Impactul Unui Eveniment Sportiv Asupra Imaginii Urbane

CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND PROMOVAREA ȚĂRILOR PRIN EVENIMENTE SPORTIVE

Conceptul de promovare este unul dintre acelea care nu sunt tocmai simplu de definit, și asta pentru că foarte multe activități pot fi uneori considerate ca făcând parte din sfera promovării când, de fapt, ele nu își găsesc locul acolo, acest lucru determinând apariția unor definiții incomplete. Termenul de promovare își are originea în cuvântul latinesc “promovere” care înseamnă a mișca înainte. Definiția ce se regăsește în Dicționarul explicativ al limbii române ne indică pentru cuvântul “a promova” sensuri precum “ a susține, a ridica sau a sprijini făcând să progreseze și să se dezvolte” (DEX, 1984, p.751). Cea mai apropiată definiție de aceste prezentări de dicționar este cea dată de Stanley: “promovare este orice comunicație care are drept scop să deplaseze înainte un produs, un serviciu sau o idee în cadrul unui canal de distribuție” (Stanley, 1982, p.15).

Ritmul accelerat care a caracterizat schimbările din ultimul timp impune în toate domeniile adoptarea și aplicarea criteriilor de eficiență pe termen cât mai lung. Se pare că, societatea se îndreaptă către un tip de „economie umană”, a cărei principală finalitate este satisfacerea superioară a nevoilor individuale și sociale.

Marketingul este o știință modernă, ce este perfect adaptată să răspundă mai ales prin acțiune practică, atât cerințelor de satisfacere superioară a nevoilor și dorințelor indivizilor sau grupurilor, cât și criteriilor de eficiență economică.

Evenimentele sportive – concepte generale

Un sport este reprezentat de o activitate de natură fizică și poate implica totodată și competiția. De asemenea,asportul este o activitate care în general poate influența stilul de viață, sănătatea sau personalitatea celor care îl practică. Sporturile pot fi categorisite în sporturi individuale, ca de exemplu atletism, haltere, tir etc. sau sporturi de echipă precum baschet, canotaj etc. Deși sunt numite sporturi în mod greșit, unele ramuri, precum fotbalul, baschetul, handbalul etc., sunt de fapt jocuri sportive.

Studiul dezvoltării sportului în istoria umană poate arăta schimbări sociale semnificative ce au surveni ade-a lungul secolelor, înadiferite culturi. Conceptul de sport ca o activitate ce implică abilitățile umane de bază, fizice și mentale, nu urmăreștea altceva decât îmbunătățirea acestor abilități pentru a fi utilizate mai eficient și sugerează faptul că sportul este probabil la fel de vechi ca și dezvoltarea inteligenței umane. Pentru omul primitiv, activitatea fizică a fost doar un mod de a-și îmbunătăți cunoștințele despre natură și, în aceeași măsură,aun mod de a stăpâni mediul din jurul lui (inot-sport.ro, 2014).

Sportul, prin natura sa, încurajează diversitateaaîntr-o lume culturală. Pe măsură ce țările și națiunile se propie tot mai mult unele de altele, dar totuși își păstrează identitatea culturală, sportul este un domeniu cu ajutorul cărui ase învață că diferențele culturale, nu numai că trebuie acceptate, dar reprezintă o bogăție ce trebuie cultivată și prețuită. Astfel, conceptul sportiv poate deveni un "indicator de schimbare" a societății globale, de anticipare, de evoluție și de schimbare prin deschiderea simbolică a relațiilor interstatale. Sportul devine ș trebuie considerat, așadar, ca o oglindă aculturii și a societății, căci el reprezintă speranțele și perspectivele viitorului (Muraru, 2005, p.4).

Prin contextualizarea denumirii sale, sportul si performanța sportivă, nu reprezintă altceva decât atingerea unor rezultate remarcabile pe plan sportiv, rezultate la care concură o multitudine de factori determinanți. Prin „interdisciplinaritate structurală”, apar noi entități epistemologice – științele educației. Astfel, pedagogia sportului apare ca reacție la o necesitate socială impusă de fenomenul sportiv, necesitatea de a orienta și îndruma conținutul educativ al antrenamentului și al competițiilor sportive (Popescu, 2014, p.72). În acest fel, sportul a fost supus unei dezvoltări accentuate, mai ales în ultimii ani, când au fost inițiate din ce în ce mai multe evenimente sportive, e drept, mai mult în afara țării, dar și acesta poate fi considerat un început și un exemplu de urmat. Poate că unul dintre motivele pentru care nu știm sau nu există mai multe evenimente sportive este și faptul că marketingul sportiv nu este atât de cunoscut sau promovarea sportului nu este realizată corespunzător.

Un alt aspect deosebit de important care trebuie amintit este conceptul de industrie sportivă. În literatura de specialitate pot fi întâlnite diferite abordări în ceea ce privește definirea industriei sportive. Unii dintre autori prezintă această structură plecând de la aceeași clasificare regăsită și în marketingul sportiv: sportul ca obiect al activității firmei sau sportul ca instrument folosit de organizație (mai ales în promovare produselor și serviciilor sale).

O abordare mult mai corectă ar fi cea potrivit căreia industria sportivă se limitează la acele organizații ce includ sportul în obiectul lor de activitate. Aici putem aminti de Pitts și Stotlar (1996) care definesc industria sportivă ca fiind piața în care produsele/serviciile oferite cumpărătorilor se referă la activități fizice, fitness, recreere sau alte elemente legate de petrecerea timpului liber care pot fi activități, bunuri, servicii, persoane, locuri sau idei (Constantinescu, Szekely, 2010, p.18).

Bernard Mullin (2000) face o prezentare a industriei sportive, în cartea sa, „Sport Marketing”, plecând de la principalele funcții de marketing din această industrie (Constantinescu, Szekely, 2010, p.20):

oferirea unei eveniment complex către publicul țintă (fie că ne referim la spectatorii prezenți la evenimentul respectiv, fie că ne referim la telespectatorii care urmăresc evenimentul prin intremediul mass-mediei). În această categorie sunt incluse de asemenea și echipele sportive profesioniste, competițiile sportive profesioniste, arenele, stadioanele și alte astfel de locații. Principalul obiectiv avut în vedere de managementul acestora se referă la convingerea publicului țintă să plătească pentru ceea ce ele oferă.

oferirea de facilități de loc, timp și echipament sportivilor, care vor da, la rândul lor, formă jocului. Aici sunt incluse sălile de sport, cluburile sportive, spațiile comerciale de divertisment (ca de exemplu, pistele de bowling), spațiile de recreere din cadrul instituțiilor, taberele sportive, agențiile publice și nonprofit, companiile producătoare de bunuri sportive (ca de exemplu, Nike sau Adidas) și companiile producătoare de jocuri (ca de exemplu, compania producătoare de jocuri video pentru calculator EA Sports care în fiecare an lansează un nou joc pentru cele mai importante sporturi de pe continentul american, cum ar fi baschetul, fotbalul american și hocheiul). Deși se poate afirma că și aceste categorii de organizații oferă servicii sportive publicului țintă plătitor, cel mai important obiectiv, în cazul lor, se referă la oferirea de suport celor ce vor să practice un anumit sport.

oferirea, în cadrul sistemului educațional, a celor două categorii de elemente menționate mai sus – produse și servicii sportive. Cele mai importante elemente incluse în această categorie fac referire la sportivii din campionatele interșcolare și cei din campionatele interuniversitare. Programele desfășurate la acest nivel înregistrează un nivel crescut al interesului din partea publicului larg. De exemplu, în S.U.A. acoperirea media de care se bucură un meci de baschet din licee ar putea stârni invidia celor mai de seamă cluburi sportive profesioniste din țara noastră.

oferirea unui suport administrativ, de control și promovare pentru alte organizații sportive. Din această categorie fac parte ligile profesioniste, forurile supreme ce stabilesc regulile în cadrul fiecărui sport, mass-media sportivă, sponsorii, agenții și grupurile de consultanță și management sportiv.

De asemenea, Pitts și Stotlar (1996) au identificat, în cartea lor „Fundamentals of Sport Marketing”, o serie de factori care contribuie la creșterea și dezvoltarea industriei sportive la nivel global (Constantinescu, Szekely, 2010, p.21):

creșterea numărului de noi tipuri de sporturi practicate și creșterea ofertei de sporturi similare; creșterea în număr și diversitate a presei scrise din domeniul sportiv;

creșterea duratei timpului liber și a expunerii media și explozia fenomenului de fitness ce a influențat în mod favorabil activitatea comercială a domeniului sportiv;

creșterea numărului și diversificarea formelor de evenimente sportive și creșterea numărului de produse și servicii sportive oferite unui numar din ce în ce mai mare de segmente de piață;

creșterea și diversificarea sporturilor practicate la nivel profesionist;

creșterea investițiilor și a sponsorizărilor în sport făcute de companiile din mediul general de afaceri;

creșterea numărului de asocieri de imagini făcute între anumite entități sportive (indivizi, asociații, cluburi, etc.) și parteneri din domeniul afacerilor;

dezvoltarea educației sportive;

creșterea importanței acordate sportului în comportamentul de consum al populației;

dezvoltarea orientării de marketing în domeniul sportiv și creșterea competenței în managementul sportiv;

globalizarea sportului și creșterea pieței globale sportive.

Premisele extinderii marketingului în sport

Marketingul contemporan poateafi definitaca fiind ”un mod prin care se creează și se oferă oamenilor nivelul de trai”. Astfel, el se dezvoltă și în domenii care nu aparțin doar sferei afacerilor, ci și în alte domenii, apărând astfel conceptele de marketing ecologic, marketing educațional, marketing politic, marketing sportiv etc.

Gândindu-ne la ultimul concept, cel de marketing sportiv, ne vine involuntar în minte următoarea întrebare: „Prin ce este sportul contemporan compatibil cu demersul de marketing?”

În acest sens, Philip Kotler (1986) ne oferă un argument sintetic, care face referire la faptul că extinderea marketingului în sport poate să vizeze existența unui factor interesat, respectiv organizația sportivă, un mediu, respectiv piața sportului, un produs/serviciu, dar și o formă de plată a acestuia. De asemenea, trebuie precizat că granița dintre economic și social este permisivă, economicul pătrunzând în toate sferele vieții sociale. Așadar, aportul social al sportului nu poate fi contestat, el introducând teme de valori (autorealizarea, succesul, munca, disciplina, competiția, etc.), un stil de viață în care comunicarea cu semenii joacă un rol esențial.

