Implementarea Unui Proiect cu Finantare Europeana

INTRODUCERE

În primul capitol al lucrării am sintetizat principalele noțiuni teoretice care m-au ajutat în elaborarea studiului de caz.În cadrul acestuia am încercat să sintetizez principalele criterii europene pe care țările eligibile de a adera la UE trebuie să le îndeplinească.În același timp, un subcapitol a fost alocat bugetului Uniunii Europene, pentru a vedea de unde provin resursele și spre ce sectoare sunt ele alocate.

Tot în acest capitol am făcut o trecere scurtă în revistă a fondurilor europene, clasificându-le în fonduri de preaderare și fonduri de postaderare.

Capitolul II prezintă principalele caracteristici ale societății alese.Am optat în acest sens pentru firma SC ILDU SRL care activează în domeniul agricol.Au fost enunțate principalele criterii de identificare, localizarea, fiind deasemenea realizată o analiză a principalilor indicatori economici, pe perioada 2008-2013.Am ales ca și indicatori relevanți cifra de afaceri, veniturile, cheltuielile, profitul și numărul de angajați, iar aceste date au fost prezentate evolutiv, sub forma de grafice.

Totodată, tot în acest capitol am prezentat o situație minimă a agriculturii românești în ultimii ani.

În capitolul III-Implementarea unui plan de afaceri a fost creionat un minim plan de accesare a fondurilor europene de către firma SC ILDU SRL. Proiectul urmărește construirea unui siloz în cadrul incintei societății, pentru a facilita procesul de depozitare a cerealelor, crescând astfel veniturile firmei.

Am enumerat principalele acte pe care un solicitant trebuie să le depună în vederea obținerii finanțării.

Ultima parte conține anexele care m-au ajutat să realizez analiza indicatorilor economici din cadrul capitolului II, anexe aparținând Ministerului de Finanțe.

Cap.I Politica de dezvoltare a Uniunii Europene

1.1-Cadrul general

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007, s-a acționat în sensul compatibilizării modelului economic românesc, cu modelul european integrat.

Uniunea Europeană reprezintă forma evoluată a CEE în noul context european și mondial.Ea este cea mai dezvoltată modalitate de integrare economică internațională ce implică politici economice comune, adoptate prin consensul țărilor membre(Dicțonarul de Economie, Ediția a doua, Editura Economică, București, 2001).

Criteriile de eligibilitate pe care țările trebuie să le întrunească pentru a adera la Uniunea Europeană sunt stipulate în cadrul Consiliului European de la Copenhaga din 1993 și ulterior modificate de Consiliul European de la Madrid din 1995.Aceste criterii sunt de ordin politic(prin garantarea democrației și a drepturilor omului), de ordin economic(economia să fie funcțională), plus capacitatea de a își asuma o serie de obiective generale ale Uniunii Europene de ordin monetar.

Rezultă din aceasta că integrarea în Uniunea Europeană este un proces foarte complex, cu avantaje evidente, dar și cu sacrificii multiple, mai întâi pentru țările slab dezvoltate(Ciucur, Dumitru, Consemnări economice, editura ASE, București, 2013).

În calitate de membru al Uniunii Europene, România participă la realizarea obiectivelor comune, care vizează, în principal, susținerea creșterii economice, a competitivității și ocuparea forței de muncă(Diaconescu Mirela – Economie europeana, Editura Uranus, Bucuresti, 2004.p.13).

1.2-Bugetul UE

Resursele bugetului UE provin din:

-resurse proprii tradiționale-taxe asupra importurilor;

-resurse bazate pe TVA;

-resurse bazate pe venitul național brut-un anumit procent din VNB-ul fiecărui stat membru;are cea mai mare pondere în bugetul UE;

Bugetul UE este adoptat de către Consiliul European, apoi Parlamentul are la dispoziție 42 de zile pentru a îl adopta sau pentru a transmite Consiliului eventualele modificari.

În perioada 2007-2013, cea mai mare parte a bugetului Uniunii Europene a fost direcționată spre asigurarea competitivității și coeziunii țărilor membre, în procent de 44,6%, iar pe locul imediat următor, fondurile au mers spre agricultură, dezvoltare rurală, mediu și pescuit, în procent de 42,5%.

Pentru 2014-2020, cea mai mare parte a bugetului este direcționată către agricultură și alte politici(63% din totalul fondurilor), în timp ce un procent de 33% este destinat politicii de coeziune.

1.3-Politica de Coeziune Economică și Socială (PCES)

Articolul 158 (130 a) din Tratatul Comunitatilor Europene prevede: "Comunitatea se va orienta spre reducerea inegalităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor celor mai defavorizate în scopul dezvoltării armonioase a întregii comunități prin întărirea coeziunii economice și sociale".

Concepută ca o politică a solidarității la nivel european, politica de coeziune se bazează în principal pe solidaritate financiară, adică pe redistribuirea unei părți din bugetul comunitar realizat prin contribuția statelor membre către regiunile și grupurile sociale mai puțin prospere(REGULAMENTUL (CE) nr. 1080/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 5 iulie 2006).

Prin coeziune înțelegem un ansamblu de măsuri luate, în vederea asigurării corespunzatoare a unui sistem.Coeziunea economică urmărește creșterea bunăstării unei țări, iar cea sociala presupune reducerea disparităților între indivizi.

Acestei politici de coeziune sociala și economică(PCES) îi este acordată o treime din bugetul total existent la nivelul Uniunii Europene.Astfel la nivel general se urmărește:

Dezvoltarea economică a țărilor;

Reducerea disparităților dintre indivizi;

Îmbunătățirea funcționării pieței unice;

Sprijin pentru persoanele cu dizabilități fizice sau psihice;

Reducerea șomajului;

Obiectivele de intervenție ale PCES:

Convergență – pentru regiunile unde PIB/locuitor este sub 75% din media UE;

Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă – pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergență;

Cooperare teritoriala europeana – pentru regiuni,judete si zone transnationale;

(REGULAMENTUL (CE) nr. 1083/2006 AL CONSILIULUI din 11 iulie 2006)

1.4-Fonduri de pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD)

Fondurile europene reprezintă anumite sume de bani pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziția țărilor membre în vederea îndeplinirii criteriilor de la Copenhaga și Madrid.

