Implementarea Unui Sistem de Management al Calitatii la S.c. I.a.m.u. S.a. Blaj

Lucrare de disertație

Implementarea unui sistem de management al calității la s.c. I.A.M.U. S.A. Blaj

Cuprins

Introducere

Calitate, conceptul de calitate

Sisteme de management al calitatii

3.1. Definirea managementului calității

3.2. Funcțiile managementului calității

3.3. Principiile managementului calității

3.4. Definirea și caracteristicile standardelor seriei ISO 9000

3.5. Implementarea sistemului de management al calității

4. Prezentarea S.C. I.A.M.U. S.A. Blaj

5. Implementarea sistemului de management al calității la S.C. I.A.M.U. S.A. Blaj

5.1. Lista de abrevieri

5.2. Definiții

5.3. Politica referitoare la calitate în cadrul S.C. I.A.M.U. S.A. Blaj

5.4. Planificarea sistemului de management al calității

5.5. Lista proceselor aplicate la S.C. I.A.M.U. S.A. Blaj

5.6. Organigrama companiei

5.7. Auditul intern

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Lucrarea de față abordează proiectarea și implementarea unui sistem de management al calitatii pentru organizația IAMU S.A.din localitatea Blaj, județul Alba, cu scopul:

de a identifica si îndeplini necesitatile si asteptarile clientilor si al altor parti interesate, pentru obtinerea de avantaje in planul competitivitatii de o maniera eficace si eficienta;

de a obtine, mentine si imbunatati functionarea globala a organizatiei

În cadrul lucrarii sunt detaliați pașii care trebuie parcurși în implementarea unui astfel de sistem de managemntul calitații.

Expunerea este structurată în cinci capitole, după cum urmează:

Capitolul intâi reprezintă o scurtă introducere a lucrării.

Capitolele 2 și 3 abordeaza elemente teoretice privind conceptul de calitate, precum și sistemul de management al calitatii.

Capitolul 4 cuprinde prezentarea generală a organizației avute în studiu (localizare, identificare, dotari).

Capitolul 5 conține studiul de caz privind implementarea sistemului de management al calitatii in cadrul organizatiei, precum și recomandarile ce apar in urma auditului intern.

În finalul lucrării sunt prezentate concluziile ce apar in urma analizei implementării sistemului de management al calitatii in cadrul organizatiei.

2. Calitate, conceptul de calitate – noțiuni teoretice

În condițiile mediului social-economic actual, calitatea a devenit un instrument strategic al managementului global al întreprinderilor, precum și un element determinant al competitivității acestora. De asemenea, prin importanța pe care o are pentru consumatori și cetățeni, calitatea constituie un factor esențial în slujba societății civile și a mediului înconjurător.

Conceptul general de calitate se utilizeazã în diverse domenii, având înțelesuri diferite, corespunzãtoare fiecãruia dintre acestea; sensurile acestui concept sunt de naturã filosoficã, logicã, tehnicã, economicã și socialã.

Termenul de “calitate” își are originea în latinescul “qualitas”, inventat de Cicerone, având semnificația de “atribut”, “caracteristicã” sau “mod”, “fel de a fi”.

Dicționarul explicativ al limbii române definește calitatea prin “totalitatea însușirilor și laturilor esențiale în virtutea cãrora un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri”.

Cea mai largã utilizare a noțiunii o întâlnim în domeniul tehnico-economic, unde se referã la sisteme, procese, activitãți, produse, servicii etc. Noțiunea de calitate a produselor și serviciilor și multitudinea problemelor legate de realizarea acesteia, au preocupat permanent societatea, motiv pentru care, literatura de specialitate furnizeazã un numãr apreciabil de definiții (peste 120) date conceptului de calitate, în care aceasta este consideratã ca fiind “grad de utilitate”, “conformitate cu cerințele”, “un anumit nivel de satisfacere a cerințelor clientului”, “un demers sistematic cãtre excelențã”, “conformitatea cu specificațiile” ș.a

În economia modernã a secolului XXI, unele dintre aceste considerații ale conceptului sunt depãșite (ex: conformitatea cu specificațiile) sau conținutul lor intrinsec ar trebui adaptat noilor cerințe impuse calitãții, cerințe care vizeazã în principal o mai puternicã orientare cãtre client. În acest sens, este important ca relația calitate – client sã fie reflectatã mai pregnant în definiția calitãții, deoarece, practic, beneficiarul – și nu producãtorul – hotãrãște ce este calitatea.

Căutând să răspundă cât mai multor cerințe impuse calității Garwin definește așa-numitele “dimensiuni ale calității”:

caracteristici de bază (”performance”);

caracteristici complementare (“features”);

caracteristici estetice (“aesthetics”);

conformitatea cu un anumit nivel de referință (“conformance”);

fiabilitatea (“reliability”);

mentenabilitatea (“serviceability”);

durabilitatea (“durability”);

calitatea percepută de client (“perceived quality);

Relația calitate – client este prezentatã într-un mod foarte clar de cãtre J. Kélada, care face referire la calitatea totalã, definită ca reprezentând “satisfacerea nevoilor clienților în ceea ce privește calitatea produsului sau serviciului, livrarea cantitãții cerute, la momentul și locul dorite, la un cost cât mai redus pentru client, în condițiile unor relații cordiale și eficiente cu acesta și ale unui sistem administrativ fãrã erori, începând cu elaborarea comenzii și pânã la plata facturii”.

Organizația Internaționalã de Standardizare (ISO), definește calitatea ca reprezentând “ansamblul de proprietãți și caracteristici ale unui produs sau serviciu care îi conferã acestuia aptitudinea de a satisface necesitãțile exprimate sau implicite”; faptului cã prin calitate trebuie sã se rãspundã unor exigențe exprimate sau implicite, înseamnã cã prin ansamblul și nivelul la care se prezintã caracteristicile unui produs, el trebuie sã rãspundã atât cerințelor formulate de consumatori, cât și celor neformulate, care se înțeleg de la sine, venind astfel în întâmpinarea clienților printr-o satisfacere la nivelul așteptãrilor.

Calitatea unui produs exprimă și : “aptitudinea acestuia de a dispune de un ansamblu de caracteristici tehnice, sociale, economice și de protecție a mediului, care-i conferã posibilitatea satisfacerii într-un anumit grad a unor necesitãți specificate sau implicite”; considerăm că acest aspect referitor la satisfacerea necesitãților într-un anumit grad este cel mai important în definirea calității.

Din definițiile relatate mai sus nu reiese necesitatea satisfacerii și a altor categorii de cerințe și anume a celor de reglementare. Directivele europene preluate sau în curs de preluare de către țara noastră, impun și respectarea unor astfel de cerințe, care, de cele mai multe ori nu sunt cunoscute de către consumatori dar ar trebui respectate de către producători și prestatori în procesul realizării calității (ex: restricții referitoare la utilizarea anumitor ingredienți etc.).

La aceste cerințe de reglementare ar trebui adăugate ori ce alte cerințe nesolicitate de consumatori dar care pot fi identificate de către organizația care deservește clientul prin produsul sau serviciul oferit (ex: lipsa prafului de pe ambalajul produsului, integritatea ambalajului etc; nu credem că există clienți absolut indiferenți la aceste aspecte).

Sintetizând aspectele surprinse în aprecierile relatate, putem defini calitatea ca reprezentând “acel nivel al însușirilor unui produs, sau serviciu care îl fac sã se distingã de cele similare lui și care îi conferã aptitudinea necesarã satisfacerii într-un anumit grad a necesitãților explicite,implicite, de reglementare precum și a celor identificate de organizație, pe termen lung.

Conceptul de calitate a are un caracter dinamic și complex.

Calitatea are un caracter dinamic, întrucât conținutul ei evoluează în pas cu necesitățile, fiind determinat de creșterea continuă a exigențelor consumatorului precum și de progresele tehnico-științifice. Dinamismul calității se manifestă atât sub aspect extensiv, ca urmare a creșterii în timp a numărului proprietăților utile ale aceluiași produs exploatarea autoturismului etc.), cât și intensiv, concretizat prin îmbunătățirea însușirilor aceluiași produs (ex: reducerea consumului de carburant la autoturisme, reducerea poluării, creșterea vitezei de rulare etc.).

Caracterul complex al noțiunii este dat de multitudinea grupelor de caracteristici (tehnice, economice, ergonomice, estetice etc.) necesare pentru atribuirea calificativului de calitate. Existența unei multitudini de caracteristici de naturi diferite, necesită o clasificare a lor în mai multe grupe și subgrupe; criteriul de clasificare utilizat cel mai frecvent în literatura de specialitate, grupează caracteristicile după natura și efectul pe care îl au în procesul de utilizare, evidențiind : caracteristici tehnico-funcționale (tehnice și de disponibilitate), economice, sociale (ergonomice și ecologice), psihosenzoriale și estetice (fig. 1).

a) Caracteristicile tehnice au în vedere concepția constructivă, execuția tehnologică, parametrii funcționali, siguranța în exploatare, longevitatea și posibilitățile de întreținere ale produselor etc. Ele sunt diferențiate pe grupe de mărfuri: textile, confecții, electronice, electrotehnice etc.

b) Caracteristicile de disponibilitate s-au impus ca o grupă aparte de apreciere a calității, datorită proliferării produselor de folosință îndelungată și de o complexitate tehnică tot mai ridicată. Ele reflectă aptitudinea produselor de a-și realiza funcțiile utile de-a lungul duratei lor de viață, aptitudine definită prin două concepte fundamentale: fiabilitatea și mentenabilitatea. Prin ele se garantează pe de o parte, performanțele funcționale ale produsului pe o perioadă cât mai mare de timp, iar pe de altă parte, posibilitățile de menținere sau de restabilire într-un interval de timp dat a funcțiilor specifice fiecărui produs.

c) Caracteristicile economice se referă în principal la nivelul productivității muncii și la cheltuielile necesitate de fabricarea și folosirea produselor (cost de fabricație, cheltuieli de exploatare, întreținere, transport, depozitare etc.). Aceste elemente trebuie avute în vedere, deoarece, caracteristicile calitative de natură tehnică, sunt nemijlocit legate de economicitatea produselor, de eficiența lor economică în producție, exploatare sau consum. De asemenea, caracteristicile economice ale calității vizează și problemele valorificării (desfacerii) bunurilor; din acest punct de vedere, noțiunea de calitate capătă noi valențe, prin așa numita calitate comercială.

