor li se cere s stabileasc rezerve pentru a putea avea depozite i împrumuturi mai sigure pentru clien i i pentru a reduce riscurile din activitatea bancar . Politica rezervelor este dificil de standardizat deoarece este în func ie de condi iile locale. Din cauze diverse a devenit destul de dificil evaluarea rezervelor pe baza instrumentelor de împrumut i, al turi de diferen ele regionale, au descurajat standardizarea.
4.3. Scopul BRI: o re ea financiar sigur
BRI urm re te realizarea unei re ele financiare sigure, bine construite, sprijinite de supraveghere i de reglement ri pruden iale solide, de legile în vigoare.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 27
Ini ial, BRI a fost atât în proprietatea guvernelor cât i a indivizilor, deoarece SUA i Fran a au
decis vinderea unei p r i din ac iuni unor investitori priva i. Ac iunile BRI au fost comercializate
pe pia , conducând la forma unei organiza ii interna ionale (în sensul tehnic al dreptului
interna ional), existând totu i ac ionari priva i. Multe b nci centrale au început în mod similar ca institu ii private (de exemplu Banca Angliei a fost privat pân în 1946). În anii recen i BRI a recump rat toate ac iunile de inute de investitorii priva i i este acum în totalitate de inut de b ncile centrale membre.
4.4. Rolul Bancii RegIementelor Interna ionale în supravegherea bancar
Exist Comitetul de la Basel privind Supravegherea Bancar , un secretariat cu 12 membri. BRI a jucat un rol central în Acordurile de la Basel privind Capitalul din 1988 i 2004. Se men in diferen e semnificative între SUA i UE privind nivelul de adecvare a capitalului i controlul rezervelor cerute la nivel bancar global.
În anul 2006 SUA a favorizat controlul strict, în spiritul Acordului din 1988, iar UE a preferat un
sistem distribuit condus în mod colectiv, cu un Comitet care s aprobe anumite excep ii.
Consiliul Director
Jean-Pierre ROTH, Zürich (Pre edinte al Board of Directors)
Hans TIETMEYER, Frankfurt am Main (Vice – Pre edinte)
Nout H E M WELLINK, Amsterdam
Axel WEBER, Frankfurt am Main
Vincenzo DESARIO, Roma
Antonio FAZIO, Roma
David DODGE, Ottawa
Toshihiko FUKUI, Tokyo
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 28
Timothy F. GEITHNER, Federal Reserve Bank of New York
Ben BERNANKE, Federal Reserve Chairman, Washington DC
Lord GEORGE, Londra
Hervé HANNOUN, Paris
Christian NOYER, Paris
Stefan INGVES, Stockholm
Mervyn KING, Londra
Guy QUADEN, Bruxelles
Alfons Vicomte VERPLAETSE, Bruxelles
4.5. Banca Reglementelor Interna ionale a emis urm toarele principii fundamentale ale
sistemelor de pl i:
Principiul 1 – sistemul trebuie s func ioneze pe o baz legal clar , fundamentat i compatibil cu toate sistemele de jurisdic ie importante.
Principiul 2 – procedurile i regulile sistemului trebuie s permit participan ilor s în eleag clar fiecare tip de risc financiar la care sunt expu i participan ii în acest sistem.
Principiul 3 – sistemul trebuie s func ioneze pe baza unor proceduri clare privind
gestionarea riscurilor de credit i lichiditate (riscuri specifice acestor categorii de sisteme), care s precizeze responsabilit ile operatorului sistemului i ale participan ilor i care s asigure stimulente potrivite pentru adminsitrarea i limitatrea acestor riscuri.
Principiul 4 – sistemul trebuie s asigure o decontare final prompt la data scaden ei.
Principiul 5 – sistemul cu decontare net multilateral trebuie s asigure finalizarea la timp
a decont rilor zilnice în cazul incapacit ii participantului cu cea mai mare pozi ie net .
Principul 6 – activele monetare utilizate pentru decontare trebuie s fie, de preferin ,
crean e asupra B ncii Centrale. Când se folosesc alte active acestea trebuie s aib risc mic, cel mai bine zero.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 29
Principiul 7 – sistemul trebuie s asigure un grad ridicat de securitate i certitudine opera ional i s con in solu ii pentru finalizarea la timp a proces rilor zilnice în cazul apari iei unor situa ii neprev zute.
Principiul 8 – sistemul trebuie s asigure modalit i de efectuare a pl ilor care s fie practice pentru participan i i eficiente pentru economie.
Principiul 9 – sistemul trebuie s aib obiective i criterii de participare la sistem, anun ate public, care s pemit accesul egal, corect i deschis.
Principiul 10 – modalit ile de conducere ale sistemului trebuie s fie eficiente, controlabile i transparente.
Banca Na ional a României a devenit membr a B R I înc din anul înfiin rii (1930), num rându-
se printre cele 55 de b nci centrale membre. În prezent, BNR de ine 8 564 de ac iuni din capitalul
B ncii Reglementelor Interna ionale, pentru care prime te anual dividende. Dup 1990, BRI a
acordat B ncii Na ionale a României asisten tehnic pentru consolidarea func iilor de banc
central .
Teste de autoevaluare:
1. Care este rolul B ncii Reglementelor Interna ionale în supravegherea bancar ?
2. Care sunt obiectivele i în ce const activitatea B ncii Reglementelor Interna ionale
3. Care sunt principiile fundamentale ale sistemelor de pl i?
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 30
Unitatea de înv are nr. 5 – UNIUNEA ECONOMIC I MONETAR
(UEM) – cea mai avansat form a integr rii
Principalele obiective ale unit ii de înv are nr. 5 sunt:
– în elegerea modului de func ionare a Uniunii Economice i Monetare;
– prezentarea perspectivelor Uniunii Economice i Monetare.
5.1. Evolu ia Uniunii Economice i Monetare
Crearea Uniunii Economice i Monetare a constituit un proiect al Uniunii Europene înc de la
sfâr itul anilor ‘60. În 1969, Summitul European de la Haga a transformat UEM într-un obiectiv
oficial. Raportul Werner din 1970 prezenta un plan pentru atingerea obiectivului Uniunii
Economice i Monetare, plan ce urma s se desf oare într-un interval de 10 ani. Îns , ca urmare a crizelor petroliere, divergen elor de politic economic i sc derii valorii dolarului, ac iunile de stabilire a fluctua iilor conform unui arpe monetar au fost limitate la un acord în acest sens între Germania, Danemarca i statele membre ale BENELUX.
În 1979, procesul a fost relansat prin crearea Sistemului Monetar European (SME), ce reprezenta
un exemplu inedit de cooperare specific . Sistemul era construit pe principiul unor cursuri
valutare stabile dar ajustabile, bazate pe existen a unei serii de cursuri oficiale stabilite prin
compara ie cu ECU (calculat ca medie a cursurilor monedelor participante). Pân în momentul
negocierii Tratatului de la Maastricht SME era privit ca un succes de economi ti i de politicieni.
Fluctua ia cursurilor de schimb dintre monedele europene fusese redus considerabil: între 1979 i
1985 ea ajunsese la jum tatea valorii din perioada 1975 – 1979 i a continuat s se înjum t easc în
perioada 1986 – 1989. Convergen a ratelor infla iei i ratelor dobânzii pe termen lung a contribuit
la succesul SME, care a favorizat discu iile privitoare la Uniunea Economic i Monetar , reluate
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 31
dup 1985 (UEM ap rând din ce în ce mai mult în ipostaza unei etape necesare pentru finalizarea
pie ei unice).
În 1988, Consiliul European de la Hanovra a înfiin at un comitet condus de Jacques Delors,
pre edintele de atunci al Comisiei Europene, care s propun etape concrete pentru drumul c tre
Uniunea Economic i Monetar . Delors a recomandat un plan în trei etape, ce avea ca obiectiv
cre terea coordon rii dintre politicile economice i monetare, crearea unei monede unice i a unei
B nci Centrale Europene. Pe baza raportului Delors, Consiliul European de la Madrid a decis ca
prima etap a UEM s înceap în iulie 1990, iar Consiliul European de la Maastricht a decis ca
Europa s dispun de o singur moned pân în anul 2000. Regulile de func ionare, institu iile
adecvate i obiectivele UEM sunt incluse în Tratatul de la Maastricht. Au fost stabilite bazele
constituirii UEM în trei etape:
rile din cadrul uniunii monetare s îndeplineasc criteriile de convergen monetar i
bugetar (1992 – 1993);
1994 – 1999: reunirea guvernatorilor b ncilor centrale în cadrul Institutului Monetar
European (IME) pentru a asigura transformarea acestuia în Banca Central European (BCE) în
1998; important este independen a fa de guvernele proprii a b ncilor centrale din statele membre;
fixarea irevocabil a cursurilor de schimb înso it de introducerea monedei unice.
