Implicatii Fiscale Si Contabile Privind Tva

Introducere

Taxa pe valoare adăugată a fost în repetate rânduri dezbătută, analizată și criticată în literatura de specialitate datorită efectelor sale atât asupra consumatorului cât și asupra întreprinderilor și bugetului de stat.

Interesul în abordarea acestei teme mi-a fost trezit de actualitatea acesteia precum și de impactul taxei pe valoare adăugată asupra unei întreprinderi, într-o economie de piață atât la nivel național cât și la nivel internațional.

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect asupra consumului care are un caracter general, calculată și aplicată în fiecare stadiu al circuitului bunuriilor și serviciilor începând cu procesul de producție până la stadiul consumului final. A apărut în România în anul 1993, pe timpul regimului comunist purtând numele de "Impozit pe Circulația Mărfurilor".

Am ales și tratat cu mult interes această temă în lucrarea de față având ca obiectiv aducerea la cunoștință a ultimelor informații disponibile referitoare la taxa pe valoare adaugată și a impactului acesteia asupra întreprinderii, dar și asupra societății.

Astfel, primul capitol l-am dedicat prezentării generale a societății "Pharma Nord SRL", asupra căreia mi-am realizat studiul de caz.

Al doilea capitol cuprinde implicațiile fiscale și contabile privind TVA dezbătând: sfera de aplicare, persoanele și operațiunile impozabile, faptul generator și exigibilitatea, baza de impozitare, cotele și calculul taxei pe valoare adaugată precum și drepturile de deducere și rambursare, precum și un studiu de caz, pentru evidenta practică a taxei pe valoare adăugată în întreprinderea aleasă.

Cel de-al treilea capitol l-am dedicat prezentării situației financiare a întreprinderii precum și analiza principalilor indicatori economico-financiari.

Capitolul 1. Prezentarea generală a societății Pharma Nord

Pharma Nord este o societate cu răspundere limitată având sediul social în București, sector 4, strada Splaiul Independenței, Nr.1, bloc 16, scara 2, etaj 4, apartament 42.

Obiectul principal de activitate este conform COD CAEN 7022 – „Activități de consultanță pentru afaceri și management” (constând în consultanța referitoare la promovarea numelui și produselor farmaceutice Pharma Nord).

Societatea a fost constituită cu un capital social de 20.390 lei. Capitalul social este divizat în 100 de părți sociale, cu o valoare nominală de 203.9 lei. Toate părțile sociale sunt deținute de către Asociatul Unic.

Pharma Nord este unul dintre cei mai mari producători de suplimente alimentare și remedii naturale din Europa. Compania dezvoltă, fabrică și comercializează suplimente alimentare, remedii naturale și medicamente care au o solidă bază științifică privind biodisponibilitatea, siguranța și documentația produselor.

Pharma Nord are un mare câmp operațional localizat în Danemarca. Produsele Pharma Nord sunt vândute în Europa, Orientul Mijlociu și în alte țări din Asia, Rusia și Statele Unite, prin intermediul a 25 de companii și a 20 de parteneri de afaceri.

Pharma Nord produce suplimente alimentare și remedii naturale în Danemarca, supunându-se restrictivei legislații daneze. Deoarece legislația noastră este foarte apreciată pe piețele externe și, pentru că a crescut mult cererea de produse, Pharma Nord a ales să-și extindă capacitățile de producție în Danemarca, în loc să mute părți ale procesului de producție în alte țări. Noi spații de producție și depozitare sunt construite în prezent în Vojens, localitate aflată la 50 de kilometri nord de granița danezo-germană. Prin această expansiune, Pharma Nord va putea să-și tripleze capacitatea de producție și să-și asigure condițiile optime pentru creșterea și dezvoltarea ulterioară.

Istoria Pharma Nord

Pharma Nord a fost înființată în 1982 de doi dintre actualii proprietari, Eli Wallin și Sven Moesgaard, care au început această afacere prin importarea unui produs britanic pe bază de seleniu. Puțin după aceea, produsul s-a dezvoltat și a ajuns produsul care acum este cunoscut sub denumirea de Bio-Seleniu®+Zinc. El încă este un produs de referință pentru gama din care face parte.

Ideea de bază pentru Pharma Nord a fost să compenseze deficiențele alimentației moderne prin realizarea de suplimente alimentare cu o biodisponibilitate ridicată și cu un efect documentat. Bio-Seleniu®+Zinc reprezintă cu succes această filozofie într-un singur produs și a pavat drumul către deschiderea primelor filiale în Suedia, Anglia și Finlanda.

Produsele Pharma Nord sunt, în prezent, vândute în mai mult de 45 de țări. Aproape 85% dintre produsele companiei sunt înregistrate ca medicamente în una sau mai multe țări. Acesta este motivul pentru care, fără excepție, toate produsele sunt realizate în conformitate cu regulile GMP (Good Manufacturing Practice).

Recunoașteri și premii

Prin documentarea produselor și vânzarea exclusiv prin distribuitori și farmacii, Pharma Nord și-a asigurat succesul și recunoașterea de care se bucură pe întreg globul. De-a lungul timpului, Pharma Nord a primit o serie de premii onorifice de la organizații de ramură și organizații ale distribuitorilor din diverse țări.

Recent, Pharma Nord a primit următoarele premii:

Premiul Oeuvre (Pemiul pentru Întreaga Activitate)

Superbrandul Anului pe piața B2C (Business to Consumer) (nominalizare)

Produsul Anului

Cea mai informativă campanie

Capitolul 2.1 Implicații fiscale și contabile privind TVA

2.1.1. Abordări teoretice privind taxa pe valoare adăugată

Definiția taxei pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect datorat la bugetul statului și care este bazat pe criteriul deductibilității. Astfel, din punct de vedere economic aceasta este un indicator ce permite măsurarea valorii noi create de întreprindere în urma activității sale. Însă din punct de vedere contabil valoarea adăugată reprezintă diferența între producția exercițiului cu marja comercială și consumurile provenite de la terți.

Prin valoarea adaugată, întreprinderea îsi poate permite remunerarea factorilor precum: forța de muncă (salarii), stat (prin impozite și alte taxe) etc.

