Implementarea Sistemului de Management Integrat Pentru Componentele Calitate, Mediu Si Sso

Implementarea sistemului de management integrat pentru componentele Calitate, Mediu și SSO

Cuprins

Capitolul 1. Prezentarea stadiului actual al Sistemului de Management Integrat în lume și în România

Capitolul 2. Elemente introductive in cadrul Sistemului de Management Integrat

2.1. Managementul integrat. Generalități.

2.2. Definirea politicii și a obiectivelor sistemelor integrate de management

2.3. Necesitatea integrării componentelor calitate, mediu si SSO într-un sistem.

Capitolul 3. Sistemul de management al calității

3.1. Sistemul de management al calității

3.2. Abordarea sistemelor de management al calității

3.3. Principiile managementului calității

3.3.1. Abordarea bazată pe proces

3.4. Etapele elaborării și implementării sistemului de management al calității:

Capitolul 4. Sisteme de management de mediu

4.1. Legislația privind mediul

4.2. Sistemul de management de mediu – ISO 14001

4.2.1. Etapele implementării unui sistem de management de mediu

4.3. Beneficiile implementării și certificării sistemului de management al mediului conform ISO 14001

Capitolul 5. Sistemul de management de sănătate și securitate ocupațională

5.1. Elemente introductive în domeniul sănătății și securității ocupaționale

5.2. Standardul OHSAS 18001

5.3. Implementarea sistemului de management SSO

5.4. Avantajele implementării sistemului de management SSO conform OHSAS 18001:2008

Capitolul 6. Studiu de caz. Program de implementare a sistemului de management SSO in cadrul unei societăți a carui obiect principal de activitate este gestionarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare

6.1. Stabilirea etapelor pentru implementarea sistemului de management SSO

6.2. Stabilirea acțiunilor necesare pentru atingerea etapelor pentru implementarea SMSSO

6.3. Implementarea sistemului de management integrat pentru componenta SSO

6.1.1. Demarararea proiectului

6.1.2. Identificarea pericolelor de accidentare și îmbolnăvire profesională

6.1.3. Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională

6.1.4. Obiective și ținte SSO

6.1.5. Atrubuții și responsabilități

6.1.6. Instruire în toate fazele de constuire și implementare

6.1.7. Implementarea

6.1.8. Analiza conducerii

6.1.9. Audit de certificare

6.2. Audit de certificare

Lista figurilor

Figura 2.1. Integrarea sistemului de management 10

Figura 3.1. Principiul orientării către client 16

Figura 3.2. Efectele principiul orientării către client 17

Figura 3.3. Principiul conducerii 17

Figura 3.4. Efectele principiul conducerii 17

Figura 3.5. Principiul implicării personalului 18

Figura 3.6. Efectele implicării personalului 18

Figura 3.7. Efectele abordării bazată pe proces 19

Figura 3.8. Principiul managementului ca proces 19

Figura 3.9. Efectele managementului ca proces 19

Figura 3.10. Efectele abordării îmbunătățirii continue 20

Figura 3.11. Principiul deciziei bazată pe fapte 20

Figura 3.12. Efectele deciziei bazată pe fapte 21

Figura 3.13. Principiul relației bune cu furnizorii 21

Figura 3.14. Efectele relației bune cu furnizorii 21

Figura 3.15. Modelul unui sistem de management al calității bazat pe proces 22

Figura 3.16. Principiul de îmbunătățire continuă PDCA 23

Figura 4.1. Model general al unui sistem de management de mediu 29

Figura 5.1. Elementele unui management OHSAS de succes 34

Figura 5.2. Politica OHSAS 34

Figura 5.3. Planificare SSO 35

Figura 5.4. Implementare și funcționare 36

Figura 5.5. Verificare și acțiuni corective 37

Figura 5.6. Analiza efectuată de management 38

Figura 5.7. Avantajele implementării unui sistem SMSSO conform OHSAS 18001 40

Introducere

De-a lungul zecilor de ani, multe companii au adoptat sistemul de management al calității, care părea a fi o cerință fundamentală pentru competitivitate. Mult mai recent a fost introdusă legislația privind problemele de mediu și cele de sănătate și securitate ocupațională. Sinergiile între calitate, mediu și sănătate și securitatea copaționala au condus la apariția unor sisteme de management integrat, ca o modalitate de a îndeplinii cerințele sistemului de management al calității, mediului și sănătății și securității ocupaționale.

Pe parcursul dezvoltării sale, civilizația umană a ajuns să genereze din ce în ce mai multă poluare, datorită producerii și consumului de bunuri. Prin urmare, în perioada dezvoltării industriale, s-a carecterizat prin producerea de deșeuri, uneori extreme de toxice, în paralel cu introducerea unor tehnologii noi, mai eficiente.

Poluarea, protecția mediului, sănătatea oamenilor și calitatea produselor, sunt considerate printre cele mai importunate probleme cu care se confruntă societatea românească și omenirea în general.

În cadrul acestei lucrări sunt prezentate cele trei standarde de management al calității, mediului și al sănătății și siguranței ocupaționale (ISO 9001 – Sistem de Management al Calității. Principii fundamentale și vocabular., ISO 14001 – Sistem de Management al Calității. Cerințe. și OHSAS 18001 – Sistem de Management al Sănătății și Securității Ocupaționale. Cerințe.) care conțin aceleași discipline de bază, și o structură comună generală, permițând integrarea lor destul de ușor. Combinarea lor într-un sistem simplu și coerent de management integrat (SMI) introduce un avantaj considerabil de cost, și, de asemenea, are un efect benefic asupra culturii organizației. Acest lucrare va arăta, că pentru orice organizație care caută să pună în aplicare un sistem formal de calitate, mediu și de sănătate și siguranță, cea mai simplă cale este prin integrare, folosind sistemele existente ca o bază.

Capitolul 1. Prezentarea stadiului actual al Sistemului de Management Integrat în lume și în România

Sistemul de management integrat calitate, mediu și sănătate și securitate ocupațională este o tendință firească într-o lume care se globalizează.

Politica europeană de promovare a sistemului de managemet al calității reprezintă componenta principală a politicii de dezvoltare a industriei europene, a cărei finalitate este o mai bună informare, educare și instruire a cetățenilor UE, având ca scop implicarea lor directă în funcționarea și dezvoltarea acestei piețe. Organizațiile iși dezvoltă tot mai mult interesul pentru sistemele de management integrat calitate, mediu și sănătate și securitate ocupațională, ca modalitate unică de satisfacere totală a consumatorilor.

Epoca contemporană, cu marile concentrări urbane, a expus în fața omenirii câteva probleme de bază în asigurarea vieții și confortul cetățenilor. Între acestea se menționează asigurarea apei potabile și evacuarea reziduurilor rezultate din activitatea casnică, industrială și ape pluviale.

Astăzi, putem discuta de o adevărată industrie a apei care acopera o activitate complexa: captare, tratare, transport și distribuție a apei potabile, corelate cu cele de colectarea apelor uzate, canalizarea, epurarea și deversarea apelor prelucrate în natură. În cadrul acestei industrii este nevoie de consumuri mari de reactivi, energie, forță umana și specialiști calificați.

Din ce în ce mai multe organizații din România și din lume realizează că este necesar să acorde o atenție sporită gestiunii impacturilor pe care lor le produce asupra mediului. Având în vedere acest aspect, implementarea și funcționarea unui sistem de management de mediu coerent și eficace ajunge să fie o prioritate.

Legislația de mediu a evoluat în ultimii 30 de ani și conține în prezent peste 300 de acte legislative, incluzând directive, reglementări, decizii și recomandări la care se mai adaugă comunicări și alte documente politice importante pentru politica de mediu a UE.

În cea ce privește sănătatea și secutitatea în muncă, în societatea contemoprană, omul este expus diferitelor agresiuni care provin din mediul de muncă. Obiectivul protecției muncii este identificarea și înlăturarea situaților care pot apărea in procesul de muncă, capabile să provoace accidente. Protecția muncii face parte din ansamblul activităților prin care, în orice stat se asigură protecția socială ca un element fundamental în garantarea unui anumit nivel al calității vieții. Majoritatea țărilor consideră sănătatea și securitatea în muncă ca fiind o problemă de stat; astfel a apărut un al 2-lea sens a noțiunii de protecția muncii, cel de instituție juridică – ansamblu de norme legale și imperative, având ca obiect reglementarea relațiilor sociale ce se formează în legatură cu organizarea, conducerea și realizarea procesului de muncă, în scopul prevenirii accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale.

În România activitatea de Certificare ISO se desfășoară în condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului Nr. 39/1998, aprobată prin Legea Nr.335/2002, privin activitatea de standardizare națională a României.

Standardele internaționale ISO, reprezintă instrumente puternice cu ajutorul cărora organizațiile facilitează utilizarea întregului lor potențial pe piața mondială.

În stadiul actul, de schimbări și incertitudini, marcat de globalizarea fenomenelor, de identificarea tot mai largă a interdependențelor dintre calitate, mediu, securitate și dezvoltare suntem părtași la creșterea rigurozităților societății privind calitatea, protecția mediului și a sănătății și securității în muncă, rigori materializate în reglementări tot mai severe.

Interesul deosebit în ceea ce privește certificarea conformității cu standardele ISO seria 14000 și OHSAS 18001 se alătură celor referitoare la perfecționarea sistemului de management al calității pe baza standardelor ISO din seria 9000, având ca scop creșterea eficacității proceselor organizației în realizarea obiectivelor, lucru care va ajuta organizațiile în demersul lor privind implementarea unui sistem de management integrat calitate, mediu, sănătate și securitate ocupațională.

O problemă importantă cu care se confruntă, în prezent organizațiiu a UE.

În cea ce privește sănătatea și secutitatea în muncă, în societatea contemoprană, omul este expus diferitelor agresiuni care provin din mediul de muncă. Obiectivul protecției muncii este identificarea și înlăturarea situaților care pot apărea in procesul de muncă, capabile să provoace accidente. Protecția muncii face parte din ansamblul activităților prin care, în orice stat se asigură protecția socială ca un element fundamental în garantarea unui anumit nivel al calității vieții. Majoritatea țărilor consideră sănătatea și securitatea în muncă ca fiind o problemă de stat; astfel a apărut un al 2-lea sens a noțiunii de protecția muncii, cel de instituție juridică – ansamblu de norme legale și imperative, având ca obiect reglementarea relațiilor sociale ce se formează în legatură cu organizarea, conducerea și realizarea procesului de muncă, în scopul prevenirii accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale.

