Indicii Bursieri Si Utilizarea Acestora

Economie

Indicii Bursieri Si Utilizarea Acestora

Byadmin ianuarie 1, 2024

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE VALORI

INDICII BURSIERI ȘI UTILIZAREA ACESTORA

Coordonator științific :

Prof. Univ. Dr. ANGHELACHE GABRIELA

Absolvent :

PEPI ELEONORA

BUCUREȘTI

2015

"NIMIC NU ESTE MAI PERICULOS DECÂT O POLITICĂ RAȚIONALĂ DE INVESTIȚII ÎNTR-O LUME IRAȚIONALĂ"

JOHN MAYNARD KEYNES

CUPRINS

INTRODUCERE

Aceasta lucrarea își propune să studieze corelațiile dintre piețele bursiere aparținând marilor centre financiare europene, Londra (FTSE) și Frankfurt (DAX) și piețele central și est europene respectiv Budapesta (BUX), București (ROTX) în trei intervale de timp diferite, mai exact în perioada anterioară crizei 2004 – 2007, în timpul crizei mondiale care a izbucnit în 2008 – 2011 și ulterior acesteia 2012 – 2014, pentru a determina dacă trendurile burselor se corelează mai puternic în perioade de scădere sau în perioade de creștere. Analiza realizata va obtine rezultatele prin intermediul unor regresii multiple, care arată dacă relațiile dintre cele tipuri două piețe bursiere au fost mai puternice înainte de criza , in timpul crizei, respectiv pe scădere, sau ulterior crizei de pe piețele financiare, când indicii bursieri au avut un trend crescător. Crizele financiare sunt caracterizate de cresterea rapida riscurilor investitionale care în perioade de evolutie normala sunt mai putin sesizabile.In perioadele de criza, oportunitățile de diminuare a riscurilor se reduc considerabil tocmai când nevoia pentru acestea este mai mare, ceea ce poate provoca apariția unei amenințări substanțiale asupra sistemului financiar in general.

Se constata ca în perioade de normalitate piețele bursiere se corelează moderat, relațiile dintre acestea se intensifică substantial atunci când au loc scăderi bruște de prețuri. (Mink, M., Mierau, J., „Measuring Stock Market Contagion with an Application to the Subprime Crisis”, De Nederlandsche Bank Working Paper, No. 217, July, 2009)

Acest proces este generat in mare parte de apariția fenomenului de „contagiune schimbătoare” (shift contagion), definită ca modificarea forței cu care se transmit șocurile de pe o piață bursieră dintr-o anumită țară pe o piață bursieră din altă țară. (Rigobon, R., „International Financial Contagion: Theory and Evidence in Evolution”, The Research Foundation of AIMR, August, 2002, Charlottesville, Virginia)

In conditiile in care intensificarea corelațiilor dintre piețele de capital implică o scădere importanta a posibilităților de diminuare a riscurilor, o asemenea intensificare nu este neapărat cauzată de o creștere a forței de transmisie a șocurilor între piețele bursiere. Cercetarea stiintifica in domeniu a demonstrat că puterea de transmisie a șocurilor nu se modifică în perioadele de criză in comparatie cu intervalele de normale de evolutie pe piețele bursiere. (Mink, M., Mierau, J., „Measuring Stock Market Contagion with an Application to the Subprime Crisis”, De Nederlandsche Bank Working Paper, No. 217, July, 2009)

CAPITOLUL I

STADIUL CUNOAȘTERII

Gabriela Anghelache „Piața de capital în context european”, Editura Economică, 2009

Indicii bursieri sunt produse sintetice ale pietei de capital ce exprimă evoluția cursului valorilor mobiliare pe o anumită piață. Indicii bursei sau nascut pe piata ca urmare a inexistenței unui produs bursier prin care să se realizeze urmărirea în ansamblu a pieței respective și care să nu reflecte doar evoluția unui singur titlu cotat. Primul indice bursier a fost Dow Jones Industrial Average, care a apărut la Bursa din New York în 1886. Acesta a fost urmat de indicele britanic FTSE30, de indicele japonez Nikkei și de mulți alții, care sunt denumiti generi ca fiind indicii primei generații ,în structura cărora se cuprind acțiuni ai căror emitenți aparțin aceluiași domeniu de activitate și, din acest punct de vedere, au o capacitate limitată de informare.

Cele mai importante functii ale indicilor bursieri sunt de a reflecta evoluția de ansamblu a pieței bursiere respective, si deasemenea indicii se constituie ca un important suport pentru tranzacțiile cu contracte futures și opțiuni, efectuate atât în scopul obținerii unui câștig, cât si în scopuri de acoperire împotriva unor posibile riscuri (hedging).

In decursul timpului în evoluția indicilor bursieri o etapa importanta a reprezentat-o apariția în ultimele decenii a indicilor din “categoria a doua” care includ un număr mult mai mare de acțiuni, din diverse sectoare ale economiei, ducând la o caracterizare mai bună a pieței bursiere și la o mai bună satisfacere a nevoilor de informație cu privire la aceasta.

In faza inițiala, indicii bursieri au fost determinați doar pentru acțiuni, ulterior au evoluat in prezent exista indici care urmăresc evoluția altor titluri de valoare cum ar fi obligațiunile sau titlurile emise de fondurile mutuale. Indicii bursieri sau diversificat si ca urmare a diversificării produselor bursiere și al pieței de capital, în general.

In evoluția indicilor se observa in ultimii ani si apariția indicilor mondiali, prin extinderea lor din planul unei singure piețe de capital, localizată într-o anume țară,pe mai multe piete si chiar în planul piețetelor financiare globale.

Prezentare indici bursieri

Dow Jones Industrial Average

http://www.djaverages.com/?view=industrial&page=calculation

În anul 1896, Charles Dow nu folosea decât un creion și o hârtie pentru a calcula indicele sectorului industrial. El aduna pur și simplu prețul a 12 acțiuni, iar apoi îl împărțea la 12. În 1923, sarcina de a calcula indicii i-a revenit lui Arthur „Pop” Harris.

In timp ce Charles Dow scria primele lui calcule simple, nimeni nu și-ar fi imaginat că peste un secol valorile lui „medii” vor deveni cheie de referință pentru economia națiunii. Pentru următorii 40 de ani, Pop a calculat indicele Dow Jones în fiecare oră. În acei ani, lumea financiară „își ținea respirația” timp de șapte minute după ce se închidea Bursa de Valori din New York, așteptându-l pe Pop să își termine calculul oficial.

Pop Harris a ieșit la pensie în 1963, iar de atunci apariția calculatoarelor a făcut posibilă calcularea indicelui într-o fracțiune de secundă în orice moment al zilei. Și astăzi, primul pas în calcularea indicelui Dow este însumarea prețului acțiunilor componente, însă acum este folosit un divizor ce este în permanență ajustat pentru a menține continuitatea istorică.

In timp divizorul a fost ajustat de multe ori, de cele mai multe ori în jos (era 0.125552709 la sfârșitul anului 2008), ceea ce înseamnă că a devenit mai degrabă un multiplicator. Acest lucru explica de ce media poate fi raportată, spre exemplu, la 9800, deși suma celor 30 de prețuri de vânzare nu este deloc aproape de acest număr.

Pentru continuitate, administratorii indicelui Dow Jones mențin orice schimbări ale acțiunilor din componenta sa la minim. Majoritatea substituirilor s-au datorat fuziunilor între companii.

In functie de evolutia economica si pe măsură ce economia a suferit schimbări în ultimele secole, de la industria grea la bunurile de larg consum și tehnologie pe parcursul secolului trecut și structura indicelui s-a adaptat acestor schimbări. Astfel, vechii componenți ca Bethlehem Steel Corp., Westinghouse Electric Corp. și Woolworth Corp., au fost inlocuiti de Hewlett-Packard Co., Johnson & Johnson, Microsoft Corp. și Wal-Mart Stores Inc.

Indicele Nikkei 225

http://www.nni.nikkei.co.jp/e/fr/info/nifaq/225.aspx

Nikkei Stock Average (Nikkei225) este cel mai popular indice de la Bursa de Valori din Japonia, fiind folosit în întreaga lume. Acesta este format din 225 de acțiuni listate pe prima secțiune la Bursa de Valori din Tokyo. Este un indice de preț ajustat în care continuitatea este menținută prin metoda „Dow”, precum și normele de a integra practici comerciale specifice japoneze în calcul.

Indicele a inceput să fie folosit de la data de 7 septembrie, 1950. Cu toate acestea, a fost calculat retroactiv încă din 16 mai 1949, când Tokyo Stock Exchange a fost redeschis pentru prima dată după al doilea război mondial.

Ecuația :

Nikkei Average =

Acțiunile care nu au o valoare nominală de 50 yeni sunt convertite către această valoare

Numerele sunt rotunjite la două zecimale în calculul mediei

Ordinea în care se aleg prețurile este următoarea:

Cotația curentă

Prețuri curente (prețuri de închidere)

Prețuri standard

Atunci când componentele se schimbă sau când sunt afectate de schimbări din afara pieței, divizorul trebuie ajustat pentru a se menține consistența indicelui (în cazul emisiunii de drepturi de subscriere sau drepturi de atribuire, reduceri de capital sau modificări ale acțiunilor de componență).