TVA este un impozit neutru ce elimină inegalitățile fiscale între circuitele de desfacere a produselor.

Sfera de aplicare

O persoană impozabilă care are sediul activității economice în România este considerată a fi stabilită în România, dar dacă aceasta are sediul activității economice în afara României se consideră că este stabilită în România numai dacă are un sediu fix în România, respectiv dacă dispune de suficiente resurse tehnice și umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri și/sau prestări de servicii impozabile. O persoană impozabilă care are sediul activității economice în afara României dar are un sediu fix în România este considerată persoană impozabilă care nu este stabilită în România pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate la care sediul fix de pe teritoriul României nu participă.

Daca locul importului este în România se consideră operațiune impozabilă și importul de bunuri efectuat în România de orice persoană. Sunt, de asemenea, operațiuni impozabile și următoarele operațiuni efectuate cu plată, pentru care locul este considerat a fi în România:

a) achiziția intracomunitară de bunuri, exceptând mijloacele de transport noi sau produsele accizabile, ce este efectuată de o persoană impozabilă ce acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă, care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce acționează ca atare și care nu este considerată întreprindere mică în statul său membru.

b) achiziția intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană;

c) achiziția intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care acționează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă.

Nu sunt considerate operațiuni impozabile în România achizițiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiții:

a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă;

b) valoarea totală a acestor achiziții intracomunitare nu depășește pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depășit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme.

Acest plafon pentru achiziții intracomunitare este constituit din valoarea totală, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorată sau achitată în statul membru din care se expediază sau se transportă bunurile, a achizițiilor intracomunitare de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor. Regulile aplicabile în cazul depășirii plafonului pentru achiziții intracomunitare sau al exercitării opțiunii sunt stabilite prin norme.

Operațiunile impozabile pot fi:

a) operațiuni taxabile;

b) operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții;

c) operațiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa și nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții;

d) importuri și achiziții intracomunitare, scutite de taxă;

e) operațiuni care sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire, pentru care nu se datorează taxa și nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții.

Persoane impozabile

Persoană impozabilă este orice persoană care desfășoară activități economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități. Acestea cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică și exploatarea bunurilor corporale sau necorporale pentru obținerea de venituri cu caracter de continuitate. Situațiile în care persoanele fizice care efectuează livrări de bunuri imobile devin persoane impozabile sunt explicitate prin norme. Instituțiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitățile care sunt desfășurate în calitate de autorități publice, chiar dacă pentru desfășurarea acestor activități se percep cotizații, onorarii, redevențe, taxe sau alte plăți, cu excepția acelor activități care ar produce distorsiuni concurențiale dacă instituțiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile. Instituțiile publice sunt persoane impozabile pentru activitățile desfășurate în calitate de autorități publice, dar care sunt scutite de taxă, conform art. 141.

Instituțiile publice la rândul lor sunt persoane impozabile pentru următoarele activități:

a) telecomunicații;

b) furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific și altele de aceeași natură;

c) transport de bunuri și de persoane;

d) servicii prestate în porturi și aeroporturi;

e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;

f) activitatea târgurilor și expozițiilor comerciale;

g) depozitarea;

h) activitățile organismelor de publicitate comercială;

i) activitățile agențiilor de călătorie;

j) activitățile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante și alte localuri asemănătoare;

k) operațiunile posturilor publice de radio și televiziune.

Prin excepție, orice persoană care efectuează ocazional o livrare intracomunitară de mijloace de transport noi va fi considerată persoană impozabilă pentru orice astfel de livrare.

Operațiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei

Livrarea de bunuri

Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar. Se consideră că o persoană impozabilă, care acționează în nume propriu, dar în contul altei persoane, în calitate de intermediar, într-o livrare de bunuri, a achiziționat și livrat bunurile respective ea însăși, în condițiile stabilite prin norme.

Următoarele operațiuni sunt considerate, de asemenea, livrări de bunuri:

a) predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau a oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plății ultimei sume scadente, cu excepția contractelor de leasing;

b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite;

c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condițiile prevăzute de legislația referitoare la proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri.

De asemenea reprezintă livrări de bunuri următoarele operațiuni:

a) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziționate sau produse de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial;

b) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziționate sau produse de către aceasta pentru a fi puse la dispoziție altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial;

c) preluarea de către o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale achiziționate sau produse de către aceasta pentru a fi utilizate în scopul unor operațiuni care nu dau drept integral de deducere, dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost dedusă total sau parțial la data achiziției;

d) bunurile constatate lipsă din gestiune.

Reprezintă livrare de bunuri orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociații sau acționarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a persoanei impozabile, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial.

În cazul a două sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer reprezintă o livrare separată a bunului, chiar dacă bunul este transportat direct beneficiarului final.

Transferul tuturor activelor sau al unei părți a acestora, chiar dacă este realizat ca urmare a vânzării sau ca urmare a unor operațiuni precum fuziunea, divizarea ori ca aport în natură la capitalul unei societăți, nu reprezintă livrare de bunuri dacă primitorul activelor este o persoană impozabilă. Primitorul activelor este considerat a fi succesorul cedentului în ceea ce privește ajustarea dreptului de deducere prevăzută de lege.

De asemenea, nu constituie livrare de bunuri:

a) bunurile distruse prin calamități naturale sau prin cauze de forță majoră, precum și bunurile pierdute ori furate, dovedite legal;

b) bunurile de natura stocurilor ce sunt degradate calitativ, și nu mai pot fi valorificate, precum și activele corporale fixe casate;

c) perisabilitățile, în limitele prevăzute prin lege;

d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca și ajutoare umanitare externe sau interne;

e) acordarea în mod gratuit de bunuri în scopul stimulării vânzărilor sau în scop de reclamă, mai general, în scopuri legate de desfășurarea activității economice;

f) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acțiunilor de mecenat, de protocol, de sponsrizare.

