Impozite Si Taxe Datorate Statului

Impozitele reprezinta forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor sale.Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu cu un titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului .

Impozitele si taxele denumite intr-un cuvant venituri bugetare , se carcaterizeaza fiecare in parte prin anumite trasaturi determinate de modul de asezare , provenienta , percepere , rolul lor , etc.

Subiectul impunerii sau contribuabilul este persoana fizica ( care are capacitatea de exercitiu) sau juridical ( cu personalitate juridica ) obligata prin lege la plata unei taxe sau a unui impozit . Astfel , de exeplu la impozitul pe veniturile din salarii , subiect al impozitului este salariatul , la impozitul pe profit subiectul impozitului este agentul economic , etc.

Suportatorul este persoana fizica sau juridical care suporta efectiv impozitul , il plateste.

Obiectivul impunerii il reprezinta material supusa impunerii su reprezinta elemental concret , venitul sau bunul impozabil sau taxabil care sta la baza asezarii acestuia si poate fi diferit de provenienta venitului , scopul urmarit , natura venitului bugetar. Astfel : valoarea (TVA) ,venitul ( impozitul pe venituri din salarii asimilate acestora ) , profitul ( impozitul pe profit ) etc.

Sursa impozitului arata din ce anume se plateste impozitul , din venit sau din avere si reprezinta elementul pe care se fundamenteaza calculul venitului bugetar.

Cota impozitului sau cuantumul unitar reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere.Impozitul poate fi stabilit in suma fixa sau in cote procentuale (proportionale ,progressive sau regressive ) . Este elementul care aplicat la baza de calcul , conduce la cuantumul global al venitului bugetar .

1.2.Veniturile fiscale ale bugetului de stat

Bugetul public national in Romania este structurat pe urmatoarele componente :

Bugetul de Stat;

Bugetul asigurarilor sociale de Stat;

Bugetele locale compuse din bugetul Consiliului Judetean , bugetele municipiilor , bugetele oraselo si bugetele comunelor ;

Bugetul fondurilor speciale.

Impozitele si taxele , reprezinta veniturile bugetului de stat care , provin de la persoanle juridice si fizice . In momentul incasarii lor , impozitele si taxele sunt utilizate in vederea cheltuielilor publice pentru realizarea functiilor si sarcinilor puterii si institutiilor sale .

Discutate ca venituri ale bugetului de stat , impozitele si taxele stabilite prin lege se grupeaza in doua mari categorii :

Venituri curente

Venituri de capital.

a)Veniturile curente se grupeaza in

1.venituri fiscal

2.venituri nefiscale

1.Veniturile fiscale cuprind doua componente :

Venituri din impozite directe

Venituri din impozite indirecte

Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice in functie de veniturile sau averea acestora , pe baza cotelor de impozit prevazute in lege . Ele se incaseaza direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite . In cazul acestor impozite subiectul si suportatorul impozitului sunt , in intentia legiuitorului una si aceasi persoana , desi practice , uneori acestea nu coincide .

Impozitele directe sunt :

Impozitul pe profit

Impozitul pe venit

Impozitul pe veniturile persoanelor nerezidentiate

Alte impozite directe

Impozitele indirecte se percep cu prilejul vanzarii unor bunuri si prestarii unor servicii( transport , spectacole , activitati hoteliere ,etc .) , ceea ce vizeaza cheltuielile.

In cazul impozitelor indirecte , chiar prin lege se atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau juridice decat suportatorului acestora .

Taxele ca forma a impozitelor indirecte , se deosebesc de impozite prin faptul ca dau dreptul platitorului sa beneficieze de un anumit serviciu din partea unor investitii de drept public si prezinta plata acelui serviciu .

Impozitele indirecte sunt :

Taxa pe valoare adaugata

Accize

Taxe vamale

Alte impozite indirecte ( taxe pentru jocuri de noroc , taxe si tarife pentru licitatii, autorizatii de functionare , etc. ).

2.Veniturile nefiscale cuprind :

Varsaminte din profitul net al regiilor autonome

Varsaminte de la institutii publice.

b.) Veniturile din capital cuprind :

venituri din valorificarea unor bunuri ale statului ;

– venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice ;

-Venituri din valorificarea stocurilor de la rezerve material nationale si de mobilizare ;

-Venituri obtinute in procesul de stingere a creantelor bugetare .

1.2.1 Principalele impozite directe

Impozitul pe profit

Perceput ca rezultat concret al unei activitati lucrative , profitul este definit ca diferenta intre veniturile incasate de o entitate economica intr-o anumita perioada , si cheltuielile care au contribuit la realizarea veniturilor.

Numeroasele formulari care au intervenit la baza legala a acestui impozit explica interesul deosebit pe care o are orice referire la profit , in societatile in care actioneaza legile economice de piata .

Caracteristici de baza ale impozitului pe profit :

1.Contribuabililii care sunt obligati sa plateasca impozit pe profit :

a) Persoane juridice romane ;

b)Persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania ;

c)Persoanele jurdicie straine si persoanele fizice nerezidentiate care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica.

d)persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati impobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana jurdica romana.

e)persoanele fizice rezidente associate cu persoane juridice romane , pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridical ;

f)persoanele jurdicie cu sediul social in Romania , infiintate potrivit legislatiei europene.

Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza :

in cazul persoanelor juridice romane si al persoanelor juridice cu sediul social in Romania , infiintate potrivit legislatiei europene , asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa , atat din Romania , cat si din strainatate ;

in cazul persoanelor jurdice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania , asurpa profitului impozabil atribuibil sediului permanent.

In cazul persoanelor juridice straine , si al persoanelor fizice nerezidentiate care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridical , asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile ficarei persoane ;

In cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana , asupra profitului impozabil aferent acestor venituri ;

In cazul persoanelor fizice rezidente associate cu persoanele juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania , cat si in strainatate , din asocieri fara personalitate juridica , asupra partii in profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:

a) trezoreria statului;

b) instituțiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii și disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, dacă legea nu prevede altfel;

b^1) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV^1;

c) fundațiile române constituite ca urmare a unui legat;

d) cultele religioase, pentru: venituri obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, venituri obținute din chirii, alte venituri obținute din activități economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent și/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor;

e) instituțiile de învățământ particular acreditate, precum și cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2001*) privind unele măsuri pentru îmbunătățirea finanțării învățământului superior, cu modificările ulterioare;

f) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de proprietari, potrivit Legii locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile obținute din activități economice și care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea proprietății comune;

g) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;

h) Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii;

i) Banca Națională a României;

j) Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii.

2. Organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:

a) cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;

b) contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;

c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;

d) veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și demonstrații sportive;

e) donațiile și banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

f) dividendele și dobânzile obținute din plasarea disponibilităților rezultate din venituri scutite;

g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;

h) resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;

i) veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

j) veniturile excepționale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;

k) veniturile obținute din reclamă și publicitate, realizate de organizațiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare și funcționare, din domeniul culturii, cercetării științifice, învățământului, sportului, sănătății, precum și de camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale.

l) sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a făcut donația/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizațiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului și obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;

m) veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică;

n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III.

2.Baza de impozitare

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora , dintr-un an fiscal , din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.

Din aceasta formulare rezulta ca impozitarea profitului este de fapt un calcul extracontabil, in care veniturile , cat si cheltuielile evidentiate in contabilitate primesc anumite corectii legale obtinandu-se in final profitul impozabil.

Veniturile neimpozabile sunt :

 a) dividendele primite de la o persoană juridică română.

b) diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care se dețin titlurile de participare, cu excepția celor aferente titlurilor de participare pentru care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. e) și h);

c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere, precum și veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice;

d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri și memorandumuri aprobate prin acte normative;  

e) veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare. Nu intră sub incidența acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri;

f) veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară;

g) veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare/activelor biologice, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiții imobiliare/active biologice, după caz;

h) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data începerii operațiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse operațiunii de lichidare.

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri și:

a) cheltuielile cu achiziționarea ambalajelor, pe durata de viață stabilită de către contribuabil;

b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecția muncii și cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;

c) cheltuielile reprezentând contribuțiile pentru asigurarea de accidente de muncă și boli profesionale, potrivit legii, și cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

d) cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum și costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă și publicitate și bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor și demonstrații la punctele de vânzare, precum și alte bunuri și servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;

e) cheltuielile de transport și de cazare în țară și în străinătate, efectuate pentru salariați și administratori, precum și pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;

f) contribuția la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

g) taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum și contribuțiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă;

h) cheltuielile pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului angajat;

i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețele existente sau noi, participarea la târguri și expoziții, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

j) cheltuielile de cercetare, precum și cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condițiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;

k) cheltuielile pentru perfecționarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreținerea și perfecționarea sistemelor de management al calității, obținerea atestării conform cu standardele de calitate;

l) cheltuielile pentru protejarea mediului și conservarea resurselor;

m) taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale;

n) pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor neîncasate, în următoarele cazuri:

1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești;

2. debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori;

3. debitorul este dizolvat, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;

4. debitorul înregistrează dificultăți financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul.

o) cheltuielile efectuate de operatorii economici cu evaluarea/reevaluarea activelor fixe corporale care aparțin domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, primite în administrare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la solicitarea conducătorului instituției titulare a dreptului de proprietate;

p) cheltuielile efectuate de operatorii economici cu înscrierea în cărțile funciare sau cărțile de publicitate imobiliară, după caz, a dreptului de proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale asupra bunurilor publice primite în administrare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la solicitarea conducătorului instituției titulare a dreptului de proprietate.

r) cheltuielile înregistrate ca urmare a restituirii subvențiilor primite, potrivit legii, de la Guvern, agenții guvernamentale și alte instituții naționale și internaționale;

s) cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în numerar la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea sunt impozitate conform titlului III.

3.Cotele de impozitare

Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%.

Depunerea declarației de impozit pe profit

Contribuabilii au obligația să depună o declarație anuală de impozit pe profit până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

4.Bugetul la care se varsa.

Impozitul pe profit datorat de societati comerciale sau alte entitati pantrimoniale sunt venituri ale bugetului de stat , cu exceptia impozitului pe profit , a dobanzilor si penalitatilor de inarziere si amenzile platite de regiile autonome din subordinea consiliilor locale sau judetene si societatile comerciale la care acestea sunt actionari , sunt venituri ale bugetelor locale respective.

