Impozite Directe
Introducere în temă
Impozite directe reprezintă o formă de impunere cea mai veche și mai simplă, deoarece poate asigura echitatea fiscală, iar o caracteristică importantă a impozitelor directe este aceea că au un cuantum și termen de plată care pot fi precizate cu mult timp înainte de scadentă fiind cunoscute în timp util de către contribuabilul plătitor.
În cele ce urmează, vom putea vedea că rolul impozitelor directe se delimiteaza prin faptul că prin intermediul și cu ajutorul lor, statul acționează redistrubuirea unei părți semnificative din produsul intern brut pe grupuri sociale și indivizi și în funcție de persoanele fizice și cele juridice care au rol de contribuabili
Dat fiind faptul că, de regulă, cu ajutourul impozitelor se pot realiza obiectivele financiare, economice și sociale care sunt urmărite de către stat la introducerea acestora, este imperios necesar ca reglementările fiscale și legislative să fie cunoscute și respectate și de organele fiscal dar și de către contribuabili.
Motivul pentru care am ales această temă este faptul că impozitele, în zilele noastre, joacă un rol foarte important în viața economică și socială, deoarece acestea sunt principala sursă de a atrage fonduri la bugetul de stat, iar fiecare dintre noi este implicat în mod direct în acest ciclu.
Deoarece impozitele reprezintă acea prelevare a părții din venituri sau din averea persoanelor fizice sau juridice care se pun la dispoziția statului în vederea acoperirii tuturor cheltuielilor, ele au un caracter obligatoriu și nerambursabil fără nicio contraprestație imediata sau ulterioară directă din partea statului.
Lucrarea este structurată pe două părți, din care prima parte este cea teoretică unde sunt prezentate elementele teoretice privind esența și rolul acestor impozite directe, precum și implicațiile acestora asupra contribuabilului din punct de vedere fiscal.
În cea de-a doua parte, am transpus aceste elemente teoretice în practică, iar în studiul aplicativ realizat de mine am încercat să parcurc fiecare grupă de impozite directe deoarece acestea sunt cele care ne afectează zi de zi iar plata lor către stat are un impact economic accentuat asupra situației economice al fiecărui contribuabil.
CAPITOLUL I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND IMPOZITELE DIRECTE
1.1.Rolul și imporțanta impozitelor directe
Impozitele reprezintă acea prelevare a părții din venituri precum și din averea persoanelor fizice sau juridice care se afla la dispoziția statului în vederea acoperirii tuturor cheltuielilor iar acest lucru se face în obligatoriu și nerambursabil fără nicio contraprestație imediata sau ulterioară directă din partea statului.
Impozitele directe sunt acele contribuții bănești care realizează venituri sau duc la obținerea de avere și care se definesc prin impactul direct asupra plătitorului de aceea, impozitele directe nu pot fi transferate asupra unei altei persoane.
Aceste impozite directe sunt de fapt formă de impunere nu doar cea mai veche și mai simplă, ci și cea care poate asigura echitatea fiscală, iar o caracteristică importantă a impozitelor directe este aceea că au un cuantum și termen de plată care pot fi precizate anterior și dde aceea pot fi cunoscute în timp util de către contribuabilul plătitor.
Impozitele directe sunt o categorie de impozite clasificate după criteriul trăsăturilor de fond și de formă și ele prezintă o serie de avantaje rezultate din trăsături ce răspund cerințelor multora din principiile impunerii:
sunt nominative;
sunt legate de puterea economică și de situația personală a contribuabilului;
sunt aduse la cunoștința plătitorului anticipat plății atât în ce privește suma de plată, cât și termenele-scadență.
Caracterul obligatoriu al impozitelor directe trebuie luat ca plată ale acestora către stat fiind o sarcină impusă persoanelor fizice și juridice care realizează un venit dintr-o sursă sau are un anumit gen de avere pentru care datorează impozit prin lege iar sarcina achitării acestui impozit pe venit revine tuturor persoanelor fizice și juridice care realizează un venit dintr-o sursă prevăzută de lege.
Rolul impozitelor este manifestat pe plan financiar, economic și social, dar cel mai important este rolul impozitelor afirmat pe plan financiar, pentru că ele constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare care vor fi necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice pe viitor.
Pe plan social, vedem că rolul impozitelor directe se delimiteaza prin faptul că prin intermediul si cu ajutorul lor, statul acționează redistrubuirea unei părți semnificative din produsul intern brut pe grupuri sociale și indivizi și în funcție de persoanele fizice și cele juridice care au rol de contribuabili.
1.2.Elementele componente ale impozitelor directe
Datorită faptului că de regulă, cu ajutourul impozitelor se pot realiza obiectivele financiare, economice și sociale care sunt urmărite de către stat la introducerea acestora, este imperios necesar ca reglementările fiscale și legislative să fie cunoscute și respectate și de organele fiscal dar și de către contribuabili.
Elementele componente ale impozitului direct sunt următoarele:
subiectul impozitului;
suportatorul impozitului;
obiectul care face elementul impunerii;
sursa impozitului;
unitatea de impunere a impozitului;
cotele impozitului;
asieta acestuia;
termenele de plată ale impozitului.
1. Subiectul impozitului este acea persoană fizică sau juridică care e obligată prin lege la plata impozitului la termenul stabilit.
2. Suportatorul impozitului este persoana care suporta efectiv plata impozitului.
3. Obiectul impunerii este materia care e supusă impunerii iar în cazul impozitelor directe, acest obiect al impunerii poate fi venitul sau averea contribuabilului.
4. Sursa impozitului ne arată din ce anume se plătește rata impozitului.
5. Unitatea de impunere se utilizează pentru exprimarea dimensiunii obiectului impozabil, iar în acest caz putem întâlni:
unitatea monetară ca unitate de impunere;
metrul pătrat pentru suprafața utilă;
hectarul în cazul terenului;
bucată, kilogramul sau litrul pentru bunuri.
6. Cota impozitului este cota de impunere care reprezintă impozitul aferent unei unități pentru obiectul impozitat.
7. Asieta este modul de așezare al impozitului și acesta reprezintă totalitatea măsurilor care:
se iau de către organele fiscale pentru fiecare subiect impozabil;
măsuri pentru gasirea obiectului care e impozabil;
stabilirea mărimii bazei care e impozabila;
determinarea impozitului datorat către stat.
8. Termenul de plată indica dată până la care impozitul trebuie achitat de către contribuabil.
1.3. Evitarea dublei impuneri privind impozitele directe
Dubla impunere juridică reprezintă supunerea spre plata impozitului a acelor materii impozabile și pentru o perioadă de timp similara, de către anumite autorități fiscale care se afla în țări diferite și acest caz poate apărea în cazul realizării de catre contribuabil a unor venituri pe teritoriul statui unde acestia sunt impozitați.
Dubla impunere internațională poate apărea doar în cazul impozitelor directe cum ar fi în cazul impozitelor pe venit și pe avere, iar în practică fiscală internațională sunt întâlnite câteva crierii care stau la baza impunerii, și anume:
criteria ale rezidentei sau domiciliului fiscal;
criteriile naționalității;
criteria ale originii veniturilor.
A. Conform criteriului rezidentei, impunerea veniturilor se face de către autoritatea fiscală din țara respectiva de care aparține contribuabilul fara a se tine cont de faptul ca veniturile sunt obținute pe teritoriul acelui stat sau în afara acelui stat.
B. Privind criteriul naționalității, un stat impune impozitul rezidenților care realizează venituri sau au averi în statul respective.
C. Pe baza criteriului originii veniturilor, impunerea se face de organele fiscale din țară pe al cărui teritoriu au fost realizate veniturile sau se este averea, dar se face abstracție de rezidența beneficiarilor de venituri.
Consecințele negative care apar în cazul unui duble impuneri aplicat pentru dezvoltarea relațiilor economice sau financiare dintre țări au făcut necesară găsirea de soluții pentru înlăturarea ei de aceea se poate face:
unilateral;
multilateral între state, când soluția cea mai potrivită este încheierea de convenții multilaterale între aceste state.
Convenția pentru evitarea dublei impuneri în general se aplică atât impozitelor pe venit cât și pe avere, iar sub incidența acestuia intra atât persoanele fizice cât și cele juridice din țările respective.
