Impozitul pe Profit Caracteristici Generale

Fiscalitatea este un domeniu important în politica economică a oricărui stat,fiind domeniul în care se constituie resursele financiare(impozite și taxe).Este atât un instrument de reglare al economiei cât și o pârghie economică,care poate influența consumul,poate încuraja economisirea și de asemenea poate organiza modul de funcționare al întreprinderilor.

De aceea politica fiscală prezintă o anumită importanță pentru fiecare stat membru,modifcările fiscale dintr-o țară poate avea efecte și asupra țărilor vecine.În Uniunea Europeană,caracterizată printr-o piață unică,este foarte important că țările membre să aibă aceleași direcții în ceea ce privește politicile fiscale și nu direcții opuse.

Impozitele directe,privite în ansamblul lor,reprezintă un domeniu important pentru fiecare stat atât în ceea ce privește capacitatea acestuia de a-și finanța politicile și de a redistribui resursele.

Dintre acestea ,impozitul pe profit ocupă un loc important fiind un impozit direct ce face parte din primele 5 surse de încasări ale bugetului general consolidat și datorită acestui lucru prezintă o importantă la nivel macroeconomic.

La nivel macroeconomic prezintă interes deoarece este o sursă bugetară importantă.În țările cu economie de piață,indiferent de nivelul lor de dezvoltare,impozitele se numără printre cele mai vechi venituri publice .

De asemeni,impozitul pe profit prezintă interes și la nivel microeconomic fiind un aspect important în luarea deciziilor financiare și în fundamentarea deciziilor manageriale(Modigliani și Miller,1963)

Impozitul pe profit-caracteristici generale

Impozitarea veniturilor obținute din desfășurarea unei activități economice se poate realiza în moduri diferite ,în funcție de modul de organizare al acesteia: impozitul pe profit(persoane juridice-societatti comerciale,regii autonome),impoziturile pe veniturile microîntreprinderilor(sistem simplificat de impozitare pentru societeti mici,numite microîntreprinderi),respectiv impozitul pe veniturile din activități independente comerciale sau profesii libere(activități desfășurate în baza unei autorizații,fără a se obține personalitate juridică).

Impozitul pe profit rămâne însă modalitatea principala de impozitare a veniturilor din activități economice,cu rol esențial în constituirea resurselor financiare publice.

În decursul anilor impozitul pe profit a suferit diferite modificări și etape atât în ceea ce privește baza de impozite,cotele aplicate sau alte elemente.De exemplu: utilizarea unei cote reduse pentru veniturile obținute din export,reducerea sau scutirea de impozit pentru profitul reinvestit,posibilitatea deducerii unor cheltuieli.(FISCALITATE APLICATĂ ȘI ELEMENTE DE MANAGEMENT FISCAL)

La nivel internațional fiecare stat aplică diverse facilități pentru a deveni mai atractiv pentru concurență prin atragere de investiții străine dar și pentru a stimula politică fiscală internă cu efecte asupra creșterii economice.

Tabelul nr 1-Ponderea impozitului pe profit in PIB(%)

Sursa:Eurostat (European Comission Statistical Book,Taxation Trends in European Union,2014)

Din perspectiva macroeconomică,datele furnizate de Eurostat la nivelul anului 2012 arată faptul că cea mai mare pondere în PIB a încasărilor din impozitul pe profit se regăsește în : Cipru(6.8%), Malta(5.4%),Luxemburg(5.3%).Acestea sunt state mici din Uniunea Europeană, în care fie cota de impozit pe profit este redusă(Cipru-10% în 2012),fie cotele de impozit pe profit sunt printre cele mai ridicate din Europa(Malta și Luxemburg).

Tot în funcție de acest indicator cele mai mici ponderi ale impozitului pe profit în PIB se înregistrează în Estonia(1.4%),Lituania(1.3%),Slovenia(1.3%),Ungaria(1.3%), Grecia(1.1%).