5.Sanctiuni

Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datoreaza dobanzi si penalitati specifice in Hotarari de Guvern.Cuantumul dobanzilor si penalitatilor poate depasi cuantumul sumelor datorate.

Norma internațională de contabilitate IAS 12

Obiectivul acestui standard este acela de a prescrie tratamentul contabil pentru impozitele pe profit. Principala problemă apărută în procesul de contabilizare al impozitelor pe profit o constituie felul în care să se contabilizeze consecințele fiscale curente și viitoare ale:

– recuperării (decontării) viitoare a valorii contabile a activelor (datoriilor) ce sunt recunoscute în bilanțul unei întreprinderi;

– tranzacțiilor și a altor evenimente ale perioadei curente ce sunt recunoscute în situațiile financiare ale unei întreprinderi.

În mod inerent, la recunoașterea unui activ sau a unei datorii, întreprinderea raportoare se așteaptă să recupereze sau să deconteze valoarea contabilă a activului sau datoriei. Dacă este probabil ca recuperarea sau decontarea acestei valori contabile să ducă la efectuarea unor plăți viitoare mai mari (sau mai mici), privind impozitele, decât ar fi valoarea acestora dacă o asemenea recuperare sau decontare nu ar avea consecințe fiscale, acest standard impune unei întreprinderi să recunoască o datorie privind impozitul amânat (sau o creanță privind impozitul amânat), cu anumite excepții limitate.3

Acest standard impune unei întreprinderi să contabilizeze consecințele fiscale ale tranzacțiilor și altor evenimente în același fel în care înscrie în contabilitate tranzacțiile și celelalte evenimente în sine. Astfel, pentru tranzacțiile și celelalte evenimente recunoscute în contul de profit și pierdere orice efecte fiscale aferente se vor recunoaște și ele în contul de profit și pierdere. Pentru tranzacțiile și alte evenimente recunoscute direct în capitalul propriu, orice efecte fiscale aferente vor fi, de asemenea, recunoscute direct în capitalul propriu. În mod similar, recunoașterea creanțelor și a datoriilor privind impozitul amânat într-o combinare de întreprinderi afectează valoarea fondului comercial și a fondului comercial negativ apărute în acea combinare.

Acest standard mai operează și cu recunoașterea creanțelor privind impozitul amânat rezultate din pierderile fiscale sau creditele fiscale nefolosite, cu prezentarea impozitelor pe profit în situațiile financiare și cu prezentarea informațiilor legate de impozitele pe profit.

Aria de aplicabilitate

În contextul acestui Standard, impozitul pe profit include totalitatea impozitelor autohtone și străine care se stabilesc asupra profiturilor impozabile. Impozitul pe profit mai include, de asemenea, contribuții, cum ar fi impozitele reținute, care sunt plătite de către o filială, întreprindere asociată sau asociere în participație o dată cu repartizările către întreprinderea raportoare.

Acest standard nu operează cu metodele de contabilitate folosite pentru subvențiile guvernamentale sau pentru creditele fiscale de investiții, ci operează cu contabilizarea diferențelor temporare ce pot apărea din astfel de subvenții sau credite fiscale pentru investiții.

Această normă contabilă operează cu următoarele definiții:

Profitul contabil este profitul net sau pierderea netă pe o perioadă, înainte de scăderea cheltuielilor cu impozitul.

Profitul impozabil (pierderea fiscală) este profitul (pierderea) pe perioada exercițiului, determinat în concordanță cu reguli stabilite de autoritatea fiscală, pe baza cărora impozitul pe profit este plătibil (recuperabil).

Cheltuiala cu impozitul (venitul din impozit) reprezintă valoarea globală Inclusă în determinarea profitului net sau a pierderii nete pe perioada exercițiului în ceea ce privește impozitul curent și pe cel amânat.

Impozitul curent este valoarea impozitului pe profit plătibil (recuperabil) în raport cu profitul impozabil (pierderea fiscală) pe o perioadă. 3

Datoriile privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, plătibile în perioadele contabile viitoare, în ceea ce privește diferențele temporare impozabile.

Creanțele privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, recuperabile în perioadele contabile viitoare, în ceea ce privește:

a) Diferențele temporare deductibile;

b) Reportarea pierderilor fiscale nefolosite; și

c) Reportarea creditelor fiscale nefolosite.

Diferențele temporare sunt diferențele dintre valoarea contabilă a unui activ sau datorie din bilanț și baza fiscală a acestora. Diferențele temporare pot îmbrăca fie forma unor:

a) Diferențe temporare impozabile, care sunt acele diferențe temporare ce vor avea ca rezultat valori impozabile în determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al perioadelor viitoare, atunci când valoarea contabilă a activului sau a datoriei este recuperată sau decontată;

b) Diferențe temporare deductibile, care sunt acele diferențe temporare ce vor avea ca rezultat valori ce sunt deductibile pentru determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al perioadelor viitoare, atunci când valoarea contabilă a activului sau a datoriei este recuperată sau decontată.

Baza fiscală a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuită acelui activ sau acelei datorit în scopuri fiscale.

Cheltuielile cu impozitul (venitul din impozit) cuprind cheltuielile cu impozitul curent (venitul din impozitul curent) și cheltuielile cu impozitul amânat (venitul din impozitul amânat).