Acestea sunt de trei tipuri:

PHARE

ISPA

SAPARD.

1.4.1-FONDURILE PHARE

Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy – Polonia-Ungaria Ajutor pentru Reconstrucția Economiei)

Au fost introduse în anul 1990 în scopul sprijinirii Poloniei și Ungariei.Ulterior, de aceste fonduri s-au putut bucura încă alte câteva țări(în 1996).Acestea erau:Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia-țări candidate, și Albania, Bosnia-Hertegovina, Iugoslavia.

Fondurile PHARE au trei componenete(sursa: www.mmediu.ro) și anume:

-Phare National;

-Phare CBC;

-Phare Coeziune Economica si Sociala;

Acest program vizează în special țările care au probleme cu sectorul investițiilor, în urma restructurarilor.În plus, ele sprijină țările în adoptarea legislației Uniunii Europene.

Astfel, domeniile vizate de PHARE sunt următoarele(sursa:ec.europa.eu):

dezvoltare instituțională;

investiții pentru sprijinirea aplicării legislației comunitare;

investiții în coeziune economică și socială.

Dezvoltarea instituțională urmărește să ajute țările ce se pregatesc de aderare să îndeplinească toate bazele legislative cerute de către Uniunea Europeană.Totodată, nu este vorba numai de corelarea legislativă, ci și de punerea în practică și respectarea legilor.În acest context, un rol important îl au programele de twinning.Acestea presupun ca anumiți funcționari publici străini să fie detașați în țările candidate, pentru o perioadă de minim 1 an.Aceștia sunt specializați în agricultură, finanțe, mediu, justiție, afaceri interne(sursa: ec.europa.eu).Se urmărește în acest fel înfrățirea instituțională.

Investițiile pentru sprijinirea aplicării legislației comunitare urmăresc să construiască cadrul necesar îndeplinirii acquis-ului comunitar(legislației).Câteva exemple de astfel de investiții(sursa:ec.europa.eu) :

–achiziționarea de echipamente;

-programe de software în ministere;

-materiale necesare implementării campaniilor de relații publice la nivel de instituții;

-construirea de laboratoare dotate(laboratoare de control sanitar-veterinar);

-echipamente pentru controlul traficului rutier;

-echipamente pentru păzirea frontierelor.

Investiții în coeziune economică și socială au în vedere susținerea sectorului privat, dezvoltarea resurselor umane, eficiența energetică, dezvoltarea infrastructurii locale și regionale, servicii sociale, servicii turistice.Prin acestea se urmărește ca locuitorii țării respective să ducă un trai mai bun, și să aibă locuri de muncă.

1.4.2-Fondurile ISPA

(Instrument for Structural Policies for Pre-Accession – Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare)

Aceste fonduri sunt destinate în principal problemelor ce țin de mediu, vizând alinierea la standardele impuse, țărilor ce se pregătesc de aderarea la Uniunea Europeană.Fondurile ISPA subvenționează probleme ce țin de următoarele domenii(sursa: www.apaprod.ro):

rezerva de apă potabilă;

tratarea apelor reziduale;

administrarea deșeurilor solide și a celor periculoase;

poluarea aerului.

În domeniul transporturilor, ISPA finanțează reabilitarea și dezvoltarea de căi ferate, drumuri, poduri și aeroporturi(sursa:ec.europa.eu).

Programul ISPA a finanțat România în perioada 2000-2006, urmând ca după aderare să fie înlocuit cu Fondul de Coeziune.

Prin programul ISPA, au fost finanțate un număr de(sursa:Ministerul de Finante):

-36 de proiecte de investiții majore în infrastructura de apă- apă uzată și deșeuri;
– 12 proiecte de investiții majore în infrastructura de transport;
–   5 măsuri de Asistență Tehnică pentru sectorul de mediu în cadrul cărora au fost pregătite Aplicațiile pentru accesarea finanțării prin POS Mediu, aferente exercițiului financiar 2007-2015;
–   8 măsuri de Asistență Tehnică pentru sectorul transporturi ;
–   3 măsuri de Asistență Tehnică orizontală;

1.4.3-Fondurile SAPARD

(Special Pre-Accesion Programme for Agriculture and Rural Development – Programul Special de Pre-aderare pentru Agriculturå æi Dezvoltare Rurala)

Fondurile SAPARD urmăresc finanțarea agriculturii țărilor din Europa Centrala și de Est.Mai concret, obiectivele fondurilor SAPARD sunt(sursa: ec.europa.eu):

îmbunătățirea vieții comunităților locale;

crearea unui sector competitiv de producere și prelucrare a produselor agricole;

crearea de locuri de muncă în mediul rural;

asigurarea de venituri adecvate locuitorilor din zonele rurale

asigurarea unei dezvoltări durabile zonelor rurale.

1.5-Fonduri post-aderare

Aceste fonduri sunt acordate odată ce țările au aderat la Uniunea Europeană.Începând cu anul 2007, România a primit circa 30 miliarde de euro din partea Uniunii Europene, bani care au scopuri precise.La nivelul României, ele sunt coordonate de către Ministerul de Finanțe, care la rândul lui acordă fondurile și supravegheaza utilizarea lor de către celelalte ministere( Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului).

Pentru 2014-2020, României îi sunt acordate 39,8 miliarde de euro, în creștere cu 18% față de 2007-2013(sursa:eufinantare.info).

Fondurile au 3 obiective generale:

-convergența-acestui obiectiv îi este atribuită cea mai mare parte a fondurilor, urmărind creșterea economică(PIB/locuitor);

-competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă;

-cooperarea teritorială europeană;

Conform graficului, în perioada 2010-2012 cea mai bună situație o prezintă Programul Operațional Regional(alocări de 16,16 miliarde lei, plăți de 4,34 miliarde lei, r și respectarea legilor.În acest context, un rol important îl au programele de twinning.Acestea presupun ca anumiți funcționari publici străini să fie detașați în țările candidate, pentru o perioadă de minim 1 an.Aceștia sunt specializați în agricultură, finanțe, mediu, justiție, afaceri interne(sursa: ec.europa.eu).Se urmărește în acest fel înfrățirea instituțională.