Principalul obiectiv al politicii monetare este men inerea stabilit ii pre urilor, în paralel cu sprijinirea politicilor economice comunitare. În privin a politicilor fiscale, rilor din zona EURO li se impune s aib i s men in finan e publice bine administrate, conform prevederilor Tratatului de la Maastricht. În plus, pentru a asigura o convergen bugetar de durat , a fost adoptat un Pact de Stabilitate i Cre tere, prin care statele membre recunosc necesitatea unei politici fiscale riguroase pentru func ionarea în condi ii bune a Uniunii Economice i Monetare.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 32
Participan ii la zona EURO trebuie s adopte programe pe termen mediu cu bugete cât mai echilibrate sau chiar excedentare; un deficit excesiv, dac nu este corectat la timp, va conduce la sanc iuni financiare. Statele UE din afara zonei Euro vor trebui s adopte i ele programe de convergen , dar nu vor constitui obiectul sanc iunilor financiare. În afara liniilor directoare generale men ionate mai sus, rile care au adoptat euro trebuie s aplice i cadrul general pentru coordonarea politicilor economice i procedurile prev zute în Tratat.
Principalele costuri ale UEM sunt legate de schimb rile ce trebuie efectuate de operatorii economici i, în multe sectoare, ele pot fi recuperate destul de rapid. Având în vedere c efectul general al UEM este unul benefic pentru rile participante, cheltuielile legate de introducerea monedei unice trebuie privite ca o investi ie.
Prin Tratatul de la Maastricht (semnat în februarie 1992, ratificat ulterior de statele membre, în vigoare din noiembrie 1993) au fost stipulate crearea Uniunii Economice i Monetare (UEM) i introducerea monedei unice. Alte evenimente ulterioare sunt considerate relevante:
decembrie 1995 – Madrid: Consiliul European (reuniunea efilor de state i guverne din
Uniunea European ) a decis c moneda unic se va numi euro i a fixat datele de 1.01.1999 pentru
introducerea în tranzac iile valutare i 1.01.2002 cel târziu pentru introducerea monedelor i
bancnotelor;
iunie 1997 – Amsterdam: Consiliul European a aprobat termenii Pactului de Stabilitate i Cre tere, crearea unui nou mecanism al cursului valutar pentru monedele neparticipante la zona EURO i reglement rile stabilind cadrul legal al euro;
decembrie 1997 – Luxemburg: Consiliul European a aprobat procedurile de înt rire a coordon rii politicilor economice na ionale, precum i pe cele privind orientarea politicii valutare aferente monedei euro;
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 33
25.03.1998: Comisia European i Institutul Monetar European au comunicat rezultatele
analizei privind atingerea convergen ei economice de c tre statele membre UE, potrivit criteriilor
stabilite în Tratat, iar 11 ri au primit recomandarea Comisiei de a participa la zona EURO;
2.05.1998 – Bruxelles: Consiliul European a hot rât ca zona EURO s fie format din cele 11
state propuse de Comisie: Belgia, Germania, Spania, Fran a, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda,
Austria, Portugalia i Finlanda;
1.01.1999: Consiliul Uniunii Europene a stabilit cursurile fixe de conversie în Euro ale
monedelor na ionale din statele participante la zona EURO.
Factorii decizionali trebuie s aib voin a i capacitatea de a men ine competitivitatea aparatului productiv na ional în cadrul zonei EURO.
5.2. Criteriile de convergen
Prin Tratatul de la Maastricht au fost stabilite criteriile de convergen de a c ror îndeplinire depinde accesul în zona EURO:
– Nivelul infla iei nu trebuie s dep easc cu mai mult de 1,5 % nivelul atins de media celor
trei ri cel mai bine plasate din punct de vedere al stabilit ii pre urilor;
– Trebuie respectate benzile normale de fluctua ie din cadrul mecanismului cursului de
schimb timp de 2 ani, f r a devaloriza moneda, comparativ cu moneda altui stat membru UE, în
aceast perioad ;
– Rata dobânzii pe termen lung trebuie s nu dep easc cu mai mult de 2 % media ratelor
din cele trei state membre UE situate pe cele mai bune pozi ii în privin a ratei infla iei;
– Deficitul bugetar anual trebuie s se afle sub 3 % din PIB, iar datoria public sub 60 % din
PIB.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 34
Conform Tratatului li se cere economiilor na ionale s fi atins anumite nivele de performan în ce prive te infla ia, deficitele i datoria public , cursul de schimb i rata dobânzii. Atingerea acestor nivele nu asigur doar condi iile economice necesare, ci i un anumit grad de convergen între statele membre, care s permit func ionarea corect a UEM.
Scopul condi iilor impuse este de a se asigura c statele membre au atins un nivel suficient de înalt de stabilitate economic i convergen înainte de a participa zona EURO. Odat în, disfunc iile dintr-unul din statele membre pot avea impact asupra celorlalte. Condi iile stabilite în Tratat sunt de o importan deosebit pentru a reduce riscul apari iei problemelor. Tratatul define te clar procedura i criteriile de selec ie, iar Comisia European i statele membre au subliniat în numeroase rânduri importan a aplic rii stricte a condi iilor.
Criteriile specifice se refer la infla ie, rata dobânzii pe termen lung, situa ia financiar a statului,
stabilitatea cursului de schimb. În plus, participarea unui stat la zona EURO a fost determinat i
de progresul înregistrat în integrarea pie elor, a situa iei balan ei de pl i (în ce prive te conturile
curente) i a schimb rilor referitoare la costurile unitare cu for a de munc i diferi i indici ai
pre urilor.
Uniunea Economic i Monetar (UEM) este zona din cadrul pie ei unice a Uniunii Europene
(pia caracterizat prin circula ia f r restric ii a persoanelor, bunurilor, serviciilor i capitalului)
în care se utilizeaz o singur moned . Aceast zon asigur cadrul pentru stabilitatea i cre terea
economic i se caracterizeaz prin existen a unei b nci centrale independente, precum i a
obliga iilor legale asumate de statele participante de a avea politici economice na ionale riguroase
i de a- i coordona strâns aceste politici.
Uniunea Economic i Monetar se bazeaz pe dou concepte:
coordonarea politicilor economice na ionale i
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 35
existen a Sistemului European al B ncilor Centrale (SEBC).
5.3. Avantajele monedei unice
Adoptarea unei singure monede este considerat op iunea cea mai ra ional care s asigure
libertatea deplin de circula ie a bunurilor, serviciilor i capitalurilor în cadrul Uniunii Economice.
O pia unic mai eficient permite impulsionarea cre terii economice i a ocup rii for ei de
munc , în timp ce moneda unic contribuie la înt rirea stabilit ii monetare interna ionale.
Comparabilitatea pre urilor în EURO contribuie la cre terea activit ii companiilor, ele
trebuind s produc i s ofere bunuri i servicii la pre uri corelate cu nivelurile mai ridicate ale
cererii intracomunitare i cu accentuarea concuren ei extracomunitare prin pre uri.
Prin intermediul introducerii monedei unice au fost eliminate costurile ridicate ale
tranzac iilor legate de conversiile valutare i, de asemenea, au fost reduse incertitudinile aferente
instabilit ii cursului de schimb.
Înainte de intrarea în UEM economiile na ionale trebuie s fie preg tite pentru exigen ele impuse. Ra iunea fundamental a existen ei i men inerii criteriilor de convergen este evitarea riscului dezechilibr rii Uniunii Economice i Monetare, ca urmare a admiterii unei ri incompatibile cu aspectele corelate cu o moned stabil .
Teste de autoevaluare:
1. Care sunt criteriile de convergen de a c ror îndeplinire depinde accesul în zona EURO?
2. Care sunt avantajele monedei unice?
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 36
Unitatea de înv are nr. 6
BANCA CENTRAL EUROPEAN (BCE) = institu ie complex
Principalele obiective ale unit ii de înv are nr. 6 sunt:
– în elegerea misiunilor, rolului i func iilor B ncii Centrale Europene;
– prezentarea organiz rii i a modului de func ionare a B ncii Centrale Europene.