În România activitatea de Certificare ISO se desfășoară în condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului Nr. 39/1998, aprobată prin Legea Nr.335/2002, privin activitatea de standardizare națională a României.

Standardele internaționale ISO, reprezintă instrumente puternice cu ajutorul cărora organizațiile facilitează utilizarea întregului lor potențial pe piața mondială.

În stadiul actul, de schimbări și incertitudini, marcat de globalizarea fenomenelor, de identificarea tot mai largă a interdependențelor dintre calitate, mediu, securitate și dezvoltare suntem părtași la creșterea rigurozităților societății privind calitatea, protecția mediului și a sănătății și securității în muncă, rigori materializate în reglementări tot mai severe.

Interesul deosebit în ceea ce privește certificarea conformității cu standardele ISO seria 14000 și OHSAS 18001 se alătură celor referitoare la perfecționarea sistemului de management al calității pe baza standardelor ISO din seria 9000, având ca scop creșterea eficacității proceselor organizației în realizarea obiectivelor, lucru care va ajuta organizațiile în demersul lor privind implementarea unui sistem de management integrat calitate, mediu, sănătate și securitate ocupațională.

O problemă importantă cu care se confruntă, în prezent organizațiile care au implementat un sistem de management calitate – mediu –sănătate și securitate ocupațională, o reprezintă recunoașterea pe plan internețional a certificării.

Țările care se află în faza de început a realizării infrastructurii pentru evaluarea conformități, pot întâmpina riscul ca, certificarea acordată de organismele naționale de certificare să nu fie recunoscută. În cazul în care organizația își dorește să satisfacă exigențele clienților din mai multe țări, o soluție ar fi, certificările multiple, dar care sunt deosebit de costisitoare.

“La ora actuală, asistăm pe plan mondial la o dezvoltare a sistemelor integrate de management. Tot mai multe organizații au decis să ia măsuri pentru îmbunătățirea calității vieții atât pentru anagajați, cât și pentru cei care locuioesc în vecinătate, dar și pentru a proteja și dezvolta mediul înconjurător în mod sistematic și conștiincios. Sistemul de management al calității, existent deja, a fost dezvoltat într-un sistem integrat de management de mediu conform cu cerințele ISO 14001, precum și cu sistemul de management al securității și sănătății în muncă în baza OHSAS 18001.”

Capitolul 2. Elemente introductive in cadrul Sistemului de Management Integrat

Managementul integrat. Generalități.

Un sistem de management integrat ISO, este un sistem de management care înglobează toate sistemele si procesele unei organizații într-un singur cadru complet, permițând companiei să funcționeze ca o singură unitate cu obiective reunite.

Prin intermediul sistemului integrat ISO, organizația devine o entitate întreagă, fiecare sarcină a ei fiind subordonată unui singur obiectiv: îmbunătățirea performanței întregii organizații.

Un sistem integrat ISO, oferă o imagine clară a tuturor aspectelor organizației, a modului în care acestea interacționează și a tuturor riscurilor asociate.

Sistemul de management integrat ISO permite echipei de conducere să creeze o structură care să ajute la materializarea efectivă și eficientă a obiectivelor organizației.

Abordarea integrată poate susține organizația în atingerea țintelor prestabilite, de la sprijinirea îndeplinirii celor mai bune deprinderi, la minimizarea riscurilor simultan cu maximizarea resurselor, de la gestionarea nevoilor angajaților, la supravegherea activităților competiției.

Sistemul de management integrat este remarcant pentru orice organizație, indiferent de dimensiune și domeniul în care activează, care caută să integreze în cazul nostru, trei sisteme de management calitate, mediu și SSO, într-unul coerent si unitar.

Fig.. 2.1. Integrarea sistemelor de management

Sistemele integrate au la bază doua premise esențiale:

Nu standardele, ci clienții, produsele și procesele stau în centrul comerțului organizației;

Sistemele de management servesc pentru optimizarea planificării, monitorizării și analizei proceselor manageriale.

Organizațiile au ca prioritate buna lor antrenare și stimularea tuturor factorilor implicați în aplicarea unor sisteme de management din ce în ce mai performant. Pentru aceasta, organizațiile folosesc o serie de norme referitoare la diverse domenii de activitate, în cazul de față: calitate, mediu si sănătate și securitate ocupațională.

Un sistem de management bun și concurențial se bazează pe principii de lucru care au la bază urmatoarele acțiuni:

planifică – se referă la stabilirea țintelor și proceselor necesare pentru obținerea unor rezultate în concordanță cu cerințele clienților;

efectuează – se referă la implementarea proceselor;

verifică – se referă la monitorizarea și măsurarea proceselor și produsului față de politicile, obiectivele și cerințele pentru produs și raportează rezultatele;

acționază – se referă la desfășurarea acțiunilor pentru îmbunătățirea continuă a performanței proceselor.

Activitatea legată atât de implementare cât și de desfășurarea activității într-un sistem integrat, este un proces ciclic, fiind un instrument util pentru ca firmele să-și administreze, să măsoare și să-și îmbunătățească toate operațiile. Modul în care sistemul integrat poate fi implementat diferă de la o intreprindere la alta. Caracteristicile diferitelor organizații, cum ar fi tipul de firmă, mărimea, natura și complexitatea activităților sale, produsele și serviciile realizate, determină o anumită structură a sistemului de management implementat. În OHSAS 18001:2007, anexa 1, sunt precizate corespondențele dintre standardele ISO 9001:2001 (calitate), ISO 14001:2005 (mediu) și OH SAS 18001:2007(sănătate ocupaț ională), cu privire la cerințe pentru fiecare clauză separată, pentru a simplifica implementarea, funcționarea și certificarea sistemelor.

Înainte de a implementa un sistem integrat de managemet într-o organizație trebuie avute în vedere următoarele:

identificarea necesității de implementare a standardelor in organizație;

definirea domeniilor de interes care se doresc integrate (calitatea produsului și serviciului, protecția mediului, securitate și sănătate în muncă, etc.);

alegerea standardelor de referință pentru fiecare domeniu în parte (ISO9001:2008, ISO14001:2005, OHSAS18001:2008);

identificarea cerințelor și domeniilor de aplicare pentru fiecare standard ales ce urmează a fi aplicat;

implementarea sistemului integrat;

monitorizarea implementării și a efectelor acesteia;

auditul și certificarea sistemului integrat.

Definirea politicii și a obiectivelor sistemelor integrate de management

Responsabilă de implementarea unui sistem de management integrat în cadrul unei organizații, este conducerea de vârf a acesteia, care trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în documentele de referință: ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001.

Politica reprezintă cadrul principal pentru sistemul integrat de management calitate, mediu, sănătate și securitate ocupațională. Politica aceasta are ca scop stabilirea obiectivelor calității, de mediu și privind sănătatea și securitatea în muncă și estimarea resurselor necesare pentru realizarea lor, definirea responsabilităților și măsurilor pentru derularea activităților prin care se îndeplinesc aceste obiective, asigurându-se aplicarea acestor măsuri, astfel încât să fie posibilă îmbunătățirea continuă a sistemului integrat de management.

Politica sistemului integrat cuprinde sau face referire, de obicei, la principiile pe care le promovează conducerea organizației. Principiile pot fi:

pentru o organizație, o prioritate deplină o are managementul integrat;

respectarea cerințelor clienților și ale celorlalte părți interesate, aplicând cerințele legale utilizabile produselor, serviciilor și proceselor organizației, precum și exigențele interne;

aplicarea principiilor dezvoltării durabile prin satisfacerea necesităților prezentului, fără a discredita capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități;

promovarea proiectării responsabile și folosirea în condiții de securitate a produselor;

stabilirea țintelor în ceea ce privește calitatea produselor și serviciilor, și măsurarea, monitorizarea, evaluarea și menținerea acesteia;

creșterea continuă a mulțumirii clienților prin punerea la dispoziția clienților a unor produse cu grad înalt de inovare și servicii de calitate;

încurajarea personalului angajat în vederea dezvoltării profesionale prin instruire și crearea unui mediu de lucru stimulant pentru acesta;

prevenirea poluării mediului prin promovarea și implementarea celor mai bune tehnici disponibile;

asigurarea și păstrarea unor condiții de lucru sigure și sănătoase;

evaloarea permananentă a performanțelor organizației.

Când se dorește implementarea unui sistem integrat de management calitate, mediu, sănătate și securitate ocupațională, este necasar ca politica să fie definită de conducerea organizației, astfel încât să:

reflecte situația concretă a organizației;

cuprindă angajamentul conducerii de vârf, privind îmbunătățirea continuă a sistemului integrat de management calitate, mediu, sănătate și securitate ocupațională;

cuprindă angajamentul conducerii de vârf, privind respectarea reglementărilor aplicabile;

garanteze un cadru adecvat pentru stabilirea și evaluarea obiectivelor sistemului integrat de management calitate, mediu, sănătate și securitate ocupațională;

fie documentată, implementată, menținută și comunicată întregului personal.

Politica sistemului integrat de management calitate, mediu, sănătate și securitate ocupațională este un element din cadrul politicii generale a organizației.

Organizația va determina obiectivele generale și specifice, la toate nivelurile și pentru fiecare unitate funcțională. Obiectivele generale trebuie stabilite pe baza politicii organizației iar, obiectivele specifice reprezintă cerințele detaliate referitoare la performanță, pe cât posibil cuantificabile, aplicabile întregii organizații, rezultate din obiectivele generale și care trebuie îndeplinite pentru a putea atinge aceste obiective.

Obiectivele trebuie să fie în concordanță cu politica organizației, și, implicit, să reflecte angajamentul conducerii. Acestea trebuie să țină seama de țină seama de cerințele următoare:

în eleborarea obiectivelor, trebuie avută în vedere părearea tuturor părților interesate;

formularea obiectivelor trebuie să fie clară, pentru a putea fi înteleasă de personalul organizației și de părțile interesate;

obiectivele trebuie să fie cuantificaile, astfel încât acestea să poată fi masurabile.

Astfel obiectivele pot fi :

Obiective generale de management al calității:

creșterea satisfacției clienților având ca obiectiv zero reclamații de la aceștia;

creșterea continuă a calificativelor de bine și foarte bine în cadrul sondajelor pentru evaluarea satisfacției clienților;

dezvoltarea gamei de produse și de servicii asociate acestora ținând seama de cerințele pieței.