Investițiile pentru sprijinirea aplicării legislației comunitare urmăresc să construiască cadrul necesar îndeplinirii acquis-ului comunitar(legislației).Câteva exemple de astfel de investiții(sursa:ec.europa.eu) :

–achiziționarea de echipamente;

-programe de software în ministere;

-materiale necesare implementării campaniilor de relații publice la nivel de instituții;

-construirea de laboratoare dotate(laboratoare de control sanitar-veterinar);

-echipamente pentru controlul traficului rutier;

-echipamente pentru păzirea frontierelor.

Investiții în coeziune economică și socială au în vedere susținerea sectorului privat, dezvoltarea resurselor umane, eficiența energetică, dezvoltarea infrastructurii locale și regionale, servicii sociale, servicii turistice.Prin acestea se urmărește ca locuitorii țării respective să ducă un trai mai bun, și să aibă locuri de muncă.

1.4.2-Fondurile ISPA

(Instrument for Structural Policies for Pre-Accession – Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare)

Aceste fonduri sunt destinate în principal problemelor ce țin de mediu, vizând alinierea la standardele impuse, țărilor ce se pregătesc de aderarea la Uniunea Europeană.Fondurile ISPA subvenționează probleme ce țin de următoarele domenii(sursa: www.apaprod.ro):

rezerva de apă potabilă;

tratarea apelor reziduale;

administrarea deșeurilor solide și a celor periculoase;

poluarea aerului.

În domeniul transporturilor, ISPA finanțează reabilitarea și dezvoltarea de căi ferate, drumuri, poduri și aeroporturi(sursa:ec.europa.eu).

Programul ISPA a finanțat România în perioada 2000-2006, urmând ca după aderare să fie înlocuit cu Fondul de Coeziune.

Prin programul ISPA, au fost finanțate un număr de(sursa:Ministerul de Finante):

-36 de proiecte de investiții majore în infrastructura de apă- apă uzată și deșeuri;
– 12 proiecte de investiții majore în infrastructura de transport;
–   5 măsuri de Asistență Tehnică pentru sectorul de mediu în cadrul cărora au fost pregătite Aplicațiile pentru accesarea finanțării prin POS Mediu, aferente exercițiului financiar 2007-2015;
–   8 măsuri de Asistență Tehnică pentru sectorul transporturi ;
–   3 măsuri de Asistență Tehnică orizontală;

1.4.3-Fondurile SAPARD

(Special Pre-Accesion Programme for Agriculture and Rural Development – Programul Special de Pre-aderare pentru Agriculturå æi Dezvoltare Rurala)

Fondurile SAPARD urmăresc finanțarea agriculturii țărilor din Europa Centrala și de Est.Mai concret, obiectivele fondurilor SAPARD sunt(sursa: ec.europa.eu):

îmbunătățirea vieții comunităților locale;

crearea unui sector competitiv de producere și prelucrare a produselor agricole;

crearea de locuri de muncă în mediul rural;

asigurarea de venituri adecvate locuitorilor din zonele rurale

asigurarea unei dezvoltări durabile zonelor rurale.

1.5-Fonduri post-aderare

Aceste fonduri sunt acordate odată ce țările au aderat la Uniunea Europeană.Începând cu anul 2007, România a primit circa 30 miliarde de euro din partea Uniunii Europene, bani care au scopuri precise.La nivelul României, ele sunt coordonate de către Ministerul de Finanțe, care la rândul lui acordă fondurile și supravegheaza utilizarea lor de către celelalte ministere( Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului).

Pentru 2014-2020, României îi sunt acordate 39,8 miliarde de euro, în creștere cu 18% față de 2007-2013(sursa:eufinantare.info).

Fondurile au 3 obiective generale:

-convergența-acestui obiectiv îi este atribuită cea mai mare parte a fondurilor, urmărind creșterea economică(PIB/locuitor);

-competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă;

-cooperarea teritorială europeană;

Conform graficului, în perioada 2010-2012 cea mai bună situație o prezintă Programul Operațional Regional(alocări de 16,16 miliarde lei, plăți de 4,34 miliarde lei, rata de absorbție 26,9%), iar cea mai problematică situație se regăsește la nivelul Programului Operațional Sectorial Transport, unde au fost atrase doar 0,7 miliarde, dintr-o sumă disponibilă de 19,8 miliarde, rata de absorbție fiind așadar de 3,42%(sursa:www.businessday.ro).

După cum am văzut, fondurile post-aderare urmăresc mai multe obiective.În funcție de tipul obiectivelor, fondurile se pot clasifica în:

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)

Fondul Social European (FSE)

Fondul de Coeziune

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR)

Fondul European pentru Pescuit (FEP)

1.5.1-Fondul European pentru Dezvoltare Regionala(FEDR)

Fondul European pentru Dezvoltare Regională a fost creat în anul 1975.Aceste fonduri urmăresc reducerea discrepanțelor la nivel de regiuni prin îndeplinirea următoarelor coordonate(sursa: Ministerul Mediului):

-dezvoltarea competitivității între producători;

-cercetarea și dezvoltarea tehnologică în scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii;

-dezvoltarea societății informaționale;

-dezvoltarea turismului și a investițiilor în patrimoniul cultural, prin aceasta urmărindu-se o creștere a numărului de locuri de muncă;

-protecția și ameliorarea mediului prin dezvoltarea unor noi moduri de alimentare cu energie regenerabilă;

– egalitatea între bărbați și femei din punct de vedere profesional.

Din sfera activităților eligibile nu vor face parte TVA, dobânzi la credite, achiziționarea de terenuri într-un cuantum mai mare de 10% din cheltuiala totală eligibilă pentru activitatea respectivă, construcții de locuințe și dezactivarea stațiilor de energie nucleară(Sursa:www. EurActiv.ro).