Pentru evitarea dublei impuneri, în practică fiscală internațională se aplică câteva metode, și anume:
scutire totală de impozit;
scutirea progresivă de impozit;
‘creditarea’ ordinară a impozitului;
‘creditarea’ totală a impozitului.
1.Conform procedeului scutirii totale, venitul care este realizat în străinătate de
rezidentul unui stat și care a fost supus impunerii impozitarii in acea tara, nu se mai ia in calcul la realizarea venitului impozabil în statul de rezidența de care aparține.
2.În cazul procedeului scutirii progresive, venitul care a fost obținut de contribuabilul unui stat în tara straina se adauga la total venituri care sunt realizate în statul rezident, urmând ca la venitul total obținut să se stabilească cota progresivă aferenta impozitului.
3.Procedeul creditării ordinare consta în faptul că impozitul achitat de contribuabil catre statul străin pentru venitul sau realizat pe teritoriul acelui stat cand este rezidentul altui stat, se deduce din impozitul datorat statului de rezidența, însă doar până la limita procentului impozitului care revine la un venit fiind egal cu venitul care obținut de contribuabil în străinătate.
4.Procedeul imputării totale presupune că impozitul plătit în străinătate pentru venitul
care e realizat se deduce din impozitele datorate de către contribuabil în statul de rezidența.
Deducerea integrală a impozitului se face în acele situații în care impozitul plătit de contribuabil în statul strain este mult mai mare decât impozitul aferent venitului în statul rezident al acestuia iar apelarea la unul dintre aceste procedee duce la diminuarea impozitelor datorate in statul de rezidența sau recunoașterea impozitelor care trebuiesc plătite în străinătate de către rezident.
1.4.Clasificarea impozitelor directe
Impozitele directe se clasifica pe două forme principale:
impozitele reale;
impozitele personale.
1.4.1.Impozitele reale
Acestea se stabilesc în legătură cu anumite obiecte materiale, cum sunt pământul, clădirile, fabricile, magazinele, și în același timp se face adstractie de situația personală a subiectului impozitului plătit.
Impozitele reale, prezentate în garficul de mai jos, sunt cunoscute și sub numele de impozite obiective sau pe produs, pentru că se așază asupra produsului brut intern al obiectivului impozabil, dar fără a avea nicio legătură cu situația subiectului impozitului plătit.
Grafic 1.1. Compenentele impozitelor reale
Impozitele directe reale sunt cele care se caracterizează prin faptul că obiectul impunerii se definește cantitativ iar aceste tipuri de impozite se stabilesc pe baza unor indicatori exteriori și sarcina suportată de plătitor nu este una echitabila, neținându-se seama de capacitatea contribuabilului de a realiza un venit și de a plăti impozite iar din acest motiv s-a trecut treptat la utilizarea impozitelor personale.
În continuare, voi descrie pe scurt fiecare componentă al impozitelor directe reale.
1.Impozitul funciar
Acest impozit se referă la concepția despre pământ ca fiind principala formă a bogăției și care presupune că deținătorii de pământ trebuie să fie contribuabilii cei principali de aceea introducerea acestui tip de impozit a avut ca sursa de impozitare terenurile iar ca subiect aa fost considerat proprietarul terenurilor deținute de el.
Pentru a fi stabilita diferența dintre cuantumurle impozitului de plată se au în vedere câteva criterii diverse cum sunt suprafața de teren, nivelul prețului pământului sau chiar mărimea arendei.
Pentru fundamentarea impozitului de plată în cazul impozitului funciar de către contribuabil, s-a folosit cadastrul care e tip de registru unde se înscriu bunurile de tip funciar ale locuitorilor dintr-o localitate iar aceste registre consemnau mărimea suprafețelor care erau deținute de persoane precum și mărimea veniturilor realizabile în funcție de care se plăteau impozitele.
2.Impozitul pe clădiri
O subdivizie particulară a impozitelor reale a devenit o formă importantă a averii iar impozitul pe clădiri a fost introdus ca o grupa de impozit real, cand obiectul impozitului este clădirea, iar subiectul este proprietarul clădirii care achita taxele aferente petntru deținere.
3. Impozitul pe activitățile industriale, comerciale, bancare și pe profesiile libere
Aceasta grupa de impozite a apărut in acelasi timp cu dezvoltarea activităților industriale, și comercial iar obiectul impozitului este existența unor întreprinderi sau de ateliere, iar pe baza unor criterii se face stabilirea mărimii impozitului care au fost luate în considerare, și anume:
suprafețele ocupate de întreprinderile respective;
capacitatea de lucru ale întreprinderii;
mărimea capitalului fix ale firmei;
forța motrică a utilajelor și mașinilor.
Subiecții impozitului în acest caz sunt persoane juridice sau fizice care sunt în măsură să desfășoare activități de natura celor menționate mai sus.
1.4.2. Impozitele personale
Impozitele personale sunt cele în cazul cărora la așezarea lor se ține seama și de situația personală a contribuabilului deci contează atât veniturile și averea cât și obligațiile personale iar cel mai bun exemplu de un astfel de impozit personal este impozitul global.
Impozitele personale se întâlnesc sub formă de impozite pe venit și pe avere, ele fiind în strânsă legătură cu situația personală a subiectului impozitului, motiv pentru care sunt cunoscute sub denumirea de impozite subiective personale.
Cauzele care au determinat instituirea acestor categorii de impozite personale sunt următoarele:
distribuirea echitabilă a sarcinii fiscale acestea fiind cazuri când sarcina fiscală platita e mai mare cu o suma anume pentru valorile mai mici, față de valorile mari;
situația care difera intre contribuabilii deținători de bunuri ale impozitului de tip real de mărime asemanatoare în funcție de numărul diferit al persoanelor întreținute si care nu e luat în considerare la plata impozitului;
cresterea activităților care produc venituri fapt care a evidențiat faptul că o mare parte a populației care nu deține valori cum sunt obiectele impozitelor pot obține venituri prin valorificarea forței de muncă proprie.
Impozitele personale, reprezentate grafic mai jos, se mai numesc și impozite subiective, pentru că se ține cont de situația personală a subiectului impozitului și sunt întâlnite sub forma de impozite pe venit sau pe avere a contribuabilului.
Grafic 1.2. Clasificarea impozitelor personale
După cum am văzut mai sus, impozitul personal pe venit poate fi clasificat atsfel:
impozite pe venit al persoanelor fizice;
impozite pe venit al persoanelor juridice.
Astfel, impozitul personal pe avere poate fi impartita in trei categorii:
impozite asupra averii propriu-zise;
impozite pe circulația de avere;
impozite asupra creșterii valorii de avere.
În continuare, în capitolele ce urmează, voi detalia mai pe larg elementele reprezentative pentru fiecare dintre categoriile de impozite care au fost enumerate mai sus.
CAPITOLUL II. IMPOZITELE PERSONALE
2.1. Impozitul pe venit
2.1.1. Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Impozitul pe venit a apărut datorita necesitatii de a stabili o legătură directă dintre sursa de venituri și obligația fiscala la care se refera, astfel realizând atât o lărgire a bazei de impozitare, cât și o marire a numărului contribuabililor.
Contribuabilul supus impozitării poate fi:
orice persoană fizică română cu domicilliul în România, pentru veniturile obținute atât in România, cât și străinătate;
orice persoană fizică română care nu are sta în România, pentru veniturile obținute din România prin intermediul unei baze situate pe suprafata României sau într-o perioadă ce depășește în total 183 zile în orice perioadă de un an, începând sau sfârșind în anul calendaristic respectiv;
orice persoană fizică străină pentru veniturile obținute in România:
cu baze fixe situate pe teritoriul României;
într-o perioadă de timp care depășește 183 zile în orice perioadă de un an, începând sau sfârșind în anul calendaristic respectiv;
orice persoană fizică română fără domiciliu în România, precum și persoanele fizice străine, care realizează venituri din România în următoarele condiții:
veniturile obținute din activități care nu se realizează prin intermediul unei baze fixe pe teritoriul României;
veniturile obținute într-o perioadă ce nu depășește 183 zile, în orice perioadă de un an, începând sau sfârșind în anul calendaristic.
Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt categoriile de:
venituri care provin din activități independente;
venituri care provin din salarii;
venituri care provin din cedarea folosinței bunurilor;
venituri care provin din investiții;
venituri care provin din pensii;
venituri care provin din activități agricole;
venituri care provin din premii și jocuri de noroc;
venituri care provin din transferul proprietăților imobiliare.