Totodată, mutațiile socio-demografice, concretizate prin creșterea duratei de viață, precum și fenomenul îmbătrănirii populației, impun adoptarea de programe sportive pentru cei de vârsta a treia, a căror promovare trebuie să se facă după principii de marketing. Gestiunea timpului discreționar, ca urmarea a reducerii timpului de lucru datorită progresului tehnic sau ca urmare a crizelor economiceace induc șomaj, ridică și problema aplicării marketingului în industria timpului liber din care face parte și sportul.

Schimbările majore în planul resurselor financiare ale organizațiilor sportive, în special în țările aflate în tranziție, prin reducerea semnificativă a contribuției statului la bugetul sportului, conduc la necesitatea găsirii prin intermediul marketingului a celor mai eficiente forme de gestiune și finanțare. Marketingul sportiv trebuie să răspundă acestor modificări oferind consumatorului de sport calitate, atractivitate, diversitate și flexibilitate.

În aceste condiții, și în sport este nevoie de o strategie de piață coerentă care să răspundă necesității concordanței dintre dorințele consumatorilor de sport și sportul oferit ca produs.

Necesitatea marketingului sportiv

Sportul este un domeniu care se vinde de zeci de ani, însă ideea apariția conceptului de marketing sportiv este de dată recentă. Astfel, celor care lucrează în domeniul marketingului sportiv li se solicită comercializarea unui produs surprinzător, inovativ și diferențiat.

Specialiștii în marketingul sportiv trebuie să fie conștienți că se află în cadrul unei piețe extrem de competitive și că au la dispoziție un buget promoțional mult mai mic ca valoare decât întreprinderile de aceeași dimensiune din domenii diferite.

Avantajul este însă reprezentat de mijloacele mass-media, mijloace ce oferă o prezentare complexă a produsului general, precum și existența unei multitudini de posibilități de determinare a veniturilor prin asociere cu lumea afacerilor sau a industriei.

Marketingul sportiv este un domeniu în care se regăsesc o multitudine de activități ce au ca scop general satisfacerea necesităților și dorințelor consumatorilor de sport. Astfel, sportul exercită o atracție aproape universală și pătrunde în toate sferele vieții, reprezentând o necesitate pentru oricine.

Trebuie subliniat și un alt aspect foarte important, și anume acela conform căruia sportul este legat de multe aspecte ale vieții, precum:

relaxare și distracție – pentru unii este un joc și pentru alții o modalitate de a scăpa de stres;

exercițiul motric – pentru unii sportul este stilul lor de viață;

sex – deși poate părea ciudat, există o mulțime de conotații sexuale ale sportului;

religia – sportul are trăsături religioase, precum ceremoniile, ascetismul, terenurile sacre, simbolurile.

Promovarea țărilor prin intermediul sportului

Larga vizibilitate de care se bucură sportul în presă a condus la diminuarea accentului îndreptat către domeniul marketingului sportiv. Disciplina sportului nu a trebuit să pună accentul pe marketing și promovare așa cum s-a întâmplat în cazul celorlalte domenii. De fapt, sportul s-a bazat pe publicitate ca principal mijloc de promovare. Fiecare ziar are o rubircă de sport, posturile de radio și televiziune alocă mari spații de emisie sportului. Motivul acestei stări de lucru este pur și simplu interesul general pentru sport. Deaexemplu, 95%adintre americani considera că viața lor era zilnic afectată de sport.

Datorită vizibilității de care se bucură, numeroase afaceri doresc să se asocieze cu sportul. Sportul asigură un vehicul promoțional pentru care audiența este adesea cunatificabilă, iar cantitatea spectatorilor este în general bună. Fiecare sport atrage un anumit public. Deci, prin urmare sponsorizarea uneiacompetiții permite sponsorului asociat să ajungă cu destul de mult succes, la grupul țintă urmărit de el. Publicul și participanții direcți la sport, reprezintă, de obicei, categorii de populație cu venituri mai amri, și reprezintă la rândul lor ținte principale pentru marketingul produselor.

Folosirea tot mai frecventă sportivilor ca purtători de cuvânt ai unui produs se datorează în bună măsură capacității sportivilor de a atrage atenția publicului și credibilității de care se bucură. Chiar dacă victoria nu înseamnă totul în marketingul unei echipe, ea reprezintă un factor major în explicarea fluctuației publicului.

Promovarea sportului poate fi considerată și ca fiind marketingul participării directe sau indirecte la sport. Există un mod diferit de a concepe marketingul sportului în funcție de consumatorul de sport – prin consumator de sport înțelegându-se fie sportiv, jucător, oficial, fie spectator, ascultător, cititor și colecționar. Dacă ținem seama că una din cele două funcții-obiectiv ale marketingului este satisfacerea superioară a consumatorului, specializarea demersului de marketing în sport după gradul de implicare a acestuia este pe deplin justificată.

Atractivitatea universală a sportului este exploatată în scopuri diverse, cum ar fi, de exemplu, drept mijloc de promovare a dezvoltării a unei țări, al unui oraș sau al unei localități. Lumea afacerilor prosperă prin sport, folosindu-se de acesta ca vehicul promoțional.

Capacitatea sportului de a-și suporta cheltuielile de promovare de către parteneri asociați prin intermediul sponsorizării, al publicității sau promovării în comun cu alți parteneri (de exemplu, comercializarea sau barterul reciproc al serviciilor) este unică față de orice alt sector al economiei (Oprișan, 2001, p.31).

Sportul este, de asemenea, unul din domeniile predilecte de aplicare de către diverse organizații a marketingului prin eveniment (event marketing). Creșterea interesului pentru sponsorizare în sport este favorabilă sportului dar poate dilua dorința unor organizații sportive de a aborda de o manieră cuprinzătoare optica de marketing. Totuși, sponsorizarea însăși trebuie realizată

după tehnici de marketing.

Indiferent de tipologia marketingului sportiv, de specializările sale prezente sau viitoare, trăsăturile esențiale ale acestuia sunt determinate de: caracterul unic al sportului ca produs de piață, de complexitatea consumatorului și a participării sale la sport, de specificitatea industriei și pieței sportului (Rogojan, 2009, p.9).

Pentru aplicarea politicii publice privind organizarea și dezvoltarea activităților de educație fizică și sport, precum și a sistemului național de educație fizică și sport din România, Ministerul Tineretului și Sportului urmărește îndeplinirea următoarelor scopuri (Ministerul Tineretului și Sportului, 2014):

modernizare instituțională a mediului sportiv în România;

modernizarea administrativă și operațională în România;

promovare și sprijin multiplu pentru dezvoltarea sportului la nivel național, inclusiv pentru sportul pentru toți, sportul de mare performanță și sportul profesionist, axe de bază;

promovarea țării prin cadrul evenimentelor sportive;

creșterea, îmbunătățirea și promovarea țării în lumea internațională a Sportului;

îmbunătățirea infrastructurii sportive a României;

introducerea și managementul aplicațiilor tehnologice inovative.

Trebuie să subliniez un aspect foarte important, și anume cel conform căruia țările pot fi promovate prin intermediul unui program, Erasmus + Sport, prin intermediul căruia sunt sprijinite activități care au ca obiectiv dezvoltarea dimensiunii europene în sport, prin promovarea cooperării între organismele responsabile pentru sport. Țin să precizez că acest program nu este adresat numai țărilor partenere UE, ci și altora din afara acestui parteneriat.

Obiectivele acestui program se concretizează în:

combaterea amenințărilor transfrontaliere la adresa integrității sportului, cum ar fi dopajul, aranjarea meciurilor și violența, precum și toate tipurile de intoleranță și de discriminare;

promovarea și sprijinirea bunei guvernanțe în sport și a carierelor duble ale sportivilor;

promovarea activităților de voluntariat în sport, împreună cu incluziunea socială, egalitatea de șanse și conștientizarea importanței activității fizice de îmbunătățire a stării de sănătate, creșterea participării și accesul egal la sport pentru toți.

În ceea ce privește rezultatele așteptate, acestea sunt:

creșterea nivelului de cunoștințe și a gradului de sensibilizare în ceea ce privește sportul și activitatea fizică în țările participante la program;

creșterea gradului de sensibilizare în ceea ce privește rolul sportului în promovarea incluziunii sociale, a egalității de șanse și a activității fizice pentru îmbunătățirea stării de sănătate;

consolidarea cooperării între instituții și organizații active în domeniul sportului și al activității fizice;

îmbunătățirea nivelului de participare la rețele consolidate a organizațiilor sportive și a altor organizații relevante din diverse țări participante la program;

ameliorarea schimbului de bune practici.

De asemenea, țările europene au un mare avantaj, în sensul că există și evenimente sportive europene non-profit (ESEN), care finanțează organizarea de evenimente sportive la nivel European într-o țară participantă sau evenimente naționale organizate simultan în mai multe țări participante la program. Acțiunile acestor evenimente constă în:

organizarea evenimentului sportiv propriu-zis;

organizarea de activități educaționale pentru sportivi, antrenori, organizatori și voluntari în perioada premergătoare evenimentului;

organizarea de activități secundare în cadrul evenimentului sportive (conferințe, seminarii, ateliere);

activități de comunicare legate de tema evenimentului.

Tot în scopul promovării țărilor prin evenimente sportive, Comisia Europeană a lansat săptămâna europeană a sportului, care este întotdeauna a doua săptămână din luna septembrie, iar prima ediție va avea loc între 7 și 13 septembrie 2015 (Institutul Național de Cercetare pentru Sport, 2015). O foarte bună de modalitate de a-ți promova țara prin evenimente sportive sau sport, în general, este și realizarea unor academii de vară, așa cum a făcut și țara noastră, în 2013, prin Academia de Vară Atlantrykon, în județul Constanța, la Capidava.

Scopul acestui eveniment sportiv, în afară de cel de a promova țara, a fost acela de a educa tinerii prin realizarea de întâlniri organizate într-un cadru restrâns la care au participat experți de talie mondială ce utilizează în mod uzual tehnologii de ultimă generație și ce sunt dispuși să predea cursuri gratuite pentru tinerii interesați. Activitățile desfășurate de aceștia au presupus realizarea de demonstrații științifice, cursuri de artă și cursuri de comunicare în cadrul a 4 secțiuni: “Știință și Tehnologie”, “Cultură, Fututorolgie, Science Fiction”, “Artă” și “Sport și Jocuri ale minții”.