Obiective generale de management de mediu:

Îmbunătățirea continuă a indicatorului “ Performanță de Mediu a Organizației“ prin:

reducerea emisiilor de praf;

îmbunătățirea calității apelor evacuate;

reducerea utilizării resurselor naturale neregenerabile prin creșterea gradului de recuperare energetică și materială a deșeurilor.

Obiective generale de management al securității și sănătății în muncă:

zero acccidente mortale sau soldate cu incapacitate temporară de muncă;

prevenirea accidentelor de muncă prin instruirea angajaților și conștientizarea riscurilor;

monitorizarea continuă a stării de sănătate a angajaților.

Pentru ca obiectivele să se realizeze este necesar să se stabilească responsabilități, competențe, termene precise, evaluându-se periodic gradul de îndeplinire. În acest sens este recomandată elaborarea unui plan strategic referitor la calitete, mediu, sănătate și securitate ocupațională.

Programul trebuie să conțină modalități și termene precise pentru evaluarea progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor. Concluziile evaluărilor periodice vor fi luate în considerare în cadrul analizei anuale a programului, pentru reconsiderarea priorităților, în funcție de evoluția factorilor interni și externi ai organizației.

Necesitatea integrării componentelor calitate, mediu si SSO într-un sistem.

Un sistem reprezintă legătura dintre elementele care-l compun, pentru a se ajunge la obiectivul stabilit inițial.

Integrat înseamnă înglobat, să combini toate procedurile de management intern într-un sistem singular, ca și componente îmbinate. Pentru ca subsistemele să fie părți integrate în sistemul de management al societății trebuie să fie interconectate astfel încât granițele dintre procese să nu se observe, practic să nu existe.

Sistemul de management integrat este un sistem de management care înglobează componentele unei afaceri într-un sistem închegat, astfel încât să permită realizarea obiectivului și rolului său.

De ce este nevoie ca sistemele de management să fie integrate?

diminuaează dublarea funcțiilor, și prin urmare, costurile companiei;

diminuarea riscurilor, de unde rezultă creșterea profitului;

aduce un echilibru necesar în definirea obiectivelor;

elimină cele responsabilități șî relații interne necorespunzătoare;

crește puterea sistemului;

îmbunătățește comunicarea internă și externă;

facilitează instruirea personalului, formarea acestuia și dezoltarea

Înglobarea mai multor sisteme de management într-un singur sistem de management integrat are următoarele avantaje:

simplificarea sistemelor de management deja existente;

reducerea consumului de resurse folosite;

sporirea beneficiilor aduse de fiecare sistem în parte;

reducerea costurilor de menținere a mai multor sisteme de managemet;

stabilirea priorităților și hotărârea obiectivelor generale și individuale;

crearea tuturor condițiilor pentru activitățile de planificare, control, monitorizare, acțiuni corective, audit și analiză;

identificarea reglementărilor relevante din domeniu;

stabilirea unui cadru unic pentru îmbunătățirea permanentă a tuturor standardelor.

Un sistem de management integrat ajută la luarea unor decizii strategice și operaționale optime, care iau în calcul toate aspectele importante ce duc la bunul mers al unei organizații din punct de vedere al calității, mediului și sănătății și securității ocupaționale.

Managementul calității, mediului, sănătății și securității ocupaționale, reprezintă domenii ale managementului intercorelate, fiecare în parte bazându-se pe principii și structuri asemănătoare. O companie care dorește să implementeze conceptul de Management al Calității Totale, este necesar a se obține o certificare a sistemelor integrate de management.

Capitolul 3. Sistemul de management al calității

3.1. Sistemul de management al calității

O definiție a calității se referă la modul în care un produs sau un serviciu corespunde cerințelor clientului. Se poate considera ca reușită a satisfacerii cerințelor clienților unei companii atunci când, aceștia sunt multumiți de produs, îl doresc și continuă să revină pentru al cumpara. În percepția lor acesta este un produs de calitate.

Conform ISO 9000:2006, Sistemul de management al calității este definit ca fiind “un sistem de management prin care se orientează și se controlează o organizație în ceea ce privește calitatea”.

Enciclopedia calității (2005) enunță o definiție mai complexă: “Un sistem de management al calității este ansamblul proceselor manageriale între care sunt interferențe, al documentelor asociate acestora și al elementelor de natură structurală ale organizației, ansamblul al cărui scop este orientarea și controlul organizației în ceea ce privește calitatea.”

Business Dictionary.com cuprinde următoarea definiție: “Politici corective, planuri, practice și infrastructura de support prin care o organizație urmărește să reduca și eventual să elimine neconformitatea cu specificațiile, cu standardele și cu așteptările clienților în modul cel mai eficient.”

Sistemul de management al calității este un sistem prin care se dirijează și se verifică o organizație în ceea ce priveste calitatea.

Într-un alt mod, putem spune că, sistemul de management al calității reprezintă o manieră de a conduce organizația orientată către client, sau mai corect spus, orientată spre respectarea, de către produsul sau serviciul furnizat, a cerințelor clientului.

Unitățile economice de construcții trebuie să adopte, să implementeze și să mențină un Sistem de Managenet al Calității, ca parte componentă a sistemului general de management al companiei, prin care se orientează și se controlează activitatea organizației în ceea ce privește calitatea.

3.2. Abordarea sistemelor de management al calității

Etapele dezvoltării și implementării unui sistem SMC:

determinarea necesităților și așteptărilor clienților și a altor părți interesate;

stabilirea politicii și obiectivelor organizației referitoare la calitate;

determinarea proceselor și responsabilităților necesare pentru a atinge obiectivele calității;

determinarea și furnizarea resurselor necesare pentru a atinge obiectivele calității;

stabilirea metodelor de evaluare a eficacității și eficienței fiecărui proces;

aplicarea acestor măsuri pentru a determina eficacitatea și eficiența fiecărui proces;

determinarea mijloacelor de prevenire a neconformităților și de eliminare a cauzelor acestora;

stabilirea și aplicarea unui process pentru îmbunătățirea continua a SMC.

Familia standardelor ISO 9000:

ISO 9000: 2005, Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și vocabular;

ISO 9001:2008, Sisteme de management al calității. Cerințe;

ISO 9004:2009, Sisteme de management al calității. Linii directoare pentru îmbunătățirea performanței;

ISO 19011:2011, Linii directoare pentru auditarea sistemelor de management al calității și managementul mediului.

3.3. Principiile managementului calității

Pentru administrarea și funcționarea cu succes a unei organizații, este esențial ca aceasta să fie coordonată și verificată in mod regulat și transparent.

Au fost recunoscute opt principii de management al calității care ajută la administrarea organizației spre îmbunătățirea performanțelor.

Au fost identificate opt principii de management al calității

Un principiu de management al calității este o regulă sau o convingere fundamentală și completă pentru conducerea și operarea unei organizații, orientată către îmbunătățirea continuă a performanței pe termen lung prin focalizarea asupra clientului luând în considerare în același timp nevoile tuturor celorlalte părți interesate.

Orientarea către client

Fig. 3.1. Principiul orientării către client

Organizațiile depind de clienții lor, și de aceea trebuie să înțeleagă necesitățile curente și viitoare ale cliențiilor, să satisfacă aceste nevoi și să se străduiască să depășească așteptările acestora.

Fig. 3.2. Efectele principiului orientării către client

Avantaje:

căutarea și înțelegerea nevoilor și așteptărilor clientului;

asigurarea că obiectivele organizației sunt legate de nevoile și așteptările clientului;

difuzarea nevoilor și așteptărilor clientului în organizație;

măsurarea satisfacției clientului și la inițierea de acțiuni și în funcție de rezultate;

gestionarea sistematică a relației cu clientul;

asigurarea unei abordări echilibrate între satisfacerea clienților și a celorlalte părți interesate.

Conducerea (leadership)

Fig. 3.3. Principiul conducerii

Conducătorii stabilesc obiectivele si politica organizației. Ei ar trebui să creeze și să mențină un mediu intern în care salariații să devină complet implicați în realizarea obiectivelor organizației.

Fig. 3.4. Efectele principiului conducerii

Avantaje:

ținerea cont de nevoile tuturor părților interesate;

stabilirea unei viziuni clare asupra viitorului organizației;

alegerea de obiective și ținte competitive;

stabilirea încrederii și eliminarea temerilor;

asigurarea resurselor necesare, a instruirii și a libertății personalului de a acționa cu responsabilitate și eficiență;

inspirarea, susținerea și recunoașterea contribuțiilor personale.

Implicarea salariaților

Fig. 3.5. Principiul implicărării personalului

Oamenii de la toate nivelurile constituie esența unei organizații și implicarea lor totală favorizează utilizarea abilităților lor în beneficiul organizației.

Fig. 3.6. Efectele implicarării personalului

Avantaje:

înțelegerea de către angajați a importanței contribuției și rolului lor în cadrul organizației;

angajații acceptă problemele și își asumă responsabilitatea rezolvării lor;

salariații își pot evalua propriile performanțe în raport cu obiectivele personale;

personalul va căuta în mod activ oportunități menite să le crească competența, cunoștințele și experiența;

angajații își vor împărtășii în mod liber cunoștințele și experiența;

Abordarea bazată pe proces

Un rezultat dorit, este realizat mai eficient atunci când resursele și activitățile implicate sunt coordonate ca fiind un proces.

Fig. 3.7. Efectele abordării bazate pe proces

Avantaje:

definirea sistematică a activităților necesare atingerii rezultatului dorit;

stabilirea unor responsabilități clare și cuantificabile pentru activitățile importante de conducere;

analiza și măsurarea capabilității activităților cheie;

identificarea interfețelor dintre activitățile cheie ale acestora cu restul funcțiunilor organizației;

concentrarea pe factorii care pot duce la îmbunătățirea activităților organizației;

evaluarea riscurilor, consecințelor și impactului activităților asupra tuturor părților interesate.

Abordarea managementului ca sistem

Fig. 3.8. Principiul abordării managementului ca proces

Identificarea, înțelegerea și coordonarea unui sistem de procese intercorelate pentru realizarea unui anumit obiectiv, îmbunătățeș.te eficacitatea și eficiența organizației.