2.1.1.1. Impozitul pe venitul din activități independente
Veniturile care provin din activități independente cuprind:
venituri comerciale;
venituri care provin din profesii liberale;
veniturile care provin din drepturi de proprietate intelectuală;
veniturile care provin din activități adiacente.
A.Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerț ale contribuabililor, din prestări de servicii, precum și din practicarea unei meserii.
B.Constituie venituri din profesii libere veniturile obținute din activitatea de:
profesii medicale;
avocat sau notar;
auditor financiar;
consultant fiscal;
experti contabili;
contabili autorizati;
consultanti de plasament în valori mobiliare;
arhitect.
C.Veniturile din valorificarea a drepturilor de proprietate intelectuală care provin din brevete de invenție, desene și modele sau mostre, precum si mărci de fabrică și de comerț, procedee tehnice, know-how, drepturi de autor sau altele asemenea.
Venitul net din activități independente se determină ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile aferente. Acesta constituie bază de calcul la care se aplică limitele de cheltuieli de sponsorizare, mecenat și protocol.
Venitul brut cuprinde sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natură, inclusiv contravaloarea bunurilor din patrimoniul afacerii, rămase după încetarea activității.
2.1.1.2. Impozitul pe venit din salar
Veniturile din salariile contribuabilului cuprind acele sume care sunt încasate ca urmare a unei relații contractuale de muncă, sau orice sume de natură salarială care sunt primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care acestea se referă.
Sunt considerate venituri din salarii în vederea impunerii următoarele:
sume care sunt primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual muncă;
indemnizații primate pentru activități desfășurate in baza de funcții de demnitate publică;
indemnizații care provin din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără un anume scop lucrativ;
drepturile de soldă lunară precum si indemnizațiile, primele sau sporurile și alte drepturi;
indemnizația lunară brută sausuma din profitul net, care se cuvin administratorilor la societățile naționale;
veniturile realizate prin încadrarea în muncă ca urmare a încheierii unei convenții civile de prestări de servicii cu contribuabilul;
sumele care sunt primite de reprezentanți în AGA;
indemnizația lunară a asociatului la nivelul valorii înscrise în declarația de asigurări;
indemnizația administratorilor.
Venitul brut din salarii este acea suma a veniturilor realizate de salariat la fiecare loc de realizare a veniturilor salariale.
Venitul net din salarii este determinat prin deducerea următoarelor grupe de cheltuieli:
contribuțiile obligatorii datorate, potrivit legii, pentru protecția socială a șomerilor (0,5%);
pentru asigurările sociale de sănătate (5,5%);
contribuția individuală la asigurările sociale (10,5%);
alte contribuții obligatorii stabilite prin lege.
Deducerea personală se acordă pentru persoanele care au un venit lunar brut de până la suma de 1.000 lei inclusiv, astfel:
pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere deducerea personală este de 250;
pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere deducerea personală este de 350 lei;
pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere deducerea personală este in valoare de 450 lei;
pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere deducerea personală este de 550;
pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere deducerea personală este de 650 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1001 lei și 3000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus iar pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3000 lei nu se acordă deducerea personală.
Beneficiarii de venituri din salar trebuie sa plateasca un impozit lunar, care se calculează pe baza formulei și se reține la sursă de către plătitorii acestor venituri.
Impozitul reținut = Vb × cota de procent
Salariul net = VB – Contribuții obligatorii – Impozit.
2.1.1.3. Impozitul pe venitul provenit din cedare a folosinței bunurilor
Veniturile din cedare a folosinței de bunuri sunt acele categorii de venituri în bani sau chiar în natură, care provin din cedarea folosinței bunurilor mobile sau imobile, si care sunt obținute de proprietar sau alt deținător legal iar in această categorie intra veniturile obținute din închirieri și subînchirieri ale bunurilor precum și veniturile obținute din arendarea unor bunuri din patrimoniul personal al detinatorului.
Veniturile din cedarea folosinței bunurilor se calculeaza pe baza contractului încheiat între părți, sub formă scrisă și înregistrată la organul fiscal competent de care apartine.
Cedarea folosinței bunurilor se poate face pe baza unor contracte:
de închiriere sau arendă;
de uzufruct;
de comodat .
Venitul brut reprezintă insumarea valorilor în bani sau echivalentul în lei al veniturilor în natură realizate de proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal.
Impozitul pe venitului brut anual din cedarea folosinței bunurilor se stabilește pe baza contractului de chirie sau a arenda care prevăd în contractul încheiat între părți pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul plății chiriei sau a arendei, toate detaliile legat de acel bun.
Insa in cazul în care părțile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriașul e obligat să părăsească locuința la expirarea termenului din contract.
Venitul net creste cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozițiilor legislative, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a deținătorului legal, dacă acestea sunt efectuate de cealaltă parte din contract.
Acest venit net din cedarea folosinței bunurilor se stabilește prin deducerea din valoarea venitului brut a cheltuielilor care sunt determinate prin aplicarea procentajului de 25% asupra sumei venitului total brut.
Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor sunt obligați să efectueze plăți anticipate cu titlu de impozit, în baza deciziei de impunere emise de organul fiscal competent, iar plata se stabileste de organul fiscal, luând ca bază de calcul venitul anual care este estimat sau venitul din decizia de impunere pentru anul precedent.
2.1.1.4. Impozitul pe venitul din investiții
Veniturile sub formă de dividende, inclusiv acele sume primite ca urmare a deținerii unor titluri de participare la fondurile închise de investiții, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora.
Obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acționari sau asociați.
Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata iar pentru dividendele distribuite care nu au fost plătite acționarilor sau asociaților firmei până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor impunerii.
Veniturile sub formă de dobânzi sunt grupele de venituri obținute din titluri de creanță sub orice forma și orice sume cuvenite pentru folosirea banilor împrumutați, sau din titlurile de participare la fondurile deschise de investiții pentru care prețul la care sunt răscumpărate este mai mare decât prețul de cumpărare ale acestora, fiind impozitate cu o cotă de 16% iar impozitul este final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculează și se reține de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului.
Virarea impozitului se face lunar, până la data de 25 a lunii următoare înregistrării în cont insa plata se face în următoarele momente:
cand se achita dividendele, dacă sunt plătite în anul în care se aprobă distribuirea;
până la 31 decembrie a anului în care se aprobă distribuirea de dividende, dacă veniturile acestea nu au fost achitate până la aceasta respectiva.
2.1.1.5. Impozitul pe venitul din pensii
Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii, făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din
schemele facultative de pensii ocupaționale, și cele finanțate de la stat.
Venitul net din pensie este diferența dintre venitul brut și contribuția la asigurările sociale de stat iar venitul brut reprezintă acele sume plătite cu titlu de pensii de asigurările sociale de stat, adica pensii plătite din bugetul statului sau pensii suplimentare plus majorarea acordată pentru asigurările sociale de sănătate de stat.
Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii: venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin scăderea unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei din venitul din pensii.
Reținerea impozitului din venitul din pensii: orice plătitor de venituri din pensii are obligația de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reține și de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor legislative în vigoare.
Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.
Impozitul astfel calculat se reține la data efectuării plății și se virează la bugetul de stat territorial până la 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei, impozitul fiind unul final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
2.1.1.6. Impozitul pe venitul provenit din activități agricole
Incepând cu data de 1 februarie 2013, prin OG 8/2013, se percepe impozit pentru veniturile din activități agricole, pe bază de norme de venit pentru veniturile realizate din cultivarea terenurilor, creșterea și exploatarea animalelor deținute cu orice titlu, inclusiv cele luate în arendă, indiferent dacă se face sau nu dovada valorificării produselor.
Au obligația de a depune formularul 221„Declarație privind veniturile din activități agricole impuse pe norme de venit” persoanele fizice care obțin, în mod individual, venituri din România, din activități agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, provenind din:
cultivarea produselor agricole vegetale;
exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemenea;
creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.
În cazul în care, activitatea agricolă pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit se desfășoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, obligațiile declarative revin asocierii și se îndeplinesc de către asociatul care răspunde pentru îndeplinirea obligațiilor asociației față de autoritățile publice.