Calitatea devine astfel, un element de optimizare economică, atât pentru producător, cât și pentru consumator, respectiv, o modalitate de corelare a performanțelor produsului cu cerințele reale ale consumatorilor, de înlăturare a consumurilor inutile de factori de producție, de eficientizare a activităților agenților economici.

d) Caracteristicile ergonomice și ecologice însumează aspectele calitative legate de relațiile: marfă – om și respectiv marfă – mediu – om; ele garantează asigurarea securității muncii și a mediului natural, a sănătății fizice și psihice a oamenilor, a confortului în utilizarea produselor, a echilibrului ecologic în procesul producerii și utilizării sau consumării produselor.

e) Caracteristicile psihosenzoriale constituie o grupă cu funcție majoră în determinarea atitudinii consumatorului față de produs și implicit în influențarea deciziei sale de cumpărare deoarece, asigură stimularea externă a receptorilor umani influențând o amplă paletă de componente ale sensibilității umane. Astfel, proprietățile psihosenzoriale (aspect, miros, consistență, culoare etc.) sunt foarte importante pentru produsele alimentare, cosmetice, farmaceutice, chimice etc. condiționând acceptarea sau respingerea acestora.

f) Caracteristicile estetice (formă, culoare, armonie, stil, ornament etc.) dau o nouă dimensiune calității mărfurilor contemporane impunându-se ca o necesitate determinată de evoluția cerințelor spirituale ale individului în pas cu mediul economic și civilizația moderhosenzoriale constituie o grupă cu funcție majoră în determinarea atitudinii consumatorului față de produs și implicit în influențarea deciziei sale de cumpărare deoarece, asigură stimularea externă a receptorilor umani influențând o amplă paletă de componente ale sensibilității umane. Astfel, proprietățile psihosenzoriale (aspect, miros, consistență, culoare etc.) sunt foarte importante pentru produsele alimentare, cosmetice, farmaceutice, chimice etc. condiționând acceptarea sau respingerea acestora.

f) Caracteristicile estetice (formă, culoare, armonie, stil, ornament etc.) dau o nouă dimensiune calității mărfurilor contemporane impunându-se ca o necesitate determinată de evoluția cerințelor spirituale ale individului în pas cu mediul economic și civilizația modernă. Ele trebuie realizate în strânsă corelație cu funcționalitatea, structura și forma utilă a produsului, pentru a constitui un factor al competitivității pe piață, al sporirii rentabilității precum și unul de educare a gustului consumatorilor.

Așadar, cerințele impuse mărfurilor contemporane nu se mai limitează doar la entitatea fizică a acestora, la ceea ce pot oferi ele ca elemente materiale, ci fac apel tot mai frecvent și la entitatea lor psihologică; piața economiei moderne solicită mărfuri care să poată răspunde și unor cerințe de ordin spiritual ale consumatorilor, promovând astfel ridicarea calității prin îmbunătățirea proprietăților estetice.

Între aceste grupe există relații de interdependență, motiv pentru care, calitatea unui produs este dată de unitatea caracteristicilor pe care le posedă. De aceea, se impune tot mai mult noțiunea de calitate totală, care, înglobează într-un tot unitar, economicitatea produsului, gradul de utilitate corespunzător destinației și funcției produsului, estetica și ergonomia produselor etc., privite sub aspect funcțional și social.

3. Sisteme de Management al calității

Definirea managementului calității

Conform standardului ISO 9000:2006 managementul calității coordonează activitățile pentru a direcționa și controla o organizație cu privire la calitate. Coordonare și control cu privire la calitate include în general stabilirea politicii în domeniul calității și a obiectivelor calității, planificarea calității, controlul calității, asigurarea calității și îmbunătățirea calității.

În literatura de specialitate sunt formulate mai multe definiții ale managementului calității.

Juran definește managementul calității prin funcțiile acestuia în termenii triologiei calității. În opinia sa managementul calității cuprinde trei procese principale de management: planificarea calității, ținerea sub control a calității (quality control) și îmbunătățire calității.

În opinia lui Kelada, managementul calității reprezintă un ansamblu de activități având ca scop realizarea unor obiective, prin utilizarea optimă a resurselor. Acest ansamblu cuprinde activități de planificare, coordonare, organizare, control și asigurare a calității.

Deci, managementul calității reprezintă în general procesul de identificare și administrare a activității necesare pentru realizarea obiectului de calitate ale unei organizații.

Încercări de definire a conceptului de managementul calității au evidențiat următoarele aspecte:

Este o politică sau o strategie a organizației în domeniul calității

Este o filosofie care descrie obiectivele organizației în domeniul calității

Reprezintă o strategie globală a calității

Reprezintă politica organizației prin care aceasta tinde să-și mobilizeze toți membrii pentru îmbunătățirea calității produselor

Reprezintă satisfacerea nevoilor clienților în ceea ce privește calitatea produsului.

Funcțiile managementului calității

Luând în considerație conceptul de triologie a calității, definit de Juran, rezultă trei funcții principale ale managementului calității: planificarea, ținerea sub control și îmbunătățirea calității.

Ținând seama de succesiunea etapelor corespunzătoare procesului managerial în general și de specificul managementului calității, se consideră că funcțiile acestuia sunt: planificarea, organizarea, coordonarea, antrenarea personalului, ținerea sub control, asigurarea și îmbunătățirea calității.

Planificarea calității constă din ansamblul proceselor prin intermediul cărora se determină principalele obiective ale firmei în domeniul calității, precum și resursele și mijloacele necesare realizării lor.

Organizarea și coordonarea activităților referitoare la calitate – definește ansamblul activităților desfășurate în organizație pentru realizarea obiectivelor stabilite în domeniul calității. O formă specifică de organizare în domeniul calității sunt cercurile calității.

Funcția de coordonare constă din ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile și acțiunile firmei referitoare la calitate în scopul realizării obiectivelor definite în cadrul sistemului calității stabilit anterior. Asigurarea unei coordonări eficiente este condiționată de existența unei comunicări adecvate în toate procesele managementului calității.

Antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calității – se referă la totalitatea proceselor prin care personalul întreprinderii este atras și determinat să participe la realizarea obiectivelor planificate în domeniul calității, luând în considerație factorii motivaționali.

Ținerea sub control a calității se referă la ansamblul activităților de supraveghere a desfășurării proceselor și de evaluare a rezultatelor în domeniul calității în fiecare din etapele traiectoriei produsului, în raport cu obiectivele și standardele prestabilite, în scopul eliminării deficiențelor și prevenirii apariției lor în procesele ulterioare. Aici un rol important îi revine auditului calității și analizei sistemului efectuat de conducere. Unul dintre cei mai importanți indicatori de ținere sub control a calității îl reprezintă costurile referitoare la calitate (v. tema respectivă).

Asigurarea calității se referă la ansamblul activităților preventive prin care se urmărește în mod sistematic să se asigure corectitudinea și eficacitatea activităților de planificare, organizarea, coordonare , antrenare și ținere sub control în scopul de a garanta obținerea rezultatelor la nivelul calitativ dorit. Aceste activități se desfășoară în paralel cu activitățile corespunzătoare celorlalte funcții ale managementului calității și în mod continuu.

Îmbunătățirea calității se referă la activitățile desfășurate în fiecare din etapele traiectoriei produsului în vederea îmbunătățirii performanțelor tuturor proceselor și rezultatelor acestor procese pentru a asigura satisfacerea mai bună a nevoilor clienților în condiții de eficiență. Această funcție a managementului calității este considerată, tot mai mult, ca fiind cea mai importantă. O dovadă în acest sens o reprezintă și faptul că standardele ISO seria 9000 pun un accent deosebit pe îmbunătățirea calității. Se recomandă ca organizațiea să implementeze un asemenea sistem al calității, care să favorizeze îmbunătățirea continuă a calității proceselor și rezultatelor acestora.

Principiile managementului calității

Managementul Calității se bazează pe următoarele principii:

Orientarea la consumatori – organizația depinde de consumatorii săi, de aceea trebuie să țină cont de necesitățile lor curente și viitoare, să se conforme cerințelor lor și să tindă la întrecerea așteptărilor consumatorilor;

Leadership – capacitatea de a conduce – liderii stabilesc unitatea scopului și direcției organizației. Ei creează și susțin un mediu intern, în care angajații ar fi implicați în atingerea obiectivelor organizației;

Implicarea personalului – angajații de toate nivelele constituie baza organizației și implicarea lor completă permite utilizarea capacităților lor spre beneficiul organizației;

Orientarea la procese – rezultatul dorit se atinge mai eficient atunci când activitatea și resursele corespunzătoare sunt tratate ca procese. Procesul este o serie de activități logic dependente, care produc un rezultat final concret pentru consumatorii interni și externi;

Abordarea managementului ca sistem – identificarea, înțelegerea și managementul sistemului de procese interdependente pentru un scop bine definit contribuie la creșterea productivității și eficienței organizației în atingerea scopurilor sale;

Îmbunătățire continuă – îmbunătățirea continuă a activității organizației trebui să devină un scop permanent;

Decizii bazate pe date – deciziile eficiente se bazează pe analiza datelor și informației;

Relații reciproc avantajoase cu furnizorii – organizația și furnizorii ei sunt interdependenți, iar relațiile reciproc avantajoase contribuie la capacitatea ambelor părți de a crea valori.