În cazul drepturilor de subscriere

În cazul scăderii de capital

În cazul schimbării componentei indicelui:

Prețul drepturilor de subscriere = prețul componentei înlocuite – pretul componentei adăugate

În cazul răscumpărării acțiunilor: divizorul nu se ajustează.

FTSE 100

http://www.ftse.com/products/downloads/FTSE_UK_Index_Series_Guide_to_Calc.pdf

Indicele FTSE 100 (Financial Times Stock Exchange), denumit și footsie, este un indice ponderat de capitalizare bursieră, reprezentând cele 100 de companii de top blue chip de la Bursa de Valori din Londra. Se presupune că indicele deține peste 80% din valoarea totală a capitalului Regatului Unit. Stocurile sunt ponderate free-float, pentru a se asigura că numai oportunitățile ce pot fi investite vor fi incluse în indice.

Formula de bază pentru indice este:

INDICELE S&P500

http://www.standardandpoors.com/servlet/BlobServer?blobheadername3=MDT-Type&blobcol=urldata&blobtable=MungoBlobs&blobheadervalue2=inline%3B+filename%3DFactsheet_SP_500.pdf&blobheadername2=Content-Disposition&blobheadervalue1=application%2Fpdf&blobkey=id&blobheadername1=content-type&blobwhere=1243765720036&blobheadervalue3=UTF-8

S&P500 este un indice calculat de Comitetul Indicilor din cadrul Standard & Poor’s, compus din economiști și analiști ai indicilor, care se întrunește în mod regulat, și include cele mai mari 500 de companii din SUA, din domeniul industriei, reprezentând 75% din capitatul acestei țări.

Index Portfolio Characteristics

Number of Companies 500

Adjusted Market Cap ($ Billion) 10,336.29

Company Size By Market Cap (Adjusted $ Billion):

Average 20.67

Largest 314.62

Smallest 0.91

Median 9.29

Weight Largest Company 3.04%

Top 10 Holdings (% Market Cap Share) 18.64%

INDICELE BET

http://www.bvb.ro/info/indices/2014/Manual_BET_RO.pdf

Indicele BET a fost lansat la data de 19 Septembrie 1997 cu o valoare de start de 1.000 puncte, cuprinzând 10 acțiuni, fiind primul indice dezvoltat de BVB. Acesta reprezintă indicele de referință al BVB, a cărui metodologie permite utilizarea acestuia drept activ suport pentru instrumente financiare derivate (futures, options, etc) și produse structurate (warrante, certificate, etc).

Numărul societăților incluse în coșul indicelui BET este de 10 societăți. Indicele BET este un indice ponderat cu capitalizarea free-floatului a celor mai lichide societăți listate la BVB.

Formula de calcul :

Formula indicelui BET este :

= ×

S-au folosit următoarele notații :

valoarea indicelui BET la momentul curent, T

valoarea indicelui BET la momentul anterior, T-1

prețul corespunzător acțiunilor societății i la momentul curent T

prețul de închidere corespunzător acțiunilor societății i la momentul T-1

numărul de acțiuni la momentul curent T

factorul de free float corespunzător societății i din indice; este calculat cu două zecimale și poate lua următoarele valori: {0,1; 0,2; 0,3; 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 0,9; 1}

factorul de reprezentare la maxim 20% a ponderii componentelor coșului indicelui, corespunzător acțiunilor societății i; este calculat cu trei zectoarele notații :

valoarea indicelui BET la momentul curent, T

valoarea indicelui BET la momentul anterior, T-1

prețul corespunzător acțiunilor societății i la momentul curent T

prețul de închidere corespunzător acțiunilor societății i la momentul T-1

numărul de acțiuni la momentul curent T

factorul de free float corespunzător societății i din indice; este calculat cu două zecimale și poate lua următoarele valori: {0,1; 0,2; 0,3; 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 0,9; 1}

factorul de reprezentare la maxim 20% a ponderii componentelor coșului indicelui, corespunzător acțiunilor societății i; este calculat cu trei zecimale și aparține intervalului (0,1]

factorul de corecție a prețului corespunzător acțiunilor societății i la momentul T, în zilele de revizuire operatională; este calculat cu șase zecimale

factorul de corecție a prețului corespunzător acțiunilor societății i la momentul T-1, în zilele de revizuire operatională; este calculat cu șase zecimale

numărul de societăți incluse în coșul indicelui

INDICELE BET-TR

BET-TR este primul indice de tip total return lansat de BVB, construit pe structura indicelui de referință al pieței, BET. Indicele BET-TR reflectă atât evoluția prețurilor companiilor componente, cât și dividendele oferite de acestea.

Indicele BET-TR a fost lansat la data de 22 septembrie 2014, cu o valoare de 4.910,39 puncte în data de 21 septembrie 2012 (data de start), egală cu valoarea de închidere a indicelui BET din data respectivă. Numărul societăților incluse în coșul indicelui BET-TR este de 10 societăți.

Indicele BET-TR este un indice ponderat cu capitalizarea free-floatului a celor mai lichide societăți listate la BVB, asupra căruia se operează ajustări în cazul acordării de dividende de către societățile incluse în componenta indicelui.

Formula de calcul :

Formula indicelui BET-TR este :

S-au folosit următoarele notații :

valoarea indicelui BET-TR la momentul curent, T

valoarea indicelui BET-TR la momentul anterior, T-1

prețul corespunzător acțiunilor societății i la momentul curent T

prețul de închidere corespunzător acțiunilor societății i la momentul T-1

numărul de acțiuni la momentul curent T

factorul de free float corespunzător societății i din indice; este calculat cu două zecimale și poate lua următoarele valori: {0,1; 0,2; 0,3; 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 0,9; 1}

factorul de reprezentare la maxim 20% a ponderii componentelor coșului indicelui, corespunzător acțiunilor societății i; este calculat cu trei zecimale și aparține intervalului (0,1]

factorul de corecție a prețului corespunzător acțiunilor societății i la momentul T, în zilele de revizuire operatională; este calculat cu șase zecimale

factorul de corecție a prețului corespunzător acțiunilor societății i la momentul T-1, în zilele de revizuire operatională; este calculat cu șase zecimale

numărul de societăți incluse în coșul indicelui

INDICELE BET Plus

Indicele BET Plus a fost lansat la data de 23 iunie 2014 cu o valoare de start de 1.000 de puncte. BET Plus reflectă evoluția companiilor românești listate pe piața reglementată a BVB care îndeplinesc criterii minime de selecție referitoare la lichiditate și la valoarea acțiunilor incluse în free float, cu excepția societăților de investiții financiare.

Formula de calcul:

Formula indicelui BET Plus este:

S-au folosit următoarele notații:

valoarea indicelui BET Plus la momentul curent, T

valoarea indicelui BET Plus la momentul anterior, T-1

prețul corespunzător acțiunilor societății i la momentul T

prețul de închidere corespunzător acțiunilor societății i la momentul T-1

numărul de acțiuni la momentul curent T

factorul de free float corespunzător societății i din indice; este calculat cu două zecimale și poate lua următoarele valori: {0,1; 0,2; 0,3; 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 0,9; 1}

factorul de reprezentare la maxim 20% a ponderii componentelor coșului indicelui, corespunzător acțiunilor societății i; este calculat cu trei zecimale și aparține intervalului (0,1]

factorul de corecție a prețului corespunzător acțiunilor societății i la momentul T, în zilele de revizuire operațională; este calculat cu șase zecimale

factorul de corecție a prețului corespunzător acțiunilor societății i la momentul T-1, în zilele de revizuire operațională; este calculat cu șase zecimale

numărul de societăți incluse în coșul indicelui

INDICELE BET-FI

Indicele BET-FI a fost lansat la data de 31 octombrie 2000 cu o valoare de start de 1.000 de puncte, fiind al treilea indice dezvoltat de BVB, respectiv primul indice sectorial. Este un indice ponderat cu capitalizarea de piață a free float-ului a societăților de investiții financiare (SIF-uri) și a altor entități asimilabile acestora.

Formula de calcul:

Formula indicelui BET-FI este:

valoarea indicelui BET-FI la momentul curent, T

valoarea indicelui BET-FI la momentul anterior, T-1

pretul corespunzator actiunilor societatii i la momentul curent T

pretul de inchidere corespunzator actiunilor societatii i la momentul T-1

numarul de actiuni la momentul curent T

factorul de free float corespunzator societatii i din indice; este calculat cu doua zecimale si poate lua urmatoarele valori: {0,1; 0,2; 0,3; 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 0,9; 1}

factorul de reprezentare la maxim 30% a ponderii componentelor cosului indicelui, corespunzator actiunilor societatii i; este calculat cu trei zecimale si apartine intervalului (0,1]

factorul de corectie a pretului corespunzator actiunilor societatii i la momentul T, in zilele de revizuire operationala; este calculat cu sase zecimale

factorul de corectie a pretului corespunzator actiunilor societatii i la momentul T-1, in zilele de revizuire operationala; este calculat cu sase zecimale

numarul de societati incluse in cosul indicelui

INDICELE BET-BK

Indicele BET-BK a fost lansat la data de 3 iulie 2012 cu o valoare de start de 1.000 de puncte, calculat retroactiv, la data de 18 septembrie 2009. A fost construit pentru a putea fi folosit ca benchmark de către administratorii de fonduri, dar și de alți investitori instituționali, metodologia de calcul relfectă cerințele legale și limitele de investiții ale fondurilor.