1.5.2-Fondul Social European (FSE)

A luat naștere în 1958 și are ca rol principal reducerea la minim a deficiențelor de pe piața muncii(reducerea șomajului, creșterea locurilor de muncă, facilitarea accesului la piața muncii în cazul tinerilor și nu numai, sprijinirea persoanelor dezavantajate).

Conform regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 1081/2006 ,
acesta finanțează următoarele priorități(sursa:fseromania.ro):

Creșterea adaptabilității lucrătorilor și întreprinderilor;

Creșterea accesului și a participării pe piața muncii;

Promovarea incluziunii sociale prin lupta împotriva discriminării și facilitarea accesului pe piața muncii pentru persoanele dezavantajate.

Finanțarea statelor se realizează pe o perioadă de 7 ani.Spre exemplu, în cazul României, exercițiul s-a desfășurat între 2007-2013, și sunt atribuite Ministerului Fondurilor Europene(POSDRU) și Ministerului Administrației și Internelor.

1.5.3- Fondul de Coeziune

A fost înființat în 1993 pentru a sprijini Spania, Portugalia, Irlanda și Grecia, care la acel moment se situau din punct de vedere economic sub celelalte state membre ale Uniunii Europene. Fondul de coeziune este destinat statelor membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE(sursa:ec.europa.eu).

În exercițiul 2007-2013, țările care au avut prioritate în obținerea fondurilor de coeziune au fost:

Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia.

Obiectivele vizate de Fondul de Coeziune sunt(sursa:ec.europa.eu):

–Rețele de transport;

-proiecte legate de energie, atâta timp cât acestea aduc beneficii mediului înconjurător și stimulează folosirea eficientă a energiei, dezvoltarea unor metode de producere a energiei regenerabile.

Din sfera activităților eligibile nu vor face parte dobânzile la credite, achiziționarea de terenuri într-un cuantum mai mare de 10% din cheltuiala totală eligibilă pentru activitatea respectivă, construcții de locuințe, dezactivarea stațiilor de energie nucleară, TVA recuperabil(Pârlog Cornelia, Constantin Daniela-Luminita – Dezvoltare regională și integrare europeană, Editura Oscar Print, București, 2003).

1.5.4- Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR)

Aceste fonduri au fost create în scopul sprijinirii țărilor în implementarea Politicii Agricole Comune-PAC(sursa: fonduri-structurale.ro).României îi este acordată pentru 2014-2020 suma de 17,5 miliarde de euro, FEADR fiind astfel cu 27% față de suma alocată între 2007-2013.

Politica Agricolă Comună a fost lasată în 1962 reprezentând un parteneriat între agricultorii Europei.Printre obiectivele PAC amintim(sursa:eufinantare.info):

creșterea productivității agricole;

asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru agricultorii din Uniunea Europeana;

securitatea alimentară;

schimbările climatice;

raritatea-distribuirea echitabila a resurselor;

susținerea zonelor rurale din întreaga UE și menținerea vitalității economiei rurale.

1.5.5- Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Fondul european pentru pescuit (FEP) finanțează industria pescuitului și comunitățile din zonele de coastă, pentru a le ajuta să se adapteze la condițiile în permanentă schimbare și să-și consolideze poziția economică și durabilitatea ecologică(sursa:ec.europa.eu).

FEP contribuie la implementarea schimbărilor majore ale reformei PCP pe 5 axe prioritare(sursa: Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, www.ecrestere.ro ):

Măsuri pentru ajustarea flotei de pescuit comunitare

Masura 1.1 – Sprijin public pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit

Masura 1.2 – Sprijin public pentru încetarea temporară a activităților de pescuit

Masura 1.3 – Invesțitii la bordul navelor și selectivitate

Masura 1.4 – Pescuitul costier la scara mică

Masura 1.5 – Compensații socio-economice

Acvacultură, procesare și comercializarea produselor din pescuit și acvacultură

Masura 2.1 – Investiții productive în acvacultură

Masura 2.2 – Măsuri de acva-mediu

Masura 2.5 – Pescuitul în apele interioare

Masura 2.6 – Investiții în procesare și marketing

3) Măsuri de interes colectiv

Masura 3. 1 – Acțiuni colective

Masura 3. 2 – Protecția și dezvoltarea faunei și florei acvatice

Masura 3. 3 – Porturi de pescuit, puncte de debarcare și adăposturi

Masura 3. 4 – Dezvoltarea de noi piete si campanii de promovare

Masura 3. 5 – Proiecte pilot

4) Dezvoltarea durabilă a zonelor costiere de pescuit

Masura 4.1 – Selectarea Grupurilor Locale 

 – Submasura 4.1.a – Sprijin pentru realizarea parteneriatului public-privat și elaborarea strategiilor locale integrate
– Submasura 4.1.b – Sprijin pentru implementarea strategiei locale integrate

Masura 4.2 – Sprijin pentru acțiunile de cooperare între Grupurile Locale.

5) Asistență tehnică

1.6-Situația agriculturii românești

Agricultura este una dintre sectoarele de primă importanță ale României, însă căreia nu i se acordă importanță cuvenită la momentul de față.

Suprafața agricolă a României este de aproximativ 15 milioane de hectare, dintre care 10 milioane hectare reprezintă suprafețe arabile.Însă din acestea, doar jumatate sunt lucrate.

Conform tabelului de mai sus, în anul 2007 agricultura a avut o pondere de 5,8% în produsul intern brut.Anul 2008 a fost un an agricol bun, ocazie cu care se înregistrează cea mai mare pondere al acestui sector în PIB(6,6%) în perioada analizată.

În anul 2009 aportul agriculturii este de 6,4%, urmând ca în 2010 să scadă la 6%.Anul imediat următor a fost deasemenea un an agricol bun, agricultura aducând un procent de 6,5% la produsul intern brut.

Dupa cum spuneam, din suprafața agricolă totală a României cea mai mare parte este destinată cultivatului(aproximativ 10 milioane).Restul se regăsesc sub formă de pașuni, fanețe, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole.

Conform tabelului, cea mai mare suprafață arabilă se regasește în anul 2007, când suprafața era de 9423,3 mii ha, iar cea mai mică în anul 2011- 8305 ha.Această scădere se poate datora transformării unora dintre aceste terenuri în pășuni, livezi sau grădini.