Definirea și caracteristicile standardelor seriei ISO 9000

3.4.1. Definirea și structura standardelor seriei ISO 9000

Standardele seriei ISO 9000 prezintă familia de standarde internaționale ce conțin recomandări pentru implementarea și asigurarea funcționării unor Sisteme eficiente de Management al Calității la întreprinderi indiferent de tipul și mărimea lor.

Seria ISO 9000 cuprinde standardele:

ISO 9000:2006 – Sisteme de Management al Calității. Principii fundamentale și vocabular – prezintă îndrumări referitor la principiile și conceptele de management al calității, care stau la baza standardelor ISO 9001 și ISO 9004;

ISO 9001:2008 – Sisteme de Management al Calității. Cerințe – o reunire a standardelor ISO 9001, ISO 9002 și ISO 9003 (versiunea anului 1994) în unul singur cu o structură bazată pe procese. Acest standard are un caracter mai cuprinzător decât vechea structură și adoptă conceptul de managementul proceselor;

ISO 9004:2010 – Conducerea unei organizatii catre un succes durabil – oferă îndrumări cu privire la dezvoltarea sub toate aspectele a unui sistem de management al calității, care are ca scop îmbunătățirea performanțelor de ansamblu ale unei organizații în domeniul calității și deschide o cale eficientă spre managementul calității;

ISO 19011:2003 – Linii directoare pentru auditarea Sistemelor de management al Calității și al mediului – prevede principii de bază privind auditul, criterii, practici și linii directoare pentru stabilirea, planificarea, executarea și documentarea auditurilor SMC și al mediului.

Standardele ISO 9000 pot fi utilizate în următoarele situații:

În scopul asigurării interne a calității: organizațiea urmărește satisfacerea cerințelor referitoare la calitate, în condiții de rentabilitate;

În situații contractuale, între furnizor și client: clientul prevede prin contract anumite cerințe privind sistemul calității furnizorului, specificând un model de asigurare al calității;

Pentru obținerea unei aprobări sau în scopul înregistrării de către o secundă parte: Sistemul Calități furnizorului este evaluat de către client, în scopul recunoașterii conformității acestuia cu standardul de referință;

În scopul certificării sau înregistrării de către o terță parte: Sistemul Calității este evaluat de către organismele de certificare, furnizorul menținând acest sistem pentru toți clienții săi, cu excepția situațiilor în care, prin contract, se stabilesc alte cerințe. Adoptarea unei asemenea soluții este avantajoasă, pentru că permite reducerea numărului evaluărilor Sistemului Calității întreprinderii, efectuate de clienți.

3.4.2. Cerințelor standardului ISO 9001:2008

Structura standardului este următoarea[75]:

1. Domeniu de aplicare

2. Referințe normative

3. Termene și definiții

4. Sistem de management al calității

4.1 Cerințe generale

4.2 Cerințe referitoare la documentație

4.2.1 Generalități

4.2.2 Manualul calității

4.2.3 Controlul documentelor

4.2.4 Controlul înregistrărilor

5. Responsabilitatea managementului

5.1 Angajamentul managementului

5.2 Orientarea către client

5.3 Politica în domeniul calității

5.4 Planificare

5.4.1 Obiectivele calității

5.4.2 Planificarea sistemului de management al calității

5.5 Responsabilitate, autoritate și comunicare

5.5.1 Responsabilitate și autoritate

5.5.2 Reprezentantul managementului

5.5.3 Comunicare internă

5.6 Analiza efectuată de management

5.6.1 Generalități

5.6.2 Datele de intrare ale analizei

5.6.3 Datele de iesire ale analizei

6. Managementul resurselor

6.1 Asigurarea resurselor

6.2 Resurse umane

6.2.1 Generalități

6.2.2 Competență, instruire si conștientizare

6.3 Infrastructură

6.4 Mediu de lucru

7. Realizarea produsului

7.1 Planificarea realizării produsului

7.2 Procese referitoare la relația cu clientul

7.2.1 Determinarea cerințelor referitoare la produs

7.2.2 Analiza cerințelor referitoare la produs

7.2.3 Comunicarea cu clientul

7.3 Proiectare și dezvoltare

7.3.1 Planificarea proiectării și dezvoltării

7.3.2 Datele de intrare ale proiectării și dezvoltării

7.3.3 Datele de iesire ale proiectării și dezvoltării

7.3.4 Analiza proiectării și dezvoltării

7.3.5 Verificarea proiectării și dezvoltării

7.3.6 Validarea proiectării și dezvoltării

7.3.7 Controlul modificărilor în proiectare și dezvoltare

7.4 Aprovizionare

7.4.1 Procesul de aprovizionare

7.4.2 Informații referitoare la aprovizionare

7.4.3 Verificarea produsului aprovizionat

7.5 Producție și furnizarea de servicii

7.5.1 Controlul producției și al furnizării serviciului

7.5.2 Validarea proceselor de producție și de furnizare de servicii

7.5.3 Identificare și trasabilitate

7.5.4 Proprietatea clientului

7.5.5 Păstrarea produsului

7.6 Controlul echipamentelor de măsurare și monitorizare

8. Măsurare, analiza și îmbunătățire

8.1 Generalități

8.2 Monitorizare și măsurare

8.2.1 Satisfacția clientului

8.2.2 Audit intern

8.2.3 Monitorizarea și măsurarea proceselor

8.2.4 Monitorizarea și măsurarea produsului

8.3 Controlul produsului neconform

8.4 Analiza datelor

8.5 Îmbunătățire

8.5.1 Îmbunătățire continuă

8.5.2 Acțiuni corective

8.5.3 Actiuni preventive

Implementarea Sistemului de Management al Calității (etape)

Motivele pentru care majoritatea întreprinderilor au o atitudine reținută față de elaborarea și certificarea Sistemelor Calității sunt:

Lipsa sau neajunsul de cunoștințe despre avantajele conducerii întreprinderii în condițiile de funcționare a Sistemului Calității, avantajele concurențiale a producției lansate pe piață cu un Certificat al SC;

Lipsa sau pierderea tradițiilor, cunoștințelor și deprinderilor în domeniul conducerii calității;

Lipsa secțiilor și chiar specialiștilor în domeniul calității în cadrul întreprinderilor, iar uneori și ideii despre existența cerințelor internaționale către calitatea producției;

Limitarea resurselor pentru elaborarea, implementarea și menținerea Sistemului Calității într-o stare de lucru eficientă, certificarea SC, pregătirea și instruirea personalului;

Lipsa controlului și analizei cheltuielilor legate de asigurarea calității.

Pentru un proiect de implementare a Sistemului de Management al Calității sunt recomandabile următoarele etape de parcurs:

I. Evaluare.

1. Stabilirea scopului proiectului;

2. Compararea practicilor curente ale întreprinderii cu secțiunile corespunzătoare ale standardului ISO 9001, stabilirea volumului de lucru necesar și a documentului de referință.

3. Pregătirea unui Raport către Directorul General al întreprinderii referitor la constatările făcute, obținerea angajamentului managementului pentru implementarea Sistemului Calității.

II. Planificare.

1.Dezvoltarea și implementarea strategiei (obiectivele, resursele, termenii de realizare). Politica și obiectivele în domeniul calității determină direcția dezvoltării organizației, definesc rezultatele dorite și contribuie la identificarea resurselor necesare pentru atingerea acestora.

Politică în domeniul calității trebuie:

Să corespundă scopului organizației;

Să includă angajamentul de a respecta cerințele și a perfecționa continuu eficiența Sistemului de Management al Calității;

Să asigure baza pentru definirea și analiza obiectivelor calității;

Să fie comunicată și cunoscută în cadrul organizației;

Să fie periodic revăzută și actualizată.

Obiectivele calității trebuie:

Să fie stabilite pentru diferite funcții și nivele ale organizației;

Să fie măsurabile și să corespundă cu politica în domeniul calității;

Să includă prevederi pentru îndeplinirea cerințelor față de produs.

2. Formarea structurii organizatorice de conducere a Sistemului de Management al Calității. Top managementul trebuie să definească responsabilitățile, autoritățile și interacțiunile lor și să le promoveze în cadrul organizației .

III. Instruirea personalului – este foarte importantă în transpunerea în practică a strategiei. Instruirea va purta un caracter ciclic și se va aplica la toate nivelele ierarhice din toate compartimentele întreprinderii. Se vor avea în vedere următoarele aspecte în instruirea personalului: conștientizarea calității, cunoașterea activităților în vederea dezvoltării Sistemului Calității, instruirea auditorilor și a personalului în vederea efectuării auditurilor interne.

Instruirea se va organiza după etape anumite:

Definirea obiectivelor instruire;

Pregătirea programelor și materialelor de instruire;

Livrarea;

Evaluarea rezultatelor instruirii.

IV. Elaborarea documentației Sistemului de Management al Calității

Etapa va cuprinde următorii pași:

Elaborarea și difuzarea procedurilor SMC;

Elaborarea și difuzarea Manualului Calității;

Dezvoltarea de noi proceduri și actualizarea lor permanentă.

V. Implementarea operațională a Sistemului de Management al Calității se suprapune cu etapa anterioară și prevede:

Implicarea tuturor angajaților în procesul de implementare;

Aplicarea documentelor SMC în practica de fiecare zi;

Actualizarea și îmbunătățirea permanentă a documentelor SMC.

Succesul în această fază depinde în mare măsură de implicarea Directorului General și a echipei de manageri.