Fig. 3.9. Efectele abordării managementului ca proces

Avantaje:

structura unui sistem prin care obiectivele organizaței să fie atinse în mod real și cu eficiență;

înțelegerea interdependențelor dintre perocesele din cadrul organizaței;

abordarea strucurată a armonizării și integrării proceselor;

realizarea unei înțelegeri mai bune a rolurilor și responsabilităților;

înțelegerea capacității organizaței și stabilirea priorităților de acțiune în acord cu constrângerile materiale;

definirea modului în care activitățile specifice din cadrul sistemului se vor desfășura;

urmărirea continuei imbunătățiri a sistemlui prin măsurare și evaluare.

Îmbunătățirea continuă

Îmbunătățirea continuă a performanțelor generale ale organizației ar trebui să fie un obiectiv permanent al acesteia.

Fig. 3.10. Efectele abordării îmbunătățirii continue

Avantaje:

utilizarea unei abordări consecvente în întreaga organizație pentru continua îmbunătățire a performanțelor;

asigurarea formării personalului în metodele și instrumentele de îmbunătățire continua;

îmbunătățirea continua a produselor, proceselor, sistemelor și serviciilor, devine un obiectiv al fiecărei persoane din organizație;

stabilirea de scopuri pentru a orienta îmbunătățirea continuă, și de măsuri pentru a-i asigura urmărirea;

recunoașterea și luarea la cunoștință a îmbunătățirilor.

Decizii bazate pe fapte

Fig. 3.11. Principiul deciziei bazate pe fapte

Deciziile eficiente se bazează pe analiza datelor și informațiilor.

Fig. 3.12. Efectele deciziei bazate pe fapte

Avantaje:

garantarea că datele și informațiile sunt suficient de exacte și de fiabile;

asigurarea accesului la datele celor care au nevoie de ele;

analizarea datelor și informațiilor cu ajutorul unor metode valabile;

luarea deciziilor și stabilirea unor acțiuni bazate pe o analiză a faptelor, echilibrată prin experiență.

Relații bune cu furnizorii

Fig. 3.13. Principiul relațiilor bune cu furnizorii

O organizație și furnizorii săi se află într-o relație de interdependență, și dacă această relație este una reciproc avantajoasă, atunci crește capacitatea ambelor părți de a crea valoare.

Fig. 3.14. Efectele relațiilor bune cu furnizorii

Avantaje:

stabilirea unor relații care echilibrează câștigurile pe termen scurt și de considerații pe termen lung;

identificarea și alegerea furnizorilor importanți;

stabilirea unor activități comune de dezvoltare și îmbunătățire.

3.3.1. Abordarea bazată pe proces

Adoptarea unei abordări bazate pe proces în dezvoltarea, implementarea și îmbunătățirea eficacității SMC are ca scop creșterea satisfacției clientului prin îndeplinirea cerințelor acestuia.

Pentru ca o organizație să funcționeze eficace, aceasta trebuie să identifice și să conducă numeroase activități corelate.

Procesul reprezintă un grup de activități corelate sau în interacțiune, care transformă elementele de intrare în elemente de ieșire.

Abordarea bazată pe proces utilizată în cadrul SMC accentuează :

înțelegerea și satisfacerea cerințelor;

considerarea proceselor în funcție de valoarea adăugată;

obținerea de rezultate privind performanța și eficacitatea procesului;

îmbunătățirea continuă a proceselor, pe baza măsurilor obiective efectuate.

Fig. 3.15. Modelul unui sistem de management al calității bazat pe proces

(sursa : ISO 9001:2008)

Tuturor proceselor din cadrul unei organizații li se poate aplică metodologia “PDCA”, care poate fi descrisă pe scurt:

Plan – stabilește metodele și procesele pentru a obține rezultate în concordanța cu cerințele clientului și cu politicile organizației;

Do – implementează procesele;

Check – monitorizează și măsoară procesele și produsul conform politicilor, obiectivelor și cerințelor pentru produs și raportează rezultatele;

Act – întreprinde acțiuni pentru îmbunătățirea continuă a performanțelor proceselor.

Fig. 3.16. Principiul de imbunătățire continuă – PDCA

Abordarea bazată pe proces, înseamnă un imens progres conceptual și practic în materie de organizare, având patru avantaje majore :

Evidențiază finalitățile (așteptările clienților care trebuie satisfăcute) → pertintență;

Asigură un control permananent, atât asupra legăturii dintre procesele individuale în cadrul sistemului de proces, cât și asupra combinării și interacțiunii acestora → coerență;

Măsoară contribuția fiecăruia la realizarea obiectivelor și instaurează dialogul la interfață între cei care contribuie la finalitate → punerea în valoare a factorului uman;

Pemite vizualizare în timp real a realizării obiectivelor, prin datele culese la un moment dat → îmbunătățirea continuă.

3.4. Etapele privind elaborarea și implementarea sistemului de management al calității:

Aceste etape au rolul de a îmbunătății performanțele organizației și obținerea certificării sistemului de management al calitătii, implementat în conformitate cu cetințele SR EN ISO 9001:2008.

Etapele pot fi:

Stabilirea politicii și obiectivelor în domeniul calității

Politica va fi inclusă într-o declarație de politică în domeniul calității, care trebuie semnată de conducerea de vârf. Aceasta trebuie luată la cunoșință de către toți angajații. Ea trebuie să cuprindă angajamentul conducerii pentru sprijinul cu resurse și mijloace adecvate a transpunerii politicii în practică.

Obiectivele în domeniul calitătii la nivel de organizație derivă din politica de management al calității, și este necesar să fie cuantificate și măsurabile pentru a putea supraveghea îndeplinirea lor și a determina gradul de înfăptuire.

Stabilirea responsabililor pentru elaborarea și implementarea documentației SMC

Această etapă presupune numirea prin decizii a persoanelor și precizarea responsabilităților, mai exact, in fluența acestora în elaborarea, implementarea, menținerea, supravegherea și îmbunătățirea permanentă a sistemului de management al calității.

Echipa numită, va întocmi un plan de desfășurare a activităților necesare elaborării și introducerii SMC. În cadrul planului trebuie prevăzut termenul de realizare pentru fiecare activitate și numirea unui responsabil.

Identificarea proceselor

În vederea implementării unui sistem de managemet al calității, organizațiile trebuie să stabilească și să managerieze procesele care compun sistemul de management al calității, așa cum este specificat în standardul international ISO 9001, punctul 4.1. Un sistem este alcătuit din procese. Un proces descrie cursul activităților în timp și indică o metodă de operare în realizarea unui rezultat indicat.

În cadrul unui document al Secretariatului ISO TC 176/SC 2 sunt precizate patru categorii de procese de management.

Procese pentru managementul organizației;

Procese pentru managementul resurselor;

Procese de realizare (a produsului intenționat);

Procese de măsurare, analiză și îmbunătățire.

Procesele pentru managementul organizației cuprind acele procesele referitoare la planificarea strategică, stabilirea politicii calității și obiectivelor calității, asigurarea comunicării între funcțiuni și procese în organizație, asigurarea disponibilității resurselor necesare pentru obiectivele calității și analizele efectualte de management ale sistemului de management al calității.

Procesele pentru managementul resurselor cuprind procese pentru asigurarea resurselor necesare proceselor de management ale organizației, în realizarea produsului și în măsurare.

Procesele de realizare cuprind totalitatea proceselor care duc la obținerea rezultatului droit. Ele fac referire la realizarea produsului sau furnizarea serviciului.

Procesele de măsurare, analiză și îmbunătățire sunt necesare în măsurarea și colectarea datelor pentru analiza performanțelor și îmbunătățirea eficacității și eficienței sistemului de management al calității.

Procesele sistemului de management al calității trebuie să îndeplineasca cerințele standardului ISO 9000:2008.

Procesele referitoare la sistemul calității vor fi adaptate specificului activităților și lucrarilor efectuate de agenții economici prin proceduri de sistem, proceduri administrative sau proceduri tehnice specific.

Pentru fiecare contract încheiat se rețin acele condiții referitoare la sistemul calității ce corespund modelului de asigurare a calității adoptat în funcție de categoria de importanță a construcției ce face obiectul contractului încheiat între executant și beneficiar.

Elaborarea documentelor SMC

Documentele întocmite trebuie să permită o utilizare usoară, să cuprindă politicile și obiectivele organizației, să facă referire la cerințele actuale și de perspectivă în gestionarea cunostințelor și informațiilor, să asigure trasabilitatea tuturor activităților, să evidențieze interfețele utilizate de clienții și furnizorii organizației.

Documentația sistemului de management al calității trebuie să includă:

      declarația managementului general privind politica și obiectivele calității;

      manualul calității, în care se găsesc informațiile necesare privind SMC, utile atât pentru organizație, cât și pentru colaboratori (clienți, subfurnizori, alte părți interesate);

  documentele privind modul de organizare și desfășurare a activităților, precum și responsabilitățile funcțiilor prevăzute în organigramă (proceduri documentate, instrucțiuni de lucru, specificații, desene etc.);

      documentele necesare organizației pentru a se asigura de eficacitatea planificării, operării și controlului proceselor (planuri de calitate);

   inregistrările, pentru a se putea asigura trasabilitatea proceselor și pentru a se putea întreprinde acțiunile corective sau de îmbunătățire a calității;

      documentele, înregistrările care furnizează dovezi obiective ale activităților efectuate sau rezultatelor obținute.

Procesul de analiză periodică a sistemului de management al calității și motivele care îl determină trebuie bine cunoscute și înțelese de organizație. Elementele pe care trebuie focalizată analiza sunt:

      structura organizatorică, inclusiv adecvarea personalului și a resurselor;

      structura și gradul de implementare a sistemului calității;

      calitatea realizată a produsului final sau a serviciului în raport cu condițiile referitoare la calitate;

      informațiile bazate pe feed-back de la cumpărător, pe feed-back intern (respectiv rezultatele auditurilor interne) pe performanțele procesului, produsului și/sau serviciului.

Instruirea personalului

Personalul organizației de la toate nivelele trebuie instruit referitor la cerințele din standardul SR EN ISO 9001 și a conținutului documentelor elaborate, pentru a asigura întelegerea absolută și necesitatea introducerii unui SMC, a beneficiilor ce rezultă din implementarea unui SMC. Fișele posturilor trebuie să conțină atribuțiuni, responsabilități și dacă este cazul autorități referitoare la calitate, unele rezultate chiar în proceduri. Acestea trebuie însușite de către titular, sub semnatură.