Cu o pondere a impozitului pe profit de 2.2% în PIB România se află sub media UE-28 de 2.6% în 2012.

Tabel nr 2-Ponderea impozitului pe profit in total venituri fiscale(%)

Sursa:Eurostat

Indicatorul pondere a impozitului pe profit în total venituri fiscale are de asemenea,valori foarte diferite de la stat la stat,atingând maxime în țări precum:Cipru(17.8%),Malta(18.7%),Luxemburg(13.4%) dar și minime în țări precum: Grecia(3.3%),Slovenia(3.4%)Lituania(4.8%).România se află pe o poziție mijlocie cu o pondere a impozitului pe profit în total venituri fiscale în 2012 de 7.6% depășind media UE-28 cu 1.1 puncte procentuale.

Pentru o imagine mai detaliată asupra impozitării profitului în statele membre prezentăm în continuare dinamică cotelor de impozit pe profit pentru toate țările membre pe o perioada de analiză de 15 ani(1995-2014)

Tabelul nr.3: Dinamica cotelor de impozit pe profit in UE

Sursa:Eurostat,Taxation trends in European Union,2014

Din tabelul de mai sus ,se poate observă faptul că în anul 2014 Franța este țara cu cea mai mare cota de impozitare a profitului,respectiv 38% comparativ cu Bulgaria unde cota de impozit pe profit este de 10%.Din categoria țărilor cu cote de impozitare mari amintim:Belgia(34%),Spania(30%),Italia(31.4%)Malta(35%),Portugalia(31.5%),iar din categoria țărilor membre cu cotele cele mai reduse,pe lângă Bulgaria-amintită mai sus,regăsim: Cipru(12.5%)Irlanda(12.5%),Latvia și Lituania(15%).

România se situează pe o poziție inferioară mediei UE(22.9% în 2014) cu o cota de impozitare de 16%.Se observă de asemenea,în perioada analizată(1995-2014) că în majoritatea țărilor cotele de impozit pe profit au scăzut din 1995 până în 2014 cu aproape de 2 ori mai puțin.Un bun exemplu îl constituie Bulgaria care în 1995 avea o cota de impozit pe profit de 40% ajungând în 2014 la 10%,ceea ce este de 4 ori mai puțin.Sunt și țări care nu și-au modificat semnificativ cota de impozit cum ar fi Estonia,Spania,Croația,Ungaria,Finlanda,Suedia.

Manifestarea unei puternice concurențe fiscale între statele membre,a condus la o diminuare considerabilă,de 12.1 puncte procentuale față de 1995 a cotei statuare medii de impozitare a UE-28(de la 35% la 22.9%).Cu excepția Maltei,unde cota de impozitare s-a menținut la același nivel pe toată perioada analizată și a Ungariei(cota a crescut cu 1 punct procentual),în restul statelor s-au înregistrat diminuări mai mult sau mai puțin considerabile.Cele mai mari reduceri de cotă de impozitare în anul 2014 față de anul 1995 s-au înregistrat în:Bulgaria(30 p.p),Irlanda(27.5 p.p),Germania(26.6 p.p),România și Cehia(22 p.p)

Pentru a evidenția mai bine dinamica cotelor de impozit pe profit am realizat niște statistici luând în considerare țara cu cea mai mare cota de impozitare,respectiv Franța(38%-2014),țara cu cea mai mică cota de impozitare-Bulgaria(10%) și o țara cu o cotă mijlocie,respectiv Suedia(22%).De asemenea în această comparație am introdus și România care se situează la un nivel mediu cu o cotă de 16%.

Grafic nr 1. Dinamica cotei de impozit pe profit pentru Bulgaria,Franta,Suedia,Romania

Sursa: date Eurostat,grafic propriu

Grafic nr 2-Cota de impozit pe profit

Sursa: date Eurostat,grafic propriu

Din ambele grafice observăm faptul că la începutul analizei(1995) cota de impozit a Bulgariei era peste nivelul cotei de impozitare din Franța.Suedia era atunci țară cu cota cea mai redusă,iar România depășea Franța,Suedia dar și media UE-28 din acea vreme.