6.1. Introducere
Banca Central European (BCE) este una dintre cele mai importante b nci centrale ale lumii,
având responsabilitatea politicii monetare unice. A fost creat la 1 ianuarie 1998, având sediul central la Frankfurt, în Germania, a a cum a fost fixat prin Tratatul de la Amsterdam. Pre edintele este Jean – Claude Trichet.
Predecesorul BCE a fost Institutul Monetar European, creat pentru a sprijini statele s adopte
moneda euro i pentru preg tirea instituirii Sistemului European al B ncilor Centrale (SEBC). IME
a provenit din fostul Fond European de Cooperare Monetar (FECOM). Ini ial, în zona EURO s-au
aflat 11 membri, Grecia urmând s li se al ture la 1 ianuarie 2001, Slovenia la 1 ianuarie 2007, iar Cipru i Malta la 1 ianuarie 2008, fiind extins astfel competen a BCE.
6.2. Obiectivele B ncii Centrale Europene
Obiectivul fundamental al BCE este men inerea stabilit ii pre urilor în zona EURO, deci s in infla ia sub control, la un nivel redus. inta actual este men inerea ratei infla iei sub nivelul de 2 %, dar aproape de acesta.
Misiunile de baz ale BCE sunt:
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 37
– definirea i implementarea politicii monetare pentru zona EURO;
– sprijinirea politicilor economice ale statelor membre;
– dirijarea opera iunilor de schimb valutar ( i protejarea rezervelor oficiale de schimb);
– facilitarea opera iunilor sistemului de pl i.
Alte misiuni:
– autorizarea emisiunii de bancnote i moned metalic în zona EURO – statele membre (cu
responsabilitatea BCN sau a Ministerului Economiei i Finan elor) pot emite monede euro,
dar volumul acestora trebuie s fie stabilit de BCE; dreptul exclusiv de a autoriza emiterea
bancnotelor euro apar ine BCE;
– colectarea de la autorit ile na ionale competente ori direct de la companii a informa iilor
statistice utile i crearea unei baze de date proprii;
– responsabilitatea men inerii stabilit ii sistemului financiar i monitorizarea sectorului
bancar, contribuind la aplicarea m surilor aferente pruden ei din cadrul institu iilor de
credit;
– colaborarea cu organisme ter e europene i interna ionale privind problemele monetare,
pl ile, organizarea statistic , sistemele de compens ri na ionale i alte aspecte conexe.
SEBC ac ioneaz în concordan cu principiile economiei de pia , în care s se manifeste libera
concuren , dar obiectivul stabilit ii pre urilor are prioritate în fa a tuturor celorlalte.
6.3. Func iile B ncii Centrale Europene
Rolul BCE este acela de a controla, prin instrumente i proceduri financiar-bancare, politica monetar unic a UE, pentru a asigura stabilitatea pre urilor, supravegherea func ion rii Sistemului Monetar European i utilizarea euro.
Func iile opera ionale i monetare ale BCE:
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 38
– deschiderea de conturi pentru institu iile de credit, publice i al i participan i pe pia ;
– opera iuni de “open market” i de credit;
– solicitarea institu iilor de credit s constituie i s men in rezerve minime;
– crearea i reglementarea unui sistem de pl i eficient;
– cooperarea cu b ncile centrale ale altor ri, cu institu iile de credit i cu organisme
interna ionale.
6.4. Organizarea B ncii Centrale Europene
BCE a fost proiectat având ca model Bundesbank, în special urm rind independen a sa politic . Este condus de Consiliul de Guvernare i de Comitetul Director. Exist , de asemenea, un Consiliu General. Banca Central European este independent de celelalte institu ii europene ori na ionale. SEBC este compus din BCE i din b ncile centrale na ionale.
– Consiliul de Guvernare este organismul suprem de decizie al BCE. Este compus din membrii Comitetului Director i din guvernatorii BCN din zona EURO. Mandatul unui guvernator este de minim cinci ani.
Atribu ii principale ale Consiliului de Guvernare:
– responsabilitatea lu rii deciziilor de politic monetar , rate ale dobânzii i privind
rezervele SEBC;
– autorizarea emiterii bancnotelor euro i consilierea celorlalte institu ii privind legisla ia
(normele) în domeniu;
– adoptarea unor hot râri i orient ri pentru îndeplinirea sarcinilor SEBC.
Consiliul de Guvernare se întrune te cel pu in de 10 ori pe an. Fiec rui membru îi corespunde un
vot (pre edin ii nu voteaz ), iar deciziile sunt luate pe baza majorit ii simple.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 39
– Comitetul Director se compune din pre edintele BCE (în prezent Jean-Claude Trichet), un
vicepre edinte i al i patru membri. Ei sunt numi i de comun acord de guvernele statelor din zona
EURO, la recomandarea Consiliului i dup consultarea Parlamentului European, dintre persoane
cu autoritate i experien în domeniul bancar recunoscute. Mandatul este de opt ani, f r a putea
fi reînnoit. Printr-o în elegere tacit , începând cu anul 2005, patru din cele ase locuri sunt
rezervate statelor cu cele mai mari patru b nci centrale din zona EURO: Fran a, Germania, Italia i
Spania.
Atribu ii principale ale Comitetului Director:
– implementarea politicii monetare în conformitate cu recomand rile Consiliului de Guvernare, având competen a oferirii de instruc iuni necesare BCN;
– exercitarea puterii delegate de Consiliul de Guvernare.
– Consiliul General este un organism care se ocupa de probleme legate de trecerea la moneda euro, de exemplu fixarea cursurilor de schimb pentru monedele înlocuite de euro (continuând sarcinile fostului IME). Exist doar pân toate statele vor adopta moneda euro. Este compus din pre edinte, vicepre edinte i guvernatori ai tuturor BCN din UE.
6.5. Principiile func ion rii B ncii Centrale Europene
– Independen a
BCE este o institu ie independent care nu prime te dispozi ii nici de la guvernele statelor membre, nici din partea celorlalte institu ii ale UE.
BCE este independent din punct de vedere financiar, având propriul s u buget, separat de bugetul UE. Independen a unei b nci centrale este cea mai sigur modalitate de a evita manipularea la nivel macroeconomic pentru scopuri politice.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 40
– Transparen a
B ncile centrale furnizeaz publicului informa ii utile privind strategiile lor, astfel încât s poat fi în elese deciziile de politic monetar .
– Credibilitatea
BCE explic modul în care î i atinge scopurile aferente misiunilor sale. Evaluarea sistemului
financiar efectuat de o banc central este esen ial , iar BCE trebuie s fie deschis i realist
privind posibilit ile îndeplinirii obiectivelor politicii monetare.
– Autodisciplina
Responsabilii trebuie s garanteze corectitudinea lu rii deciziilor i a explica iilor oferite de-a
lungul timpului.
Sunt considerate efecte ale introducerii monedei unice:
– reducerea costurilor implicate de riscuri;
– sc derea tendin elor infla ioniste prin aplicarea unor m suri restrictive;
– cre terea transparen ei i a competitivit ii;
– reducerea presiunilor de pe pia ca urmare a dispari iei cursurilor valutare pentru
monedele din interior;
– existen a unei pie e unice, mult mai func ionale;
– cre terea pre urilor în unele ramuri economice;
– rolul de competitor pentru dolarul american.
Teste de autoevaluare:
1. Cum este organizat Banca Central European ?
2. Care sunt principiile func ion rii B ncii Centrale Europene?
3. Care sunt efectele introducerii monedei euro?
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 41
Unitatea de înv are nr. 7
BANCA EUROPEAN DE INVESTI II (BEI)
Principalele obiective ale unit ii de înv are nr. 7 sunt:
– în elegerea rolului B ncii Europene de Investi ii;
– prezentarea modului de func ionare a B ncii Europene de Investi ii.
7.1. Introducere
Crearea B ncii Europene de Investi ii ca o institu ie de finan are a Uniunii Europene a fost stabilit prin Tratatul de la Roma, având scopul acord rii de asisten financiar pe termen lung prin proiecte care sus in integrarea european . BEI are personalitate juridic i autonomie financiar . Sediul BEI se afl în Luxemburg.