Totuși, în cadrul acestor activități ce au devenit deja o rutină pentru echipa institutului au existat două puncte cheie ce au scos în evidență capacitatea de comunicare a echipei și dinamicitatea acesteia: o întâlnire organizată pe apă între reprezentanții institutului și alte personalități ale lumii științei – în care s-au purtat dezbateri și s-au realizat propuneri de proiecte ce ar avea posibilitatea de a fi demarate în viitor. Astfel, institutul, prin intermediul echipei de cercetători, a participat la acest eveniment în calitate de formator având ca scop oferirea de îndrumare a tinerilor de liceu care urmează să decidă domeniul pe care îl vor practica pentru restul vieții și încercând să îi ghideze pe aceștia în a se implica cât mai mult în activitățile științifice (Institutul Național de Cercetare pentru Sport, 2015).

De-a lungul timpului, Institutul Național de Cercetare pentru Sport a fost implicat cu titulatura de partener/colaborator în numeroase tipuri de proiecte ce au avut atât implicații naționale, cât și internaționale. Astfel, pentru a continua tradiția, și anul 2013 a fost unul destul de active, care a ajutat la promovarea țării noastre prin intermediul sportului, institutul fiind partener în proiecte de nivel european și organizând oaserie deaevenimente tematiceacu scopul de a promova concepteleacheie aleaprogramelor întreprinse. Unul dintre programele de acest gen în care institutul deține în prezent titlulade partener esteaproiectulaeuropean PRO – US – ALL (Promoting Urban Sports For All), desfășurat în perioada Martie 2013 – Iunie 2014, ce are ca obiectiv principal promovarea sportului în zonele urbane și încurajarea tuturor categoriilor de cetățeni în a se implica în activități sportive și fizice.

Pentru atingerea acestor ținte, proiectul vizează implementarea de acțiuni specificeaprecum:

crearea unei abordari inovative pentru promovarea sportului în spațiile urbane,

înființarea de rețele locale din care fac parte instituțiile de profil sportiv interesate,

dezvoltarea și testarea planurilor de acțiune ale municipalității,

creșterea constientizării la nivel municipal în ceea ce privește sportul și activitățile fizice,

organizarea de evenimente la nivel trans-național (zile ale sportului) în care se realizează schimburi de experiență și transferuri de bune practici.

Astfel, primul eveniment desfășurat în cadrul acestui proiect a avut loc în perioada 7 – 8 iunie 2013 la Clubul Sportiv Olimpia (partener și organizator prin punerea la dispoziție a locațiilor de antrenament și a personalului necesar pentru realizarea demonstrațiilor sportive), intitulându-se “Vara asta fac sportul care mi-e pe plac”. Principalul scop al evenimentului fost prezentarea posibilităților de practicare a sporturilor în orașul București, pe durata vacanței școlare de vară prin organizarea a două zile de jocuri și activități sportive desfășurate într-un cadru organizat (Institutul Național de Cercetare pentru Sport, 2015).

Un alt demers în acest sens este și Proiectul Împreună Pentru Sportul Românesc, care este o platforma susținută de Parteneri, ce are ca scop promovarea țării prin sport, relansarea sportului românesc, readucerea României pe podiumurile international, aceste lucruri fiind realizate prin prisma educației non-formale, a valorilor sportului, aptitudinilor antreprenoriale și manageriale, cu efecte benefice pentru economia națională.

Sportul aduce benficii celor care îl practică, nu doar din perspectiva fizică, ci și din punct de vedere al educației, cu ramificații în dimensiunea socială și a caracterului, componente esențiale în dezvoltarea personalității omului.

În ultimii ani, au fost investiți peste €1.000.000.000 în infrastructura sportivă din România, prin construcția de săli de sport, stadioane, terenuri de sport etc., iar acum este nevoie de un efort comun prin care această infrastructură să fie folosită, astfel încât populația tânără să se formeze și prin prisma educației sportive, iar dintre cei ce vor beneficia de acest proiect, 10% să ajungă să performeze, iar în urmatorii ani sa reprezinte România în cadrul competițiilor internaționale. Promovarea acestui eveniment s-a făcut prin mijloace mass-media și online (Împreună pentru sportul românesc, 2014). De asemenea, Clubul Sportiv Munții Apuseni a fost înființat în anul 2009, având ca scop promovarea sportului în zonele defavorizate, respectiv în zona munților Apuseni, zonă în care copiii nu au posibilitatea de a face sport în mod organizat, promovând intens această activitate astfel încât să fie cunoscută situația și international. Pe lânga rezultatele sportive, copiii au învățat foarte mult despre ceea ce înseamnă disciplina, autocontrolul, respectul (Împreună pentru sportul românesc, 2014).

De exemplu, și în Franța există foarte multe demersuri pentru promovarea țării prin evenimente sportive, și astfel există o etichetă specială pentru companiile care susțin prin contracte de sponsorizare sportul de masă. Este o etichetă prin care companiile bineînțeles că se laudă pentru a atrage cumpărători (Promovarea și finanțarea sportului, 2013).

În ultimii ani, tot mai multe țări apelează la marketingul sportiv, alegând astfel să-și promoveze țara prin anumite evenimente sportive, evenimente care atrag tot mai mulți turiști pasionați de sport, așa cum este și cazul țării despre care voi vorbi în capitolul următor.

CAPITOLUL 2. ROLUL CAMPIONATULUI MONDIAL ÎN PROMOVAREA

ȘI DEZVOLTAREA BRAZILIEI

Brazilia sau Republica Federativă a Braziliei este formată din 27 de unități federative – Districtul Federal și 26 de state.

Brazilia este considerată cea mai mare putere economică națională a Americii Latine, având sectoare extrem de bine dezvoltate, dar și o forță de muncă suficientă.

Cultura braziliană este foarte diversificată datorită caracterului complex al societății.

Brazilia a fost și va fi întoteauna recunoscută datorită multitudinii de evenimente sportive care au avut și vor avea loc, acestea fiind utilizate și în cadrul strategiei de dezvoltare și promovare a Braziliei (Atlasul.info, 2015).

Cel mai popular sport în Brazilia este fotbalul. Brazilia a câștigat Cupa Mondială de cinci ori, în 1958, 1962, 1970, 1994 și 2002, deținând astfel recordul mondial.

Baschetul, voleiul și artele marțiale sunt discipline sportive la fel de populare ca și fotbalul, iar tenisul, handbalul, înotul și gimnastica devin din ce în ce mai practicate.

De asemenea, sunt și unele sporturi care au apărut în Brazilia mai recent, cum ar fi fotbalul pe plajă, futsalul și voleiul cu piciorul – variantele fotbalului, capoeira, vale tudo și varianta braziliană de jiu-jitsu.

De-a lungul timpului, Brazilia a găzduit o multitudine de evenimente sportive și a fost aleasă pentru a găzdui Campionatul Mondial de fotbal din 2014 (IubescBrazilia, 2014).

2.1. Prezentarea Campionatul Mondial de fotbal din 2014

Cea de-a 20-a ediție a Campionatului Mondial de Fotbal a fost Campionatul Mondial din 2014, care s-a desfășurat în Brazilia, pe parcursul a 32 de zile, între 12 iunie și 13 iulie 2014.

Brazilia a mai găzduit încă o dată acest eveniment sportiv, în anul 1950.

Campionatul Mondial din 2014 a fost un turneu de mari dimensiuni, care a presupus operațiuni de pregătire complexe. Pe de-o parte, Cupa Mondială a creat efecte pozitive și beneficii, iar pe de altă parte, prezintă și riscuri (CupaMondiala.com, 2014).

Referitor la stadioanele pe care s-a desfășurat Campionatul Mondial, trebuie precizat faptul că optsprezece orașe au fost prezentate inițial ca fiind candidate pentru găzduirea Campionatului Mondial, însă la finalul anului 2008 s-a decis ca 12 orașe să gazduiască turneul (Agerpres, 2014).

Pentru că anumite orașe gazdă nu dispuneau de stadioane capabile pe care să se desfășoare meciurile Campionatului Mondial, a fost nevoie de construcția sau renovarea acestora. Cele mai multe dintre acestea nu erau accesibile, nu prezentau siguranță și confort și nu erau iluminate corespunzător, cerințe impuse de FIFA. În Natal, Recife și Salvador au fost construite stadioane de la zero, iar celelalte au fost renovate pentru a îndeplini cerințele, ajungându-se astfel la o cheltuială de 4,62 milarde de dolari. De exemplu, în graficul de mai jos sunt prezentate stadioanele care au fost construite și cele care au fost renovate, astfel:

Figura nr.1. Stadioanele pe care s-au desfășurat meciurile Campionatului Mondial

Sursa: http://dohagoals.com/lang/content_en/downloads/content/sustainable-brazil.pdf

Chiar dacă inițial organizatorii evenimentului au declarat că pregătirile vor însuma un miliard de dolari, 3,6 miliarde s-au cheltuit doar pe construcția sau renovarea/modernizarea unor stadioane.

Conform unor date oficiale, guvernul brazilian ar fi cheltuit aproximativ 22 miliarde de dolari pentru pregătirea acestui eveniment, acesta fiind și cel mai scump Campionat Mondial care a fost organizat până în prezent. Principalele cheltuieli au fost realizate în ceea ce privește campaniile media și de publicitate, renovarea și construcția stadioanelor, infrastructura, siguranța, hotelurile și parcurile de distracții pentru turiști, aeroporturile, tehnologiile și energia.

Toate acestea au făcut ca acest campionat să fie "unul dintre cele mai protejate și sigure evenimente sportive din istorie" (SportTotal, 2014).

Cheltuielile au fost împărțite astfel:

Figura nr.2. Graficul cheltuielilor pentru pregătirea Campionatului Mondial

Sursa: http://dohagoals.com/lang/content_en/downloads/content/sustainable-brazil.pdf

Așa cum se poate observa din graficul de mai sus, cea mai mare investiție a fost cea în campania de promovare a evenimentului, despre care voi vorbi în subcapitolul următor.

2.2. Promovarea evenimentului

În ceea ce privește marketingul sau promovarea Campionatui Mondial, acesta a constat în cea mai mare parte în punerea în vânzare a biletelor, în sprijinul sponsorilor și în promovarea meciurilor prin intermediul simbolurilor oficiale și a cântecelor acestui turneu. Astfel, simbolurile oficiale au fost reprezentate de mascota oficială și de un nou joc video, realizat de compania EA Sports.

De asemenea, cântecul oficial al turneului a fost cântat de Pitbull, Jennifer Lopez și Claudia Leitte – "We Are One (Ola Ole)".