Ca și suprafață, imediat dupa terenurile arabile urmează pășunile, care în anul 2007 erau foarte întinse, ajungând la 8305 mii hectare.

Ca și produse agricole pe cap de locuitor, cele mai bogate sunt grâul, porumbul și cartofii.

Într-o proporție considerabilă se găsesc și legumele.

Capitolul II-Descrierea firmei SC ILDU SRL

2.1-Date generale

Tabel 2.1-Date de înregistrare în Registrul Comerțului

S.C. S.R.L.  a fost înființată în anul 1994, având ca pricipală activitate „Cultura cerealelor , porumbului și a altor plante și creșterea animalelor , activitatea fermelor pentru obținerea laptelui ” .Unicul asociat al firmei este Vasile Iliuță, iar în funcția de administrator al firmei a fost numită Steliana Porumb, numită în această funcție în anul 2003, urmată apoi de Tudor Stanciu.(sursa: http://www.consortiuvilcelele.ro/Membri)

Sediul firmei este situat în Strada Flacara Bl.B 7, Sc.B, Ap.2, Călărași, iar terenurile se găsesc în comuna Vâlcelele, județul Călărași. SC ILDU SRL are în componență:

-2.386  ha teren arabil (proprietate și în regim de arendă, folosință);

Contractele de arenda sunt încheiate cu sătenii din satele Vâlcelele și Floroaica.

-un efectiv  de 104 capete bovine din care vaci lapte- 94 capete;

2.2-Obiectul de activitate al firmei

Principala activitate a firmei este cultivarea de cereale:

Grâu(Triticum)

Porumb(Porumb Duo System Euralis cu hibrizii săi ES Ultrafox Duo și ES Blason Duo.

Floarea soarelui(ES Balistic CL și ES Tektonic CL)

Rapiță( hibridul pr44W29 de la compania pioneer)

Soia(Romanesc 99, Atlas, Columna, Triumf, Dnubian)

Orz

(sursa http://www.pioneer.com/CMRoot/International/Romania/Catalog_Rapita_2014.pdf)

Zona este una propice acestor culturi, întrucât conditiile de sol sunt favorabile.Județul Călărași este situat în Câmpia Română, astfel că,  solurile, constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri și din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al producției vegetale.

(sursa www.ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C8%99i#Solul_.C8.99i_resurse_naturale)

2.3-Misiune și valori

S.C. ILDU S.R.L. se poate caracteriza astfel :

Un management de calitate care asigură :

flexibilitate

stabilitate

experiență și profesionalism

încredere în relațiile cu terții

planificarea și atingerea obiectivelor propuse

Suprafața de teren agricolă gestionată se încadrează în categoria exploatațiilor agricole  medii ;

Dă dovadă de credibilitate în relațiile cu banca , fiind unul dintre clienții fideli ;

Deține o  bază de mașini  agricole   proprie(fiind achiziționate în ultimii 5 ani).

Tractoare

Semanatoare

Combine

(sursa: www.consortiuvilcelele.ro/Membri)

2.4.Localizarea firmei

Firma este situată la o distanță de aproximativ 30 de km de orașul Călărași ,situându-se lângă Drumul județean 306, care face legatura între Dragoș-Vodă-Vâlcelele-Floaroaica.

2.5.Analiza principalilor indicatori economici

Analiza indicatorilor economici s-a facut pe perioada 2008-2013, cu mențiunea că pentru anul 2009 firma nu a înregistrat date la Ministerul de Finanțe.

Cifra de afaceri

Tabel 2.2

Cifra de afaceri reliefează totalul afacerilor unei firme, evaluate la prețurile pieței.În conformitate cu Regulamentul aplicării legii contabilității nr 82/1991 din România, aceasta reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, serviciilor prestate, lucrărilor executate, precum și a altor venituri din exploatare, fiind excluse rabaturile și reducerile acordate clienților.

În perioada analizată, cifra de afaceri a avut un trend crescător.Cea mai mică cifră de afaceri este înregistrată la începutul perioadei de analiză, adică anul 2008, atunci când cifra de afaceri a SC ILDU SRL a fost de 7.847.959 RON, iar maximul este înregistrat în ultimul an de analiză, 2013, moment în care cifra de afaceri atinsese pragul de 32.752.166 RON.

Ca și diamică, cifra de afaceri a avut o evoluție semnificativă, discrepanțele la nivel de ani fiind importante și vizibile.În anul 2010 cifra de afaceri a crescut cu un procent de 13% față de anul precedent.În anul 2011, cifra de afaceri crește cu 31% comparativ cu anul anterior.Cea mai mare evoluție a cifrei de afaceri are loc între 2011-2012, și 2012-2013, când aceasta aparoape se dublează.În anul 2012 față de 2011, cifra de afaceri se modifică cu 37%, iar în 2013 față de anul 2012 cu 43%.Astfel, putem afirma că cea mai mare evoluție a cifrei de afaceri în perioada analizată, a fost înregistrată în ultimul an al perioadei, și anume 2013.

Evoluția cifrei de afaceri este redată în graficul 2.1.

Veniturile

Tabel 2.3

În perioada de referință, cel mai mare nivel al veniturilor se înregistrează în anul 2013, an în care acestea ating suma de 30.089.899 RON.Cea mai scăzută valoare aparține anului 2008, și totalizează 8.482.901 RON.

Ca și dinamică, în anul 2010 față de 2008 veniturile au crescut cu 35%.În anul 2011 față de 2010 acestea au avut o nouă creștere, chiar egală cu cea a anului precedent, și anume 35%.Putem spune că în această perioadă, firma a urmărit să își mențină un nivel crescut al veniturilor.

În anul 2012 față de anul precedent veniturile cresc cu 34%, iar în anul 2013 față de 2012 acestea cresc cu 36%.

În toată perioada evoluția veniturilor a urmat numai un trend ascendent, neexistând scăderi.

Cea mai mare creștere a veniturilor a avut loc în anul 2013, atunci când acestea au crescut cu 7.644.064 RON.