Lucrurile s-au modificat treptat ajungându-se la diminuări destul de semnificative în ceea ce privește Bulgaria,cota diminuându-se de aproape 4 ori din 1995 până în 2014(10%),dar și în ceea ce privește Franța ,această fiind în 2014 țară cu cea mai mare rată de impozitare a profitului,peste media UE-28 cu aproximativ 15 puncte procentuale.

Din punct de vedere al eficienței impozitului pe profit(Consiliul Fiscal,Raportul anual pe 2013-Evoluții și perspective macroeconomice și bugetare),comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est,la nivelul anului 2013,România se situa pe poziția a șaptea în cadrul eșantionului(aceeași că în 2012),cu un grad de eficientă a impozitării de 20% și o rată implicită de impozitare de 3.2%(calculată ca raport direct între impozitele directe plătite de întreprinderi și excedentul brut din exploatare din conturile naționale).

Tabelul nr.4-Eficienta taxarii-impozitul pe profit

Sursa: Comisia Europeana,Eurostat,MFP,calcule Consiliu fiscal

Se remarcă faptul că România,la fel că celelalte țări din regiune(Bulgaria,Estonia,Lituania,Latvia,Ungaria,Slovenia) a înregistrat o ușoară creștere a eficienței impozitării comparativ cu anul 2012,excepție făcând Slovacia care a înregistrat o scădere a indicelui de eficientă a impozitării de la 0.25 în 2012 la 0.21 în 2013,acest lucru datorat în mare parte majorării cotei de impozitare de la 19% în 2012 la 23% în 2013.

Se observă de asemenea că Bulgaria este țară cu cel mai mare indice de eficientă a impozitării(0.45-în 2013) având cota de impozit cea mai redusă din toate țările membre UE-10%.

Observăm și țări care nu au înregistrat progrese față de anul anterior,indice de eficientă menținându-se la un nivel constant,este cazul Cehiei cu un indice al eficienței impozitării de 0.37,acest nivel constat datorându-se poate și menținerii aceleiași cote de impozitare de la un an la altul(19%).

Este foarte posibil că îmbunătățirea acestui indicator să depindă în mare măsură de poziția economică în cadrul ciclului ecconomic ,dar și de măsurile întreprinse de Ministerul Finanțelor Publice în combaterea evaziunii fiscale sau în direcția îmbunătățirii legislației cu privire la impozitul pe profit.

Impozitul pe profit în diferite țări membre ale Uniunii Europene

Datorită faptului că în Uniunea Europeană sunt membre un număr de 28 de țări cu diferite caracteristici proprii atunci când vine vorba de impozitarea profitului,voi analiză aceste țări,împreună cu caracteristicile lor după nivelul cotei de impozitare a profitului astfel:

1.Țări cu o cota de impozitare a profitului cuprinsă în 0-15%

Din această categorie fac parte țări precum: Bulgaria(10%),Cipru(12.5%),Irlanda(12.5%),Lituania(15%)

În Bulgaria ,în cursul ultimului deceniu, impozitarea profitului a devenit tot mai favorabilă mediului de afaceri.Pornind de la o cotă de impozitare de 40% în 1995,pentru întreprinderile mari,această a fost redusă aproape în fiecare an pentru a ajunge la cota de 10% aplicată de la 1 ianuarie 2007 și menținându-se până în prezent.

Caracteristici: pierderile sunt reportate pe o perioada de 5 ani;investiția inițială,calculatoare și software precum și telefoanele mobile beneficiază de un tarif special de depreciere de 50%;rata de amortizare de 50% de aplică pentru orice tip de investiție în active noi(pentru promovarea eficienței energetice)

Se aplică reduceri ale impozitului de 100% pentru activitățile efectuate în întregime în zone afectate de șomaj,o reducere de 60% pentru producătorii agricoli înregistrați pentru veniturile generate de produse agricole neprelucrate.