Pe parcursul campionatului, compania aeriană germană Lufthansa și-a modificat numele în "Fanhansa" pentru unele dintre avioanele cu care s-a deplasat echipa națională a Germaniei, mass-media, dar și fanii germani care au aterizat în Brazilia pentru a-și susține naționala.

Transmisiunea meciurilor Campionatului Mondial a fost furnizată de HBS, o subdiviziune a Infront Sports & Media.

De asemenea, compania Sony a fost aleasă ca și furnizor principal de echipament și a realizat 12 containere pentru transmisiunile HD, câte unul pentru fiecare stadion în parte. Fiecare meci a folosit 37 de camere, iar filmul turneului a fost filmat cu ajutorul tehnologiei Ultra HD.

Drepturile de televizare pentru turneul Campionatului Mondial au fost vândute, iar vânzarea acestora a însemnat 60% din veniturile FIFA pentru ceea ce reprezintă găzduirea Campionatului Mondial.

De asemenea, Campionatul Mondial a fost promovat și cu ajutorul câtorva vedete care au făcut pictoriale cu steagul sau mingia echipei de fotbal, ori au filmat clipuri de promovare al campionatului. Un exemplu în acest sens este Gisele, cel mai bine plătit manechin din lume, care apare pe coperta numărului din luna iunie al revistei de modă Vogue din Brazilia, cu steagul țării ei pe umăr, alături de fotbalistul Neymar (ZiareLive, 2014). Adriana Lima, modelul de la Victoria's Secret, a filmat două reclame pentru a promova Campionatul Mondial. Într-una dintre ele, manechinul întrerupe un antrenament al unei echipe de fotbal american, aducându-le o minge de "soccer", recomandându-le să urmărească turneul final. La fel se întâmplă și într-un garaj, unde 3 prieteni urmăresc tot un meci de baseball, iar aceeași Adriana Lima schimbă programul TV (DcNews, 2014). Pe de altă parte, un cunoscut fotograf american, Tim Tadder, a realizat un calendar de promovare a Campionatului Mondial de fotbal din Brazilia, unde 12 modele au pozat în ipostaze sexy îmbărcate în echipamentele celor mai celebre naționale calificate la marele eveniment (ProSport, 2014).

Trebuie precizat că a existat și o parte negativă a publicității în ceea ce privește Campionatul Mondial de Fotbal 2014 din Brazilia, fiindcă acesta a generat o serie de controverse la deschidere, dar și înainte de aceasta. În mare parte, acestea s-au orientat către arbitraj. Mai mult decât atât, au apărut probleme și în legătură cu siguranța, și asta pentru că opt angajați au decedat în timpul construcțiilor, balustradele foarte vechi și șubrede au cedat pe stadionul Maracanã, iar un pod a cedat și a căzut pe un drum aglomerat din Belo Horizonte, toate acestea nefiind favorabile pentru imaginea campionatului.

Și în ceea ce privește indisciplina au fost probleme, presa scriind despre cel mai însemnat caz de indisciplină, cel al fotbalistulu Luis Suárez, care a fost suspendat pentru că în timpul unui meci a mușcat un jucător italian de umăr (MediaFax, 2014).

Publicitatea negativă a vizat și protestele care au avut loc. Acestea s-au desfășurat în afara stadionului Nacional Mané Garrincha, dar au fost organizate de cetățeni brazilieni care erau supărați pe faptul că s-au folosit prea mulți bani pentru organizarea acestui Campionat Mondial (Realitatea.net, 2014).

2.3. Efectele produse în urma evenimentului

În ceea ce privește efectele produse în urma Campionatului Mondial de Fotbal 2014 din Brazilia, trebuie să ne îndreptăm atenția către sectoarele economice care au avut cea mai mare creștere a producției, industriile care au produs locuri de muncă, evoluția numărului de turiști, evoluția numărului de nopți de cazare și încasările obținute în urma evenimentului, iar în funcție de acestea vom putea observa dacă efectele produse au fost unele pozitive sau negative.

Astfel, în ceea ce privește impactul social și economic, Cupa Mondială a produs un surprinzător efect cascadă asupra investițiilor realizate în țară. Economia a crescut ca un bulgăre de zăpadă, de aproape 5 ori comparativ cu suma totală investită diect în activități legate de eveniment.

Brazilia a cheltuit 22,46 miliarde R$ la Cupa Mondială pentru asigurarea unei infrastructuri adecvate și pentru organizare, iar turneul i-a adus suplimentar 112,79 miliarde R$.

În tabelul următor vom vedea sectoarele cele mai benefice, unde activitățile economice au avut cea mai mare creștere a producției (Dohagoals.com, 2014).

Tabelul nr.1. Sectoarele economice cu cea mai mare creștere a producției

Sursa: http://dohagoals.com/lang/content_en/downloads/content/sustainable-brazil.pdf

De asemenea, din 2010 până în 2014 au fost generate 3,63 de milioane de locuri de muncă în industriile prezentate în graficul de mai jos (Dohagoals.com, 2014).

Figura nr.13. Graficul industriilor care au produs locuri de muncă

Sursa: http://dohagoals.com/lang/content_en/downloads/content/sustainable-brazil.pdf

Așadar, sectoarele care au beneficiat cel mai mult de pe urma Campionatului Mondial au fost construcțiile, mâncarea și băutura, afacerile, utilitățile publice și serviciile informaționale (Dohagoals.com, 2014).

În ceea ce privește turiștii, vom vedea în graficul următor cum a evoluat numărul acestora din 2010 și până în 2014.

Figura nr. 14. Graficul evoluției numărului de turiști, în perioada 2010 – 2014

Sursa: http://dohagoals.com/lang/content_en/downloads/content/sustainable-brazil.pdf

Din graficul de mai sus se poate observa clar că în perioada 2010 – 2012 evoluția numărului de turiști a fost una constantă, abia în 2013 departajându-se clar. În 2014, este clar că desfășuraea Campionatului Mondial a făcut ca numărul turiștilor să fie mai mult decât dublu față de 2013.

În ceea ce privește numărul de nopți de cazare, media acestora în perioada 2010 – 2014 va putea fi observată în graficul următor.

Figura nr.15. Graficul evoluției mediei numărului de nopți de cazare

Sursa: http://dohagoals.com/lang/content_en/downloads/content/sustainable-brazil.pdf

Din graficul realizat anterior putem observa că cea mai mică valoare a mediei numărului de nopți de cazare a fost înregistrată la nivelul anului 2011, iar cea mai mare valoare, așa cum era de așteptat, la nivelul anului 2014, când a avut loc Campionatul Mondial.

Referitor la încasările obținute în urma Campionatului Mondial, trebuie precizat că și acestea au crescut în același mod, așa cum vom vedea în graficul următor.

Figura nr. 16. Graficul evoluției încasărilor obținute în urma Campionatului Mondial,

în perioada 2010 – 2014

Sursa: http://dohagoals.com/lang/content_en/downloads/content/sustainable-brazil.pdf

Așa cum spuneam, în graficul de mai sus unde este prezentată evoluția încasărilor obținute în urma Campionatului Mondial, observăm că valoarea încasărilor a crescut odată cu evoluția numărului de turiști, în 2014, valoarea acestora fiind mai mult decât dublu față de 2013.

Așadar, doar în urma unei scurte priviri asupra graficelor de mai sus, putem spune că efectele pe care le-a generat Campionatul Mondial au fost unele pozitive, ceea ce înseamnă că organizarea acestui eveniment a generat mai multe aspecte pozitive, decât negative, aspecte despre care voi face referire în subcapitolul următor.

2.4. Aspecte pozitive și aspecte negative

Aspectele pozitive care au putut fi identificate în urma desfășurării Campionatului Mondial, se referă în primul rând la investițiile și acțiunile efectuate în legătură cu Cupa Mondială, care au generat următoarele efecte (Dohagoals.com, 2014):

construcții de stadioane și alte construcții pentru sporturi și activități de agrement;

capital uman instruit în mod profesionist în domeniile conexe și managementul evenimentelor majore;

securitate și echipamente de telecomunicații la o calitate superioară;

capitalul de brand internațional care prezintă expunerea Braziliei ca destinație turistică.

În același timp, pe lângă investițiile în infrastructură, care reprezintă un atu pentru Brazilia, Cupa Mondială aduce atenția mass-mediei asupra țării, orientarea viziunilor spre activitatea economică, mobilizare socială și dezbateri privind intervențiile urbane. De asemenea, se identifică numeroase oportunități pentru guvern, pentru sectorul privat, dar și pentru societate în general.

Cupa Mondială este totodată un punct de reper în istoria orașelor sale gazdă, adică importanța sa se extinde cu mult dincolo de organizarea și meciurile efective, fiind o reală oportunitate pentru aceste locații

Toate acestea pot contribui continuu la bunăstarea Braziliei, într-un interval de timp ce se extinde dincolo de terminarea Campionatului Mondial.

În ceea ce privește aspectele negative, trebuie precizat că există o serie de riscuri care se concretizează în suportul investițiilor semnificative, utilizarea de resurse publice și private, resurse care ar fi putut fi alocate în alte scopuri – școli, spitale, distribuția veniturilor, de decontare a datoriei etc. Astfel, aceste compromisuri poartă un cost de bază, și anume costul de oportunitate (Dohagoals.com, 2014).

Cu toate acestea, pentru Brazilia, posibilitatea de a găzdui Cupa Mondială 2014 a contribuit foarte mult la îmbunătățirea imaginii de țără, oferindu-i posibilitatea, în anii următori, să fie listată ca una dintre cele mai dezvoltate țări.

Capitolul 3. Impactul Campionatului European din 2020 asupra Romaniei

3.1 Prezentarea Euro 2020 din Romania

UEFA a acordat Romaniei dreptul de organizare a meciurilor dintr-o grupa la Euro 2020. Prin Arena Nationala, care dispune de 54.851 de locuri, a fost printre cele 19 țari candidate pentru a organiza partie la turneul final din anul 2020, care se va disputa in premiera in 13 orase de-a lungul Europei.