Impozitul pe veniturile din activități agricole impuse pe norme de venit se achită la bugetul statului în două tranșe egale, de 50% din impozit, până la 25 octombrie a anului, respectiv 15 decembrie a anului respectiv.
2.1.1.7. Impozitul pe venitul din jocuri de noroc
Până în anul 2015, veniturile din jocuri de noroc au fost impuse cu reținere la sursă, cu un procent de 25% aplicat venitului net, si era calculat la nivelul câștigurilor realizate într-o zi de la același organizator sau plătitor de impozit.
Ulterior s-a decis ca veniturile din jocurile de noroc să fie impozitate prin reținere la sursă, cu 1% cota aplicată asupra tuturor sumelor încasate de un participant de la un organizator de jocuri iar aceasta impozitare va creste 16% dacă veniturile din jocuri de noroc depășesc echivalentul de 15.000 euro sau 25% dacă veniturile depășesc 100.000 euro.
Dacă până în prezent s-a stabilit ca nu sunt impozabile grupele de venituri care erau obținute din premii și din jocuri de noroc, în bani sau în natură, sub valoarea stabilită în sumă de 600 lei care erau realizate de contribuabil pentru fiecare premiu și pentru câștigurile din jocuri de noroc, de la același organizator, noul sistem de reguli exceptează de la impozitare veniturile care sunt obținute din premii aflate sub valoarea de 600 lei, insa nu și pe cele care sunt rezultate din jocurile de noroc.
Pentru tipurile de jocuri on-line, impozitul stabilit este de 1% pentru sumele de până la 14.999 de euro, de 16% pentru sume între 15.000-99.999 euro și de 25% pentru sume care depășesc 100.000 euro, de aceea organizatorul va fi obligat să păstreze o evidență nominală a persoanelor fizice care au obținut venituri din jocuri de noroc mai mari de suma 15.000 euro pentru a le putea declara.
2.1.1.8. Impozitul pe venitul din transferul proprietăților imobiliare
La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se calculează:
1.pentru construcțiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum și pentru terenurile de orice fel fără construcții, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:
3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv;
2. pentru imobilele dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv.
În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză, cu excepția tranzacțiilor încheiate între rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv, precum și între soți, caz în care impozitul se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dreptul de proprietate.
Impozitul se va calcula și se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii, iar impozitul calculat și încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
2.1.2. Impozitul pe venitul persoanelor juridice
2.1.2.1. Impozitul pe profit
Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane, denumite contribuabili:
persoanele juridice române;
persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;
persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România;
persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România, cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică.
Calculul impozitului pe profit
Profiturile impozabile se calculează ca diferență între veniturile obținute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate și lucrărilor executate, din vânzarea bunurilor imobile, inclusiv câștigurile din orice sursă, și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, din care se scad veniturile neimpozabile și se adună cheltuielile nedeductibile.
La stabilirea profitului impozabil se vor lua în calcul numai cheltuielile care concură direct la realizarea veniturilor și care se regăsesc în costul produselor și serviciilor, în limitele prevăzute de legislația în vigoare.
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%. Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, și la care impozitul pe profit datorat pentru activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt obligați la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.
Venit total – Cheltuieli totale – Venit nefiscal + Cheltuieli nedeductibile
Plata impozitului
Contribuabilii au obligația de a plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.
BNR, societățile comerciale bancare, persoane juridice române, și sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligația de a plăti impozitul pe profit lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se calculează impozitul.
Organizațiile nonprofit au obligația de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
Contribuabilii care efectuează plați trimestriale și, respectiv, lunare plătesc pentru ultimul trimestru sau pentru luna decembrie, în cazul BNR, societăților comerciale bancare, persoane juridice române, și în cazul sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, o sumă egală cu impozitul calculat și evidențiat pentru trimestrul III al aceluiași an fiscal, respectiv o sumă egală cu impozitul calculat și evidențiat pentru luna noiembrie a aceluiași an fiscal, urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la data stabilită ca termen-limită pentru depunerea situațiilor financiare ale contribuabilului.
2.1.2.2. Impozitul pe venitul microintreprinderilor
O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
realizează venituri, altele decat cele din consultanță și management, în proporție de peste 20% din veniturile totale;
are de la unu până la nouă salariați inclusiv;
a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 65.000 euro;
capitalul social al persoanei juridice este deținut de persoane, altele decât statul, autoritățile locale și instituțiile publice.
Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat astfel începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute mai sus și dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
veniturile din variația stocurilor;
veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvențiilor guvernamentale și a altor resurse pentru finanțarea investițiilor;
veniturile din provizioane;
veniturile rezultate din anularea datoriilor și a majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil;
veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.
Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 3% din anul 2009 pana in prezent, iar calculul și plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.
Microîntreprinderile au obligația de a depune, până la termenul de plată a impozitului, declarația de impozit pe venit.
2.2. Impozitul pe avere
Impozitul personal pe avere poate fi impartit in:
impozite asupra averii propriu-zise;
impozite pe circulația averii;
impozite asupra creșterii valorii averii.
2.2.1. Impozitul asupra averii propriu-zise
Impozitul asupra averii propriu-zise este de două tipuri:
impozite stabilite asupra averii și plătite din veniturile obținute din exploatarea averii respective;
impozite instituite pe substanța averii și plătite nemijlocit din această avere.
Aceste din urmă conduc la micșorarea obiectului impozabil, motiv pentru care se întalnesc foarte rar ca impozite permanente, fiind introduse, de regulă, ca impozite excepționale care se percep o singură dată, de exemplu, în timpul sau după terminarea unui rozboi, pentru rectificarea anumitor procese economice și sociale etc.
Ca impozite asupra averii propriu-zise ce se întâlnesc mai frecvent, pot fi nominalizate impozitele pe proprietăți imobiliare și impozitele asupra activului net.
A.Impozitele pe proprietăți imobiliare se întâlnesc adesea sub forma impozitelor asupra terenurilor și clădirilor. Aceste impozite au ca bază de impunere valoarea bunurilor respective sau veniturile generate de ele. Cotele de impunere sunt relativ mici.
Recurgerea la impozitele pe terenuri și clădiri se face atît din considerente de ordin financiar, cat și din alte motive, preponderent economice. Impozitul funciar este conceput ca un instrument de influențare a modului de folosire a fondului funciar. În acest sens, cotele impozitului sunt diferențiate în funcție de bonitatea solului, destinația terenului, amplasamentul lui etc.
Impozitul pe clădiri nu stimulează creșterea averii și nu este suficient de elastic, dar deficiențele asietei – evidența strictă și evaluarea exactă a materiei impozabile – imprimă acestui impozit un caracter regresiv.
B.Impozitul asupra activului net are ca obiect întreagă avere mobilă și imobilă pe care o deține contribuabilul.
La plata acestui impozit în unele țări sunt supuse atît persoanele fizice, cît și cele juridice cum sunt Germania, Suedia, Austria etc., iar în altele fie numai persoanele fizice, de exemplu Olanda, Danemarca etc., fie numai societățile de capital (Canada).
Sub incidența acestui impozit, de regulă, cade patrimoniul agricol și cel forestier, fondul funciar, bunurile mobile și imobile utilizate pentru desfășurarea de activități comerciale, profesii libere etc. din care sau dedus datoriile care le grevează.
Pentru calcularea cuantumului impozitului pe activul net se folosesc fie cote proporționale ca de exemplu în Germania, Olanda, Austria etc., fie cote progresive cum e in Danemarca, Suedia, Elveția etc.
2.2.2. Impozitul pe circulatia averii
Impozitele pe circulația averii se instituie în legătură cu trecerea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mobile și imobile de la o persoană la alta.
În categoria impozitelor pe circulația averii, întâlnim: impozitul pe succesiuni, impozitul pe donații, impozitul pe actele de vînzare-cumpărare a unor bunuri mobile sau imobile, impozitul pe hîrtii de valoare ect. Cele mai des întâlnite sunt impozitele pe donații și succesiuni.
În cazul impozitului pe succesiuni, obiectul impunerii îl constituie averea primită drept moștenire de o persoană fizică. Impozitul poate fi stabilit fie global pentru toată averea lăsată moștenire, fie separat pentru partea din avere ce revine fiecărui moștenitor.