Cipru,cu o cota de impozitare în 2014 de 12.5% se încadrează și ea în rândul țărilor cu cele mai mici cote.Această cotă a fost redusă de la 25% în 1995,reducându-se treptat de la an la an.Pe lângă reducerea ratei de impozitare de la 25%,multe stimulente fiscale au fost desființate în perioada premergătoare aderării la UE.

Se aplică regimuri speciale în sectorul de transport maritim.Companiile pot reportă pierderile comericiale(până la 5 ani).

Irlanda –cu o cotă egală cu a Ciprului(12.5%) a înregistrat scăderi considerabile de la 40% în 1995(că și Bulgaria).Această cota de impozit pe profit se aplică la profituri obținute în scopuri comerciale în toate sectoarele.O altă rată de 25% se aplică pentru veniturile non-comerciale.De asemenea câștigurile de capital sunt supuse la o rată efectivă de impozitare de 33%.

Lituania –are o cotă de impozitare de 15% diminuată de la 29% în 1995.În cazul companiilor mici,cu până la 10 angajați,și venituri impozabile ce nu depășesc aproximativ 290 000 EUR pe an beneficiază de o rată de impozitare de 5%.Din 2014 ,pierderile fiscale reportate pot fi folosite pentru a compensa numai până la 70% din venitul impozabil în anul curent.Costurile pentru dezvoltare și cercetare(unul dintre obiectivele Strategiei 2020) pot fi deduse într-o cantitate triplă în perioada fiscală când sunt suportate.Profitul impozabil poate fi redus până la 50% pentru cheltuielile ocazionate de achiziționarea de active pentru noi investiții.

Grafic nr 3. Cote de impozitare reduse

Sursa: Eurostat,calcule proprii

2.Țări cu o cotă de impozitare cuprinsă între 16%-25%

Din această categorie fac parte majoritatea țărilor membre UE: Cehia(19%),Danemarca(24.5%),Estonia(21%),Croația(20%),Ungaria(20.6%),Olanda,Austria(25%),Polonia,România,Slovenia,Slovacia,Finlanda,Suedia, Marea Britanie

În Cehia rată impozitului pe profit a fost redusă treptat de la 41% în 1995 ajungând la 19% în 2014.Fondurile de pensii și alte tipuri de fonduri sunt supuse unei cote de impozitare de 5%.Plățile către persoanele rezidențe într-o țară cu care Republica Cehă nu a încheiat un tratat de evitare a dublei impuneri sunt impozitate cu 35%.

Cota de impozitare în Danemarca este în 2014 de 24.5% reducându-se treptat de la 34% în 1995.Nu există taxe locale asupra societăților,ci municipalitățile primesc o parte din veniturile aferentei cotei de impozitare a profiturilor.Este permisă raportarea pierderilor însă în limita a 60% în cazul în care pierderea raportată din profitul impozabil este de peste 1.03 mil EUR.Amortizarea fiscală este liniară pe o perioada de 25 ani pentru clădirile utilizate în scop de afaceri(ex:birouri)

Sistemul de impozitare a societăților din Estonia a fost reformat în anul 2000 cu scopul de a oferi mai multe fonduri pentru investiții și pentru accelerarea creșterii economice.Obiectivul principal al reformei a fost de a amână impozitarea pe profit până la distribuirea acestuia.Astfel cota de impozit pe rezultatul reportat este 0,iar profiturile distribuite în formă brută sunt impozitate la aceeași rată că venitul personal respectiv o cota de 21% aplicabilă din 2008.

Rată legală de impozitare în Croația este de 20% în anul 2014,mai mare decât cea a țărilor vecine:Ungaria (19%) și Slovenia(17%).Baza de impozitare este constituită din diferența dintre venituri și cheltuieli stabilite în conformitate cu reglementările contabile, reduse sau crescute în conformitate cu legea pentru a defini profitul impozabil.Din 2013 baza de impozitare poate fi redusă pentru profitul reinvestit.De asemenea nu există tarife speciale pentru IMM-uri.