Factorii-cheie ai unui Sistem al Calității sunt:

Necesitatea implicării totale a conducerii și angajarea personalului la toate nivelele ierarhice;

Concentrarea asupra satisfacerii clienților interni și externi;

Implicarea întregului lanț client / furnizor / subcontractant în îmbunătățirea calității;

Promovarea lucrului în echipă, respectul față de individ și recunoașterea meritelor, stimularea entuziasmului, competiției; motivarea personalului;

Utilizarea metodelor și tehnicilor referitoare la calitate în luarea deciziilor;

Generarea și menținerea unui sistem de îmbunătățiri continue ce ar asigura dezvoltarea.

Dacă întreprinderea dă dovadă de flexibilitate pentru a răspunde la cerințele pieței, atunci implementarea Sistemului Calității nu întâlnește obstacole serioase. În caz contrar este necesară o schimbare radicală a atitudinii, a comportamentului managementului și a motivării personalului.

Avantajele SMC:

Perfecționarea sistemului de conducere;

Reducerea numărului de reclamații

Îmbunătățirea imaginii întreprinderii pe piețele de desfacere interne și externe;

O înțelegere mai bună a calității din partea angajaților;

Reducerea defectelor și eliminarea pierderilor;

O folosire mai rațională a resurselor;

Prezentarea S.C. I.A.M.U. S.A. Blaj

Fig. 2 S.C. IAMU S.A. (vedere față)

Societatea Comerciala I.A.M.U. S.A. Blaj a fost infiintata in anul 1972, purtând numele de Intreprinderea de Accesorii pentru Masini-Unelte. Este o firmă cu capital privat, având ca acționari:

– S.I.F. Banat Crisana = 76%

– S.I.F. Oltenia = 20%

– Alti actionari = 4%

Este situata in partea de est a orasului Blaj, pe platforma industriala a orasului, avand adresa si datele de identificare: 515400 Blaj, str. Gh. Baritiu, nr. 38; înscrisă la Registrul Comerțului sub numărul J01/189/1991 și având codul fiscal R1766830.

S.C. I.A.M.U. S.A. are ca obiect de activitate fabricarea si livrarea de produse de mecanică fină din categoria accesoriilor, echipamentelor și elementelor de completare pentru mașini-unelte și a componentelor de tehnică liniară.

Circa 90% din producția actuală este comandată și executată după documentația unor parteneri din .

Ca o recunoaștere a înaltului nivel calitativ al produselor executate și livrate, în anul 2010, I.A.M.U. a obținut certificatul de furnizor preferențial din partea corporației Robert Bosch Gmbh.

Firma are dotarea tehnică si experiența necesară pentru a executa, dupa comandă, operații mecanice pe o gama largă de mașini-unelte clasice si CNC.

Dotarea tehnică cu mașini și utilaje a firmei se prezintă astfel:

– 7 masini de debitat

– 64 freze

– 1 masina de frezat dantura

– 6 strunguri CNC (1 cu axa Y)

– 8 masini de gaurit adanc

– 29 masini de gaurit

– 20 centre de prelucrare

– 6 masini CNC

– 4 masini de rectificat interior

– 1 masina de rectificat rotund

– 3 masini de rectificat rotund fara centre

– 29 masini de rectificat plan (23 RPO 320 si 6 RPO 150)

– 5 masini de rectificat prisma

– 4 masini de frezat la tema

SC IAMU SA are în dotare următoarele MU-CNC (mașini-unelte cu comandă numerică):

– centru de prelucrare MAZAK VTC 200C II = 15 buc. ;

– centru de prelucrare MAZAK VTC 200B= 1 buc. ;

– centru de prelucrare MAZAK NEXUS VCN 410A = 2 buc. ;

– centru de prelucrare MAZAK NEXUS VCN 510A = 1 buc.;

– centru de frezare SCHAUBLIN 100 CNC = 1 buc. ;

– centru de prelucrare AXA = 2 buc ;

– centru de prelucrare FR 500 = 2 buc ;

– centru de prelucrare CPV = 1 buc ;

– centru de prelucrare MK = 1 buc ;

– centru de prelucrare FYJ = 1buc ;

– centru de prelucrare FCR = 1 buc ;

– strung MAZAK SQT – 100M = 1 buc;

– strung QT NEXUS 200M – 500U = 1 buc ;

– strung QT NEXUS 250 – 500U = 1 buc ;

– strung MAZAK MPY 6100 = 1 buc ;

– strung TNS42 = 1 buc ;

– strung TNS60 = 1 buc ;

– strung SU560 = 1 buc ;

– masina de rectificat = 2 buc ;

– masina de rectificat ELB = 3 buc ;

– masina de rectificat MRP = 1 buc ;

– masina de gaurit GCR 50 = 1 buc ;

– masina de gaurit adanc MGA = 8 buc ;

– masina de gaurit in coordonate MIKROMAT= 4 buc ;

Utilajele moderne de fabricatie recenta asigura precizii ridicate de executie pentru repere complexe combinand prelucrarile in mai multe axe comandate numeric cu sisteme de masurare de inalta precizie. Astfel centrele verticale cu 4 axe precum si strungurile cu mai multe axe si capete de frezare sunt completate de sistemul de masura 3D pe masina specializata, fapt ce asigura precizia si stabilitatea proceselor in domeniul micronilor.Domeniul de prelucrare este pana la limitele:

– prelucrare plana prin frezare 1000x500x300 mm

– prelucrare plana prin rectificare 800x400x200 mm

– prelucrare pe centre verticale CNC 1600x500x500 mm

– prelucrare rotunda strunjire CNC D 250×1000 mm

– prelucrare complexa strung multyplex D160x200 mm

In dotarea firmei mai sunt instalatii pentru tratamente termice si termochimice precum:

– caliri superficiale cu curenti de inalta frecventa

– caliri in bai de saruri topite

– cementari in mediu gazos

– tratamente de suprafata (brunare atat prin procedee la rece, de tip back – frost cat si la cald)

– pentru reperele din aluminiu se executa eloxari decorative natur si negru.

Firma dispune de aproximativ 5.000 de aparate de masura si control, pentru urmatoarele domenii de masurare:

– lungimi (aproximativ 4.500 buc.)

– presiuni (aproximativ 150 buc.)

– electrice (aproximativ 80 buc.)

– termice (aproximativ 70 buc.)

– alte domenii (aproximativ 200 buc.)

Remarcabile sunt urmatoarele:

– rugozimetru electronic MAHR

– coloane de masura TESA – HITE

– proiector de profile PV 5000 – MITUTOYO

– aparat de verificat cu ultrasunete – USD15 – KRAUTKRAMER

– aparat pentru verificarea calitatii suprafetelor – MAHR

-aparate pentru verificarea duritatii: ROCKWELL, BRINNEL, VICKERS si SONOHARD

– microscoape universale si de atelier

– masina de masurat lungimi

– masina de incercat la tractiune – compresiune

S.C. I.A.M.U. S.A. are amenajat:

– un laborator chimic pentru analiza compozitiei chimice la materialele metalice, produse petroliere, diverse solutii, factori de mediu

– un laborator autorizat pentru verificarea si repararea AMC-urilor din domeniile: lungimi, presiuni, electrice, termice

De asemenea, pentru verificarile curente de pe fluxul de fabricatie se utilizeaza dispozitive si verificatoare executate in regie proprie (calibre, verificatoare, etc.).

Implementarea sistemului de management al calității la s.c. I.A.M.U. S.A. Blaj

Lista de abrevieri

AQ(AC) – Asigurarea Calității

AGA – Adunarea Generală a Acționarilor

AMC – Aparate de Măsură și Control

AT – Arhivă Tehnică

ATP – Atelier Proiectare

CA – Consiliul de Administrație

CAQ – Compartiment de Asigurare a Calității

CEPI – Comisia de Evaluare a Propunerilor de Imbunatatire

CM – Calitate – Mediu

CTE – Comisia Tehnico – Economică

EMM – Echipamente de Măsurare și Monitorizare

IAMU – Intreprinderea de Accesorii pentru Mașini Unelte

IC(CTC) – Inspecția Calității(Controlul Tehnic al Calității)

ILC – Instrucțiuni de lucru – calitate

IMI – Inspecție, Măsurare și Incercare

INM – Institutul Național de Metrologie

NR/R – Notă de Rebut / Remediere

MC – Manualul Calității

N/A – Neaplicabil

PCA/DG – Președinte al Consiliului de Administrație și Director General

PFC – Produs furnizat de client

PCC – Plan de Control de Calitate

P/I – Proceduri/ Instructiuni

PLC – Proceduri de lucru – calitate

PGC – Proceduri generale – calitate

PGCM – Proceduri generale calitate – mediu

POC – Plan de Operații de Control

PPUP – Pregătirea, Programarea și Urmărirea Producției

PSCM – Proceduri de sistem calitate-mediu

RAC/P – Raport de Acțiune Corectivă/Preventivă

RMCM – Reprezentantul Managementului pentru Calitate și Mediu

RNC – Raport de Neconformitate

SDV – Scule, dispozitive și verificatoare

SMC – Sistemul de Management al Calității

Definiții

În scopul asigurării unei înțelegeri uniforme a termenilor utilizați se prezintă următoarele definitii ( Pentru majoritatea termenilor specifici utilizați, definițiile sunt cele din SR EN ISO 9000:2006 “Sisteme de management al calității – Principii fundamentale și vocabular”).

Acțiune corectivă – Acțiune de eliminare a cauzei unei neconformități detectate, sau a altei situații nedorite.

Acțiune preventivă – Acțiune de eliminare a cauzei unei neconformități potențiale sau a altei psibile situații nedorite.

Asigurarea Calității – Parte a managementului calității, concentrată pe furnizarea încrederii că cerințele referitoare la calitate vor fi îndeplinite.

Audit – Proces sistematic, independent și documentat în scopul obținerii de dovezi de audit și evaluarea lor cu obiectivitate, pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit.