Cheltuielile

Tabel 2.4

Între anii 2008-2013, cea mai mică valoare înregistrată a cheltuielilor este cea a anului 2008, însumând 7.997.098 RON.Cel mai mare nivel al cheltuielilor este înregistrat în anul 2013(25.738.984 RON).

În anul 2010 față de anul 2008 cheltuielile au crescut cu 3.957.172 RON, adică cu un procent de 44%.Anul 2011 aduce o creștere a cheltuielilor de 3.288.300 RON față de anul 2010, adică de 22%.În anul următor, cheltuielile cresc cu 4.805.934 RON(44%) în comparație cu anul anterior.În 2013, cheltuielile cresc din nou, cu o sumă de 5.690.480 RON.Se constată astfel că cea mai mică creștere a cheltuielilor aparține anului 2011 față de 2010, iar cea mai mare creștere a cheltuielilor a avut loc în ultimul an al perioadei analizate, și anume 2013.

O cauză importantă a acestei creșteri se datorează majorării accizei la motorină începând cu 1 ianuarie 2013, prețul urcând de la de la 374 euro/tonă la 391 euro/tonă.

Graficul 2.3 prezintă tendința crescătoare a veniturilor în perioada analizată (2008-2013).

Profitul

Tabel 2.5

Dupa cum se poate observa în Tabel 2.5, în anul 2008 se înregistrează cea mai scăzută valoare a profitului- 414.969 RON, iar cea mai mare în anul 2013 (3.757.259 RON).

În anul 2010 în comparație cu anul 2008, profitul se dublează, crescând cu 449.308 RON, adică un procent de 52%.Tendința de creștere se păstrează și în anul imediat următor, atunci când profitul SC ILDU SRL se modifică cu 732.083 RON, adică cu 46%.

În 2012 față de 2011, profitul înregistrează o nouă creștere, în valoare de 437.004 RON(22%).

Anul 2013 aduce cea mai mare creștere a profitului din toată perioada analizată, și anume, 1.723.895 RON(56%).Această creștere este pusă pe seama anului agricol bun.Anul 2013 a fost cel mai bun an agricol din ultimii 20 de ani, înregistrându-se producții record, ocazie cu care România a urcat pe locul doi din Europa la producerea de porumb, și pe locul cinci ca producție de grâu.

Numărul de angajați

Tabel 2.6

În perioada analizată, numărul de angajați s-a modificat considerabil.În firmă nu au avut loc concedieri, ci dimpotrivă, angajări.

Cei mai puțini angajați se înregistrează în anul 2008, totalizând un număr de 8, iar cei mai mulți sunt în anul 2013, când în firmă activează 40 de persoane.

În anul 2010 față de 2008, numărul angajaților s-a modificat cu 4.În anul 2011 față de 2010, firma angajează încă 5 persoane.În anul 2012 au loc cele mai multe angajări, ți anume 11.Anul 2013 a însemnat aducerea a încă două persoane în fimă.

2.6-Analiza SWOT

Analiza SWOT este menită să reliefeze principalele puncte tari, puncte slabe, amenințări și oportunități ce se regăsesc la nivelul SC ILDU SRL

PUNCTE TARI

-situarea firmei în apropierea orașului Călărași, transportul cerealelor fiind mult mai facil, și cu costuri mai reduse

-solul fertil

-cultivarea mai multor tipuri de cereale

–suprafața arabilă de mari dimensiuni

-numărul mare de angajați

–prezența utilajelor necesare

PUNCTE SLABE

–inexistența în zonă a unor canale de irigație

OPORTUNITĂȚI

–existența fondurilor europene pe care SC ILDU SRL le poate accesa în vederea achiziției de noi utilaje.

AMENINȚĂRI

-o parte considerabilă a terenului arabil aflat în folosința SC ILDU SRL provine din arendă.Arendatarii pot depune cerere pentru rezilierea contractului de arendă.

–creșterea prețului la motorină, prin creșterea accizelor

–inflația

-crizele economice

-scăderea prețului la cereale

–creșterea concurenței

-anii secetoși

-iernile geroase

Capitolul III-Implementarea unui proiect cu finanțare europeană pentru SC ILDU SRL

În procesul agricol, cei mai avantajați sunt intermediarii, și nu producătorii.De cele mai multe ori, producătorii se văd nevoiți să-și vadă cerealele încă de pe câmp întrucât nu dispun de spații care să permită depozitarea acestora.Traderii pot fixa astfel orice preț, iar producătorii se văd nevoiți să accepte.

De aceea, acestă lucrare dorește să prezinte un minim plan de proiect care urmărește atragerea de fonduri europene în vederea construirii unui siloz.

3.1-Denumirea proiectului

Înființare silozuri cereale

Proiectul vizat constă în accesarea fondurilor europene în vederea construirii unui siloz de depozitare a cerealelor produse de firma SC ILDU SRL.

3.2-Titularul proiectului

3.3-Descrierea proiectului

Societatea SC ILDU SRL își propune realizarea proiectului “Înființare silozuri cereale’’ prin solicitarea în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală finanțat de Uniunea Europeană

și Guvernul României prin Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurală a unui

ajutor financiar nerambursabil, Axa 1- Creșterea competitivității sectorului agricol și forestier, Măsura 123 – Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere. Acesta are ca obiectiv general creșterea competitivității exploatațiilor agricole în curs de restructurare pentru facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziție, având în vedere faptul că sectorul agricol și economia rurală sunt expuse presiunii concurențiale a pieței unice (sursa: www.agricultor.ro).

În plus, pe lângă alte obiective amintim:

Dezvoltarea de tehnologii;

Adaptarea întreprinderilor la noi standarde;

Creșterea valorii adăugate a produselor agricole;

Creșterea veniturilor întreprinderilor;

Creșterea eficienței economice a activității firmei;

Prin proiectul „ÎNFIINȚARE SILOZURI CEREALE”, SC ILDU SRL urmează să realizeze în incinta amplasamentului următoarele:

Construirea unei celule de depozitare cereale (grâu, porumb, rapiță, floarea soarelui, orz, soia);

Depozitul va fi format dintr-un număr de 8 silozuri cu volum de circa 3.000 tone fiecare;

echipamentele necesare utilizării silozului în condiții optime:

echipamentele de curățire,

echipamente de uscare,

transport,

aerare,

recepție

automatizare;

Deasemenea prin proiect se vor realiza următoarele obiecte:

Cladire automatizare;

Cladire laborator și spații sociale ;

Unitate producere energie din surse regenerabile (panouri fotovolatice);

Instalație cu panouri solare cu o putere instalata de 270 kw, care va asigura pe

perioada zilei o parte din consumul unității.(Sursa: http://apmvl.anpm.ro/upload/85306_memoriu%20de%20prezentare%20francesti.pdf)/

Corpul cilindric este fabricat din tablă ondulată-curbată din oțel galvanizat.