În 2010,rată impozitului pe profit în Ungaria a fost stabilită la 19%,față de 16%+4%(cost suplimentar pentru solidaritate)cât era înainte.De asemenea tot din 2010 pentru venituri sub 1.62 mil EUR se aplică o cotă de 10%.Municipalitățile pot percepe o taxa de afaceri de până la 2%.Sistemul fiscal maghiar oferă trei tipuri de sisteme de impozit pe profit simplificate pentru care întreprinderile pot opta.Baza de impozitare este valoarea ajustată din bilanț la dată de 31 dec 2009.Guvernul a decis în 2012 introducerea unei taxe permanente pentru sistemul bancar.De asemenea o taxa aplicată societăților de asigurări a fost interzisă începând cu anul 2013,dar a fost introdus un impozit de asigurare de tip consum.

Profiturile curente ale societetilor din Olanda (companii deținute public ) sunt supuse impozitului pe profit la o rată de 25%(20% pentru profituri de până la 200 000EUR).O caracteristică principala a impozitului pe profit olandez este scutirea pentru dividende și câștigurile de capital realizate de filiale nu sunt impozitate la societatea-mama;această înseamnă că filialele și societatea-mama sunt considerate a fi o entitate fiscală.Principalele avantaje ale acestui lucru sunt că pierderile unei companii pot fi compensate cu profiturile de la o altă societate din grup și că activele fixe pot fi transferate gratuit de la o companie la altă.Pentru activitățile de cercetare-dezvoltare există mai multe facilități:veniturile realizate din C&D este impozitat separat pentru întreprinderile inovatoare(5%).Pentru investiile ecologice se oferă o deducere de 13.5%,27%,36% din valoarea investiției,în funcție de tipul de investiție.

Rată de impozitare a profitului în Austria este de 25%,redusă de la 34% în 2005.În ultimii ani pentru C&D stimulentele fiscale au crescut constant.În mod similar și pentru educație.Cota de impozitare pentru bilanțurile băncilor de până la 1 mild EUR este de 0%,0.09% pentru sume până la 20 mild EUR și 0.11% pentru sume ce depășesc 20 mild EUR.

Sistemul impozitului pe profit în Polonia este unul clasic.Profitul este impozitat complet la nivel de companie la o cota de impozitare de 19% în prezent,o scădere dublă din 1995(40%).Pierderile fiscale pot fi reportate timp de 5 ani consecutiv iar compensarea nu poate depăși 50% din pierderile fiscale din fiecare an.Baza de impozitare poloneză a fost extinsă prin limitarea sau eliminarea diverselor programe de stimulare,iar numărul programelor de amortizare a fost redus drastic.

Impozitul pe profit în România urmează și el un sistem clasic: profiturile corporative sunt impozitate la nivel de companie și profiturile distribuite sunt impozitate din nou,prin intermediul reținerii la sursă,la nivelul ambilor acționari.Rată de impozitare standard este de 16%,redusă de la 25% în 2005 și de la 38% în 1995.De la 1 februarie 2013 o rată de impozitare de 3% se aplică microîntreprinderilor,în mod obligatoriu.Câștigurile de capital sunt,în general, tratate că venituri din afaceri și sunt impozitate cu aceeași rată de 16%.Se aplică o cota minimă în anumite domenii economice,variind de la 550 EUR la 10 750 EUR,în funcție de venitul brut.Cheltuilelile efectuate în scopuri comerciale sunt în general deductibile.Cheltuielile pentru vehicule utilizate atât în scopuri personale și de afaceri sunt deductibile în proporție de 50% din valoarea lor în cazul în care greutatea lor este sub 3500 kg,au mai puțin de 9 locuri și sunt utilizate numai pentru transportul de pasageri.