Bucurestiul este unul dintre cele 13 orase care organizeaza turneul final si astfel va avea beneficii de pe urma modului de gandire al forului fotballistic European. Decizia de a organiza un turneu final de-a lungul întregului continent a fost luata pentru a marca 60 de ani de șa desfasurarea primului Campionat European, in 1960. Turneul final din 2020 se va desfasura sub titlul de EURO pentru Europa.( Mediafax)

National Arena urmeaza sa gazduiasca trei meciuri din grupe si unul din optimile de finala ale campionatului. Bucureștiul, a fost gazda in mai 2012 finala Europa League, intre Atletico Madrid si Atletic Bilbao, caștigata de Atletico cu scorul de 3-0. Invazia spaniolilor, a romanilor sau a suporterilor de alte naționalitați a adus incasari din turism de peste 10 milioane de euro, suma fiind compusa in mare parte din diversele costuri cu bautura si mancarea, capitol care a adus capitalei 6 milioane de euro, transportul de la aeroport precum si in interiorul orașului a adus un castig de un million de euro iar prin rezervarea locurilor de cazare, spaniolii au cheltuit 3 milioane de euro, gradul de ocupare a hotelurilor fiind in jur aproximativ 95%. Circa 25.000 de turisti au vizitat in 2012 capitala, 13.000 ajungand in capital cu avionul

Finala Ligii a durat o zi a durat o zi, insa cele patru meciuri de la Euro se vor intinde pe cel putin doua saptamani, ceea ce inseamna ca turistii vor cheltui o suma mai mare de bani.(adevarul.ro, 2015).

Euro 2020 inseamna: 14 țari diferite, 13 stadioane, 13 orașe gazda. Patru dintre acestea vor gazdui trei meciuri din grupe si unul din sferturi: Munchen, Roma, Baku, Sankt Petesburg. Opt vor sustine trei meciuri din fazele grupelor si unul din optimi: Budapesta, Bilbao, BUCUREȘTI, Dublin, Glasgow,Bruxelles, Copenhaga, iar semifinalele si finala se vor disputa pe stadionul Wembley din Londra. Nicio echipa nu este direct calificata in competiție. Dacca țara noastra se califica la Campionatul European, ar trebui sa dispute doua din partidele din faza grupelor pe Arena Naționala. Circa 100 de mii de suporteri straini ar putea ajunge in capital, la disputarea Europeanului de peste 6 ani, estimeaza autoritatile.(adevarul.ro, 2015).

Organizarea Campionatului European il putem denumi ca fiind un proiect national, care poate avea un impact atat pozitiv cat si negative asupra țarii. De aceea, este deosebit de important modul in care se vor investi banii. Specialiștii in economie sustin o buna gestionare a organizarii partidelor de la Euro 2020, va aduce Romaniei beneficii importante pe termen lung.(ziarul financiar, 2015)

3.2 Obiectivele/beneficiile Romaniei pentru organizarea Campionatului European

Raportul realizat de UEFA, a semnalat o serie de puncte forte pentru Romania insa ne confruntam cu o lista de probleme pe autoritațile trebuie sa le rezolve pana la startul competitiei. S-au remarcat aspecte interesante care resprezinta vesti imbucuratoare si pentru populatiei tarii noastre. Patru milioane de euro trebuie sa investeasca Romania pentru susținerea celor patru meciuri(

Se vor investi bani in:

o autostrada care sa uneasca Bucurestiul de Budapesta, cel mai apropiat oras organizator;

o noua linie de metrou de la aeroportul Henri Coanda pana la National Arena;

o linie de tren de la aeroportul Henri Coanda si Bucuresti;

reamenajarea si modernizarea stadionului National Arena;

reabilitarea stadioanelor Dinamo, Rapid, Ghencea si cel de rugby, unde se vor antrena echipele participante.(digi24, 2014)

3.2.1. Infrastructura rutiera

Un capitol pe care UEFA l-a urmarit cu atentie este cel al infrastructurii rutiere. Oficialii au analizat cat de bine este legat orasul organizator de vecini prin drumuri europene și autostrazi. Raportul arata ca Bucureștiul este suficient de bine conectat de toate orasele mari din continent, insa caracterizarea infrastructurii drept”suficient de bună” este un punct slab pentru capitala. Londra, Bruxelles, Copenhaga, Munchen si alte capitale din vest au primit calificativul “foarte bun” la legaturile rutiere cu restul Europei. In postura noastra mai sunt si alte orase: Sofia, Minsk, Baku.(adevarul.ro, 2014)

Din Autostrada A3 doar 19% este in folosința,autoritatile garantand ca aceasta problema poate fi solutionata, autostrada va fi pusa in uz pana in 2020 si va uni Bucurestiul de granița cu vecinul nostrum Ungaria.

In acest moment sunt in folosinta 110 kilometri din autostrada dintr-un total de 584.

București – Moara Vlăsiei: 19,5 kilometri – parțial finalizat

Moara Vlăsiei – Ploiești: 42,5 kilometri – finalizat

Ploiești – Comarnic: 48,6 kilometri – finalizat

Comarnic – Brașov: 58 kilometri – în licitare, data oficială de finalizare: 2013

Brașov – Tg. Mureș: 161 kilometri – lucrări neîncepute, finalizare: 2013

Tg. Mureș – Câmpia Turzii: 37,2 kilometri – în licitare, data oficială a finalizării: 2010

Câmpia Turzii – Gilău: 52,5 kilometri – finalizat

Gilău – Mihăiești: 25,5 kilometri – parțial în execuție, finalizare: 2010

Mihăiești – Suplacu de Barcău: 75,5 kilometri – lucrări neîncepute, finalizare: 2010

Suplacu de Barcău – Borș: 64,5 kilometri – parțial finalizat.(adevarul.ro, 2014)

Pana acum, evolutia constructiei nu a fost una cu sperante, aprximativ toate tronsoanele au depasit termenul stability de finalizare, iar pentru altele nici nu s-a inceput construirea.

3.2.3. Magistrala 6 Gara de Nord-Otopeni

Metroul din București pana la Aeroportul Henri Coandă, se numară printre una din investiții deoarece deplasarea pe care o reprezintă ajungerea de la singurul aeropert funcțional pana la stadion este una foarte grea. Exista o slabă legatura intre aeroprt, centru orasului si stadion de liniile de Ratb, iar numărul acestora trebuie crescut in mod considerabil pana in 2020.(adevarul.ro, 2014)

Viitoarea line de metrou are urmatoarea descriere pe site-ul metrorex:

Se lucreaza la studiul de fezabilitate, fiind angajata o echipa de consultanta a proiectului

Se lucreaza la stabilirea documentatiei eferente Planului Urbanistic Zonal

Se va lansa licitatia pentru contractarea lucrarilor de structura la tunele si statii.

Pentru co-finanțarea acestui proiect, s-a semnat un Contract de Finantare intre Agentia de Cooperare Internatională a Japoniei si Romania. Guvernul japonez a decis să acorde statului roman un împrumut de 320 de milioane de euro, pentru realizarea acestei linii de metrou, restul de bani vor proveni de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor.(metrorex, 2014)

Magistrala va porni din 1 mai si va avea 12 statii: Pajura, Expoziția, Montreal, Gara Baneasa, Aeroport Baneasa, Tokio, Jandarmeriei, Padina, Otopeni Sud, Otopeni Nord si in final Aeroportul Otopeni. Metrorex promite ca pana in 2020 sa finalizeze aceasta linie care va avea 14 kilometri iar garniturile vor circula cu 80 de kilometri pe ora si vor suporta anual circa 200.000 de pasageri.

Magistrala 6 ar urma sa fie pusa in folosinta in 2018, iar contractul va fi de circa 1,05 miliarde de euro, fara TVA. Linia de metrou care face legatura intre Bucuresti si aeroport, nu este eficientă din punct de vedere al investitiei, deoarece traficul de calatori ar fi prea mic, iar incasarile din bilete nu ar acoperi nici macar costurile de intretinere.(ziarul financiar, 2013)

In caz ca vor exista probleme la acest capitol, din cauza investitiei foarte mari si a efectelor scontate mici, iar proiectul liniei de metrou care leaga Gara de Nord de aeroport se va anula, primarul general al capitalei, Sorin Oprescu vine cu o alta varianta care presupune costuri mai mici in comparație cu magistrala. Acesta a declarat ca intenționează sa construiasca o linie de tren suspendata, un tren urban, direct care sa ajunga in Otopeni. Trenul va fi pornit de la inceperea europeanului si va circula intre stația de metrou Pantelimon si aeroport.(jurnalul.ro, 2014)

3.2.3. Reamenajarea si modernizarea stadionului National Arena

Primul stadion de elita construit in Romania se afla in capitala si se numește Național Arena. Costurile finalizarii acestui proiect au fost de 234 de milioane de euro, avand o capacitate de 56.000 de locuri o suprafața de circa 108.000 mp si șase etaje. Aici se disputa partidele de fotbal ale nationalei precum si Supercupa si Cupa Romaniei.

Stadionul dispune de restaurante, sali de conferințe, garaj subteran cu aproximativ 200 de locuri de parcare, cub video dotat cu 4 ecrane de 30 de mp fiecare dar si pupitre individuale pentru presă. Construcția acestuia a inceput in 2007 si s-a finalizat in anul 2011.

In raportul facut de oficialii de la UEFA se regasesc foarte multe aspecte pozitive la inspecția Arenei Nationale, dar in continuare este o lista de probleme ce trebuie rezolvate.

La inspecția stadionului, comisia UEFA a semnalat o serie de puncte slabe:

Pentru a fi eligibila marimea stadionului trebuie marita cu cel putin 5000 de locuri

Ofera un numar foarte mic de locuri de parcare in apropiere, acesta avand o capacitate mare. Zona parcarilor nu intra in normele UEFA, in prezent parcarea interna numara 192 de locuri iar cea externa 1250. Oficialii europeni doresc 1268 de locuri pentru sponsori< VIP, si oficialii echipelor.

Nu sunt indeplinite cerințele in materie de ospitalitate deoarece facilitațile sponsorilor si cele corporate ar trebui construite in afara stadionului

Un numar insuficient de loje VIP. In total sunt 40 de loje care au 480 de locuri iar cerinta Uefa este de 80 de loje a cate 800 de locuri.

Centru media nu este construit in interiorul stadionului ci in afara acestuia, si trebuie sa ajunga la un numar de locuri de 485, acum avand doar 364.

Este insuficient si numarul locurilor din spatiul persoanelor cu dizabilitati la 460 fiind acum doar de 270 de locuri

Comisia UEFA este multumită de propunerea Federației Romane de Fotbal pentru organizarea de fan-zone-uri, dar susține ca Orasul nostru nu are experiență in organizarea uneor evenimente sportive atat de importante cum reprezinta meciurile de la Europeanu din 2020.

3.2.4. Renovarea stadioanelor Capitalei

Susținerea meciurilor din turneul final al Europeanului din anul 2020 reprezinta o șansa enormă pentru fotbalul romanesc, insa si o mare responsabilitate pentru autoritațile tarii noastre. Se estimeaza chleltuirea a 300.000.000 de euro pentru amenjarea si modernizarea stadioanelor echipelor Steaua, Rapid, Dinamo dar si stadionul de rugby de langa Mănastirea Cașin, care vor fi folosite ca si terenuri de antrenament pentru echipele europene ce iși vor desfasura meciurile in capitală.