Prin livrare intracomunitară se înțelege o livrare de bunuri ce sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de o persoană către care se efectuează livrarea. Este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată, transferul de bunuri aparținând activității economice a unei persoane impozabile din România într-un alt stat membru. Transferul reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său, pentru a fi utilizate în scopul desfășurării activității sale economice. Nontransferul reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său, pentru a fi utilizat în scopul uneia din următoarele operațiuni:

a) livrarea bunului respectiv în condițiile prevăzute la art. 132 (5) și (6) privind vânzarea la distanță;

b) livrarea bunului respectiv, efectuată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinație a bunului expediat sau transportat, în condițiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. b) privind livrările cu instalare sau asamblare, efectuate de către furnizor sau în numele acestuia;

c) livrarea bunului respectiv, efectuată la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Comunității, în condițiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. d);

d) livrarea bunului respectiv, efectuată de o persoana impozabilă, în condițiile prevăzute la art. 143 alin. (2) cu privire la livrările intracomunitare scutite, la art. 143 alin. (1) lit. a) și b) cu privire la scutirile pentru livrările la export și la art. 143 alin. (1) lit. h), i), j), k) și m) cu privire la scutirile pentru livrările destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, precum și organizațiilor internaționale și forțelor NATO;

e) livrarea de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunității sau prin orice rețea conectată la un astfel de sistem, livrarea de electricitate, livrarea de energie termică sau agent frigorific prin intermediul rețelelor de încălzire sau de răcire, în conformitate cu condițiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. e) și f) privind locul livrării acestor bunuri;

f) prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile, implicând lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea sau transportul bunului, cu condiția ca bunurile, după prelucrare, să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau transportate inițial;

g) utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinație a bunului expediat sau transportat, în scopul prestării de servicii în statul membru de destinație, de către persoana impozabilă stabilită în România;

h) utilizarea temporară a bunului respectiv, pentru o perioadă care nu depășește 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, în condițiile în care importul aceluiași bun dintr-un stat terț, în vederea utilizării temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporară cu scutire integrală de drepturi de import.

În situația în care nu mai este îndeplinită una din condițiile enumerate mai sus, expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din România în alt stat membru. În acest caz, transferul se consideră efectuat în momentul în care condiția nu mai este îndeplinită.

2.1.3. Prestarea de servicii

Reprezintă prestare de servicii orice operațiune care nu constituie livrare de bunuri. Atunci când o persoană impozabilă care acționează în nume propriu, dar în contul altei persoane, ia parte la o prestare de servicii, se consideră că a primit și a prestat ea însăși serviciile respective.

Prestările de servicii cuprind operațiuni cum sunt:

a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinței bunurilor pe baza unui contract de leasing;

b) cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul unui drept de proprietate, cum sunt: transferul și/sau cesiunea drepturilor de autor, licențelor, brevetelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare;

c) angajamentul de a nu efectua o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană sau de a tolera o situașie ori o acțiune;

d) prestările de servicii realizate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorități publice sau potrivit legii;

e) servicii de intermediere realizate de persoane care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

Următoarele operațiuni sunt asimilate prestării de servicii efectuate cu plată:

a) utilizarea bunurilor ce fac parte din activele folosite în cadrul activității economice a persoanei impozabile în folosul propriu sau de către personalul acesteia ori pentru a fi puse la dispoziție în vederea utilizării în mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri decât desfășurarea activității sale economice, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parțial;

b) serviciile efectuate în mod gratuit de către o persoană impozabilă pentru uzul propriu ori al personalului acesteia, sau pentru uzul altor persoane, pentru alte scopuri decât desfășurarea activității sale economice.

2.1.4. Achizițiile intracomunitare de bunuri

Reprezintă o achiziție intracomunitară de bunuri obținerea dreptului de a dispune, ca și un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinația indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.

Sunt asimilate unei achiziții intracomunitare cu plată următoarele:

a) utilizarea în România, de către o persoană impozabilă a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziționate, dobândite ori importate de către aceasta, în scopul desfășurării activității economice proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru;

b) preluarea de către forțele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul forțelor armate, de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, și la a căror achiziție nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru.

Se consideră, de asemenea, că este efectuată cu plată achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare, dacă ar fi fost realizată în România, ar fi fost tratată drept o livrare de bunuri efectuată cu plată. Reprezintă achiziție intracomunitară și achiziționarea de către o persoană juridică neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Comunitate și transportate sau expediate într-un alt stat membru decât cel în care s-a efectuat importul. Persoana juridică neimpozabilă va beneficia de rambursarea taxei plătite în România pentru importul bunurilor, dacă dovedește că achiziția sa intracomunitară a fost supusă taxei în statul membru de destinație a bunurilor expediate sau transportate.

2.1.5. Locul operațiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei

Faptul generator și exigibilitatea – definiții

Faptul generator se definește prin condițiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei. Exigibilitatea taxei este data la care autoritatea fiscală devine îndreptățită, în baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată. Exigibilitatea plății taxei reprezintă data la care o persoană are obligația de a plăti taxa la bugetul statului. Această dată determină și momentul de la care se datorează majorări de întârziere pentru neplata taxei.

În situația schimbării regimului de impozitare se va folosi regularizarea pentru a se aplica regimul de impozitare în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, numai dacă factura este emisă pentru contravaloarea parțială a livrării de bunuri sau a prestării de servicii, dacă a fost încasat un avans pentru valoarea parțială a livrării de bunuri sau a prestării de servicii.

Faptul generator pentru livrări de bunuri și prestări de servicii

Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor. Pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignație, se apreciază că livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clienților săi. Pentru bunurile transmise cu ocazia testării sau a verificării conformității, se consideră că livrarea bunurilor are loc la data acceptării bunurilor de către beneficiar. Pentru stocurile la dispoziția clientului, se consideră că livrarea bunurilor are loc la data la care clientul retrage bunurile din stoc în vederea utilizării, în principal pentru activitatea de producție.

Pentru livrările de bunuri corporale, inclusiv de bunuri imobile, data livrării este data când intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar. Prin excepție, în cazul contractelor care specifică faptul că plata se efectuează în rate sau al oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plății ultimei sume scadente, cu excepția contractelor de leasing, data livrării este data la care bunul este predat beneficiarului.