Calcularea impozitului se face pe baza unor cote progresive, iar nivelul acestora este diferențiat, atît în funcție de valoarea averii care constituie obiectul succesiunii, cît și în funcție de gradul de rudenie existent între decujus (persoană decedată) și moștenitorii acestuia.
Impozitul pe donații a fost introdus pentru a preveni eludarea impozitului pe succesiuni, prin efectuarea de donații de avere în timpul vieții. Obiectul impozitului pe donații îl constituie averea primită drept donație de către o persoană.
Impozitul cade în sarcina persoanei care primește donația și care se numește donatar și se calculează pe baza unor cote progresive.
Nivelul lor este influențat de valoarea averii donate, de gradul de rudenie între donator și donatar, de scopul și momentul donației.
Potrivit ultimului aspect, se întîlnesc donații între vii, donații în vederea morții, donații pe patul morții, donații care produc efecte după moarte.
Impozitele asupra creșterii valorii averii au ca obiect sporul de valoare pe care l-au înregistrat unele bunuri în cursul unei perioade de timp. Către acest gen de impozite se referă impozitul pe plusul de valoare imobiliară și impozitul pe sporul de avere realizat în timp de război.
2.2.3. Impozitul pe plusul de valoare imobiliară
Impozitul pe plusul de valoare imobiliară a fost introdus pentru impunerea sporului de valoare înregistrat de anumite bunuri imobiliare (terenuri, clădiri) în intervalul de timp de la cumpărare și pînă la vînzare, fără ca proprietarul să fi efectuat o cheltuială în acest scop.
Subiectul acestui impozit este vânzătorul bunurilor imobiliare, iar obiectul supus impunerii este diferența între prețul de vînzare și prețul de cumpărare al bunului respectiv, de regulă, la acest din urmă se adaugă eventualele cheltuieli făcute de proprietar pentru modernizarea imobilului respectiv în perioada de la cumpărarea imobilului pînă la vînzarea lui.
Valoarea unei averi imobiliare poate să crească în diferite împrejurări, cum sunt: constituirea unor căi de comunicare în imediata apropiere a acesteia; extinderea perimetrului orașului, astfel încît un teren să fie scos din circuitul agricol și să fie utilizat pentru construcția de locuințe; executarea unor lucrări de edilitare de ex. canalizare, electrificare etc.
Impozitul pe sporul de avere dobîndit în timp de război are ca obiect averea dobîndită în timpul războiului sau ca urmare nemijlocită a războiului. În unele țări (în Germania și Italia după primul război mondial, iar în Franța, Italia, Marea Britanie și S.U.A. după cel de-al doilea război mondial) a fost introdus impozitul pe supraprofitul de război.
Impozitul se calcula asupra profitului care depășea nivelul perioadei luate ca bază de exemplu, profitul mediu obținut în ultimii trei ani dinaintea războiului sau asupra supraprofitului care depășea o anumită rată considerată normală.
Cu toate că impozitul se calcula în cote progresive, datorită multiplelor căi de sustragere a materiei impozabile de la impunere și ratei întîlnite a inflaâiei, el nu a avut un randament sporit.
CAPITOLUL III. IMPOZITELE REALE
3.1. Impozitul funciar
Impozit funciar este acel impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget calculatăîn baza suprafeței sau gradului de bonificație la hectar a terenurilor.
Subiecți ai impunerii cu impozit funciar sunt persoanele fizice și juridice, rezidenți și nerezidenți care înregistrează în posesia sa terenuri cu destinație agricolă și altă destinație conform legislației în vigoare.
Obiectele impunerii sunt terenurile cu destinație agricolă și altă destinație din intravilan și extravilan.
Cotele concrete ale impozitului funciar și impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc anual de către autoritățile reprezentative ale administrației publice locale la aprobarea bugetelor respective, în limitele (inclusiv limitele maxime) stabilite, însă nu mai mici decît 50% din cota maximă.
Costul bunurilor imobiliare impozabile se determină în modul stabilit de Guvern, prin:
evaluarea și/sau reevaluarea acestor bunuri în baza documentelor de evidență contabilă pentru persoanele juridice;
în baza documentelor care se păstrează în arhivele organelor cadastrale ori în baza rezultatelor examinării obiectelor pentru persoanele fizice.
Subiecți ai impunerii cu impozit funciar sunt persoanele în proprietatea cărora se află terenuri agricole sau alte terenuri care cad sub incidența acestui impozit.
Legislația fiscală prevede doar cota/mărimea maximală a impozitului funciar. Cotele concrete ale acestui impozit se stabilesc anual de către administrația publică locală – consiliul local, odată cu aprobarea bugetului iar mărimea concretă a impozitului aprobat de consiliul local nu poate fi mai mică de 50% din cota maximă.
Pentru anul 2015 cotele maximale ale impozitului funciar sunt stabilite prin Legea nr. 1056 din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal:
Pentru terenurile cu destinație agricolă, în afară de fânețe și pășuni:
terenuri care au indici cadastrali privind bonitatea – 1,5 lei pentru 1 grad-hectar
terenuri care nu au indici cadastrali privind bonitatea – 110 lei pentru 1 hectar
Pentru terenurile destinate fânețelor și pășunilor:
terenuri care au indici cadastrali privind bonitatea – 0,75 lei pentru 1 grad-hectar
terenuri care nu au indici cadastrali privind bonitatea – 55 lei pentru 1 hectar
Pentru terenurile ocupate de obiecte acvatice – iazuri, lacuri etc.:
115 lei pentru 1 hectar de suprafață acvatică
Pentru terenuri atribuite ca lot de lângă casă, terenuri ocupate de case și anexe în sate:
1 leu pentru 100 m2 (un ar)
Pentru terenuri destinate întreprinderilor agricole (în sate):
10 lei pentru 100 m2 (un ar)
Modalitatea de calcul al impozitului funciar
Impozitul funciar se stabilește prin înmulțirea cotei concrete a impozitului în lei la numărul de grad-hectare și suprafața terenului.
În cazul în care nu este stabilită bonitatea, legea stabilește impozitul funciar într-o sumă anumită pentru un hectar (1000 m2) sau ar (100 m2).
3.2. Impozitul pe cladiri
3.2.1. Impozitul pe cladiri in cazul persoanelor fizice
Orice persoana care are in proprietate o cladire situata in Romania datoreaza un impozit anual pentru cladire iar daca o persoana dobandeste, construieste, extinde, imbunatateste sau instraineaza o cladire, aceasta are obligatia de a depune o declaratie fiscala la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in a carei raza de competenta se afla cladirea, in termen de 30 de zile de la data dobandirii, instrainarii sau construirii.
Impozitul pe cladiri este reglementat prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile ulterioare, orice persoana care are in proprietate o cladire situata in Romania datoreaza un impozit anual pentru acea cladire.
Impozitul pe cladiri se datoreaza catre bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in care este amplasata cladirea. In cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabila a cladirii.
3.2.1.1. Criterii luate in calcul la stabilirea impozitului pe cladiri:
1.Natura materialului din care sunt construiti peretii exteriori
In cazul unei cladiri care are peretii exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a cladirii se identifica materialul care are valoarea impozabila cea mai mare corespunzatoare tipului cladirii respective:
Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice materiale rezultate in urma unui tratament termic si/sau chimic;
Cladire cu peretii exteriori din lemn, din piatra naturala, din caramida nearsa, din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic si/sau chimic.
2 Existenta utilitatilor
Pentru determinarea valorii impozabile a cladirilor se au in vedere instalatiile cu care este
dotata cladirea – cladirile dotate cumulativ cu instalatii de apa, de canalizare, electrice si de incalzire sunt impozitate diferentiat fata de cele la care lipseste una din aceste dotari.
Instalatie de apa – alimentare cu apa: prin conducte – retele publice sau direct – surse naturale – put, fantana sau izvor – sistem propriu.
Instalatie de canalizare – dotata cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate in reteaua publica;
Instalatie electrica – dotata cu cablaje interioare racordate la: reteaua publica sau la o sursa de energie electrica –microcentrala, instalatii eoliene sau microhidrocentrala.
Instalatie de incalzire – daca se face prin intermediul agentului termic abur sau apa calda.
3 .Anul constructiei
Valoarea impozabila se reduce in functie de anul terminarii cladirii, dupa cum urmeaza:
cu 20% pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta;
cu 10% pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30 – 50 de ani inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta.