Aceleași reguli se aplică și persoanelor fizice care desfășoară activități independente.De la 1 ianuarie 2013,companiile și persoanele fizice pot opta să declare impozitul pe profit și să plătească în avans.Un regim fiscal special se aplică de la 1 ianuarie 2014 pentru companiile de tip holding,aceastea fiind scutite de la impozitarea anumitor elemente de venit,cum ar fi dividendele,câștigurile de capital cu privire la vânzarea de acțiuni sau veniturile din lichidarea companiei.

În Slovacia,începând cu 1 ianuarie 2004 rată impozitului pe profit a fost redusă de la 25%(2007) la 19%(2012) iar începând cu 1 ianuarie 2013,cota a crescut la 23% iar în 2014 a scăzut din nou la 22%,această venind că o măsură comună pentru a susține impozitarea profitului minim.Începând cu 2004,Republica Slovacă dispune de un sistem unic de impozitare cu privire la profituri.Profiturile corporative sunt complet impozitate la nivel de companie.Profiturile distribuite nu mai sunt impozitate.Dividendele plătite din profiturile obținute nu sunt supuse nici unui alt impozit în mâinile părților interesate.Venitul impozabil se calculează pe baza venitului calculat în conformitate cu normele contabile legale și este ajustat pentru mai multe articole în scopuri fiscale.Amortizarea poate fi liniare sau accelerată.De asemenea,în 2014, Slovacia a introdus un impozit de licență,impozitul minim pentru persoanele rezidențe.Există trei sume din impozitul minim: pentru societăți mici,care nu înregistrate în scopuri de TVA au o taxa de 480 EUR pe an pentru impozitul pe profit; societățile mici care sunt înregistrate în scop de TVA plătesc o taxa de 960 EUR pe an și corporațiile mari cu o CĂ de peste 500 000 EUR plătesc o cota minimă de 2 880 EUR pe an.

Rată impozitului pe profit în Slovenia a fost redusă treptat de la 25% în 2006 la 17% în 2014.O rată specială de 0% se aplică pentru fondurile de investiții,fondurile de pensii,societățile de asigurare pentru planurile de pensii .De la 1 ianuarie 2013 pierderile fiscale reportate sunt limitate la maxim 50% din baza de impozitare actuală.În ceea ce privește stimulentele ,de la 1 ianuarie 2012, o persoană impozabilă poate solicită o reducere din baza de impozitare de 100% din suma investită în cercetare-dezvoltare ,care nu poate depăși valoarea bazei de impozitare.

Impozitarea companiilor Suedeze urmează sistemul clasic,bazat pe principiul baza de impozitare extinsă cu o rată relativ scăzută de 22%( redusă de la 26.3% în 2013).Această regulă se aplică tuturor întreprinderilor,indiferent de mărime sau starea juridică.Câștigurile de capital sunt impozitate că profit corporativ regulat,iar dividendele plătite acționarilor nu sunt deductibile.Pierderile de capital,care sunt în general deductibile,pot fi reportate în mod normal,pe termen nelimitat.Noțiunea de impozit pe grup nu este acceptată în Suedia, cu toate acestea transferurile profiturilor între societăți din cadrul grupurilor autohtone deținute integral sunt permise.

În Marea Britanie impozitele directe pe profit au scăzut în termeni reali cu 7.4% în 2012 față de 2011,acest lucru datorându-se în mare parte scăderii ratei impozitului pe profit și indemnizațiilor majorate/credite disponibile pentru companii.Impozitul pe profit se plătește la două rate: rată de principal și rate mici ale profitului(pentru profituri de până la 369 972 EUR).Rată principala a impozitului pe profit a scăzut din aprilie 2014 la 21%,așteptându-se la scăderi de până la 20% în 2015.

În Finlanda impozitul pe profit este perceput la o rată de 20% pentru toate profiturile,din care cheltuielile efectuate în scopul dobândirii sau menținerii venitului din afaceri sunt deduse.Excepțiile de la aceste reguli sunt anumite câștiguri de capital și dividende,care nu sunt incluse în baza de impozitare,anumite cheltuieli aferente veniturilor duty-free,precum și anumite pierderi de capital.