În calitate de banc , BEI respect principiile clasice i colaboreaz cu alte institu ii financiare
interna ionale. Cu toate acestea, Banca European de Investi ii ofer împrumuturile cu o dobând
apropiat de cea cu care le ob ine de pe pie ele europene i mondiale de capital (cu o majorare de
cca. 0,15 %). Împrumuturile sale pot fi acordate atât organismelor publice cât i celor private care
investesc în agricultur , industrie, re ele de transport ori telecomunica ii, infrastructur , energie,
dezvoltare regional .
7.2. Obiectivele B ncii Europene de Investi ii
Priorit i opera ionale:
– Dezvoltarea economic regional ;
– Protec ia mediului i ridicarea calit ii vie ii;
– Colaborarea cu rile europene.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 42
BEI ac ioneaz în conformitate cu obiectivele politicii Uniunii Europene, dintre care se eviden iaz în ultimii ani cercetarea, dezvoltarea i inovarea, protec ia mediului, s n tatea i educa ia. Contrar semnifica iei asociate ca urmare a denumirii sale, BEI nu este o banc de investi ii. Ea contribuie la aplicarea unei politici de cooperare pentru dezvoltare european , în concordan cu termenii i condi iile stabilite în cadrul unor acorduri, pe baza parteneriatelor dintre Uniunea European i cca. 135 de ri din Europa Central , de Est i de Sud, din Zona Mediteranean , din Africa, Asia, America Latin , din Caraibe i Pacific.
Banca European de Investi ii contribuie la integrarea statelor membre ale U.E., la coeziunea economico – social i la evolu ia lor echilibrat . Având aceste scopuri, BEI atrage de pe pia fonduri substan iale pe care le direc ioneaz , în termenii cei mai favorabili, spre finan area unor proiecte conforme cu obiectivele Uniunii Europene. De asemenea, BEI implementeaz componentele financiare ale acordurilor stabilite cu statele din afara U.E., implicând ajutor pentru dezvoltare i politici de cooperare.
Conform Articolului 130 al Tratatului de la Roma, BEI are sarcina de a acorda împrumuturi i garan ii pentru facilitarea implement rii în economie a proiectelor:
– pentru dezvoltarea regiunilor defavorizate;
– de interes comun pentru statele membre, dar de o amploare care nu permite finan area
integral cu disponibilit i ale unui singur stat membru;
– destinate moderniz rii unor activit i care s faciliteze instituirea pie ei comune.
Ac ionarii B ncii Europene de Investi ii sunt statele membre ale U E. Contribu ia fiec rui stat
membru la capitalul B ncii Europene de Investi ii este calculat în func ie de PIB.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 43
B E I contribuie la realizarea obiectivelor UE prin acordarea de finan ri pe termen lung pentru proiecte specifice, respectând reglement rile pruden iale din domeniul bancar. BEI urm re te i adaptarea continu a activit ii la evolu iile recente ale politicilor europene.
Banca European de Investi ii î i desf oar activitatea în strâns colaborare cu b ncile, atât în privin a împrumuturilor de pe pie ele de capital, cât i finan area proiectelor. BEI acord credite din împrumuturile ob inute care, împreun cu fondurile proprii (capital i rezerve), constituie resursele proprii. În afara UE, opera iunile de finan are ale BEI sunt realizate în principal din resursele proprii dar i prin mandat din resursele bugetare ale statelor membre.
7.3. Organizarea BEI
Organismele de conducere ale B ncii Europene de Investi ii sunt: Consiliul Guvernatorilor, Consiliul de Administra ie i Comitetul Director i Comitetul de Verificare.
– Autoritatea suprem este Consiliul Guvernatorilor, în care statele membre sunt reprezentate de mini trii de finan e. C G se reune te o dat pe an pentru:
– stabilirea direc iilor politicii BEI;
– autorizarea activit ii B ncii Europene pentru Investi ii în afara Uniunii Europene;
– reunirea membrilor Consiliului de Administra ie i ai Comitetului Director;
– primirea unui raport din partea Comitetului de Control;
– aprobarea situa iilor financiare i a raportului anual;
– deciziile privind majorarea capitalului.
C G este format din 26 de Directori, câte unul din fiecare stat membru i un reprezentant al
Comisiei i din 16 membri suplean i ale i pe baza competen ei i a independen ei lor.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 44
– Consiliul de Administra ie decide alocarea împrumuturilor i garan iilor, colectarea fondurilor i nivelul ratei dobânzii. C A exercit un control al respect rii prevederilor Statutului i al directivelor C G. Se întrune te o dat de lun . Comitetul de Administra ie este format din 9 membri i este principalul organism de execu ie al b ncii. Exist un Regulament interior în care sunt înscrise principiile de func ionare.
– Comitetul Director are o pozi ie puternic , fiind corpul executiv permanent al BEI. C D este
alc tuit dintr-un pre edinte i ase vicepre edin i. Activitatea sa const în:
– derularea afacerilor curente;
– preg tirea i implementarea deciziilor directorilor, mai ales în privin a împrumuturilor i garan iilor.
Membrii C D nu pot avea o alt func ie public , indiferent dac aceasta este remunerat sau nu. În îndeplinirea atribu iilor, membrii C D nu trebuie s respecte instruc iuni din partea guvernelor sau a altor institu ii.
Codurile de etic includ regulile de conduit , dintre care la baz se afl obliga ia membrilor C A i ai C D de a- i exercita cât mai bine func iile, cu profesionalism i eficacitate. Atât membrii C A, ai C D cât i suplean ii sunt în mod unic responsabili fa de BEI. Membrii C A i ai C D trebuie s aib un comportament onest i rezonabil privind acceptarea anumitor func ii sau misiuni care ar putea crea un conflict de interese în leg tur cu folosirea informa iilor pe care ei le de in.
– În structura BEI se afl un i Comitet de Verificare, care monitorizeaz atent dac sunt respectate
recomand rile Comitetului de la Basel privind supravegherea bancar . C V este compus dintr-un
Pre edinte, 2 membri i un observator; se reune te în fiecare lun cu scopul de a coordona
activitatea sa i pe cea a auditorilor interni i externi. C V urm re te dac au fost aplicate
procedurile.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 45
Auditorii interni evalueaz eficacitatea sistemelor de control intern, inând cont de principiile BRI. Este revizuit domeniul tehnologiei informa iei pentru intervale de 2 – 5 ani.
Auditorii externi independen i r spund în fa a Comitetului de Verificare, pe care îl informeaz privind programul i coordonarea activit ii cu cea a auditorilor interni.
Un departament independent al BEI are atribu ii de control financiar, cu responsabilit i legate de contabilitate i preg tirea rapoartelor financiare ale BEI. Este solicitat avizul acestui departament privind implementarea politicilor financiare. Sunt acoperite informa iile care au impact asupra indicatorilor de performan , gestiunii, bugetului.
Controlul riscurilor aferente opera iunilor de creditare are loc înainte i dup acordare. Obiectivul
const în men inerea valorii. Riscurile asociate tranzac iilor trebuie m surate corect i reduse ori
eliminate.
Mai exist un departament de Evaluare a opera iunilor care coordoneaz autoevaluarea,
asigurând transparen a. Evalu rile proiectelor finan ate pot fi: na ionale, regionale, sectoriale ori
tematice.
BEI trebuie s ia în considerare, în derularea opera iunilor de acordare a unor împrumuturi i garan ii, de urm toarele principii:
– supravegherea utiliz rii fondurilor în modul cel mai ra ional posibil în interesul stabilit;
– neacceptarea particip rii la gestiunea întreprinderilor;
– cedarea crean elor sale pe pia a financiar i solicitarea debitorilor s emit obliga iuni;
– nepretinderea ca sumele împrumutate s fie cheltuite într-un anumit stat membru;
– nefinan area proiectelor la care se opune statul membru pe teritoriul c ruia ar fi
implementat;
– posibilitatea condi ion rii acord rii de împrumuturi de organizarea unor licita ii
interna ionale.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 46
7.4. Activitatea B ncii Europene de Investi ii
BEI finan eaz proiecte care au ca obiectiv promovarea politicilor UE i implementarea Agendei Lisabona, a Ini iativei Inovare 2010 de creare i promovare a unei economii bazate pe cunoa tere. BEI poate acoperi pân la 50 % din costurile totale aferente unui proiect i cofinan eaz investi iile împreun cu alte b nci (BERD). Principalele caracteristici ale politicii de împrumut a BEI sunt: diversitatea, inova ia, lichiditatea si transparen a.