Baza fiscală a unui activ reprezintă valoarea ce va fi dedusă în scopuri fiscale din orice beneficiu economic impozabil care va fi generat către o întreprindere atunci când aceasta recuperează valoarea contabilă a activului. Dacă aceste beneficii economice nu vor fi impozabile, atunci baza fiscală a activului este egală cu valoarea sa contabilă.

Metode de contabilizare a impozitului pe profit

Neconcordanțele existente, în diferite sisteme contabile, între rezultatul fiscal și cel contabil au generat diferențe semnificative referitoare la contabilizarea impozitului pe profit. Până-n prezent sunt cunoscute și utilizate două metode de contabilizare a impozitului pe profit și anume:

Metoda impozitului exigibil

Aceasta metodă este folosită de către întreprinderile românești, precum și de unitățile patrimoniale din unele țări occidentale și se caracterizează prin:

– înregistrarea contabilă a impozitului pe profit datorat pentru un exercițiu financiar drept o cheltuială a perioadei de gestiune respective, conform principiului independenței exercițiilor;

– determinarea extracontabilă a impozitului generează neconcordanță dintre aceasta și totalitatea veniturilor și cheltuielilor înregistrate în contabilitate în perioada de gestiune respectivă;

– justificarea teoretică a metodei rezidă din ideea ca impozitul pe profit reprezintă o repartizare de profit, nu o cheltuială a exercițiului financiar.

Metoda impozitelor amânate sau a reportului de impozit

Conform acestei metode, cheltuiala cu impozitul pe profit aparține exercițiului financiar în care veniturile și cheltuielile corespunzătoare au fost contabilizate, motiv pentru care impozitul pe profit contabilizat pe cheltuieli nu este identic cu cel datorat, stabilit prin normele fiscale.

Aceasta metodă respectă principiul imaginii fidele și a prevalenței economicului asupra juridicului, motiv pentru care tratarea impozitelor amânate constituie o problemă rezolvabilă în țările în care contabilitatea este deconectată de fiscalitate, iar conturile anuale reflectă imaginea fidelă asupra patrimoniului si rezultatelor. Justificarea teoretică a acestei metode rezidă în faptul că impozitul pe profit reprezintă o cheltuială a exercițiului financiar și nu o repartizare de profit.

Diferențele care apar între rezultatul contabil și cel fiscal sunt:

Diferențele permanente ,acele diferențe care nu fac obiectul impozitului amânat, dar sunt cauzate de existența unor venituri luate în calcul la determinarea rezultatului contabil, dar care sunt excluse din rezultatul fiscal (este cazul veniturilor din diferențe de curs favorabile pentru disponibilitățile în valută, în anumite perioade de gestiune) sau generate de nedeductibilitatea definitivă a unor cheltuieli pe care statul nu le consideră necesare pentru derularea obiectului de activitate al fiecărei entități juridice (este cazul cheltuielilor financiare din diferențe de curs nevaforabile pentru disponibilități în valută), toate antrenând la rândul lor, creșteri sau diminuări irevocabile ale rezultatului fiscal față de cel contabil.

Diferențe temporare (de sincronizare) sunt generate de contabilizarea, diferită în timp, a unor elemente de cheltuieli sau de venituri față de includerea lor în rezultatul fiscal. Concret, aceste diferențe între valoarea contabilă a activelor și pasivelor și baza lor impozabilă, atribuită în scopuri fiscale, rezultă din:

– deducerea din rezultatul fiscal al unui exercițiu financiar a pierderilor fiscale din perioadele de gestiune anterioare

– contabilizarea unor cheltuieli și/sau venituri în cursul exercițiului financiar, dar care au fost luate în considerare în exercițiul financiar precedent, cu ocazia determinării rezultatului fiscal (este cazul cheltuielilor sau veniturilor înregistrate în avans)

– reflectarea contabilă a unor elemente de cheltuieli și/sau de venituri în cursul unui exercițiu financiar, dar care vor fi utilizate în perioadele de gestiune viitoare la determinarea rezultatului fiscal (este cazul cheltuielilor cu provizioanele nedeductibile fiscal)

– cuprinderea în rezultatul fiscal specific unui exercițiu financiar al unor elemente de cheltuieli sau venituri care au fost contabilizate în perioadele de gestiune anterioare (este cazul cheltuielilor exercițiului financiar curent pentru care în perioadele de gestiune anterioare s-au constituit provizioane nedeductibile fiscal)

– includerea în rezultatul fiscal specific exercițiului financiar curent al unor elemente de cheltuieli și/sau de venituri care vor fi contabilizate în perioadele de gestiune viitoare (este cazul diferenței dintre amortizarea fiscală și cea contabilă, atunci când aceasta nu afectează rezultatul contabil)

Diferențele temporare pot fi:

– impozabile – reprezentate de acele ecarturi care vor avea drept rezultat valori impozabile în determinarea impozitului pe profit (pierderii fiscale) specific perioadelor viitoare, când valoarea contabilă a activului va fi recuperată sau cea a datoriei va fi stinsă;

– deductibile – reprezentate de diferențele care vor avea drept rezultat valori deductibile la determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) în perioadele viitoare, în care valoarea contabilă a activului va fi recuperată sau cea a datoriei va fi stinsă.