Grafic nr 4- Cote de impozitare a profitului medii

Sursa: Eurostat,calcule proprii

3.Țări cu o cotă de impozitare mai mare de 26%: Belgia,Germania,Grecia,Spania,Franța,Italia,Luxemburg,Malta,Portugalia

Companiile din Belgia și filialele companiilor străine sunt supuse unei cote de impozitare fixă de 34%,profiturile de la sucursalele străine fiind exceptate.În anumite condiții se aplică un regim special IMM-urilor care au un venit mai mic de 322 500 EUR-o cota de impozitare de 24.98% pentru venituri până în 25 000 EUR, 31.93% pentru venituri între 25 000 EUR și 90 000 EUR și 35.54% pentru sumele rămase pânăla 322 500 EUR.

În Franța , impozitul pe profit afectează toate profiturile realizare în Franța de către companii și alte entități juridice.Rată standard în 2014 este de 38%,crescută de la 36.7% în 1995 .IMM-urile sunt impozitate la o rată de redusă de 15% pentru profiturile până în 38 120 EUR.Marile companii sunt supuse unei taxe suplimentare de 3.3% percepute pentru partea impozitului pe profit agregat care depășește 763 000 EUR.Din 2011 au fost introduse multe reforme în ceea ce privește baza de impozitare a întreprinderilor. Reportarea pierderilor a fost redusă de la 3 ani la 1 an și limitată la 50%.

În Germania,sistemul impozitului pe profit a fost reformat de mai multe ori în ultimii 15 ani,cel mai recent în 2008.Au fost introduse măsuri de lărgire a bazei de impozitare,iar amortizarea pe mașini și clădiri a fost redusă.Mai mult decât atât,taxa de oraș privind comerțul și industria nu este deductibilă ci orice întreprindere care desfășoară activități de afaceri pe teritoriul Republicii Federale datoareaza un impozit care pornește de la o suma fixă care se amplifică prin înmulțirea valorii de profit cu un procent fix de 3.5%(rată de baza federală).

În Grecia, rată actuală a impozitului pe profit este de 26%.Această creștere,comparativ cu anii precedenți,a fost însoțită de o reducere a ratei impozitului reținut la sursă de pe repartiazarea profitului și capitalizări de la 25% la 10%.Nu există nici o impozitare de grup,fiecare entitate fiind impozitată separat.În general pierderile fiscale pot fi reportate timp de cinci ani.

Cota de impozitare în Italia este în 2014 de 31.4% redusă de la 52.2% în 1995.Există regimuri speciale pentru fondurile de investiții și de pensii .Pierderile pot fi reportate pe termen nelimitat și compensate până la 80% din venitul impozabil.Cu toate acestea pierderile suferite în primii trei ani de activitate de afaceri sunt integral deductibile.Dividendele sunt scutite de impozitare pentru 95% din valoarea lor.

În Malta cota de imozitare s-a menținut constată pe toată perioada analizată ,1995-2014, la valoarea de 35%,fiind una dintre țările cu cele mai mari cote de impozitare a profiturilor societăților și o țară care nu este preferată de mulți investitori.Cu toate acestea,Malta aplică sistemul de deducere și nu există un impozit suplimentar pentru dividendele distribuite ationarilor.Prin urmare,rată maximă de impozit pe profit plătit de societate nu poate depăși 35%.Pierderile comerciale pot fi reportate pe termen nelimitat.Sunt disponibile anumite stimulente fiscale pentru întreprinderile implicate în transportul maritim,sectoarele industriale și activitățile portuare.

Rata de impozitare în Spania este de 30%(35% pentru persoanele angajate în explorarea de petrol,cercetare dezvoltare).IMM-urile se bucură de o rată redusă de 25% pentru venituri de până la 300 000 EUR.De asemenea,companiile cu mai puțin de 25 de angajați și o CĂ mai mică de 5 milioane de EUR sunt impozitate la rată de de 20%.În 2013 și 2014 amortizarea fiscală pentru companiile mari este limitată la 70% din suma deductibilă.