Banca European de Investi ii a devenit una dintre cele mai importante surse de finan are
interna ional a proiectelor din noile state membre ale UE, dar i pentru cele din regiunea
Balcanilor. Aproape jum tate din sumele împrumutate au fost orientate c tre proiecte în domeniul
transporturilor. Proiectele din sectorul industrial, de mediu i telecomunica ii au absorbit aproape
15 % fiecare, în timp ce 10 % a fost împrumutat pentru proiectele din sectorul energetic, s n tate i
educa ie.
Începând din anul 1990, B E I a fost autorizat de Consiliul Guvernatorilor s acorde împrumuturi
rilor din Europa Central i de Est. În perioada de pre-aderare a celor opt state din aceast zon ,
BEI a acordat împrumuturi în valoare de 25 miliarde euro cu scopul finan rii proiectelor de
infrastructur , mediu, servicii, industrie, educa ie, s n tate i IMM-uri. BEI opereaz i în afara
Uniunii Europene sub inciden a unor protocoale financiare încheiate cu 12 ri din regiunea M rii
Mediterane, 30 ri din Asia i America Latin i cu 70 de state din cadrul Conven iei de la Lome
(Africa, Caraibe i Pacific).
În 2005 ac iunile b ncii în exteriorul Uniunii Europene s-au ridicat la 5 miliarde de euro i au fost
lansate dou noi ini iative menite s conduc la intensificarea cooper rii pe linia cre terii eficien ei
utiliz rii fondurilor structurale: JASPERS (parteneriat între BEI, BERD i Comisia European
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 47
pentru sprijinirea autorit ilor regionale i na ionale în vederea preg tirii proiectelor finan ate din bugetul UE) i JEREMIE (schema gestionat prin Fondul European de Investi ii care permite statelor membre i regiunilor s transforme o parte din fondurile structurale alocate în instrumente financiare dedicate întreprinderilor mici si mijlocii).
BEI urm re te ca în viitor s continue dialogul cu institu iile politice, dintre care Comisia European , în privin a ac iunii sale externe, dar i cu institu iile financiare interna ionale. Finan area unor proiecte în zona învecinat U E va fi prioritar .
Obiectivele BEI pentru 2006 – 2008
Planul Opera ional pentru cei 3 ani con ine definirea obiectivelor strategice pe termen mediu i
priorit ile opera ionale, pe baza celor stabilite de Consiliul Guvernatorilor. În aceast perioad ,
concentrarea activit ii de creditare a B E I urm re te anumite priorit i, considerate obiective
eligibile:
Coeziune economic i social într-o U E extins ;
Implementarea ini iativei Inovare 2010 (Cercetare i dezvoltare); Dezvoltarea re elelor transeuropene;
Sprijinul UE pentru dezvoltare i cooperarea cu ri partenere;
Protec ia mediului natural i urban, regional sau global, incluzând schimb rile climatice Dezvoltarea IMM-urilor.
7.5. Activitatea BEI în România
România a devenit membr a BEI la 1 ianuarie 2007.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 48
Începând din 1990, BEI a acordat finan ri complementare pentru realizarea unor proiecte prioritare în rile central i est-europene candidate la aderarea la UE. În perioada de preaderare, România a încheiat cu aceast banc în jur de 60 de acorduri de împrumut, cu o valoare cumulat de peste 4 milioane de euro.
Dup aderarea la Uniunea European , România a devenit ac ionar al BEI, având un reprezentant în Consiliul Guvernatorilor i un num r de membri în Consiliul Director. România contribuie la capitalul subscris al BEI cu 42,3 milioane euro.
În România, BEI a acordate credite atât sectorului public, cât i celui privat. În perioada 1990 –
2005, valoarea împrumuturilor oferite României pentru proiecte legate de aderarea la Uniunea
European a atins nivelul de 4,3 miliarde USD. Acestea au vizat diverse domenii, dintre care:
Transport i telecomunica ii (61 % din totalul împrumuturilor);
Ameliorarea situa iei mediului înconjur tor, în special prin reconstruc ie
în urma pagubelor cauzate de inunda ii (15 %);
Îmbog irea capitalului uman, respectiv a calit ii vie ii prin s n tate i
educa ie (7 %).
Pentru accelerarea integr rii României în Uniunea European i recuperarea decalajelor în perioada post-aderare, BEI are în vedere o cre tere a activit ii sale de finan are, în special în acele domenii care vor stimula competitivitatea economiei române ti.
Teste de autoevaluare:
1. In ce const organizarea B ncii Europene de Investi ii?
2. Care sunt obiectivele B ncii Europene de Investi ii?
3. Care sunt principalele repere ale activit ii B ncii Europene de Investi ii?
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 49
Unitatea de înv are nr. 8
BANCA EUROPEAN PENTRU RECONSTRUC IE I DEZVOLTARE
(BERD)
Principalele obiective ale unit ii de înv are nr. 8 sunt:
– prezentarea organiz rii B ncii Europene pentru Reconstruc ie i Dezvoltare;
– în elegerea modului în care func ioneaz Banca European pentru Reconstruc ie i
Dezvoltare.
8.1. Introducere
Înfiin at în 1991 ca institu ie multina ional , Banca European pentru Reconstruc ie i
Dezvoltare utilizeaz instrumente financiare pentru a ajuta s î i dezvolte economiile de pia i
democra ia ri din Europa Central i de Est, fiind implicate i state din Asia Central . Ac ionarii
includ ri din toat lumea, la care se adaug Comunitatea European i Banca European de
Investi ii. Apari ia BERD a corespuns necesit ii ca Europa Occidental s sprijine stabilitatea
vecinilor s i. Integrarea statelor central i est-europene în economia mondial nu era doar o
problem exclusiv european ci dep ea capacitatea financiar a Uniunii Europene, fiind creat
BERD pentru asigurarea unei asisten e financiare pe termen lung. Capitalul subscris este de 20
miliarde euro.
Cel mai puternic avantaj al BERD, pe lâng concentrarea regional , const în operarea atât în sectorul public cât, mai ales în cel privat, de obicei împreun cu al i parteneri comerciali. BERD dispune de resurse umane i instrumente de lucru deosebite.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 50
BERD finan eaz proiecte ale unor b nci ori firme noi i investe te în companii existente. De asemenea, sprijin privatizarea, restructurarea companiilor de stat i ameliorarea serviciilor publice locale.
Cooperarea cu Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare s-a extins în multe ri i opera iunile acoper , în prezent, o mare varietate de sectoare (incluzând infrastructura, sprijinul acordat Întreprinderilor Mici i Mijlocii etc.). BERD a jucat un rol important în asisten a acordat în perioada de pre-aderare statelor U.E.
Sediul central al BERD se afl la Londra, în Marea Britanie, având Reprezentan e în multe dintre
rile în care opereaz pentru dirijarea activit ii. Ac ionarii sunt reprezenta i de: Albania,
Armenia, Australia, Austria, Azerbaijan, Belarus, Belgia, Bosnia i Her egovina, Bulgaria, Canada,
Cehia, Cipru, Coreea, Croa ia, Danemarca, Egipt, Elve ia, Estonia, Finlanda, Fran a, Georgia,
Germania, Grecia, Irlanda Islanda, Israel, Italia, Kirghistan, Japonia, Kazahstan, Luxembourg,
Macedonia, Malta, Marea Britanie, Maroc, Mexic, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Noua
Zeeland , Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia,
Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria,
Uzbekistan.
Pre edin ii BERD
Aprilie 1991 – June 1993: Jacques ATTALI
Septembrie 1993 – Ianuarie 1998: Jacques de LAROSIERE Septembrie 1998 – Aprilie 2000: Horst KOHLER
Iulie 2000 – Prezent: Jean LEMIERRE
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 51
8.2. Structura B ncii Europene pentru Reconstruc ie i Dezvoltare
Membrii B E R D se împart în dou categorii: finan atori i receptori de investi ii. La BERD
particip ri în care func ioneaz doar principii democratice. Banca European pentru
Reconstruc ie i Dezvoltare se orienteaz spre promovarea unor activit i care s conduc la o
dezvoltare durabil . BERD finan eaz proiecte în anumite sectoare, dintre care:
– afacerile din domeniul agricol;
– utilizarea eficient a energiei;
– institu iile financiare;
– prelucrarea materiilor prime;
– infrastructura municipal i de mediu;
– resursele naturale;
– proprietate i turism;
– telecomunica ii, tehnologia informa iei i media;
– transport.