Auditat – Organizație care este auditată.

Auditor – Persoană care are aptitudini demonstrate ți competența demonstrată de a efectua un audit.

Calitate – Măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplinesc cerințele.

Cerință – nevoie sau așteptare care este declarată, în general implicită sau obligatorie.

Certificare – Actiunea de determinare, verificare și atestare în scris privind calificările de personal, proceduri sau produse, în conformitate cu cerințele specificate.

Client – organizație sau persoană care primește un produs.

Confirmare – Consemnarea constatării că o activitate sau o situație îndeplinește cerințele specificate.

Conformitate – Îndeplinirea unei cerințe.

Contract – Acord care stabilește obligații. Înțelegere scrisă și celelalte documente contractuale sau angajamente juridice, convenite între furnizorul de produs sau serviciu și cumpărător, în care se specifică cerințele și condițiile care trebuie îndeplinite pentru încheierea cu succes a lucrării.

Controlul calității – parte a managementului calității concentrată pe îndeplinirea cerințelor referitoare la calitate.

Defect – Neîndeplinirea unei cerințe referitoare la o utilizare intenționată sau specificată.

Derogare după fabricație – Autorizare de utilizare sau eliberare a unui produs care nu este conform cu cerințele specificate

Derogare înainte de fabricație – Autorizare de a se abate de la cerințele specificate inițial pentru un produs înainte de realizare.

Document – informație împreună cu mediul său suport.

Dovezi de audit – înregistrări, declarații ale faptelor sau alte informații care sunt relevante în raport cu criteriile de audit și sunt verificabile.

Dovadă obiectivă – Date care susțin că ceva există cu adevărat. (Dovada obiectivă poate fi obținută prin observare, măsurare, încercare sau prin alte mijloace.)

Echipament de măsurare – Mijloc de măsurare, software, etalon de măsurare, material de referință sau aparat auxiliar sau o combinație a acestora necesară pentru a realiza un proces de măsurare.

Eficiență – relație între rezultatul obținut și resursele utilizate.

Evaluare – O apreciere, în scopul de a determina dacă procesele de execuție precum și programele de asigurare a calității sunt în măsură sau nu să producă un produs sau serviciu de calitate, precum și să genereze dovezi care să susțină deciziile de acceptare.

Execuție – Producerea, fabricarea și asamblarea produselor în capacitățile de producție ale unității care efectuează lucrarea.

Expert tehnic – persoană care furnizează expertiză sau cunoștințe specifice echipei de audit.

Inspector – O persoană care îndeplinește activități de inspecție pentru a verifica conformitatea cu cerințele specifice.

Inspecție – Evaluare a conformității prin observare și judecare însoțite după caz, de măsurare, încercare sau comparare cu un calibru.

Îmbunătățirea calității – parte a managementului calității concentrată pe creșterea abilității de a îndeplini cerințe ale calității.

Îmbunătățire continuă – activitate repetată pentru a crește abilitatea de a îndeplini cerințe.

Încercare – determinare a uneia sau mai multor caracteristici în conformitate cu o procedură.

Înregistrare – document prin care se declară rezultatele obținute sau se furnizează dovezi ale activităților realizate.

Managementul calității – activități coordonate pentru a orienta și controla o organizație în ceea ce privește calitatea.

Manualul Calității – Document care descrie Sistemul de Management al Calității al unei organizații.

Neconformitate – Neîndeplinirea unei cerințe.

Obiectiv al calității – ceea ce se urmărește sau spre care se tinde, referitor la calitate.

Plan de audit – descriere a activităților și a acordurilor pentru un audit.

Politica referitoare la calitate – Intenții și orientări generale ale unei organizații referitoare la calitate, așa cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai înalt nivel.

Proces – Ansamblu de activități corelate sau în interacțiune care transformă elemente de intrare în elemente de ieșire.

Procedură – Mod specificat de efectuare a unei activități sau a unui proces.

Proiectare și dezvoltare – Ansamblu de procese care transformă cerințe în caracteristici specificate sau în specificații ale unui produs, proces sau sistem.

Punct de oprire – Un loc de muncă sau stadiu de executie prestabilit pentru o anumită activitate specifică în care se cere o inspectare sau examinare a acesteia înainte de continuarea lucrului.

Punct de inspectie și încercare – Loc de muncă sau stadiu în ciclul de producție în care se efectuează inspectii și încercări de către personal a cărei responsabilitate este de a determina acceptabilitatea unei activități, a unui produs sau serviciu și de a înregistra datele de inspecție rezultate.

Reprelucrare – acțiune asupra unui produs neconform, pentru al face conform cu cerințele.

Reparare – acțiune asupra unui produs neconform, de a-l face acceptabil pentru utilizarea intenționată.

Reprezentant de Asigurarea Calității – Persoană numită de unitate beneficiară pentru a supraveghea și confirma calitatea lucrărilor în unitatea executantă.

Satisfacția clientului – Percepție a clientului despre măsura în care cerințele clientului au fost îndeplinite

Sistem – Ansamblu de elemente corelate sau în interacțiune.

Sistem de management – Sistem prin care se stabilesc politica și obiectivele și prin care se realizează acele obiective.

Sistemul Calității – Un sistem de actiuni sistematice și planificate cerute pentru a furniza încrederea necesară că produsele sau serviciile proiectate și executate sunt în conformitate cu regulile unui standard de asigurare a calității.

Sistem de management al calității – Sistem de management prin care se orientează și se controlează o organizație în ceea ce privește calitatea.

Servicii de colaborare – Lucrări executate pe bază de contract, necesare pe parcursul executiei unui produs, cum ar fi: prelucrări specifice, încercări nedistructive, tratamente termice sau chimice, analize de laborator, încercări mecanice, metalografice sau chimice, încercări pe standuri de probă, etc. Totodată noțiunea se referă la materialele utilizate pentru efectuarea acestor lucrări.

Structură organizatorică – ansamblu de responsabilități, autorități și relații dintre persoane.

Specificație – Document care stabilește cerințe.

Trasabilitate – abilitatea de a regăsi istoricul, realizarea sau localizarea a ceea ce este luat în considerare.

Unitatea beneficiară – Partea contractuală, care emite o comandă pentru procurarea de produse sau servicii.

Notiunea de unitate beneficiară se aplică atât beneficiarului de investitie cât și unităților executante în relațiile acestora cu unitățile subfurnizoare. Totodată noțiunea se aplică agenților de aprovizionare în relatiile cu furnizorii.

Utilizarea ca atare – O dispozitie permisă pentru un produs sau activitate neconformă, prin care se stabilește că acestea sunt satisfăcătoare pentru utilizarea internațională.

DOCUMENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII

Fig. 3 Documentele sistemului de management al calității in cadrul s.c. IAMU S.A.

Politica și obiectivele referitoare la calitate in cadrul s.c. IAMU S.A.

Politica SC IAMU SA Blaj – organizație specializată în proiectarea, fabricarea și comercializarea de accesorii mecanice pentru mașini-unelte – este orientată spre îndeplinirea tuturor cerințelor clienților, prin menținerea și îmbunătățirea continuă a Sistemului de Management al Calității, elaborat și certificat în conformitate cu standardele ISO 9001, transmițând astfel încrederea că produsele executate aici sunt de calitate ireproșabilă.

Obiectivele strategice ale organizației în domeniul calității sunt :

Creșterea continuă a gradului de satisfacere a necesităților și așteptărilor clienților noștri, prin livrarea de produse conforme cu cerințele lor ;

Reducerea continuă a consumului specific de materii prime și utilități; reducerea pierderilor prin rebut până la valoarea de max. 1,15 %;

Îmbunatățirea permanentă a modului de gestionare a deșeurilor, încadrarea în limitele impuse pentru poluanții evacuați în apă, aer și pe sol;

Integrarea Sistemului de Management Calitate, recertificarea în anul 2011 și îmbunătățirea continuă a acestuia și a întregii activități a organizației.

Pentru a realiza aceste obiective, s-au întreprins și se vor întreprinde următoarele acțiuni:

Alocarea resurselor necesare pentru funcționarea SMC;

Optimizarea procesului de fabricație prin introducerea sistemului IPS bazat pe metoda Kanban;

Monitorizarea și măsurarea continuă a proceselor care se desfășoară în organizație prin metode care să demonstreze capabilitatea acestora de a obține rezultatele planificate;

Auditarea periodică a SMC în scopul verificării satisfacerii cerințelor, prevenirii și corectării eventualelor neconformități și conducerii nemijlocite a acestora prin analiză efectuată de către managementul de vârf;

Creșterea competenței personalului prin mărirea volumului de instruire și diversificarea tematicii acesteia, inclusiv instruiri comune (Workshop – uri) cu clienții;

Extinderea utilizării metodelor de îmbunătățire a calității și analiză a reclamațiilor de la clienți

Managementul de vârf al SC IAMU SA Blaj se angajează să asigure condițiile și resursele necesare pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei politici.

Planificarea sistemului de management al calității

Planificarea este efectuată în scopul îndeplinirii cerințelor prevăzute în MC și pentru a se asigura integritatea sistemului atunci când sunt planificate și implementate schimbări ale Sistemului de Management al Calității

Planificarea calității definește procesele necesare realizării eficiente a obiectivelor calității firmei, precum și a cerințelor referitoare la calitate, în conformitate cu strategia firmei.

În SC IAMU SA planificarea calității este realizată în așa fel încât să fie compatibilă cu toate condițiile referitoare de Management al Calității al clientului, fiind documentată într-o formă care să corespundă metodei de lucru a acestuia.