In cazul unei cladiri la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal anul terminarii se actualizeaza, astfel ca acesta se considera ca fiind cel in care au fost terminate aceste ultime lucrari .
4 .Suprafata cladirii
In cazul cladirii utilizate ca locuinta, a carei suprafata construita desfasurata depaseste 150 de metri patrati, valoarea impozabila a acesteia se majoreaza cu cate 5% pentru fiecare 50 mp sau fractiune din acestia;
5. Rangul localitatii si zona de amplasare a imobilului
Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de rangul localitatii si zona in care este amplasata cladirea, prin inmultirea acesteia cu coeficientul de corectie corespunzator.
3.2.1.2.Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai multe cladiri
Persoanele fizice care au in proprietate doua sau mai multe cladiri datoreaza un impozit pe cladiri, majorat dupa cum urmeaza:
cu 65% pentru prima cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 150% pentru a doua cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 300% pentru a treia cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu.
Impozitul / taxa pe cladiri se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.
Impozitul anual pe cladiri, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice sau juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. In cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe cladiri amplasate pe raza aceleiasi unitati administrativ – teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe cladiri cumulat.
Pentru plata cu anticipatie a tuturor obligatiilor catre bugetul local pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de 10% la impozitul pe cladiri.
3.2.1. Impozitul pe cladiri in cazul persoanelor juridice
In cazul persoanelor juridice, impozitul/taxa pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii.
Termenele de plata pentru impozitul pe cladiri sunt:
Semestrul I (31 martie)
Semestrul II (30 septembrie).
In cazul persoanelor juridice, impozitul/taxa pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii.Valoarea impozabila a cladirii reprezinta valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului.
Cota de impozitare aplicata este de de 1,5% asupra valorii de intrare in patrimoniu cazul cladirilor dobandite, (re)evaluate in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta iar in cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, cota de impozitare este de 1,5%, iar valoarea impozabila se reduce cu 15%.
In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta 2015, cota impozitului si a taxei pe cladiri este de 20% iar in cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinta, cota impozitului si ataxei pe cladiri este de 40%.
In cazul cladirilor cu destinatie turistica ce nu functioneaza in cursul unui an calendaristic, cota de impozit este de 20% aplicabila la valoarea de inventar a acesteia. Sunt exceptate structurile care au autorizatie de construire in perioada de valabilitate, daca au inceput lucrarile in termen de cel mult 3 luni de la data emiterii autorizatiei de construire, in cazul carora cota de impozitare este de 1, 5%.
In cazul cladirilor achizitionate in sistem de leasing, impozitul se datoreaza de catre utilizator pe intreaga perioada de desfasurare a contractului, iar referitor la plata cu anticipatie a tuturor obligatiilor catre bugetul local pana la data de 31 martie 2015, pentru persoanele juridice se acorda o bonificatie de 5% la impozitul/taxa pe cladiri.
3.3. Impozitul pe venituri realizate din activitati industriale, comerciale si profesii libere
La stabilirea marimii acestui impozit au fost utilizate criterii de ordin exterior, precum:
marimea localitatii în care întreprinderea respectiva functiona, specificul activitatii acesteia;
marimea capitalului social;
numarul salariatilor;
marimea fortei motrice utilizate în acea întreprindere s.a., fara a se tine seama de venitul realizat în respectiva întreprindere, costurile de productie sau de capacitatea contributiva.
Sunt veniturile realizate din comerț de către persoane fizice sau de asocieri fără personalitate juridică, din prestări de servicii, sau cele obținute din practicarea unei meserii, cum af fi de exemplu:
activități de producție, de reparații;
cumpărături făcute în scopul vânzării;
organizarea de spectacole;
intermediar de tranzacții comerciale cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare;
vânzarea în regim de consignație a bunurilor cumpărate în scopul revânzării sau produse pentru a fi comercializate;
activități de editare, imprimerie, multiplicare; transport.
În 15 zile de la începerea activității se depune Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere la unitatea fiscală de care aparține, precum și Declarația privind venitul estimat/norma de venit, în care se trece venitul pe care se apreciaza că se va obține.
Sunt considerate venituri din profesii libere acele venituri obținute din prestări de servicii cu caracter profesional (individual sau în asociere), în domeniile științific, literar, artistic, educativ și altele, de către:
medici
avocați
notari publici si executori judecătorești
experți tehnici și contabili, contabili autorizați
consultanți de plasament în valori mobiliare
auditori financiari si consultanți fiscali
arhitecți
traducători
sportivi si arbitri sportivi
precum și alte persoane fizice cu profesii reglementate, desfășurate în mod independent.
Impozitul anual datorat se stabilește de organul fiscal competent pe baza declarației
privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil.
Impozitul anual datorat se înscrie în decizia de impunere iar diferențele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuale se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități.
3.4. Impozitul pe capitalul mobiliar sau banesc
În țările cu un venit mic pe locuitor, impozitele directe nu au un randament ridicat, și de aceea statele respective sunt obligate la cheltuieli bugetare sporite, pentru care este necesar un volum mare de resurse iar astfel, în condițiile unei materii impozabile restrânse, chiar o cotă crescătoare nu poate asigura resurse suficiente.
Aceste impozite se stabileau în functie de cuantumul veniturilor sub forma dobânzilor pe care debitorul le platea pentru capitalul împrumutat sau de cuantumul veniturilor sub forma dobânzilor pe care creditorul le încasa pentru creditul acordat.
Acest mod de asezare a impozitului pe capitalurile banesti oferea multor contribuabili platitori posibilitatea sa se sustraga de la plata efectiva a acestuia, deoarece atât debitorul cât si creditorul nu erau interesati sa informeze organele fiscale despre existenta unor raporturi de creditare între ei.
Si acest impozit a avut un randament fiscal scazut, deoarece atat debitorul cat si creditorul nu erau interesati sa informeze corect organele fiscale despre relatiile de credit existente intre ei, pentru a se sustrage de la obligatiile de plata.
Unele impozite de tip real se practica si in prezent intr-o serie se tari in curs de dezvoltare .cum sunt in special exploatatiile agricole care sunt supuse unor impozite de tip real.
CAPITOLUL IV. STUDIU APLICATIV PRIVIND IMPOZITUL PE VENIT AL PERSOANELOR FIZICE
In acest capitol al studiului aplicativ voi trata modalitatile de calcul pentru impozitul veniturilor persoanelor fizice provenite din diferite surse tratate in partea teoretica, si anume:
venituri din activități independente;
venituri din salarii;
venituri din cedarea folosinței bunurilor;
venituri din investiții;
venituri din pensii;
venituri din activități agricole;
venituri din premii și din jocuri de noroc;
venituri din transferul proprietăților imobiliare.
Impozitul pe venitul din activitatea de expert contabil al unei persoane fizice
Voi considera persoana fizica Adina Molnar, domiciliata in localitatea Oradea, judetul Bihor, pe strada Lacrimioarelor nr.30, si voi analiza situatiile in care s-a aflat din punct de vedere al platii impozitului pe venit, primul caz fiind cel in care dansa a obtinut venituri din activitatea de expert contabil activ in cadrul CECCAR pana in anul 2013.
In anul 2012, Adina Molnar si-a dat demisia de la firma de contabilitate SC CONTGEN SRL, unde era angajata pe baza contractului individual de munca si hotareste sa redevina activa prin inscrie din nou in Tabloul Expertilor Contabili, avand aceasta profesie din anul 2007 cand a finalizat stagiul CECCAR la filiala din Oradea si a infiintat PFA ADINA MOLNAR.
Pe langa impozitul pe venit de 16% pe care il plateste la stat, care este cota unica la noi in tara, trebuie sa achite si anumite contributii. In timp ce unele sunt optionale, fiecare avand dreptul sa aleaga daca le achita sau nu, exista si contributii obligatorii. Astfel ca, din anul 2013, persoanele fizice autorizate sunt obligate sa plateasca contributii de asigurari sociale (pensii) si contributiile pentru asigurarea la sanatate, iar in continuare voi detalia aceste obligatii si modalitatea de declarare si plata ale acestora.