Formula de calcul:

Formula indicelui BET-BK este:

S-au folosit următoarele informații:

valoarea indicelui BET-BK la momentul curent, T

valoarea indicelui BET-BK la momentul anterior, T-1

prețul corespunzător acțiunilor societății i la momentul curent T

prețul corespunzător acțiunilor societății i la momentul T-1

numărul de acțiuni la momentul curent T

factorul free float corespunzător societății i din indice; este calculat cu două zecimale și poate lua următoarele valori: {0,1; 0,2; 0,3; 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 0,9; 1}

factorul de reprezentare corespunzător actiunilor societății i, la limitele maxime de ponderare; este calculat cu șase zecimale și aparține intervalului (0,1]

factorul de corecție a prețului corespunzător acțiunilor societății i la momentul T, în zilele de revizuire operațională; este calculat cu șase zecimale

factorul de corecție a prețului corespunzător acțiunilor societății i la momentul T-1, în zilele de revizuire operațională; este calculat cu șase zecimale

numărul de societăți incluse în coșul indicelui

INDICELE BET-NG

Indicele BET-NG a fost lansat la data de 1 iulie 2008, cu o valoare de start de 1.000 de puncte, calculată retroactiv la data de 2 ianuarie 2007. Este un indice sectorial care reflectă evoluția companiilor listate pe piața reglementată a BVB care au domeniul principal de activitate energia și utilitățile aferente.

BET-NG este un indice de prețuri ponderat cu capitalizarea free-float-ului. Ponderea maximă a unui simbol în indice este 30%. Numărul de companii componente este variabil.

Formula de calcul:

Formula indicelui BET-NG este:

S-au folosit următoarele calcule:

valoarea indicelui BET-NG la momentul curent, T

valoarea indicelui BET-NG la momentul anterior, T-1

prețul corespunzător acțiunilor societății i la momentul curent T

prețul corespunzător acțiunilor societății i la momentul T-1

numărul de acțiuni la momentul curent T

factorul free float corespunzător societății i din indice; este calculat cu două zecimale și poate lua următoarele valori: {0,1; 0,2; 0,3; 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 0,9; 1}

factorul de reprezentare la maxim 30% a ponderii componentelor coșului indicelui, corespunzător acțiunilor societății i; este calculat cu trei zecimale și aparține intervalului (0,1]

factorul de corecție a prețului corespunzător acțiunilor societății i la momentul T, în zilele de revizuire operațională; este calculat cu șase zecimale

factorul de corecție a prețului corespunzător acțiunilor societății i la momentul T-1, în zilele de revizuire operațională; este calculat cu șase zecimale

numărul de societăți incluse în coșul indicelui

INDICELE BET-XT

Indicele BET-XT a fost lansat la data de 1 iulie 2008 cu o valoare de start de 1.000 de puncte, calculată retroactiv, la 2 ianuarie 2007.

BET-XT reflectă evoluția prețurilor celor mai tranzacționate 25 de companii de pe Piața Reglementată a BVB, inclusiv societățile de investiții financiare (SIF-uri).

Formula de calcul:

Formula indicelui BET-XT este:

S-au folosit următoarele notații:

valoarea indicelui BET-XT la momentul curent, T

valoarea indicelui BET-XT la momentul anterior, T-1

prețul corespunzător acțiunilor societății i la momentul curent T

prețul corespunzător acțiunilor societății i la momentul T-1

numărul de acțiuni la momentul curent T

factorul free float corespunzător societății i din indice; este calculat cu două zecimale și poate lua următoarele valori: {0,1; 0,2; 0,3; 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 0,9; 1}

factorul de reprezentare la maxim 15% a ponderii componentelor coșului indicelui, corespunzător acțiunilor societății i; este calculat cu trei zecimale și aparține intervalului (0,1]

factorul de corecție a prețului corespunzător acțiunilor societății i la momentul T, în zilele de revizuire operațională; este calculat cu șase zecimale

factorul de corecție a prețului corespunzător acțiunilor societății i la momentul T-1, în zilele de revizuire operațională; este calculat cu șase zecimale

numărul de societăți incluse în coșul indicelui

Claude Dufloux „Piețe Financiare” (ediție în limba română coordonată de Maria Niculescu și Alain Burland), Editura Economică, București, 2002

Toate marile piețe financiare au indici astăzi. Cel mai necesar lucru este să ai un benchmark (indice de referință) pentru a putea compara performanța gestionarilor de valori imobiliare.

Obiectivul unui indice bursier este de a măsura printr-o cifră sintetică unică, evoluția unei piețe combinând cursurile unui eșantion de titluri ce compun piața.

Construcția unui indice variază în funcție de piața căreia îi aparține, în funcție de acțiunile ale căror valori sunt luate în calcul, dar și în funcție de ponderea acestora în indice.

Astfel, există indici care includ toate tilturile tranzacționate la o bursă, spre exemplu, în SUA indicele Wilshire 5000, care cuprinde toate titlurile NYSE, AMEX și o parte din NASDAQ, dar și indici care iau în calcul doar o parte din titlurile tranzacționate – SUA, DJIA; Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – FTSE 30; România – BET. În general ponderea indicilor se bazează pe capitalizare bursieră, dar există două excepții – Dow Jones (medie a cursurilor acțiunilor) și Nikkei (sumă a cursurilor titlurilor).

John Murphy „Technical Analysis of the Financial Markets – a Comprehensive Guide to Trading Methods and Applications” (Stock Market Indicators, 433-452)

O altă modalitate de a analiza amplitudinea și „sănătatea” unei piețe este de a compara evoluția indicilor unei piețe. De exemplu, folosind tranzacțiile din aceeași zi, au fost obținute următoarele rezultate ale principalilor indici bursieri din SUA:

Dow Industrials +12.20 (+.16%)

S&P 500 -.64 (-.07%)

Nasdaq Composite -14.47 (-.92%)

Russell 2000 -3.80 (-.89%).

Primul lucru foarte clar este că Dow Industrials a fost singurul indice care a crescut în ziua analizată. Pe toate canalele de știri din noaptea respectivă s-a anunțat că piața (reprezentată prin indicele Dow) a fost în creștere. Totuși, toți ceilalți indicatori au fost în scădere, iar un alt aspect care se constată este acela că scăderea înregistrată este cu atât mai mare cu cât indicele are în compoziție un număr mai mare de acțiuni. Se observă, în urma acestei analize, că deși indicele Dow Jones care include 30 de acțiuni a fost în creștere, totuși tendința burselor a fost de scădere.

Astfel, pentru a analiza piața americană este necesar ca pe lângă evoluția indicatorilor să fie verificate și ”advanced – decline line”, respectiv un grafic care este publicat zilnic în Wall Street Journal și Investor’s Business Daily, și care evidențiază evoluția pieței din punct de vedere al numărului de acțiuni a căror valoare crește sau scade.

Într-o piață „sănătoasă” AD line și Dow Industrials ar trebui să aibă un trend ascendent.

Richard J. Teweles, Edward S. Bradley: ”The Stock market – 5th Edition”, filele 331 – 350 ( Stock Price Averages and Indexes)

În evoluția indicilor a fost necesar ca, uneori unele acțiuni din componența acestora să fie excluse, iar altele adăugate. Împrejurările care au determinat aceste schimbări au fost destul de variate, precum faptul că acțiunile nu au mai fost la fel de importante, sau ca urmare a unor fuziuni ori datorită influențelor asupra acestora care au făcut să nu mai fie considerate reprezentative.

În aceste situații editorii indicilor au două soluții. Prima presupune alegerea unei alte acțiuni din aceeași ramură industrială al cărei preț să fie aproximativ egal cu cel al acțiunii excluse, iar atunci când acest lucru nu este posibil una dintre posibilități este ca diferența dintre prețul acțiunii noi și al celei vechi să fie ajustată prin creșterea sau micșorarea în mod corespunzător a indicelui. Cea de a doua soluție este ca divizorul utilizat să fie ajustat în mod corespunzător.

Konstantina Kappou, Chris Brooks, Charles Ward: ”The S&P500 index effect reconsidered: Evidence from overnight and intraday stock price performance and volume”

httpwww.sciencedirect.comscience_ob=ArticleURL&_udi=B6VCY-4WS9BN93&_user=5379854&_coverDate=01%2F31%2F2010&_alid=1564930394&_rdoc=41&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi

În această lucrare sunt studiate efectele introducerii și scoaterii de acțiuni din structura indicelui S&P500, analizându-se impactul ajustărilor potențiale de preț peste noapte după anunțul de schimbare a compoziției acestui indice.

”Efectul indicelui” se referă la presiunea prețului care se observă când o acțiune este scoasă sau adăugată din compoziția unui indice.