Instrumentele financiare: împrumuturile, capitalul, facilit ile.
Condi iile de acordare a finan rii sau asisten ei se refer la:
rata dobânzii, termeni, comisioane, cheltuieli, r spundere, asigur ri, garan ii, condi ionalit i, participare la capital, cooperare tehnic , consultan i de proiect, proceduri legate de mediu, proceduri de procurare
BERD finan eaz proiecte din sectorul privat cu valori între 5 milioane de euro i 250 milioane de
euro, sub forma unor împrumuturi. Investi ia medie realizat de BERD este de 25 milioane de
euro.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 52
Proiectele de valori mici sunt finan ate prin instrumente financiare sau prin programe speciale destinate investi iilor directe din rile mai pu in dezvoltate.
8.3. Criterii opera ionale
Pentru a fi eligibil, un proiect trebuie:
– s fie localizat într-o ar unde BERD î i deruleaz activitatea;
– s aib prospecte comerciale conving toare;
– s implice din partea unor sponsori contribuii semnificative;
– s aduc beneficii economiei i s contribuie la dezvoltarea sectorului privat;
– s respecte standardele de protecie a mediului i pe cele din domeniul bancar.
Structura proiectelor
BERD adapteaz fiecare proiect nevoilor unui client i situa iei specifice a unei ri, regiuni ori
sector de activitate. BERD finan eaz maxim 35 % din costul total al unui proiect tip “greenfield”
(complet nou) ori 35 % din proiectul de capitalizare pe termen lung a unei companii. BERD solicit
de la sponsori contribu ii semnificative. Trebuie s existe finan ri suplimentare de la sponsori sau
cofinan atori.
8.4. Programele derulate în România
România a ratificat Acordul de Înfiin are a BERD în anul 1990, f când parte dintre membrii fondatori ai acestei institu ii. Capitalul subscris i v rsat de România are valoarea de 96 mil. euro (respectiv 9 600 ac iuni).
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 53
Consiliul Guvernatorilor B ncii este alc tuit din reprezentan i ai tuturor statelor membre. Ministrul economiei i finan elor este guvernator pentru România, iar guvernatorul B ncii Na ionale este guvernator supleant. Constituenta din care face parte ara noastr include Armenia, Georgia, Moldova i Ucraina.
Cea mai recent Strategie de ar pentru România a fost aprobat în decembrie 2005; acest tip de
document este revizuibil din doi în doi ani. România se situeaz pe locul al treilea din punct de
vedere al volumului finan rii (dup Federa ia Rus , concurând cu Polonia pentru locul doi).
Din 1991 (când BERD a devenit opera ional ) pân la 31 decembrie 2005, BERD a acordat
României un sprijin financiar în sum cumulat de 3 183,3 mil. euro (reprezentând 2 645,9 mil.
euro sub form de împrumuturi, 536,1 mil. euro investi ii de capital i 1,3 mil. euro garan ii [în
total 179 de acorduri semnate]); 66,45% din suma total a finan rii a sus inut sectorul privat. Pe
parcursul anului 2005, BERD a semnat cu ara noastr 27 de proiecte în sum de 503,7 mil. euro.
Prin investi iile sale, BERD promoveaz reformele structurale i sectoriale, competi ia,
privatizarea, institu ii financiare i sisteme juridice mai puternice, dezvoltarea infrastructurii
pentru sus inerea sectorului privat i guvernarea corporativ eficient . BERD promoveaz co-
finan area i investi iile str ine directe, mobilizeaz capital intern i ofer asisten tehnic .
Rela iile României cu BERD
România este membr a BERD din 1991 i are o cot de participare de 96 milioane euro la capitalul
B ncii. BERD s-a dovedit una dintre institu iile interna ionale care au sus inut intens România
pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, prin acordarea de împrumuturi care au ajutat la
implementarea proiectelor necesare transform rii economice i la intensificarea reformelor
structurale.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 54
BERD reprezint un stimulent major pentru investi ii în România. Cre terea a fost semnificativ ,
majoritatea (70 %) reg sindu-se în sectorul privat. Sumele au fost: 282 milioane euro în 2001, 447
milioane euro în 2002, 384 milioane euro în 2003, 401 milioane euro în 2004, 475 milioane euro în
2005.
BERD a finan at un num r considerabil de proiecte pentru a sprijini dezvoltarea ini iativei private
în urm toarele sectoare: infrastructur (transport, energie, utilit i), telecomunica ii, finan e,
agricultur , industrie, turism. Pe lâng propria sa investi ie, datorit BERD au fost mobilizate 6 miliarde euro, reprezentând co-investi ii în perioada 1991 – decembrie 2005.
Obiectivul BERD va r mâne, i în perioada urm toare, extinderea într-o manier dinamic a activit ilor sale în sectorul privat, implicarea în sectorul public fiind concentrat asupra unor proiecte cu o dimensiune regional .
BERD va sprijini eforturile guvernului de implementare a programului de reforme pentru
îmbun t irea mediului de afaceri al rii pentru atragerea investi iilor i pentru accelerarea
dezvolt rii sectorului privat local. În ansamblu, priorit ile opera ionale ale BERD vor fi centrate
pe dezvoltarea general a sectorului privat i reabilitarea infrastructurii i a sectorului energetic.
8.5. Priorit ile strategice
Printre direc iile opera ionale pe care s-a axat Strategia BERD pentru România în perioada 2006 –
2007 (aprobat la 12 dec. 2005) se afl :
Infrastructura – continuarea sprijinului acordat pentru dezvoltare prin transferul c tre
proprietatea privat i comercializarea utilit ilor energetice; BERD va c uta s colaboreze cu
investitori strategici interesa i de privatizarea sectorului energetic; crearea unei Pie e Regionale a
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 55
Energiei în Sud – Estul Europei este considerat o prioritate; pentru eficien a utiliz rii energiei electrice, resursele naturale BERD contribuie la îmbun t irea condi iilor de mediu; sunt c utate oportunit i de acordare a împrumuturilor în sectoarele transport i telecomunica ii; au loc reforme institu ionale în domeniul descentraliz rii companiilor municipale;
Sectorul corporativ – o aten ie special este acordat moderniz rii agriculturii, având loc finan ri garantate cu m rfuri;
Institu iile bancare – BERD contribuie la adâncirea intermedierii financiare prin
consolidarea rolului acesteia i este facilitat utilizarea unei game largi de produse financiare; se pune accent pe cre terea volumului creditului acordat în moneda local ; pentru realizarea acestor obiective, BERD va contribui i la înt rirea capacit ii administrative a structurilor institu ionale i a administra iei publice de a absorbi fondurile europene;
BERD a sprijinit privatizarea, acord facilit i IMM-urilor, urm re te dezvoltarea pie ei de
capital corelat cu reforma pensiilor i extinderea domeniului asigur rilor;
Cofinan area -BERD urm re te obiectivele propuse în cooperare cu alte institu ii
financiare interna ionale, pentru a reu i s implementeze strategia sa.
Teste de autoevaluare:
1. Care sunt priorit ile strategice ale B ncii Europene pentru Reconstruc ie i Dezvoltare?
2. Care sunt criteriile de eligibilitate ale unui proiect finan at de Banca European pentru
Reconstruc ie i Dezvoltare?
3. In ce constau rela iile României cu Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare?
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 56
TESTE GRIL
1. În cadrul criteriilor de convergen de a c ror îndeplinire depinde accesul în zona EURO se
afl :
a. situarea deficitului bugetar anual sub 3 % din PIB;
b. datoria public s fie sub 60 % din PIB;
c. nivelul deficitului bugetar anual situat sub 1,5 % din PIB;
d. situarea datoriei publice sub 40 % din PIB timp de 2 ani consecutivi.
A. a i d; B. a i b; C. b i c; D. c i d.
2. În categoria principalelor misiuni ale BCE sunt incluse:
a. facilitarea opera iunilor sistemului de pl i;
b. operarea în sectorul public i, mai ales, în sectorul privat;
c. sprijinirea politicilor economice ale statelor membre;
d. definirea i implementarea politicii monetare pentru zona EURO.