Stadioanele trebuie sa intre trebuie sa intre intr-un lung proces de renovare un urmatorii ani, acest lucru reprezentand o oportunitate pentru echipele de fotbal enumerate mai sus. Cu ocazia disputării meciurilor din Campionatul European, capitala va avea patru arene care sa corespunda criteriilor cerute de cei de la UEFA. Toate costurile vor fi suportate in totalitate de catre stat.(bursa.ro, 2014)

La stadionul stelei din Ghencea au inceput deja lucrarile. Stadionul aparține Ministerului Apararii care il inchiriază celor de la Steaua. Se lucreaza intens pentru consolidarea stadionului in timpul saptamanii. Se indeparteaza vechea zugraveală a acestuia, apoi va fi izolata si revopsită. Dupa ce se vor termina lucrarile de la exterior se va incepe lucrul si in interior(infoziare.ro).

Incasarea banilor si plata celtuielilor pentru aceste obiective

UEFA este unicul beneficiar in dosarul dat de forul european, astefl va incasa bani proveniți din urmatoarele activități:

Media si drepturile din televiziune

Licențe

Sponsorizări

Servicii de spitalizare

Orice alta activitate care genereaza caștig din activitați comerciale

Responsabilitatea cu chletuielile este răspandită in mai multe parți:

UEFA acopera costurile cu inchirierea stadioanelor dar si costul pentru securitate. De asemenea, se va ocupa de organizare si de obținerea forței de muncă pentru proiectele in curs de derulare.

FEDERAȚIA ROMANĂ DE FOTBAL asigură costurile legate de dosarul de tara candidată precum si cele ale procesului de asigurare necesar organizării. O alta sarcină a federației este să asigure o bună gestionare a cheltuielilor de organizare pornind de la planificare pana la punerea in practică a proiectului pe care il are in vedere, dar si supravegherea decurului acestui proces.

PRIMARIA BUCUREȘTI acoperă costurile legate de infrastructura serviciilor si cea publică, care include de asemenea si servicii de securitate. Primăria Bucuresti este responsabilă pentru buna gestionare a cheltuielilor de asigurare a stadionul pe parcusul partidelor de fotbal ce vor avea loc, fiind administratorul Arenei Nationale.

GUVERNUL ROMANIEI va trebui in caz de nerespectarea obligațiilor, sa se declare disponibil sa plăteasca orice cost in plus care apare.

FRF va incasa de la UEFA un bonus de performanță si o suma de bani, a carei aloare va ajunge undeva la circa un milion de euro(prosport.ro, 2014)

3.4 Beneficiile estimate organizării acestui evenimente

Organizarea celor patru meciuri de la Campionatul European din 2012, va aduce Romaniei beneficii consistente. Ne putem gandi la avatantajele susținerii pe National Arena finala Europa League din 2012. La EURO 2020, fiind un eveniment unic organizat in aproape toata Europa, sunt șanse foarte mari ca incasarile țării noastre sa depășească așteptările.

Fiind vorba de un turneu final la care participă echipe europene din mai multe orase ale continetului exista un sistem de organizare inedit. Astfel, datorită vecinilor de pe harta turneului de fotbal se pot amplifica beneficiile economice.

Suporterii care vin pentru meciurile din capitală vor fi tentați sa vada partidele in orașul vecin Budapesta dar și invers. Astfel, incasările din turism vor fi mult mai mari deoarece se vor depăși estimările făcute la nivel local.

Datorita faptului această competiție se va desfăsura pe mai multe saptămani la noi in tară, incasările din domeniul hotelier, al teximetristrilor dar si al restaurantelor se vor amplifica.

Partidele de fotbal vor oferi și timp de vizită, orașul nostru avand multe puncte de atracție turistică. Muzeul Satului si Palatul Parlamentului sunt două dintre acestea la care se pot adăuga Delta Dunării și Muzeul Antipa. Suporterii echipelor europene vor putea alege sa iasa in Centrul Vechi dar si in marile parcuri din capitală. Ideile de marketing ale Federației Romane de Fotbal, Primaria București si Ministerul Turismului, pot ridica nivelul incasărilor neasteptat de mult.

Veniturile producătorilor de electrocasnice vor creste, iar asta se va intampla in două etape. Prima va fi aceea cand naționala va juca meciurile de calificare la EURO 2020 pe stadionul național, ceea ce va spori cererea de televizoare, iar in situația calificării si prezența sa proprie pe stadion, cererea va fi mult mai mare.

Agențiile de pariuri vor genera si ele incasări uriașe

Comercianții băuturilor racoritoare, a berii, semintelor, materialele promotionale precum șepci, tricouri, fular dar și agențiile de turism le vor creșste veniturile considerabil in acea perioadă

Notorietatea și vizibiltatea Romaniei în Europa(sport.ro, 2014)

3.4. Noi idei pentru imbunatatirea activitatilor comerciale si de marketing

Cu ocazia participarii la Campionatul European din 2020, Federația Romană de Fotbal a deschis un departament de marketing, al cărui principal scop este promvarea propriilor branduri. FRF urmarește dezvoltarea unor strategii comerciale menite să asigure un beneficiu reciproc in relația dintre FRF, fani si parteneri.

O serie de proiecte de marketing dedicate publicului larg iși propune sa imbunatațeasca imaginea Romaniei la campionat:

„Tricoul de acasă”- este o campanie dedicată fanilor naționalei și consta in aocierea echipamentului sportiv cu evenimentul sportiv.

Fan-zone-uri- loc in care tricolorii se pot intalni pentru a urmării partidele naționale, a se distra, a asculta muzică.

Family zone- anumite zone din tribune vor fi dedicate doar familiilor

FRF Executive Club- spatiul in care afaceriști străini dar si romani pot fi alături de managerii Federației Romane de Fotbal pentru a avea diverse discuții despre sport dar si despre posibilități de dezvoltare.

FRF Fan Club- relansarea clubului fanilor echipei noastre, prin oferirea de avantaje dedicate meciurilor, loializare și diverse acțiuni

FRF Shop- un spațiu fizic dar si construirea de noi magazine de unde suporterii nationalei iși pot achiziționa echipamentele naționalei dar si diverse produse legate de identitatea fotbaliștilor romani.

FRF Mobil App- instalarea pe telefoane a unei aplicații destinate fanilor

tricolori prin care acestia sa dispuna atat de servicii de achizitionare a produselor echipei, biletele la meci, articole dar si imagini foto si video cu echipa nationala

FRF Servicii Corporate- oferă anumitor companii bilete pentru angajați, deplasări in stăinatate cu Nationala Romaniei, desfasurea de evenimente pe stadion in ziua meciurilor, organizarea de team building-uri cu subiecte sportive la Baza de Pregatire Buftea/ Mogoșoaia.

4. Studiu privind perceptia rezidentilor Capitalei asupra efectelor scontate in urma organizarii Campionatului European de fotbal din 2020

4.1 Scopul si obiectivele

Scopul studiului a fost cercetarea percepției locuitorilor capitalei fața de organizarea Campionatului European de Fotbal din 2020 in Bucuresti prin intermediul unei cercetari cantitative utilizand ancheta pe baza de chestionar pentru a cerceta coportamentul locuitorilor, gradul de informare al acestora fața de organizarea evenimentului sportiv, percepția asupra obiectivelor ce presupun organizarea campionatului precum si beneficiile si investițiile ce urmeaza a fi facute.

Obiectivele studiului

4.2. Ipoteze si variabile

Scopul studiului a fost cercetarea percepției locuitorilor capitalei fața de organizarea Campionatului European de Fotbal din 2020 in Bucuresti prin intermediul unei cercetari cantitative utilizand ancheta pe baza de chestionar pentru a cerceta coportamentul locuitorilor, gradul de informare al acestora fața de organizarea evenimentului sportiv, percepția asupra obiectivelor ce presupun organizarea campionatului precum si beneficiile si investițiile ce urmeaza a fi facute.

Cercetarea a pornit de la formularea a patru ipoteze, pe baza cărora se vor realiza intrebarile chestionarului. Fiecare ipoteza contine un numar de 2-5 variabile.

Ipoteza 1: Gradul de informare a bucurestenilor privind organizarea evenimentului este mare.

Variabilele utilizate pentru formularea acestei ipoteze au fost:

-gradul de informare privind participarea Romaniei la Campionatul European

-perceptia privind organizarea evenimentului la noi in tara

-perceptia privind satisfactia strainilor dupa terminarea campionatului

Ipoteza 2: Perceptia locuitorilor fata de obiectivele Romaniei pentru Campionatul Mondial este buna.

Variabilele utilizate pentru formularea acestei ipoteze au fost:

-importanta construirii unei linii de metrou pana la aeroport

-importanta construirii unei autostrazi

-importanta construirii unui tren urban

-importanta modernizarii stadionului national

Ipoteza 3: Perceptia locuitorilor fata de beneficiile pe care Romania le-ar putea avea in urma organizarii evenimentului este foarte buna

Variabilele utilizate au fost:

-amplificarea incasarilor din domeniul hotelier, al restaurantelor sau taximetristilor

-atractiile turistice pe care vizitatorii le ar putea vizita

-cat de multumiti vor fi turistii de calitatea serviciilor noastre

-cresterea notorietatii si vizibilitatii Romaniei

-ce idei de marketing vor imbunati imaginea Romaniei

I

Ipoteza 4:Perceptia locuitorilor privind suma de bani inevestita este buna

S-au folosit urmatoarele variabile:

-Suma care se va investi pentru obiectivele propuse

– Perceptia asupra distribuirii sumei de bani

Astfel am obținut date despre modul de gandire a rezidentilor Capitalei in legatura cu obiectivele, beneficiile si investitiile facute pentru organizarea acestui eveniment

4.3 Metodologia de cercetare

A doua etapa parcursa in realizarea cercetarii a fost obtinerea de informatii primare, acestea fiind necesare analizei. Acest lucru joaca un rol deosebit de important in cercetarile de marketing.