Pentru a fi depozitată întreaga cantitate de cereale se vor folosi 8 silozuri metalice.

Depozitarea se va face în condiții de calitate, însă până a ajunge în siloz se vor efectua alte câteva operații:

Precurățirea;

uscarea (aerare);

selectare,

control temperatură;

depozitarea;

întreținerea,folosindu-se utilaje specifice:

precurățitor;

uscător;

elevatoare verticale;

transportoare orizontale.

Condițiile de calitate care se impun cerealelor colectate în silozuri sunt:

pentru grâu: umiditate 14%, greutate hectolitrică peste 75, corpuri străine 3%;
–  pentru porumb: umiditate 14%, corpuri străine 3%.

-pentru floarea soarelui: Temperatura de păstrare este la începutul depozitarii de aproximativ 300C, aceasta scăzând treptat;

Condițiile de mediu, respectiv umiditatea ridicată și temperatura mare, necesită aerarea cerealelor în depozite, pentru a scădea cele două valori.

În depozite se urmărește periodic temperatura în masa produsului, care trebuie să fie sub 10 grade Celsius, iar umiditatea nu trebuie să depășească 13-14%, pentru ca boabele de cereale să poată fi păstrate în condiții bune, 1-2 ani.
(sursa: http://www.carticica.ro/in-siloz-cerealele-au-conditii-optime-de-pastrare.html)

Silozul va fi construit la intrarea în comuna Vâlcelele, pe o suprafață care se află deja în proprietatea lui Vasile Iliuță.

3.4-Grafic activități

Studiul de fezabilitate este menit să facă o analiză generală asupra mediului în care investiția va fi implementată, pentru a diagnostica dacă aceasta este rezonabilă sau nu.În plus se urmărește și modul în care viitoarea investiție va fi realizată.

Generalizând cele expuse, se poate concluziona că studiul de fezabilitate este realizarea unei analize complexe asupra aspectelor economico-financiare, tehnice, de management, ale unui proiect de investiții, precum și a factorilor implicați: cum ar fi criteriile de protecție a mediului, aspecte sociale și juridice, factori de timp și de risc.(sursa: www.adrnord.md).

În cazul SC ILDU SRL, această etapă va fi realizată în perioada martie-aprilie 2014.

Documentele de finanțare:

1.Formularul cererii de finanțare completat

Informații privind solicitantul

Date despre proiect

Concordanța cu politicile UE și legislația națională

Bugetul proiectului/Surse de finanțare

2. Documente anexe cererii de finanțare, conform cu Ghidul Solicitantului pentru axa prioritară sau domeniul respectiv:

Statut sau documente de asociere

Bilanțurile oficiale pe ultimii ani

Adeverința că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat

Cazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului

Aviz de mediu, analiza impactului de mediu

Autorizația de construcție

Documente de confirmare a contribuției solicitantului

Plan de afaceri, studiu de fezabilitate, analiza cost-beneficiu

Proiectul tehnic

CV-urile persoanelor implicate în managementul implantării proiectului.

Evaluarea poate fi descrisă ca o “analiză independentă a unei intervenții, în funcție de rezultatele, impactul și nevoile pe care respectiva intervenție intenționează să le satisfacă”

(sursa – Comisia Europeană).La nivelul Uniunii Europene s-au conturat cinci criterii de evaluare:

Relevanța –Aceasta măsoară proporția în care obiectivele SC ILDU SRL corespund problemelor identificate;

Eficiența –Cât de bine au fost folosite resursele SC ILDU SRL în vederea atingerii obiectivelor vizate;

Eficacitatea –Dacă SC ILDU SRL și-a atins obiectivele stabilite;

Impactul-Ansamblul de beneficii conferite de către silozul construit de SC ILDU SRL;

Sustenabilitatea-Măsura în care efectele pozitive ale investiției realizate de SC ILDU SRL se vor face resimțite și pe termen lung;

3.5- Riscuri majore care ar putea afecta închierea cu succes a proiectului și măsuri de remediere

Probleme pot aparea:

În anii defavorabili agriculturii, atunci cand verile sunt secetoase și iernile foarte geloase;

Ploi excesive;

Alti factori ar putea fi prețurile prea mici ale cerealelor pe piață;

Folosirea excesiva a îngrășămintelor.

3.6-Avantaje ale constructiei unui siloz

Avantajele detinerii unui siloz de catre SC ILDU SRL sunt evidente

Cerealele vor putea fi depozitate in conditii sigure

Veniturile firmei vor fi mai mari

Cerealele vor fi pastrate la temperatura si umiditatea corespunzatoare

Cu toate acestea în urma acestei investiții, există și cateva criterii demne de luat în considerare

Cheltuielile cu energia vor creste datorita mecanismelor ce au rolul de a ventila si implicit pastra la temperatura potrivita cerealele

Firma va trebui sa angajeze câțiva muncitori în plus, pentru a păzi silozul, și pentru a ajuta la buna funcționare a acestuia.

CONCLUZII

În concluzie, acest proiect a reliefat faptul că în cadrul societății SC ILDU SRL anumite aspecte pot fi îmbunătățite, ducând la creșterea veniturilor, și implicit a profiturilor firmei.

În cadrul lucrării am prezentat alternativa construcției unui siloz de cereale, în vederea depozitării producției, pentru ca firma să își reducă costurile aferente acestei activități, care până acum se făcea cu ajutorul intermediarilor.