Difuzarea și aplicarea documentației

Difuzarea documentației SMC este un proces verificat permanent și se face în baza listelor de difuzare, cu semnătura destinatarului. Aplicării propriu-zise a documentelor SMC se demonstrează prin înregistrarea rezultatelor aplicării. Controlul înregistrărilor este o cerință clară a standardului ISO 9001.

Efectuarea auditurilor interne

Înainte de abordarea certificării trebuie programate și efectuate cel putin un audit intern în cadrul tuturor sectoarelor relevante pentru calitate și la toate capitolele aplicabile din standard ale SMC. În cadrul auditurilor interne, rezultatul constă în completarea unui chestionar de audit, respectând independența auditorilor interni vis-a-vis de activitatea auditată. Acest rezultat este înregistrat în raportul de audit și eventuale rapoarte de abateri și se finalizează cu stabilirea deacțiuni corective și/sau preventive și propuneri de corectare. Ulterior se va supraveghea aplicarea acestor acțuni corective si preventive și se va evalua eficiența lor.

Realizarea analizei efectuate de management.

Rolul analizei efectuate de management este acela de a evalua atingerea obiectivelor organizației din punctual de vederea al însușirii, adaptării, eficienței SMC, capacitatea de îmbunătățire și necesitatea de corectare, având ca scop obținerea de date privind planificarea îmbunătățirii continue a performanțelor organizației. Faptul care confirm că aceste evaluări au fost efectuate sunt: rapoartele lunare, rapoarte calitate, rapoartele financiar-contabile, rapoarte privind logistica și desfacerea/distribuția, evaluarea furnizorilor, analizele managementului etc.

Procese de certificare

Un proces de realizare și implementare sistemului de management al calității este necesar să se finalizeze prin certificarea lui de către un organism de specialitate atestat.

În urma finalizării cu succes a acțiunii de certificare se va emite un certificate, care atestă respectarea cerințelor și aplicarea SR EN ISO 9001. Certificatul eliberat de organism în urma încheierii cu succes de certificare, face dovada respectării în cerințe și aplicare a SR EN ISO 9001, care este standardul de referință.

Capitolul 4. Sisteme de management de mediu

4.1. Legislația privind mediul

Monitorizarea aspectelor de mediu a început odată cu dezvoltarea marilor companii farmaceutice, chimice, petrochimice, nucleare, etc, care au un impact major asupra mediului.

Orientarea anumitor țari către un mediu mai curat, a favorizat apariția organizațiilor internaționale care direcționează și coordonează aceste preocupări. Astfel sunt stabilite marile principii ale dreptului internațional ale mediului:

”calitatea mediului inconjurător este de o importanța excepțională pentru întreaga lume vie și deci, trebuie tratată ca atare”;

” prevenirea riscurilor ecologice și de degradare a mediului trebuie să fie prioritară și promovată în mod constant în toate activitățile care au incidenăță asupra mediului”;

” conservarea biodiversității și a ecosistemelor trebuie să fie un criteriu decisiv după care se va judeca orice obiectiv socio-politico-economic”;

”poluatorul trebuie să suporte toate costurile provocate de eliminarea efectului poluării provocate de el și de readucere a mediului într-o stare acceptabilă”;

”integrarea aspectelor ecologice în cadrul strategiilor și politicilor naționale și corelarea politicilor de mediu cu celelalte politici și strategii”;

”realizarea unor cooperări internaționale pentru a diminua la maximum impacturile negative produse asupra mediului”;

”stabilirea propriilor norme referitoare la aspecte și indicatori de protecție a mediului în cazul în care aceștia nu sunt deja stabiliți la un nivel mai înalt”;

”dreptul fundamental al omului la un mediu sănătos și echilibrat trebuie aplicat în toate hotărârile care au legătură cu mediul înconjurător ”;

”dreptul la o dezvoltare durabilă a generațiilor prezente și viitoare, drept care trebuie creat și menținut constant printr-o gestiune și un control adecvat al tuturor componentelor dezvoltării”.

În anul 1992, British Standards Institute (BSI) elaborează un sistem unitar de managementul mediului numit: ” BS 7750 – Specification for Environmental Management Sistems”.

Cu un an mai târziu 1993, Comisia Europeană ca organism instituțional al UE cu responsabilitate în adoptarea actelor legislative obligatorii emite Regulamentul nr. 1893/93/EEC care reprezintă un sistem de management de mediu și de audit cunoscut sub numele de Eco Management and Audit Scheme. În tot acest timp Organizația Internaționala de standardizare prin Grupul Strategic Consultativ pentru Mediu (GSCM), pornesc crearea comitetului tehnic: ISO/TC/207, Managemet de mediu. Acest comitet primește misiunea de a concepe si dezvolta o serie de standarde internaționale prin care să se asigure un cadru general de management de mediu.

În anul 1996 apar primele două standarde: ”ISO 14001 – Sisteme de management de mediu – Specificații și ghid de utilizare” și ”ISO 14004 – Sisteme de management de mediu – Ghid general privind principiile, sistemele și tehnicile de aplicare”; urmate și de altele.

4.2. Sistemul de management de mediu – ISO 14001

“Managementul de mediu este managementul acelor activități ale firmei care are sau pot avea un impact asupra mediului.”

Sistemul de management de mediu este o componentă a sistemului de management general care cuprinde structura organizatorică, activități de planificare, responsabilități, practici și proceduri, acțiuni și resurese pentru crearea, implementarea, efectuarea, analizarea și păstrarea politicii de mediu.

Acest sistem structurat de management al mediului face obiectivul unor standarde internaționale cuprinse în seria ISO 14000, standarde care sintetizează elementele specifice unui sistem de management al mediului.

ISO 14001:2005 Sisteme de management de mediu. Cerințe și ghid de utilizare.

Prin intermediul acestui standard sunt stabilite cerințele referitoare la un sistem de management de mediu care permite unei organizații să-și formuleze și să-și implementeze politica și obiectivele ținând cont de cerințele legale și de alte cerințe referitoare la impactul semnificativ asupra mediului. Se aplică aspectelor de mediu pe care organizația le identifică și le poate controla și asupra cărora poate interveni, standardul nu stabilește criterii specifice de performanță în domeniul mediului.

ISO 14001 Sisteme de management de mediu, sunt ideale pentru organizațiile care doresc să își îmbunătățească performanța de mediu, creșterea cererii de produse și servicii, reduce costurile, pentru a respecta legislația de mediu și pentru a promova o imagine pozitivă.

Acesta permite organizațiilor să cunoască mai bine procesele din interior și să-și micșoreze pe cât posibil efectele negative asupra mediului, în special asupra factorilor de mediu: apă, sol, aer etc.

Din ce in ce mai multe organizații sunt preocupate de creearea și demonstrarea performanței de mediu prin controlarea impactului activităților, produselor și serviciilor asupra mediului, conforme cu politica și obiectivele de mediu.

Organizațiile care doresc să aplice ISO 14001 trebuie să:

“stabilească, mențină și să implementeze sistemul de management de mediu”;

“asigure conformarea la politica de mediu stabilită”;

“dovedească conformitatea cu acest standard internațional prin autodeclarare și autodeterminare, cererea din partea părților interesate de organizație, cum ar fi clienții, a atestării conformării acesteia sau cererea confirmării autodeclarării acesteia de către o parte din exteriorul organizației sau cererea certificării sistemului de management de mediu de către o organizație externă.”

ISO 14001 are ca scop general:

sprijinirea protecției mediului;

prevenirea poluării;

aflate în strânsă legatură cu necesitățile socio-economice.

În esență, un S.M.M. urmează modelul managementului calității, și anume: planifică, execută, verifică și acționează(în engleză PDCA). Principiul PDCA se poate descrie pe scurt astfel:

P – plan (planifică):

definirea politicii de mediu;

planul de acțiune și demararea implementării sistemului de management de mediu;

identificarea aspectelor de mediu importante;

cerințele legale;

definirea țelurilor;

definirea programului de management de mediu.

D – do (execută):

introducerea sistemului de management de mediu;

structură organizatorică și responsabilitate;

formare personal;

comunicare;

documentația sistemului de management de mediu;

gestionarea documentației;

prevenirea și pregătirea pentru situații de urgență.

C – check (verifică):

control intern;

supraveghere și măsurare continuă;

neconformitate, acțiuni corective și de prevenire;

înregistrări;

auditul sistemului de management de mediu.

A – act (acționează):

îmbunătățire continuă;

verificarea direcțiunii;

declarația de mediu;

verificare și certificare.

Fig.4.1. Modelul general al unui sistem de management de mediu

Reușita unui astfel de sistem ține de anagajamentul asumat la toate nivelurile și funcțiile organizației, mai ales, la nivelul cel mai ridicat al conducerii organizației.

4.2.1. Etapele implementării unui sistem de management de mediu

Pentru implementarea unui sistem de management de mediu într-o organizație, trebuiesc parcurse cinci etape:

        1. Stabilirea politicii de mediu;

        2. Planificarea activitatilor de mediu;

        3. Implementare și funcționare;

        4. Verificare și acțiune corectivă;

        5. Analiza efectuată de conducere.

 1 : Stabilirea politicii de mediu

 Politica de mediu este definită de conducerea organizației sub forma unei declarații care trebuie să reflecte faptul că principiile și intențiile organizaței referitoare la performanța de mediu sunt identificate, documentate, implementate si comunicate.

Politica de mediu are două funcții majore:

    –      în interiorul organizației: să determine direcția de dezvoltare în domeniul protecției mediului;

    –      în afara organizației: să arate clar părtilor interesate atenția pe care organizația o acordă aspectelor de protecția mediului.

 Etapa 2 : Planificarea activitătilor de mediu

 Planificarea este una dintre cele mai importante etape în procesul de construire și implementare a unui SMM. Pentru aceasta trebuiesc determinate:

    –      Aspectelede mediu;

    –      Prevederile legale și alte cerințe;

    –      Obiectivele generale și obiective specifice;

    –      Programele de management de mediu.

 Etapa 3 : Implementare si funcționare

Pentru implementarea efectivă a sistemului de management de mediu se recomandă ca organizația să-și dezvolte resursele și mecanismele de susținere necesare îndeplinirii politicii de mediu, a obiectivelor și țintelor sale în acest domeniu.

 Pentru implementarea SMM trebuiesc definite:

     –      Structura și responsabilitatea;

    –      Instruirea, conștientizarea și competența;

    –      Comunicarea;

    –      Documentația sistemului de management de mediu;

    –      Controlul documentelor;

    –      Controlul operațional;

    –      Pregatirea pentru situații de urgență și capacitate de răspuns.