Acest studiu se diferențiază de alte articole ce tratează acest subiect prin patru aspecte caracteristice. În primul rând, sunt analizate nu doar randamentele close-to-close, dar și randamentele overnight și open-to-close. În al doilea rând este analizată pentru prima dată evoluția prețurilor și a volumelor tranzacționate ale acțiunilor ce au fost introduse în structura indicelui în anii 1999 și 2000. În al treilea rând sunt analizate, în mod separat, exemple atât de pe NYSE cât și de pe NASDAQ pentru a determina impactul locului de tranzacționare asupra ”efectului indicelui”. În al patrulea rând studiul analizat se diferențiază prin faptul că sunt luate în considerare date mult mai recente și mai vaste, decât cele avute în vedere în alte cercetări anterioare.

În urma analizei modului cum evoluează punct cu punct cursul acțiunilor introduse în structura indicelui, autorii consideră că strategia optimă este de a vinde short în AD+1 la deschiderea pieței și de a cumpăra la închiderea ședinței. În același timp, ar trebui adoptată o poziție long pe acțiune la închiderea ședinței din AD+1 până la închiderea ședinței de tranzacționare din ED (event day). De asemenea, ar trebui adoptată o poziție short pe acțiune între ED și ED+3.

PIOTR WDOWINSKI: ” The Warsaw Stock Exchange Index Wig: Modelling And Forecasting”

http://www.SSRN.com/abstract=845326

În acest studiu este analizată, în cadrul unui model Garch, influența indicilor din SUA (DJIA și NASDAQ) și a indicilor de pe piețele de capital europene (DAX și FTSE) asupra indicelui WIG calculat pentru valori tranzacționate pe Bursa de Valori Varșovia.

Prin această lucrare autorul demonstrează, pe de o parte existența influenței marilor piețe de capital străine, încercând să evidențieze și care dintre bursele de valori externe a avut, în perioada 01.01.1995 – 29.12.2003, o influență mai mare asupra celei poloneze.

Cercetarea este structurată în trei secțiuni. În prima secțiune este realizată o scurtă prezentare a modelului GARCH. În cea de a doua secțiune este testată influența indicilor externi asupra indicelui WIG, iar în cea de a treia secțiune este realizată o previziune combinată a evoluției acestui indice. Pentru a evidenția influența indicilor DJIA, NASDAQ, DAX și FTSE au fost folosite următoarele modele:

pentru piața americană:

pentru piața europeană:

sau

Pentru a evidenția cât de mult este influențată piața poloneză de piețele de valori externe a fost folosită ecuația Fair&Shiller:

– =++)+ +

Rezultatele studiului arată că situația de pe piața de valori americană a avut o influență mai mare asupra pieței de valori poloneze, decât situația de pe piețele de valori europene, în perioada analizată, dar această concluzie trebuie privită cu unele rezerve din următoarele considerente:

– dependența dintre piețele de valori dezvoltate este foarte mare, astfel încât este destul de dificil de evidențiat influența fiecăreia dintre acestea asupra altor piețe:

– pentru obținerea unei rezultat fundamentat este foarte important să fie aleși indicii determinanți, care evidențiază cel mai bine evoluția pieței, și, de asemenea, este necesar să fie testată și influența altor indici, de pe alte piețe, inclusiv cele emergente, asupra pieței poloneze;

– în al treilea rând, piața de valori poloneză poate fi considerată de investitorii străini ca având o importanță redusă, astfel că fondurile de investiții interne pot influența variația randamentelor într-o măsură mai mare decât evoluția piețelor externe.

Mehmet Dalkir, Canada, (2008), ” Revisiting stock market correlations”

http://economics.ca/2008/papers/0128.pdf

Corelația evoluției indicilor bursieri se accentuează în perioadele cu o volatilitate crescută, dar nu scade atunci când turbulențele se liniștesc. Acest articol explică formarea unor mișcări corelate persistente de volatilitate crescută prin intermediul teoriei de învățare Bayesiane.

Prin acest studiu autorul explică motivul pentru care indicii bursieri din diferite țări dezvoltă un nivel foarte ridicat de corelare între ei în perioadele volatile cum ar fi crizele sau prăbușirea burselor.

Aceste corelații sunt persistente deoarece sunt învățate în timpul turbulențelor. Se constată că aceste corelații dintre indicii bursieri nu scad după trecerea perioadelor de criză deoarece sunt învățate în această perioadă.

O soluție pentru a evita o transmitere contagioasă a crizelor este de a transmite semnale frecvente și precise către investitorii de pe piețele de capital despre profitabilitatea companiilor cotate pe bursa respectivă. Dacă deciziile investitorilor se vor baza mai mult pe valoarea intrinsecă a acțiunilor componente mai degrabă decât pe fluctuațiile pe termen scurt ale indicilor, semnalele indicilor de pe alte piețe vor fi mai puțin semnificative.

Stephen Satchell, John Knight (2007), “Forecasting Volatility in the Financial Markets, Third Edition”

Previziunea și modelarea volatilității a atras foarte mult atenția în ultimii ani, fiind motivat în mare măsură de importanța sa în piețele financiare. Multe modele ale activelor de stabilire a prețurilor folosesc estimări de volatilitate ca o măsurare simplă a riscurilor. În acest context, volatilitatea apare în formulele de evaluare a opțiunilor derivate din modele precum Black-Scholes și diferitele sale extensii.

Această arie de cercetare este bazată pe dezvoltarea diferitelor modele: modelul Autoregressive Moving Average (ARMA), modelul Autoregressive Conditional Heteroscedasticity (ARCH), modelul Stochastic Volatility (SV), modelul Regime Switching și modelul Treshold.

CAPITOLUL II

INDICII BURSIERI ȘI UTILIZAREA ACESTORA

In decursul timpului dezvoltarea pietei de capital a condus la creșterea interdependenţelor între pieţele bursiere internaționale si la creșterea posibilităților investitorilor din piețele internaționale de a-şi diminua riscurile prin diversificarea portofoliilor. Deasemenea legăturile strânse dintre pieţe au condus la diminuarea costurilor de tranzacţionare.

În contextul dezvoltarii relaţiilor dintre pieţe, trendurile acestora au devenit din ce în ce mai corelate, astfel că, în general, marile pieţe bursiere internaţionale înregistrează evoluţii similare. Deasemenea, în fazele de creştere ale ciclului economic, pieţele bursiere înregistrează evoluţii pozitive, iar în momentul apariţiei unei crize acestea devin puternic corelate pe scădere.

Cel mai mare risc asumat de către investitori,il reprezinta crahurile bursiere deoarece în astfel de situaţii performanţele unei acţiuni pot fi diminuate foarte rapid de tendinţa generală a pieţei, chiar dacă, în mod normal, nu ar fi existat motive reale ca preţul respectivului titlu să scadă. Riscul sistemic este cel care îşi spune cuvântul în astfel de cazuri, pentru că investitorii urmează tendinţa pieţei şi realizează vânzări masive, în loc să aloce timp pentru a face evaluări privind oportunitatea menţinerii portofoliilor. Sentimentul existent pe piaţă poate deveni astfel mai important decât fundamentele economice ce ar trebui să stea la baza deciziilor de investiţii şi, respectiv, a formării preţului.

I. Introducere

În cadrul studiului empiric, au fost utilizate serii de timp ce caracterizează pieţele financiare dezvoltate şi foarte mari din Europa, din punct de vedere al nivelului capitalizării (FTSE 100, DAX), în comparaţie cu pieţe de nivel mediu (BUX şi ROTX). Pentru fiecare piaţă de capital a fost selectat câte un indice bursier care reflectă cel mai bine structura acesteia.

Pentru London Stock Exchange se va studia indicele FTSE 100. Acesta este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea bursieră a celor mai importante 100 de companii tranzacţionate în cadrul acestei burse. Astfel evoluţia firmelor cu o capitalizare ridicată v-a influenţa într-o mai mare măsura evoluţia indicelui.

Piaţa de capital din Frankfurt va fi reprezentată de către Deutscher Aktien-Index. DAX este considerat a fi un indice bursier blue-chip care este format din cele mai importante 30 de companii tranzacţionate pe această bursă. Astfel în componenţa sa sunt reflectate firme cu o capitalizare şi un nivel al lichidităţii ridicat, înregistrând performanţe financiare şi o cotă de piaţă semnificativă.

Bursa de capital din Budapesta este reprezentată prin indicele de tip blue-chip, BUX, care ia în considerare capitalizarea bursieră a primelor 13 companii tranzactionate în cadrul bursei. Indicele arată schimbarea în medie a prețurilor acțiunilor cu cea mai mare valoare de piață și cifra de afaceri în secțiunea de capitaluri proprii.

Pentru Bursa de Valori Bucureşti a fost ales indicele ROTX, de tip blue-chip, dezvoltat împreună cu Bursa de Valori din Viena (Wiener Borse AG). Astfel, acesta reflectă în timp real mișcarea acțiunilor de tip "blue-chip" tranzacționate la Bursa de Valori București.

Analiza indicelui ROTX

Acest indice este un produs al Bursei de Valori Bucuresti deținut în coproprietate cu Bursa de Valori din Viena.