Analizând cele două tipuri de diferențe de mai sus, remarcăm deosebirea existentă între profitul contabil (care este profitul net sau pierderea pe o anumită perioadă de gestiune, înainte de scăderea cheltuielilor cu impozitul) și cel impozabil (ce reprezintă de fapt, profitul sau pierderea perioadei de gestiune respective, cuantificată conform regulilor stabilite de către autoritatea fiscală, pe baza cărora impozitul pe profit devine plătibil/recuperabil). Pentru determinarea diferențelor temporare necesare contabilizării impozitelor amânate se folosesc două metode:

Metoda calculului global care, respectând principiul conectării veniturilor cu cheltuielile, presupune includerea în determinarea impozitelor amânate a tuturor diferențelor temporare, indiferent de data exigibilității lor fiscale; ea permite asocierea cheltuielilor fiscale cu rezultatul contabil, motiv pentru care este cuprinsă în normele americane și totodată recomandată de cele internaționale.

Metoda calculului parțial ce prevede includerea în calculul impozitelor amânate doar a diferențelor temporare care într-un viitor apropiat vor genera majorări sau diminuări de impozite, eliminând astfel diferențele temporare cu caracter recurent sau cele pe termen lung.

Nereflectarea contabilă a acestor diferențe temporare generatoare de fiscalitate amânată generează:

inexistența în bilanț a datoriilor/creanțelor probabile față de bugetul statului;

incorecta cheltuială cu impozitul pe profit din contul de profit și pierderi datorată necuprinderii părții care reflectă impozitul pe profit potențial;

În vederea contabilizării impozitelor amânate se poate utiliza de una din metodele cunoscute:

Metoda reportului fix

– impusă de vechea normă IAS12 "Contabilizarea impozitelor asupra beneficiului", presupune folosirea cotei de impozit valabile la data apariției diferențelor temporare, în vederea înregistrării acestor ecarturi, neglijând total eventualele viitoare modificări asupra lor;

– tratează impozitele amânate ca și conturi de echilibru;

– conform ei, cheltuiala cu impozitul pe profit (din contul de profit și pierdere) este formată din impozitul exigibil la care se adaugă diferențele temporare înregistrate în exercițiul financiar anterior stabilite pe baza cotelor de impozit din momentul apariției lor .

Metoda reportului variabil

– instituită de vechea normă internațională IAS 12 "Contabilizarea impozitelor asupra beneficiului", în contextul abordării pe bază de cont de profit și pierdere (centrată pe diferențele temporare);

– impusă de noua normă internațională IAS 12 "Contabilizarea impozitelor asupra rezultatului", în contextul abordării bilanțiere (centrată pe diferențele temporale);

– presupune cuantificarea cât mai corectă a creanței sau datoriei fiscale rezultate din diferențele temporare;

– conform ei, cheltuiala exercițiului cu impozitul pe profit include alături de impozitul exigibil și impozitele preconizate că vor fi achitate în exercițiile viitoare sau care vor fi considerate achitate în avans, corespunzătoare rezultatului din cursul perioadei de gestiune (luând în considerare însă și ecarturile temporare regularizate în cursul exercițiului), precum și retratările soldurilor posturilor de impozite amânate (utile datorită modificării cotelor de impozit sau a apariției de noi impozite);

– permite posturilor de impozite amânate din bilanț să individualizeze, cât mai fidel posibil, creanța sau datoria firmei în legătură cu aceste obligații fiscale;

– generează informații mai puțin relevante prin contul de profit și pierdere, pe seama cheltuielii cu impozitul pe profit care nu este caracteristică doar operațiunilor din cadrul exercițiului financiar curent.

Dacă diferențele temporare se referă la neconcordanțele dintre beneficiul impozabil și cel contabil, cele temporale conturează ecarturile apărute între valoarea fiscală a unui activ sau pasiv și valoarea sa contabilă din bilanț. Toate diferențele temporare sunt temporale, dar există diferențe temporale care nu pot fi catalogate drept ecarturi temporare. De fapt, obiectivul principal al standardului internațional IAS 12 (indiferent de variantă) a fost de înregistrare a efectelor fiscale ale diferențelor temporare fie ca obligații pentru impozite plătite (cunoscute sub denumirea de datorii privind impozitul amânat), fie ca active recuperabile în viitor (cunoscute sub denumirea de creanțe privind impozitul amânat).

Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit se face cu ajutorul conturilor:

691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”

441 „Impozitul pe profit”

Contul 441 este un cont cu ajutorul căruia se ține evidența decontărilor cu bugetul statului privind impozitul pe profit. Acest cont este un cont bifuncțional. În creditul acestui cont se înregistrează:

– sumele datorate de unitate către bugetul de stat și care reprezintă impozitul pe profit;

– impozitul pe profit, venit aferent exercițiului financiar anterior, în vederea corectării erorilor.

În debitul contului 441 se înregistrează:

sumele virate bugetului de stat sau bugetelor locale și reprezintă bugetul pe profit sau venit datorii anuale.

Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de unitate, iar soldul debitor, sumele vărsate în plus.

Contul 691 este un cont cu ajutorul căruia se ține evidența cheltuielilor cu impozitul pe profit. În debitul contului 691 se înregistrează:

– valoarea impozitului pe profit în corespondență cu contul 441, înregistrarea impozitului pe profit calculat ca fiind datorat bugetului de stat necesită întocmirea articolului contabil:

691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 „Impozitul pe profit”.