Etapa 4 : Verificare și acțiune corectivă

Această etapă este un element cheie al sistemului de management de mediu, care apare după planificarea politicii de mediu și implementarea sa.

Scopul este de a asigura că organizația controlează și corectează, atunci când este cazul, elementele-cheie ale sistemului de management de mediu.

Pentru aceasta se recomandă ca organizația să monitorizeze și să evalueze performanța sa de mediu.

Măsurarea, monitorizarea și evaluarea sunt activităi-cheie ale unui sistem de management de mediu. În lipsa acestora nu ar fi posibilă stabilirea neconformitățtilor și, prin urmare, nici precizarea acțiunilor corective și/sau preventive necesare. De asemenea, auditul sistemului de management de mediu ar fi lipsit de elemente de bază în stabilirea concluziilor sale.

 Această etapă implică:

    –      monitorizarea și măsurarea;

    –      neconformitate, acțiune corectivă și acțiune preventivă;

    –      înregistrări;

    –      auditul sistemului de management de mediu.

 Etapa 5 : Analiza efectuată de conducere

 Organizația trebuie să analizeze și să îmbunatățească continuu sistemul său de management de mediu, având ca obiectiv îmbunătățirea performanței globale.

Această ultimă etapă este decisivă pentru asigurarea procesului de îmbunătățire continuă, pentru atingerea performanței de mediu propuse.

Aceste analize se pot face împreună cu analizele sistemului de management al calității efectuate de conducere.

Implementarea unui SMM conform ISO 14001 necesită implicarea întregului personal al organizației, oricare ar fi nivelul ierarhic și funcțiile implicate, dar, mai ales angajarea unui proces dinamic și ciclic de îmbunătățire continua și de autoevaluare a impacturilor de mediu.

4.3. Beneficiile implementării și certificării sistemului de management al mediului conform ISO 14001

O compamie își poate mării eficiența mecanismelor de protecție a mediului în baza unor reguli acceptate în plan internațional, mai exact familia ISO 14000.

Cerința esențială a standardului ISO 14001 este, acordarea unei atenții sporite asupra zonelor în care activitățile companiei au un impact asupra mediului.

Beneficiile implementării și certificării sistemului de management al mediului conform ISO 14001 în cadrul unei companii sunt:

Reducerea costurilor:

Optimizarea permanentă a costurilor de producție și de logistică, astfel încât atingerea performanțelor dorite și a nivelului serviciilor cerute de consumatori să se realizeze cu costuri minime pentru aceștia;

asigurarea viabilității economice și sustenabilității financiare a companiei prin politici adecvate de urmărire a eficienței cost-beneficiu a serviciului, controlul interne rnagerial, managementul riscului;

îmbunătățirea continuă a managementului mentenanței, având ca scop reducerea timpului de intervenție, a consumului de materiale în vederea minimizării resurselor și costurilor;

reducerea costurilor de gestionare a deșeurilor.

Beneficii de piață:

îmbunătățirea imaginii companiei în fața organelor și organizațiilor de reglementare și a clienților;

folosirea avantajelor pe piețe noi;

păstrarea piețelor deja câștigate.

Beneficii pentru clienți:

preocuparea permanentă pentru creșterea încrederii clienților și pentru asigurarea unei transparențe legate de acțiunile întreprinse;

informarea eficientă și educarea utilizatorilor în ceea ce privește consumul rațional de apă, energie etc;

educarea consumatorilor cu privire la aspectele de mediu și la pericolele deversării anumitor substanțe în mediul natural;

prețuri mai mici, datorate minimizării cantității de deșeuri.

Beneficii pentru mediu:

relații mai bune cu autoritățile din domeniul protecției mediului;

creșterea capacității de intelegere mai bine cerințele legislative și o abordare sistematică în atingerera lor;

gestionarea rațională a resurselor naturale;

eliminarea aspectelor cu impact negativ asupra mediului;

aplicarea politicilor de management durabil pentru monitorizarea resurselor și evaluarea riscurilor de mediu.

Capitolul 5. Sistemul de management de sănătate și securitate ocupațională

5.1. Elemente introductive în domeniul sănătății și securității ocupaționale

Din punctul de vedere al sistemului de management, legislația de Securitate și Sănătate în Muncă, devenită în 2004 Securitate și Sănătate Ocupațională, trebuie să îndeplinească o bună securitate și o bună sănătate.

Legislația SSO are un rol preventiv, având ca misiunea preîntâmpinarea accidentelor de muncă și/sau a îmbolnăvirilor profesionale. Reglementările legale sunt hotărâte astfel încât, să protejeze viața, sănătatea și integritatea corporală a persoanelor participante la procesul de producție.

Conform datelor emise de ILO (International Labour Organization, în română Organizația Internațională a Muncii), în lume, la fiecare 15 secunde, un muncitor moare în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale. La fiecare 15 secunde, 160 de lucrători suferă un accident de muncă. În fiecare zi, 6300 de oameni mor ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale; mai mult de 2,3 milioane de decese pe an și 317 milioane de accidente de muncă.

Termenul de sistem de management al SSO este recent introdus în legislația românească în domeniu, dar în țările dezvoltate are o vechime de peste 10 ani.

În urma implementării și menținerii corecte a sistemului de management SSO apar numeroase avantaje pentru angajator dar si pentru angajați cum ar fi:

lejeritatea de a urmări în constant pericolele, riscurile și incidentele;

creșterea conștientizării riscurilor și pericolelor;

optimizarea transparenței proceselor interne;

comunicare mai bună între angajați;

o mai bună măsurarea a performanțelor SSO.

5.2. Standardul OHSAS 18001

Seria OHSAS 18000 a fost elaborată de British Standard Institution (BSI), autoritatea britanică în domeniul standardizării.

Această serie cuprinde:

OHSAS 18001:2007 – Sisteme de management al sănătății și securității ocupaționale. Cerințe

OHSAS 18002:2008 – Sisteme de management al sănătății și securității ocupaționale. Linii directoare pentru implementare OHSAS 18001.

Standardul OHSAH 18001 și OHSAS 18002 au fost create ca răspuns la cererea clienților pentru un standard recunoscut în domeniul securității și sănătății în muncă și situațiilor de urgență, destinat evaluării și certificării acestor sisteme.

Fig. 5.1. Elementele unui management OHSAS de succes

Modelul de sistem de management SSM precizat de OHSAS 18001 cuprinde următoarele etape principale:

politica SSO;

planificare;

implementare și funcționare;

verificare și acțiuni corective;

analiza efectuată de mangement.

Toate aceste elemente trebuie alcătuite succesiv și trebuie supuse unui proces de optimizare continuă, în asa fel încât modul de lucru al sistemului să evolueze ciclic și fiecare ciclu să pornească de la un nivel superior, celui anterior.

Politica OHSAS

În cadrul unei organizații este necesară stabilirea unei politici în domeniul OH&S care să fie acceptată și semnată de managementul de la cel mai înalt nivel.Politica trebuie să cuprindă în mod clar, obiectivele generale de OH&S și angajamentul de îmbunătățire a performanței din acest domeniu.

de la măsurarea

performanței

Fig. 5.2. Politica OHSAS

Cerințele precizate în specificație pentu politica OH&S sunt:

”să corespundă tipului și volumului de riscuri pentru SSO existente în cadrul organizației;”

”să cuprindă un angajament pentru îmbunătățirea continuă;”

”să cuprindă un angajament pentru respectarea legislației în vigoare din domeniul SSO și la legislația la care organizația se angajat;”

”să fie documentată, implementată și menținută;”

”să fie comunicată tuturor salariaților pentru ca aceștia să fie conștienți de propriile obligații în domeniul SSO;”

”să fie la dispoziția părților interesate;”

”să fie optimizată periodic.”

Planificarea

Cerințele de planificare a sistemului de management al OH&S fac referire la următoarele direcții principale:

”planificarea recunoașterii pericolelor, evaluării și controlului riscurilor;”

”identificarea cerințelor legale și de altă natură;”

”stabilirea obiectivelor;”

”elaborarea și menținerea unor programe de management al SSO.”

Procedurile de identificare a pericolelor, de evaluarea și controlul riscurilor este necesar să conțină activitățile normale și speciale întreprinse de către toți participanții la locurile de muncă, împreună cu subcontractorii și vizitatorii, precum și ușurarea îndeplinirii acțiunilor la locul de muncă, indiferent că au fost furnizate de către organizație sau de către alte părți.

de la măsurarea

performanței

Fig. 5.3. Planificare OH&S

Rezultatele evaluării trebuie să se răsfrânga în obiectivele organizației în domeniul OH&S.

Pentru identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor, specificația propune utilizarea unei metodologii corespunzătoare scopului și timpului destinat, și care să aibă mai mult un caracter proactiv decât reactiv.

Identificarea cerințelor legale și de altă natură trebuie să se îndrepte către reglementările legale în vigoare în domeniul OH&S, precum și alte reglementări care se pot aplica organizației și pe care aceasta trebuie să le respecte în mod voit sau obligatoriu.

Bazânde-se pe rezultatele identificării pericolelor și evaluării riscurilor și având în vedere cerințele legale și de altă natură, organizația este nevoită să-și determine și să mențină obiective documentate în domeniul OH&S.

Pentru ca aceste obiective să fie atinse, organizația trebuie să emită și să mențină un pograme de management al OH&S prin care să se precizeze obligațiile și gradul de autoritate destinate în acest scop la fiecare nivel al organizației, precum și mijloacele și termenele de realizare a obiectivelor.

Implementare și funcționare

”Cerințele privind implementarea și funcționarea se grupează pe următoarele direcții:”

”structură și responsabilitate;”

”instruire, conștientizare și competență;”

”consultare și comunicare;”

”documentație;”

”controlul documentelor și al datelor;”

”controlul operațional;”

”acțiuni pentru situații de urgență și capacitate de răspuns.”

de măsurarea

performanței

Fig. 5.4. Implementare și funcționare

Conducerea la cel mai înalt nivel și accentuarea concepției de numire a unui membru al acestei conduceri ca reprezentant cu responsabilități speciale în implementarea și funcționarea corespunzătoare a sistemului de management al OH&S, o găsim și în BS 8800.

Procedurile privind instruirea, conștientizarea și competența au ca țintă comună garantarea gradului de instruire și pregătire necesară angajaților pentru realizarea obligațiilor cu influență asupra OH&S la locul de muncă.