În scopul satisfacerii condițiilor specificate pentru produse, proiecte sau contracte, S.C. IAMU SA va lua în considerare următoarele activități după caz :

analiza conducerii cu privire la politica firmei în domeniul calității și fixarea obiectivelor realiste ale calității;

analiza cerintelor de calitate ale clientului și formularea specificațiilor de proiectare;

– analiza și avizarea proiectării produsului cu scopul de a îmbunătăți calitatea și de a reduce costurile acesteia;

elaborarea planurilor calității;

asigurarea mijloacelor de control a proceselor, a echipamentelor (inclusiv a echipamentelor de inspectie și încercare), a dispozitivelor de fixare, a tuturor resurselor și a competențelor care pot fi necesre pentru realizarea calității cerute;

asigurarea capabilității proiectării, a procesului de producție, a montajului, a service-ului, a

procedurilor de inspectie și încercare, cu documentația aplicabilă; – planificarea controalelor proceselor de fabricație și formularea procedurilor pentru asigurarea conformității;

– actualizarea tehnicilor pentru controlul calității, pentru inspecție și încercare, inclusiv dezvoltarea unui instrumentar nou;

studii directoare asupra capabilității proceselor;

analiza costurilor calității;

aprovizionarea inclusiv evaluarea furnizorilor;

auditul calității firmei;

SC IAMU – SA Blaj

HARTA PROCESELOR

Lista proceselor aplicate la s.c. IAMU S.A.

Organigrama s.c. IAMU S.A.

5.6.1. Organigrama departament calitate-mediu

Auditul intern la S.C. IAMU S.A.

Programul de audit intern SMC

OBIECTIVELE AUDITULUI – Verificarea funcționării Sistemelor de Management al Calitatii în conformitate cu referențialele ISO 9001 și

cu documentele SMC

– Determinarea potențialului de îmbunătățire în aplicare și în documentația sistemelor;

PERIOADA : săpt. 18-19 – 2011 (02.05.2011 – 12.05.2011)

ECHIPA DE AUDIT:

– ing. F** T** – auditor șef

– ing. D** D** – auditor

– ing. O** E** – auditor

– ing. B** D** – auditor

– ing. R** V** – auditor

– sing. A** M** – auditor

Rezultatele auditului

În urma auditului intern efectuat în săpt. 18-19 – 2011, echipa de audit a constatat ca SMC funcționează în conformitate cu standardele SR EN ISO 9001:2008 si cu documentele de sistem și face următoarele recomandări, pentru toate compartimentele organizației:

Actualizarea fiselor post pentru personalul din subordine

Difuzarea, la compartimentul Resurse Umane, a doua exemplare din fiecare fisa post, in vederea completarii dosarelor personalului.

Actualizarea procedurilor și instrucțiunilor de lucru, difuzarea acestora în rețeaua Intranet, arhivarea exemplarelor originale, retragerea și distrugerea celor perimate.

Actualizarea tuturor formularelor elaborate și utilizarea numai a documentelor în vigoare.

Urmărirea permanentă a realizării indicatorilor de proces și transmiterea datelor, la termenele solicitate, compartimentului AQ.

Intocmirea de programe de masuri pentru eliminarea neconformităților, respectiv pentru a împiedica apariția acestora și instruirea personalului referitor la aceste măsuri.

Urmărirea trimestriala a obiectivelor stabilite la nivelul fiecărui compartiment și transmiterea datelor, la compartimentul AQ, la termenele stabilite.

Salvarea documentelor pe suport informatic în două locații diferite, astfel încât acestea să fie protejate împotriva distrugerilor neintenționate respectându-se procedura și instrucțiunea de lucru în vigoare.

Întocmirea unor programe de reducere a cheltuielilor în cadrul compartimentului și urmărirea realizării acestora.

Încurajarea personalului, de către șefii de compartimente, să participe cu propuneri de îmbunătățire.

Stimularea personalului pentru rezultatele deosebite.

Semnarea și datarea tuturor documentelor.

Identificarea permanentă de noi obiective comune calitate-mediu și menținerea de înregistrări legate de realizarea lor.

Neconformitățile înregistrate și recomandările echipei de audit pentru compartimentele organizației sunt următoarele:

I. Atelier Proiectare :

Neconformități SMC:

1. Fisele de post pentru personalul din cadrul compartimentului nu sunt completate pe formularul in vigoare.

2. Nu este disponibila lista cu standardele aplicabile in cadrul organizatiei.

3. Programul de instruire pe anul 2011 nu este intocmit pe formularul in vigoare.

4. Documentatia pentru SDV-uri transmisa la punctul de control IC-scularie nu are evidentiate cele mai importante cote care trebuie inscrise in Fisele de evidenta a SDV-urilor, in vederea verificarii periodice a acestora.

5. Specificatiile transmise la aprovizionare nu au in totalitate caracter de document controlat.

6. Procedura de lucru “ Determinarea capabilitatii si stabilitatii proceselor tehnologice” nu este actualizata.

7. Instructiunea de lucru cod: ILC-11.09.02 nu a fost difuzata la locul de utilizare (at. debitare).

8. Instructiunea de lucru ILC-21.01.03 “Controlul produsului neconform la produsul SANIE” nu a fost difuzata la locul de utilizare in punctul de control IC-frezare/lacatusi.

9. Nu sunt salvate pe discheta toate programele MU.

10. Nu este prescris in documentatie cosnervantul utilizat pentru conservarea tuturor reperelor.

Recomandări SMC:

1. Actualizarea procedurii de omologare si completarea acesteia cu prevederi privind cuprinsul standard al dosarului de omologare.

2. Marcarea tuturor SDV-urilor.

3. Completarea registrului „Difuzare documente”, cu o rubrica pentru retragerea documentelor perimate.

Instruirea permanentă a personalului cu procedurile și instrucțiunile în vigoare și cu cerințele SMC si SMM.

Utilizarea metodelor de analiza a proiectelor (produselor, proceselor).

Instruirea personalului privind necesitatea acțiunilor corective și a măsurilor de prevenire a apariției neconformităților.

Urmărirea măsurilor stabilite în programele și planurile de măsuri și transmiterea datelor referitoare la stadiul realizării acestora, la termenele stabilite, compartimentului AQ respectiv PM.

Actualizarea formularelor utilizate în cadrul compartimentului și utilizarea numai a documentelor în vigoare.

Semnarea și datarea tuturor documentelor elaborate în cadrul At. Proiectare.

Traducerea documentației de execuție înainte de a fi transmisă la atelierele de producție.

Salvarea documentelor pe suport informatic în două locații diferite, astfel încât acestea să fie protejate împotriva distrugerilor neintenționate respectându-se procedura și instrucțiunea de lucru în vigoare.

Urmărirea permanentă a realizării indicatorilor de proces și transmiterea datelor, la termenele solicitate, compartimentului AQ.

Actualizarea fișelor post pentru tot personalul din cadrul atelierului și comunicarea responsabilităților acestora.

Proiectarea ambalajelor pentru toate produsele livrate.

Intocmirea instructiunilor de ambalare pentru toate produsele livrate.

Instruirea personalului referitor la controlul documentelor si inregistrarilor.

Prescrierea in documentatia de executie a calelor de reglare pentru operatiile de frezare a modului de ambalare a acestora.

Precizarea in documentatia de executie a mijloacelor de masurare adecvate operatiei.

II. Compartiment Aprovizionare :

Neconformități SMC:

1. Nu sunt disponibile inregistrari ale inspectiei marfurilor depozitate in cele patru gestiuni. 

2. In procedura de aprovizionare cod: PLC-08.04 nu este specificat in cate exemplare se intocmeste comanda si nu este descris modul de completare a registrului de evidenta a comenzilor cod: AQ-00-362.

3. Comenzile nu au in totalitate numar de inregistrare si nu sunt tinute sub control.

4. Nu sunt disponibile inregistrari referitoare la tratarea produsului neconform la receptie.

5. In procedurile elaborate de comp. Aprovizionare nu este stabilita competenta personalului din cadrul comp. pt. completarea avizelor de expeditie.

6. La intocmirea comenzilor nu se respecta procedura de aprovizionare. Ex. comenzile se intocmesc in trei variante: pe formularul AQ-01-24, pe e-mail si pe formular necodificat.

Recomandări SMC:

Stabilirea unor zone etichetate corespunzator pentru produsele in curs de receptie si pentru produsele neconforme la receptie.

Difuzarea catre partile externe interesate a Politicii referitoare la calitate si mediu.

Procedurarea activitatii de transport.

Organizarea activitatii de logistică.

Utilizarea calculatorului pentru urmarirea comenzilor/contractelor si a stocurilor.

Urmărirea măsurilor prezentate în programele și planurile de măsuri și transmiterea datelor referitoare la stadiul realizării acestora, la termenele stabilite, comp. AQ.

Urmărirea trimestrială a realizării obiectivelor stabilite la nivelul compartimentului și transmiterea datelor la compartimentul AQ .

Utilizarea rețelei e-mail pentru comunicarea diverselor informații.

Actualizarea tuturor formularelor utilizate în cadrul compartimentului și utilizarea numai a documentelor în vigoare .

Urmărirea lunară a indicatorilor de proces, înregistrarea acestora și transmiterea datelor, la compartimentul AQ.

Întocmirea unor programe de reducere a cheltuielilor în cadrul compartimentului și urmărirea respectării acestora.

Asigurarea spatiilor pentru depozitarea produselor furnizate de client si identificarea acestora conform procedurilor in vigoare.

Semnarea și datarea tuturor documentelor elaborate în cadrul compartimentului.

Evaluarea tuturor furnizorilor si completarea formularelor aferente, conform procedurii in vigoare.

Actualizarea procedurii de receptie.

Stabilire competente, in fisa postului, in vederea efectuarii comenzilor direct pe e-mail si actualizare procedura.

III. Compartiment Marketing :

Neconformități SMC : Nu au fost înregistrate neconformități.

Recomandări SMC:

Difuzarea a documentelor întocmite cu ocazia studiului pieței.