Prestările de servicii care determină decontări sau plăți succesive, cum sunt serviciile de construcții-montaj, cercetare, consultanță, expertiză și alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situații de lucrări, rapoarte de lucru, alte documente similare pe baza cărora se stabilesc serviciile efectuate sau, după caz, în funcție de prevederile contractuale, la data acceptării acestora de către beneficiari. Totuși, perioada de decontare nu poate depăși un an.

În cazul livrărilor de bunuri și al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, altele decât cele cum sunt: livrările de gaze naturale, de apă, serviciile de telefonie, livrările de energie electrică și altele asemenea, se consideră că livrarea/prestarea este efectuată la datele specificate în contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate sau la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăși un an.

În cazul operațiunilor de închiriere, concesionare, leasing și arendare de bunuri, serviciul se consideră realizat la fiecare dată specificată în contract pentru efectuarea plății.

Pentru prestările de servicii pentru care taxa este datorată de către beneficiarul serviciilor care sunt prestate continuu pe o perioadă mai mare de un an și care nu determină decontări sau plăți în cursul acestei perioade, se consideră efectuate la expirarea fiecărui an calendaristic, atât timp cât prestarea de servicii nu a încetat.

2.1.6. Baza de impozitare pentru livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în interiorul țării

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:

a) pentru livrări de bunuri și prestări de servicii din tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni;

b) în situația schimbului prevăzut la art. 130 și, în general, atunci când plata se face parțial ori integral în natură sau atunci când valoarea plății pentru o livrare de bunuri ori o prestare de servicii nu a fost stabilită de părți sau nu poate fi ușor stabilită, baza de impozitare se consideră ca fiind valoarea de piață pentru respectiva livrare/prestare

Baza de impozitare cuprinde următoarele:

a) impozitele și taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepția taxei pe valoarea adăugată;

b) cheltuielile accesorii, cum sunt: cheltuielile de ambalare, comisioanele, transport și asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul unui contract separat și care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servicii în cauză, sunt considerate cheltuieli accesorii.

Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:

a) rabaturile, sconturile, risturnele, remizele și alte reduceri de preț, acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei;

b) sumele reprezentate de daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;

c) dobânzile pentru plăți cu întârziere;

d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără facturare;

e) sumele plătite de o persoană impozabilă în numele și în contul altei persoane și care apoi se decontează acesteia, precum și sumele încasate de o persoană impozabilă în numele și în contul unei alte persoane.

Ajustarea bazei de impozitare

Baza de impozitare se reduce în următoarele cazuri:

a) dacă a fost emisă o factură și, ulterior, operațiunea este anulată total sau parțial, înainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;

b) în cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea ori prețurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum și în cazul anulării totale ori parțiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părți sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile sau în urma unui arbitraj;

c) în situația în care rabaturile, remizele, risturnele și celelalte reduceri de preț sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

d) în situația în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului;

e) în situația în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.

2.1.7. Baza de impozitare pentru achizițiile intracomunitare

În cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri, baza de impozitare se determină pe baza acelorași elemente utilizate pentru determinarea bazei de impozitare în cazul livrării acelorași bunuri în interiorul țării. Baza de impozitare cuprinde de asemenea și accizele datorate sau achitate în România de persoana care efectuează achiziția intracomunitară a unui produs supus accizelor. Atunci când, după efectuarea achiziției intracomunitare de bunuri, persoana care a achiziționat bunurile obține o rambursare a accizelor achitate în statul membru în care a început expedierea sau transportul bunurilor, baza de impozitare a achiziției intracomunitare efectuate în România se reduce corespunzător.

2.1.8.Cotele de impozitare

Cota standard este de 24% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

a) serviciile referitoare la permiterea accesului la muzee, castele, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe

b) livrarea de manuale școlare, ziare și reviste, cărți, exceptând cele destinate exclusiv sau în principal publicității;

c) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare;

d) livrarea de produse ortopedice;

e) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;

f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a locuinței. Prin locuință livrată ca parte a politicii sociale se înțelege:

a) livrarea clădirilor, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari;

b) livrarea clădirilor, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap;

c) livrarea locuințelor care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de orice persoană necăsătorită sau familie. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare și dacă terenul pe care este construită locuința nu depășește suprafața de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuinței, în cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuințe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuințe nu poate depăși suprafața de 250 mp, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuințe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziționa o singură locuință cu cota redusă de 5%, respectiv:

1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deținut și să nu dețină nicio locuință în proprietate pe care au achiziționat-o cu cota de 5%;

2. în cazul familiilor, soțul sau soția să nu fi deținut și să nu dețină, fiecare sau împreună, nicio locuință în proprietate pe care a/au achiziționat-o cu cota de 5%;

d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței.

(3) Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilității taxei.

(4) În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute la art. 1342 alin. (2).

(5) Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun.

(6) Cota aplicabilă pentru achiziții intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun și care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

2.1.9. Operațiuni scutite de taxă

Următoarele operațiuni sunt scutite de taxă:

a) spitalizarea, îngrijirile medicale și operațiunile strâns legate de acestea, desfășurate de unități autorizate pentru astfel de activități, indiferent de forma de organizare, precum: sanatorii, spitale, dispensare, centre de sănătate rurale sau urbane, cabinete și laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală și de diagnostic, baze de tratament și recuperare, stații de salvare și alte unități autorizate să desfășoare astfel de activități;

b) prestările de servicii realizate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi și tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi și de tehnicieni dentari;

c) prestările de îngrijire și supraveghere realizate de personal medical și paramedical, conform prevederilor legale aplicabile în materie;

d) transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop, de către entități autorizate în acest sens;

e) livrările de organe, sânge și lapte, de proveniență umană;

f) activitatea de învățământ prevăzută în Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formarea profesională a adulților, precum și prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de aceste activități, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități autorizate;

g) livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele și cantinele organizate pe lângă instituțiile publice în folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în activitățile;

h) meditațiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învățământului școlar, preuniversitar și universitar;

i) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de asistența și/sau protecția socială, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având caracter social, inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni;

j) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de protecția copiilor și a tinerilor, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având caracter social;

k) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență;

l) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de organizații fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educația fizică;

m) prestările de servicii culturale și/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituțiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii și Cultelor;

n) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operațiuni sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar și organizate în profitul lor exclusiv, cu condiția ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurențiale;

o) activitățile specifice posturilor publice de radio și televiziune, altele decât activitățile de natură comercială;

p) serviciile publice poștale, precum și livrarea de bunuri aferentă acestora;

q) prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror operațiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităților acestora, în cazul în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părți de cheltuieli comune, în limitele și în condițiile stabilite prin norme și în condițiile în care această scutire nu este de natură a produce distorsiuni concurențiale;