Deși obținerea unor sume de bani de la Uniunea Europeană nu este un proces facil, punându-i în dificultate uneori pe cei care vor să le acceseze, și chiar, făcându-i să renunțe, un astfel de demers este deosebit de important pentru buna funcționare a firmei, cât și pentru dezvoltarea economică a României.

După cum am văzut în capitolul II al lucrării, agricultura are o pondere de 6% în produsul intern brut, iar această cifră poate fi crescută dacă producătorii agricoli implementează astfel de proiecte aducătoare de beneficii pe termen lung.

Desigur că firma aleasă-SC ILDU SRL, este una de dimensiuni relativ mari.După cum am văzut, în anul 2013 firma avea un număr de 40 de angajați.Acest lucru denotă faptul că la nivelul firmei există activitate intensă.Însă accesarea fondurilor europene se poate face și de către micii producători, fondurile fiind în totalitate nerambursabile.

Pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 sunt vizați în principal tinerii, prin măsura Instalarea Tinerilor Fermieri.Practic, orice persoană cu vârsta până în 40 de ani, care deține o suprafață de pământ și anumite studii în domeniul în care dorește să își orienteze activitatea, poate obține fonduri nerambrursabile cu ajutorul cărora să-și demareze afacerea.

Este deosebit de important pentru creșterea economică a acestei țări, ca aceste lucruri să fie aduse la cunoștința persoanelor tinere, care pot întradevar să realizeze investiții și care sunt apți de muncă.În acest sens, statul trebuie să se implice prin promovarea acestor măsuri de finanțare, dar să îi și susțină pe tineri în vederea obținerii fondurilor.

ANEXE

Bibliografie

Ciucur, Dumitru, Consemnări economice, editura ASE, București, 2013

Diaconescu Mirela – Economie europeana, Editura Uranus, Bucuresti, 2004.

Dicțonarul de Economie, Ediția a doua, Editura Economică, București, 2001

www.eufinantare.info

www.businessday.ro

http://www.consortiuvilcelele.ro/Membri

http://www.pioneer.com/CMRoot/International/Romania/Catalog_Rapita_2014.pdf

www.ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C8%99i#Solul_.C8.99i_resurse_naturale)

http://europa.eu/legislation_summaries/enlargement/ongoing_enlargement/l14536_ro.htm

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap7

http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=10117&t=fs2014-2020

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5

http://ec.europa.eu/budget/library/biblio/publications/glance/budget_glance_ro.pdf

http://www.finantearges.ro/pdf/strategie_post_aderare.pdf

http://ro.scribd.com/doc/140025124/Fonduri-europene-post-aderare-Definitie-si-clasificare

http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/regional/index_ro.cfm

http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/cohesion/index_ro.cfm

http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=dezvoltarerurala

http://www.eufinantare.info/politica-agricola-comuna.html

http://www.consortiuvilcelele.ro/Membri

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C8%99i

http://www.pioneer.com/CMRoot/International/Romania/Catalog_Rapita_2014.pdf

http://www.agroinfo.ro/vegetal/euralis-seminte-hibrizi-de-succes-porumb-duo-system-si-floarea-soarelui-high-oleica

http://paginicalarasi.blogspot.ro/2010/08/sc-ildu-srl.html

http://www.scritub.com/economie/ANALIZA-CIFREI-DE-AFACERI2053212417.php

www.ziare.com/articole/accize+motorina

http://www.zf.ro/politica/cresterea-accizelor-la-motorina-incepand-cu-ianuarie-2013-au-fost-avizate-de-guvern-10389126

http://www.romania-actualitati.ro/anul-agricol-2013-cel-mai-bun-din-ultimii-20-de-ani-52760

http://www.technomill.ro/poze-diametre-standard/poza-175.html

http://www.carticica.ro/in-siloz-cerealele-au-conditii-optime-de-pastrare.html

http://www.evaluare-structurale.ro/pub/doc/Brosura_ro.pdf

Bibliografie

Ciucur, Dumitru, Consemnări economice, editura ASE, București, 2013

Diaconescu Mirela – Economie europeana, Editura Uranus, Bucuresti, 2004.

Dicțonarul de Economie, Ediția a doua, Editura Economică, București, 2001

www.eufinantare.info

www.businessday.ro

http://www.consortiuvilcelele.ro/Membri

http://www.pioneer.com/CMRoot/International/Romania/Catalog_Rapita_2014.pdf

www.ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C8%99i#Solul_.C8.99i_resurse_naturale)

http://europa.eu/legislation_summaries/enlargement/ongoing_enlargement/l14536_ro.htm

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap7

http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=10117&t=fs2014-2020

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5

http://ec.europa.eu/budget/library/biblio/publications/glance/budget_glance_ro.pdf

http://www.finantearges.ro/pdf/strategie_post_aderare.pdf

http://ro.scribd.com/doc/140025124/Fonduri-europene-post-aderare-Definitie-si-clasificare

http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/regional/index_ro.cfm

http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/cohesion/index_ro.cfm

http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=dezvoltarerurala

http://www.eufinantare.info/politica-agricola-comuna.html

http://www.consortiuvilcelele.ro/Membri

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C8%99i

http://www.pioneer.com/CMRoot/International/Romania/Catalog_Rapita_2014.pdf

http://www.agroinfo.ro/vegetal/euralis-seminte-hibrizi-de-succes-porumb-duo-system-si-floarea-soarelui-high-oleica

http://paginicalarasi.blogspot.ro/2010/08/sc-ildu-srl.html

http://www.scritub.com/economie/ANALIZA-CIFREI-DE-AFACERI2053212417.php

www.ziare.com/articole/accize+motorina

http://www.zf.ro/politica/cresterea-accizelor-la-motorina-incepand-cu-ianuarie-2013-au-fost-avizate-de-guvern-10389126

http://www.romania-actualitati.ro/anul-agricol-2013-cel-mai-bun-din-ultimii-20-de-ani-52760

http://www.technomill.ro/poze-diametre-standard/poza-175.html

http://www.carticica.ro/in-siloz-cerealele-au-conditii-optime-de-pastrare.html

http://www.evaluare-structurale.ro/pub/doc/Brosura_ro.pdf