Personalizarea CD-urilor din catalogul de prezentare al organizației

Semnarea și datarea tuturor documentelor elaborate în cadrul compartimentului.

Salvarea periodica a documentelor pe suport informatic.

Stabilirea unei perioade de actualizare a site-ului IAMU.

Difuzarea politicii si a certificatelor SMC si SMM pe www.iamu.ro si in limbi de circulatie internationala.

IV. Compartiment Vânzări:

Neconformități SMC:

Nu sunt disponibile inregistrari ale urmaririi obiectivelor stabilite la nivelul compartimentului pentru anul 2011.

Procedura de analiza comenzii/contractului nu se respecta in totalitate.

Procedura de livrare nu este difuzata tuturor celor care au responsabilitati.

Nu sunt disponibile inregistrari ale inspectiei produselor finite.

Nu sunt disponibile inregistrari ale inspectiei proprietatii clientului.

Nu sunt disponibile inregistrari ale comunicarii imediate cu clientul in situatiile in care termenele de livrare solicitate de client nu se pot respecta.

Recomandări SMC si SMM:

Evaluarea performantei fata de clienti.

Indicator de proces – performanta de livrare.

Actualizarea procedurilor și instrucțiunilor de lucru.

Actualizarea formularelor utilizate în cadrul compartimentului și utilizarea numai a documentelor în vigoare.

Actualizarea listei cu formularele utilizate în cadrul compartimentului.

Urmărirea lunară a indicatorilor de proces, înregistrarea acestora și transmiterea datelor, la compartimentul AQ.

Urmărirea măsurilor prezentate în programele și planurile de măsuri și transmiterea datelor referitoare la stadiul realizării acestora, la termenele stabilite, compartimentului AQ.

Întocmirea unor programe de reducere a cheltuielilor în cadrul compartimentului și urmărirea respectării acestora.

Colectarea propunerilor de îmbunătățire de la personalul din cadrul compartimentului, înregistrarea si transmiterea acestora la comp. AQ.

V. Comp. Protecția Mediului + Laboratorul chimic :

Neconformități SMC : Nu au fost înregistrate neconformități.

Recomandări SMC:

Verificarea periodica a modului de utilizare si întreținere, de către personalul muncitor, a echipamentelor de măsurare si monitorizare.

Întocmirea unor programe de reducere a cheltuielilor în cadrul compartimentului și urmărirea respectării acestora.

VI. Compartiment IC :

Neconformități SMC:

Instructiunea de lucru “Masa Calitatii” nu este difuzata.

Costurile reclamatiilor nu sunt completate pentru toate reclamatiile.

In punctul de control IC-lacatusi nu este amenajat un spatiu pentru depozitarea produselor neconforme.

Nu sunt disponibile inregistrari detaliate ref. la urmarirea obiectivelor stabilite la nivelul compartimentului.

Recomandări SMC:

Evidență și analiză mai operativă și mai ordonată a reclamațiilor de la clienți.

Realizarea analizelor lunare de rebuturi; operativitate la prelucrarea notelor de rebut.

Urmărirea realizării obiectivelor si transmiterea datelor la compartimentul AQ.

Urmărirea măsurilor prezentate în programele și planurile de măsuri și transmiterea datelor referitoare la stadiul realizării acestora, la termenele stabilite, compartimentului AQ.

Întocmirea de programe de acțiuni corective și preventive pentru eliminarea neconformităților, respectiv pentru a împiedica apariția acestora.

Întocmirea unor programe de reducere a cheltuielilor în cadrul compartimentului și urmărirea respectării acestora.

Salvarea documentelor pe suport informatic.

Utilizarea calculatorului pentru evidenta SDV-urilor.

VII. Compartiment Resurse umane:

Neconformități SMC:

1. Dosarele personalului nu sunt în totalitate actualizate

2. Procedura de incadrare, promovare si retragere a personalului PLC-16.06 nu este adecvata.

3. Carnetele de munca nu sunt completate, pentru tot personalul organizatiei la toate rubricile.

4. Documentele sunt semnate de persoane care nu au stabilite competente in fisa postului.

5. Nu sunt disponibile inregistrari ale urmaririi obiectivelor stabilite la nivelul compartimentului pt. anul 2011.

Recomandări SMC :

Elaborarea studiului privind necesarul de instruire si eficienta acestora.

Actualizarea deciziei privind înlocuitorii titularilor de post.

Actualizarea formularului Fișa de apreciere cod AQ-00-290 și a procedurii de lucru PLC-16.04 privind evaluarea competenței personalului .

Urmărirea măsurilor prezentate în programele și planurile de măsuri și transmiterea datelor referitoare la stadiul realizării acestora, la termenele stabilite, compartimentului AQ.

Actualizarea formularelor utilizate în cadrul compartimentului și utilizarea numai a documentelor în vigoare .

VIII. Secția de producție – Atelierul 1:

Neconformități SMC:

La operatia frezare baza, nu este prescris modul de verificare a rugozitatii.

Nu este prescris in planul de operatii intervalul la care trebuie sa se schimbe placutele, la op. de frezare.

Nu este respectata ordinea operatiilor.

Maistrul nu ia la cunostinta zilnic despre produsele neconforme inregistrate.

Rapoartele de neconformitate si notele de rebut nu sunt completate la timp de catre personalul sectiei de productie

Nu este disponibila lista cu formulare, etichete si stampile actualizata.

Nu se consemneaza efectuarea autocontrolului.

Nu se respecta marcarea sculelor.

Dispozitivul de frezat utilizat la op. 65 nu asigura strangerea pieselor.

Executantii nu completeaza toate formularele prevazute in documentatie.

IX. Secția de producție – Atelierul 2:

Neconformități SMC:

Desenele nu sunt in totalitate traduse.

Nu se consemneaza efectuarea autocontrolului.

Documentele nu sunt in totalitate completate.

Nu este stabilita zona pentru produse neconforme.

Piesele nu sunt ajustate dupa operatia de debitare.

Nu toate piesele rebut au aplicata bulina rosie

Placile de control nu sunt in totalitate identificate.

Fisa de verificare SDV-uri nu este completata la toate masinile CNC.

Instructiunea de conservare-ambalare ILC-00.15.28 nu este actualizata.

Matricea de competente nu este intocmita pe formularul in vigoare.

Nu sunt disponibile inregistrari privind urmarirea rebuturilor.

Nu este disponibil un calcul al incarcarii masinilor-unele in cadrul atelierului.

Rapoartele de neconformitate si notele de rebut nu sunt completate la timp de catre personalul sectiei de productie-at.II.

Nu este stabilita norma de timp pentru executia reperelor.

Recomandări SMC pentru cele doua ateliere de productie:

Instruirea personalului tehnic privind controlul documentelor, comunicarea internă, etc. și documentarea instruirilor efectuate.

Instruirea executanților privind efectuarea autocontrolului și tratarea produsului neconform și documentarea instruirilor efectuate.

Instruirea executanților privind modul de utilizare și întreținere a mijloacelor de măsurare.

Muncitorii trebuie instruiti/constientizati privind cunoasterea si respectarea cu strictete a standardelor in vigoare.

Stabilirea de obiective la nivelul formațiilor de lucru.

Respectarea procedurii de instruire privind comunicarea la compartimentul RU a instruirilor efectuate în afara organizației.

Actualizarea formularelor utilizate în cadrul compartimentului și utilizarea numai a documentelor în vigoare.

Urmărirea lunară a indicatorilor de proces, înregistrarea acestora și transmiterea datelor, la compartimentul AQ.

Întocmirea de programe de acțiuni corective și preventive pentru eliminarea neconformităților, respectiv pentru a împiedica apariția acestora.

Colectarea propunerilor de îmbunătățire de la personalul din cadrul atelierelor de productie.

Actualizarea procedurilor si instructiunilor de lucru specifice compartimentului.

Utilizarea rețelei e-mail pentru comunicarea diverselor informații.

X. Atelier Sculărie :

Neconformități SMC: Nu au fost înregistrate neconformități.

Recomandări SMC :

Actualizarea fiselor post pentru personalul din cadrul atelierului.

Întocmirea unor programe de reducere a cheltuielilor în cadrul compartimentului și urmărirea respectării acestora.

XI. Compartiment AQ

Neconformități SMC: Nu au fost înregistrate neconformități.

Recomandări SMC si SMM:

Întocmirea de programe de reducere a cheltuielilor în cadrul compartimentului și urmărirea respectării acestora.

XII. Atelier Mecano-Energetic

Neconformități SMC:

1. In fisa de mentenanta cod AQ-01-404 de la utilajul MGA 8 nu sunt consemnate lucrarile care ar trebui efectuate conform tabelului de examinare aferent.

2. Tabelul de examinare de la utilajul MGA 8 nu are caracter de document controlat. (nu are cod, lipseste numele organizatiei, denumirea comp.)

3. Nu sunt disponibile inregistrari ale urmaririi obiectivelor stabilite la nivelul compartimentului.

9. Fisele postului pentru personalul nou angajat nu sunt disponibile.

Recomandări SMC:

Monitorizarea permanentă a căderilor accidentale ale MU.

Urmărirea măsurilor prezentate în programele și planurile de măsuri și transmiterea datelor referitoare la stadiul realizării acestora, la termenele stabilite, compartimentului AQ.

Actualizarea formularelor utilizate în cadrul compartimentului și utilizarea numai a documentelor în vigoare.

Urmărirea lunară a indicatorilor de proces, înregistrarea acestora și transmiterea datelor, la compartimentul AQ.

Actualizarea procedurilor și instrucțiunilor de lucru, difuzarea acestora în rețeaua Intranet, arhivarea exemplarelor originale, retragerea și distrugerea celor perimate.

Întocmirea unor programe de reducere a cheltuielilor în cadrul compartimentului și urmărirea respectării acestora.