Virarea impozitului pe profit la bugetul statului se înregistrează prin articolul contabil:

441 „Impozitul pe profit” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

Dacă din rezultatul brut al exercițiului (rezultatul înainte de impozitare) se scade impozitul pe profit, se obține rezultatul net al exercițiului (profit sau pierdere). Acest rezultat net al exercițiului se regăsește în soldul final al contului 121 “Profit si pierdere”, este înscris în pasivul bilanțului contabil și explicat în contul de profit si pierdere.

Deciziile privind modalitățile de repartizare (în cazul unui profit) sau acoperire (în cazul pierderilor) a rezultatului net al exercițiului sunt luate de Adunarea Generala a Acționarilor sau asociaților, după caz.

Profitul impozabil se calculează și se evidențiază lunar, cumulat de la începutul anului fiscal. Plata impozitului se efectuează în lei ,indiferent de valuta în care a fost realizat astfel:

– trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul, în cazul tuturor contribuabililor alții decât bănci și organizații nonprofit;

– anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul, în cazul organizațiilor nonprofit și în cazul contribuabililor care obțin venituri din cultura cerealelor și plantelor tehnice, pomicultura și viticultură;

– anual, cu plați anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele inflației estimat cu ocazia elaborării bugetului inițial al anului pentru care se efectuează plăți anticipate, pentru contribuabilii societății bancare, persoane juridice române și sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine.

Cap.2 Prezentarea generala a societatii comerciale

Societatea comerciala a luat fiinta in anul 1991, numarul de inregistrare a societatii in Registrul comertului este J13/2284/1991 Codul unic de inregistrare (C.U.I) platitor de TVA RO 1897053.

Societatea are inregistrat sediul social in Constanta pe strada Salcamilor nr.3 , dar activitatea se desfasoara in Constanta pe strada Baba Novac, nr 94 , unde aceasta detine o suprafata de aproximativ 1000 m² pentru desfasurarea activitatii. In cadrul acestui punct de lucru se afla depozitul de materiale de constructii care include in medie un flux de 3000 m².

Tot in acest punct de lucru se afla organizat si atelierul de productie al confectiilor metalice integrand o productie de aproximativ 1 tona lunar.

Domeniul de activitate al societatii se compune din doua obiective :

Comertul cu ridicata al materialelor de constructii specializate in comertul cu panouri sandwichi.

Productia si comercializarea de accesorii metalice ( tinichigerie ) .

Societatea se incadreaza in categoria intreprinderilor mici si mijlocii.

Complexitatea activitatii este medie ingloband comert in marea majoritate si productie in subsidiar.

Potrivit bilantului societatii la data de 30.06.2012, societatea avea incadrat un numar de 9 salariati cu program de munca in regim normal pe o durata nedeterminata.

Veniturile societatii se compun din vanzarea panourilor , vanzarea confectiilor metalice din productia proprie si venituri din prestari servicii legate de montajul produselor mentionate mai sus.

Societatea este o societate cu capital privat integral in forma de organizare societate cu raspundere limitata (SRL). Sistemul de conducere este unul simplu in care deciziile se iau de

catre administratorul societatii.

1.2 Obiectivele de dezvoltare si modernizare a unitatii economice il voi dezvolta la capitolul 1.5

1.3 Studiul sistemului actual al managementului il voi dezvolta in capitolul 3.1

1.4 Fluxul tehnologic pentru produsele si/sau serviciile obtinute.

In cadrul atelierului de confectii metalice pentru activitatea de productie fluxul tehnologic incepe prin aprovizionarea de materii prime de diferite grosimi si culori. Materie prima, tabla soseste pe transport tir in rulouri, tamburi a cate 1 tona fiecare. In cadrul societatii fluxul se continua cu derularea foii de table din tambur si apoi prelucrarea mecanica a tablei obtinandu-se in final profile metalice de tip U,C,Z, folosite in industria de constructii.

In cadrul acestui tip de industrie se folosesc mai multe echipamente cum ar fii stivuitor , incarcare-descarcare table , lise manual pentru manipularea produselor finite , derulator rulou , ghilotina de taiat si fasaiat foaie de tabla , masina de indoit si profilat tabla , etc .

Dupa realizarea produselor obtinute acestea se ambaleaza in folii de polietilena specific si se livreaza catre clientii societatii.

In cadrul activitatii de comercializare cu materiale de constructii fluxul tehnologic este mai simplu.Aprovizionarea se face pe camion cu 20 tone marfa dupa care se depoziteaza, reambaleaza si se livreaza in cantitati mici de 1-2 tone catre clientii finali.

1.5 Tendintele evolutive ale activitatii unitatii economice, 1.2Obiectivele de dezvoltare si modernizare a unitatii economice.

Societatea urmareste extinderea pietei de desfacere catre judete invecinate cum ar fii Tulcea ,Braila, Calarasi, Galati si urmareste crearea unor noi capacitati de productie pentru diversificarea obiectului de activitate al societatii.

Printre acestea se numara achizitia unor materiale izolatuare de constructii la fata locului pe santier.

Achizitionarea unei noi linii de prelucrare a foaiei metalice cu grosimi mari de la 2 la 10 mm pentru realizarea unor tipuri de confectii metalice grele.