Următoarele operațiuni sunt, de asemenea, scutite de taxă:

a) prestările următoarelor servicii de natură financiar-bancară:

1. acordarea și negocierea de credite, precum și administrarea creditelor de către persoana care le acordă;

2. negocierea garanțiilor de credit ori a altor garanții sau orice operațiuni cu astfel de garanții, precum și administrarea garanțiilor de credit de către persoana care acordă creditul;

3. tranzacții, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plăți, viramente, creanțe, cecuri și alte instrumente negociabile, exceptând recuperarea creanțelor;

4. tranzacții, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele și monedele utilizate ca mijloc legal de plată, cu excepția obiectelor de colecție, și anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate în mod normal ca mijloc legal de plată sau monede de interes numismatic;

5. tranzacții, inclusiv negocierea, dar exceptând administrarea sau păstrarea în siguranță, cu acțiuni, părți sociale în societăți comerciale sau asociații, obligațiuni garantate și alte instrumente financiare, cu excepția documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor;

6. administrarea de fonduri speciale de investiții;

b) operațiunile de asigurare și/sau de reasigurare, precum și prestările de servicii în legătură cu operațiunile de asigurare și/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediază astfel de operațiuni;

c) pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate, conform legii, să desfășoare astfel de activități;

d) livrarea la valoarea nominală de timbre poștale utilizabile pentru serviciile poștale, de timbre fiscale și alte timbre similare;

e) arendarea, concesionarea, închirierea și leasingul de bunuri imobile, cu următoarele excepții:

1. operațiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

2. închirierea de spații sau locații pentru parcarea autovehiculelor;

3. închirierea utilajelor și a mașinilor fixate definitiv în bunuri imobile;

4. închirierea seifurilor;

f) livrarea de construcții/părți de construcții și a terenurilor pe care sunt construite, precum și a oricăror altor terenuri. Prin excepție, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcții noi, de părți de construcții noi sau de terenuri construibile. În sensul prezentului articol, se definesc următoarele:

1. teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcții, conform legislației în vigoare;

2. construcție înseamnă orice structură fixată în sau pe pământ;

3. livrarea unei construcții noi sau a unei părți din aceasta înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la data de 31 decembrie a anului următor anului primei ocupări ori utilizări a construcției sau a unei părți a acesteia, după caz, în urma transformării;

4. o construcție nouă cuprinde și orice construcție transformată astfel încât structura, natura ori destinația sa au fost modificate sau, în absența acestor modificări, dacă costul transformărilor, exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea de piață a construcției, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformării;

g) livrările de bunuri care au fost afectate unei activități scutite, în temeiul prezentului articol, dacă taxa aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă, precum și livrările de bunuri a căror achiziție a făcut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 (5) lit. b) și art. 145.

2.1.10. Persoanele obligate la plata taxei

Persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată reprezintă persoana impozabilă care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii. Taxa este datorată de orice persoană impozabilă, inclusiv de către persoana juridică neimpozabilă înregistrată în scopuri de TVA, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestării în România si care sunt furnizate de către o persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul României sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele prestări de servicii pe teritoriul României, chiar dacă este înregistrată în România in scopuri de TVA.

Taxa este datorată de persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă, înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 sau 1531, care este beneficiarul unei livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare, în următoarele condiții:

1. cumpărătorul revânzător al bunurilor să nu fie stabilit în România, să fie înregistrat în scopuri de TVA în alt stat membru și să fi efectuat o achiziție intracomunitară a acestor bunuri în România, care nu este impozabilă conform art. 126 alin. (8) lit. b); și

2. bunurile aferente achiziției intracomunitare, prevăzute la pct. 1, să fi fost transportate de furnizor sau de cumpărătorul revânzător ori de altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului revânzător, dintr-un stat membru, altul decât statul în care cumpărătorul revânzător este înregistrat în scopuri de TVA, direct către beneficiarul livrării; și

3. cumpărătorul revânzător să îl desemneze pe beneficiarul livrării ulterioare ca persoană obligată la plata taxei pentru livrarea respectivă..

2.1.11. Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA

O persoană impozabilă care are sediul activității economice în România și realizează sau intenționează să realizeze o activitate economică ce implică operațiuni taxabile și/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, denumită înregistrare normală în scopuri de taxă, după cum urmează:

a) înainte de realizarea unor astfel de operațiuni, în următoarele cazuri:

1. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depășește plafonul de scutire cu privire la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici;

2. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

b) dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depășește plafonul de scutire, în termen de 10 zile de la sfârșitul lunii în care a atins sau a depășit acest plafon;

c) dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

d) dacă efectuează operațiuni scutite de taxă și optează pentru taxarea acestora.

Persoana impozabilă care are sediul activității economice în afara României, dar este stabilită în România printr-un sediu fix, este obligată să solicite înregistrarea în scopuri de TVA în România, astfel:

a) înaintea primirii serviciilor, în situația în care urmează să primească pentru sediul fix din România servicii pentru care este obligată la plata taxei în România, dacă serviciile sunt prestate de o persoană impozabilă care este în alt stat membru;

b) înainte de prestarea serviciilor, în situația în care urmează să presteze serviciile prev de la sediul fix din România pentru un beneficiar persoană impozabilă stabilită în în alt stat membru care are obligația de a plăti TVA în alt stat membru;

c) înainte de realizarea unor activități economice de la respectivul sediu fix în care implică:

1. livrări de bunuri taxabile și/sau scutite cu drept de deducere, inclusiv livrări intracomunitare scutite de TVA;

2. prestări de servicii taxabile și/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere,;

3. operațiuni scutite de taxă și optează pentru taxarea acestora;

4. achiziții intracomunitare de bunuri taxabile.

