In Conceperea Produselor Si Serviciilor Turistice

În economia de piață, menținerea competitivității cere o continuă creativitate și inovare pentru dezvoltarea unor noi produse și servicii, mai rafinate și tot mai sofisticate, mai individualizat nuanțate. Activitățile inovative nu se desfășoară sub forma unor campanii și nici un manager nu dispune de un suport adecvat pentru a putea planifica termene certe de concepere a unei inovații, după cum nu poate prevedea, aștepta sau recupera imediat eforturile investiționale de energie, bani și timp pentru experimentarea și lansarea în circuitul turistic a noilor produse și servicii.

Creativitatea impune reevaluarea periodică a dimensiunilor segmentelor de piață pe care s-au poziționat întreprinderile turistice, analizarea atentă a produselor și serviciilor în vederea eliminării din propriile oferte a acelor produse, servicii sau procedee a căror profitabilitate se diminuează în ritmuri accelerate.

În cadrul acestor preocupări se cere analizarea cu prioritate a situației produselor turistice perimate pentru ca acestea să nu acționeze în detrimentul întreprinderii turistice. Evident, decizia unui manager cu privire la restrângerea ofertei de produse și servicii va deveni operantă numai dacă întreprinderea turistică și-a asigurat în prealabil portofoliul de noi oferte substitutive, de unde rezidă și necesitatea acordării importanței cuvenite procesului de creativitate.

***

Pentru a intra în competiția turistică internațională este necesară modernizarea, relansarea și dezvoltarea turismului românesc și crearea unor produse turistice moderne și competitive pe piața turistică. Stimularea creativității angajaților este un factor cheie în conducerea unei întreprinderi turistice.

Termenul de creativitate se referă la abilitatea și capacitatea intelectuală a salariaților de a găsi noi idei, iar inovația se referă la aplicarea în practica turistică a respectivelor idei.

În turism, aceste idei pot viza conceperea unor produse noi, servicii noi sau procedee noi de performare a prestațiilor. Gândirea creativă și imaginația sunt elemente de bază ale activității turistice, iar absența creativității va provoca nu numai o stagnare a dezvoltării dar, cu timpul, poate genera chiar un dezastru economic pentru o întreprindere turistică.

Există o serie de exemple în domeniu care formează un mozaic de strategii regionale în care turismul a fost utilizat ca mijloc de dezvoltare locală și regională și de coeziune socială. Orice explorare viitoare a legăturilor pozitive dintre turism, cultură, creativitate, inovare și economia mai largă este binevenită. Deși este clar că sectoarele culturale și creative pot stimula inovarea în alte sectoare ale economiei, se nasc 3 întrebări:

Cum poate contribui turismul la dezvoltarea aptitudinilor creative în cadrul învățării pe întreg parcursul vieții?

Cum poate contribui turismul la identificarea soluțiilor creative la locul de muncă?

Cum poate contribui turismul la crearea de noi produse și servicii?

Într-o întreprindere turistică, procesul de creativitate nu se desfășoară linear, ci se concretizează în următoarele etape:

Căutarea instinctivă;

Intuiția;

Conștientizarea;

Definirea logică a noilor idei.

În faza căutării instinctive, procesul de căutare a noilor idei se plasează încă în sfera subconștientului, fără a avea un scop definit. A doua fază, intuiția, reprezintă puntea de legătură între conștient și subconștient, în această fază conturându-se interferențele diverselor forțe ale mediului și sunt sesizate conexiunile ce determină aceste interferențe. Cu timpul, intuiția se va transforma într-o idee novatoare, dacă este aplicabilă profilului de activitate al întreprinderii turistice. Următoarea fază, conștientizarea, urmărește trierea edeilor, eliminarea celor care nu-și găsesc aplicabilitatea și reținerea, pentru analiză, a acelor idei care se dovedesc utile pentru conceperea unui nou produs turistic, a unui nou serviciu sau a unui procedeu mai eficient de prestare a serviciilor. Definirea logică a noilor idei urmărește, în final, transformarea lor în procese operaționale, asociate cu analiza aspectelor economice necesare implementării lor (posibilitățile și costurile de implementare, estimarea avantajelor etc.).

Katarina Mathemova, director general adjunct DG Regio spunea: „Capacitatea de dezvoltare de idei noi și de transformare a acestora în produse și servicii inovatoare este esențială pentru dezvoltarea regională.”

Pentru următorii ani, provocările majore în domeniul turismului și nu numai, care pot fi soluționate doar printr-o gândire creativă și inovatoare se referă la:

globalizare;

schimbări demografice;

schimbări climatice;

surse de energie sigure, durabile și competitive.

Implicarea în inovare și creativitate nu se rezumă la aspectul financiar. Politica de coeziune europeană încearcă să promoveze cooperarea sprijinind o rețea întinsă a regiunilor Europei să facă schimb de experiențe, de bune practici și să dezvolte noi oportunități.

Promovarea creativității și inovării trebuie gândită la nivel global. Aceasta trebuie începută la nivelul sistemului școlar, al instituțiilor de educație continuă și, nu în cele din urmă, la nivelul universităților. Karl Heinz Brandenburg, profesor și inventator al MP3-ului, afirma, într-o conferință, următoarele: „Dacă rămânem în urmă în acest domeniu, nu ne va fi posibil să fim mai creativi ș inovatori decât alții. Creativitatea și inovarea reprezintă și o problemă de mentalitate: cei care vor să cunoască și să avanseze numai în domeniile în care sunt specializați vor eșua.”