Contributia la pensii
Adina Molnar, prin prisma PFA-ului datoreaza la sistemul de pensii o contributie de 31,3% din venitul declarat, adica venitul pentru care doreste sa se asigure deoarece potrivit reglementarilor in vigoare din acest an acest venit nu poate fi mai mic de 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, dar nici mai mare de echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat. Astfel, in 2013, baza de calcul pentru CAS nu poate fi mai mica de 804 lei dar nici mai mare de 11.490 lei, avand in vedere ca salariul mediu are valoarea de 2298 de lei.
Declararea veniturilor care reprezinta baza lunara de calcul a contributiilor sociale se realizeaza prin depunerea la organul fiscal de domiciliu a unei declaratii privind venitul asigurat la sistemul public de pensii, adica formularul 600, introdus prin Ordinul ANAF nr. 847/2012.
Declaratia 600 a fost depus de catre Adina Molnar pe suport hartie, direct la registratura Organului Fiscal Bihor deoarece organul fiscal competent la care trebuie depusa declaratia este organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla adresa de domiciliu a contribuabilului sau adresa unde acesta locuieste efectiv, in cazul in care difera de cea de domiciliu..
In baza declaratiei 600 depusa de Adina Molnar, organul fiscal a emis decizia de impunere in care stabileste contributia sociala anual datorata si termenele de plata. Contributia la pensii a fost platit trimestrial, in 4 rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Contributia la sanatate
Adina Molnar PFA datoreaza o contributie la sanatate de 5,5% iar baza de calcul difera in functie de modul de impunere : in sistem real sau pe baza normei de venit.
Astfel, baza de calcul poate fi:
pentru impunerea in sistem real : venitul net anual realizat exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale, acesta fiind diferenta dintre totalul veniturilor incasate si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale), cazul in care se afla si acest Pfa;
pentru impozitarea la norma de venit sau valoarea anuala a normei de venit, raportata la cele 12 luni ale anului, ce nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara, daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia.
In declaratia estimativa depusa in ianuarie 2013 cand se reactiveaza PFA-ul, experta cotabila estimeaza un venit net de 3000 de lei compus din:
Venituri obtinute : incasari pentru servicii contabile de la clienti in valoare de 5000 de lei;
Cheltuieli estimate cu punerea in functiune a PFA-ului, incluzand cheltuieli precum papetarie, cerfiticari, consumabile si ate chelltuieli in valoare de 2000 de lei;
Impozitul pe venit care a fost obligatia de achitat s-a calculat astfel:
3000 lei*16% = 480 de lei pentru anul 2013, adica 120 de lei pe fiecare dintre cele 4 transe care au fost achitate pana in data de 25 a fiecareia dintre cele 4 luni desemnate pe grila de plati, astfel nu s-au acumulat accesorii deoarece datoria a cost achitata pana la scadenta.
Contributia la sanatate este de 5.5% din venitul estimat, adica 3000 de lei*5.5% = 165 lei pentru anul 2013, adica suma de 42 de lei pe transa.
Contributia pentru pensie este de 31.3% , deci 3000 de lei*31.3% = 939 de lei.
Astfel, in baza declaratiei de venit estimat Formular 220, care a fost depusa de catre experta contabila prezentand un venit estimat de 3000 de lei iar apoi a declaratiei de venit realizat Formular 200 care va a fost depunsa in anul 2014, conform situatiei obtinute la finalul anului 2013 privind veniturile si cheltuielile obinute, organul fiscal a emis decizia de impunere pentru plati anticipate in care au fost stabilite contributia de asigurari sociale de sanatate datorata si impozitul pe venit anticipate si termenele de plata.
Dupa ce a fost depusa declaratia cu veniturile realizate in anul 2014, conform deciziei de impunere, avand in vedere faptul ca s-a declarat suma de 3750 de lei ca fiind venitul realizat, Adina Molnar Pfa a avut de achitat in plus sumele de 120 lei pentru impozitul pe venit si de 42 lei pentru contributia CASS, regularizari pe care le-a achitat in decurs de 60 de zile de la emiterea deciziei pentru a nu acumula accesorii si penalitati.
Impozitul pe venitul din salarii al unei persoane fizice
In acest caz, vom lua ca spete cateva cazuri ale persoanei fizice studiate, si anume Molnar Adina, care in anul 2014 si-a suspendat activitatea de expert contabil, fiind inactiva in cadrul CECCAR din ianuarie 2014, deoarece nu mai dorea sa profeseze ca si expert contabil, anuland contractele de prestari servicii cu clientii activi, si s-a angajat cu contract de munca la societatea S.C. Detrimex S.R.L., cu profil de productie pantofi ortopedici, avand sediul in Oradea.
In prima parte al anului, pana in iunie 2014, a fost angajata cu salar minim pe economie conform legislatiei in vigoare, si anume cu un salar de 900 de lei brut, fara a avea persoane in intretinere, acesta fiind si functia de baza al doamnei Molnar Adina.
Documentul care sta la baza veniului din salarii este contractul de munca nr.15 din 02.01.2014, care este un formular tipizat, pus la dispozitie de Camera de Munca teritoriala, la care firma poate adauga si inregistra anexe, potrivit intereselor proprii si elementelor negociate cu salariatul si care se transmite online cu ajutorul Revisalului catre ITM, in aria in care se afla inregistrata firma al carui angajat este persoana respectiva.
In acest caz, voi calcula contributiile aferente salarului de incadrare precum si impozitul pe venitul din salar datorat catre stat si salarul net pe care angajata il primea in data de 25 a fiecarei luni.
In consecinta, putem vedea ca salarul net obtinut de catre Adina Molnar este de 670 de lei, iar impozitul pe venitul din salarii retinut de catre firma si virat Finantelor Publice Oradea este de 80 de lei in acest caz.
In iulie 2014, o data cu cresterea salariului minim pe economie din Romania, conform legislatiei in vigoare, moment in care s-a marit salarul minim pe economie la 950 de lei, angajatei Adina Molnar i s-a marit salarul brut la 1500 de lei, avandu-l in intretinere pe sotul dansei, domnul Molnar Ioan, care nu a obtinut niciun venit din aceasta data.
Totodata, de la aceasta data, angajata are o retinere de 33.33 % din salarul net care se vireaza catre cabinetul executor Bej Andrei, reprezentand retinere pentru un credit solicitat de la Banca Transilvania Sucursala Oradea, pe care firma are obligatia de a-l vira executorului conform Titlului executoriu numarul 1436 din data de 25.06.2014.
In aceasta situatie, voi calcula salarul net si impozitul pe salar care trebuie virat Finantelor Publice Oradea pana in data de 25 august 2014.
Dupa cum putem vedea, in acest caz salarul net al angajatei Adina Molnar este de 1094 de lei iar impozitul virat de catre firma SC Detrimex SRL este de 160 de lei.
Impozitul pe venitul din pensii al persoanelor fizice
La finele anului 2014 Adina Molnar isi da demisia de la firma SC Detrimex SRL pe baza deciziei de incetare nr.7 din data de 20.12.2014, iar incepand cu anul 2015 iese la pensie atingand limita de varsta pentru a dobandi calitatea de pensionar.
In functie de anii lucrati si de cotele salariale obtinute in cursul acestor ani, prin decizia de pensionare i se impune suma de 1200 de lei, suma pe care o va primi din fabruarie 2015 si care se impoziteaza conform legislatiei cu cota de 16 %, iar modalitatea de calcul al acestuia o voi evidentia in cele ce urmeaza.
Impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculeaza prin aplicarea cotei de impunere de 16 % asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat prin deducerea din venitul de pensii, in ordine, a urmatoarelor :
a contributiilor obligatorii calculate, retinute si suportate de persoana fizica ;
a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei.
Contributia de asigurari sociale de sanatate se calculeaza astfel :
1.200 lei – 740 lei = 460 lei
460 lei x 5.5% =25 lei
Determinarea bazei de calcul pentru impozit :
1200 lei – 25 lei – 1.000 lei = 175 lei (suma asupra careia se aplica impozitul).
Impozitul se calculeaza astfel : 175 lei x 16% = 28 lei
Cuantumul net al pensiei primite de Adina Molnar: 1.200 lei – (25+28) = 1.147 lei.