Criteriile principalele care stau la baza selecţiei societăţilor în indicele ROTX sunt capitalizarea şi lichiditatea. Societăţile care au o capitalizare mare, dar prezintă o lichiditate redusă pot fi excluse din componenţa indicelui. De regula numai acţiunile tranzacţionate pe segmentele de piaţă cele mai lichide din cadrul BVB sunt eligibile a fi incluse în coşul indicelui, asigurându-se astfel standardele cele mai înalte în ceea ce priveşte calitatea metodelor de diseminare a informaţiilor către piaţă şi a rapoartelor de analiză elaborate de dealerii şi brokerii internaţionali şi din România.

Sistemul de selecţie a acţiunilor are la bază criterii de tip (capitalizare, lichiditate), dar nu constituie în mod necesar o metodă de selecţie mecanică a societăţilor respective. Criteriile cantitative reprezintă o bază de analiză pentru Comitetul ROTX, ale cărui decizii cu privire la includerea sau excluderea societăţilor în coşul indicelui sunt fundamentate pe baza acestor criterii, precum şi a experienţei proprii şi a informatiilor de piaţă.

La lansarea indicelui nu au fost stabilite condiţii cu privire la existenţa unui anumit număr de societăţi în structura indicelui ROTX. În consecinţă, numărul de societăţi depinde de dezvoltarea viitoare a pieţei de capital din România. Cu toate acestea, având în vedere faptul că există posibilitatea ca indicele ROTX să constituie activ suport pentru tranzacţionarea instrumentelor derivate, se va urmări ca acest indice să se concentreze asupra companiilor cele mai reprezentative listate la BVB şi să nu devină un indice compozit.

Incă de la început, s-a stabilit faptul că din componenţa indicelui nu pot face parte acţiunile care conferă drepturi speciale, certificatele de privatizare, titlurile de participare la organismele de plasament colectiv, precum şi alte instrumente financiare similare.

Calculul indicelui ROTX se face după formula indicilor în lanţ Laspeyres, fiind calculat în RON, USD şi EURO.

Formula de calcul pentru indicele ROTX în RON este:

= Valoarea indicelui ROTX la momentul „t”

= Valoarea indicelui ROTX la momentul „t-1”

= Preţul acţiunii „i” în moneda naţională la momentul „t”

= Preţul acţiunii „i” în moneda naţională la momentul „t-1”

= Numărul de acţiuni în capitalul social al societăţii „i” la momentul „t-1”

= Factorul de free-float pentru societatea „i”

= Factorul de reprezentare pentru societatea „i”

N = Numărul de societăţi incluse în coşul indicelui ROTX

Ponderarea acţiunilor individuale în ROTX este determinată de capitalizarea de piaţă a fiecărei societăţi în parte, ajustată cu factorii de ponderare.

Capitalizarea de piaţă=Nr. acţ.×Preţ curent×Factor free-float×Factor de reprezentare

Factorul free-float exprimat procentual pentru o societate din componenţa indicelui ROTX reprezită raportul dintre numărul de acţiuni emise şi aflate în circulaţie, disponibile pentru tranzacţionare de către public, şi numărul total de acţiuni emise.

Acelaşi factor free-float, în valoare absolută, este estimat ca fiind numărul total de acţiuni emise de societatea respectivă (care intră în componenţa indicelui ROTX), din care se elimină acţiunile la dispoziţia societăţii, acţiunile deţinute de către agenţii guvernamentale, investitori strategici, acţionari majoritari, precum şi deţinerile de cel puţin 5% ale altor categorii de investitori, cu excepţia societăţilor de asigurări, fondurilor de pensii, fondurilor mutuale şi de investiţii.

Factorul de reprezentare este aplicat pentru a menţine ponderea capitalizării de piaţă individuale a fiecărei societăţi la maxim 25% din capitalizarea coşului indicelui ROTX. Factorii de reprezentare pot lua valori cuprinse între 0,1 şi 1.

ROTX este un indice care este ajustat trimestrial, dacă sunt incluse noi societăţi sau dacă sunt excluse societăţi care nu mai îndeplinesc condiţiile de menţinere în cosul indicelui, dacă se modifică factorii free-float sau factorii de reprezentare sau, dacă se modifică numărul acţiunilor emise de o societate inclusă în coş.

Initial valoarea stabilită pentru indicele ROTX a fost de 1000 de puncte. Variaţia indicelui ROTX din momentul lansării si până la sfârşitul anului a fost de -0,32%. Evoluţia acestui indice în primul an de la lansare este prezentată în figura. nr. 4. La momentul creării sale, ROTX cuprindea 15 acţiuni, iar în prezent el este format din 9 acţiuni, 8 dintre ele regăsindu- se şi în structura indicelui BET, singura excepţie fiind titlurile Erste Group Bank AG (EBS).

Indicele ROTX este utilizat de Banca Transilvania în produsul BT Index Romania ROTX. Acest produs este in fapt un fond deschis de investiţii, în special în acţiuni cotate la BVB, minim 75% din activele fondului urmând să reproducă indicele ROTX. Indicele ROTX a fost proiectat ca un indice tranzacţionabil, astfel încât să poată constitui un activ suport pentru produse derivate şi structurate.

Figura 1. Evoluția indicelui ROTX Sursa: kmarket.ro

Tabelul 1. Evoluția indicelui ROTX Sursa: kmarket.ro

II. Metodologia cercetării

Pentru testarea interdependenţelor dintre pieţele de capital am luat în considerare indicii reprezentativi ai burselor din principalele centre financiare ale Europei, respectiv cel al bursei din Londra (FTSE) şi cel al bursei din Germania (DAX) și cei din Ungaria (BUX) și România (ROTX).

Cercetarea are la bază valorile zilnice ale celor patru indici bursieri între ianuarie 2004 şi octombrie 2014, perioadă pe care am împărţit-o în trei intervale:

Ianuarie 2004 – Octombrie 2007 – respectiv perioada anterioară crizei.

Ianuarie 2008 – Octombrie 2011 – respectiv perioada anterioară crizei, când economia globală era în faza recesiune.

Ianuarie 2012 – Octombrie 2014 – interval ce se suprapune perioadei în care sistemul financiar mondial a început sa si revină din criză, cu efecte la nivelul economiei reale.

Datele culese vor fi modelate cu ajutorul unor regresii multiple, astfel că pentru fiecare interval, fiecare din cei patru indici a fost exprimat în funcţie de ceilalţi trei, după ecuaţiile de mai jos:

ftse = a × dax + b × bux + c × rotx +

dax = d × ftse + e × bux + f × rotx +

bux = g × ftse + h × dax + i × rotx +

rotx = j × ftse + k × dax + l × bux +

unde: ftse, dax, bux și rotx reprezintă seriile de timp staţionarizate ale celor patru indici bursieri, a, b, c, d, e, f, g, h, i, k, l reprezintă coeficienţii asociaţi fiecăreia din variabilele exogene, iar , , și reprezintă erorile asociate celor patru regresii.

Scopul modelării este de a estima coeficienţii asociaţi indicilor bursieri ce joacă rolul de variabile exogene pentru a determina influenţa acestora asupra indicilor reprezentând variabile endogene.

Am considerat cele trei intervale pentru a testa dacă relaţiile dintre pieţele bursiere internaţionale au fost mai puternice în timpul crizei sau în perioada de normalitate ulterioara acesteia.

III. Corelațiie între indicii bursieri

Urmărind graficele care reprezintă evoluția indicilor bursieri din cele 3 intervale pentru care se face analiza (figura 1, 2 și 3), se poate observa că cei patru indici au avut trenduri similare atât înainte de criză, în timpul, cât și ulterior acestei perioade.

Vom analiza cele trei perioade, conform datelor din următoarele tabele:

Tabelul 2. Datele indicilor bursieri în perioada anterioară crizei

Tabelul 3. Datele indicilor bursieri în perioada crizei

Tabelul 4. Datele indicilor bursieri în perioada post-criză

Figura 2. Evoluția indicilor în perioada anterioară crizei, conform datelor din tabelul 1

Din analiza figurii 1 (realizată conform anexei 1) rezultă că în perioada anterioară crizei se poate observa o evoluție similară de creștere a grupului de indici bursieri continentali (DAX, BUX, ROTX), efectul de contaminare al piețelor continental europene dominate de piața germană, evoluțiile fiind următoarele :

DAX, punct minim la data de 5.07.2004 în valoare de 3.998,19 puncte, respectiv punct maxim la data de 5.07.2007 în valoare de 8.101,89 puncte;

BUX, punct minim la data de 5.01.2004 în valoare de 9.456,28 puncte, respectiv punct maxim la data de 5.07.2007 în valoare de 29.506,03 puncte;

ROTX, punct minim la data de 5.01.2004 în valoare de 3.853,93 puncte, respectiv punct maxim la data de 5.07.2007 în valoare de 22.846,35 puncte.

În timp ce, indicele FTSE cu o evoluție în acelaşi trend dar cu o volatilitate mai bună, astfel la 5.07.2004 punctul de minim de 4.407,40 puncte și la 5.07.2007 punctul de maxim 6.673,10 puncte. Recunoaștem în această evoluție una din cele mai puternice piețe de capital din lume, piața londoneză.

Se observă efectul de contaminare între piețele puternice, precum DAX (germană) și FTSE (britanică), care înregistrează punctele de maxim și de minim în aceeași perioadă.