2.1 Structura organizatorica de ansamblu a firmei.Organigrama

2.2 Prinicipalele organe si posture de munca.

2.3 Principalele independente dintre activitati , compartimente si posture

2.4 Rolul functional al fiecarui compartiment si post de conducere , obiective si limitele sale

Principalul post de conducere este cel al administratorului societatii care subordoneaza trei posturi executive financiar contabil ,productie si vanzari la randul lor au in subordine unul sau mai multi angajati fiecare cu atributii specific in desfasurarea activitatii economice.

Muncitorii au rolul de a produce si executa produsele socitetatii pe baza indicatiilor si schitelor date de catre seful de sectie, directorul de vanzari are rolul de a valorifica pe piata produsele obtinute , functionarul administrative intocmeste situatii privind productia obtinuta, productia vanduta , si tine evidenta tuturor gestiunilor si stocurilor societatii. Contabilul sef intocmeste documentele financiare si contabile ale societatii , raportarile catre bugetul statului , si documentele de plata pentru impozitele si taxele datorate societatii.Administratorul societatii se implica in toate fazele de activitate a societatii urmarind obiectul principal acela de a rentabiliza societate, a obtine profit sin activitate , a dezvolta activitatea si a creste locurile de munca.

2.5 In ultimii 3 ani conform situatiilor financiare anuale , idicatorii de performanta ai societatii au fost urmatorii :

3.1 Provizionarea si planificarea societatii de face pe baza rapoartelor intocmite in cadrul societatii in urma realizarilor societatii din ultimii ani precedent cum ar fii volumul vanzarilor lunar , trimestrial si annual cotele si marjele de adaos lunar , trimestrial si anual si cantitatile productiilor obtinute in cadrul atelierului de confectii metalice .

Pe baza acestor indicatori societatea isi planifica aprovizionarea cu materii prime si materiale , numarul viitor al angajatilor societatii si strategiile de marketing.

Principiile de organizare sunt cele de creare a unor compartimente specifice conduse de personae calificate de nivel mediu si superior care au in subordine personal de executive cu calificare medie si minima.

Coordonarea se face de catre administratorul societatii insistand tot odata pe colaborarea si interconectarea dintre compania societatii.

Motivatia generala este atingerea perfectionalismului societatii prin realizarea unor profituri substantiale care se pot intoarce astfel catre intreaga echipa sub forma salariilor , bonusurilor , primelor , beneficiilor existente (masina, telefon , bon de masa etc.)

Controlul la nivelul sectiilor de productie si activitatile de desfacere se desfasoara de catre seful de sectie si directorul de vanzari care la randul lor sunt supervizati in activ prin sondaj de catre administratorul societatii.

Adoptarea deciziilor este un proces complex care porneste de la sugestiile muncitorilor este completat si perfectionat de catre sefii de compartimente si aprobata de catre administratorul societatii. Pe baza acestor fundamentari se iau decizii privind fluxurile de aprovizionare , metodele de vanzare , organizarea capacitatii de productie etc.

3.2 Probleme de contabilitate

Societatea detine echipamente tehonologice, utilaje , aparate si instalatii de masura si mijloace de transport . Societatea nu detine cladiri si terenuri .

Evidenta impobilizarilor , a mijloacelor fixe este tinuta cu ajutorul registrului imobilizarilor pe care il anexam.

Inregistrarile in registrul imobilizarilor se face pe baza fiselor de mijloace fixe. Atasam alaturat un exemplu pentru fisa mijlocului fix : generator current KIPOR KDE 6500 , inregistrarea in contabilitate a mijlocului fix a fost efectuata in felul urmator :

Aprovizionarea de la furnizor :

= % 404 14235,2lei

2131 11480 lei

4426 2755,2 lei

La intrarea in gestiunea societatii, echipamentului I sa intocmit o fisa de inreare receptive si fisa mijlocului fix.

Potrivit catalogului de clasificare si amortizare aceasta se incadreaza in clasa 2.11612avand o durata normata de functionare de 72 luni. Sa procedat la intocmirea planului de amortizare , societatea considerand ca aceasta se va amortiza linear. Calculul amortizarii a fost facut in felul urmator :

Val de intrare = 11.480/72 luni= 159,44 lei (amortizare lineara)

Inregistraea in contabilitate a amortizarii se face lunar.

6811=2813 159,44 lei , suma fiind integral deductibila intru cat acesta este un utilaj fic care participa la activitatea de exploatare a societatii.

Contabilitatea marfurilor si a stocurilor

Unul din obiectivele activitatii este comertul cu materiale de constructii din punct de vedere financiar contabil activitatea se desfasoara astefel :

Se aprovizioneaza marfa de la furnizor pe baza de factura fiscal , luam ca exemplu factura fiscala cu numarul 90561819 din data de 19.05.2014 prin care sau aprovizionat materii in valoare de 12039,49 lei. Inregistrarea in contabilitate se face in felul urmator :

%= 401 17533,51

371 14131,06

4426 3391,45

Odata cu inregistrarea in contabilitate se intocmeste si nota de intrare receptive si constatare de diferente.