Sistemul de impozitare în Luxemburg este unul clasic.Impozitul pe profit se calculează prin însumarea cotei generale de 21%(anterior 22%), 7%(anterior 5%) pentru taxa de solidaritate pentru fondul ocupării forței de muncă și în impozit municipal de 6.75%.În 2014,Luxemburg are o cota de impozitare pe profit de 29.2% redusă de la 40.9% în 1995.

În Portugalia regimul de impozitare pe profit a fost reformat în mod semnificativ.Începând cu ianuarie 2014,rată legală este de 31.5% în scădere de la 39.6% în 1995.Pierderile fiscale pot fi deduse până la 12 ani.Există un regim de scutire pentru dividende și câștigurile din capital,în anumite condiții.

Grafic nr 5 -Cota de impozitare mare

Sursa: Eurostat,Calcule proprii

Creșterea economică și impozitul pe profit

Perioada crizei economice a dus la creșterea deficitelor bugetare în 24 din 27 de state membre (2011),aceste țări fiind supuse procedurii de deficit excesiv,primind recomandări de la Consiliu cu privire la corectarea ponderii deficitului în PIB sub 3%,termenele variind de la țară la țară(2011-2015).

La nivelul Uniunii Europene s-a mizat pe creșterea veniturilor și pe reducerea cheltuielilor.Pe baza studiilor empirice dar și pe baza studiilor econometrice s-a demonstrat faptul că impozitul pe profit este unul dintre factorii cei mai dăunători creșterii economice.

Criză economică și financiară din anul 2008 a adus statele membre UE într-o situație precară în ceea ce privește deficitul bugetar,acesta ajungând la 6.8% din PiB în anul 2009 și rămânând destul de ridicat și în 2010.Datoria publică a crescut de la 62.3% în 2008 la 80.3% în 2010.

Produsul intern brut al UE-27 s-a redus cu 4.2% în 2009 iar în majoritatea țărilor membre ratele de creștere economică au fost negative,cu excepția Poloniei care a înregistrat o creștere reală de 1.6%.

Tabel nr 5-Ponderea veniturilor totale in PIB

Sursa : Ministerul Finantelor

Evoluțiile macroeconomice recente arată faptul că ponderea veniturilor în PIB este în creștere comparativ cu perioada 2008-2009 când a avut loc o scădere considerabilă.Acest lucru se datorează reorientării politicii fiscale de la măsuri de stimulare temporară în perioada crizei la măsuri mai neutre sau orientate către consolidare.Având în vedere necesitatea consolidării finanțelor publice,măsurile fiscale adoptate până în prezent de toate statele membre s-au bazat pe creșterea veniturilor fiscale.S-a realizat astfel reorientarea creșterii veniturilor fiscale care au la baza taxele distorsionare(impozitul pe profit) către taxe mai puțin distorsionare.

Țările cu deficite mari precum Grecia,Portugalia,Spania au crescut taxarea în ceea ce privește impozitul pe profit.

Tabel nr 6-Modificari fiscale in 2009,2010

Sursa: Comisia Europeana

Grafic nr6 -Ponderea impozitului pe profit in PIB

Sursa: Eurostat,grafic propriu

Grafic nr7 -Ponderea impozitului pe profit in PIB

Sursa: Eurostat,grafic propriu

Grafic nr 8 –Ponderea impozitului pe profit in total venituri fiscale

Sursa:Eurostat,grafic propriu

Se observă faptul că la nivelul UE-28, trendul impozitului pe profit în PIB este în scădere ,la fel și cel al ponderii impozitului pe profit în total venituri fiscale,ceea ce este un lucru bun pentru creșterea economică și pentru stimularea acesteia. Reducerea impozitului pe profit va reduce costurile de capital și va stimula acumularea de capital și investiții în cercetare și dezvoltare(un obiectiv important al Strategiei 2020), ceea ce va însemna productivitate și creștere economică mai puternică.