Corectarea documentelor

Corectarea informațiilor înscrise în facturi sau în alte documente care țin loc de factură se efectuează astfel:

a) în situația în care documentul nu a fost transmis către beneficiar, acesta se poate anula și se emite un nou document;

b) în situația în care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un nou document care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informațiile din documentul inițial, numărul și data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar pe de altă parte, informațiile și valorile corecte, fie se emite un nou document conținând informațiile și valorile corecte și concomitent se emite un document cu valorile cu semnul minus în care se înscriu numărul și data documentului corectat.

Persoanele impozabile care au fost supuse unui control fiscal și au fost constatate și stabilite erori în ceea ce privește stabilirea corectă a taxei colectate, fiind obligate la plata acestor sume în baza actului administrativ emis de autoritatea fiscală competentă, pot emite facturi de corecție către beneficiari. Pe facturile emise se va face mențiunea că sunt emise după control și vor fi înscrise într-o rubrică separată în decontul de taxă. Beneficiarii au drept de deducere a taxei înscrise în aceste facturi în limitele și în condițiile stabilite prin lege.

2.1.12 Documente contabile și fiscale privind dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată

Agenții economici care efectuează operații impozabile, au obligatia asigurării condițiilor necesare pentru emiterea documentelor, să prelucreze informatiile și să conducă evidențele prevazute de reglementările în domeniul TVA. Astfel, pentru exercitarea acestui drept de deducere, agenții economici sunt obligați să justifice prin documente legal întocmite cuantumul taxei. Astfel, documentele obligatorii pentru plătitorii de TVA sunt: factura fiscală, chitanța fiscală sau, dupa caz, bonul de comandă, chitanța, aprobate prin lege pentru bunurile și serviciile cumpărate de la furnizorii din țară; declarația vamală de import sau actul constatator al organului vamal; pentru importurile efectuate prin comisionari, TVA se deduce numai de către unitatea beneficiară, pe baza documentelor respective transmise în copie certificată de comisionari. Pentru ca TVA sa fie deductibilă, agentul economic trebuie să posede și documentul care confirmă achitarea TVA cu privire la operațiunile pe care le desfașoară.

Capitolul 2.2 – Studiu de caz – Pharma Nord SRL

În sensul aprofundării acestei teme, aș dori să prezint prin intermediul acestui studiu înregistrarea în contabilitatea societății Pharma Nord a tuturor operațiilor generatoare de tva, regularizarea tva-ului, precum și închiderea conturilor de venituri si cheltuieli aferente lunii noiembrie 2014, întocmirea Registrului Jurnal, Cartea Mare, a Balanței și pe baza acesteia Bilanțul și Contul de Profit și Pierdere. Doresc să menționez faptul că societatea aplică sistemul TVA la încasare, prin urmare tva-ul devine exigibil în momentul plății/încasării facturilor.

Astfel, în decursul lunii noiembrie, societatea a înregistrat următoarele operații:

Contabilizare operații

Achiziții

Societatea își depozitează marfa într-un spațiu pentru care lunar primește factura de chirie de la furnizorul Fildaș Trading SRL. În data de 02.11.2014, se primește factura de chirie în valoare de 2,848.25 RON inclusiv TVA 24%.

înregistrarea în contabilitate a facturii de chirie aferentă lunii noiembrie:

% = 401 Furnizori 2,848.25

628 Servicii 2,296.98

4428 TVA neexigibilă 551.27

În data de 03.11.2014, societatea primește o factură în valoare de 312.55 RON, tva 24%, reprezentând servicii curierat.

Înregistrarea în contabilitate a serviciilor de curierat:

% = 401 Furnizori 312.55

626 Servii poștale 252.06

4428 TVA neexigibilă 60.49

Societatea primește în data de 04.11.2014 factura în valoare de 789.94 RON, inclusiv tva, reprezentând servicii de marketing și publicitate.

% = 401 Furnizori 789.94

623 Ch protocol,mkt și public 637.05

4428 TVA neexigibilă 152.89

În data de 08.11.2014, societatea achiziționează materiale consumabile (tonner imprimanta) în valoare de 199.13 RON, inclusiv TVA.

% = 401 Furnizori 199.13

6028 Ch materiale consumabile 160.59

4428 TVA neexigibilă 38.54

În data de 25.11.2014, societatea realizează cheltuieli de protocol în valoare de 1,891.68 RON inclusiv TVA, reprezentând cadouri de Crăciun pentru partenerii de afaceri.

% = 401 Furnizori 1,891.68

623 Chelt protocol 1,525.25

4428 TVA neexigibilă 366.13

În data de 26.11.2014, societatea primește factura în valoare de 736.92 inclusiv TVA, reprezentând servicii de telefonie și internet aferent lunii noiembrie.

% = 401 Furnizori 736.92

626 Servicii taxe telecomunicații 594.29

4428 TVA neexigibilă 142.63

În data de 27.11.2014, angajatul societății efectuează o deplasare cu mașina companiei, în scop de serviciu, fapt pentru care cumpără combustibil în valoare de 260.02 RON inclusiv TVA. Pentru această achiziție primește un bon fiscal pe care este menționat CUI-ul societății Pharma Nord.

Deoarece bonul fiscal îndeplinește prevederile HG 84/2013, articolul 145^1, acesta va fi înregistrat ca o factură simplificată și vom deduce doar jumatate din TVA și de asemenea doar jumătate din cheltuiala cu combustibil va fi deductibilă:

% = 401 Furnizori 260.02

6022 Ch combustibil deductibil 104.85

6022 Ch combustibil nedeductibil 104.84

deductibilă 50.33

% = 4426 TVA deductibilă 25.16

6022 Ch combustibil deductibil 12.58

6022 Ch combustibil nedeductibil 12.58

Societatea platește lunar serviciile de parcare. În data de 23.11.2014 primește factura în valoare de 240 RON inclusiv TVA pentru perioada 21.11.2014-22.12.2014.