Figura 3. Evoluția indicilor în timpul crizei, conform datelor din tabelul 2

Din analiza figurii 2 (realizată confrom anexei 2) rezultă că în timpul crizei este evidentă atingerea unui minim istoric în primăvara lui 2009, înregistrându-se următoarele evoluții :

DAX, punct minim la data de 5.04.2009 în valoare de 4.421,71 puncte, respectiv punct maxim la data de 5.01.2008 în valoare de 7.810,82 puncte;

BUX, punct minim la data de 5.04.2009 în valoare de 12.130,64 puncte, respectiv punct maxim la data de 5.01.2008 în valoare de 25.148,32;

ROTX, punct minim la data de 5.04.2009 în valoare de 5.198,35 puncte, respectiv puct maxim la data de 5.01.2008 în valoare de 20.967,44 puncte;

Din ce observăm, concluzionăm că există un efect de contaminare, cei trei indici înregistrând cea mai mică, respectiv cea mai mare valoare în aceeași zi. Păstrând proporțiile observăm un comportament similar, cu o volatilitate mai accentuată în perioada 2010 -2011.

Indicele FTSE este mai puțin afectat de efectele crizei cu excepția unei perioade scurte, trimestrul 1 si trimestrul 2 al anului 2009, înregistrând tot la data de 5.04.2009, o valoare de 5.198,35 puncte. Din trimestrul 3 al lui 2009 evoluția lui este constantă, demonstrând încă o dată că piața de capital londoneză este puternică, atingând o valoare maximă de 6.017,50 puncte la data de 5.07.2011.

Figura 4. Evoluția indicilor în perioada post-criză, conform datelor din tabelul 3

Din analiza figurii 3 (realizată confrom anexei 3) rezultă că în perioada post-criză putem observa o evoluție constantă la toți cei patru indici, creșterea este foarte sensibilă, aproape neperceptibilă, cu următoarea evoluție :

DAX, punct minim la data de 5.01.2012 cu o valoare de 6.120,70 puncte, respectiv la data de 5.07.2014, punctul maxim cu o valoare de 10.028,70 puncte;

BUX, punct minim la data de 5.04.2012 cu o valoare de 16.501,59 puncte, respectiv la data de 5.01.2013, punctul maxim cu o valoare de 19.066,32 puncte;

ROTX, punct minim la data de 5.01.2012 cu o valoare de 7.991,55 puncte, respectiv la data de 5.10.2014, punctul maxim cu o valoare de 13.173,56 puncte;

Observăm o evoluție oarecum constantă pe perioade relativ mari de timp, respectiv Ianuarie 2012 – Octombrie 2014. Efectul de contaminare nu mai este evident în această tre cei trei indici așa cum a fost el prezent în perioada crizei. Indicele FTSE își manifestă superioritatea și în această perioadă cu o evoluție constantă, ușor pozitivă. Astfel :

FTSE, punct minim la data de 5.01.2012 cu o valoare de 5.668,50 puncte, respectiv la data de 5.07.2014, punctul maxim cu o valoare de 6.865,20 puncte;

O altă concluzie importantă în analiza noastră este dată de comportamentul similar în piețele de capital apropiate ca valoare, astfel : indicii FTSE și DAX înregistrează valorile de maxim în același timp, în timp ce indicii BUX și ROTX au atins valorile maxime la date diferite.

IV. Analiză comparativă privind evoluția indicilor în cele trei perioade

4.1. Introducerea seriilor în E-Views

În urma estimării modelului de regresie, prin metoda celor mai mici pătrate, s-au obținut următoarele rezultate:

Tabelul 1. Rezultatele regresiei care au ca variabilă endogenă indicele FTSE, în perioada anterioară crizei

Tabelul 2. Rezultatele regresiei care au ca variabilă endogenă indicele DAX, în perioada anterioară crizei

Tabelul 3. Rezultatele regresiei care au ca variabilă endogenă indicele BUX, în perioada anterioară crizei

Tabelul 4. Rezultatele regresiei care au ca variabilă endogenă indicele ROTX, în perioada anterioară crizei

4.2. Comentariu privind rezultatele regresiei celor patru indici, anterior crizei

Pentru acest interval, coeficienţii estimaţi aferenţi variabilelor exogene se regăsesc în cele patru regresii de mai jos:

FTSE = 3204.8644397 + 0.171889011531*DAX + 0.[anonimizat]*BUX + 0.06310829762*ROTX

DAX = -2416.72634606 + 1.39783540076*FTSE – 0.0560919106017*BUX + 0.0972777231614*ROTX

BUX = -6865.83082031 + 4.37207177428*FTSE – 1.17656719756*DAX + 0.663850064672*ROTX

ROTX = -20080.1451997 + 4.32692445913*FTSE + 0.820159508931*DAX + 0.266832316307*BUX

Din cele patru regresii deducem următoarele :

la modificarea cu 100 de puncte a indicelui DAX, indicele FTSE s-a modificat în același sens cu 17,1889011531 puncte; la schimbarea cu 100 de puncte a indicelui BUX, s-a produs o modificare în același sens cu 2,56308411544, iar schimbarea cu 100 de puncte a indicelui ROTX, indicele FTSE s-a modificat în același sens cu 6,310829762 puncte;

o modificare cu 100 de puncte a indicelui FTSE, produce o schimbare a indicelui DAX în același sens cu 139,783540076 puncte; la schimbarea cu 100 de puncte a indicelui BUX s-a produs o modificare în sens contrar, de 5,60919106017 puncte a indicelui DAX, iar la schimbarea cu 100 de puncte a indicelui ROTX, se produce o modificare în același sens cu 9,72777231614 puncte;

schimbarea cu 100 de puncte a indicelui FTSE produce o schimbare a indicelui BUX în același sens cu 437,207177428 puncte, iar la schimbarea cu 100 de puncte a indicelui DAX s-a produs o modificare în sens contrar de 11,7656719756 puncte; schimbarea indicelui ROTX în același sens cu 100 de puncte s-a produs cu 66,3850064672 puncte;

la modificarea cu 100 de puncte a indicelui FTSE se produce o schimbare a indicelui ROTX cu 43,2692445913 puncte, iar la schimbarea cu 100 de puncte a indicelui DAX s-a produs o modificare de 82,0159508931 puncte; schimbarea indicelui BUX cu 100 de puncte în același sens produce o modificare a indicelui ROTX de 26,6832316307 puncte;

Validitatea testului este redată de testul Fischer. După cum reiese din cele patru tabele, probabilitatea testului F este mai mică de 0.05, fapt ce arată că modelul este corect specificat, valid.

Influența variabilelor independente asupra variabilelor dependente se deduce cu ajutorul rezultatelor t-statistic și probabilitățile aferente acestora, calculate pentru fiecare variabilă independentă. Cele patru tabele furnizează aceste date și putem concluziona că cele trei variabile independente nu sunt factori de influență importanți pentru indicii prezentați în fiecare tabel E-Views (probabilitatea este mai mare de 0.05 în cele patru cazuri).

Termenul liber nu reprezintă un factor de influență pentru variabilele independente, în cazul indicilor DAX și BUX, probabilitatea testului t fiind mai mare de 0.05 (0.3841 în cazul indicelui DAX și 0.5931 pentru indicele BUX). În cazul indicilor FTSE și ROTX, termenul liber reprezintă un factor de influență, probabilitatea testului t fiind mai mică de 0.05 (0.0000 în cazul indicelui FTSE și 0.0035 în cazul indicelui ROTX).

Intensitatea legăturii dintre variabilele prezentate este măsurată cu ajutorul lui R² (R-squared). Raportul de determinare (R²) pentru cei patru indici are o valoare mare, apropiată de 1, și anume 0.97 în cazul indicelui FTSE, 0.94 în cazul indicelui DAX, 0.93 în cazul indicelui BUX și 0.97 în cazul indicelui ROTX. Acest lucru arată că între cele patru variabile există o legătură puternică și că 97%, 94% și respectiv 93% din variația indicilor este explicată de variația celor trei variabile independente pentru fiecare indice în parte.

4.2.1 Testarea autocorelării erorilor

Pentru testarea autocorelării erorilor, se va folosi testul Durbin-Watson, care testează următoarele ipoteze:

: ρ=0, adică nu există autocorelare la nivelul reziduurilor;

: ρ≠0, seria reziduurilor prezintă autocorelare de ordinul 1.

Din tabelele 1-4, rezultă că valoarea testului Durbin-Watson este:

1.543433 pentru indicele FTSE;

0.387629 pentru indicele DAX;

1.030604 pentru indicele BUX;

1.891073 pentru indicele ROTX.

Valorile lui d1 și d2 pentru 18 observații și 4 regresori sunt: și . Rezultă că valoarea lui Durbin-Watson se află în zona unde nu există autocorelare, adică intervalul [d2, 4-d2] = [1.259, 2.741 ].

4.2.2 Testarea heteroscedasticității

Pentru testarea heteroscedasticității se va folosi testul White:

Tabelul 5. Testul White pentru indicele FTSE

Deoarece valorile probabilităților lui t-student aferente fiecărei variabile sunt mai mari de 0.05, rezultă că există heteroscedasticitate în cazul indicelui FTSE, iar ipoteza privind constanța varianței variabilei reziduale este îndeplinită.