A. a i c; B. a, b i c; C. a, b i d; D. a, c i d.
3. Obiectivele eligibile pentru BEI în perioada 2006 – 2008 cuprind:
a. coeziunea economic i social într-o UE extins ;
b. pretinderea ca sumele împrumutate s fie ob inute în cadrul unor licita ii
interna ionale;
c. dezvoltarea re elelor transeuropene.
A. a i b; B. b i c; C. a i c.
4. Principiile pe care trebuie s le ia în considerare BEI în derularea opera iunilor de acordare a unor împrumuturi sunt:
a. nivelul ratei dobânzii pe termen lung trebuie s nu fie mai mare cu 2 % decât media
ratelor statelor membre;
b. neacceptarea particip rii la gestiunea întreprinderilor;
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 57
c. nefinantarea proiectelor la care se opune statul membru pe teritoriul c ruia ar fi
implementat;
d. cedarea crean elor sale pe pia a financiar i solicitarea debitorilor s emit obliga iuni.
A. a i d; B. b, c i d; C. a, b, c i d; D. a, b i d.
5. BEI a acordat credite României care au vizat diverse domenii, cum ar fi:
a. îmbog irea capitalului uman, respectiv a calit ii vie ii prin s n tate i educa ie;
b. gestiunea colectivit ilor profesionale;
c. transportul i telecomunica iile.
A. a i b; B. a i c; C. b i c. D. a, b i c.
6. Comitetul de Verificare din cadrul BEI are ca atribu ie (atribu ii):
a. majorarea ori diminuarea capitalului social;
b. monitorizarea atent a respect rii recomand rilor Comitetului de la Basel privind
supravegherea bancar ;
c. analiza i luarea deciziilor privind propunerile de împrumuturi acordate de Banca European de Investi ii.
A. b; B. a i c; C. b i c; D. c.
7. Printre direc iile opera ionale pe care s-a axat strategia BERD pentru România în perioada 2006 –
2007 se afl :
a. colaborarea cu investitori strategici interesa i de privatizarea sectorului energetic;
b. modernizarea agriculturii, finan rile fiind garantate cu m rfuri;
c. urm rirea atingerii obiectivelor propuse în cooperare cu alte institu ii financiare interna ionale;
d. contribu ia la consolidarea intermedierii financiare i la înt rirea capacit ii administrative a
institu iilor.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 58
A. a, b i c; B. a, b i d; C. a, b, c i d; D. b, c i d.
8. România este membr a BERD i are o cot de participare:
A. din 2007, de 96 milioane de euro;
B. din 1991, de 96 milioane de euro;
C. din 2007, de 42,3 milioane de euro.
9. Dintre criteriile opera ionale ale BERD pentru stabilirea eligibilit ii unui proiect pot fi
enumerate:
a. s implice formarea unei pie e unice mult mai func ionale;
b. s fie localizat într-o ar unde BERD î i deruleaz activitatea;
c. s respecte standardele de protec ie a mediului i pe cele din domeniul bancar;
d. s contribuie la dezvoltarea sectorului privat.
A. a, b i c; B. a i d; C. b, c i d; D. b i c.
10. Banca Reglementelor Interna ionale are sediul la:
A. Washington;
B. Londra;
C. Basel;
D. Bruxelles.
11. BRI are ca obiective importante:
a. reglementarea adecv rii capitalului;
b. încurajarea transparen ei cerin elor privind rezervele;
c. supravegherea reformei sectorului financiar.
12. Procesul de reform al FMI include anumite axe ale schimb rii, dintre care:
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 59
a. perfec ionarea mecanismelor de rezolvare a crizelor;
b. transformarea FMI într-o institu ie închis ;
c. înt rirea supravegherii i prevenirea crizelor;
d. cre terea suportului moral acordat statelor cu venit sc zut.
13. În componen a Obiectivelor specifice ale Dezvolt rii Mileniului se afl :
a. subminarea puterii femeii i promovarea discrimin rilor;
b. universalizarea înv mântului primar;
c. eradicarea s r ciei i a foametei;
d. ameliorarea protec iei mediului înconjur tor.
14. Programele de împrumut oferite României de Banca Mondial sunt bazate pe urm toarele
direc ii:
a. dezvoltarea sistemului de protec ie social ;
b. asisten a pe termen scurt a statelor membre cu dificult i ale balan elor de pl i;
c. acoperirea pierderilor din reducerile nea teptate ale veniturilor din activitatea de export;
d. consolidarea mediului de afaceri.
15. În Grupul B ncii Mondiale sunt incluse anumite institu ii, dintre care:
a. Asocia ia Interna ionala pentru Dezvoltare (AID);
b. Banca European pentru Investi ii;
c. Banca Interna ional pentru Reconstruc ie i Dezvoltare (BIRD);
d. Agen ia de Garantare Multilateral a Investi iilor.
16. În categoria valorilor B ncii Mondiale sunt incluse:
a. munca în echip bazat pe încredere;
b. ata amentul fa de munc i fa de cei apropia i;
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 60
c. promovarea unor activit i care s conduc la o dezvoltare durabil ;
d. încurajarea responsabiliz rii.
17. Printre priorit ile B ncii Mondiale (organism extern de mari propor ii) se reg sesc:
a. coordonarea politicilor monetare i / sau fiscale / bugetare;
c. lucrul în parteneriat;
d. finan area proiectelor de biodiversitate;
e. îndreptarea aten iei spre societatea civil (pentru implicare).
18. Asocia ia Interna ional pentru Dezvoltare a fost creat în:
a. 1945;
b. 1960;
c. 1956;
d. 1966.
19. Atribu ii principale ale Consiliului de Guvernare al B ncii Centrale Europene sunt considerate:
a. responsabilitatea lu rii deciziilor de politic monetar , rate ale dobânzii i privind rezervele
SEBC;
b. autorizarea emiterii bancnotelor euro i consilierea celorlalte institu ii privind legisla ia în
domeniu;
c. adoptarea unor hot râri i orient ri pentru îndeplinirea sarcinilor SEBC;
d. preg tirea i implementarea deciziilor directorilor, mai ales în privin a împrumuturilor i
garan iilor.
20. Ca principale atribu ii ale Comitetului Director al B ncii Centrale Europene sunt men ionate:
a. exercitarea puterii delegate de Consiliul de Guvernare al BCE;
b. implementarea politicii monetare în conformitate cu recomand rile Consiliului de Guvernare;
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 61
c. aprobarea situa iilor financiare lunare i a raportului anual;
d. oferirea de instruc iuni necesare BCN.
21. Caracteristici esen iale aferente principiilor func ion rii B ncii Centrale Europene sunt
considerate:
a. dependen a, implicând aplicarea dispozi iilor primite de la guvernele statelor membre i din
partea celorlalte institu ii ale UE;
b. transparen a, respectiv furnizarea publicului de informa ii utile care s faciliteze în elegerea
deciziilor de politic monetar ;
c. autodisciplina, fiind garantat corectitudinea lu rii deciziilor i a explica iilor oferite de-a
lungul timpului;
d. lichiditatea, BCE fiind optimist privind posibilit ile de îndeplinire a obiectivelor politicii
financiare.
22. A fost înfiin at un comitet condus de Jacques Delors, pre edintele de atunci al Comisiei
Europene, care s propun etape concrete pentru drumul c tre Uniunea Economic i
Monetar , în cadrul Consiliului European de la Hanovra:
a. în anul 1988;
b. în anul 1990;
c. în anul 1992;
d. în anul 2000.
23. Preciza i (alegând una dintre variantele prezentate) institu ia care ac ioneaz în conformitate cu
obiectivele Uniunii Europene, contribuind la coeziunea economico – social , la integrarea
statelor membre i la evolu ia lor echilibrat :
a. Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare;
b. Banca European de Investi ii;
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 62
c. Banca Central European ;
d. Corpora ia Financiar European .
24. A fost creat (Au fost create) de Fondul Monetar Interna ional în 1952, cu valabilitate în prezent
i utilizare frecvent :
a. facilitatea de finan are compensatorie;
b. acordurile stand – by;
c. asisten a de urgen
25. Înfiin at( ) în 1956, ofer finan ri sub diverse forme cu garan ii de stat, în special sectorului
privat:
a. Corpora ia Financiar Interna ional (CFI);
b. Asocia ia Interna ional pentru Dezvoltare (AID);
c. Banca Interna ional pentru Reconstruc ie i Dezvoltare (BIRD);
d. Centrul Interna ional de Reglementare a Conflictelor din Domeniul Investi iilor.