În acest caz vom recunoaște zece zile pe cheltuială și diferența de 20 de zile o vom înregistra pe cheltuială în avans astfel:

% = 401 Furnizori 240

628 Ch serv parcare ded 20.02

Ch serv parcare neded 20.02

471 Ch avans-serv parcare 153.51

TVA deductibilă 46.45

% = 4426 TVA deductibilă 23.22

628 Ch serv parcare ded 11.61

Ch serv parcare neded 11.61

În data de 30.11.2014, societatea primește factura în valoare de 3,606.73 RON inclusiv TVA, reprezentând servicii de contabilitate și salarizare (contabilitatea societății este realizată extern).

% = 401 Furnizori 3,606.73

622 Ch cu servicii contab și salarizare 2,908.65

4428 TVA neexigibilă 698.08

De asemenea, în cursul acestei luni au fost date spre ardere o cantitate de produse expirate în valoare de 9.403,47 RON, drept pentru care TVA-ul în suma de 2.256,83 RON aferent lor nu trebuia dedus.

635 Ch cu alte impozite și taxe = 4426 TVA deductibilă -2.256,83

Achiziții intracomunitare

La data de 25.11.2014, societatea achiziționează de la societatea mamă din Danemarca mărfuri reprezentând suplimente nutritive în valoare de 10.967.04 RON. De asemenea marfa achiziționată este depozitată la alte persoane terțe.

Deoarece furnizorul este din UE și are un cod valid de tva verificat pe site-ul Ministerul Finanțelor Publice, pentru înregistrarea acestei facturi vom aplica taxare inversă:

357 Mărfuri aflate la terți = 451 Decontări cu asociații 10,967.04

4426 TVA deductibilă = 4427 TVA Colectată 2,632.09

Vânzări

Societatea vinde mărfuri reprezentând suplimente nutritive, la data de 18.11.2014 în valoare de 89.474,75 RON inclusiv TVA. Costul de achiziție al acestora a fost de 58.877,56 RON.

Vânzarea propriu zisă:

411 Clienți = % 89,474.75

707 Venituri din vânzarea mărfurilor 72.157,06

4428 TVA neexigibilă vânzări 17.317,69

Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:

607 Ch privind mărfurile = 371 Mărfuri 58.877,56

Societatea acordă unui client o reducere comercială în valoare de 1.369,85 RON inclusiv TVA.

% = 4428 TVA neex vz (265,13)

411 Clienți (1.369,85)

709 Reduceri comerciale acordate 1.104,72

Regularizare TVA

Alte informații suplimentare:

Sold inițial la 01.11.2014 pentru 4428 (TVA neexigibil cumpărări 24%) este 861,85 RON

Sold inițial la 01.11.2014 pentru 4428 (TVA neexigibil vânzări 24%) este 109.961,84 RON

Reclasificare TVA neexigibil în TVA deductibil conform formulelor contabile de mai jos:

4426 „TVA deductibil 24%” (D+) = 4428 „TVA neexigibil cumpări 24%” (C+),

pentru suma de 1.960,43 RON;

4428 „TVA neexigibilă vânzări 24%” (D+) = 4427 „TVA colectată 24%” (C+),

pentru suma de 17,560,04 RON.

Regularizare TVA:

% = %

2.632,09 RON 4427 (UE) 4426 1.960,43 RON

17.560.04 RON 4427 4426 96.78 RON

4426 (UE) 2.632,09 RON

4423 17.808,00 RON

Conform acestei formule, societatea înregistrează TVA de plată în valoare de 17.808,00 RON, sumă ce va trebui plătită de către societate până la data 25.12.2014

Închiderea veniturilor și cheltuielilor

La 30.11.2014 se închid conturile de venituri și cheltuieli astfel:

Închiderea conturilor de cheltuieli:

69.807,38 121 Profit/Pierdere = %

628 Servicii 2.296,98

626 Servicii poștale 846.35

623 Protocol 2.162,30

6028 Ch materiale cons 160,59

6022 Ch combustibil ded 117,43

6022 Ch combustibil ned 117,43

628 Serv parcare ded 31,63

628 Serv parcare ned 31,63

622 Servicii contabile 2.908,65

635 Alte ch cu taxe 2.256,83

607 Ch privind mărfurile 58.877,56

Închiderea conturilor de venituri:

% = 121 Profit/Pierdere 71.052,34

707 Venituri din vânzarea mărfurilor 72.157,06

709 Reduceri comerciale acordate (1.104,72)

În urma închiderii veniturilor și cheltuielilor, societatea înregistrează un profit înainte de impozitare în valoare de 1.244,95 RON. Aplicând cota de 16% asupra profitului, obținem un impozit în valoare de 199,19 RON, iar rezultatul net al exercișiului va fi 1,045.76 RON.

Registrul Jurnal

Registrul Cartea Mare

Capitolul 3. Analiza economico-financiară la SC PHARMA NORD SRL

3.1 Analiza structurii financiare pe baza bilanțului financiar

a) Analiza ratelor de structură a activelor

Pornind de la rezultatele obținute se remarcă următoarele:

Societatea dispune de active imobilizate, dar acestea sunt amortizate în totalitate;

Ponderea activelor circulante în total active nu s-a schimbat în perioada analizată;

Ponderea stocurilor semnifică faptul că societatea desfășoara activitate cu ciclu scurt de exploatare;

Ponderea disponibilităților s-a redus în 2014 față de 2013.

b)Analiza ratelor de structură privind sursele de finanțare

Se remarcă:

O slabă stabilitate financiară în perioada analizată, date fiind valorile mult inferioare limitei favorabile considerate de specialiști 0,5;

Autonomie financiară globală scăzută cu valori mai mici de 0,3;

Situație nefavorabilă din punc de vedere al îndatorării totale: valori mai mari decat 0,5 (respectiv 50%).

3.2 Analiza lichidității și solvabilității întreprinderii

Se remarcă:

Valorile peste 1 ale ratei lichidității generale sugerează existența unui fond de rulment care îi permite întreprinderii să facă față eventualelor incidente care pot apărea în mișcarea activelor circulante sau a unor deteriorări ale valorii acestora; se apreciază că firma analizată este „pusă la adăpost” de un eventual deficit al trezoreriei;

Valorile ratei lichidității restrânse indică faptul că întreprinderea nu are capacitatea de a-și onora datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități (valoare este mai mica de 1)

Din punct de vedere al solvabilității globale, valorile acestei rate indică faptul că întreprinderea are capacitatea de a-și achita obligațiile bănești, imediate și îndepărtate, față de terți.