Astfel, probabilitatea existenței unui termen liber este de 0.7978 ce depășește pragul de 0.05 și se află în zona de certitudine. În acest interval se află majoritatea coeficienților variabilelor. De asemenea probabilitatea pentru testul F este de 0.837688, ceea ce înseamnă că acceptăm ipoteza nulă (prezența heteroscedasticității) cu o eroare de 83,76% și respingem ipoteza nulă (prezența homoscedasticității) cu o eroare de 16,24%.

Tabelul 6. Testul White pentru indicele DAX

Valorile probabilităților lui t-student aferente fiecărei variabile sunt mai mari de 0.05, ceea ce înseamnă că există heteroscedasticitate în cazul indicelui DAX, iar ipoteza privind constanța varianței variabilei reziduale este îndeplinită.

Probabilitatea existenței unui termen liber este de 0.4480 ce depășește pragul de 0.05 și se află în zona de certitudine, interval în care se află majoritatea coeficienților variabilelor. De asemenea probabilitatea pentru testul F este de 0.047927, ceea ce înseamnă că acceptăm ipoteza nulă (prezența heteroscedasticității) cu o eroare de 4,79% și respingem ipoteza nulă (prezența homoscedasticității) cu o eroare de 95,21%.

Tabelul 7. Testul White pentru indicele BUX

Din moment ce valorile probabilităților lui t-student aferente fiecărei variabile sunt mai mari de 0.05, rezultă că există heteroscedasticitate în cazul indicelui BUX, iar ipoteza privind constanța varianței variabilei reziduale este îndeplinită.

De aceea, probabilitatea existenței unui termen liber este de 0.4820 ce depășește pragul de 0.05, aflându-se astfel în zona de certitudine. În acest interval se află majoritatea coeficienților variabilelor. De asemenea probabilitatea pentru testul F este de 0.935566, ceea ce înseamnă că acceptăm ipoteza nulă (prezența heteroscedasticității) cu o eroare de 93,55% și respingem ipoteza nulă (prezența homoscedasticității) cu o eroare de 6,45%.

Tabelul 8. Testul White pentru indicele ROTX

Datorită valorilor probabilităților lui t-student aferente fiecărei variabile mai mari de 0.05, rezultă că există heteroscedasticitate, iar ipoteza privind constanța varianței variabilei reziduale este îndeplinită.

Astfel, probabilitatea existenței unui termen liber este de 0.9159 ce depășește pragul de 0.05 și este mai mare decât 0.8, adică se află în zona de certitudine. În acest interval se află majoritatea coeficienților variabilelor. De asemenea probabilitatea pentru testul F este de 0.651610, ceea ce înseamnă că acceptăm ipoteza nulă (prezența heteroscedasticității) cu o eroare de 65,16% și respingem ipoteza nulă (prezența homoscedasticității) cu o eroare de 34,84%.

Tabelul 9. Rezultatele regresiei care au ca variabilă endogenă indicele FTSE, în timpul crizei

Tabelul 10. Rezultatele regresiei care au ca variabilă endogenă indicele DAX, în timpul crizei

Tabelul 11. Rezultatele regresiei care au ca variabilă endogenă indicele BUX, în timpul crizei

Tabelul 12. Rezultatele regresiei care au ca variabilă endogenă indicele ROTX, în timpul crizei

4.3. Comentariu privind rezultatele regresiei celor patru indici în timpul crizei

Pentru acest interval coeficienții estimați aferenți variabilelor exogene se regăsesc în cele patru regesii de mai jos :

FTSE = 1203.80378017 + 0.550716154205*DAX + 0.0359749474156*BUX + 0.00496609034969*ROTX

DAX = -1001.50905599 + 1.32933101804*FTSE – 0.0103054135107*BUX + 0.0185331149205*ROTX

BUX = -7946.99245763 + 5.95882343904*FTSE – 0.707164498329*DAX + 0.[anonimizat]*ROTX

ROTX = -9585.19231527 + 1.31409802387*FTSE + 2.03168438036*DAX + 0.0701182246206*BUX

Analizând cele patru regresii deducem următoarele :

la modificarea cu 100 de puncte a indicelui DAX, indicele FTSE s-a modificat în același sens cu 55,0716154205, iar schimbarea cu 100 de puncte a indicelui BUX a produs o modificare în același sens cu 3,59749474156 puncte; schimbarea indicelui ROTX cu 100 de puncte duce la modificarea indicelui FTSE în același sens cu 0,496609034969 puncte;

la schimbarea cu 100 de puncte a indicelui FTSE, indicele DAX s-a modificat în același sens cu 132,933101804 puncte, iar la scăderea cu 100 de puncte a indicelui BUX se modifică în sens contrar cu 1,03054135107 puncte; o modificare cu 100 de puncte a indicelui ROTX a produs o schimbare în același sens a indicelui DAX de 1,85331149205 puncte;

o modificare cu 100 de puncte a indicelui FTSE a produs o modificare a indicelui BUX în același sens cu 595,882343904 puncte; schimbarea cu 100 de puncte a indicelui DAX a rezultat la modificarea indicelui BUX în sens contrar cu 70,07164498329 puncte, iar indicele ROTX a realizat o modificare în același sens cu 4,38912667507 puncte;

la schimbarea cu 100 de puncte a indicelui FTSE s-a produs o modificare a indicelui ROTX în același sens cu 131,409802387 puncte, iar schimbarea cu 100 de puncte a indicelui DAX a produs o modificare în același sens cu 203,168438036 puncte; modificarea cu 100 de puncte a indicelui BUX duce la modificarea indicelui ROTX cu 7,01182246206 puncte;

Validitatea testului este redată de testul Fischer. După cum reiese din cele patru tabele, probabilitatea testului F este mai mică de 0.05, fapt ce arată că modelul este corect specificat, valid.

Influența variabilelor independente asupra variabilelor dependente se deduce cu ajutorul rezultatelor t-statistic și probabilitățile aferente acestora, calculate pentru fiecare variabilă independentă. Cele patru tabele furnizează aceste date și putem concluziona că cele trei variabile independente nu sunt factori de influență importanți pentru indicii prezentați în fiecare tabel E-Views (probabilitatea este mai mare de 0.05 în cele patru cazuri).

Termenul liber nu reprezintă un factor de influență pentru variabilele independente, în cazul indicilor DAX, BUX și ROTX, probabilitatea testului t fiind mai mare de 0.05 (0.1520 în cazul indicelui DAX, 0.1717 pentru indicele BUX și 0.1939 pentru indicele ROTX). În cazul indicelui FTSE, termenul liber reprezintă un factor de influență, probabilitatea testului t fiind mai mică de 0.05 (0.0018).

Intensitatea legăturii dintre variabilele prezentate este măsurată cu ajutorul lui R² (R-squared). Raportul de determinare (R²) pentru cei patru indici are o valoare mare, apropiată de 1, și anume 0.95 în cazul indicelui FTSE, 0.94 în cazul indicelui DAX, 0.79 în cazul indicelui BUX și 0.63 în cazul indicelui ROTX. Acest lucru arată că între cele patru variabile există o legătură puternică și că 95%, 94%, 79% și respectiv 63% din variația indicilor este explicată de variația celor trei variabile independente pentru fiecare indice în parte.

Tabelul 13. Rezultatele regresiei care au ca variabilă endogenă indicele FTSE, în perioada post-criză

Tabelul 14. Rezultatele regresiei care au ca variabilă endogenă indicele DAX, în perioada post-criză

Tabelul 15. Rezultatele regresiei care au ca variabilă endogenă indicele BUX, în perioada post-criză

Tabelul 16. Rezultatele regresiei care au ca variabilă endogenă indicele ROTX, în perioada post-criză

4.4. Comentariu privind rezultatele regresiei celor patru indici în perioada post-criză

În această perioadă, coeficienții estimați aferenți variabilelor exogene se regăsesc în cele patru regresii de mai jos :

FTSE = 2509.0285498 + 0.365924873198*DAX + 0.[anonimizat]*BUX – 0.0457700987132*ROTX

DAX = -3417.69045266 + 1.50849510021*FTSE – 0.11449102435*BUX + 0.381838770308*ROTX

BUX = 9658.17889648 + 1.71102357024*FTSE – 0.682562068934*DAX + 0.309183110863*ROTX

ROTX = -426.20716005 – 0.752598011905*FTSE + 1.52303283908*DAX + 0.20685894156*BUX

Din analiza celor patru regresii deducem următoarele :

la schimbarea cu 100 de puncte a indicelui DAX, indicele FTSE s-a modificat în același sens cu 36,5924873198 puncte, iar modificarea cu 100 de puncte a indicelui BUX a produs o modificare în același sens cu 6,96198863841 puncte; schimbarea indicelui ROTX cu 100 de puncte duce la modificarea indicelui FTSE în sens contrar cu 4,57700987132 puncte;

modificarea cu 100 de puncte a indicelui FTSE, duce la modificarea indicelui DAX în același timp cu 150,849510021 puncte, iar la scăderea cu 100 de puncte a indicelui BUX se modifică în sens contrar cu 1,1449102435 puncte; o modificare cu 100 de puncte a indicelui ROTX a produs o schimbare în același sens a indicelui DAX de 3,09183110863 puncte;

o modificare cu 100 de puncte a indicelui FTSE a produs o modificare a indicelui BUX în același sens cu 171,102357024 puncte; schimbarea cu 100 de puncte a indicelui DAX a rezultat la modificarea indicelui BUX în sens contrar cu 68,2562068934 puncte, iar indicele ROTX a realizat o modificare în același sens cu 30,9183110863 puncte;

la schimbarea cu 100 de puncte a indicelui FTSE s-a produs o modificare în sens contrar a indicelui ROTX cu 75,2598011905 puncte, iar schimbarea cu 100 de puncte a indicelui DAX a produs o modificare în același sens cu 152,303283908 puncte; modificarea cu 100 de puncte a indicelui BUX duce la modificarea indicelui ROTX cu 20,685894156 puncte;

Validitatea testului este redată de testul Fischer. După cum reiese din cele patru tabele, probabilitatea testului F este mai mică de 0.05, fapt ce arată că modelul este corect specificat, valid, cu excepția indicelui BUX, pentru care probabilitatea testului F este mai mare de 0.05 (0.257034), ceea ce arată ca modelul acestui indice este invalid.