Impozitul pe venituri din activități agricole
Avand in vedere faptul ca Adina Molnar s-a pensionat, dupa cum am aratat mai sus cand am calculat impozitul acestei surse de venit, ea se hotaraste sa se mute la tara impreuna cu sotul ei si sa preia de la rudele ei ferma de animale si cele 15 hectare de pamant de calitatea I care se afla in tinutul Simian din judetul Bihor.
Astfel ca, cei doi soti se inscriu in Asociatia producatorilor din Romania, astfel completand venitul obtinut din pensie cu veniturile din aceste activitati.
Conform certificatului de producator, se hotarasc ca pe o suprafață de 3 ha sa o transforme in livadă cu pruni și meri pe rod iar pe un teren de 2,5 ha sa il cultive cu vie pe rod.
Astfel, pentru calculul impozitului pe venit din aceasta activitate, vom lua in calcul cotele si limitele din legislatia in vigoare prezentata in partea teoretica, iar conform acesteia, pentru primele 1,5 ha teren cu livadă de pomi pe rod, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF, pentru restul de 1,5 ha, impozitul se calculează prin aplicarea normei de venit de 3.800 lei/ha conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:
venit anual impozabil = 1,5 ha x 3.800 lei/ha = 5.700 lei;
impozit = 5.700 lei x 16% = 912 lei.
Apoi, pentru primul ha de teren plantat cu vie pe rod, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF iar pentru restul de 1,5 ha, impozitul se calculează prin aplicarea normei de venit de 1.385 lei/ha conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:
venit anual impozabil = 1,5 ha x 1.385 lei/ha = 2.078 lei;
impozit = 2.078 lei x 16% = 332 lei.
Avand in vedere faptul ca pe suprafata de curte exista suficient spatiu pentru cresterea animalelor, cei doi soti hotarasc sa creasca 250 de capete de pasari pentru vanzare. Pentru primele 100 de păsări, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF iar pentru restul de 150, impozitul se calculează prin aplicarea normei de venit de 3 lei/cap de animal conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:
venit anual impozabil = 150 capete x 3 lei/cap de animal = 450 lei;
impozit = 450 lei x 16% = 72 lei;
total impozit 912 lei + 332 lei + 72 lei = 1.316 lei.
Plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale emisă de organul fiscal competent se efectuează către bugetul de stat în două rate egale, de 50% din impozit, până la 25 octombrie respectiv 15 decembrie, fiecare rată în sumă de 658 lei.
Prin prisma unui contract cu o firma din Ungaria specializata in cresterea castravetilor, Adina Molnar construieste pe o suprafață de 1,2 ha teren cateva sere in care cultiva castraveti in baza contractului semnat. Astfel, pentru primele 0,2 ha teren cultivat cu legume în spații protejate, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru restul de 1 ha, se aplică norma de venit de 5.117 lei/ha conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:
venit anual impozabil = 1 ha x 5.117 lei = 5.117 lei;
impozit = 5.117 x 16% = 820 lei.
In acest timp, sotul dansei cumpara 250 de capete de albine, deoarece in zona exista o cerere mare pentru miere si sunt putini producatori, aceste aducandu-le un venit substantial. In ceea ce priveste impozitul pe venitul din aceasta sursa, pentru primele 75 de familii de albine, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF iar entru restul de 175, impozitul se calculează prin aplicarea normei de venit de 40 lei/familie de albine conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:
venit anual impozabil = 175 familii albine x 40lei/familie = 7.000 lei;
impozit = 7.000 lei x 16% = 1.120 lei.
Impozitul pe venitul obtinut din jocuri de noroc
In martie 2015, doamna Adina Molnar a castigat suma de 500 de lei prin depunerea unui talon de pariu de timpul 6/49 iar avand in vedere faptul ca pragul neimpozabil de 600 de lei pentru câștigurile din jocuri de noroc a fost eliminat începând cu data de 13 februarie 2015, noul sistem de impozitare nu mai prevede excepții de la impozitare pentru sume mici obținute din jocuri de noroc, dansa a avut de achitat suma de 5 lei prin retinere la sursa in cadrul casei de pariuri la care a fost depus talonul castigator.
In aprilie 2015 sotul doamnei Alina Molnar a castigat suma de 3600 de lei facand un pariu sportiv pe un site de pariuri on-line www.bet 365.ro , referitor la un meci de fotbal care era bine cotat si in urma caruia a castigat echipa pe care a fost pus pariul.
Persoanele fizice care obțin venituri din jocurile de noroc on-line au obligația de a depune declarația privind venitul realizat la organul fiscal competent, conform noilor reglamentari din 2015, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului iar organul fiscal competent are obligația de a stabili impozitul datorat, aferent venitului încasat din jocurile de noroc, pe baza declarației privind venitul realizat din jocuri de noroc, prin emiterea deciziei de impunere.
Sotul doamnei Adina Molnar a depus aceasta declaratie conform careia va avea de achitat suma de 36 de lei reprezentand cota de 1% din castigul obtinut pentru a evita actiunea de amendare pentru nedepunerea declaratiei conform legislatiei in vigoare si a achitat suma datorata la organul teritorial.
Impozitul pe venitul din investitii
Doamna Adina Molnar detine actiuni la SIF Banat-Crisana din anul 2008, iar pentru numarul de actiuni detinute, ea primeste anual dividende de la societatea respectiva, pentru anul 2014 valoarea dividendului brut fiind de 0.1 lei pe actiune, conform comunicatului remis la BVB Bucuresti.
SIF Banat-Crișana a încheiat anul 2014 cu un profit net de 134,173 milioane lei, suma de 79,288 milioane lei urmând să fie repartizată pentru alte rezerve , insa Consiliul de Administrație a propus acordarea unor dividende în sumă de 54,885 milioane lei pentru 2014, iar pentru actiunile detinute, Adina Molnar are dreptul la suma de 240 de lei pentru anul 2014, astfel ca datoreaza pentru aceasta suma impozit in limita cotei de 16%, si anume suma 38 de lei.
Avand in vedere ca pentru veniturile sub forma de dividende obtinute de persoane fizice rezidente in Romania obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine conducerii SIF Banat – Crisana, odata cu plata dividendelor catre actionari sau asociati, acesta are obligatia ca pana la termenul de virare a impozitului care este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata, sa achite impozitul catre organul teritorial.
4.7. Impozitul pe venitul din cedarea folosintei bunurilor
Avand in vedere extinderea activitatii privind cresterea animalelor si lucrarea pamanturilor dobandite, sotii Molnar au decis sa inchirieze una dintre cladirile din curte unei familii pe care au angajat-o sa aiba grija de gospodarie, pentru o perioada de 6 luni. Astfel, pentru cele 6 luni, familia chiriasa va plati suma de 300 de lei pe luna, deci in total 1800 de lei.
Prin declaratia de venit depusa la organul teritorial, sotii Molnar au optat pentru sistemul real, luand in calcul si cheltuielile ocazionate de intretinerea imobilului, iar in acest sens voi calcula impozitul declarat si datorat statului, insa voi tine cont si de noile reglementari conform carora, pentru aceste sume din venituri pentru chirii incasate, se datoreaza si contributia de sanatate aferenta.
Începând cu anul 2014 persoanele fizice care obțin venituri din chirii sunt obligați să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru această categorie de venituri iar conform OUG nr. 88/2013 stabilirea obligațiilor de plată se realizează de către organul fiscal printr-o decizie de impunere.
Stabilirea platilor anticipate cu titlu de CASS, datorate de persoanele fizice care realizeaza venituri din chirii, se realizeaza de catre organul fiscal competent, printr-o decizie de impunere, pe baza declaratiei de venit estimat/declaratiei privind venitul realizat pe care contribuabilii trebuie sa o transmita Fiscului.
Astfel ca, impreuna cu formularul 220 pentru venituri estimate, doamna Adina Molnar a depus si Formularul 650 “Decizie de impunere privind platile anticipate cu titlu de contributii de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor”
Drept urmare, calculul impozitului pe venitul din chiria obtinuta se face astfel:
Venitul din chirii = 1800 lei
Cheltuieli efectuate in scopul obtinerii veniturilor = 400 lei
Baza de calcul CASS = 1800 lei – 400 lei = 1400 lei
CASS datorat = 5,5% * 1400 lei = 77 de lei
Impozitul datorat = 16% * (1800 lei – 400 lei – 77 lei) = 211 lei
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Impozite Directe (ID: 141200)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