Prima etapa a fost alegerea esantionului caruia i se va aplica chestionarul. Eșantionul este compus dintr-un număr de unități ce sunt selectate din cadrul populației care face obiectul cercetării. Stabilirea populației care poate participa la sondaj are in vedere determinarea ansamblului persoanelor sau organizațiilor către care se axeaza cercetarea și asupra cărora se vor răsfrânge rezultatele acesteia. (Popescu și Corboș, 2011, p.166)

Populatia a fost reprezentata de locuitorii orasului Bucuresti care au varste peste 14 ani. Ca tehnica de a fost utilizata esantionarea aleatorie stratificata ce presupune ca respondentii sa fie selectionati in mod aleator din grupuri, subgrupuri sau straturi ale populatiei cu varsta de peste 14 ani.

Raspunsurile au fost inregistrate de la 173 de personae pe parcursul luni iunie 2015

Ancheta a fost una de opinie de opinie deoarece au fost accumulate date subiective, care au descris parerile celor chestionati. Referitor la forma intrebarilor, chestionarul a fost unul cu intrebari deschise. Acesta a fost construit in Google Docs si a fost impartit in mediul online

Chestionarul a fost structurat in trei sectiuni:

Prima sectiune a fost folosita pentru a spori relevant esantionului folosindu-se doua intrebari cheie pentru separa persoanele ce pot oferi raspunsuri pertinente de cele care ar putea oferi raspunsuri neconcludente.

A doua sectiune a avut drept scop demonstratrea ipotezelor si a variabilelor. A continut 14 intrebari care au avut ca scop confirmarea sau infirmarea ipotezelor

A treia sectiune a cuprins intrebari cu privire la datele respondetilor.

-Prima ipoteza a fost analizata prin intermediul raspunsurilor de la 3-5 si a avut ca scop culegerea informatiilor referitoare la gradul de informare a rezidentilor capitalei in legatura cu organizarea evenimentului in Bucuresti, ce parere au despre organizarea evenimentului la noi in tara si daca considera ca vom face o imagine buna dupa un eveniment de asemenea avergura.

– Cea de-a doua ipoteza a fost analizata oferindu-se raspunsuri la intrebarile 6-9 privind obiectivele Romaniei pentru Campionatul European: construirea unei linii de metrou, a unei autostrazi, modernizarea stadionului pe care se vor disputa meciurile si construirea unui tren urban care sa faca legatura intre centru orasului si aeroport.

-Cea de-a treia ipoteza a analizata prin intermediul raspunsurilor la intrebarile 10-14 care au avut in vedere beneficiile pe care Romania le-ar putea avea in urma evenimentului: incasari din domeniul hotelier, vizitarea punctelor de atractie turistica din Bucuresti, cresterea notorietatii si vizibilitatii Romaniei in Europa.

-A patra ipoteza a fost analizata prin intermediul raspunsurilor la intrebarile 15, 16 si au avut ca scop culegerea informatiilor referitoare la suma pe care autoritatile vor trebui sa o investeasca si daca aceasta va fi alocata eficient nevoilor.

Ultimele intrebari din chestionar au avut ca obiectiv culegerea datelor cu privire la varsta, sexul, ocupatia si veniturile respondentilor.

4.4 Analiza datelor

Ipoteza 1

Din figura 1 se poate observa ca numarul celor interesați de noutătile sportive este mare aproape jumătate dintre respondenți au declarat ca este foarte important pentru ei acest lucru, 37% dintre cei care au completat chestionarul susțin ca este important pentru ei acest iar 14% dintre persoane au raspuns ca este putin important.

Figura 4.1 Raspunsul la intrebarea: Este important pentru dumneavoastra sa fiți la curent cu noutățile sportive?

Pentru a afla cat de informați sunt locuitorii capitalei in legatura cu organizarea evenimentului sportiv, la intrebarea daca știu ca acest campionat se va susține si la noi in țară, aceștia au raspuns afirmativ in proporție de 86%, iar 14% nu stiu de organizarea evenimentului sau nu-și amintesc. Acest lucru se poate observa in figura 4.2.

Figura 4.2. Raspunsul la intrebarea: Stiați ca Bucurestiul se numară printre orașele care vor gazdui Campionatul European din 2020?

In ceea ce priveste parerea rezidenților capitalei despre organizarea evenimentului sportive la noi in țara 131 au raspuns că acest lucru li se pare foarte interesant si că va fi un beneficiu pentru Romania, 19 au raspuns ca nu considera oportun sa se investească in acest moment in asta, iar 21 dintre respondenți sunt imparțiali.

Figura 4.3. Raspunsul la intrebarea: Ce părere aveți despre organizarea evenimentului In Romania?

In figura 4.4 se poate observa că majoritatea de 55% din rezindenții capitalei considera ca Romania va face o impresie buna dupa terminara Campionatului European, in schimb 40% au răaspuns ca nu cred acest lucru iar 5% dintre aceștia nu a stiut sa dea un raspuns concret.

Figura 4.4. Raspunsul la intrebarea: Avand in vedere ca Romania nu are experienta in organizarea evenimentelor sportive de avergura, credeti ca starinii vor ramane cu o impresie buna dupa finalizarea campionatului?

Ipoteza 2

La intrebarea reprezentata de graficul următor, 84 dintre respondenți au raspuns ca nu-i o idee buna construirea unei linii de metrou care sa lege centrul orașului deoarece sunt alte zone au mai mare nevoie de linie de metrou, 70 dintre cei care au răspuns sustin că este o investiție buna si dupa finalizarea proiectului pentru cei care vor sa ajunga in timp util la aeroport, iar 14 dintre acestia au declarat ca aceasta magistrala va fi un beneficiu doar pe termen scurt in beneficiul turistilor ce vor lua parte la eveniment.

Figura 4.5. Raspunsul la intrebarea: Pentru Campionatul Mondial din 2020, se preconizeaza construirea unei magistrale ce va lega centrul orasului de aeroportul Henri Conda. Cu ce credeti ca va ajuta asta Bucurestiul?

In ceea ce privește parerea in legatută cu realizarea unei autostrazi 88 dintre respondenti au raspuns ca proiectul va fi gata până in 2020 deoarece construcțtia est deja in derulare, 69 dintre acestia cred ca timpul este scurt iar investiția este prea mare, 14 persoane nu au stiut sădea un raspuns concret.

Figura 4.6 Raspunsul la intrebarea: Un alt obiectiv este construirea unei autostrazi care sa lege orasul de Budapesta, cel mai apropiat oras organizator. Credeti ca lucrarile vor fi gata pana in 2020?

Din perspectiva rezidentilor capitalei, 90% a declarat ca este foarte important construirea unei linii de tren suspendate care sa lege centrul orasului de aeroport iar 7% considera ca este important acest lucru. Un procent mic de locuitori au considerat ca este putin important si neimportant realizarea acestui proiect.

Figura 4.7 Raspunsul la intrebarea: Se intentioneaza construirea unei linii de tren suspendate care sa lege orasul de aeroport.Cat de important considerati acest lucru pentru Bucuresti?

In ceea ce priveste modernizarea si amenajarea stadionului National Arena, loc in care se vor disputa cele 4 partide, locuitorii capitalei considera ca cel mai important lucru pe care autoritatile ar trebui sa faca pentru acest stadion este cresterea locurilor de parcare cu un procent de 35%. Urmatoarele obiective pe care ei le considera importante sunt marimea stadionului, cu un procent de 24%, respectiv cresterea locurilor persoanelor cu dizabilitati cu un procent de 20%. Construirea unu centru media(15%) si un numaar mai mare de loje VIP(5%) sunt considerate de respondent mai putin importante in acest moment iar 16% au raspuns ca pe alte obiective ar trebui sa se puna accentual.

Figura 4.8 Oferă răspunsul la intrebarea : Pentru Campionatul European din 2020, Comisia UEFA cere modernizarea National Arena. Pe ce credeti ca ar trebui autoritatile sa puna accent?

Ipoteza 3

In ceea ce priveste incasarile din domeniul hotelier, al restaurantelor sau taximetristilor in urma evenimentului 70% din respondenti au raspuns ca acestea vor creste foarte mult, 29% sunt de parere ca acest lucru va afecta mult incasarile iar doar 1% considera ca aceste vor fi afectate putin de organizarea evenimentului sportive.

Figura 4.9 Ofera raspuns la intrebarea:Campionatul European va fi dispus pe parcursul a mai multe zile la noi in tara. Credeti ca se vor amplifica incasarile din domaniul hotelier, al restaurantelor sau al taximetristilor?

In ceea ce priveste timpul de vizita pe care turistii il vor avea la dispozitie pe durata derularii partidelor de fotbal la noi in tara, rezidentii capitalei considera ca principalul punct turistic pe care acestia trebuie sa l viziteze este Centrul Istoric cu un procent de 51% urmat de Muzeul Satului si Palatul Parlamentului ambele cu un procent de 29%. Urmatoarele cele mai imporante puncte turistice au fost Muzeul Antipa cu un procent de 25% si Muzeul Taranului Roman cu un procent de 15%. Un procent de 22% considera ca altele sunt atractiile turistice pe care strainii trebuie sa le vada in Bucuresti.

Figura 4.10 Ofera raspunsul la intrebarea:Partidele de fotbal vor oferi si timp de vizita. Care credeti ca sunt pricipalele puncte de atractie pe care strainii ar putea sa le viziteze?

Referitor la intrebarea din figura 4.11 privind atractiile turistice si serviciile de care dispunem, majoritatea si anume 46% dintre respondent au raspuns ca strainii vor ramane putin impresionati de acestea, 14% au raspuns ca acestia vor ramane foate putin impresionati, in schimb doar s7% apreciaza ca acestia vor fi foarte impresionati.

Figura 4.11 Raspunsul la intrebarea: Turistii care vor vizita Romania credeti ca vor ramane impresionati de atractiile turistice si de servicii de care vom dispune?

Din perspectiva rezidentilor capitalei 60% dintre acestia considera ca notorietaea si vizibilitatea Romaniei vor creste foarte mult dupa terminarea Campionatului European. 10% dintre acestia respectiv 2% apreciaza ca vizibiitatea si notorietatea vor creste putin si foarte putin iar 28% cred ca acestea vor creste mult.

Figura 4.12 Raspunsul la intrebare: Credeti ca notorietatea si vizibilitatea Romaniei vor creste in Europa dupa disputarea Campionatului European?

In ceea ce priveste imbunatatirea imaginii Romaniei la Campionatul European dintre ideile de marketing care vor fi puse in practica rezidentii capitalei au declarant ca cea mai importanta idee o reprezinta fane-zone-urile, proecentul fiind de 40%, urmata de aplicatia pe telefon destinata fanilor procentul fiind de 26%. Urmatoarele idei de marketing pe care acestia le considera importante sunt “tricoul de acasa” cu un procent de 20%. Un spatiu fizic si virtual unde suporterii nationalei pot achizitina echipaentele echipei a fost considerate o idee mai putin importanta procentul alocat pentru aceasta intrebare fiind de 14%.