Influența variabilelor independente asupra variabilelor dependente se deduce cu ajutorul rezultatelor t-statistic și probabilitățile aferente acestora, calculate pentru fiecare variabilă independentă. Cele patru tabele furnizează aceste date și putem concluziona că cele trei variabile independente nu sunt factori de influență importanți pentru indicii prezentați în fiecare tabel E-Views (probabilitatea este mai mare de 0.05 în cele patru cazuri).

Termenul liber nu reprezintă un factor de influență pentru variabilele independente, în cazul indicilor DAX și BUX, probabilitatea testului t fiind mai mare de 0.05 (0.0505 în cazul indicelui FTSE, 0.2229 pentru indicele DAX, 0.1506 pentru indicele BUX și 0.9422 în cazul indicelui ROTX).

Intensitatea legăturii dintre variabilele prezentate este măsurată cu ajutorul lui R² (R-squared). Raportul de determinare (R²) pentru cei patru indici are o valoare mare, apropiată de 1, și anume 0.93 în cazul indicelui FTSE, 0.96 în cazul indicelui DAX, 0.37 în cazul indicelui BUX și 0.93 în cazul indicelui ROTX. Acest lucru arată că între cele patru variabile există o legătură puternică și că 93%, 96% și respectiv 37% din variația indicilor este explicată de variația celor trei variabile independente pentru fiecare indice în parte.

V. Concluzii

.

Din analiza econometrică a rezultatelor regresiilor care au avut ca variabile fiecare din cei patru indici în parte (FTSE, DAX, BUX, ROTX), am realizat o imagine a sensurilor de modificare și ale valorilor aferente acestor modificări în cele trei perioade analizate respectiv perioada post-criză, perioada din timpul crizei și perioada anterioară crizei. In baza acestei analize putem emite următoarele concluzii :

sensurile de modificare a evoluției indicilor sunt diferite în perioada anterioară crizei și cea post-criză, dar au acelaşi sens în timpul crizei;

modificările de valori ale indicilor sunt mai reduse în perioada anterioară crizei și în perioada post-criză și mai mai ridicate în perioada crizei;

o altă concluzie care se desprinde din lucrare este legată de o evoluție corelată în funcție de mărimea piețelor. Piețele mai dezvoltate, respectiv piața germană și piața britanică tind să aibă un comportament mai ridicat, pe când piețele mai puțin dezvoltate, respectiv piața maghiară și piața românească au un alt tip de comportament, fiind mai puțin rezistente la presiunea riscului din piață.

Corelaţiile sunt mai puternice între cei patru indici bursieri în perioada de criză, respectiv pe scădere, decât în intervalele de creştere de dinainte si de după criză, acestea pot fi explicate de faptul că panica investitorilor în momente de criză este mult mai puternica decât optimismul din perioadele de creştere. În perioade de criză, panica determină vânzări mari care duc la o scadere abrupta a cotaţiilor, iar pesimismul pietei se autoalimentează, întrucât majoritatea investitorilor se grăbesc să-şi vanda stocurile pentru a evita înregistrarea unor pierderi şi mai mari.in contrapondere în aceste momente pot aparea speculatorii care, în dorinţa de a cumpăra la preţuri reduse, realizează achiziţii, echilibrand astfel raportul dintre cerere şi ofertă.

Indicii bursieri reprezinta barometrul de măsurare a performanțelor unei economii, in general , sau a unui sector de activitate, Avantaj indicilor bursieri este acela ac ei pot asigura comparații în timp fara a avea influențe alee inflației .In acelasi timp, indicii bursieri se constituie in principalul instrument în gestiunea portfoliilor de investiții, atât ca indicatori individuali, dar și corelanduse cu indici bursieri de pe alte piete financiare,cat si cu alti indicatori economici .
Pentru investitorii cu portofolii echilibrate care își doresc obținerea unui profit moderat , si mnu doresc sa isi asume un risc mai ridicat decat riscului pieței, analiza indicilor bursieri este foarte importantă. Această categorie de investitori, este interesata in realizarea unui portfoliu cu o structură cat mai apropiata de cea a indicelui pieței , in vederea optimizarii portofoliului. Condiția principala pe care trebuie să o îndeplinească un indice bursier pentru a fi optim investitorilor este structurarea clara in conditii care să asigure transparență și relevanță. Deoarece evoluția indicilor bursieri trebuie să reflecte evoluția reală a bursei, putem afirma ca bursei ar trebui sa reprezinte „barometrul” unei economii.

BIBLIOGRAFIE

Acharya V., Richardson M., 2009, Restoring Financial Stability: How to Repair a Failed System, John Wiley&Sons, New Jersey

Claude Dufloux „Piețe Financiare” (ediție în limba română coordonată de Maria Niculescu și Alain Burland), Editura Economică, București, 2002

Forte A., Pesce G., 2009, „The International Financial Crisis: An Expert Survey”, Working Paper No. 24, Southern Europe Research in Economic Studies, University of Bari

Gabriela Anghelache, 2009, „Piața de capital în context european”, Editura Economică

John Murphy „Technical Analysis of the Financial Markets – a Comprehensive Guide to Trading Methods and Applications” (Stock Market Indicators, 433-452)

Konstantina Kappou, Chris Brooks, Charles Ward:”The S&P500 index effect reconsidered: Evidence from overnight and intraday stock price performance and volume”

Markwat T., Kole E., van Dijk D., 2009, ”Contagion as a domino effect in global stock markets”, Journal of Banking and Finance, 33

Mehmet Dalkir, Canada, (2008), ”Revisiting stock market correlations”

Mink, M., Mierau, J., „Measuring Stock Market Contagion with an Application to the Subprime Crisis”, De Nederlandsche Bank Working Paper, No. 217, July, 2009)

Olteanu Alexandru, Olteanu Mădălina, 2003 – „Piața de capital”, Editura Dareco, București

PIOTR WDOWINSKI: ” The Warsaw Stock Exchange Index Wig: Modelling And Forecasting”

Rigobon, R., „International Financial Contagion: Theory and Evidence in Evolution”, The Research Foundation of AIMR, August, 2002, Charlottesville, Virginia)

Richard J. Teweles, Edward S. Bradley: ”The Stock market – 5th Edition”, filele 331 – 350 ( Stock Price Averages and Indexes)

Roubini N., Mihm St., 2010,”Crisis Economics: A Crash Course in the Future of Finance”, The Penguin Press

Stephen Satchell, John Knight (2007), “Forecasting Volatility in the Financial Markets, Third Edition”

Tudorel Andrei, Regis Bourbonais, 2008, “Econometrie”, Editura Econmică

***httpwww.sciencedirect.comscience_ob=ArticleURL&_udi=B6VCY-4WS9BN9-3&_user=5379854&_coverDate=01%2F31%2F2010&_alid=1564930394&_rdoc=41&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi

*** http://www.bvb.ro/info/indices/2014/Manual_BET_RO.pdf

*** www.kmarket.ro

***http://www.standardandpoors.com/servlet/BlobServer?blobheadername3=MDT-Type&blobcol=urldata&blobtable=MungoBlobs&blobheadervalue2=inline%3B+filename%3DFactsheet_SP_500.pdf&blobheadername2=Content-Disposition&blobheadervalue1=application%2Fpdf&blobkey=id&blobheadername1=content-type&blobwhere=1243765720036&blobheadervalue3=UTF-8

*** http://www.nni.nikkei.co.jp/e/fr/info/nifaq/225.aspx

*** http://www.djaverages.com/?view=industrial&page=calculation

*** http://economics.ca/2008/papers/0128.pdf

*** http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=845326

***http://www.ftse.com/products/downloads/FTSE_UK_Index_Series_Guide_to_Calc.pdf

*** http://revistadestatistica.ro

*** http://londonstockexchange.com

*** http://boerse-frankfurt.de

*** http://bse.hu

*** http://bvb.ro