3.3. Analiza financiară pe baza indicatorilor de gestiune

3.4. Analiza echilibrului financiar

Fondul de rulment patrimonial (FRP) = Active circulante – Datorii pe ts

2013 FRP= 1.633.303-1.458.431 = 174.872 RON

2014 FRP= 1.581.815-1.394.201 = 187.614 RON

Chiar dacă durata medie de rotație a activelor circulante este superioară duratei medie de rotație a datoriilor pe termen scurt , echilibrul financiar poate fi asigurat doar cu un fond de rulment pozitiv. În perioada analizată, FRP a crescut cu 7% față de anul precedent.

Necesarul de fond de rulment (NFRP) = Active circulante-Disponibilități-Datorii pe termen scurt-Credite pe termen scurt

2013 NFRP= 1.633.303-267.395-1.458.431 = -92.523 RON

2014 NFRP= 1.581.815-124.112-1.394.201 = 63.502 RON

Conform perioadei analizate, NFRP a crescut semnificativ față de anul precedent, rezultă că acea parte din activele circulante care necesită finanțare pe seama fondului de rulment poate fi acoperită.

Trezoreria netă patrimonială (TNP) = FRP-NFRP

2013 TNP= 174.872 – (-92523) = 267.395 RON

2014 TNP= 187.614 – 63.502 = 124.112 RON

O valoare pozitivă a acestui indicator indică o situație favorabilă din punct de vedere al echilibrului financiar, deoarece fondul de rulment patrimonial este suficient de mare pentru a acoperi necesarul de fond de rulment, și, în plus asigură un excedent de numerar.

Concluzii

Prin prezenta lucrare intitulată „Implicații fiscale și contabile”, mi-am propus evidențierea principalelor aspecte cu privire la taxa pe valoare adăugată expuse în legislație atât din punct de vedere fiscal cât și contabil, dar și prezentarea lor în mediul de afaceri.

La finalul acestei lucrări, pot afirma că este destul de evident faptul că se nasc foarte multe controverse în jurul taxei pe valoare adăugată atât din punctul de vedere al contribuabilului dar și din partea autorităților.

Am prezentat în prima parte a lucrării cele mai importante aspecte teoretice și legislative cu privire la TVA, încercând astfel să răapund la cele mai comune întrebări ce se nasc în jurul unei operațiuni în care este implicată o persoana impozabilă din punctul de vedere al taxei pe valoare adăugată și nu numai.

În cea de-a doua parte am prezentat în cadrul firmei Pharma Nord SRL principalele operațiuni generatoare de TVA, regularizarea TVA-ului, închiderea veniturilor și cheltuielilor, întocmirea Registrului Jurnal, Cartea Mare și a Balanței, precum și Bilantul și Contul de profit și pierdere, urmând ca în ultima parte să prezint situația financiară a întreprinderii și analiza principalilor indicatori economici.

În concluzie, se poate observa cu ușurință faptul că acest impozit este o prezență continuă în viața unei întrprinderi. Totodata, în opinia meaacest impoziteste încadrat de către autoritățilr fiscale prin faptul că există o baza legislativă enunțată care să ghideze contibuabilul cu privire la obligațiile sale în legătură cu taxa pe valoare adăugată dar și datorită faptului că pionul principal în „finalitatea” taxei îl reprezintă tot autoritățile fiscale deoarece ele sunt însărcinate cu supravegherea modului de îndeplinire al obligațiilor și realizarea controlului de TVA.

Bibliografie

I. Cărți

1. Morariu, A. & Radu, G. & Păunescu, M. (2005) Contabilitate și fiscalitate în dezvoltarea firmei,Editura Ex Ponto, Constanța

2. Popescu, L. (2010) Contabilitate si gestiune fiscală. Teorie și aplicații, Editura Printech, București

3. Popovici, I. (2006) Operațiuni speciale privind T.V.A. – particularități contabile, Editura Tribuna Economică, București

4. Răileanu, V. & Răileanu, A. S. (2009) Abordări contabile și fiscale privind impozitele și taxele, Editura Economică, București

5. Risti, L. (2009) Contabilitate și gestiune fiscală, Editura Economică, București

6. Stoian, A. (2003) Contabilitate și gestiune fiscală, Editura ASE, București

II. Articole

7. Daiana, D. & Doltu, C. & Pîslaru, D. Transpunerea în România a normelor Uniunii Europene în domeniul impozitării indirecte (TVA și accize), disponibil online la adresa: http://beta.ier.ro/documente/studiideimpactPaisI_ro/Pais1_studiu_7_ro.pdf

8. Dobrinescu, L. (2011) Taxa pe valoare adăugată – de la frumusețea unui principiu la problematica aplicării lui, disponibil online la adresa: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_25336/Taxa-pe-valoarea-adaugata-de-la-frumusetea-unui-principiu-la-problematica-aplicarii-lui.html

9. Rapcencu, C. (2014) Rambursare TVA – pași de urmat, disponibil online la adresa: http://www.accounting-leader.ro/admin/upload/orig/rambursare%20tva%20-%20pasii%20de%20urmat_1400062314.pdf

10. Rapcencu, C. (2015) Totul despre TVA: exemple și spețe practice – suport de curs

III. Legislație

11. Directiva Europeană nr. 112 din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată cu modificările și adăugările ulterioare.

12. Ghid privind recuperarea TVA achitată în alt stat membru al Uniunii Europene, disponibil online la adresa:https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/Decl318/ghid_318.pdf

13. Legea 571/ 2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare cu modificările și actualizările ulterioare

14. Normele privind aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. j), j^1), k), l) și m) Cod fiscal și la art. X și XI din Acordul dintre România și SUA privind statutul forțelor SUA în România, modificate (OMFP nr. 138/2015)

15. Ordin nr. 263/ 2010 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului publice pentru aprobarea Procedurii de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoare adăugată cu opțiune de rambursare.