Figura 4.13 Raspunsul la intrebarea: Care dintre ideile de marketing credeti ca va imbunati imaginea Romaniei la Europeanul din 2020?

Ipoteza 4

In figura 4.13se poate observa ca respondetii considera in proportie de 43% cred ca suma de 4 miliarde de euro este suficienta pentru obiectivele desfasurarii evenimentului la noi in tara, in schimb 32% considera ca aceasta suma este mica iar 25% dintre acestia nu au stiut sa dea un raspuns pentru aceasta intrebare.

Figura 4.14 Raspunsul ala intrebarea: In cadrul proiectului din 2020, Romania a primit suma de 4 miliarde de euro? Credeti ca este suficienta avand in vedere obiectivele pentru acest campionat?

In ceea ce priveste distribuirea eficienta a banilor pentru obiectivele propuse majoritatea de 89% considera ca acestia se vor distribui corespunzator deoarece se vor ocupa profesionisti cu experienta iar 70% au raspuns ca nu cred acest lucru deoarece banii in Romania nu se investesc corespunzator. 25% din rezidentii capitalei nu au stiut sa dea un raspuns la aceasta intrebare.

Figura 4.15 Raspunsul la intrebarea: Credeti ca suma de 4 miliarde de euro se va distribui eficient nevoilor?

Capitolul 5. Concluzii si recomandari

5.1. Concluzii

Majoritatea persoanelor care au participat la acest studiu sunt tineri cu varsta cuprinsa intre 18-30 de ani, locuitori ai orasului Bucuresti. Din studiu rezulta ca cei cu varsta pana in 25 de ani sunt mult mai bine informati de noutatile si evenimetele sportive ceea ce denota o mai mare preocupare pentru tinerii zilelor noastre in ceea ce priveste sportul romanesc.

Ipoteza 1 s-a confirmat, locuitorii capitalei sunt la curent cu noutatile privind organizarea a patru meciuri de la Campionatul European la noi in tara lucru confirmat prin procentul de 86%. De asemenea majoritatea dintre acestia considera ca va fi un beneficiu pentru tara noastra, mai ales ca nu s-a mai desfasurat niciodata un eveniment de o asemenea avergura.

Ipoteza a 2 a s-a confirmat prin faptul ca majoritatea respondentilor considera un un real beneficiu proiectele ce se vor realiza la noi in tara. Atat modernizarea stadionului national cat si construirea unei autostrazi si a unui tren uban sunt considerate benefice pentru Bucuresti.

Singurul lucru pe care acestia nu l-au considerat corespunzator in acest moment este construirea unei magistrale care sa lege centrul orasului de aeroport, acest lucru considerandu-l ca un beneficiu pe termen scurt.

In ipoteza a 3 a ne este confirmat faptul ca respondentii considera ca vor creste atat incasarile din domeniul hotelier, al restaurantelor sau ale taximetristilor cat si notorietatea si vizibilitatea Romaniei peste hotare. De asemenea acestia cred ca ideile de marketing propuse vor imbunatati imaginea Romaniei la Campionatul European din 2020.

In ipoteza a 4 a s-a confirmat faptul perceptia asupra sumei de bani investita este buna. Majoritatea locuitorilor orasului au raspuns ca suma de 4 miliarde de euro este suficienta pentru atingerea obiectivelor desfasurarii acestui eveniment, in schimb un procent destul de mare au raspuns ca aceasta suma nu va fi distribuita efficient nevoilor.

5.2 Recomandari

Studiul realizat pe baza perceptiei rezidentilor capitalei asupra organizarii Campionatului European de fotbal din 2020 in Romania, arata o parte din problemele cu care se confrunta orasul Bucuresti in acest moment.

Analiza perceptiei locuitorilor orasului arata o serie de rezultate bune, altele mai putin bune pe baza carora vor fi enumerate metodele de imbunatatire pentru buna desfasurare a evenimentului. Acest lucru se poate realiza prin:

Cresterea atractivitatii si vizibilitatii jocului de fotbal romanesc prin imbunatatirea activitatilor comerciale si de marketing. Pentru acest lucru Federatia Romana de Fotbal ar trebui sa creeze propriul sau departament de marketing si dezvoltarea unor strategii inovatoare orientate spre beneficiul suporterilor

Infiintarea unui Muzeu Fotbalistic in Romania. Datorita faptului ca Romania se numara printre tarile care au avut o istorie a fotbalului glorioasa, fotbalul nostru beneficiaza de toate argumentele pentru a se crea un punct tangibil de legatura intre public si generatii.

Promovarea dimplomatiei sportive si culturala. Performantele sportive si organizarea marilor evenimente cum este Campionatul European, reprezinta pentru tara noastra o oportunitate strategica. Asumarea unor astfel de obiective presupun ca atat reprezentatii sportului romanesc cat si guvernantii, sa realizeze strategii complexe prin care Romania sa intre in circuitul organizarilor de mari evenimente cu investitii in dezvoltarea sportiva.

Cresterea numarului de proiecte finantate prin fonduri europene pentru dezvoltarea fotbalului romanesc ca fenomen social-sportiv, care sa aiba astfel un aport la cresterea atractivitatii domeniului fotbalistic.

Promovarea atractiilor turistice prin organizarea de tururi ale Bucurestiului

Oferirea de discounturi la muzee pentru a atrage strainii sa viziteze

Imbunatatirea abilitatilor manageriale pentru a se putea planifica, etapa cu etapa toti pasii care sunt necesari pentru indeplinirea misiunii: atractivitate si vizibilitatea fotbalului romanesc in Europa precum si noi oportunitati in mediul de afaceri, astfel incat Campionatul European din 2020 sa fie punctul culminant al programului de relansare al fotbalului ca sport national si pentru a putea demonstra ca suntem in stare sa performam la cel mai inalt nivel European si din punct de vedere al abilitatilor manageriale.

Anexe

In ultimele 3 luni ati citit sau ati asimilat o informatie legata de performantele sportive/ cultural ale romaniei

Da

Nu (se incheie chestionarul)

Este important pentru dumneavoastra sa fiti la curent cu noutatile sportive?

Da

Nu

Nu prea

3.Stiati ca Bucurestiul se numara printre unul din 13 orase va gazdui 4 meciuri de la Campionatul European din 2020?

da

nu

nu stiu/ nu raspund

4. Ce parere aveti despre organizarea acestui eveniment la noi in tara?

foarte interesant , va fi un beneficiu important pentru capitala

neinteresant, s-ar fi putut investi in altceva

sunt impartial/a

5.Avand in vedere ca Romania nu are experienta in organizarea evenimentelor sportive de avergura, credeti ca starinii vor ramane cu o impresie buna dupa finalizarea campionatului?

Da

Nu

Nu stiu/ nu raspund

6. Pentru Campionatul Mondial din 2020, se preconizeaza construirea unei magistrale ce va lega central orasului de aeroportul Henri Conda. Cu ce credeti ca va ajuta asta Bucurestiul?

Cresterea numarului de magistrale din capital este in beneficial turistilor ce vor lua parte la eveniment

Este o investitie buna si dupa finalizarea evenimentului pentru cei care vor sa ajunga in timp util la aeroport

Nu mi se pare o idée buna , alte zone ale Bucurestiului au mai mare nevoie de linie de metrou

7. Un alt obiectiv este construirea unei autostrazi care sa lege orasul de Budapesta, cel mai apropiat oras organizator. Credeti ca lucrarile vor fi gata pana in 2020?

Da, avand in vedere ca déjà este in derulare constructia

Nu, investitia este prea mare iar timpul este unul scurt

Nu stiu/ Nu raspund

8. Se intentioneaza construirea unei linii de tren suspendate care sa lege orasul de aeroport.Cat de important considerati acest lucru pentru Bucuresti?

F putin important 1 2 3 4 5 Important

9. Pentru Campionatul European din 2020, Comisia UEFA cere modernizarea National Arena. Pe ce credeti ca ar trebui autoritatile sa puna accent?

Marimea stadionului cu cel putin 5000 de locuri

Cresterea numarului locurilor de parcare

Un numar mai mare de loje VIP

Cresterea locurilor pentru persoanele cu dizabilitati

Construirea unui centru media in interiourul stadionului

10. Campionatul European va fi dispus pe parcursul a mai multe zile la noi in tara. Credeti ca se vor amplifica incasarile din domaniul hotelier, al restaurantelor sau al taximetristilor?

Foarte mult

Mult

Putin

11. Partidele de fotbal vor oferi si timp de vizita. Care credeti ca sunt pricipalele puncte de atractie pe care strainii ar putea sa le viziteze?

Muzeul Satului

Palatul Parlamentului

Muzeul Antipa

Delta Dunarii

12.Turistii care vor vizita Romania credeti ca vor ramane impresionati de atractiile turistice si de servicii de care vor dispune?

F putin 1 2 3 4 5 F mult

13. Credeti ca notorietatea si vizibilitatea Romaniei vor creste in Europa dupa disputarea Campionatului European?

F putin 1 2 3 4 5 F mult

14. Care dintre ideile de marketing credeti ca va imbunati imaginea Romaniei la Europeanul din 2020?

Fan-zone-uri: loc in care suporterii se pot intalni pentru a urmari partidele nationale

Un spatiu fizic si virtual unde suporterii nationale pot achizitiona echipamentele echipei

O aplicatie pe telefon destinate fanilor care doresc sa urmareasca fotografii sau imagini video cu echipa dar si achizitionarea produselor echipei

“Tricoul de acasa”- este o campanile dedicate fanilor care consta in asocierea echipamentului cu evenimetul sportive

15. In cadrul proiectului din 2020, Romania a primit suma de 4 miliarde de euro? Credeti ca este suficienta avand in vedere obiectivele pentru acest campionat?

Da, suma este suficienta

Nu, este o suma prea mica

Nu stiu/ Nu raspund

16. Credeti ca suma de 4 miliarde de euro se va distribui suficient nevoilor?

Da, in demararea proiectului isi desfasoara activitatea profesionisti care stiu exact cum sa distribuie suma tuturor investitiilor

Nu, traim in Romania iar banii se vor investi necorespunzator

Nu stiu/ Nu raspund

17. Varsta

18-25 ani

25-30 ani

30-40 ani

18.Sexul

Feminin

Masculin

19. Ocupatia

20. Venituri

1000-1500 RON

1500-2000 RON

2000-3000 RON