Se contabilizeaza si scaderea avansului chenzinal:

% = 401 -5489,03

409 -4421,80

4426 -1061,23

Pentru evidentiera datoriilor catre furnizor sa intocmit fisa contului 401 :

Debit 401 Credit

17.533,51

-5483,03

Sold Creditor 12039,48

Societatea inregistreaza astfel un stoc de marfa in contul 371 de 14131,06 lei , un TVA deductibil in suma de 3391,45lei si o datorie fata de furnizor de 12039,48 , mai departe marfa se va vinde catre un client efectuandu-se urmatoarele inregistrari contabile :

401=% 18.600 lei

707 15000 lei

4427 3600 lei

Clientul plateste marfa prin banca cu ordin de plata

5121=411 18600 lei

Plata furnizorului :

411= 5121 18600 lei

In contabilitatea societatii se descarca gestiunea societatii prin contul de cheltuieli de marfurile

607 = 371 14131,06 lei

Societatea funtioneaza in regim de deposit cu ridicata si utilizeaza metoda de evidenta a stocurilor primul intrat primul iesit (FIFO) prin urmare calculul profitului societatii se face prin contul de profit si pierdere (121) astfel :

121 = 607 14131,06 Valoarea adaosului commercial ca diferenta

707 = 121 15000 lei intre cele 2 = 868 , 94 lei

Contabilitatea analitica presupune detalierea conturilor societatii in clase , subclase fiecare furnizor si client in parte si fiecare tip de gestiune distinct , la radacina de baza a contului 371 se adauga analitic “1” si se vor definii materiale de constructii panouri. Analitic tot la gestiunea 371.2 se vor definii gestiunea de marfuri tabla.

In cadrul clasei furnizorilor acestia se vor definii dupa denumirea lor astfel : 401.1 un furnizor ; 402.2 alt furnizor etc . Metoda aceasta poate fii extinsa pe orice clasa de conturi .

Contabilitatea trezoreriei presupune organizarea contabilitatii registrului de casa si a conturilor bancare , prezentam atasat o fila din registru de casa din data de 30.05.2014 unde sau desfasurat mai multe actiunui si anume incasarea unor marfuri vandute catre clienti:

5311 = 411 237,91 lei

Ridicarea din caserie a unor sume pentru cheltuielo curente :

581 = 5311 201, 87 lei

Registrul de casa se intocmeste zilnic de catre persoana responsabila din compartimentul financiar-contabil . Se respecta obligatoriu reglementarile legale privind regimul incasarilor si platilor intre persoanele fizice si juridice. Sumele incasate zilnic se depun in contul bancar al societatii de unde se fac celelalte plati .

Situatiile financiare anuale se calculeaza pe baza balantelor de verificare la data de 31.12. a fiecarui an.

Aceasta se completeaza de catre contabilul sef si se semneaza de catre administratorul societatii, situatiile financiare anuale include declaratia administratorului , raportul aministratorului , procesul general al Adunarii Generala a Actionarilor (AGA) formularul F10,F20,F30,F40 si note contabile de la 1 la 10 continand diverse informatii despre societate.

3.3 Probleme financiar-bancare

Societatea nu a derulat si nu deruleaza in present cu bancile comerciale. Din informatiile obtinute de la societate actele necesare pentru acordarea unui credit ar fii :

Infiintare si inregistrare la registrul comertului

Bilanturile si balantele pe ultimii 3 ani

Registrul mijloacelor fixe

Alte garantii pe care societatea le poate avea in obtinerea creditului.

Contabilitatea bancara este tinuta cu ajutorul unui registru care se inregistreaza in contabilitatea financiara a societatii.Registrul tine evidenta tuturor inregistrarilor contabile ( plati ,incasari , comisioane etc. )

Societatea detine trei conturi bancare in lei la bancile :

Banca Comerciala Romana (BCR)

Banca Romana de Dezvoltare

Banca Transilvania

Intrumentele de plata folosite sunt ordinele de plata.

Bugetul de venituri si cheltuieli al societatii se intocmeste pe baza datelor obtinute in capitolul provizioane si planificare.

Bugetul se intocmeste pe o perioada de 1 an de zile si cuprinde estimarea veniturilor si cheltuielilor societatii pe anul respectiv. Se urmareste ca bugetul sa fie excedentar.

Calculul impozitelor si taxelor

Soietatea este una platitoare de impozit pe profit trimestrial , platitoare de taxa pe valoare adaugata (TVA ) lunar si platitoare de impozit pe salariatii societatii lunar.

Calculele impozitului pe profit se face pe baza veniturilor si cheltuielilor societatii inregistrate in perioada curenta cu respectarea codului fiscal.

Calculul impozitului pe profit se face trimestrial se declara si se plateste pana la data de 25 a lunii urmatoare trimestrului pentru care se face calulul. Trimestrial se inscrie in registrul de evidenta fiscala al societatii. Pentru exemplificarea modului de calcul a impozitului am atasat un extras din registrul de evidenta fisacala a impozitului pe profit pe anul 2013.

Calculul taxei pe valoare adaugata (TVA) se face lunar ca diferenta intre taxa colectata pentru marfurile livrate si taxa deductibila pentru marfurile , bunurile si materiile prime aprovizionate.

Declararea si plata taxei rezultata din diferenta de mai sus se face pana la 25 a lunii urmatoare.

Pentru exemplificarea calcului taxei pe valoare adaugata am atasat decontul lunii mai 2014.

Impozitele datorate pentru angajati se calculeaza plecand de la salariile tarifar brut al acestora si sunt de 2 feluri :

Impozit datorat de catre societate

Impozit datorat de catre angajat

Declararea si plata acestora se face tot lunar pana la data de 25 a lunii urmatoare pentru care se face calculul.

Cap.3 Studiu de caz privind contabilitatea impozitului pe profit la S.C.ENIGMA.SRL