XIII. Compartiment Metrologie

Neconformități SMC : Nu au fost înregistrate neconformități.

Recomandări SMC :

Verificarea periodica a modului de utilizare si întreținere, de către personalul muncitor, a echipamentelor de măsurare si monitorizare.

Întocmirea unor programe de reducere a cheltuielilor în cadrul compartimentului și urmărirea respectării acestora.

XIV. Compartiment Administrativ

Neconformități SMC:

Procedura de lucru PLC-01.03 nu este respectată în totalitate (ecusoanele nu se utilizează pentru toti delegatii).

Procedura de lucru PLC-01.03 nu este actualizata.

Nu sunt disponibile inregistrari ale urmaririi realizarii obiectivelor stabilite la nivelul compartimentului.

Recomandări SMC:

Procedurarea activității de secretariat.

Urmărirea măsurilor prezentate în programele și planurile de măsuri și transmiterea datelor referitoare la stadiul realizării acestora, la termenele stabilite, compartimentului AQ.

Utilizarea e-mail-ului pentru comunicarea diverselor informații.

Întocmirea unor programe de reducere a cheltuielilor în cadrul compartimentului și urmărirea respectării acestora.

XV. Comp. Prevenire, Protectie Situatii de Urgenta

Neconformități SMC:

1. Nu este disponibil un mijloc de masurare pentru luminozitate.

.

Recomandări SMC:

Utilizarea rețelei INTRANET pentru comunicarea diverselor informații.

Urmărirea măsurilor prezentate în programele și planurile de măsuri și transmiterea datelor referitoare la stadiul realizării acestora, la termenele stabilite, la comp. AQ/PM.

XVI. Inginer de Sistem

Neconformități SMC:

Fisa postului nu contine responsabilitati SMC, SSM-SU si nu este intocmita pe formularul in vigoare.

Nu este disponibila o lista cu programele existente in cadrul organizatiei.

Recomandări SMC:

1. Actualizarea procedurii de salvare a documentelor pe suport informatic PLC-01.01 astfel incat sa fie adecvata cu cerintele sistemelor.

2. Actualizarea instructiunii ILC-19.01 „Comunicarea prin e-mail”.

XVII. Director General

Neconformități SMC : Nu au fost înregistrate neconformități.

Recomandări SMC si SMM:

1. Intocmire Plan de afaceri

2. Stabilire obiective strategice, altele decat cele calitate-mediu.

3. Actualizare organigrama organizatie.

XVIII. Director Tehnic

Neconformități SMC : Nu au fost înregistrate neconformități.

Recomandări SMC:

Intocmire organigrama departament.

XIX. Director Economic

Neconformități SMC: Nu au fost înregistrate neconformități.

Recomandări SMC si SMM:

Intocmire organigrama departament.

Actualizare fise post pentru personalul din cadrul departamentului economic

XX. Director Comercial

Neconformități SMC si SMM : Nu au fost înregistrate neconformități.

Recomandări SMC si SMM:

Organizarea unui compartiment de logistica.

Intocmire organigrama departament.

Concluzii

Un Sistem de Management al Calității vizează pe langă identificarea tuturor sarcinilor legate de calitatea produselor, distribuirea responsabilităților , stabilirea relațiilor de colaborare. De asemenea are ca scop stabilirea mecanismelor pentru integrarea tuturor funcțiilor într-un sistem integrat. Orice SMC trebuie să fie transparent în asa fel încât atât personalul propriu, cât și furnizorii și clienții săi să înteleagă clar cum intenționează societatea, să se asigure că produsele livrate vor satisface cerințele clientilor. Globalizarea în continuă creștere a comerțului, aderarea Romaniei la Uniunea Europeană, fac ca un Sistem de Management al Calității să fie esențial pentru orice organizației.

Din cele prezentate în prezenta lucrare, rezultă că prin implementarea unui SMC în conformitate cu standardul ISO 9001 organizația IAMU S.A. creează premizele îndeplinirii cerințelor clienților și a respectării cerințelor de reglementare.

Prin implementarea unui SMC în conformitate cu standardul ISO 9001 in cadrul organizației, se dorește:

să se demonstreze “abilitatea de a furniza consecvent produse care să satisfacă cerințele clientului și cerințele de reglementare aplicabile”;

să “mărească satisfacția clientului” prin aplicarea eficace îmbunătățirii continue a sistemului de management al calității;

BIBLIOGRAFIE

Kifor, C. V, Sisteme integrate de management, Sibiu, Alma Mater, 2005

Kifor, C. V. Oprean, C., Ingineria Calității, Sibiu, Editura Universității Lucian Blaga

din Sibiu, 2002

Oprean, C., Kifor, C. V., Managementul integrat al Calității, Sibiu, Editura

Universității Lucian Blaga din Sibiu, 2006

*** SR EN ISO 9000:2006. Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și vocabular.

*** Standardul ISO 9001 : 2008 Sisteme de management al calității. Cerințe.

*** www.iamu.ro

*** documentație internă S.C. I.A.M.U. S.A.

BIBLIOGRAFIE

Kifor, C. V, Sisteme integrate de management, Sibiu, Alma Mater, 2005

Kifor, C. V. Oprean, C., Ingineria Calității, Sibiu, Editura Universității Lucian Blaga

din Sibiu, 2002

Oprean, C., Kifor, C. V., Managementul integrat al Calității, Sibiu, Editura

Universității Lucian Blaga din Sibiu, 2006

*** SR EN ISO 9000:2006. Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și vocabular.

*** Standardul ISO 9001 : 2008 Sisteme de management al calității. Cerințe.

*** www.iamu.ro

*** documentație internă S.C. I.A.M.U. S.A.

Similar Posts

  • Studiu Privind Structura Financiara a Intreprinderii

    CUPRINS Introducere………………………………………………………………………………………… 3 1.Prezentare generală a SC. OGIMEX SRL……………………………………….. 5 1.1 Date despre întreprindere……………………………………………………………….. 5 1.1.1 Scurt istoric………………………………………………………………………………… 5 1.1.2 Obiect de activitate……………………………………………………………………… 5 1.1.3 Conducerea societății; Asociați; Salariați……………………………………….. 6 1.1.4 Clienți……………………………………………………………………………………….. 8 1.1.5 Furnizori……………………………………………………………………………………. 8 1.1.6 Concurenți…………………………………………………………………………………. 9 1.2 Analiza situației economico-financiare la S.C. OGIMEX SRL……………. 10 1.2.1 Analiza Cifrei de Afaceri……………………………………………………………. 10 1.2.2…

  • Contabilitate Aprofundata

    CUPRINS: CAP. I. CLASA I – CONTURI DE CAPITALURI, PROVIZIOANE, ÎMPRUMUTURI ȘI DATORII ASIMILATE ……………………………………………………………………. pag. 1 ACȚIUNI PROPRII 109 …………………………………………………………………….. pag. 56 ACȚIUNI PROPRII DEȚINUTE PE TERMEN SCURT …………………… pag. 56 ACȚIUNI PROPRII DEȚINUTE PE TERMEN LUNG 1092 …………… pag. 56 ACȚIUNI PROPRII REPREZENTÂND TITLURI DEȚINUTE DE SOCIETATEA ABSORBITĂ LA SOCIETATEA ABSORBANTĂ 1095 ……………..

  • Comertul Si Dezvoltarea Durabila

    CUPRINS: I. COMERTUL I.1 Conceptul de comert si comertul exterior I.2 Organizatia mondiala a comertului I.3 Dreptul comertului international I.4 Poluarea de catre industrie si politici de reducere II. DEZVOLTAREA DURABILA II.1 Lansarea conceptului II.2 Strategia dezvoltarii durabile a mediului in Romania II.3 Masurile dezvoltarii durabile adoptate de Romania in procesul pre si post aderare…

  • . Integrarea Strategiei de Resurse Umane In Strategia Generala a Intreprinderii

    Tema lucrarii : INTEGRAREA STRATEGIEI DE RESURSE UMANE ÎN STRATEGIA GENERALĂ A ÎNTREPRINDERII CAPITOLUL l PERFORMANTELE ORGANIZAȚIEI Performanțele firmei sunt influențate de o multitudine de factori. Aceștia pot fi clasificați în trei mari categorii interdependente: – Factori externi — politici, economici, sociali, tehnologici, ecologici; – Factori interni; – Rezultate. 1.1. Factorii externi Factorii externi nu…

  • Sistemul Bancar Romanesc, Trecut, Prezent Si Perspective

    SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC, TRECUT, PREZENT ȘI PERSPECTIVE CUPRINS Introducere CAPITOLUL 1 SISTEME BANCARE CONTEMPORANE 1.1 Definiția sistemului bancar. Caracteristici ale sistemului bancar. 1.2 Tipuri de sisteme bancare 1.2.1 Sistemul bancar american 1.2.2 Sistemul bancar britanic 1.2.3 Sistemul bancar german 1.2.4 Sistemul bancar italian 1.2.5 Sistemul bancar românesc CAPITOLUL II ISTORIA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC 2.1. Activitatea…

  • Parcuri Si Rezervatii Naturale, Posibilitati DE Valorificare Turistica

    PARCURI ȘI REZERVAȚII NATURALE, POSIBILITĂȚI DE VALORIFICARE TURISTICĂ STUDIU DE CAZ ZONA MONTANĂ A JUDEȚULUI SUCEAVA Cuprins Introducere Capitolul I I.1. Așezare matematică – Limite I.2. Scurt istoric al cercetărilor I.3. Potențialul fizico-geografic a județului Suceava I.3.1 Resursele subsolului I.3.2 Relieful I.3.2.1 Relieful montan – carpatic I.3.2.2. Unitatea subcarpatică I.3.3. Elemente de climă I.3.4. Elemente…