26. Crearea B ncii Europene pentru Investi ii ca o institu ie de finan are a Uniunii Europene,
având scopul acord rii de asisten financiar pe termen lung prin proiecte care sus in integrarea european , a fost stabilit prin:
a. Tratatul de la Madrid;
b. Tratatul de la Paris;
c. Tratatul de la Roma;
d. Tratatul de la Maastricht.
27. Alege i varianta fals dintre urm toarele afirma ii cu referire la Fondul Monetar Interna ional:
a. este o institu ie care include 185 de ri membre, înfiin at pentru a promova cooperarea
monetar interna ional , stabilitatea valutar , pentru
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 63
a stimula cre terea economic ;
b. acord asisten financiar temporar rilor, în condi ii adecvate, cu scopul sprijinirii corect rii
dezechilibrului balan ei de pl i;
c. promoveaz co-finan area, investi iile str ine directe, mobilizeaz capital intern i finan eaz
proiecte care au ca obiective crearea i promovare unei economii bazate pe cunoa tere;
d. lucreaz pentru facilitarea comer ului interna ional, pentru ridicarea gradului de ocupare a
for ei de munc .
28. Aceast institu ie multina ional utilizeaz instrumente financiare pentru a ajuta s î i
dezvolte democra ia ri din Europa Central i de Est, fiind implicate i state din Asia
Central , finan eaz proiecte ale unor b nci ori firme noi i investe te în companii existente,
sprijinind privatizarea, restructurarea companiilor de stat i ameliorarea serviciilor publice
locale:
a. Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare;
b. Banca Central European ;
c. Banca European de Investi ii.
29. Alege i dintre variantele prezentate mai jos entitatea care are inclus în sfera de activitate
derularea afacerilor curente, fiind corpul executiv permanent al B ncii Europene de Investi ii:
a. Comitetul Director;
b. Departamentul Financiar;
c. Consiliul Guvernatorilor;
d. Departamentul de Evaluare a opera iunilor.
30. Preciza i varianta fals .
a. Moneda euro contribuie la înt rirea stabilit ii monetare interna ionale, iar pia a unic permite
impulsionarea cre terii economice i a ocup rii for ei de munc .
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 64
b. Prin intermediul introducerii monedei unice au crescut costurile tranzac iilor legate de
conversiile valutare i incertitudinile aferente instabilit ii cursului de schimb.
c. Adoptarea unei singure monede este considerat op iunea cea mai ra ional care s asigure
libertatea deplin de circula ie a bunurilor, serviciilor i capitalurilor în cadrul Uniunii
Economice.
31. Misiuni ale B ncii Centrale Europene sunt considerate:
a. colectarea de la autorit ile na ionale competente ori direct de la companii a informa iilor
statistice utile i crearea unei baze de date proprii;
b. responsabilitatea men inerii stabilit ii sistemului financiar i monitorizarea sectorului bancar,
contribuind la aplicarea m surilor aferente pruden ei din cadrul institu iilor de credit;
c. extinderea într-o manier dinamic a activit ilor sale în sectorul privat, implicarea în sectorul
public fiind concentrat asupra unor proiecte cu o dimensiune regional ;
d. colaborarea cu organisme ter e europene i interna ionale privind problemele monetare,
pl ile, organizarea statistic , sistemele de compens ri na ionale i alte aspecte conexe.
32. Sediul central al B ncii Europene pentru Reconstruc ie i Dezvoltare se afl la:
a. Frankfurt;
b. Londra;
c. Bruxelles;
d. Paris.
33. Preciza i (alegând una dintre variantele prezentate) institu ia care deruleaz opera iuni de
“open market”, reglementeaz sistemul de pl i, coopereaz cu diverse organisme
interna ionale, solicit institu iilor de credit s constituie i s men in rezerve minime:
a. Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare;
b. Banca European de Investi ii;
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 65
c. Banca Central European ;
d. Asocia ia European pentru Dezvoltare.
34. A fost creat (Au fost create) de Fondul Monetar Interna ional în 1999, cu valabilitate în
prezent:
a. facilitatea de rezerv suplimentar ;
b. acordurile stand – by;
c. facilitatea pentru reducerea s r ciei i pentru cre tere;
d. asisten a de urgen
35. Înfiin at( ) în 1988, asigur împotriva anumitor tipuri de risc, adresându-se în special sectorului
privat:
a. Corpora ia Financiar Interna ional (CFI);
b. Agen ia de Garantare Multilateral a Investi iilor;
c. Banca Interna ional pentru Reconstruc ie i Dezvoltare (BIRD);
d. Centrul Interna ional de Reglementare a Conflictelor din Domeniul Investi iilor.
36. Banca Mondial i-a început existen a cu ocazia Conferin ei Financiare i Monetare de la:
a. Washington;
b. Maastricht;
c. Bretton Woods;
d. Lisabona.
37. Alege i varianta fals dintre urm toarele afirma ii cu referire la Banca European de Investi ii:
a. Misiunea primar este oferirea asisten ei financiare rilor cu dificult i, care pot cere
împrumuturi, dar trebuie s deruleze anumite reforme. Sunt aplicate, de obicei, în rile
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 66
care se confrunt cu probleme în domeniul fiscal, monetar sau politic. Sunt folosite programe de ajustare structural .
b. Urm re te ca în viitor s continue dialogul cu institu iile politice, dintre care Comisia
European , în privin a ac iunii sale externe, dar i cu diverse institu ii interna ionale.
Finan area unor proiecte în zona învecinat U E va fi prioritar .
c. Î i desf oar activitatea în strâns colaborare cu b ncile, atât în privin a împrumuturilor
de pe pie ele de capital, cât i finan area proiectelor. Acord credite din împrumuturile
ob inute.
d. În afara UE, opera iunile de finan are sunt realizate în principal din resursele proprii, dar i
prin mandat din resursele bugetare ale statelor membre.
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 67
Bibliografie selectiv
A.F.P. BAKKER, Institu iile financiare interna ionale, Editura Antet, 1997;
P. BREZEANU, M. A. DIMA, L.E. NOVAC, Sisteme financiare, Editura Cavallioti, Bucure ti,
2005;
www.bis.org – website-ul B ncii Reglementelor Interna ionale
www.bnro.ro – website-ul B ncii Na ionale a României
www.ebrd.org – website-ul B ncii Europene pentru Reconstruc ie i Dezvoltare
www.ecb.int – website-ul B ncii Centrale Europene
www.eib.org – website-ul B ncii Europene pentru Investi ii
www.europeana.ro
www.fmi.ro – website-ul Fondului Monetar Interna ional
www.ida.org – website-ul Asocia iei pentru Dezvoltare Interna ional
www.ier.ro – website-ul Institutului European din România
www.ifc.org – website-ul Corpora iei Financiare Interna ionale
www.imf.org – website-ul Fondului Monetar Interna ional
www.infoeuropa.ro
www.mae.ro – website-ul Ministerului Afacerilor Externe
www.mie.ro
www.wikipedia.org
www.worldbank.org – website-ul B ncii Mondiale
Institu ii Financiar – Bancare Interna ionale 68
Bibliografie selectiv
A.F.P. BAKKER, Institu iile financiare interna ionale, Editura Antet, 1997;
P. BREZEANU, M. A. DIMA, L.E. NOVAC, Sisteme financiare, Editura Cavallioti, Bucure ti,
2005;
www.bis.org – website-ul B ncii Reglementelor Interna ionale
www.bnro.ro – website-ul B ncii Na ionale a României
www.ebrd.org – website-ul B ncii Europene pentru Reconstruc ie i Dezvoltare
www.ecb.int – website-ul B ncii Centrale Europene
www.eib.org – website-ul B ncii Europene pentru Investi ii
www.europeana.ro
www.fmi.ro – website-ul Fondului Monetar Interna ional
www.ida.org – website-ul Asocia iei pentru Dezvoltare Interna ional
www.ier.ro – website-ul Institutului European din România
www.ifc.org – website-ul Corpora iei Financiare Interna ionale
www.imf.org – website-ul Fondului Monetar Interna ional
www.infoeuropa.ro
www.mae.ro – website-ul Ministerului Afacerilor Externe
www.mie.ro
www.wikipedia.org
www.worldbank.org – website-ul B ncii Mondiale
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Institutii Financiar Bancare Internationale (ID: 141453)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.