Demn de remarcat este faptul că agențiile de turism din România încep să dovedească tot mai multă creativitate în strategiile de comunicare abordate. De la campaniile drăguțe pe social media până la cele neconvenționale, agențiile de turism, destul de rigide în comunicare până în perioada de criză (axându-se doar pe media, marketing direct, târguri și expoziții), acum optează pentru campanii creative și de impact.

Inovarea și creativitatea sunt cheia standardelor vieții noastre viitoare!

Bibliografie:

Stănescu Dorina – „Calitatea în serviciile turistice”, Ed. Universitară, București, 2009

Walker John – „Exploring the Hospitality Industry”, Pearson Education, 2010

***Revista Panorama inforegio, 2014

***https://bastetcat.wordpress.com

Similar Posts

  • Managementul Negocierilor Internationale

    CUPRINS INTRODUCERE……………………………………………………………………………………… CAPTOLUL I. SEMNIFICATIA MANAGEMENTULUI AFACERILOR ECONOMICEINTERNATIONALE………………………………………. APARITIA SI EVOLUTIA MANAGEMENTULUI AFACERILOR ECONOMICE…………………………………………………………….. PRINCIPALELE FUNCTII ALE MANAGEMENTULUI IN AFACERILE ECONOMICE…………………………………………… CAPITOLUL II. ROLUL NEGOCIERILOR INTERNATIONALE IN AFACERILE ECONOMICE……………………………………………………………. 2.1 DEFINIREA NEGOCIERII IN AFACERI…………………………….. 2.2 ETAPIZAREA NEGOCIERILOR IN AFACERI…………………… 2.2.1 PREGATIREA NEGOCIERILOR……………………………………. 2.2.2 DESFASURAREA TRATATIVELOR…………………………….. 2.2.3 POST NEGOCIEREA…………………………………………………….. 2.2.4 PROTONEGOCIEREA…………………………………………………… 2.3 FORME DE COMUNICARE SPECIFICE…

  • Contabilitatea Cheltuielilor. Studiu Caz Sc

    CONTABILITATEA ANALITICA A CHELTUIELILOR LA O ENTITATE ECONOMICA Motto “CONTABILITATEA ESTE JUDECATORUL DREPT AL TRECUTULUI,INDRUMATORUL PREZENTULUI SI CONSILIERUL INDISPENSABIL AL VIITORULUI” JOHAN FR.SCHAR Cuprins Introducere…………………………………………………………………. 5 CAP. I -DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND CHELTUIELILE ÎN CONTABILITATEA FINANCIARĂ LA O ENTITATE ECONOMICA 1.1. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII CHELTUIELILOR…………8 1.2. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR………………………………9 1.3.CONTURI UTILIZATE…………………………………………… 10 CAP.II – CONTABILITATEA CHELTUIELILOR LA…

  • Analiza Comparativa Privind Evidenta Stocurilor. Programele Saga Si Asscon

    CUPRINS INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………… CAP. 1 – EVIDENȚA CONTABILĂ A STOCURILOR 1.1 – Organizarea contabilității primare a stocurilor 1.1.1 – Metode de organizare a contabilității stocurilor 1.1.2 – Documentele justificative de evidență a stocurilor 1.2 – Organizarea contabilității financiare a stocurilor 1.2.1 – Evidențierea în planul de conturi a dtocurilor și reguli de funcționarea a acestora 1.2.2…

  • Gestiunea Resurselor Umane la Consiliul Judetean Prahova

    Cuprins INTRODUCERE sECȚIUNEA 1. Conceptul, caracteristicile, principiile și funcțiile managementului în administrația publică 1.1. Definirea conceptului de management în administrația publică 1.2. Caracteristicile și principiile managementului public 1.2.1. Caracterisiticile managementului public 1.2.2. Principiile managementului în administrația publică 1.3. Resursele umane și conceptul de management al resurselor umane secțiunea 2. RECRUTAREA, SELECȚIA și evaluarea performanțelor PERSONALULUI…

  • Factori de Influenta In Formarea Si Evolutia Profitului Unei Firme

    Lucrare de licență Factori de influență în formarea și evoluția profitului unei firme CUPRINS Introducere Cap.1. Profitul și factorii de influență asupra lui 1.1. Funcțiile profitului 1.2. Impozitele din România 1.2.1. Accize 1.2.2.Taxele vamale 1.2.3.Taxa pe valoare adăugată 1.3. Factorii de influență asupra mărimii profitului 1.4. Strategii în domeniul formării relației profit-preț 1.4.1. Obiective de…

  • Coxartroza – Modalitati de Tratament Si Ingrijiri Postoperatorii

    CUPRINS PARTEA GENERALĂ Introducere și scurt istoric Capitolul 1 – Anatomia Date de anatomie descriptivă Date generale Mijloace de unire Vascularizația și inervația articulației șoldului Structuri funcționale și biomecanica articulației coxofemurale Mișcări Dinamica articulației șoldului Forțele în articulația șoldului în timpul mersului Capitolul 2 – Mecanismul de producere 2.1 Etiologia coxartrozei 2.2 Patogenia coxartrozei 2.3…