”Standardul cere organizației să elaboreze proceduri pentru a asigura comunicarea informațiilor utile în domeniul OH&S la toate nivelurile sale, precum și părților externe interesate. De asemenea, trebuie stabilite și documentate aspectele privind implicarea activă a angajaților în problemele de OH&S ale organizației, atât în mod direct cât și prin reprezentanții lor.”

Referitor la documentația sistemului de management al OH&S, standardul solicită ca aceasta să fie păstrată pe suport hârtie sau electronic și să garanteze prezentarea componentele principale ale sistemului și a conexiunilor dintre acestea. Asemenea standardului BS 8800:1996, OHSAS 18001 accentuează cât de importantă este menținerea documentației la nivelul minim necesar pentru asigurarea unei eficiențe corespunzătoare.

În ceea ce privește controlul documentelor și datelor, organizația trebuie să determine proceduri prin intermediul cărora să se asigure identificarea promptă a tuturor documentelor și datelor, actualizarea acestora, utilizarea doar a documentelor și datelor actuale și prevenirea utilizării involuntare a unor documente și date scoase din uz. Procedurile referitoare la controlul operațional au ca scop constatarea acelor acțiuni și activități care prezintă riscuri și care impun practicarea unor măsuri de control.

În specificație este menționată necesitatea stabilirii unor planuri pentru situațiile de urgență dar și necesitatea emiterii unor proceduri pentru identificarea capacității de răspuns la astfel de situații și pentru prevenirea și reducerea consecințelor care pot fi asociate acestor situații.

Periodic se verifica și analizează prin exerciții practice, planurile și procedurile – vezi figura 5.4.

Verificare și acțiuni corective

de măsurarea

performanței

Fig. 5.5. Verificare și acțiuni corective

Organizația trebuie să determine și să mențină proceduri pentru monitorizarea și măsurarea periodică a performanțelor OH&S. Aceste proceduri trebuie să ofere următoarele informații: 21

”măsurarea și monitorizarea performanței;”

”accidentele, incidentele, neconformitățile, acțiunile corective și preventive;”

”înregistrările și controlul înregistrărilor;”

”auditul.”

Procedurile referitoare la accidente, incidente și neconformități trebuie să determine aspectele cu privire la abordarea și cercetarea evenimentelor, luarea măsurilor pentru diminuarea consecințelor, demararea și încheierea acțiunilor corective și preventive, dar și dovedirea eficacității acestor acțiuni.

Procedurile Pentru înregistrări și controlul înregistrărilor trebuie emise proceduri care să îngăduie identificarea, menținerea și disponibilitatea înregistrărilor în domeniul OH&S și au misiunea de a dovedi conformitatea sistemului implementat cu cerințele specificației. OHSAS 18001 solicită executarea regulată a auditării sistemului de management al SSM și, stabilirea în acest scop a unui program de audit și a unor proceduri.

Analiza efectuată de management

Managementul organizației de la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de management OH&S, la intervale prestabilite, pentru a se asigura că acesta este mereu concordantă adecvat și eficace. Procesul analizei efectuate de management trebuie să garanteze că informațiile necesare sunt colectate astfel încât să permită managementului efectuarea unei evaluări.

Analiza efectuată de management trebuie să abordeze eventualele necesități de schimbare a politicii, a obiectivelor și a altor elemente ale sistemului de management OH&S, prin prisma rezultatelor auditului sistemului de management OH&S, a modificărilor circumstanțelor și a angajamentului de îmbunătățire continuă.

Fig. 5.6. Analiza efectuată de management

5.3. Implementarea sistemului de management SSO

Sistemul de Management al Sănătății și Securității Ocupaționale (SMSSO) reprezintă un instrument specific de organizare, gestionare și control a riscurilor profesionale și de îmbunătățire a performanțelor angajaților prin asigurarea securității optime a locului de muncă.

Implementarea unui SMSSO este voluntară, fiind impusă de cerințe interne sau poate chiar de evoluția mediului de afaceri.

Prin implementarea SMSSO organizația va demonstra capabilitatea sa de a ține sub control propriile riscuri de SSM, respectiv conformarea cu cerințele legale specifice.

Etapele privind implementării sistemului de management de securitate și sănătate ocupațională:

Primele acțiuni destinate implementării SMSSO în cadrul unei companii, sunt:

nominalizarea echipei de lucru;

prezentarea standardului alese ca referențial și a ghidului său de implementare;

stabilirea necesității realizăii analizei inițiale, ca etapă premergătoare elaborării sistemului;

identificarea locurilor de muncă;

planificarea realizării analizei inițiale.

Obiectivele fundamentale ale analizei inițiale sunt:

identificarea cerintelor legislative de SSM aplicabile companiei;

aprecierea conformității cu prevederile legislației de SSM;

identificarea riscurilor specifice activităților desfășurate.

În urma realizării analizei inițiale, se pot identifica măsuri corective/preventive pentru asigurarea conformității cu legislația și se poate stabili nivelul de securitate pentru fiecare loc de muncă analizat.

Elaborarea sistemului de management al SSO

Procesele principale care se desfășoară în cadrul acestei etape sunt:

nominalizarea prin decizie a reprezentantului desemnat al conducerii pentru managementul SSO;

documentarea cerințelor legislative de SSO;

formularea obiectivelor generale de SSO ale societății, în corelare cu obiectivele din domeniul calității, protecției mediului și cu cele privind productivitatea;

Documentația sistemului cuprinde:

”manualul sistemului de management al SSO, cu descrierea generală a componentelor sistemului;”

”procedurile de sistem, care detaliază fiecare componentă a sistemului, cu precizarea responsabilităților și a fluxului informațional;”

”formulare pentru înregistrarea, păstrarea și transmiterea informațiilor în cadrul sistemului.”21

Implementarea sistemului de management SSO are ca obiectiv prioritar aclătuirea unei echipe de auditori interni de SSO. Prin auditarea internă se verifică dacă s-a respectat etapa de plamificare, dacă cerințele sunt respectate și permit atingerea obiectivelor propuse.

Alte procese desfășurate în etape de implementare SSO:

expunerea declarației de politică și a obiectivelor SSO;

comunicarea politicii și obiectivelor SSO către partenerii unității;

derularea unei campanii de informare a angajaților privind politica și obiectivele de SSO ale companiei.

Riscuri ce pot apărea în perioada de implementare și funcționare a sistemului:

insuficienta înțelegere a rolului și obligațiilor angajatului în cadrul sistemului;

deficiențe de comunicare internă, constând în întreruperi în circuitul de transmitere al informației, calitatea necorespunzătoare a informației sau frecvența necorespunzătoare a comunicării;

estimare insuficienta înțelegere a rolului și responsabilităților angajatului în cadrul sistemului;

stabilirea unor obiective prea ambițioase în raport cu resursele societății.

5.4. Avantajele implementării sistemului de management SSO conform OHSAS 18001:2008

Aceste avantaje sunt:

Concordanța sistemului cu politica declarată a managementului în domeniul SSO;

Implementarea, menținerea și continua îmbunătățire a SMSSO;

Reducerea incidentelor de muncă și a bolilor profesionale;

Reducerea costurilor asociate cu incidentele și bolile profesionale;

Îmbunătățirea performanțelor companiei prin punerea în practică a politicilor și procedurilor SMSSO;

Conformitatea cu prevederile legislației în vigoare;

Reducerea riscurilor de amenzi, penalități legale și procese în instanță;

Îmbunătățirea imaginii companiei prin demonstrarea existenței unui angajament al managementului de top pentru administrarea corectă și minimizarea riscurilor de incidente și boli profesionale;

Certificarea OHSAS 18001 este dovada respectării cerințelor legislative privind sănătatea și securitatea ocupațională.

creșterea nivelului de încredere a părților interesate prin faptul că: există un angajament al conducerii privind îndeplinirea propriei politici de prevenire a riscurilor; se pune accent pe prevenire, și nu pe acțiune corectivă; poate furniza dovada unei preocupări rezonabile privind problemele de securitatea muncii și de conformitate cu reglementările; proiectarea echipamentelor, structurilor, sistemelor include îmbunătățirea continua.

OHSAS 18001 poate fi adoptat de către orice organizație care dorește să reducă riscurile asociate cu sănătatea și securitatea în mediul de lucru pentru angajați, clienți și publicul larg, fiind proiectat pentru a fi compatibil cu ISO 9001 și ISO 14001.

Fig. 5.7. Avantajele implementării unui SMSSO conform OHSAS 18001:2007

Capitolul 6. Studiu de caz. Program de implementare a sistemului de management SSO in cadrul unei societăți a carui obiect principal de activitate este gestionarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare

6.1. Stabilirea etapelor pentru implementarea sistemului de management SSO

Construcția și implementarea sistemului de management de sănătate și securitate ocupațională la nivel de organizație, se desfășoară prin parcurgerea etapelor descrise mai jos.

6.2. Stabilirea acțiunilor necesare pentru atingerea etapelor pentru implementarea SMSSO

6.3. Implementarea sistemului de management integrat pentru componenta SSO

6.3.1. Demarararea proiectului

Demararea proiectului începe odata cu numirea de către Directorul General a Reprezentantului de Management SSO (RMSSO) și cu numirea Responsabilului de Management SSO (RSMSSO).

Următoarea acțiune în cadrul acestei etape este, stabilirea cerințelor OHSAS 18001:2008. Acestea sunt:

4.1 Cerințe generale

Organizația se angajează în stabilirea, documentarea, implementarea și meținerea unui SMSSO, care va fi îmbunătățit continuu în conformitate cu cerințele standardelor de referință, în scopul:

– demonstrării aptitudinii de a satisface continuu cerințele clienților și ale reglementărilor aplicabile domeniului de activitate;

– respectării cerințelor legale și a altor cerințe cu privire la aspectele de sănătate și securitate ocupațională, generate din activitățile desfășurate;

– identificăii pericolelor asociate activităților, evaluarea și controlul riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;

– eliminării sau reducerii la un nivel acceptabil a riscurilor evaluate la locul de muncă.

4.2 Politica SSO

Politica va cuprinde intenții și orientări generale ale organizației regeritoare la SSO, care vor fi exprimate de managementul de la cel mai înalt nivel.

Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să se asigure că politica in domeniul SSO:

– este adecvată scopului organizației;

– include angajamentul de satisfacere a cerințelor și de îmbunătățire continuă;

– asigură un cadru adecvat pentru stabilirea și analizarea obiectivelor;

– este comunicată și ințeleasă;

– este analizată în scopul adecvării continue.

Un model de politică, de prevenire sănătate și securitate se găsește la Anexa 1.

4.3.1 Identificare pericol, evaluare risc și stabilire controale

În cadrul acestui proces se stabilesc și se mențin proceduri pentru:

– identificarea continuă a pericolelor;

– evaluarea riscurilor;

– implementarea măsurilor de control necesare.

Informațiile trebuie să fie documentate și actualizate.

4.3.2 Cerințe legale și alte cerințe

Organizația trebuie să asigure în permanența conformitatea cu cerințele legale în vigoare și toate celelalte cerințe regeritoare la OH&S care îi sunt aplicabile, transformând verificarea permanentă a conformității eventual într-o procedură managerială și actualizând periodic această procedură.

4.3.3 Obiective și program (programe)

Stabilirea obiectivelor de sănătate și securitate ocupațională, se elaborează în cadrul programului de management de SSO, și fac parte din faza de planificare a construirii, implementarii si functionarii organizatiei. Această etapă are loc în urma analizării și prelucrării rezultatelor din cadrul Analizelor de Management si a Evaluarilor de Risc.

Programul documentat pentru realizarea obiectivelor trebuie să includă:

– acțiuni de îndeplinit;

– rezultate, documente;

– responsabilitatea și autoritatea desemnate, la funcțiile și nivelurile relevante;

– limite de timp (o dată de început și una de sfârșit);

– resursele umane și financiare;

– indicatori de performanță.

Un model de program este prezentat în Anexa 2.

4.4.1 Resurse, funcții, responsabilitate, răspundere și autoritate

Asigurarea responsabilității pentru sistemul de management OH&S de către managementul de la cel mai înalt nivel cuprinde:

– disponibilizarea resurselor financiare;

– definirea funcțiilor;

– alocarea răspunderilor;

– delegarea autorităților.

4.4.2 Competență, instruire și conștientizare

Competență: studii, instruiri, experiență.

Necesitatea instruirii: instruire, evaluarea instruirii.

Conștientizatra: existență pericole, consecințe risc, capacitate de răspuns.

4.4.3 Comunicare, participare și consultare

Procesul de comunicarea internă și externă se realizeză astfel încât, se asigură că:

– implicarea angajaților este deplină pentru utilizarea competențelor și abilităților lor în scopul realizării obiectivelor generale ale societății;

– este realizată informarea în legatură cu eficacitatea OH&S;

– stabilirea și menținerea modalităților de comunicare externă cu parțile interesate, astfel încât să se asigure menținerea credibilității organizației față de consumatori și mass media;

– este realizată comunicarea cu contractorii și alți vizitatori la locul de muncă;

– menținerea și îmbunătățirea relațiilor cu autoritățile publice, organismele de reglementare, acționari și furnizori.

4.4.4 Documentație

Documentația bazată pe un sistem informațional cuprinde:

– intrări directe: evenimente neprevăzute, activități uzuale, raportări uzuale, raportări manageriale;

– actualizări: politici, structură sistem, documente și formulare.

Documentația include:

– identificarea pericolelor;

– evaluarea riscurilor prin măsuri de control;

– stabilirea măsurilor complementare, necesare controlării riscurilor;

– legislația și alte cerințe referitoare la obiect;

– rolul și competența persoanelor împuternicite;

– informațiile ce rezultă din discuțiile pe teme de SSO, etc.

4.4.5 Controlul documentelor

4.4.6 Controlul operațional

4.4.7 Pregatire pentru situații de urgență și capacitate de răspuns

4.5.1 Măsurarea și monitorizarea performanțelor

4.5.2 Evaluarea conformării

4.5.3 Investigarea incidentelor, neconformități, acțiuni corective și preventive

4.5.4 Controlul înregistrărilor

4.5.5 Audit intern

4.6 Analiza efectuată de management

ANEXA 1

Politica de prevenire, sănătate și securitate

Cunoașterea și aplicarea sistematică a regulilor în domeniul Prevenirii, Securității și Sănătății reprezintă o prioritate absolută pentru această organizație, care s-a angajat în garantarea integrității fizice și psihice a tuturor colaboratorilor săi.

În acest sens, va solicităm să respectați regulile de prevenire și protecție prevăzute în legislația națională privind sănătatea și securitatea în muncă, ce stabilesc ferm obligațiile ce trebuie respectate în domeniu.

Va informăm că derogarea de la dispozițiile legale referitoare la sănătate și securitate în muncă antrenează în mod sistematic, consecințele de natură disciplinară sau penală.

În consecință trebuie să manifestăm permanent vigilența față de:

securitatea și sănătatea salariaților, vizitatorilor, subcontractanților, furnizorilor și clienților noștrii;

securitatea echipamentelor și instalațiilor puse la dispoziție.

Această atitudine este la fel ca și urmărirea obținerii satisfacției clienților și a performanței, un element fundamental al politicii noastre.

Prevenirea tuturor tiputilor de accidente sau îmbolnăviri este un imperativ major, pentru fiecare dintre noi, indiferent de poziția ierarhică.

Din acest motiv, trebuie să asigurăm și să integrăm în activitățile cotidiene identificarea, analizarea, eliminarea sau limitarea riscurilor inerente activității noastre.

Conducerea companiei își face o datorie din îmunătățirea permanentă a performanțelor sale în toate aspectele legate de sănătate și securitate și va aloca toate resursele umane, materiale și financiare necesare.

Totodată ne vom asigura că acest angajament este asumat de toți terții implicați pe șantierele noastre și, în special, de subcontractanții noștri.

În spiritul celor declarate, am creat o direcție de Securitate și Sănătate în muncă și ne-am propus ca obiective:

punerea în aplicare a unui sistem de management proactiv al securității, cu monitorizarea permanent a acțiunilor de prevenire și a impactului deciziilor luate;

ameliorarea continuă a nivelului global de securitate al societății;

gestionarea riscurilor inerente activității noastre complexe, în vederea căreia am demarat un proces de evaluare a riscurilor;

integrarea performanțelor de securitate în evaluarea întregului nostru personal;

obținerea certificării OHSAS 18001 ca etapă intermediară a procesului de îmbunătățire continuă în care ne-am angajat.

Aplicarea sistematică a acestei politici de către întregul personal al societății va permite atingerea obiectivului nostru central: ”zero accidente”.

Director General

ANEXA 2

Program de management SSO

6.1.2. Identificarea pericolelor de accidentare și îmbolnăvire profesională

Principalele categorii de pericole specifice activităților demarate de organizație

Factori de risc

6.1.3. Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională

6.1.4. Obiective și ținte SSO

Pentru stabilirea obiectivelor și țintelor SSO, Responsabilul de Management-SSO stabilește obiectivele SSO si țintele SSO la nivel de organizație:

– după identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnavire profesională și stabilirea măsurilor de control;

prevederile legale și alte cerințe existente, noi sau modificate;

opțiunile tehnologice, cerințele financiare, operaționale și de afaceri;

necesitatea resurselor și disponibilitatea acestora;

cerințele tehnice;

punctele de vedere ale părților interesate;

controale sau inspecții, rapoarte de neconformitate, statistica accidentelor și incidentelor;

audituri interne SSO;

informații de la consultările cu angajații pe probleme de sănătate și securitate ocupațională, analizele si activitățile de îmbunătățire la locul de muncă (proactive sau reactive);

obiective și ținte curente, care nu au fost atinse.

Obiectivele SSO sunt coerente cu liniile directoare înscrise în politicile de management de sănătate și securitate ocupațională.

În cadrul organizației, angajații urmăresc atingerea obiectivelor SSO, prin remedieri, înlocuiri, modernizări, optimizări, dotări, instruiri, investigații etc., orientate pe activitățile concrete desfășurate în organizație.

Scopul urmărit prin finalizarea acestor măsuri este reprezentat de țintele SSO.

Totalitatea țintelor SSO tratează totalitatea neconformităților identificate ca semnificative.

Fiecarei ținte i se asociază unul sau mai mulți indicatori de performanță.

Fiecare indicator de performanță este măsurabil, iar unitățile de masura sunt precizate, acolo unde este posibil.

In vederea atingerii fiecărei ținte trebuiesc parcurse cel puțin două dintre fazele:

documentarea cu scopul cunoașterii în profunzime a situației de fapt și a soluțiilor tehnico-economice optime prin care ținta poate fi atinsă;

proiectarea soluțiilor adoptate și aprobate;

planificarea și execuția lucrărilor proiectate;

procedurarea funcționării soluției adoptate;

implementarea procedurilor necesare atingerii țintelor;

monitorizarea indicatorilor de performanță asociați țintelor.

Pentru parcurgerea fiecarei faze sunt desfășurate acțiuni specifice, a caror îndeplinire, într-o succesiune logică este dovedită prin documente specifice.

Managementul la cel mai înalt nivel analizează performanța sistemului de managent de sănătate și securitate ocupațională a organizației și stabilește anual măsuri de îmbunătățire a acesteia, în cadrul analizei de management de sănătate și securitate ocupațională.

6.1.5. Atrubuții și responsabilități

Stabilirea atribuțiilor și responsabilităților SSM și SU

6.1.6. Instruire în toate fazele de constuire și implementare

6.1.7. Implementarea

6.1.8. Analiza conducerii

6.1.9. Audit de certificare

Bibliografie pt subcap.3.4..:

Constantinescu, D., Managementul calității, Editura Printech, București, 2002 ;

Colecția de Standarde Internaționale ISO 9000-9004;

Froman, B., Manualul calității, Editura Tehnică, Bucuresti

Propuneri :

Inaine de implementarea unui sistem de management integrat este necesara efectuarea unei analize preliminare care presupune :

câștigarea anagajamentului managerului de vârf

alegerea unui responsabil de sistem integrat

stabilirea sferei de cuprindere a sistemului integrat

construirea unei echipe de implementare

efectuarea unei analize preliminare – analiza lipsurilor

pregătirea unui buget și planificarea în timp a proiectului.

Recomandare :

De aceea recomandam IMM-urilor ca la alegerea organismelor de certificare să ia în considerație și criteriul recunoașterii cât mai largi a organismului de certificare în sine, ca pe o garanție și dovadă suplimentară că propriul sistem funcționează la nivelul celor mai ridicate exigențe europene.